Presedintele basescu:drumul cu spini al unui mare reformator

De la: 9am178165, la data 2011-01-06 18:02:28

De la: Black_Friday, la data 2011-01-03 08:45:52

De la: gabigabi, la data 2011-01-03 08:24:08

De la: Silver9AM, la data 2011-01-02 11:10:23

De la: gabigabi, la data 2011-01-02 07:54:10

De la: vasile_vali, la data 2011-01-01 17:38:12Avand in vedere ca dictakiorul "a reusit" sa-si ridice impotriva'i pe afaceristi, pensionari, mame, functionari, pe cei inregimentati politic sau pe neutri, sper ca anul 2011 sa ne aduca un nou titlu de topic si de news-letter: ex-presedintele basecsu: soseaua parcursa cu nino-nino al unui fost protejat de imunitate, de la DNA pana la ICCJ.

JOS FRAUDULOSUL DICTATOR!

sa nu crezi ca in clipa in care va fi informat ca nu-i a buna, nu -si va lua zborul cu elicopterul, ca stim noi cine .....atita doar ca, invatind lectia cu soseaua spre Tirgoviste , o va face pe sestache ! omul e un LAS si asa procedeaza un las : se ascunde ca si acum ,la Predeal....vezi Doamne, d'aia n-a iesit in piata - Agora- ca n-a fost invitat de nici-un primar ce sa spun, d'asta s-a impiedicat el cind a intrat peste Tariceanu , la TVR, ca sa-i spuna ca are o Mutra nesuferita de european, cu papion ....nefericita interventie , intrucit mie una, mi-a spus cam citi bani da el pe UE si pe civilizatia de tip european ....acus' , de ce m-as mira : Tatarul din el nu intelege decit autoritatea de tip asiatic !

CE MULT VA-TI DORI VOI CA PRESEDINTELE SA FIE UN LAS ! DOAMNE CE A-TI MAI JUBILA.........EI AFLA GABITO CA S-A PLIMBAT CU SOTIA PRIN STATIUNE FARA SA FIE NICI O PROBLEMA,SI A FACU SUTE DE FOTOGRAFII CU ACEI OAMENI CARE " MOR DE FOAME "..........ASA CA ,NU A IESIT NICI DE DATA ASTA,DAR VOI MAI INCERCATI,NU VA DATI BATUTI !

iete ca ieri dimineata, pe la ora 7. 54 ,cind am postat faza cu elicopterul , mi-a suflat mama omida la ureche ca nenea va fi scos din multime cu elicopterul si asa a si fost , ca doar nu putea sta cu prostimea, blocat pe drumul spre bucuresti , nu ?

Foarte bine ca a luat elicopterul! Era mai bine daca punea in functiune girofarul si bulibasea si mai tare traficul?
Chiar trebuie sa fim carcotasi la orice pas? Functia in stat a presedintelui nu cere sa stea cu orele in trafic! Daca are elicopter la dispozitie, de ce sa nu il foloseasca? Crin ce ar fi facut, ar fi luat-o la picior? N'as crede, la cat e de puturos.

Ba trebuia sa stea ore in trafic pentru ca pana a doua zi tot ajungea el in Bucuresti, EL E CEL CARE MINISTRU AL TRANSPORTURILOR FIIND IN CINCI GUVERNE A REFUZAT CONSTRUIREA DE AUTOSTRAZI IN TIMP CE IN TARILE VECINE SE CONSTRUIAU LA GREU!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
CAND ISI ASUMA RASPUNDEREA POLITICA PENTRU CA A REFUZAT CONSTRUCTIA DE AUTOSTRAZI SI CUM INTELEGE SA PLATEASCA PENTRU ASTA???????
Nici un girofar, sa fi stat si el ca orice om normal ( !!) in trafic, sa arate ca nu se crede buricul pamantului, si ca nu e megaloman asa cum e acuzat, dar.........., unde nu e minte, nu poti pretinde!!!!!!
IAR ELICOPTERUL ALA NU L-A MOSTENIT LA SUCCESIUNEA DUPA TAC-SU PRICEPI TU, ROLUL ELICOPTERULUI PREZIDENTIAL E SA IL TRANSPORTE IN INTERES DE SERVICIU, NU SA FOLOSEASCA RESURSELE STATULUI PENTRU CALATORII PERSONALE!!! DACA ERA UN DOMN(CEEA CE NU E CAZUL), CHEMA UN ELICOPTER PRIVAT SI IL PLATEA MACAR PENTRU A PASTRA APARENTELE DE CINSTE, PENTRU CA STII TU MESTERE POVESTEA ACEEA CU : "NIMENI NU E MAI PRESUS DE LEGE"??????

Iar acum prieteni haideti sa facem o comparatie cu o doamna care in calitate de parlamentar suedez, beneficia legal de un card ca si ceilalti colegi ai ei pentru a achita cheltuielile de transport, cazare, etc. pe care le facea in strainatate.
Fiind in situatia de a se deplasa la Paris delegata cu probleme parlamentare, a folosit acel card conform destinatiei but..........., n-a reusit sa justifice suma de 20 de euro care a depasit costurile pe care avea dreptul sa le faca cu acel card. Desigur presa a aflat iar acea doamna a fost nevoita sa-si inainteze demisia!!!!!!
Ce spuneti prieteni de sistemul occidental, unde acela care ajunge la caruta cu bani (a se citi, bugetul de stat), nu se repede sa se infrupte ca un nesimtit, unde BANUL PUBLIC E INTR-ADEVAR PUBLIC, UNDE SE RESPECTA ACEST LUCRU SI UNDE NU SE INFRUPTA NIMENI DIN EL FARA A I SE CERE SOCOTEALA SI FARA A DA SOCOTEALA!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Alianta de stanga Felix-Porumbel la care se va aduga PSD.

Preºedintele Traian Bãsescu a susþinut joi searã, la postul public de televiziune TVR1, cã PNL, PC ºi PSD "procedeazã corect", preconizata alianþã dintre cele trei partide urmând sã dea coerenþã opoziþiei, dar a avertizat cã un nou demers de suspendare a sa din funcþie ar decredibiliza România ca stat.
"Eu cred cã ei (n.r. - PNL, PC ºi PSD) procedeazã corect. Stânga trebuie sã fie unitã pentru a face faþã", a comentat Traian Bãsescu recentele miºcãri ale opoziþiei.
La remarca moderatoarei cã polul politic pe care liberalii ºi conservatorii îl vor forma se numeºte de dreapta, ºeful statului a spus: "Nu conteazã cum se numesc. ªi în Europa, liberalii sunt de centru-stânga. (...) Guvernarea liberalã ºi abordãrile liberalilor în opoziþie ni-i aratã ca fiind partid de stânga".

Preºedintele a mai declarat cã "este normalã o consolidare a stângii", amintind în acest context cã au existat ºi alte alianþe politice fãrã sã aibã pretenþia cã sunt de dreapta. Exemplul oferit de Bãsescu a fost al Alianþei D.A. dintre liberali ºi democraþi. "Este evident cã diferenþele ideologice i-au fãcut pe liberali sã scoatã PDL de la guvernare ºi sã se îndrepte cãtre parteneriatul lor firesc cu PSD", a motivat Bãsescu.
"Este un lucru bun care va da coerenþã opoziþiei. România are nevoie de o opoziþie care sã vinã cu soluþii alternative la soluþiile actualei guvernãri", a mai spus preºedintele.

De asemenea, Bãsescu a criticat ºi o eventualã tentativã de suspendare a sa din funcþie, de altfel unul din planurile vehiculate ale opoziþiei.
"S-a ajuns ca oricine face o majoritate zice cã-l suspendã pe preºedinte. (...) Suspendarea preºedintelui nu este o joacã de copiii sau o joacã pe care o stabileºte Felix cu Crin Antonescu, cu Ponta, cu Iliescu ºi hai sã-l suspendãm pe preºedinte. Devenim un stat lipsit de credibilitate", a afirmat ºeful statului. AGERPRES

CRIN ANTONESCU(PORUMBEL):TARAN AGRICOL
Motiunea FOAMEA a trecut iar dl.Crin Antonescu(Porumbel) pleaca in spatiul agricol pentru a candida la alegeri.PSD,prietenii PNL din PSD au facut din Crin Antonescu(Porumbel) doar un taran agricol.
Dar sa devenim seriosi.
Agricultura romaneasca poate fi numita ruda saraca a lui Crin Antonescu(Porumbel)
Halucinant!la Realitatea TV in aceasta seara,ni se arata ca un ziar a demascat smecherii liberali din agricultura,Cumpara grau din Romania cu 0,30 lei,fac o tura prin Marea Neagra de 2-3 zilew,revin in Constanta cu acelasi grau,denumit acum grau strain,panificabil si incaseaza de 3-4 ori pretul cu care l-au cumparat.
De mult taranii se plang ca intermediarii iau pe nimic produsele de la tarani si le revand cu de 2-3 ori pretul de cumparare,Dl.Crin Antonescu(Porumbel) nu se arata socat,din contra,cu indiferenta-i caracteristica,nu vede nimic anormal si ca aici este doar legea pietei libere.Adica jupuirea taranului si a pensionarului care cumpara,neloial,hoteste de catre un grup de speculanti este in spiritul politicii liberaliste.Sa fii atat de indiferent la problemele paturilor sarace si sa stimulezi pe smecherii speculanti care incalca orice lege a concurentei mi se pare revoltator.
In procesul de aderare a Romaniei la structurile europene agricultura are o pondere de peste 60% din integrare.Cu toate acestea sectorul agricol practic se bucura de o preocupare superficiala,chiar daca ne-am referi doar la inlocuirea unui ministru performant si profesionist cu un istoric,dar bun membru de partid.
Exista multe cerinte ale UE care cu greu vor putea fi indeplinite (neutralizarea deseurilor de origine animala,pesta porcina,probleme legate de ecarisaj,procesare a laptelui etc).Din 10.548 unitati de procesare in tara doar 5% respecta normele UE.
Dl.Flutur nu a fost lasat sa desvolte sistemul rentei viajere,care practic s-a transformat intr-un esec.
Din tren putem observ cimpurile lasate in paragina, pline de balarii, iar masinile agricole sint aproape inexistente.
Pe de o parte, este vorba de preturile foarte mari de stringere a recoltei, iar, pe de alta parte, de preturile prea mici de valorificare,pentru care se face vinovat Guvernul care favorizeaza grupurile de interese ale procesorilor si nu a tinut cont nu de doleantele taranilor,in timp ce artificial acelasi guvern,pe aceasta baza a vrut sa aiba un indice de inflatie mic pe spinarea taranilor tinand artificial preturile la nivelul cel mai scazut si neeconomic(lucru revoltator de evident in emisiunea Realitatii TV din aceasta seara).
Nu stim daca piinea anului 2007 nu este deja compromisa.
Din cele 1,9 milioane de hectare programate, au fost insamintate mai putin de jumatate.
România are nevoie de 5-5,5 milioane de tone de griu anual, respectiv 3,5 milioane tone pentru consumul uman, 1-1,5 milioane tone pentru furajarea animalelor si aproximativ 0,5 milioane tone pentru saminta. Aceasta ne arata ca Guvernul va impinge tara catre importurile de grau,lucru care nu ar fi o premiera chiar intr-o tara agricola ca Romania si unde apar din nou grupurile de interese favorizate de guvern.
Sprijinul financiar de 175 RON reprezinta o batjocura, in conditiile in care taranii isi valorifica produsele doar cu 3.000 - 3.500 lei/ kg,de munca taranilor profitand speculantii(in timp ce insamantarea unui hectar de grau se ridica la 1.300 RON).

In 2006 au ramas nelucrate circa 1,5 milioane hectare de teren, nu e greu de estimat ca in 2007 suprafata va putea fi aproape dubla din cauza neglijentei si necoordonarii acestui sector.
In acest moment, producatorii agricoli nu sint pregatiti pentru accesarea fondurilor UE,in ciuda demagogiei guvernului Crin Antonescu(Porumbel) si in ciuda faptului ca ni s-a promis 12 miliarde euro pentru agricultura in urmatorii 6 ani.
Nici 50% din aceste fonduri nu vor putea fi accesate,neexistand autoritati competente care sa le administreze si mecanisme bune de plata si verificare a investitiilor,guvernul nu are inca un program de postaderare,haosul si neprofesionalismul fiind peste tot.
Desi la agentiile de plati salariile sint foarte mari, comparativ cu ale celorlalti bugetari din agricultura, oamenii angajati nu sint cei mai competenti.
Sa vedem ce a facut Tariceanu si crin care era si el ministru in acel guvern:
Dar chiar politica agrara din perspectiva bugetului par a fi gresite,
cum ar fi:
-Doar 87% din cat s-a atribuit agriculturii in 2006 se va atribui in 2007
-Vor creste creditele externe .
- cresterile salariale sint foarte mari, cu 35,2 % fata de 2006;
- cheltuielile pentru reclama si publicitate reprezinta cu 22 % mai mult fata de 2006;
- cheltuielile pentru protocol si reprezentare vor creste cu 76 % mai mult fata de 2006;
- fondul ministrului creste, cu 416,67 % mai mare fata de 2006;
- subventiile sint mai mici cu 23 % fata de 2006 si asta in conditiile in care, in anul trecut, s-au primit cele mai mici sume din ultimii ani.

Rezultatul va fi saracirea progresiva a populatiei rurale(44%din populatia tarii),paragina in privinta lucrarii pamantului si in cresterea animalelor,si colateral saracirea paturilor sarace,a pensionarilor prin vanzarea de catre intermediari la preturi mai mari decat in UE.
Iata rezultatul favorizarii grupurilor de interese de catre PNL si Guvernul o face fara nici un regret.

Crin Antonescu(Porumbel) nu vede ca jumatate din pamant este necultivat.El a abandonat satul,spune ca nu are vocatie agricola.Cineva spunea ca se pricepe la motociclete.

Dar ce are el cu conducerea unui guvern al Romaniei.

BINE CA SI-A DAT CINEVA SEAMA CA ANTONESCU CONDUCE ROMANIA PRIN INTERMEDIUL UNUI GUVERN DIN UMBRA, DE TIP MASONIC , CARE SABOTEAZA ACTIVITATEA GUVERNULUI BOC, II BOMBARDEAZA PE CEI DE LA COTROCENI CU RAZE COSMICE PENTRU A LE PROVOCA BOLI SI TELEPORTEAZA BANII TARII DIRECT DIN BUGET IN BUZUNARELE LUI VANTU.
CE NE-AM FACE FARA ASTFEL DE ELEMENTE PROGRESISTE ????

De la: 9am178165, la data 2011-01-06 21:53:55

De la: 9am178165, la data 2011-01-06 18:02:28

De la: Black_Friday, la data 2011-01-03 08:45:52

De la: gabigabi, la data 2011-01-03 08:24:08

De la: Silver9AM, la data 2011-01-02 11:10:23

De la: gabigabi, la data 2011-01-02 07:54:10

De la: vasile_vali, la data 2011-01-01 17:38:12Avand in vedere ca dictakiorul "a reusit" sa-si ridice impotriva'i pe afaceristi, pensionari, mame, functionari, pe cei inregimentati politic sau pe neutri, sper ca anul 2011 sa ne aduca un nou titlu de topic si de news-letter: ex-presedintele basecsu: soseaua parcursa cu nino-nino al unui fost protejat de imunitate, de la DNA pana la ICCJ.

JOS FRAUDULOSUL DICTATOR!

sa nu crezi ca in clipa in care va fi informat ca nu-i a buna, nu -si va lua zborul cu elicopterul, ca stim noi cine .....atita doar ca, invatind lectia cu soseaua spre Tirgoviste , o va face pe sestache ! omul e un LAS si asa procedeaza un las : se ascunde ca si acum ,la Predeal....vezi Doamne, d'aia n-a iesit in piata - Agora- ca n-a fost invitat de nici-un primar ce sa spun, d'asta s-a impiedicat el cind a intrat peste Tariceanu , la TVR, ca sa-i spuna ca are o Mutra nesuferita de european, cu papion ....nefericita interventie , intrucit mie una, mi-a spus cam citi bani da el pe UE si pe civilizatia de tip european ....acus' , de ce m-as mira : Tatarul din el nu intelege decit autoritatea de tip asiatic !

CE MULT VA-TI DORI VOI CA PRESEDINTELE SA FIE UN LAS ! DOAMNE CE A-TI MAI JUBILA.........EI AFLA GABITO CA S-A PLIMBAT CU SOTIA PRIN STATIUNE FARA SA FIE NICI O PROBLEMA,SI A FACU SUTE DE FOTOGRAFII CU ACEI OAMENI CARE " MOR DE FOAME "..........ASA CA ,NU A IESIT NICI DE DATA ASTA,DAR VOI MAI INCERCATI,NU VA DATI BATUTI !

iete ca ieri dimineata, pe la ora 7. 54 ,cind am postat faza cu elicopterul , mi-a suflat mama omida la ureche ca nenea va fi scos din multime cu elicopterul si asa a si fost , ca doar nu putea sta cu prostimea, blocat pe drumul spre bucuresti , nu ?

Foarte bine ca a luat elicopterul! Era mai bine daca punea in functiune girofarul si bulibasea si mai tare traficul?
Chiar trebuie sa fim carcotasi la orice pas? Functia in stat a presedintelui nu cere sa stea cu orele in trafic! Daca are elicopter la dispozitie, de ce sa nu il foloseasca? Crin ce ar fi facut, ar fi luat-o la picior? N'as crede, la cat e de puturos.

Ba trebuia sa stea ore in trafic pentru ca pana a doua zi tot ajungea el in Bucuresti, EL E CEL CARE MINISTRU AL TRANSPORTURILOR FIIND IN CINCI GUVERNE A REFUZAT CONSTRUIREA DE AUTOSTRAZI IN TIMP CE IN TARILE VECINE SE CONSTRUIAU LA GREU!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
CAND ISI ASUMA RASPUNDEREA POLITICA PENTRU CA A REFUZAT CONSTRUCTIA DE AUTOSTRAZI SI CUM INTELEGE SA PLATEASCA PENTRU ASTA???????
Nici un girofar, sa fi stat si el ca orice om normal ( !!) in trafic, sa arate ca nu se crede buricul pamantului, si ca nu e megaloman asa cum e acuzat, dar.........., unde nu e minte, nu poti pretinde!!!!!!
IAR ELICOPTERUL ALA NU L-A MOSTENIT LA SUCCESIUNEA DUPA TAC-SU PRICEPI TU, ROLUL ELICOPTERULUI PREZIDENTIAL E SA IL TRANSPORTE IN INTERES DE SERVICIU, NU SA FOLOSEASCA RESURSELE STATULUI PENTRU CALATORII PERSONALE!!! DACA ERA UN DOMN(CEEA CE NU E CAZUL), CHEMA UN ELICOPTER PRIVAT SI IL PLATEA MACAR PENTRU A PASTRA APARENTELE DE CINSTE, PENTRU CA STII TU MESTERE POVESTEA ACEEA CU : "NIMENI NU E MAI PRESUS DE LEGE"??????

Iar acum prieteni haideti sa facem o comparatie cu o doamna care in calitate de parlamentar suedez, beneficia legal de un card ca si ceilalti colegi ai ei pentru a achita cheltuielile de transport, cazare, etc. pe care le facea in strainatate.
Fiind in situatia de a se deplasa la Paris delegata cu probleme parlamentare, a folosit acel card conform destinatiei but..........., n-a reusit sa justifice suma de 20 de euro care a depasit costurile pe care avea dreptul sa le faca cu acel card. Desigur presa a aflat iar acea doamna a fost nevoita sa-si inainteze demisia!!!!!!
Ce spuneti prieteni de sistemul occidental, unde acela care ajunge la caruta cu bani (a se citi, bugetul de stat), nu se repede sa se infrupte ca un nesimtit, unde BANUL PUBLIC E INTR-ADEVAR PUBLIC, UNDE SE RESPECTA ACEST LUCRU SI UNDE NU SE INFRUPTA NIMENI DIN EL FARA A I SE CERE SOCOTEALA SI FARA A DA SOCOTEALA!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

SERIALUL IMPOTRIVA JUSTITIEI CARE PEDEPSESTE CORUPTII CONTINUA
Traim un moment de absurditate cum nu a mai trait Romania pana acum.Stransi cu usa,coruptii din politica sau aceia care au functii importante au declansat o ofensiva mediatica de o virulenta fara precedent.Nimic nu este sfant in aceasta campanie distructiva.Judecatori si procurori,presedintele Romaniei(nu insa si primul ministru),partidele justitiare,toti si toate sunt supuse unui asalt ignobil si nedrept desi ministrul justitiei este subodonatul guvernului.

Curios,nu numai oligarhii prin media dar Guvernul Romaniei,prin Ministrul sau de Justitie ataca institutii ale Justitiei romane si in primul rand departamentele care se ocupa cu problemele coruptiei la nivel inalt (DNA).

Daca atacul contra dlor. Morar si Tulus parea ca niste fapte stangace ale unui incompetent dl. Chiuariu si a carui prostie a servit mai ales dlui Basescu la referendum,momentul de disolutie a guvernului Tariceanu 2 ne aduce la situatia limita de a se sesiza Comisia Europeana,avand in vedere ca acum insasi guvernul Romaniei(cate zile o mai avea de trait) lasa orice precautie deoparte si ataca Departamentul anticoruptie,ataca reforma in justitie si p e fosta ministru Dna. Macovei apreciata ca excelenta de UE si care acuma a fost trimisa de UE, sa organizeze justitia dintr-o tara europeana candidate la intrarea in UE.

Inca de la inscaunare,dl.Chiuariu,ca un robot telecomandat de oligarhii in deruta,la cateva zile doar de la inscaunare, doreste licentierea sefilor DNA,mai ales a celor care implementeaza dosarele demnitarilor.

Pur si simplu acestia trebuie sa plece si in locul lor sa puna persoane docile,care ar fi fost dispuse a inchide aceste dosare de coruptie,in ciuda faptului ca activitatea DNA ne arata ca pentru prima data in tara noastra justitia poate functiona ca o institutie independenta fata de politic,ca poate cerceta faptele politicienilor de varf,intr-o tara in care coruptia la varf a ajuns de domeniul cotidianului.Momentul cu presedintele suspendat era o ocazie deosebit de favorabila,numai ca dl.Vacaroiu desi PSD-ist este prea cinstit pentru a face jocurile murdare propuse de PNL.

Ca atitudinea guvernului,care impinge acum,o alta personalitate obsedata de dl.Basescu, sa devina varful de lance al distrugerii justitiei,denota amatorism lucru sesizat de Freedom House din Romania ,ceea ce ne arata orbirea acestei unelte a oligarhului de Iasi,cum spunea dl.Ponta.
Esecul lui Chiuariu compenseaza incompetenta si agresivitatea lui Chiuariu si face intrarea unui si mai dur,dna.Norica Nicolae.

Dl.Ponta a rezumat cel mai simplu situatia acesor ministri incompetenti,aratand ca acestia s-au transformat in unelte docile ale celor din umbra,oligarhia partidelor celor 322.
Amestecul nepermis al Ministrului justitiei in treburile organelor de justitie este pentru Romania o problema grava de care cei din UE nu vor mai putea fi inselati.
Nu ministrul trebuie sa faca cercetari ci organele de justitie competente, amestecul ministrului in competenta procuraturii dovedindu-ne ca actualul guvern face de fapt,sau ar dori sa faca politie politica.

Din fericire dl.Chiuariu a fost suspendat iar guvernul cenzurat asa incat acest episod va ramane ca ceva hazliu si inedit a unui grup de politicieni care si-au pierdut busola si care ar fi trebuit demult sa plece.

Cine va raspunde insa in fata dlui Fratini care a si declarat ca va trimite in Romania o comisie competenta de verificare a starii justitiei?

Guvernul si Ministerul justitiei sunt in deriva iar impingerea ziaristilor de casa cu fumigene care sa continue ceea ce nu au facut oligarhii au ca intentie sa infricoseze procurorii sis a-i deruteze.
Din fericire Presedintele republicii,Excelenta sa Dl.Basescu acorda tot sprijinul unei justitii independente,motiv pentru care isi asuma toate riscurile confruntarii cu sistemul oligarchic,cel putin pana la alegerile parlamentare.

Politica & Doctrine »Reactie rapida »liberalism » Citesti:
Samanism peronist: Alianta “Noii Drepte-Stangi” din Romania
Vladimir Tismaneanu ianuarie 7, 2011 Politica & Doctrine, Reactie rapida, liberalism
30 comentarii 4,005 Vizualizari

“Am doua maini, declara generalul-aventurier Juan Domingo Peron: una dreapta si una stanga, pe care le folosesc dupa necesitati”. Aceste cuvinte ar putea fi motto-ul carierei actulului lider al PNL. Alianta, care, ne asigura Crin Antonescu, este si comasare, si unificare, ba poate, pe linia acestui bombardament al sinonimelor, si fuziune, cartel
ori contopire, spre a nu mai vorbi de osmoza, simbioza ori metamorfoza, deci alianta PNL-PC (si urmeaza PSD, adica “ªepilov care li s-a alaturat…”, spre a ma referi la amintirile inefabile ale lui Ion Iliescu) tine de samanism politic. La Bucuresti se practica magia, ghicitul in bobi, exorcismele, afurisirea, se denunta “flacari violet” si alte nazdravanii similare.

Din decembrie 2009 incoace, deci de cand cei trei crai s-au dus la Timisoara sa consfinteasca nesfanta lor comasare in statu nascendi, tot asa o tin acesti bataiosi politicieni. Anunta motiuni de neincredere (care capoteaza inainte de a fi luate in serios de cineva), mobilizeaza o tot mai precara “baza de masa”, se declara dimineata de stanga, la pranz de centru, iar seara, pentru a domi linistiti, de dreapta. Macar pesedistii nu au anuntat (inca) convertirea la dreapta politica (vine si asta, nicio grija). Mastile si etichetele sunt schimbate precum batistele ori sosetele.

Avem de-a face cu o recrudescenta a peronismului, fenomen pe care il prevedeam in cartea mea “Fantasmele salvarii” (editia originala, Princeton University Press, 1988, paperback 2009, trad. rom., de Magda Teodorescu, Polirom, 1999). Ceea ce filosoful polonez Leszek Kolakowski numea “ruinele miscatoare ale bolsevismului” zamisleste aceste
constructii baroce in care valori altminteri incompatibile se regasesc sub umbrela unui oportunism devastator. “Nu ne intereseaza trecutul (dovedit-VT) lui Dan Voiculescu”, proclama ritos Crin Antonescu. Dar, in acelasi timp, nu uita sa insinueze ce si cum despre un (nedovedit) trecut al lui Traian Basescu. Dascalul de istorie se transforma intr-un
extrem de selectiv “arheolog de biografii”.

Oamenii acestia pot efectua orice salturi mortale, pot trece de la dreapta la stanga si viceversa fara framantari, fara nelinisti, fara agonii morale, fara introspectii, fara o minima nevoie de marturisire publica a propriilor motivatii. Mancurtizati ei insisi, ne cred pe toti lipsiti de memorie. Axiofobi ei insisi, ne cred pe toti afoni la capitolul valori. Crin Antonescu este unul dintre putinii politicieni romani de mare vizibilitate care a semnat Declaratia de la Praga. Ce
simte acum in comasata alianta cu un trust de presa si un ziar (numite adeseori partid) care au ca scop negarea trecutului totalitar si reabilitarea securistilor? O intrebare care-si contine raspunsul. Este ceea ce eu numesc, asadar, politicianul-magician, care scoate porumbei, pisicute, soricei si iepurasi din palarie. Adica, in plan politic,
scoate panglici.

Ma intreb ce are de spus acum liderul PNL despre proaspatul sau aliat, dupa ce in 2006 tuna si fulgera contra Monei Musca? Ce au de spus seniorii liberali, ce spune Varujan Vosganian despre iminenta infratire cu PSD? Ce are de spus Bogdan Olteanu ? Dar Calin Popescu-Tariceanu? Ma rog, cand Molotov sosea la Berlin in 1940, la gara se intona
“Internationala”. Aliantele obliga. Imediat dupa 23 august 1939, dupa semnarea Pactului Molotv-Ribbentrop, Arthur Koestler a rupt definitiv cu Stalin, cu Cominternul, cu bolsevismul. Ma bine mai tarziu decat niciodata. Astept sa vedem cine va rupe cu actuala conducere PNL dupa semnarea Pactului Antonescu-Voiculescu? Cine isi va ridica vocea
pentru a numit tradarea valorilor liberale drept ceea ce este?

N-am facut-o pana acum, dar simt nevoia sa o spun. In 2002 am primit Premiul “Bratianu” Partidului National Liberal. Decizia de acordare a acestei prestigioase distinctii era semnata de figuri importante ale PNL. Intre altii, Alexandru Paleologu. Nu ma indoiesc ca, daca ar fi fost intre noi, domnia sa ar fi protestat. Dupa stiinta mea, cu
exceptia senatorului Raymond Luca, nici o personalitate liberala nu si-a exprimat dezacordul (nu mai zic dezgustul) cu capitularea lui Antonescu in fata lui Voiculescu. Cred ca bietul Horia Rusu se rasuceste in mormant. In ceea ce ma priveste, nu vad nicio legatura intre PNL-ul care mi-a acordat acel premiu si formatiunea aservita de Dan Voiculescu.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

www.contributors.ro/politica-doctrine/samanism-peronist-alianta-...

Instituþia psihiatricã de tratament
Sãnãtatea mintalã în viziunea psihiatriei sociale
Una dintre controversele istorice care au impus necesitatea schimbãrii în câmpul psihiatriei tradiþionale a fost controversa legatã de instituþia psihiatricã de tratament.Enãchescu considerã pe bunã dreptate cã psihiatria clinicã organizatã dupã conceptele clasice de diagnostic ºi tratament al bolilor psihic vizeazã aproape exclusiv doar aspectele psihobiologice a omului ºi aceatsta,spune autorul,se circumscrie ca mentalitate ºtiinþificã ºi este instituþionalizatã în cadrul spitalului.Dar aceasta este doar o parte a problematicii psihiatriei.
Într-adevãr,aºa cum subliniazã majoritatea autorilor,psihiatria "tradiþionalã" a fost "surprinsã" de noile schimbãri sociale,de schimbarea de generaþie a psihiatrilor ºi de schimbarea de mentalitate,de saltul condiþiilor sociale în societatea industrializatã cu instituþii de tratament depãºite total principial ºi ca modalitate practicã (azile,spitale de psihiatrie,instituþii exilate undeva la marginea societãþii).
Spitalul psihiatric este rezultatul unei evoluþii istorice ºi nici o instituþie în definitiv nu ar putea funcþiona fãrã a-ºi gãsi justificarea sa în sistemul de valori a societãþii.
Aºa cum am mai subliniat,psihiatria socialã are în prezent un domeniu destul de bine precizat,în care asistenþa socialã ºi instituþia de tratament psihiatric ocupã un loc important.Dacã pânã în secolul XVII-lea nebunia poseda încã în societate un statut ºi o funcþie în cadrul comunitãþii,treptat,faþã de bolnavul mintal se va instaura un rejet progresiv,puþin raþionalizat ºi care ulterior se va instituþionaliza sub forma creãrii spitalului de psihiatrie,separând astfel prin ziduri societatea de aceºti bolnavi.A trebuit ca lumea sã treacã prin al 2-lea rãzboi mondial,cu amintirile genocidului comunist ºi fascist cu universul lor concentraþional ºi în iureºul apariþiei unor noi concepþii ºi a unor ºtiinþe "marginale" psihiatriei (psihologia,sociologia),a apariþiei neurolepticelor sã aparã o nouã mentalitate,mentalitate care sã ducã la deschiderea porþilor marilor aziluri ºi la transformarea radicalã a instituþiei de tratament psihiatric.
Dacã psihiatria socialã,disciplinã nouã,nu a reuºit încã în aceastã privinþã o teorie unificatoare,totuºi aceastã largã gamã de interese,de consideraþii teoretice ºi practice s-au desvoltat suficient pentru ca sã aducã azi un substanþial aport practic (Sim),în timp ce alte generalizãri sunt încã pe punctul de a se contura.Drama "nebuniei" aratã Storpez-Perez se joacã astãzi ca ºi în trcut pe trei axe:puterea publicã,ºtiinþa (medicina) ºi conºtiinþa generalã (opinia publicã,familia).
Declinul spontan ºi implacabil al spitalului clasic de psihiatrie a "împins" deci în actualitate metode noi ºi noi instituþii de tratament.
1.Declinul viziunii clasice
"Nebunia" spune Figueredo constã în imposibilitatea adaptãrii de cãtre individ ºi imposibilitãþii lui de a "manipula" realitatea socialã ºi naturalã.Ea reprezintã deci eºecul individului de a stabili relaþii autentice cu semenii sãi.Nu este vorba de o contraculturã ci de o nouã culturã,aratã autorul,ceea ce a fãcut ca societatea sã excludã pe bolnavii psihici din mijlocul ei.Aceastã excludere s-a fãcut în mod diferit,urmând o dialecticã a epocilor istorice (de la nebunii sacri sau de la posedat pânã la excluderea geograficã sau segregare).Toate aceste constrângeri sociale se vor reflecta în organizarea instituþiei de tratament psihiatric,a relaþiilor din cadrul acestor instituþii,cãci aºa cum pe bunã dreptate spunea Storper-Perez,personalul este moºtenitorul ºi indicatorul transformãrii socio-politice.
Una dintre formele clasice a instituþiei de tratament psihiatric,cel puþin în maniera europeanã a fost constituitã de azilul psihiatric.De fapt,aºa cum arãtãm mai sus,aceste unitãþi de "tratament" au apãrut încã din evul mediu,motiv pentru care prezenþa lor,în actualele condiþii apare ca anacronic,existenþa lor nu numai cã nu mai corespunde epocii,pierzându-ºi orice vocaþie terapeuticã,dar acest tip de instituþie nu ar fi trebuit sã fie permisã niciodatã.Totuºi aºa cum spune Sim,deºi este bizar,psihiatrii tradiþionaliºti mai pot considera aceste instituþii "tabu" la orice criticã,motiv pentru care progresul reformelor a trebuit sã aibã adesea o traiectorie discontinuã.
Epoca de construire masivã a azilurilor psihiatrice este reprezentatã de perioada mijlocului secolului al XIX-lea,perioadã destul de întunecatã în istoria sbuciumatã a psihiatriei.Nu trebuie deci sã ne mire marea asemãnare dintre aziluri ºi închisori,deoarece în viziunea acelor timpuri,cele 2 tipuri de instituþii erau similare,mai mult ele erau construite de aceiaºi arhitecþi ºi în acelaºi stil arhitectonic.Totuºi dacã studiem atent istoricul acestor instituþii,vom avea surpriza sã constatãm cã la început ele erau programate pentru mai puþini bolnavi (150-200),cã erau înzestrate cu pãmânt,vite,grãdini,în timp ce adevãrata dramã începea atunci când în aceleaºi instituþii se vor introduce mii de bolnavi.Raþia alimentarã,la început era destul de consistentã.În Anglia,de exemplu,un bolnav consuma în aceastã epocã 6 uncii(170,10 gr.) carne,2 uncii de brânzã,un pint (0,56 l) bere iar lucrãtorilor la câmp li se mai dãdeau în plus 4 uncii de brânzã ºi 1 pint de bere (Sim).
Totuºi,spune Baruk,trebuie sã þinem seama cã aceste azile,timp de un secol s-a edificat psihiatria clinicã,deºi spune acelaºi autor,rolul de medic-funcþionar pe care l-a cultivat a fãcut ca psihiatrul ca ºi medicul somatician sã se mulþumeascã doar cu o scurtã vizitã.Trebuie subliniat de asemenea cã prin Pinel am asistat tot din interiorul azilului la cea mai mare revoluþie în atitudinea faþã de bolnavul psihic,începutul "tratamentului moral" în psihiatrie.
Dar trecând peste aceste considerente,spune Baruk,spitalul clasic de psihiatrie cultivã,ceea ce autorul ºi mulþi alþi cercetãtori denumesc cu termenul de "imperialism psihiatric".Astfel,opunând bolnavul medicului,personalul sanitar subordonând bolnavul,acesta din urmã nu mai are altã ieºire decât sã se supunã deþinãtorului autoritãþii.
Având la bazã modelul medical al bolii psihice,ideile de organicitate în psihiatrie conduc automat la noþiunea de incurabilitate (cãreia,de exemplu Pinel i s-a opus vehement).
Transformarea spitalului de psihiatrie în spital autentic va fi o cale lungã ºi anevoioasã. Dacã pentru Pinel ºi Esquirol spitalul de psihiatrie era "un instrument de vindecare în mâna unui medic abil",ulterior spitalul de psihiatrie devine azil,adicã loc de refugiu,loc în care bolnavul sã nu fie supus batjocorii.Treptat,ele au devenit instituþii mamut,cu mii de paturi,în care din cauza greutãþilor administrative ele au devenit adevãrate "instituþii corecþionale",aºa încât denumirea de "azil psihiatric" a început sã fie utilizat,tot mai mult în sens pejorativ.Multe din aceste instituþii au început sã disparã în mod spontan,prin presiunile exercitate de societate care graþie modificãrilor suferite aveau acum alte aspiraþii.
În contextul societãþii moderne,moºtenirea unor instituþii psihiatrice carcerale ºi cu o structurã internã totalitarã apare ca un nonsens,ba chiar ca o insultã pentru aspiraþiile societãþii.Din acest motiv declinul viziunii clasice,azilare de tratament a apãrut atât spontan,în practicã,cât ºi cu o puternicã motivaþie teoreticã,singurul reazim (dar nu de neglijat) rãmânând doar rezistenþa la nou,la schimbare,faþã de un necunoscut nesigur ºi disconfortant,sensaþia pe care o mai au vechii slujitori ai unor asemenea instituþii (mulþi din motivul oportunist al poziþiei lor ierarhice în vechiul sistem ºi a lipsei de ºanse în condiþiile unei noi organizãri).
Din punct de vedere teoretic,spitalul clasic de psihiatrie a fost supus unor atacuri distrugãtoare,cãrora cu greu le-a mai putut face faþã.Criticile au venit din toate poziþiile,mergând de la forme radicale (care cer imediata lor desfiinþare),pânã la atitudini reformatoare (care vizeazã totuºi modificãri radicale a relaþiilor interumane din cadrul acestor instituþii).
Una dintre criticile cele mai aspre aduse azilului psihiatric este aceea cã el este construit ca o instituþie totalitarã,care reprimã orice manifestare voluntarã a bolnavului psihic.Atacul în acest sens a fost deschis de cãtre Goffman ºi a gãsit un ecou neaºteptat.Astfel spune Goffman,spitalul psihiatric a devenit o instituþie totalitarã,loc de rezidenþã ºi de muncã pentru un grup de indivizi (pacienþii) rupþi de societate pentru o lungã perioadã.
Primul lucru care se reproºeazã spitalului de psihiatrie este cã el reprezintã o barierã în faþa relaþiilor sociale cu exteriorul,motiv pentru care el apare ca o instituþie cu porþi ºi uºi ferecate,pereþi sau garduri înalte,plasament special.Dupã Goffman instituþiile psihiatrice ca ºi vechile orfelinate,azilele de bãtrâni sau leprozeriile sunt instituþii totalitare (comparabile cu închisorile sau cu lagãrele de concentrare).În societate individul este liber de a veni în relaþie cu diferiþi participanþi,poate munci,dormi,se poate recrea,acest lucru putând fi fãcut fãrã obligativitatea unui plan raþional.Într-o instituþie în care indivizii sunt strict controlaþi (instituþia totalitarã),acest lucru nu se poate realiza.
În spitalul azilar toate aspectele vieþii se desfãºoarã dupã un orar (masa,stingerea, munca etc) ºi sub aceiaºi autoritate,sub o supraveghere imediatã (cu orar ºi reguli precise).Scopul acestor activitãþi este realizarea treburilor oficiale a instituþiei (numai parþial ºi a individulkui),bolnavii în grup fiind supervizaþi ºi ghidaþi,supuºi unor inspecþii periodice.Existã,spune Goffman o rupturã între grupul condus ºi un mic grup de persoane de supraveghere.Aceste 2 grupuri nu se iubesc.Supraveghetorii spun despre bolnavi cã sunt rãi,în timp ce ei se poartã ca niºte superiori.Din contra supravegheaþii îi cred rãi pe supraveghetori,faþã de care ei se simt slabi,inferiori.Cei supraveghiaþi sunt excluºi de la cunoaºterea deciziilor ce îi privesc.Cele 2 grupe de persoane au deci statute cu totul diferite.
Modul de organizare clasicã a spitalului de psihiatrie favorizeazã violenþa faþã de bolnavii mintali (s-a ajuns uneori la edentarea bolnavilor care muºcã).acest lucru,aºa cum am vãzut,a fãcut sã se vorbeascã de un "imperialism psihiatric".
Poziþia de alienat aratã Chatagneau ºi colab.este traumatizantã pentru bolnavi,lucru pe care însã personalul nu-l realizerazã,deoarece relaþiile cu bolnavul sunt realizate în cadrul unui sistem de referinþã preexistent,în care,de exemplu,infirmierul nu este personal implicat.În acest fel,în spitalul de psihiatrie este dificil a se stabili relaþii terapeutice autentice între bolnavi ºi personalul de îngrijire.Aºa cum vom vedea ulterior,ierarhia ºi autoritatea sunt menþinute printr-o disciplinã severã,fãrã a exista canale de contestare a deciziilor inacceptabile,motiv pentru care se produc blocaje de comunicare la toate nivelurile.
Caracteristica principalã a bolnavului psihic din spitalul de psihiatrie este,spune tot Goffman,cã el vine cu o "culturã prezentã" ºi cã pe durata spitalizãrii el suferã o adevãratã "disculturalizare","o lipsã de antrenament",ceea ce îl va face incapabil de a se ocupa de problemele zilnice în afara instituþiei (ca un adevãrat desadaptat).Spitalul de psihiatrie, spune autorul,nu are în obiectiv "o victorie realã a culturii" ci el creiazã doar un fel de tensiune,ca pârghie strategicã pentru manipulare.
Necesitatea individului de a-ºi adapta nivelul sãu cultural la valorile cultivate de spital, cere un enorm efor de adaptare,adaptare care se face însã în detrimentul integritãþii personale,mai ales din cauzã cã bolnavul însãºi are o capacitate de adaptare diminuatã.Felul în care se face aceastã adaptare presupune degradarea imaginii de sine,la aceasta contribuind ºi faptul cã instituþia este izolatã faþã de zona rezidenþialã.Aceste fenomene accentuiazã depersonalizarea ºi faciliteazã pierderea autonomiei.Aceastã instituþie,subliniazã Goffman,recurge adesea ºi foarte uºor la metode coercitive atunci când supunerea nu este automatizatã.Acelaºi scop îndeplineºte ºi sistemul de privilegii ºi recompense sau favoruri,elemente specifice organizãrii azilare (lucru care în societate se aplicã doar animalelor ºi copiilor).Dacã anterior individul avea o concepþie despre sine,intrat în spitalul psihiatric,el va pierde acest suport datoritã degradãrii,umilinþei,profanãrii eului sãu (Goffman).Bariera faþã de lumea exterioarã este prima ciuntire a eului,iar deposedarea de rol este foarte importantã.Acest mecanism este pus în miºcare de la primul contact al individului cu instituþia:anamneza iniþialã,predarea obiectelor personale,baia,cântãrirea,omul aratã Goffman devenind astfel obiect într-o "maºinãrie administrativã" a "establishmentului".
Dar personalul trebuie sã facã ºi un "test de obedienþã" ºi aceasta este prima întrevedere "faþã în faþã" prin care se stabileºte poziþia noului venit ºi situaþia care îl aºteaptã.Dacã la aceasta se mai adaugã utilizarea neurolepticelor ºi uneori a psihochirurgiei fãrã ca bolnavul sã fie consultat,precum ºi inerentele violenþe,pacientul va realiza clar cã integritatea sa nu mai este garantatã.În acest context,pacientul va adopta o reacþie de apãrare:va þine capul în jos,în poziþie umilitoare,va da rãspunsuri umile,va trebui sã se roage,sã se umileascã pentru a obþine lucruri mãrunte (un bilet de ieºire,un telefon etc).Personalul adesea,spune Goffman,va striga bolnavul pe nume sau poreclã,va râde de el,îi va evidenþia trãsãturile negative,va vorbi cu el ca ºi când nu ar fi de faþã.Toate aceste fenomene,spune autorul,duc la fenomenul de "mortificare a eului",la desidentificare prin violarea eului (bolnavul fiind mereu supravegheat,niciodatã singur).Descriind acest proces de "mortificare",Goffman subliniazã cã în acest cadru se ridicã 3 probleme:
1.În spitalul de psihiatrie se face totul pentru ca individul sã nu aibã statut de adult cu autodeterminare,autonomie ºi libertatea de acþiune.
2.Utilizarea sistemului de privilegii ºi recompense.
3.Tema dominantã în cultura bolnavilor azilari este poziþia inferioarã în raport cu cei din exterior,sentimentul cã timpul se iroseºte,cã sunt exilaþi.
Personalul de îngrijire are din punct de vedere public o acoperire oficialã pentru a dirija bolnavul.Contextul de bazã a activitãþii zilnice al personalului constã în contradicþia dintre ceea ce face instituþia ºi ceea ce oficial trebuie spus.
Personalul este pus sã întâmpine ostilitatea ºi cererile bolnavilor,scopul azilului psihiatric fiind reduse (câteva scopuri economice,educative sau de tratament).Dar aratã Goffman fiecare scop oficial are o doctrinã a sa proprie,cu propriul ei "închizitor" ºi "martir",exerciþiul autoritãþii putând merge pânã la adevãrate "vânãtori de vrãjitoare".Dacã ai intrat într-un spital de psihiatrie,automat þi se aplicã o etichetã.
Azilul psihiatric,ca instituþie totalitarã va desvolta un set de practici instituþionalizate:vizite,inspecþii,dans,sãrbãtori împreunã.
ªi Baruk descrie în cadrul spitalului de psihiatrie "sindromul umilirii nejuste" numit de el ºi cu termenul de “sychalergie" administrativã.Instituþia psihiatricã este realizatã de bolnav ca o instituþie totalã,pentru cã în spital nu se admite nici o intimitate,nimic care îi aparþine,pacientul este umilit.La internare,aratã Farrouch ºi colab.bolnavului i se întocmeºte un dosar în care este deja catalogat,adeseori fiind nevoit a se confesa în public.Bolnavul primeºte uniformã,i se iau actele,banii,obiectele personale,ziua este privat de pat iar noaptea i se furã þigãrile,adesori fiind atacat de alþi bolnavi.Adeseori,aratã autorii,bolnavii dorm pe bãnci,pe jos,sunt prost înveliþi,neraºi iar sistemul de recompense îi umileºte.Existã,de asemenea între bolnavi o ierarhie clandestinã iar personalul are în schimb autoritatea ºi puterea de a sancþiona.
Organizarea ierarhicã rigidã.Ierarhizarea este un aspect deosebit în cadrul spitalului de psihiatrie,ierarhia având rolul de a stabili rolurile ºi statutele personalului ºi bolnavilor.Dar acest lucru nu reflectã întotdeauna aspiraþiile ºi capacitãþile personalului. Spitalul de psihiatrie este o instituþie multifuncþionalã cu obiective diverse:terapeuticã, cercetare,învãþãmânt,motiv pentru care îndeplinirea acestor sarcini administrative tind a desvolta o "iobãgie" autoritarã,punând în primul plan aspectele birocratice ale instituþiei.Astfel,spune Fox,într-o ierarhie în care "fiecare poartã uniformã ºi este riguros etichetat,este foarte greu pentru un episcop sã creadã cã este mai puþin valoros decât un paroh oarecare".
Dinamica instituþiilor,aratã Chaigneau ºi colab.evidenþiazã existenþa a douã modalitãþi care se oferã persoanlului:
1.Existenþa ritualurilor ºi ceremonialurilor;
2.Organizarea pe principiul ierarhic;
Ritualurile sunt foarte fecvente în spitalul de psihiatrie (rapoarte scrise,rapoarte de gardã,vizita ºefului,contravizita etc).Toate acestea tind a da impresia unei realitãþi publice.Existã ºi alte forme de ritualuri,ºedinþe cu personalul,inspecþii etc.
A doua manierã care ajutã personalul în subordonarea bolnavilor este refugiul într-un organism ierarhizat ºi trecerea rãspunderii faptelor proprii pe seama acestui organism.Este vorba,de fapt,spune Sivadon de o piramidã a cãrei bazã este constituitã de cãtre bolnavi. Ca orice organizaþie spitalul funcþioneazã deci prin modalitãþile decise de o putere ºi care în aparenþã ar trebui sã fie o putere medicalã.Dar subliniazã Laxenaire ca orice putere ºi aceasta tinde a fi intuitiv totalitarã (dupã teoria arcului care tinde a se destinde total).În acest fel,spune autorul, puterea medicalã va viza radicalizarea relaþiei medic-pacient în sensul hegelian al relaþiei stãpân-sclav,dacã nu existã o altã contrapondere. Faptul cã spitalul fiind fãcut pentru bolnavi,ei de fapt nu au nici un cuvânt de spus,genereazã resentimente,conflicte pe care personalul le va rezolva prin mijloace autoritare (contenþie, tratament forþat,sistemul de pedepse ºi recompense).
O altã caracteristicã a ierarhizãrii spitalului de psihiatrie este aceea cã puterea este distribuitã piramidal,dând o pondere exageratã ºefului de serviciu.ªeful clinicii este de obicei numit pe viaþã,deºi capacitatea lui profesionalã nu este totdeauna ºi tot timpul la înãlþime.ªeful de serviciu monopolizeazã toate puterile ºi adeseori ºi serviciul îi poartã numele (chiar dacã nu oficial).Astfel el ia toate deciziile,este singurul interlocutor al direcþiei,prescrie tratamentul,dã avizele de internare transformând pe ceilalþi medici în simple mecanisme supuse ºi depersonalizate.El se poate opune carierii unor medici,poate proteja pe alþii,poate distribui sarcini în mod preferenþial fãrã a fi nevoit a se justifica (în realitate gradul lui de autoritate poate depinde ºi de competenþa sa,de felul de a putea închega o echipã).
Dupã ºef,piramida urmeazã aproape o structurã militarã,puterea scãzând pe mãsurã ce individul se aflã spre baza piramidei,baza fiind aºa cum am mai arãtat reprezentatã de bolnavi.Piramida poate creia spirit de competiþie (favoral sau steril).Existã persoane care pot influenþa structura puterii (o sorã poate unelti contra unui medic neagreat).Unele persoane nemedicale (secretare,de exemplu),unele surori,medici (mai ales femei) pot exercita o influenþã deosebitã asupra ºefului,chiar sã-l "dirijeze",dând întreaga ierarhie peste cap.Existã,de asemenea persoane cu mare inteligenþã socialã care ºtiu sã speculeze toate liniile de forþã din cadrul piramidei ºi sã intervinã în structura puterii.De fapt,aratã Laxenaire spitalul este o emanaþie a societãþii ºi ca ºi societatea,el este în plinã evoluþie ºi reflectã toate contradicþiile ei.
Organizarea piramidalã limiteazã iniþiativa,motiv pentru care trecerea de la spitalul centrat pe instituþie la cel centrat pe bolnav se acompaniazã cu asumarea unor noi roluri în cadrul structurii personalului.Schema de autoritate verticalã,asociatã diviziunii muncii duce atfel la un sistem de dominanþã ºi subordonare multiplã (adeseori membrii primind ordine contradictorii).Democratizarea scade securitatea personalului dar se face cu câºtig de iniþiativã ºi prestigiu.
O unitate psihiatricã ierarhizatã presupune cã medicul ºef este totul. Depersonalizarea, aºa cum cum am mai arãtat nu se va mai limita numai la bolnavi ci la întregul personal,care aratã Fournal va trebui sã se adapteze "logicii" arbitrare a acestuia.În aceste condiþii nu este posibil nici un dialog între personal ºi bolnav iar tratamentele cu neuroleptice, electroºocuri sau ergoterapia devin obligatorii.
Aceastã manierã de relaþii care se srtabilesc în spitalul psihiatric va face ca ºi între bolnavi sã se stabileascã o ierarhie,sã aparã servicii bune ºi rele,privind disciplina sau condiþiile de cazare,aceasta ºi în funcþie de puterea medicului ºef în spital.
Acest sistem ierarhizat creiazã la toate nivelurile noduri de tensiune,frustraþii, anxietate,iar contactul ºef-subaltern,medic-bolnav apare ca depersonalizant.Dacã medicul ºef este totul,spune Fournel,celalþi medici se vor simþi frustraþi,se vor ocupa mai mult de tensiunile interpersonale decât de bolnavi.Adeseori tensiunile vor fi alimentate de sensaþia cã ºeful este "sãpat",motiv pentru care serviciul de psihiatrie respectiv va deveni o adevãratã citadelã a rãzboiului rece sau cald,în sânul personalului sau între personal ºi bolnavi.În acest context vocaþia terapeuticã a spitalului psihiatric coboarã la un nivel aproape nesemnificativ.
Evoluþia populaþiei spitalelor psihiatrice clasice
Early Donald ºi Michael Nicolos vorbesc de un declin ºi o dispariþie treptatã a spitalului clasic de psihiatrie.Autoriii remarcã faptul cã astãzi doar vechii pacienþi ºi persoanele vârstnice sau fãrã susþinãtori mai agreiazã asemenea tipuri de spital,la care mai trebuie adãugaþi ºi pacienþii care comit acte criminale.Astfel în spitalul în care lucreazã autorii (Ghenside Hospital,Bristol) existã o scãdere a internãrilor de 25 de bolnavi pe an,ceea ce va determina ca peste 15 ani practic spitalul sã nu mai fie solicitat decât de persoanele vârstnice (unde un pat la 1000 de locuitori ar fi totuºi necesar).
Evoluþi spre declin a spitalului clasic de psihiatrie a început brusc,odatã cu apariþia noilor medicamente neuroleptice ºi cu pãtrunderea în aria psihiatriei a ideilor sociologice ºi a noilor concepþii psihologice.Astfel,spune Brill,în deceniul 6o evoluþia a fost foarte rapidã în privinþa abandonãrii spitalelor de psihiatrie în favoarea tratamentului ambulatoriu ºi a unor servicii preventive,în timp ce serviciile pentru acuþi s-au redus la mici unitãþi,unele incluse chiar în cadrul spitalelor generale sau în centrele de Sãnãtate Mintalã.
În acest sens statistica spitalierã a exprimat clar efectul schimbãrilor survenite în evoluþia spitalului de psihiatrie.Brill de exemplu urmãreºte dinamica bolnavilor internaþi în spital în SUA ºi Anglia dupã apariþia neurolepticelor.În SUA de la 558000 internãri în 1955 se reduc la 400.000 în 1968,în timp ce în Anglia de la 152.194 în 1954 la 120.000 în 1968.Aceastã scãdere s-a produs dupã 50 de ani de creºtere continuã (în New York populaþia spitalelor psihiatrice dublându-se în 25 de ani).Aceastã decongestionare a spitalului a fãcut ca metodele de constrângere sã scadã iar comportamentele agresive sã disparã ºi ele rapid.Imaginea psihiatriei în marele public s-a îmbunãtãþit.Dupã ce un secol a fost irosit în van pentru a menþine un spital psihiatric real deschis,spune Brill,acum ele au devenit foarte multe.Dar odatã procesul declanºat,revizuirea a tot ce þine de spitalul clasic s-a pus în miºcare,de la legislaþie,pânã la filozofia care guverneazã spitalul psihiatric.Un mare rol aratã tot Brill a avut ºi faptul cã decãderea spitalului clasic,a numãrului de internãri,a fãcut ca efortul financiar,costul actului medical sã scadã vertiginos.Astfel,în New York la 100.000 de locuitori existau 600 de bolnavi internaþi,cheltuielile pentru aceºtia reprezentând 27% din bugetul statului.Reducerea anualã a numãrului de internãri (de 5% pe an în Anglia ºi 1% în SUA) a fãcut ca numãrul de internãri sã scadã în 1968 la 300 la 100.000 de locuitori.Totuºi internãrile în spitalul de psihiatrie sunt grevate de anumite categorii de pacienþi,care nu þin neapãrat de psihiatrie (supraîncãrcarea spitalelor psihiatrice cu bãtrâni ºi pentru care s-ar putea organiza cãmine-spital,al doilea grup fiind bolnavii criminli ºi care sunt refuzaþi de penitenciare).
Prima încercare de tratament în afara spitalului de psihiatrie s-a fãcut în timpul celui de al doilea rãsboi mondial,când s-a organizat în zona Canalului de Suez un spital pentru militari.Totuºi,aratã Sim în Anglia,încã din 1912 s-a cerut ca în "epoca motoarelor cu combustie internã ºi al elegrafului",când angajaþii sunt supuºi aºa de frecvent la stresuri,tratamentul acestora sã nu se mai facã numai în azilul psihiatric.Treptat însã,spitalele generale ºi-au desvoltat secþii de psihiatrie.Tratamentul eficace,contactul mai uºor cu populaþia ºi uºurinþa depistãrii bolnavilor,a fãcut ca acest proces sã fie accelerat scãzând importanþa spitalelor de psihiatrie.Baker critica mãrimea actualã a spitalelor de psihiatrie,pledând pentru instituþii de 2-300 de paturi,formate din unitãþi funcþionale mici,pe mãsura desvoltãrii sistemului de tratament ambulator.Doar 13% dintre bolnavii psihici,aratã Sim,au nevoie de toate facilitãþile unui mare spital psihiatric,75% au nevoie de servicii foarte limitate iar 12% nu au nevoie de nici o facilitate specialã.Numãrul bolnavilor cu nevoia de a fi spitalizaþi pe termen lung este în continuã scãdere,în timp ce numãrul acelora cu necesitatea de internare scurtã a crescut.ªi structura bolilor psihice s-a schimbat (procentul mare al schizofreniilor de altãdatã a fost astãzi înlocuit de acela al demenþelor).Este astãzi sigur cã nevoia de paturi de spital pentru psihiatrie se va reduce în viitor în mod continuu.
2.Spitalul psihiatric-instituþie terapeuticã
Spitalul psihiatric,aratã Sivadon,a trebuit sã rãspundã la câteva exigenþe elementare cum ar fi sã þinã cât mai mulþi bolnavi,cu o cheltuialã cât mai micã ºi în condiþii de securitate ºi de decenþã.În acest fel,între cele 2 rãsboaie s-au desvoltat spitale de psihiatrie monstruoase,de peste 3000 de paturi (Piligrim Hospital delângã New York avea,de exemplum 15.000 de paturi).
Foarte puþine spitale psihiatrice ºi-au realizat obiectivul de a fi în principal un instrument terapeutic.Pentru acest lucru însã,spitalul trebuie sã sufere modificãri esenþiale de structurã.Reiss ºi colab. subliniazã cã mediul social al spitalului poate deveni o terapie potentã,graþie tratamentului psihologic ºi farmacologic.Dar aceastã formã de tratament va fi greu de "administrat" atâta timp cât procesul social al spitalului nu va fi desemnat precis ºi nu se vor produce modificãrile esenþiale necesare.Însãºi Pinel,sublinia (în "Tratat medico-filozofic privind alienaþia mentalã",1809) cã "marile stabilimente consacrate alienaþilor mentali sunt expuse,ca toate instituþiile umane,la degenerare ºi poate chiar mai mult decât altele.
Raymier ºi Beaudouin subliniazã cã urmãtoarele directive stau la baza doctrinei de spitalizare a bolnavilor mintali:
1.Sã aibã pavilioane adaptate diferitelor categorii de boli mintale,rãspunzând exigenþelor de igienã,terapeutice,psihologice ºi sociale.
2.Asigurarea securitãþii bolnavilor spitalizaþi,asigurându-le ºi maximum de libertate compatibilã cu patologia lor ºi cu posibilitãþile de recuperare.
3.Pavilioane independente ºi populaþie restrânsã pentru a face supravegherea mai uºoarã,sã nu necesite personal numeros.
Urmãrind de o manierã istoricã terapeutica instituþionalã,Chaigneau ºi colab.subliniazã existenþa a 4 etape:
-Etapa medicalã (1945-51,etapã în care fostele aziluri încep a fi denumite spitale psihiatrice,bolnavii devenind din nebuni,bolnavi psihici).Apare acuma pentru prima datã problema organizãrii terapeutice,a folosirii instituþiei în scop de vindecare,a condiþiilor de igienã.Este epoca "deschiderii uºilor",a importanþei formãrii infirmierilor,a apariþiei unor metode noi (psihoterapia,ergoterapia).
2.Etapa dominatã de psihoteapiile instituþionale ºi a aportului adus de neuroleptice (1952-64).Psihoterapia individualã este pe primul plan.
3.Etapa a treia începe în 1968 ºi se caracterizeazã prin aportul adus de sociologie. Apare o schimbare în înþelegerea funcþiilor instituþiilor sanitare,o punere în cauzã a terapiilor instituþionale.
4.Etapa actualã dominatã de socializarea ºi psihologizarea instituþiei sanitare,etapa psihiatriei sociale propriuzise.
Terapeutica instituþionalã reprezintã modalitatea de a articula într-o structurã socialã concretã tehnicile ambianþei ºi depsihoterapie,într-un sistem global de îngrijire psihiatricã.S-a folosit adesea termenul de "psihoterapie administrativã" (termen introdus de cãtre Clark în 1958).Este vorba de arta,poate cândva ºtiinþa,de a trata bolnavii psihici prin metode administrative.Nu este vorba aici de o terapie individualã sau de grup ci de o terapie care opereazã cu colectivitatea,la nivelul unui întreg spital.Ea provine din experienþa administrativã combinatã cu cunoaºterea aprofundatã a progreselor antropologiei sociale,a proceselor psihopatologice ºi psihoterapiei de grup.Experienþa "terapeuticii instituþionale" aratã Ayme ºi colab.clarificã forma terapeuticã de grup ce se stabileºte cu ajutorul medicilor în spitalul de psihiatrie atât prin organizarea materialã cât ºi relaþiile psihosociale între bolnavi ºi între bolnavi ºi personal.
Dupã Sim terapeutica administrativã ar avea 4 faþete:
1.Organizarea vieþii pacienþilor;
2.Organizarea personalului;
3.Organizarea medicalã;
4.Conducerea comunitãþii respective;
Dar subliniazã autorul,pentru o bunã terapie administrativã,medicul ºef trebuie ales ºi nu se pune problema ca el sã-ºi menþinã autoritatea cu orice preþ.
Sistemul "uºilor deschise" este una dintre acþiunile de umanizare a spitalului de psihiatrie,începutã în principiu de mult dar devenitã posibilã abia dupã apariþia neurolepticelor (în 1882 Tuke în "History of the Insane in the British Isles" consacra un capitol sistemului de tratament cu uºile deschise).Claustarea este foarte greu suportatã de cãtre personalitatea umanã iar ideea în sine este inumanã.Într-adevãr spune Sim ideia "uºilor deschise" a fost în vogã cu 6o-70 de ani în urmã,dar ea a fost abandonatã,deºi metodele de tratament au fost mai eficiente.Desigur,spune autorul,au fost ºi multe desavantaje,au existat ºi multe tragedii iar uneori "uºa deschisã" era o simplã plãsmuire,cãci bolnavul nu profita de ea.Noile metode terapeutice ºi noile metode de organizare terapeuticã a spitalului psihiatric,aºa cum vom vedea,face ca în prezent aceastã discuþie privitã prin "uºile deschise" sã devinã caducã.
Epoca noastrã aratã Farrouch ºi colab.este o epocã de transformare ºi de modificare a organizãrii spitaliceºti.Originea actualei etape de terapie instituþionalã îºi are originea în încercãrile anterioare de organizare ºi introducere a psihoterapiei în practica spitaliceascã (începutã de psihanalizã).
Pionerul organizãrii terapeutice a spitalului psihiatric este considerat a fi Herman Simon (1923) care considerã cã spitalul trebuie sã corespundã necesitãþilor terapeutice a bolnavilor ºi desfãºurãrii optime a activitãþii întregului personal medical.Ca ºi alte idei novatoare ºi ideile lui Simon nu au fost acceptate imediat ºi abia în 1955,dupã lungi discuþii Daumizon,Tasquelles ºi Paumell redacteazã în cadrul enciclopediei Medico-chirurgicale,un capitol privind "Organizarea terapeuticã a spitalului de psihiatrie".
Miºcarea pentru comunitatea terapeuticã,cum a fost ulterior denumitã terapeutica instituþionalã s-a desvoltat apoi masiv în europa ºi America,fiind astãzi principala caracteristicã novatoare în cadrul transformãrii spitalului clasic de psihiatrie.
Comunitatea terapeuticã
Aºa cum am mai arãtat miºcarea începutã de cãtre Herman Simon în 1923 a primit ulterior denumirea de "Comunitate terapeuticã" ºi a cunoscut o mare desvoltare,motiv pentru care astãzi aproape toate serviciile de psihiatrie fac eforturi pentru a se organiza în comunitãþi terapeutice,adicã,aºa cum subliniazã Ey,într-o concepþie instituþionalã colectivã.
Concepþia lui H.Simon.H.Simon este autorul care adoptã noua orientare fundamentalã, subliniind cã "o viaþã colectivã ºi ordonatã este cel mai minunat mijloc psihoterapeutic pentru a obþine vindecarea bolnavilor mintali".Ca idee,organizarea terapeuticã a vieþii de spital este consideratã mai veche.Astfel Esquirol afirma la vremea sa cã este nevoie a face din azilele de alienaþi adevãraþi agenþi terapeutici iar Boudot încã în 1848 stabilea anumite principii pentru ocuparea bolnavilor psihici.Simon începe în 1920 în noul azil Guterslah organizarea terapeuticã a vieþii de spital,deoarece observase nu numai caracterul productiv al muncii bolnavului dar ºi o adevãratã ameliorare a ambianþei de spital prin aceastã schimbare.În 1923 el îºi va expune doctrina sa.El considera cã principiul exprimat de Pinel,al "uºilor deschise" trebuie sã-i fie opus condiþionarea acestuia de responsabilitatea bolnavilor psihici.Acest lucru,spune Simon trebuie fãcut pentru a lupta contra a trei rele:inactivitatea,ambianþa defavorabilã ºi prejudecãþile privind iresponsabilitatea bolnavilor psihici.În acest sens Simon subliniazã 3 elemente fundamentale,teorietice ºi anumea:
1.Dereglãrile psihice nu sunt totale ºi alãturi de funcþiile alterate rãmân suficiente funcþii normale ale psihicului.
2.Simptomatologia bolii depinde nu numai de alterãrile biologice dar ºi de factorii de mediu,inclusiv mediul de spital.Aceste simptome pot deci sã fie influenþate (agresivitate, acte antisociale).
3.Psihologia bolnavului mintal se poate semãna cu aceea a unui copil.În acest cadru reeducarea psihoterapeuticã ºi ergoterapeuticã trebuie efectuate dupã o metodã pedagogicã.
Structura ierarhizatã a spitalului,masa enormã a bolnavilor trebuie transformatã de aºa manierã încât medicii ºi bolnavii,personalul mediu sau infirmier sã devinã un grup cu structurã determinantã ºi interese comune sub îndrumarea medicilor.Terapeutica capãtã în acest cadru un aspect mai larg ºi ea tinde a realiza 3 scopuri:
1.Aplicarea muncii ca metodã de tratament;
2.Ameliorarea ambianþei de spital;
3.Practica reeducãrii curative;
Principiul care stã la baza acestor scopuri este acela cã bolnavii psihici nu sunt iresponsabili iar în spitalul de psihiatrie ei trebuie implicaþi în tot ceea ce se fac.Dupã Simon spitalul este "un organism viu" în care are loc o colaborare amicalã,reuniuni ale personalului ºi ale personalului cu bolnavii,respectul pentru reacþiile de apãrare ale bolnavilor,pregãtirea bolnavilor pentru viaþa din afara spitalului,atitudinea nepermisivã dar nu de rejet,optimism terapeutic,valorizarea bolnaviulor mintali prin participarea lor la toate muncile din spital.Se va evita,de asemenea atmosfera angoasantã faþã de manifestãrile patologice ale bolii.Asistenþa spitaliceascã,spune autorul trebuie legatã de cea extraspitaliceascã,de situaþia mediului familial.În acest cadru întregul arsenal terapeutic clasic poate fi revalorizat.
Simon subliniazã cã terapeutica bolnavilor psihici într-o astfel de instituþie poate trece prin trei stadii:
1.Libertatea dar nu în sens de "laisser faire”;
2.Responsabilitatea prin terapeutica activã ºi structura teleologicã a mediului;
3.Stãpânirea psihoterapeuticã a mediului;
Evoluþia ºi principiile comunitãþii terapeutice.Aºa cum am mai arãtat,necesitatea schimbãrii atitudinii privind instituþia de tratament psihiatric s-a impus ca urmare a rãmânerii în urmã a principiilor care o guvernau în comparaþie cu noile concepþii privind drepturile omului ºi cu criticile aduse societãþilor totalitate.
În 1941 Maxwel Jones creiazã prima comunitate terapeuticã realã ºi editeazã în 1952 "The Therapeutic Comunity" punând astfel bazele creãrii "într-un grup de psihopaþi a unei moralitãþi de grup".Croekeff,1960 enumerã urmãtoarele caracteristici ale comunitãþii terapeutice:
1.Relaþiile pacienþilor se desfãºoarã în cadrul unui mediu social familial ºi firesc (societatea bolnavilor fiind identicã cu a celor din afarã);
2.Pacientul este conºtientizat treptat de efectele comportãrii sale asupra celorlalþi,ceea ce induce automat un grad de responsabilitate socialã;
3.Întreaga populaþie a clinicii formeazã o comunitatea;
4.Personalul calificat este profund implicat în întreaga viaþã a instituþiei,psihoterapia fiind continuã (timp de 24 de ore) ºi nu se limiteazã doar la scurte ºedinþe sau vizite.
5.Structura organizatoricã a unitãþii trebuie sã fie elasticã pentru a permite pacienþilor ºi personalului medical la un moment dat anumite decizii;
6.Se creiazã cele mai libere canale de comunicare între indivizii comunitãþii respective;
Deºi,aratã Sim,procesul presupune o anumitã diminuare a autoritãþii,apare în schimb o mai bunã înþelegere iar relaþiile sociale sunt permisive ºi terapeutice.
Clark subliniazã ºi el o serie de trãsãturi caracteristice comunitãþii terapeutice:
1.Liberatea de comunicare în toate sensurile;
2.Analiza în termenii dinamicii individuale ºi de grup a ceea ce se întâmplã în comunitate;
3.Tendinþa stabilirii raporturilor de autoritate tradiþionalã ºi a nivelurilor ierarhice la cel mai de jos nivel;
4.Folosirea experienþei ºi învãþãrii în reeducarea socialã;
5.Importanþa stabilirii cã ceea ce face unul influenþeazã pe toþi;
6.Þinerea unor reuniuni zilnice;
În acest fel,fiecare pavilion devine o "unitate democraticã"(Sivadon) în care bolnavii se reunesc cu medicii pentru discuþii libere.Unitatea grupului,aratã tot Sivadon,se creiazã astfel pe baza "protestului comun",deºi colectivitatea nu trebuie lãsatã sã se epuizeze în revendicãri sterile ci orientatã spre gãsirea de relaþii noi,Un asemenea regim este de exemplu opus celui bazat pe "terapia administrativã" din cadrul spitalului clasic (Cocket),
Daniels evidenþiazã ºi el urmãtoarele principii ºi practici care trebuie sã opereze într-o comunitate terapeuticã
1.Comunicaþii deschise ºi directe între personal ºi pacienþi;
2.Participarea activã a bolnavilor la tratament;
3.Participarea personalului ºi chiar a pacienþilor la unele decizii administrative ºi terapeutice;
4.Colaborarea ºi comunicarea cu comunitatea din afarã;
5.O serie de operaþii ale spitalului se aflã în mâinile pacienþilor;
6.Relaþii de colaborare pacienþi-personal ºi nu de autoritate;
7.Evitarea izolãrii ºi "desumanizãrii" în cadrul unei instituþii prea mari;
Terapia nu mai este astfel domeniul absolut al medicului,bolnavul fiind incitat sã participe ºi el la procesul terapeutic.Viaþa socialã a spitalului devine astfel o viaþã bazatã pe psihoterapia de grup,ceea ce este o atitudine proprie vindecãrii.Bonafé pune problema specializãrii secþiilor unui spital organizat dupã principii terapeutice,nu dupã boli ci dupã metodele de socializare sau dupã nivelul de socializare.În comunitatea terapeuticã este importantã deci democratizarea,permisivitatea,comunitatea de scop ºi intenþii,confruntarea cu realitatea (Rapaport).
Psihoterapia instituþionalizatã în cadrul comunitãþii terapeutice înseamnã în primul rând începurul desierarhizãrii ºi crearea de echipe coerente,ceea ce face inutilã o ierarhizare rigidã.În cadrul reuniunilor sãptãmânale informaþiile circulã liber iar echipa unitarã îºi ia bolnavii în sarcinã.La început personalul mediu se opune,neînþelegând dece trebuie sã fie egali cu bolnavii ºi adesea,spune Fournel personalul trãieºte angoasa de distrugere a serviciului.Treptat însã grupul se structureazã în jurul medicului,se elaboreazã,spune autorul,o politicã de conciliere ºi înþelegere a bolnavului cu toleranþã ºi indulgenþã (deºi unele grupe au tendinþe de a se reforma ierarhic).În final însã perspnalul începe a se simþi responsabil iar echipa de îngrijire se structureazã,deciziile se iau în grup,conflictele sunt reduse iar ambianþa devine pozitivã.
Trecerea dela sistemul azilar la psihoterapia pavilionarã,pânã la crearea unei adevãrate comunitãþi terapeutice nu este un lucru uºor,resentimente apãrând atât din partea personalului cât ºi a pacienþilor.Spitalizarea,aratã Luez ºi colab.este un grav incovenient,nu numai pentru viitorul bolnavului dar are ºi urmãri imediate (ospitalismul). Spitalizarea determinã la bolnavi pasivitate neliniºtitoare asociatã paradoxal cu agresivitate ºi revendicativitater.Bolnavii,aratã autorii au sensaþia de a fi morþi vii care cer sã trãiascã,dar nu pot,ceea ce va crea autentice resentimente de culpabilitate care fac dificilã relaxarea.Astfel,aratã tot Luez ºi colab.în ziua primei reuniuni ne gãsim în faþa unui grup total depersonalizat (toþi se privesc ºi nu înþeleg rolul reuniunii).Treptat însã contactele se intensificã,ospitalismul se rezolvã,depersonalizarea scade ºi pacienþii încep sã accepte interpretãrile psihologice.
Spitalul prin structura sa particularã tinde a crea apãrãri de tipul depersonalizãrii, situaþie favorizatã inconºtient de personal (care desemneazã de exemplu bolnavii cu un numãr).În acest context ce mai mare parte a bolnavilor profitã de situaþia de internat,pentru a proiecta ºi descoperi în societate ºi în spital cauza tuturor relelor inclusiv a tulburãrilor lor.
Toate aceste fenomene sunt evitate însã prin modificarea condiþiilor sociologice ale spitalului,miºcare iniþiatã de psihiatria socialã.În acest context,Comunitatea terapeuticã are un rol important.
C.Secþia de psihiatrie a spitalului general
Problemele practice ale psihiatriei sociale au îndrumat tot mai mult pe clinician sã iasã din cadrul spitalului ºi sã se orienteze tot mai mult spre viaþa ºi munca bolnavului.Ca atare noi instituþii de tratament ºi-au fãcut apariþia.
Una dintre marile inovaþii ale instituþiei psihiatrice de tratament a reprezentat-o pãtrunderea psihiatriei în cadrul spitalului general,ca secþie autonomã.Acest lucru nu putea fi posibil înaintea apariþiei noilor metode de tratament ºi a schimbãrilor radicale a opiniei faþã de bolnavul mintal.
Înainte,aºa cum am mai arãtat,spitalul de psihiatrie era considerat singurul loc de tratament.De altfel,aratã Rosen ºi colab.pacienþii cu tratamente pe termene scurte resimt o mare îmbunãtãþire a funcþiilor afective ºi cognitive decât cei cu tratamente ºi internãri lungi.Psihiatrii au fost la început ostili coabitãrii cu alþi medici.Asocierea dintre o psihiatrie supraaglomeratã ca numãr de bolnavi dar subdesvoltatã,cu o chirurgie orgolioasã,subliniazã Sivadon,nu se putea face decât dupã un model colonial.Pentru a evita aceste efecte negative,intrarea psihiatriei în spitalul general trebuie sã respecte unele condiþii:
1.Sã fie servicii psihiatrice adevãrate,sub autoritatea psihiatrilor ºi în cadrul unui program de luptã contra bolilor psihice.
2.Tipul de pacienþi sã corespundã acelora cu spitalizare scurtã;
3.Sã asigure colaborarea cu alte servicii ale spitalului ºi cu alte unitãþi psihiatrice;
4.Problema structurii secþiei de psihiatrie poate împrumuta stilul medical tradiþional dar poate fi ºi altfel;
5.Dimensiunile secþiei de psihiatrie trebuie sã fie suficient de mare pentru a face faþã nevoilor spitalului ºi suficient de micã pentru a nu provoca reacþia de respingere a altor discipline.Ar putea avea,de exemplu 15-20% din paturile spitalului.
Aºa cum am mai arãtat,în pezent asistãm la o modificare de opticã în ceea ce priveºte organizarea instituþiei de tratament.În acest sens aratã Fink ºi Oken,la aceasta au contribuit 3 factori:
1.Reducerea stigmatizãrii bolnavilor psihici;
2.Nevoia de servicii psihiatrice în sânul comunitãþii (în SUA s-a ajuns de la 3000 de psihiatri înainte de rãzboi la 27.000 în 1976);
3.Relaþiile cu serviciile sociale ºi alte instituþii de ajutor (tot în SUA 5 milioane de pacienþi iau contactul cu serviciile de sãnãtate mintalã);
Secþia de psihiatrie a spitalului general a venit deci sã suplineascã o serie de deficienþe ale spitalului psihiatric ºi sã apropie un tip de asistenþã medicalã tot mai mult solicitatã de masa de oameni pe care îi serveºte.În cadrul spitalului general secþia de psihiatrie poate avea diferite forme sau mãrimi,pânã la adevãrate clinici care oferã servicii complexe inclusiv consultaþii ambulatorii.Secþia de psihiatrie a spitalului general,aratã Sim,nu pote fi apreciatã dupã numãrul de paturi sau gradul de competenþã ci dupã teritoriul pe care îl serveºte ºi dupã numãrul de recuperãri.Din acest motiv,aratã autorul,un psihiatru cu personalul ajutãtor nu trebuie sã aibã mai mult de 20 de paturi,plus 10-15 pacienþi în staþionarul de zi.Productivitatea psihiatrului creºte prin scãderea numãrului de paturi (deºi ºi aici este o limitã).
Simbioza dintre spitalul general ºi secþia de psihiatrie aduce profituri pentru ambele.Astfel,spune Sim,spitalul general a profitat în mai multe feluri:
1.Secþia de psihiatrie a completat alerta de îngrijire a comunitãþii cu o disciplinã medicalã în plin avânt,cu metode de tratament dinamice care se pot transfera ºi altor specialitãþi.
2.Personalul cu calificare psihiatricã poate fi abordat cu uºurinþã ºi poate fi un membru de bazã a echipei.
3.Serviciile de psihiatrie se extind ºi asupra teritoriului.
4.Posibilitatea asistenþei de specialitate pentru bolnavii organici cu tulburãri psihice.
5.Pacienþii psihici au nevoie de toatã gama de investigaþii a spitalului general.
6.Prin psiholog ºi sociolog secþia de psihiatrie sprijinã spitalul oferindu-i serviciile acetora.
7.Prezenþa psihiatrului în spitalul general permite un schimb de informaþii în ambele sensuri,cu beneficii reciproce.
8.Personalul de îngrijire se acomodeazã cu problemele secþiei de psihiatrie.
9.Distanþa micã pentru pacienþi ºi rude.
Cu tot elanul desvoltãrii secþiilor de psihiatrie în spitalul general,treptat acest elan s-a temperat deºi numeroºi autori subliniazã marea gamã de servicii pe care secþia de psihiatrie din spitalul general o poate oferi,prin aceasta putând practic sã înlocuiascã spitalul de psihiatrie.
Staþionarul de zi
Una dintre marile progrese fãcute în cadrul instituþiei psihiatrice de tratament a fost apariþia spitalului sau a staþionarului de zi.Denumirea de “unitate de zi" aratã Figueiredo ar fi mai bunã deoarece termenul de spital are rezonanþe afective desagreabile.Spitalul de zi nu presupune neapãrat prezenþa unui spital psihiatric dar poate foarte bine coabita cu el.
Începuturile spitalului de zi a fost stabilit în 1920 în fosta URSS ºi s-a datorat condiþiilor grele postrevoluþionare,a lipsei posibilitãþilor unei spitalizãriclasice.În 194o Ewen Cameron inaugureazã un staþionar de zi la Montreal,în Canada ºi apoi Joshua Bieres în Anglia în 1947 prin înfiinþarea "centrului de psihoterapie socialã" din Hompstead.
Entuziasmul cu care a fost primit spitalul de zi a fost în primul rând cã el a devenit o alternativã faþã de conceptul tradiþional despre spital,instituþie privitã ca loc în care pacienþii "zac" în pat zi ºi noapte,cu doctori care vin în contact cu ei câteva minute pe zi.
De fapt putem spune cã ideia spitalului de zi plutea în aer cu mult timp înaintea apariþiei lui ca instituþie.Noþiunea de spital de zi sau staþionar de zi este desemnatã de Veil în 4 situaþii:
1.O parte din spitalul clasic de psihiatrie transformatã în acest scop;
2.O instituþie separatã de spitalul psihiatric;
3.Un loc de tratament activ;
4.Complexul unor organisme de readaptare;
Spitalul de zi a apãrut deci ca o necesitate a desvoltãrii practicii psihiatrice,a insuficienþei spitalului clasic dar aratã V.Angheluþã apariþia spitalului de zi este în primul rând rezultatul diferitelor forþe care acþioneazã în psihiatria contemporanã.Aceste forþe ar fi:
1.Schimbarea modului de a privi boala mintalã ºi în primul rând declinul modelului medical;
2.Creºterea numãrului de boli psihice;
3.Desvoltarea posibiltãþilor terapeutice;
4.Recunoaºterea cã natura umanã poate fi supusã unui studiu ºtiinþific;
5.Valoarea acordatã mediului imediat,socio-psihologic;
6.Pagubele irecuperabile aduse instituþionalizãrii clinice a bolnavilor psihici;
7.Apariþia în ultimii ani a unor studii sociologice;
8.Necesitatea contactului cu familia;
9.Avantaje economice;
10.Uºurinþa acceptãrii spitalizãrii;
Caracteristicile staþionarului de zi.Staþionarul de zi poate executa întreaga gamã de tratamente psihiatrice.Dacã se admite,aratã Despinay,cã limita de tratament în staþionarul de zi ar fi de 3 luni,un staþionar poate trata 100 de pacienþi,ceea ce ar putea servi un sector cu 70.000 de locuitori.
Existã staþionare de zi care trateazã grupuri compacte de suferinzi timp de 3 luni altele care trateazã doar schizofreni.Totuºi,aratã Sim,existã primejdia ca aceste unitãþi sã se transforme în instituþii în toatã regula,care sã reediteze tocmai acele greºeli pentru evitarea cãrora fusese instituit,datoritã tendinþei de "instituþionalizare".Adesea,subliniazã autorul,activitãþile se extind ºi pot rãpi pacientului toatã ziua,ignorând aspectele pozitive ale diferitor altor factori (bibliotecã,cinema,dans).În acest fel,unii bolnavi se pot adapta la acest mediu ºi nu mai pot reveni uºor la societate.Poate ar fi bine,spune tot Sim,ca personalul sã însoþeascã pacienþii la unitãþile din localitate,sã prilejuiascã participarea la activitãþile sociale locale care în general îi evitã pe bolnavi.
Dupã Chasin staþionarul de zi trebuie sã facã faþã urmãtoarelor probleme:
1.Greutãþi în aprecierea pacienþilor care îºi petrec viaþa acasã;
2.Greutãþi de supraveghere a bolnavilor agresivi ºi suicidari;
3.Unii pacienþi vor sã rãmânã la nesfârºit,în confortul staþionarului de zi;
4.Didicultãþi cu venirea dimineaþa ºi plecarea seara;
Spitalul de zi nu trebuie sã se transforme într-o salã de aºteptare pentru psihoterapie sau chimioterapie,el trebuie sã se transforme într-un adevãrat mediu terapeutic,motiv pentru care medicii ºi personalul trebuie sã depunã o activitate intensã.Spitalul de zi trebuie sã asigure pacienþilor un tratament complex ºi sã sprijine bolnavul psihic în rezolvarea situaþiilor complexe conflictuale cu familia ºi societatea.Veil propune 15 criterii privind principiile generale de organizare a staþionarului de zi:autonomie tehnicã,consultaþii externe,timpul de funcþionare zilnic,timpul de funcþionare sãptãmânal,scopul ºi tipul tratamentului,orarul de vedere al bolnavilor,intensitatea tratamentului,natura tratamentului,direcþia tratamentului,intensitatea activitãþii de recuperare,felul de recrutare a bolnavilor,aprecierea psihiatricã,mijloacele de transport,capacitata de cuprindere.Criteriile de admitere în staþionarul de zi sunt foarte largi,putând fi trataþi atât bolnavi nevrotici,psihopaþi sau psihotici (cu excepþia agitaþilor ºi suicidarilor).Aria de recrutare poate fi geograficã sau profesionalã.Sunt contraindicaþi pentru staþionarul de zi toxicomanii,stãri anxioase cu crize paroxistice.În privinþa caracteristicilor programului terapeutic V.Angheluþã subliniazã urmãtoarele:filozofia sa dinamicã,structura sa de "impulsionare",atmosfera de comunitate terapeuticã.
Principalele modele de staþionar de zi sunt în funcþie de scopurile lor ºi relaþiile cu alte unitãþi putând fi:centre ocupaþionale,centre de readaptare postcurã,cartier de zi al spitalului psihiatric,departamentul de zi a spitalului general,staþionar de zi independent.
Dupã Zwerling,staþionarul de zi se mai deosebeºte prin:apartenenþã sau grad de autonomie,existenþa sau nu a consultaþiilor externe,orele de funcþionare,zilele de funcþionare,specificarea bolilor tratate.
O altã categorie a fost propusã de Saint Laurent în:servicii independente,secþie a serviciului de ergoterapie,secþie a dispensarului,servicii postcurã.Implantarea staþionarului de zi trebuie fãcutã la joncþiunea axelor de comunicare.Deºi,aratã Despinay,staþionarul de zi beneficiazã de apropierea spitalului de psihiatrie,acest lucru are ºi deavanje,pacienþii realizând negativ venirea în incinta unui asemenea spital,pe care îl realizeazã ca pe o închisoare.
Alegerea bolnavilor nu se face în primul rând în funcþie de diagnostic,de natura bolii ºi mai ales în funcþie de intensitatea sa.Se pot trata astfel nevroze,multe schizofrenii,deliruri cronice,un numãr mare de stãri depresive.Se exclud oligofreniile ºi stãrile demenþiale. Modul în care familia tolereazã bolnavul este de asemenea important.Deºi se agreiazã cazuri noi care nu au fost internaþi într-un spital psihiatric,nici foºtii bolnavi nu sunt excluºi dacã acceptã sã urmeze un tratament ambulatoriu.Avantajul staþionarului de zi aratã Despinay este cã aici bolnavul acceptã tratamentul cu mult înainte de a se putea hotârâ sã accepte o internare totalã.
Avantaje economice sunt importante.Zwerling subliniazã cã staþionarul de zi eliminã 2 ture de personal,saloanele mari de dormit,numãrul de mese este mai mic.
Din punct de vedere economic preþul ar fi doar de 1/3 din preþul pe zi al spitalizãrii clasice.Existã,aratã Angheluþã,ºi alte avantaje,cum ar fi posibilitatea menþinerii pacientului în familie ºi colectivitate,în contact cu nevoile ºi problemele cãminului sãu,posibilitatea dispariþiei pasivitãþii ºi dependenþei,a eliminãrii discontinuitãþii dintre cultura sa ºi cultura familiei.Djagardov subliniazã cã în acest mod este eliminatã atât imaginea bolii mintale cât ºi a spitalului psihiatric.Bolnavii în spitalul de zi pot fi trataþi în perioade mai favorabile iar problemele de adaptare,reacþiile patologice pot fi mai bine cunoscute.În acest fel eficienþa tratamentului poate fi mai bine controlatã iar erorile corijate.
Staþionarul de zi realizeazã deci pentru bolnavul psihic deziderate majore:mai puþinã fricã de nebunie,mai puþinã fricã de instituþia psihiatricã,mai multã autonomie,mai puþinã dependenþã ºi regresiune,apropiere de mediul sãu.Totuºi având în vedere vârsta tânãrã a staþionarului de zi nu se cunosc încã consecinþele pe temen mai lung.
d.Tratamentul ambulator (comunitar)
Necesitãþile impuse de o psihiatrie socialã în expansiune a determinat ieºirea asistenþei psihiatrice din limitele spitalului.Acest lucru,subliniazã Melehov,s-a fãcut treptat,prin extinderea ergoterapiei de spital,pânã la asigurarea "spitalizãrii de zi",în ateliere ergoterapeutice ale dispensarelor,în ºcoli de formaþie profesionalã,în ateliere ºi grupe de bolnavi organizate în colaborare cu cooperativele de invalizi ºi întreprinderile industriale locale.Astfel,concepþia modernã a umanismului social a dus la restructurarea reþelei de asistenþã psihiatricã deoarece individul bolnav trebuie privit ca un membru al comunitãþii umane ºi inseparabil de acesta.
Baza îngrijirii comunitare,spune Hawks constã în principiu cã,o comunitate este terapeuticã ºi cã o comunitate este mai mult decât o unitate geograficã ºi cã ea poate îngriji,tolera ºi poate avea îndemânarea ºi calitãþile care altãdatã erau atribuite numai spitalului.
Din totdeauna omul a dat azil semenului sãu (Sim) ºi a permis un înalt grad de excentricitate ºi nonconformism celor ce nu cãutau sau nu aveau nevoie de azil.Astãzi,subliniazã Sim,cele 2 concesii le sunt rãpite oamenilor ºi este posibil ca sub motivaþia tratamentului sã pricinuim noi suferinþe unor oameni care sunt sãtui de societate ºi care nu tânjesc decât dupã un adãpost oarecare.O comunitate trebuie sã fie capabilã a acumula îndemânare în domeniul terapeutic ºi sã fie suficient de binevoitoare pentru a tolera ºi suporta un mare numãr de persoane neproductive.
În trecut sarcina îngrijirii bolnavilor revenea familiei.Noþiunea de comunitate în afara spitalului aratã Hawks,azi unanim acceptatã,poate deveni o extindere a regimului terapeutic din comunitatea terapeuticã din spital.Totuºi Comunitatea Terapeuticã comunitarã este discutabilã,deoarece înseamnã cã o comunitate sã-ºi asume scopuri ºi valori pe care probabil nu le are.Ele considerã comunitatea mai degrabã o sursã de sãnãtate mintalã care asigurã autodesvoltarea.Sivadon (citat de Enãchescu) enumerã în acest sens principiile noilor forme de asistenþã psihiatricã medico-socialã.Aceste principii ar fi urmãtoarele:
1.Înlãturarea prejudecãþilor privind alienarea mintalã ºi privind fatalismul incurabilitãþii;
2.Înlãturarea ideii de periculozitate permanentã a bolnavului psihic ºi dispariþia fricii ºi repulsiei faþã de acesta;
3.Boala psihicã trebuie consideratã ºi prin prisma ruperii de mediul social,motiv pentru care contactele sociale trebuiesc refãcute;
4.Bolnavul trebuie scos temporar din cadrul mediului stresant;
5.Spitalizarea va fi o formã de excepþie,în timp ce baza de îngrijire va trebui sã rãmânã în ambulatoriu sau în servicii deschise;
6.Dacã spitalizarea se impune ea trebuie fãcutã în cadrul unui mediu de spital netraumatizant;
7.Internarea trebuie sã fie de scurtã duratã pentru a evita ospitalismul;
8.Tratamentul trebuie orientat în sens medico-social,urmãrind readaptarea socialã,iar internarea sã devinã un sprijin afectiv recuperator;
Internarea în spitalul psihiatric spune Enãchescu se justificã doar în caz de mare desechilibru psihologic,dar ea nu are nici o perspectivã preventivã sau recuperatorie.Psihiatria socialã,în schimb,spune autorul,se adreseazã comunitãþii social-umane,mãsurile de igienã mintalã ºi recuperarea realizându-se în afara spitalului sub forma asistenþei ambulatorii.
Prima condiþie deci pentru ca o comunitate sã devinã terapeuticã este aceeaca ea sã-ºi schimbe în primul rând atitudinea faþã de boala mintalã.În 1963 Dekins pleda pentru o "patologie a prejudecãþilor",autorul considerând cã discriminãrile ºi persecuþiile pot fi privite ºi prin unghiul viziunii medicale.Dacã un copil,aratã Sim,este iubit,acesta nu-ºi va face imagini denaturate despre un pãrinte cã îi este ostil sau cã este capabil de a-l persecuta.Totuºi,spune autorul,bolnavul psihic trebuie sã dea dovadã de multã energie pentru a se putea "apãra" contra acestor imagini ostile,cu tot noianul de consecinþe pe plan emoþional,de pierderea independenþei ºi energiei creatoare.Teama de a nu deveni obiect de ostilitate ajunge dominanta principalã a inconºtientului ºi lua proporþii mari,de aºa manierã încât lumea se va împãrþi în 2 grupe:a celor rãi,ostili ºi a celor buni,de o nobleþe idealizatã(Sim).Cu cât aceastã închipuire este mai mare,cu atât deformarea realitãþii este mai mare ºi putând numai prin aceasta sã atingã intensitatea unei psihoze.
În comunitate tratamentul apare mai natural decât în spital.Medicul poate recomanda condiþii mai favorabile în familie sau la locul de muncã.Dar problema îngrijirii bolnavilor psihici în comunitate întâmpinã ºi multe rezistenþe,prima,aºa cum am vãzut fiind cea a prejudecãþilor.Dar,spune Hawks,acesta este ºi un bun prilej de a educa comunitatea.Asistenþa comunitarã este organizatã de un serviciu de Sãnãtate mintalã,care trebuie sã fie direct legat de factorii administrativi locali.
Colaborarea serviciului de sãnãtate mintalã cu organele administrative locale,aratã Sim,se maturizeazã într-o gamã mare de servicii pe care May le-a enumerat astfel:mãsuri de ordin general,mãsuri cu caracter paleativ în întreprinderi (cu ajutorul psihoterapiei ºi psihofarmacologiei),indicaþii pentru asistenþa comunitarã pentru depistarea bolnavilor ºi luarea mãsurilor specifice.
Serviciul de Sãnãtate Mintalã poate funcþiona în forme diverse,poate þine de o mare unitate sau poate funcþiona independent,dotat cu toate facilitãþile necesare,inclusiv cu satþionar de zi.El trebuie însã condus de medici special pregãtiþi pentru aceasta.
Un serviciu de sãnãtate mintalã,aratã Sim,implicã un mare grad de responsabilitate colectivã ºi reclamã o anumitã politicã.Importanþa politicii sociale în acest sens este foarte mare ºi ea trebuie sã þinã cont de criteriile ºtiinþifice ale politicii faþã de comunitatea umanã.Astfel,exemplificã Sim,pentru a stârpi vagabondajul s-a dat dispoziþie ºoferilor de cursã lungã sã nu-i transporte pe aceºti indivizi.Dar acest vagabondaj era de fapt un mecanism de adaptare a unor indivizi pentru soluþionarea problemelor lor emoþionale.Privându-i de aceastã manierã de rezolvare riscul apariþiei unor tulburãri mintale serioase era mult mai mare.
Se pune întrebarea,spune Sim,în ce manierã trebuie sã acþioneze societatea,trebuie sã se schimbe ea sau doar sã creieze condiþii pentru tratamentul, acestor boli.Rãspunsul nu poate fi dat teoretic ci doar în practicã,spune autoru,dupã maniera în care va înclina balanþa.Psihiatria este astãzi angajatã mai mult în tratament decât în profilaxie,ceea ce nu poate dura mult,nedepistarea unei boli psihice fiind o eroare mult mai mare decât nedepistarea unei boli somatice.

LISTA CU MEDICII IMPLICATI IN TORTURAREA PSIHIATRICA A DLUI. PARASCHIV
Medici psihiatri care prin diagnosticul fals pus cu slugdrnicie oarba de securitate, au distrus tot ce aveam mai scunip si mai
frumos in viata:
ONOAREA, DEMNITATEA si CREDIBILITATEA MEA DE OM
Acestia stint:
1. Dr. Piticaru Mircea - de la spitalul Voila Cimpina
2. Dr. Moruzzi Petrea - - ‘ -
3. Dr. Cherestigeanu - - “-
4. Dr. Petre Valeriu - - ‘ - a trimis o scrisoare la
Europa Liberä la o säptäminä sau douä dupä ce eu am tinut prima conferintä de presä In problema folosirii psihiatriei in Romania ca arma de represiune politica, In care a afirmat ca eu suntt un om bolnav s i cand ma voi intoarce acasa voi fi din nou internat intr-un spital psihiatric.
5. Dr. Honet Valeriu de la Laboratorul de Medicinà Legala din P1oieti.
6. Dr. Calm Botez
7. Dr. P. Baltaretu
Acetia trei au propus securitalii in scrisoarea lor cãtre UM. 09 din Ploiecti sa fiu internat la cäminul de bolnavi cronici mintali de la Cälinesti Jud. Prahova, adicà sà fiu aruncat la lada de gunoi a societätii, deoarece sunt un bolnav cronic mintal care nu se mai poate face bine niciodatà.
Propunere care pune sub semnul intrebàrii dreptul br de am mai practica meseria de doctori psihiatri, avind in vedere usurinta cu care au pus un diagnostic fals, din motive pur politice s i usurinta condamnabilà cu care ei, cu singe rece i farà remucàri, au distrus un om sànàtos.
8. Dr. Anton Nicolau de la spitalul Sàpoca jud. Buzàu - deputat in primul parlament al Romaniei imediat dupä revolutie, este singurul medic psihiatru care mi-a facut tratament medical obligatoriu cu scopul ca la iecirea din spital, sa fiu ca un adevdrat nebun .

9.Dr. P. Báltáretu, din comisia Laboratorului de Medicinà Legalà P1oieti. In scrisoarea de ràspuns càtre securitate (trimisà la judecàtoria P1oieti) ei au propus sà flu internat - pe motive politice - in Càminul de bolnavi cronici din Cà1ineti, Prahova. (...)
10.Anton Nicolau, directorul spitalului Säpoca, Buzáu. M-a internat farà forme legale, farà sá ma intrebe nimic,m-a reparilzat la secfia doi (cronici, violenfi, periculoi,, unde am vazut iadul de pe pamant. Desi i-am explicat motivele politice pentru care m-a trimis securitatea aici si l-am rugat sã nu-mi faca tratamentui medical fortat, ci mi-a raspuns. Asta nu se poate!
10.Dr. Cherestegeanu, spitalul Voila, CImpina. La 1 dec. 1976 cind m-a adus Lt.maj. Dobre Ticu, i-am spus cà sunt trimis pentru motive politice, cä el a depus jurämint la terminarea facultätii si i1 rog sà-1 respecte. El a dat ordin sà fiu internat la [cuvánt ilizibill.
11.Dr. Petre Valeriu, fost director a! spitalului Voila, Cimpina. Am fost in audientä, i-am explicat motivele pentru care m-a adus securitatea - nu a vrut sã ia in consideratie ce-i spuneam. La vreo sàptàmanä dupä conferinta mea de presä la Paris in problema folosirii psihiatriei in Romania ca armà de represiune politicà, el a trimis la Europa Libera o scrisoare in care susfinea ca sunt un om bolnav mintal, ca sufar de paranoia ,cind niciodata nu ma voi mai intoarce, acasa voi fi din nou lnternat intr-un spital de psihiatrie pentru ceea ce am spus la Paris (...)
Acetia sunt asasinii mei morali. Ei au distrus tot ce am avut mai scump si mai frumos In viatä: ONOAREA, DEMNITATEA 5i CREDIBILITATEA - adicà tot cu ceea ce puteam sà atrag oamenii de partea mea - faind din mine, pe bazà de minciuni si acte false o epavà, un om de care trebuie sä fugä ceilalti. Adicä ce a vrut regimul cornunist.
Ei mi-au creat cele mai man suferinte fizice si psihice in viatä.
Fiecàrui doctor psihiatru i-am explicat de la inceput motivul politic pentru care am fost adus aici. Am facut apel la constiinta lor; sä nu dea curs cererrii securitätii, sä-si respecte jurämintul depus la terminarea facultätii... Ei, cu arogantä, nu au tinut seama de vorbele mele si au executat orbete, farä musträri de constiintä tot ce le-a cerut securitatea (...): sà ma asasineze din punct de vedere moral, sà nu mai fiu cum am fost inainte (...)
‘Ce-i drept, primii 4 medici psihiatri - in frunte cu Piticaru Mircea, care a murit si despre el nu mai vorbim - pe timpul detentiei mele nu mi-au facut nici un fel de tratament fortat, nu mi-au dat nici o pastilä sä o inghit impotriva vointei mele, ei multumindu-se doar ca,ma retin in spital.



“Dr. Anton Nicolau este primul si singurul doctor care mi-a fácut tratament medical fortat, cu scopul de a ma inebuni cu adevárat. Eu insã printru-n viclesug ingenios 1-am impiedecat sã-si atingã scopul. Toate cele 7-8 pastile pe care mile puneau in palmã cele douã asistente medicale, obligIndu-mã sã le inghit - le bãgam sub limbä, beam apä, (...) ma controlau In gurä, sä vadä dacä le-am inghitit (...). Eu ma duceam imediat la WC si le aruncam. Asa am procedat tot timpul internãrii la Sãpoca, la Dr. Anton Nicolau si asa am scãpat din miinile lui, tot cum intrasem si sunt si azi: om normal (...).
“Dr. Piticaru Mircea insä, dei nu mi-a facut tratament fortat, rãmine primul care mi-a pus, la cererea securitãfii, diagnosticul:Paranoia, psihoza delirant revendicativd sistematizata - baiIndu-se pe un caiet confiscat la perchezitie in care notam diferite probleme dezbãtute la Europa Liberã (...)
Cind m-am intalnit cu dinsul dupã revolutie cu ocazia unui interviu luat de o echipä TV de la Londra, mi-a reprosat amar cä, din cauza a ceea ce spusesem in conferinta de presä de la Paris, el 1si pierduse toti prietenii, vecinii nu mai vorbesc cu el, cunoscutii trec pe celälalt trotuar clnd il väd. Nu stiu cit de adevãratã este relatarea sa, dar stiu cã la el ONOAREA si DEMNITATEA DE OM, CREDIBILITATEA mea nu a avut nici o valoare (...) Eu nu i-am facut nici un räu, am spus un adevär (...) El Si ceilalti medici psihiatri mi-au distrus ce aveam mai scump si mai frumos in viatä (...) El si ceilalti psihiatri, in loc sä-mi aline durerile, suferintele psihice pricinuite de Partidul Comunist Roman si de politica lui, mi-au pricinuit alte dureri si suferinte si mai mari (...), doar pentru cä ei, aceti medici psihiatri ii urau pe opozantii regimului si adoptaserä o atitudine servilä fatä de securitate, deveniserä o unealtä oarbä a dictaturii comuniste, deci asupritori ai propriului popor (...)
“De aceea, pentru cã astãzi nu mai trãim Intr-un stat totalitar (...) ci Intr-un stat care se vrea a fi un stat de drept 5i democratic, aliniat celorlalte din Europa Occidentalä (...) cäläii, teroritii, toijionarii, asupritorii poporului roman pInä la revolutie - trebuie adui In fata justitiei, pentru a da socotealä de crimele 5i farädelegile comise fatä de oameni nevinovati
Aici - Si aa - se Incheie Lista-Rechizitoriu scrisã cu lacrimi, cu sudoare, cu sange 5i cu perseverentä de Vasile Paraschiv.
Dupä o pauzä de respiratie, voi re-publica 5i Lista-Rechizitoriu alcãtuitã de mine - In numele meu 5i in legãturã cu mine 5i cu ai mei.
Cei care pretind cã 5i ei au suferit - ba chiar mai mult, ba chiar mai atroce decat “acel Vasile Paraschiv in jurul cãruia se face atat zarvã” nu au decat sã punã mana sã facã si ei liste-rechizitoriu...
Paná cand macar jumátate din popu1aia adultá a Romaniei
- i dupJ decembrie 1989 - va fi... listatá...
Paul Goma

De la: 9am178165, la data 2011-01-07 14:52:26

De la: 9am178165, la data 2011-01-06 21:53:55

De la: 9am178165, la data 2011-01-06 18:02:28

De la: Black_Friday, la data 2011-01-03 08:45:52

De la: gabigabi, la data 2011-01-03 08:24:08

De la: Silver9AM, la data 2011-01-02 11:10:23

De la: gabigabi, la data 2011-01-02 07:54:10

De la: vasile_vali, la data 2011-01-01 17:38:12Avand in vedere ca dictakiorul "a reusit" sa-si ridice impotriva'i pe afaceristi, pensionari, mame, functionari, pe cei inregimentati politic sau pe neutri, sper ca anul 2011 sa ne aduca un nou titlu de topic si de news-letter: ex-presedintele basecsu: soseaua parcursa cu nino-nino al unui fost protejat de imunitate, de la DNA pana la ICCJ.

JOS FRAUDULOSUL DICTATOR!

sa nu crezi ca in clipa in care va fi informat ca nu-i a buna, nu -si va lua zborul cu elicopterul, ca stim noi cine .....atita doar ca, invatind lectia cu soseaua spre Tirgoviste , o va face pe sestache ! omul e un LAS si asa procedeaza un las : se ascunde ca si acum ,la Predeal....vezi Doamne, d'aia n-a iesit in piata - Agora- ca n-a fost invitat de nici-un primar ce sa spun, d'asta s-a impiedicat el cind a intrat peste Tariceanu , la TVR, ca sa-i spuna ca are o Mutra nesuferita de european, cu papion ....nefericita interventie , intrucit mie una, mi-a spus cam citi bani da el pe UE si pe civilizatia de tip european ....acus' , de ce m-as mira : Tatarul din el nu intelege decit autoritatea de tip asiatic !

CE MULT VA-TI DORI VOI CA PRESEDINTELE SA FIE UN LAS ! DOAMNE CE A-TI MAI JUBILA.........EI AFLA GABITO CA S-A PLIMBAT CU SOTIA PRIN STATIUNE FARA SA FIE NICI O PROBLEMA,SI A FACU SUTE DE FOTOGRAFII CU ACEI OAMENI CARE " MOR DE FOAME "..........ASA CA ,NU A IESIT NICI DE DATA ASTA,DAR VOI MAI INCERCATI,NU VA DATI BATUTI !

iete ca ieri dimineata, pe la ora 7. 54 ,cind am postat faza cu elicopterul , mi-a suflat mama omida la ureche ca nenea va fi scos din multime cu elicopterul si asa a si fost , ca doar nu putea sta cu prostimea, blocat pe drumul spre bucuresti , nu ?

Foarte bine ca a luat elicopterul! Era mai bine daca punea in functiune girofarul si bulibasea si mai tare traficul?
Chiar trebuie sa fim carcotasi la orice pas? Functia in stat a presedintelui nu cere sa stea cu orele in trafic! Daca are elicopter la dispozitie, de ce sa nu il foloseasca? Crin ce ar fi facut, ar fi luat-o la picior? N'as crede, la cat e de puturos.

Ba trebuia sa stea ore in trafic pentru ca pana a doua zi tot ajungea el in Bucuresti, EL E CEL CARE MINISTRU AL TRANSPORTURILOR FIIND IN CINCI GUVERNE A REFUZAT CONSTRUIREA DE AUTOSTRAZI IN TIMP CE IN TARILE VECINE SE CONSTRUIAU LA GREU!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
CAND ISI ASUMA RASPUNDEREA POLITICA PENTRU CA A REFUZAT CONSTRUCTIA DE AUTOSTRAZI SI CUM INTELEGE SA PLATEASCA PENTRU ASTA???????
Nici un girofar, sa fi stat si el ca orice om normal ( !!) in trafic, sa arate ca nu se crede buricul pamantului, si ca nu e megaloman asa cum e acuzat, dar.........., unde nu e minte, nu poti pretinde!!!!!!
IAR ELICOPTERUL ALA NU L-A MOSTENIT LA SUCCESIUNEA DUPA TAC-SU PRICEPI TU, ROLUL ELICOPTERULUI PREZIDENTIAL E SA IL TRANSPORTE IN INTERES DE SERVICIU, NU SA FOLOSEASCA RESURSELE STATULUI PENTRU CALATORII PERSONALE!!! DACA ERA UN DOMN(CEEA CE NU E CAZUL), CHEMA UN ELICOPTER PRIVAT SI IL PLATEA MACAR PENTRU A PASTRA APARENTELE DE CINSTE, PENTRU CA STII TU MESTERE POVESTEA ACEEA CU : "NIMENI NU E MAI PRESUS DE LEGE"??????

Iar acum prieteni haideti sa facem o comparatie cu o doamna care in calitate de parlamentar suedez, beneficia legal de un card ca si ceilalti colegi ai ei pentru a achita cheltuielile de transport, cazare, etc. pe care le facea in strainatate.
Fiind in situatia de a se deplasa la Paris delegata cu probleme parlamentare, a folosit acel card conform destinatiei but..........., n-a reusit sa justifice suma de 20 de euro care a depasit costurile pe care avea dreptul sa le faca cu acel card. Desigur presa a aflat iar acea doamna a fost nevoita sa-si inainteze demisia!!!!!!
Ce spuneti prieteni de sistemul occidental, unde acela care ajunge la caruta cu bani (a se citi, bugetul de stat), nu se repede sa se infrupte ca un nesimtit, unde BANUL PUBLIC E INTR-ADEVAR PUBLIC, UNDE SE RESPECTA ACEST LUCRU SI UNDE NU SE INFRUPTA NIMENI DIN EL FARA A I SE CERE SOCOTEALA SI FARA A DA SOCOTEALA!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

basescu a reformat betia !

originala ...nu-mi plac copiile .

Cronica optimistului
Se spune ca optimistii traiesc mai mult.Optimistii nativi nu au nevoie de succese sau de adevar pentru a rade.
Iata,afirmi fara dovezi ca Basescu invrajbeste,si pe cine,pe ziaristi,oamenii care sunt destul de profesionisti pentru a nu putea fi manipulati.
Dar autorul strecoara si un adevar pe jumatate:Basescu este antisistem,dar nu spune care sistem.Ii spun eu.Contra celui oligarhic.
Ca orice optimist dusmanii lui sunt rai iar Basescu nu putea sa aiba in cei trei ani decat un bilant rau.
Sigur a trecut peste actiunile sale de schimbare a sistemului politic oligarhic:PRM divizat cu PNG nu mai intra in parlament,in PSD se bat ca nebunii,PNL plateste pentru ca si-a incalcat doctrina si onestitatea si a trebuit sa se divida,PC agonizeaza iar si temutul UDMR divizat este in pericol.
Acestea dupa autorul articolului sunt lucruri rele,la fel ca si construirea unui pol de dreapta onest si in devenire pol conducator al Romaniei in viitor.
In justitie fara Basescu si azi am fi o tara ocupata de politicieni oligarhi,azi se plimba insa pe la DNA.
Se uita problemele lansate de Basescu pe plan extern de la problema Marii Negre la aderenta la axe puternice ale lumii contemporane,la politica ferma fata de Basarabia,Transnistria.
Din cauza ochelarilor se poate afirma ca UE se uita la noi ca la gradina zoologica,din contra bucuria grupului popular si chiar socialist de a ne asimila in UE sunt pregnante.
Basescu nu vorbeste neintrebat in numele poporului,el se sprijina pe popor,de altfel singurul sprijin in lupta sa impotriva unei clase politice indolente,agresive si corupte.
Fara votul poporului(75%) Basescu ar fi fost debarcat de coruptii politici care nu-l mai puteau suporta.
Cica nu a reusit daramarea guvernului Tariceanu uitand ca avem o constitutie facuta pentzru Iliescu,Nastase si criptocomunismul PSD.Dar rusinea agatarii de putere a unui guvern DNA,cu ministri ca Chiuariu,refuzul de a pleca,dupa formula ,noi de aicea nu plecam si bazandu-se pe un PSD corupt in care aliantele PNL se fac cu gruparea Iliescu nu inro9seste obrazul urmasilor lui Brateanu.
Dar si aici,mai mult ca sigur,poporul lui Basescu va darama acest guvern la alegeri.
Si va veni bilantul,cel adevarat,si se va vedea ca Basescu si poporul vor invinge coruptia si sistemul ticalosit.

Trebuie sa fie o mandrie pentru romani ca presedintele lor este antisistem,caci si poporul este antisistem(consultati studiile dociologice si vedeti de ce notorietate dispune parlamentul,vechile partide,politicienii corupti).

Iata adevarul.Optimismul anti-Basescu cu flota,casa din Mihaileanu,dosarul de securitate sunt desuete si au intrat in glumele romanilor de tipul celor cu Bula.

De la: 9am129906, la data 2011-01-10 17:59:01Cronica optimistului
Se spune ca optimistii traiesc mai mult.Optimistii nativi nu au nevoie de succese sau de adevar pentru a rade.
Iata,afirmi fara dovezi ca Basescu invrajbeste,si pe cine,pe ziaristi,oamenii care sunt destul de profesionisti pentru a nu putea fi manipulati.
Dar autorul strecoara si un adevar pe jumatate:Basescu este antisistem,dar nu spune care sistem.Ii spun eu.Contra celui oligarhic.
Ca orice optimist dusmanii lui sunt rai iar Basescu nu putea sa aiba in cei trei ani decat un bilant rau.
Sigur a trecut peste actiunile sale de schimbare a sistemului politic oligarhic:PRM divizat cu PNG nu mai intra in parlament,in PSD se bat ca nebunii,PNL plateste pentru ca si-a incalcat doctrina si onestitatea si a trebuit sa se divida,PC agonizeaza iar si temutul UDMR divizat este in pericol.
Acestea dupa autorul articolului sunt lucruri rele,la fel ca si construirea unui pol de dreapta onest si in devenire pol conducator al Romaniei in viitor.
In justitie fara Basescu si azi am fi o tara ocupata de politicieni oligarhi,azi se plimba insa pe la DNA.
Se uita problemele lansate de Basescu pe plan extern de la problema Marii Negre la aderenta la axe puternice ale lumii contemporane,la politica ferma fata de Basarabia,Transnistria.
Din cauza ochelarilor se poate afirma ca UE se uita la noi ca la gradina zoologica,din contra bucuria grupului popular si chiar socialist de a ne asimila in UE sunt pregnante.
Basescu nu vorbeste neintrebat in numele poporului,el se sprijina pe popor,de altfel singurul sprijin in lupta sa impotriva unei clase politice indolente,agresive si corupte.
Fara votul poporului(75%) Basescu ar fi fost debarcat de coruptii politici care nu-l mai puteau suporta.
Cica nu a reusit daramarea guvernului Tariceanu uitand ca avem o constitutie facuta pentzru Iliescu,Nastase si criptocomunismul PSD.Dar rusinea agatarii de putere a unui guvern DNA,cu ministri ca Chiuariu,refuzul de a pleca,dupa formula ,noi de aicea nu plecam si bazandu-se pe un PSD corupt in care aliantele PNL se fac cu gruparea Iliescu nu inro9seste obrazul urmasilor lui Brateanu.
Dar si aici,mai mult ca sigur,poporul lui Basescu va darama acest guvern la alegeri.
Si va veni bilantul,cel adevarat,si se va vedea ca Basescu si poporul vor invinge coruptia si sistemul ticalosit.

Trebuie sa fie o mandrie pentru romani ca presedintele lor este antisistem,caci si poporul este antisistem(consultati studiile dociologice si vedeti de ce notorietate dispune parlamentul,vechile partide,politicienii corupti).

Iata adevarul.Optimismul anti-Basescu cu flota,casa din Mihaileanu,dosarul de securitate sunt desuete si au intrat in glumele romanilor de tipul celor cu Bula.

Da-ti cu pumnul ala indreptat spre geamul crasmei unde iti faci veacul direct in nas, sa'ti cada toate prostiile copiate ca un vrednic postac portocaloi! Si mai ia si o gura de aer din 2011, ca se vede treaba ca nu ai habar ca a mai trecut un an [si] peste tine!!! Hai, zi 33 si inspiiira/reeespiraaa!

JOS FRAUDULOSUL DICTATOR!

Ba trebuia sa stea ore in trafic pentru ca pana a doua zi tot ajungea el in Bucuresti, EL E CEL CARE MINISTRU AL TRANSPORTURILOR FIIND IN CINCI GUVERNE A REFUZAT CONSTRUIREA DE AUTOSTRAZI IN TIMP CE IN TARILE VECINE SE CONSTRUIAU LA GREU!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
CAND ISI ASUMA RASPUNDEREA POLITICA PENTRU CA A REFUZAT CONSTRUCTIA DE AUTOSTRAZI SI CUM INTELEGE SA PLATEASCA PENTRU ASTA???????
Nici un girofar, sa fi stat si el ca orice om normal ( !!) in trafic, sa arate ca nu se crede buricul pamantului, si ca nu e megaloman asa cum e acuzat, dar.........., unde nu e minte, nu poti pretinde!!!!!!
IAR ELICOPTERUL ALA NU L-A MOSTENIT LA SUCCESIUNEA DUPA TAC-SU PRICEPI TU, ROLUL ELICOPTERULUI PREZIDENTIAL E SA IL TRANSPORTE IN INTERES DE SERVICIU, NU SA FOLOSEASCA RESURSELE STATULUI PENTRU CALATORII PERSONALE!!! DACA ERA UN DOMN(CEEA CE NU E CAZUL), CHEMA UN ELICOPTER PRIVAT SI IL PLATEA MACAR PENTRU A PASTRA APARENTELE DE CINSTE, PENTRU CA STII TU MESTERE POVESTEA ACEEA CU : "NIMENI NU E MAI PRESUS DE LEGE"??????

Iar acum prieteni haideti sa facem o comparatie cu o doamna care in calitate de parlamentar suedez, beneficia legal de un card ca si ceilalti colegi ai ei pentru a achita cheltuielile de transport, cazare, etc. pe care le facea in strainatate.
Fiind in situatia de a se deplasa la Paris delegata cu probleme parlamentare, a folosit acel card conform destinatiei but..........., n-a reusit sa justifice suma de 20 de euro care a depasit costurile pe care avea dreptul sa le faca cu acel card. Desigur presa a aflat iar acea doamna a fost nevoita sa-si inainteze demisia!!!!!!
Ce spuneti prieteni de sistemul occidental, unde acela care ajunge la caruta cu bani (a se citi, bugetul de stat), nu se repede sa se infrupte ca un nesimtit, unde BANUL PUBLIC E INTR-ADEVAR PUBLIC, UNDE SE RESPECTA ACEST LUCRU SI UNDE NU SE INFRUPTA NIMENI DIN EL FARA A I SE CERE SOCOTEALA SI FARA A DA SOCOTEALA!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!![/quote][/quote][/quote][/

De la: 9am178165, la data 2011-01-04 12:03:18

De la: 9am178165, la data 2011-01-03 20:52:12

De la: 9am178165, la data 2010-12-29 18:11:12

De la: 9am178165, la data 2010-12-26 16:44:58

De la: 9am178165, la data 2010-12-22 21:08:14

De la: 9am178165, la data 2010-12-19 21:07:14

De la: 9am178165, la data 2010-12-17 11:23:01

De la: 9am178165, la data 2010-12-14 19:55:531. NAVIGATORUL SI TURNATORUL

TRAIAN BASESCU a fost racolat de Securitate in 1973, pe cand era elev al Institutului de Marina intocmindu-i-se dosarul personal nr. 3990/09-11-1973

Pana la terminarea studiilor in 1976 a fost colaborator al lucratorilor din Directia a IV- a de Contrainformatii Militare. (A nu se confunda cu Directia a III-a de Contraspionaj! )

In aceasta calitate elevul militar BASESCU TRAIAN avea obligatia sa informeze organele de Securitate despre modul in care se desfasurau activitatile specifice in Institut, despre comportamentul si atitudinea colegilor si ale cadrelor didactice atat in cadrul activitatilor specifice, cat si in particular.

La terminarea studiilor, Directia a IV- a de Contrainformatii Militare a incetat legatura cu colaboratorul BASESCU TRAIAN , dosarul personal al acestuia fiind transferat la Inspectoratul Judetean Constanta al Ministerului de Interne, Departamentul Securitatii Statului, cu adresa nr. 00151392/29-09-1976.

Dupa absolvirea Institutului de Marina, TRAIAN BASESCU este incadrat ca ofiter la Intreprinderea de Exploatare a Flotei Maritime NAVROM Constanta.

In aceasta calitate TRAIAN BASESCU este preluat ca informator – sursa de catre lucratorii Biroului de Securitate Port Constanta condus la acea vreme de ofiterul Dumitru Nicusor.

De folosirea ofiterului de marina TRAIAN BASESCU s-a ocupat direct locotenentul major de Securitate Mihai Avramides care organiza contacte cu acesta inainte de plecarea in cursa si la intoarcere. La aceste intalniri participa de regula si seful lui Avramides, Dumitru Nicusor, care insa se intalniea si separat cu TRAIAN BASESCU.

In calitatea sa de ofiter de marina, TRAIAN BASESCU dadea informatii cu privire la starea de spirit a echipajului, temele de discutie abordate de membrii echipajului, activitatile si contactele pe care membrii echipajului le aveau in porturi, in timpul escalelor, activitati de contrabanda si specula, dar si despre eventuale aprecieri sau comentarii facute de membrii echipajului cu privire la conducerea superioara de partid si de stat.

De mentionat faptul ca desi in acea perioada era valabil ordinul conform caruia membrilor PCR nu li se puteau lua informatii scrise, locotenentul major Avramides, care avea o experienta redusa in munca de Securitate, el provenind din sistemul penitenciarelor, a cerut si a obtinut de la informatorul TRAIAN BASESCU mai multe note scrise pe care le-a depus la dosarul acestuia, nr 3990/1973.

In jurul anului 1980, Mihai Avramides s-a intors, la cerere, la Directia Penitenciarelor.

In prezent Mihai Avramides este pensionar, are 57 de ani si locuieste in Braila, piata Independentei nr 2, bloc 2, scara 6, apartament 92 si are tel. nr.- 0239.633691.

Dupa plecarea lui Avramides din cadrul Biroului de Securitate Port Constanta, TRAIAN BASESCU a continuat sa fie prelucrat informativ de ofiterii Rosioru Ioan si Deacu Constantin, tot sub coordonarea sefului biroului, Dumitru Nicusor.

Dumitru Nicusor a trecut dupa 1989 in SRI, ajungand General, sef al Sectiei SRI – Constanta si apoi seful Centrului Operativ Zonal Dobrogea.

Actualmente este pensionar si are doua locuinte, una in Constanta si una in Bucuresti.

TRAIAN BASESCU a sustinut in 1981 examenul de Comandant, care a fost o simpla formalitate, a durat numai 5 minute, dupa care a primit comanda navei Arges.

In acea perioada era de notorietate in randul colegilor sai sustinerea de care acesta se bucura.

In jurul anului 1984 informatorul TRAIAN BASESCU a fost trecut in reteaua Centrului de Informatii Externe din Departamentul Securitatii Statului unde a lucrat cu ofiterul Silvian Ionescu din cadrul Directiei I.

In 1987 TRAIAN BASESCU este numit sef al Agentiei Economice NAVROM din Anvers, Belgia, unde isi desfasoara activitatea sub directa coordonare a lui Silvian Ionescu care conducea la acea data Serviciul I (Belgia-Olanda-Luxemburg) din Directia I a CIE.

In aceasta perioada TRAIAN BASESCU a transmis preponderent informatii de inters economic cu privire la activitatile din porturile maritime Anvers si Roterdam,

dar si informatii cu privire la echipajele navelor care acostau in aceste porturi, precum si informatii despre membrii personalului diplomatic roman din tarile respective.

In vara anului 1988, TRAIAN BASESCU a fost retras temporar de la Anvers pentru a participa la un instructaj care a durat doua luni si s-a desfasurat la Scoala de ofiteri MI de la Baneasa.

In 22 decembrie 1989, ofiterul de Securitate Silvian Ionescu, cel care l-a avut in subordine pe TRAIAN BASESCU, s-a infiltrat printre revolutionarii din fata Comitetului Central, a intrat in anturajul lui Dan Iosif si ulterior al lui Gelu Voican Voiculescu si in ianuarie 1990 a fost numit Secretar Executiv al FSN.

Actualmente este Secretar Executiv al PD.

La inceputul anului 1989 in ascensiunea profesionala a lui TRAIAN BASESCU intervine o sincopa.

Pe 8-03-1989 este rechemat in tara, fiind acuzat de nereguli grave in administrarea fondurilor NAVROM.

TRAIAN BASESCU a fost sanctionat pentru ca a autorizat, fara aprobarea NAVROM Constanta, o plata suplimentara de 300.000 de franci belgieni pentru lucrarile de reparatii efectuate la nava Zimnicea in ianuarie 1989. Sanctiunea primita s-a datorat, mai ales, faptului ca TRAIAN BASESCU a decis ca lucrarile de reparatii sa fie executate de Santierul Naval Belliard din portul Anvers, desi existau oferte de executie a lucrarilor, mult mai ieftine, din partea altor santiere navale din acelasi port.

In perioada ianuarie-martie 1989 TRAIAN BASESCU a trimis numeroase note informative si rapoarte in tara incercand sa-si justifice deciziile, dar si lansand acuze grave si neintemeiate la adresa Comandantului navei Zimnicea, despre care scria ca este , si ca este.

Datorita gravitatii exceptionale a faptelor de care a fost acuzat, tinand cont de legislatia din acea vreme, numai sustinerea din partea Securitatii poate explica faptul ca TRAIAN BASESCU a fost sanctionat doar administrativ, si nu a suportat si rigorile legii. El a fost chiar mentinut ca angajat al NAVROM Constanta, fara sa mai primeasca insa nici o insarcinare pana la Revolutie.

Imediat dupa Revolutie, TRAIAN BASESCU a fost numit Director General al Inspectoratului de Stat al Navigaþiei Civile din Ministerul Transporturilor.

Pentru a obtine aceasta functie foarte importanta, TRAIAN BASESCU s-a bucurat de recomandarea si sustinerea secretarului executiv al FSN Silvian Ionescu, dar si ale vechiului sau prieten, Calin Marinescu, zis Shogunul, pe atunci Presedinte al CFSN Constanta.
SUS





2. ADMINISTRATORUL

In cei 15 ani care au trecut de la Revolutie, TRAIAN BASESCU a ocupat in permanenta functii administrative, cu o singura exceptie, perioada 1993-1996.

In tot acest timp TRAIAN BASESCU a reusit sa isi creeze o imagine de om gospodar, de bun administrator, folosindu-si exclusiv calitatile de comunicator si de manipulator al opiniei publice pentru ca rezultatele efective obtinute de TRAIAN BASESCU in administratie sunt dezastruoase.

Perioada am prezentat-o mai sus, iar in continuare vom prezenta o sinteza a activitatii lui TRAIAN BASESCU in functii administrative, care demonstreaza, ca episodul din CV-ul sau, nu a fost un simplu accident.

Imediat dupa Revolutie TRAIAN BASESCU a urcat rapid in functie de la Director in Minister, la Subsecretar de stat si de la inceputul anului 1991, la Ministru al Transporturilor.

In acesti trei ani 1990-1992, TRAIAN BASESCU a ignorat complet problemele reale din transporturile romanesti si anume starea proasta a drumurilor (nici un kilometru de sosea nu a fost modernizata in acesti trei ani), diminuarea alarmanta a traficului de persoane si marfuri pe CFR, concomitent cu scumpirea exagerata a acesui tip de transport, starea deplorabila a flotilei TAROM ( exceptie facand cele doua aeronave Airbus cumparate de Petre Roman, intr-o afacere din care s-a incasat un comision de 1,3 milioane dolari).

Dar aceasta perioada va ramane in memoria colectiva ca perioada in care a disparut mai mult de jumatate din flota maritima a Romaniei, cealalta parte disparand si ea in a doua perioada de ministeriat al lui TRAIAN BASESCU, cu aportul determinant al FPS-ului condus de Sorin Dimitriu si Radu Sarbu.

Disparitia flotei romane a insemnat una dintre cele mai oneroase afaceri de dupa Revolutie care s-a soldat cu pierderi de sute de milioane de dolari pentru statul roman, dar si cu castiguri pe masura pentru cei implicati direct.

Actualmente se afla pe rol la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie dosarul Flota. Dosarul a fost instrumentat de PNA.

Alaturi de TRAIAN BASESCU sunt inculpate alte 80 de persoane, printre care alti doi fosti Ministri ai Transporturilor, Radu Sarbu fostul Presedinte al FPS, etc.

Dintre toti acestia numai TRAIAN BASESCU refuza sa se prezinte in fata justitiei, tocmai pentru ca stie ca, desi nu a semnat nici un act pentru vanzarea vreunei nave, el este cel care a orchestrat toata aceasta uriasa operatiune care a dus la disparitia efectiva a flotei romane.

Tot TRAIAN BASESCU este cel care a creat la inceputul anului 1990 o vasta retea alcatuita din inalti functionari din Ministerul Transportului in fruntea carora s-a aflat bunul sau prieten Calin Marinescu (Shogunul), dar si din firme romanesti si mai ales straine care au obtinut sute de milioane de dolari din exploatarea si valorificarea flotei romane.

Una dintre cele mai cunoscute componente ale acestei uriase operatiuni de spoliere a avutiei nationale a fost afacerea Petromin- Klaveness (Norvegia) prin care 18 dintre cele mai moderne nave romanesti au fost facute practic cadou firmei norvegiene care la data semnarii contractului cu Petromin, era in pragul falimentului, mai avand in dotare doar cateva vrachiere si nave multifunctionale.

Este de remarcat faptul ca in urma afacerii Petromin – Klaveness TRAIAN BASESCU nu a primit numai recompense de ordin material ci a obtinut si diploma de absolvent al cursurilor Avansate de Management în Industria Transportului Maritim ale Academiei Norvegiene, ca bursier al statului norvegian.

Intregul rechizitoriu care a stat la baza inculparii lui TRAIAN BASESCU si a complicilor lui este public si poate fi studiat la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

De altfel ancheta in cazul Flota a inceput inca din timpul regimului Constantinescu, in 2000 secretarul de stat din Ministerul Justitiei Mocuta trimitand la Camera Deputaþilor instiintarea cu privire la inceperea urmaririi penale.

In perioada 1996-2000 TRAIAN BASESCU a fost din nou numit Ministrul Transportului.

In acest interval de timp s-a realizat un singur lucru asfaltarea unor sosele nationale care ajunsesera intr-un grad de degradare extrem. Reabilitarea acestor sosele s-a facut cu banii cetatenilor care au fost obligati sa plateasca celebra taxa BASESCU, bani care au ajuns in conturile firmelor apropiate lui TRAIAN BASESCU si PD-ului.

Tot acum TRAIAN BASESCU a definitivat, cu ajutorul FPS-ului instrainarea flotei romane si a adus, tot impreuna cu FPS-ul, TAROM-ul in pragul falimentului.

SNCFR-ul a fost divizat in mai multe companii, dar asta nu a dus la eficientizarea activitatii, ci doar la distribuirea de

functii de directori mai multor clienti politici, compania ramanand in toata aceasta perioada pe primul loc pe lista datornicilor la bugetul statului si regia cu cele mai mari pierderi din exploatare.

De asemenea, in perioada 1996-2000, SNCFR a constituit alaturi de Petrom, Renel si Sidex, principala cale de drenare a fondurilor publice catre clientela politica a coalitiei aflata la putere.

Cea mai cunoscuta mostra de a banului public a fost autostrazii Bucuresti-Pitesti. Lucrarile au costat circa 100.000.000 dolari, din care 53,1 milioane dolari credit BERD, iar 44 milioane dolari de la Guvernul Romaniei. La doar o luna de la darea in folosinta a autostrazii, s-a prabusit un pod peste un canal de colectare a apelor, iar dupa 3 luni covorul asfaltic a inceput sa se desprinda asa incit dupa 6 luni gropile acopereau cea mai mare parte din suprafata autostrazii, facand imposibila circulatia si impunand angajarea unor noi lucrari de asfaltare.

Intre 2000 si 2004, activitatea lui TRAIAN BASESCU de Primar General al Capitalei nu a dus la finalizarea nici unuia dintre programele necesare Bucurestilor, desi multe din aceste programe au fost subiecte de campanie electorala. Curatenia orasului, asfaltarea si reabilitarea strazilor, fluidizarea circulatiei, reabilitarea retelei de apa si canalizare, constructia de locuinte sociale, repararea scolilor, toate sunt bile negre pentru Primarul General al Capitalei dupa patru ani de mandat.
SUS





3. POLITICIANUL

TRAIAN BASESCU si-a inceput activitatea politica, in 1991 cand a fost numit Ministru al Transporturilor in Guvernul Roman.

In 1992 cind s-a produs scindarea FSN in doua tabere, in jurul lui Ion Iliescu si in jurul lui Petre Roman, TRAIAN BASESCU a ales tabara Roman.

Adevarata afirmare politica a lui TRAIAN BASESCU a inceput insa in 1996. Cu cateva luni inaintea alegerilor parlamentare din noiembrie 1996, cand fiind acuzat de adversarii politici ca este principalul vinovat pentru disparitia flotei, a facut un gest foarte spectaculos, demisionand din functia de Deputat, renuntand astfel la imunitatea parlamentara si punandu-se la dispozitia justitiei.

In realitate acest demers politic, care i-a atras foarte multa simpatie in randurile electoratului, a fost foarte bine calculat, TRAIAN BASESCU stiind foarte clar ca timpul scurt ramas pana la alegeri, nu permitea organelor de ancheta sa definitiveze un dosar extrem de amplu cum era si este dosarul Flota. Mai mult decat atat, TRAIAN BASESCU a obtinut numirea ca Director de campanie electorala al lui Petre Roman, si primul loc pe lista de candidati ai PD pentru Camera Deputatilor in judetul Vaslui.

In acest mod TRAIAN BASESCU si-a asigurat o altfel de imunitate, stiind foarte bine ca nici un organ de ancheta nu va avea curajul sa-l aresteze pe directorul campaniei electorale ale unuia din primii trei candidati la Presedentie, si pe unul dintre cei mai mediatizati candidati ai opozitiei din acea vreme, in conditiile in care toate sondajele indicau ca PD-ul va participa la guvernare dupa alegerile din 1996.

TRAIAN BASESCU a considerat ca actionand astfel are sanse sa inchida o data pentru totdeauna chestiunea Flota atat din punct de vedere mediatic cat si juridic.

Dupa alegerile din 1996, TRAIAN BASESCU este numit Ministru al Transporturilor in Guvernul Ciorbea.

Activitatea ca Ministru a lui TRAIAN BASESCU din perioada 1997-2000 am prezentat-o sintetic mai sus, dar foarte importanta a fost activitatea politica a acestuia din perioada respectiva.

Initial TRAIAN BASESCU s-a plasat in randurile baronilor PD, alaturi de Victor Babiuc, Radu Berceanu, Bogdan Niculescu-Duvaz, Alexandru Sassu, oameni care au constituit trupa de soc a lui Petre Roman in disputa cu adversarii politici din PDSR, dar si din CDR.

TRAIAN BASESCU s-a remarcat rapid ca varful de lance al PD-ului, in lupta cu colegii din coalitie.

Prima victorie importanta a fost schimbarea Primului Ministru Victor Ciorbea, in primavara anului 1998, actiune inceputa de TRAIAN BASESCU in decembrie 1997 prin declansarea crizei guvernamentale.

TRAIAN BASESCU a stiut sa exploateze foarte bine aceasta victorie, asigurandu-si o imagine de luptator pe scena politica romaneasca, locul doi in partid, dar mai ales locul doi in Guvernul condus de Radu Vasile.

Din acest moment si pana la alegerile din 2000 TRAIAN BASESCU a sustinut in permanenta o stare de conflict in cadrul coalitiei de guvernare, initiind dispute cu colegii de Guvern, dar si cu alti lideri ai partidelor aflate la putere.

Valeriu Stoica, Radu Sarbu, Andrei Marga, Nicolae Noica, Traian Remes, Varujan Vosganian, Ion Diaconescu, Emil Constantinescu, Mugur Isarescu, Theodor Stolojan etc.

TRAIAN BASESCU a reusit in acest mod sa-si creeze o notorietate foarte mare, fiind zilnic prezent pe micul ecran, si pe prima pagina a ziarelor, dar si o imagine de personaj politic fara scrupule, rau de gura, pus in permanenta pe harta si care nu se da in laturi de la nimic pentru a-si atinge scopurile.

La inceputul anului 2000, in vizorul sau a intrat si Petre Roman cu care a avut mai multe dispute publice, alimentand astfel ideea ca el, TRAIAN BASESCU este de facto numarul unu in partid si pregatind debarcarea lui Petre Roman din fruntea PD. In acest context trebuie privita si strategia adoptata de TRAIAN BASESCU inainte de alegerile locale din 2000 cand desi a fost solicitat sa candideze la Primaria Capitalei, de catre Petre Roman, inca din februarie 2000, a refuzat in nenumarate randuri, dar in paralel a incurajat desemnarea de catre PD a unui candidat lipsit de orice sansa. Pe acest fond, cand dupa aparitia mai multor sondaje de opinie dezastruoase pentru PD, insistentele pentru a accepta sa candideze au crescut, TRAIAN BASESCU a acceptat sa se inscrie in cursa pe 5-05-2000, exact in ultima zi in care se mai acceptau candidaturile.

Prin aceasta manevra TRAIAN BASESCU si-a creat imaginea de salvator al Partidului Democrat, demarand practic actiunea de inlaturare a lui Petre Roman din functia de Presedinte PD.

Pentru aceasta s-a autoimpus ca Director al campaniei electorale a lui Petre Roman, pozitie din care l-a sabotat pe acesta sistematic, asta facand ca Roman sa obtina in toamna anului 2000 de 3 ori mai putine voturi decat PD, partidul pe care Roman il reprezenta. Este de notorietate faptul ca mai multi sefi de filiale ale partiduli au fost sunati de TRAIAN BASESCU care le-a cerut sa se concentreze exclusiv pe campania parlamentara, in detrimentul celei prezidentiale a lui Petre Roman.

Apoi in anul 2001 s-a folosit de liderii din PD Berceanu, Duvaz, Sassu, Simona Marinescu pentru a obtine voturile congresului PD, inlocuindu-l astfel din functia de Presedinte PD pe Petre Roman.

La acelasi congres, imediat dupa ce a fost numit Presedinte, si-a sacrificat aliatii amintiti mai sus, niciunul dintre ei nemai obtinand functiile promise in conducerea PD.

De atunci toti liderii marcanti ai PD, cu exceptia lui Radu Berceanu au parasit partidul condus de TRAIAN BASESCU din cauza stilului dictatorial pe care acesta l-a impus in conducerea partidului. De altfel in 24 ianuarie 2004 TRAIAN BASESCU declara public

In perioada 2001-2004 TRAIAN BASESCU si-a folosit pozitia de Primar General al Capitalei pentru a-si impune o noua imagine publica, aceea de unic adversar al partidului de guvernamant, pregatindu-si astfel ascensiunea spre cea mai inalta demnitate in stat, functia de Presedinte al Romaniei.

Lansarea acestei adevarate campanii a fost facuta de TRAIAN BASESCU printr-o declaratie care-i defineste stilul de a face politica, acuzandu-l pe Adrian Nastase ca

In continuare TRAIAN BASESCU a purtat un razboi de gherila cu Adrian Nastase, razboi care pe fondul nemultumirilor sociale si al deteriorarii imaginii PSD i-a atras o simpatie tot mai larga in randurile populatiei.

In final singurul obstacol in fata nominalizarii sale ca reprezentant al Aliantei PNL-PD in cursa prezidentiala l-a reprezentat Theodor Stolojan, candidatul desemnat al aliantei.

TRAIAN BASESCU a reusit, sa-l determine pe acesta sa se retraga din cursa pentru Presedentia Romaniei si din viata politica, cu numai trei saptamani inaintea campaniei electorale, in urma unei intense actiuni de constrangere, de manipulare si de santajare a lui Theodor Stolojan.
SUS





4. AFACERISTUL

In intreaga sa activitate TRAIAN BASESCU a fost calauzit de doua teluri ascensiunea in ierarhia sociala si inavutirea.

Daca pentru atingerea primului tel s-a folosit de relatia privilegiata cu Securitatea pana in 1989 si de activitatea politica ulterior, pentru inavutire a considerat ca orice metoda este permisa.

In continuare va vom prezenta numai o parte din afacerile necurate care au creat bunastarea familiei BASESCU.

In 10-01-1980 lui TRAIAN BASESCU, pe atunci ofiter angajat la Intreprinderea de Exploatare a Flotei Maritime NAVROM Constanta, i s-a repartizat din fondul locativ de stat un apartament cu 4 camere plus dependinte, situat in Aleea Zmeurei nr. 2, bl. U, sc. A. Cum la acea data familia sa se compunea din sotie si un copil, repartizarea s-a facut cu incalcarea normelor legale in vigoare pentru ca avea dreptul la doar 2 camere).

In 26-05-1992 TRAIAN BASESCU a cumparat locuinta respectiva, pe baza contractului nr. 1415 achitand pe loc suma de 140.000 de lei.

In 10 ianuarie 1991 Primaria Capitalei, cu adresa nr. 118053, a pus la dispozitia Ministerului Transporturilor apartamentul nr. 4 din strada Argentina nr. 2, bl.12, et. 2 (Piata Victoriei). Acest apartament a fost ocupat de TRAIAN BASESCU.

In 22.08.1991, TRAIAN BASESCU a renuntat la apartamentul din strada Argentina si a primit in aceeasi zi, cu aprobarea lui Petre Roman, repartitie pentru imobilul de lux din Bulevardul Aviatorilor nr. 57 prin comunicarea Secretariatului General nr. 15/4086/1991. In baza acestor acte ICRAL Herastrau a intocmit contractul de inchiriere 60165 din 28 august 1991.

Asa cum rezulta din Adresa 1888 din 21 iulie 1991 a Ministerului Transporturilor, la acea data TRAIAN BASESCU isi avea domiciliul stabil in Constanta. In aceste conditii, conform Legii 5/1973 nu i se putea repartiza o locuinta intr-o alta localitate cu incheierea contractului pe durata nedeterminata (putea beneficia, eventual, doar de o locuinta de serviciu).

Contractul de inchiriere pentru imobilul din Bulevardul Aviatorilor nr. 57 era nul de drept deoarece - conform Legii 5/1973 - o persoana fizica nu putea detine, in acelasi timp, doua locuinte proprietate de stat. Astfel, daca TRAIAN BASESCU impreuna cu familia si-ar fi stabilit domiciliul in Bucuresti, inainte de a i se incheia contractul pentru imobilul din Bulevardul Aviatorilor ar fi trebuit sa faca dovada ca a predat apartamentul din Constanta, Aleea Zmeurei, dar asa cum am aratat acest apartament nu numai ca nu a fost predat statului ci a fost chiar cumparat de TRAIAN BASESCU un an mai tarziu.

In 1997 motivand ca imobilul din Bulevardul Aviatorilor nr. 57 este revendicat de fostii proprietari, TRAIAN BASESCU a solicitat in calitate de Ministru al Transporturilor atribuirea unei locuinte de protocol. RAAPPS i-a repartizat pentru perioada mandatului de ministru locuinta din B-dul Maresal Prezan nr. 4. In realitate, Primarul General al Capitalei nu numai ca nu a parasit imobilul din B-dul Aviatorilor nr. 57, dar, in 1998, Directia de Administrare a Fondului Imobiliar i-a prelungit contractul de inchiriere pana in 2004.

Chirias la propria Primarie, in vila din B-dul Aviatorilor nr. 57, TRAIAN BASESCU a solicitat RAAPPS, in 2000, prelungirea contractului de inchiriere pentru apartamentul din B-dul Maresal Prezan nr. 4. Solicitarea Primarului General nu era una legala, intrucat pierduse calitatea de demnitar, dar la interventia ministrului PSD, Serban Mihailescu, RAAPPS i-a prelungit contractul de inchiriere.

In 9 august 2000, TRAIAN BASESCU a cumparat un teren intravilan de 3.700 de metri patrati, situat in Aleea Privighetorilor, pe care a platit pe loc 1.483.244.000 lei. O adevarata afacere, avand in vedere ca a reusit sa achizitioneze cu numai 50.000 de dolari un teren de 3.700 de metri patrati in Baneasa, cumparand cu 13 dolari metrul patrat de teren, care in ofertele agentiilor imobiliare era cotat la peste 100 de dolari.

Cel care i-a vandut lui TRAIAN BASESCU terenul din Baneasa la acest pret derizoriu este Costel Casuneanu, om de afaceri care are peste 100 de TIR-uri, o fabrica de parchet, o benzinarie si o statie de service auto in comuna Oituz.

Explicatia acestei afaceri imobiliare este ca pe vremea cand era ministru al Transporturilor, Traian Basescu i-a facilitat lui Casuneanu obtinerea de autorizatii de transport complet scutite de taxe pe destinatiile Ungaria, Cehia, Slovacia, Slovenia si Franta.

La sfarsitul anului 2003 TRAIAN BASESCU a vindut terenul din Baneasa pe care-l achizitionase si a cumparat o vila pe soseaua Bucuresti-Ploiesti pentru care a achitat pe loc suma de 280.000 de dolari.

Desi in prezent locuieste efectiv in aceasta vila impreuna cu sotia, TRAIAN BASESCU a trecut-o in mod fictiv pe numele ficei sale Ioana, pentru a nu fi obligat sa justifice in fata legii provenienta banilor cu care a achizitionat-o.

TRAIAN BASESCU mai detine un apartament de 370 de metri patrati intr-o vila de lux in zona Foisorul de Foc din Bucuresti, pe strada Stefan Mihaileanu, nr. 2, achizitionat in 2002 si achitat pe loc.



În 1994 TRAIAN BASESCU a infiintat impreuna cu alti patru asociati firma Triton Company, la care el detine 20% din actiuni. Aceasta este firma care asa cum a afirmat in mai multe randuri Primarul General. La aceasta firma asociat si administrator este Ionescu Dumitru, cel care i-a precedat lui TRAIAN BASESCU in functia de sef al Agentiei Economice NAVROM din Anvers si fost ofiter de Securitate. Cenzorul permanent al firmei Triton Company este Nicolae Varzaru, fost contabil al Clubului Dinamo, implicat in fraudarea Clubului alaturi de Vasile Ianul.

Triton Company a fost infiintata la un an dupa Triton Grup srl, firma care ii are ca asociati pe ofiterul acoperit Ionescu Dumitru si pe Branza Paul, un alt prieten foarte bun al lui TRAIAN BASESCU. Branza Paul este si el asociat cu TRAIAN BASESCU la Triton Company, unde este si administrator.

O alta firma la care TRAIAN BASESCU este de data aceasta asociat unic si care este administrata de sotia sa Maria este M.T. Vega Transport srl, firma care a fost infiintata în 1996 si aparent, nu a functionat niciodata.

TRAIAN BASESCU a declarat întotdeauna ca veniturile sale provin dintr-o afacere cu înghetata: Prod Cros srl, la care asociat nu este el, ci sotia lui, Maria Basescu, cu 20% de procente din beneficii si pierderi si fratele lui, Mircea Basescu, cu 39% de procente din beneficii si pierderi. Firma Prod Cros srl a achizitonat in 1994 fabrica de inghetata, printr-un credit extern luat prin Banca Agricola, credit pe care nu l-a rambursat in totalitate, restantele de plata fiind ulterior preluate la datoria de stat.

Cea de a patra firma a familiei BASESCU, AMC Cros srl este o firma de produse lactate, care o are ca actionar pe Maria Basescu, cu 20% din profit si pierderi. Aceasta firma a fost infiintata, in 1994, odata cu Prod Cros srl, de catre Maria Basescu si Mircea Basescu. Familia BASESCU detine exact acelesi procente ca la Prod Cros srl: Maria Basescu – 20% si Mircea Basescu – 39%. Ceilalti actionari sint, la fel ca la Prod Cros srl, cei doi oameni de incredere ai lui TRAIAN BASESCU: Anca Ivascu – 39% si Dumitru Scaiceanu – 2%. Anca Ivascu este sora lui Aurelian Ivascu, membru PSD, consilier local la Constanta, apropiat al lui Radu Mazare.

TRAIAN BASESCU a introdus-o pe Anca Ivascu si intre actionarii de la Aliment Murfatlar srl, unul dintre principalii sponsori ai campaniei electorale a Partidului Democrat si a lui TRAIAN BASESCU.

In anul 2001 TRAIAN BASESCU figura printre actionarii persoane fizice la Banca Comerciala Unirea alaturi de seful Directiei de Supraveghere Bancara Nicolae Cinteza, si de Cristian Burci, patronul de la Prima TV, ca actionar majoritar figurand un grup de firme rusesti.

Bilanturile oficiale depuse de toate aceste firme la Registrul Comertului nu justifica nici pe departe investitiile imobiliare ale familiei BASESCU si asta explica de ce incearca Primarul General sa-si camufleze averea trecand-o pe numele rudelor.

La fel de greu de justificat insa sunt si cheltuielile exorbitante facute de fiica lui TRAIAN BASESCU, Ioana care a deschis de curand un magazin de lux in incinta hotelului Hilton din Bucuresti. Magazinul se numeste si investitia totala facuta de fiica lui TRAIAN BASESCU este estimata la 1.000.000 de euro.

Prin intermediul fratelui sau Mircea Basescu, TRAIAN BASESCU este implicat intr-un mare numar de afaceri in Constanta. In 1991, pe cind era Ministru al Transporturilor, TRAIAN BASESCU a infiintat la Constanta firma Star Sea Co srl. La fel ca la Prod Cros srl si la AMC Cros SRL, TRAIAN BASESCU detine aceasta firma prin intremediul fratelui sau Mircea Basescu si a lui Anca Ivascu.

Tot prin Mircea Basescu si Anca Ivascu, TRAIAN BASESCU a infiintat in 2001 la Constanta firma Miral Cross Ships Supply srl, care se ocupa de activitati anexe transporturilor pe apa. In 2002, pe numele lui Mircea Basescu, a fost infiintata firma de consultanta MB Consult Company srl. Fratele lui TRAIAN BASESCU detine in totalitate aceasta firma, fiind si unicul ei administrator.



In activitatea sa de Ministru al Transporturilor si de Primar General al Capitalei, in afara de afacerea Flota numele lui TRAIAN BASESCU a mai fost legat de numeroase afaceri dubioase care pot explica situatia materiala infloritoare a familiei BASESCU.

Ca Ministru al Transporturilor TRAIAN BASESCU a initiat si demarat in 1997, o serie de activitati ca dezmembrarea materialului rulant al SNCFR si vinzarea componentelor la fier vechi, curatirea si intretinerea terasamentelor de cale ferata etc., pe care le-a incredintat unor apropiati ai sai. Aceste activitati platite din bugetul Ministerului Transporturilor erau extrem de rentabile, dar mai ales erau imposibil de controlat ulterior sub aspect cantitativ si calitativ, reprezentand o sursa continua de fonduri pentru TRAIAN BASESCU si apropiatii sai. La aceste activitati s-a adaugat incredintarea fara licitatie a lucrarilor de modernizare si asfaltare a drumurilor.

Ca Primar General TRAIAN BASESCU a debutat in 2000, la numai o luna de la investirea in functie cu o operatiune extrem de contestata, demolarea chioscurilor, in urma careia zeci de mii de familii au ramas fara sigurul mijloc de subzistenta. Explicatia acestei actiuni se regaseste in sumele foarte mari de bani primite de TRAIAN BASESCU atat pentru campania electorala din 2000, cat si pentru folosul sau personal, de la doua mari firme de supermarket-uri, Carefour si Billa, interesate in eliminarea concurentei reprezentata de chioscurile care vindeau marfa foarte ieftin.

Alte afaceri care au reprezentat si mai reprezinta surse importante de castig pentru Primarul General sunt incredintarea lucrarilor de asfaltare exclusiv catorva firme apropiate lui TRAIAN BASESCU, inchirierea a 648 de WC-uri ecologice a caror intretinere costa 7 miliarde de lei lunar, autorizarea catorva zeci de firme de alimentatie publica sa-si desfasoare activitatea in parcurile Capitalei etc.

O alta operatiune care i-a adus un camision important lui TRAIAN BASESCU a fost afacerea Parcul Bordei-Satul Francez.

Complexul de vile a fost cunstruit la jumatatea anilor '90 pe un teren din Soseaua Nordului care ulterior a fost revendicat.

TRAIAN BASESCU i-a oferit proprietarului (Costel Constanda un apropiat al Vicepresedintelui PD Radu Berceanu), in schimbul terenului revendicat in suprafata de 19.000 de metrii patrati, 3,3 hectare de teren (Parcul Bordei), pe malul lacului Floreasca, in cartierul Primaverii, cea mai scumpa zona rezidentiala a capitalei. Cele 3,3 hectare de teren date in proprietate de TRAIAN BASESCU valoreaza la pretul pietei 33.000.000 de euro (1000 de euro metrul patrat), in conditiile in care terenul primit la schimb de Primaria Capitalei valoreaza numai 9.500.000 de euro, la pretul pietei (500 de euro metrul patrat).

TRAIAN BASESCU se afla in relatii apropiate cu controversatul om de afaceri Frank Timis caruia i-a promis sprijin in Proiectul Rosia Montana, inca din perioada in care era numarul doi in Guvernul Radu Vasile.
SUS



5.TRAIAN BASESCU VS. FLOTA

a) scurt istoric

- In 1990 intreaga flota maritima a Romaniei era grupata la IEFM NAVROM: Flota de Pescuit Oceanic la Tulcea, Flota de Pescuit Fluvial la Galati;

- Flota maritima cuprindea 390 de nave, de la cargouri de 3000 de tdw pana la mineraliere de 165 000 tdw;

- Ca tonaj, flota avea in jur de 17 milioane tdw, ocupand locul 7 in lume (depasind flotele unor tari precum Franta si Germania); valoarea de piata a flotei era de 4-6 miliarde de dolari;

- C.L.C.: in terminologia maritima internationala reprezinta titulatura “capitan/commandant de cursa lunga”; in perioada 1975-1987 promotiile Sectiei Civile a Institutului Superior de Marina nu au mai facut fata la cresterea exploziva a numarului de nave;

- Se va apela fie la ofiteri de marina militara, fie la avansarea rapida a unor ofiteri tineri, eludand gradele pe care acestia trebuiau sa le obtina in prealabil;

- In aceste conditii ajunge Traian Basescu comandant de nava;



Atributiile comandantului:

- este singurul inarmat cu arme de foc la bordul navei;

- poate sa hotarasca in orice problema, fara a se consulta cu nimeni;

- poate oficia casatorii;

- poate aresta si incarcera;

- poate decide esuarea sau chiar scufundarea navei;



- La IEFM Navrom Constanta, dupa revenirea din cursa, fiecare comandant trebuia sa prezinte un raport de activitate (in afara Jurnalului de Bord), dupa care se intalnea cu ofiterii de Securitate care raspundeau de intreprinderi;

- Intrevederea nu era consemnata in scris, note scrise dand doar informatorii de la bordul navei;



b) Basescu a facut avere prin urmatoarele metode:

- achizitionarea de alimente in porturi straine, de calitate inferioara, pentru care platea preturi pentru calitate superioara (acest lucru se facea in colaborare cu agentul Navrom din portul respectiv – ship-shandler);

- tot in intelegere cu agentul, se aprovizionau cu cantitati de motorina si ulei mult mai mici, pentru care plateau preturi mai mari;

- o alta sursa de venituri ilicite era incarcarea devizelor la lucrarile de reparatii ale navelor romanesti din Marea Nordului, unde Basescu era reprezentant Navrom (ofiter acoperit). Basescu a fost in legatura cu colonelul Vasile Stanciu (acum seful Unitatii de Ofiteri Acoperiti din SRI); lista ce urmeaza a fi publicata, fiind planificata de serviciile NATO.

- Una dintre aceste manevre i-a fost fatala lui Basescu, care la sugestia Securitatii va fi retras in 1989 (ordin semnat de contraamiralul Anghelescu);

- Dupa unele marturii demne de crezare, in 1989, dupa sinuciderea g-l Milea, in biroul acestuia s-ar fi gasit o Nota prin care se solicita pentru ofiterul acoperit (gradul de capitan) MapN, Basescu Traian, aprobarea de trecere in structurile securitatii (actualul SIE),

- In februarie 1990, Nicolae Vacaroiu aproba vanzarea ca fier vechi a 26 de nave; durata de viata, general acceptata a unei nave este de 25 de ani;

- Dupa acest termen ea mai poate naviga daca indeplineste cerintele Registrului Naval;

- Lansata sub “pavilion de complezenta” (Panama, Liberia), nava vanduta initial ca fier vechi mai poate circula ani buni si aduce profituri substantiale;

- In 1991, fratele lui Traian Basescu, Mircea Basescu (tot CLC) pleaca in Japonia (port Yokohama) cu un mineralier de 165 000 tdw; de la Yokohama, Mircea Basescu trimite o telegrama anuntand ca nava s-a stricat si necesita reparatii capitale;

- Ministrul Traian Basescu aproba, reparatia costand 1 200 000 de dolari; justificarea banilor s-a facut cu acte dubioase, iar la revenirea in tara nava a intrat in alte “reparatii capitale”;



c) Contractele de bare-boat:



- alaturi de contractile PETRO-KLAV si ERMIS, contractele bare-boat, aprobate in perioada cat Basescu a fost secretar de Stat si Ministru (guvernele Roman si Stolojan), s-au dovedit un esec;

- NAVROM (respectiv cele trei companii rezultate din fragmentarea acestuia) pune la dispozitia unei persoane (fizice sau juridice) una sau mai multe nave;

- Persoana respectiva asigura managementul acestora (contracte de carausie marfa, plata echipajului, aprovizionarea cu combustibil); reparatiile se fac pe socoteala proprietarului, iar profitul se imparte in doua; in urma acestor contracte toate navele au fost pierdute;

- Metode au fost urmatoarele:

i. Reparatii fictive sau devize incarcate;

ii. Managerii au indatorat navele (neplatind achizitiile);

iii. Managerii, uzand de fals, au pus gaj navele (desi nu le apartineau) si au luat imprumuturi enorme de la banci;



- contractele de bare-boat, incepute de Traian Basescu si Calin Marinescu (secretar de Stat in perioada cat Basescu a fost ministru) au continuat si sub mandatele ministrilor Paul Teodoru si Aurel Novac;

- printre cei care s-au imbogatit din contractele de bare-boat se numara si Adolf Bidea si Gheorghe Bosanceanu.

- Calin Marinescu si Gheorghe Bosanceanu au fost comandanti de nave si apropiati ai lui Basescu;



d) Dosarul Flota:



- dosarul “Flota” instrumentat de PNA nu cerceteaza decat cazul a 16 nave Navrom; Petromin SA cuprindea Flota Strategica si a rezultat in urma divizarii Navrom; printer vasele strategice se numarau petrolierele si mineralierele;

- navele au fost ipotecate de Christiana Bank – Oslo (Norvegia), in favoarea societatii Torvald-Klavenes – Oslo, cu care Petromin formase o societate mixta (joint-venture), Petro-Klav;

- grupul Klavenes a incasat de la Christiana Bank (in contul celor 16 nave romanesti) circa 150 de milioane de dolari; neachitandu-si ratele, navele au fost vandute de banca;

- banca a dat doar 50% din valoarea navelor, prejudiciul adus statului roman fiind de peste 300 milioane de dolari (doar pentru 16 nave!);

- Basescu a fost acuzat de abuz in serviciu, fals intelectual, uz de fals, bancruta frauduloasa, spalare de bani, inselaciune si delapidare;

- Au mai fost acuzati Paul Teodoru, Radu Sarbu si Aurel Novac; s-au sesizat nereguli la toate cele trei companii: Romline, Navrom, Petromin;

- Basescu in calitate de subsecretar de Stat la Subsecretariatul pentru Navigatie Civila, a trimis o ordonanta catre Petre Roman prin care solicita acordarea sumei de 683 000 de dolari din fondul valutar al statului, pentru eliberarea remorcherului romanesc “Hercule”, arestat in Suez;

- Ulterior, compania Romline condusa de Gheorghe Serescu inchiriaza navele “Mangalia”, “Tutova” si “Tuzla” firmei americane King Shipping Management;

- Basescu aproba schimbarea pavilionului pentru care navele sa poata circula sub pavilion cipriot (incalca flagrant legea!);

- Partenerul american infiinteaza o firma in Cipru, la care inregistreaza cele trei nave inchiriate, desi nu avea nici o legatura cu societatea constanteana Romline;

- Basescu a fost acuzat de implicare in fraudarea cu 100,5 milioane de dolari a Petromin, prin intermediul firmei mixte “Minerva Shipping Company” cu sediul in Malta;

- Cota de participare a fost de 50% Petromin si 50% Ermis Maritime cu sediul in Liberia; contributia partii romane consta in 7 nave si a firmei straine in participare cu contravaloarea reparatiilor si retehnologizarii acestora;

- In calitate de ministru al Transporturilor, Basescu ii transmite primului ministru un memoriu de fundamentare pentru aprobarea prin Hotarare de Guvern a participarii Petromin la constituirea societatii mixte (care urma sa aiba profit de 16,2 milioane de dolari, din care 50% ar fi revenit partii romane);

- Navele au fost transferate in baza unor documente ilegale (nu au existat procese de predare primire a gestiunii; valoarea din actul de vanzare a unor nave a fost derizorie) si a avut drept consecinta pierderea profitului de peste 6 milioane de dolari; toate cele 7 nave au fost pierdute;

- In cazul Torvald Klavenes (debuteaza in 1990), grupul de firme norvegian face o vizita in portul Constanta; un an mai tarziu (1991), conducerea CNM Petromin ii inainteaza ministrului Traian Basescu un material din care reiesea starea tehnica proasta a navelor companiei;

- Solutia avansata era acordarea unui imprumut de 45 de milioane de dolari pentru retehnologizarea a 15 nave; finantarea urma sa fie oferita de grupul de firme Torvald Klavenes;

- La 14 mai 1991 s-a inregistrat contractul de societate mixta intre AS Klavenes Chartering Norvegia si Petromin, cu participarea in parti egale;

- In urma unei vizite la Oslo a lui Traian Basescu, in calitate de ministru, ia fiinta firma Petromin Overseas INC, inregistrata in Liberia; prin ordinul lui Basescu, in 1992, navele Carbunesti, Comanesti, Bobalna si Borzesti au fost trecute sub pavilion Liberian;

- Concernul norvegian era interesat de asigurarea intereselor sale in zona Golfului Arabiei, compania dezvoltand transport cargo in “Saadyat Free Zone – Abu Dhabi”;

- In zona Golfului Persic se joaca interese de rang mondial: “GIAT Industries”, grup industrial de armament din Franta dorea sa evite falimentul, Rusia cu santierele navale Baltiisky Zavod dorea sa se reintegreze in arena mondiala;

- Concernul norvegian a apelat la aparenta retehnologizare a flotei romanesti pentru a o vinde in alta parte; vanzarea navelor romanesti s-a facut pe sume derizorii: vrachierul Bals a devenit “Mounth Parnitha” (158 158 tdw, construit la Mangalia in 1982); a fost vandut unei firme grecesti pentru suma de 2 100 000 de dolari; nava Borzesti (64 854 tdw) a fost vanduta pentru 3 500 000 dolari;

- Prejudiciul in dosarul Flota este de 324 514 689 USD ( peste 11 miliarde de lei);

- Afacerea a fost condusa de Basescu prin asumarea ilegala a functiei de presedinte/director al societatii mixte Petroklav Inc. Bahamas (rezultata din asocierea CNM Petromin cu Torvald Klavenes);

- Basescu avea drept de dispozitie si operare in contul bancar al societatii mixte Petroklav, permitand alimentarea nejustificata a acestuia cu suma de 500 000 dolari din creditul Petromin Overseas Inc. Liberia, cu care nu se afla in nici o relatie comerciala;

- Suma a fost evidentiata in City Bank Londra, ca un transfer intern cu titlu de plata a unei prime de asigurare catre Petroklav Inc. Bahamas pentru nava Baicesti;

- Prima de asigurare era in realitate datorata de alta firma: Borom Shipping Londra; nava Baicesti a fost ipotecata in favoarea Christiana Bank Oslo, obtinandu-se un credit de 4 milioane de dolari; se pare ca banii au fost folositi astfel:

i. 3 250 000 $ virate companiei United Dutsch (care nu a existat niciodata);

ii. 250 000 $ virati firmei de avocatura Sinclaire Roche & Temperley;

iii. 500 000 $ in contul firmei Petroklav Inc. Bahamas, unde director era Basescu;



- mai sunt urmariti penal Marin Lupu si Helmut Bogdan, reprezentanti CNM Petromin la Oslo;

- alt actor important in afacerea Flota, neurmarit inca penal, la fel de abil in jongleri, este Serban Mihailescu, cainele “acoperit” (ofiter) al lui Tudor Postelnicu la paza cabinetului Constantin Dascalescu, care in toata perioada “scufundarii flotei” avea demnitati de reprezentare a FPS (deci a statului) si de care PNA si chiar presa nu face referire; personaje ca Petre Roman, Teodor Stolojan, Nicolae Vacaroiu sunt implicate direct in acest jaf asupra grelei mosteniri ceausiste “ce plutea pe apa”, in prezent fixata in conturi personale.



e) Virgil Magureanu (A), care a preluat comanda securitatii interne; ce a facut? Doar a supravegheat scufundarea flotei si a Romaniei? Sub sloganul “nu ne vindem tara” (o talharim noi) pusa in gura muncitorimii “eliberate” de munca in 1989; pe cine a slujit (ofiterul acoperit al CIE, transferat in Academia Stefan Gheorghiu sub masca unui obscur expert la insistentele rectorului Leonte Rautu (NKVZ); rapid propulsat langa Iliescu de curentul gorbaciovisto (KGB/GRU) - decembrist ? Indicativul motanel il purta Virgil Magureanu in asa zisa dizidenta la Focsani (protejata si dirijata) - prietenii stiu de ce!…

Si de atunci cate mizerii a mai facut NUMAI POPORUL ROMAN STIE!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

@906 - chiar daca au devenit "desuete ", ele SE CONTABILIZEAZA si cind va veni incheierea de an , va face decontul ptr. Toate ! .....sa nu-ti inchipui ca nu stie si el asta !

De la: gabigabi, la data 2011-01-10 19:12:24@906 - chiar daca au devenit "desuete ", ele SE CONTABILIZEAZA si cind va veni incheierea de an , va face decontul ptr. Toate ! .....sa nu-ti inchipui ca nu stie si el asta !

Comentarii pe articolul Elena Basescu: "Lasati-l in pace pe tata"
Trimis de gabriel_iuga la 09 Ianuarie 2011, ora 18:46
Incepe sa ma uimeasca cata "nesimtire" are alegatorul de rand sa o intreabe pe Elena de viitorul tinerilor si a Romaniei. De vina sunt romanii ca nu l-au ales pe Basescu presedintele al UE pentru ca saracul drept vorbind , ce sa faca doar peste Romania?
Daca stai sa te gandesti bine EA are dreptate executivul este de vina ca nu are bani pentru investitii, pentru locuri de munca, pentru strategii anticriza...etc. sau un Nu categoric spun altii . NU ei sunt de vina , noi suntem de vina, cetatenii de rand. Rusine sa ne fie, nu muncim destul pentru alesii nostrii,suntem ca niste rame care nu vedem cu ce greutati mari se confrunta alesii nostrii, noi cetatenii de rand ne lafaim in prea mult lux si suntem mandrii de conditia noastra, nu ne uitam in ce mizerie traiesc saracii politicieni,ei saracutii ce se straduiesc sa faca legi bune pentru noi cetatenii de rand. DA RUSINE SA NE FIE. Noi dorim droguri, pentru ca traim in lux,dorim prostitutie,dorim afaceri cu statul si multe altele.Europarlamentarii nostrii, saracutii, traiesc doar pe 7500 de euro si voi cetatenii de rand nesimtiti si imbuibati cu detoate aveti tupeul sa-i criticati.Nu ati inteles ca ei se dedica noua.Rusine cetateanule nesimtit cum de ai tupeu sa intrebi asa ceva un parlamentar european.Nu ai inteles ca ai gresit?RUSINE

Scris de : Anca Hriban 10-01-2011 18:17 15 comentarii Crin Antonescu trebuie la un moment sã explice raþiunile pentru care a târât PNL într-o mezalianþã cu umaniºtii-sociali-liberali-conservatori ai lui Felix.

Domnul Antenescu, aºa cum l-au botezat unii colegi, a fãcut un contract cu un partid care are nici mai mult nici mai puþin decât trei deputaþi ºi un senator, care este vicepreºedinte al Senatului.

Un partid care, în scurta lui istorie, n-a fost în stare vreodatã sã obþinã un mandat de parlamentar fãrã sã fie remorcat de altã formaþiune.

Singurul câºtig este cel al accesului în trustul de presã fondat de Dan Voiculescu. Dar, ce va spune nucleul dur de alegãtori ai PNL? Dupã ce ºeful PNL a jucat þurca la Timiºoara de mânã cu perdantul PSD, cu care degeaba s-a pupat pe gingii, invocându-l pe Corneliu Coposu?!

Apoi, dacã partidul aliat încape într-un lift, fondatorul sãu reprezintã mult mai mult. În fapt, Crin Antonescu a târât PNL într-o alianþã cu o formaþiune fondatã de un personaj extrem de controversat.

Colegiul Consiliul Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii a decis în iunie 2006, pe baza documentelor studiate, cã Dan Voiculescu a fãcut poliþie politicã având numele conspirativ Felix. Cât despre acuzele cã ºi-ar fi construit imperiul financiar cu banii din conturile lui Ceauºescu, nu s-a dovedit nimic. Dosarul privatizãrii Institutului de Cercetãri Alimentare în care este acuzat Voiculescu îºi urmeazã, deocamdatã, cursul.

Ce înseamnã PNL, condus vremelnic de „bãiatul vopsit, cu nume de floare”?

Partidul Liberal a apãrut ca formaþiune politicã în 1864, s-a constituit în mai 1875, liderii sãi fiind Dumitru ºi Ion C. Brãtianu, C.A. Rosetti ºi fraþii Golescu. Conform wikipedia, din cele 87 de cabinete ale României, 30 au fost conduse de premieri liberali. Ultimul preºedinte al PNL, înaintea instaurãrii regimului comunist, a fost Constantin I.C. Brãtianu, mort în puºcãria de la Sighet.

Adriana Sãftoiu, Ludovic Orban, Varujan Vosganian ºi Cãlin Popescu Tãriceanu s-au împotrivit mezalianþei cu PC. Orban a explicat simplu: ”Nu cred cã PNL poate sã fie pus pe picior de egalitate ºi în poziþia de a face un compromis atât de naturã doctrinarã, cât ºi decizionalã”.

N.B.: Liberalii ºi conservatorii nu au putut înscrie la Tribunal Alianþa de Centru-Dreapta pentru cã nu au reuºit sã adune la timp documentele necesare, demersul fiind amânat pentru marþi. Conform uneia dintre legile lui Murphy: “Ce începe prost se terminã ºi mai prost”.


www.ziuaveche.ro/opinie/ce-incepe-prost-se-termina-si-mai-prost-...

De la: 9am178165, la data 2011-01-10 19:03:10

De la: 9am178165, la data 2011-01-04 12:03:18

De la: 9am178165, la data 2011-01-03 20:52:12

De la: 9am178165, la data 2010-12-29 18:11:12

De la: 9am178165, la data 2010-12-26 16:44:58

De la: 9am178165, la data 2010-12-22 21:08:14

De la: 9am178165, la data 2010-12-19 21:07:14

De la: 9am178165, la data 2010-12-17 11:23:01

De la: 9am178165, la data 2010-12-14 19:55:531. NAVIGATORUL SI TURNATORUL

TRAIAN BASESCU a fost racolat de Securitate in 1973, pe cand era elev al Institutului de Marina intocmindu-i-se dosarul personal nr. 3990/09-11-1973

Pana la terminarea studiilor in 1976 a fost colaborator al lucratorilor din Directia a IV- a de Contrainformatii Militare. (A nu se confunda cu Directia a III-a de Contraspionaj! )

In aceasta calitate elevul militar BASESCU TRAIAN avea obligatia sa informeze organele de Securitate despre modul in care se desfasurau activitatile specifice in Institut, despre comportamentul si atitudinea colegilor si ale cadrelor didactice atat in cadrul activitatilor specifice, cat si in particular.

La terminarea studiilor, Directia a IV- a de Contrainformatii Militare a incetat legatura cu colaboratorul BASESCU TRAIAN , dosarul personal al acestuia fiind transferat la Inspectoratul Judetean Constanta al Ministerului de Interne, Departamentul Securitatii Statului, cu adresa nr. 00151392/29-09-1976.

Dupa absolvirea Institutului de Marina, TRAIAN BASESCU este incadrat ca ofiter la Intreprinderea de Exploatare a Flotei Maritime NAVROM Constanta.

In aceasta calitate TRAIAN BASESCU este preluat ca informator – sursa de catre lucratorii Biroului de Securitate Port Constanta condus la acea vreme de ofiterul Dumitru Nicusor.

De folosirea ofiterului de marina TRAIAN BASESCU s-a ocupat direct locotenentul major de Securitate Mihai Avramides care organiza contacte cu acesta inainte de plecarea in cursa si la intoarcere. La aceste intalniri participa de regula si seful lui Avramides, Dumitru Nicusor, care insa se intalniea si separat cu TRAIAN BASESCU.

In calitatea sa de ofiter de marina, TRAIAN BASESCU dadea informatii cu privire la starea de spirit a echipajului, temele de discutie abordate de membrii echipajului, activitatile si contactele pe care membrii echipajului le aveau in porturi, in timpul escalelor, activitati de contrabanda si specula, dar si despre eventuale aprecieri sau comentarii facute de membrii echipajului cu privire la conducerea superioara de partid si de stat.

De mentionat faptul ca desi in acea perioada era valabil ordinul conform caruia membrilor PCR nu li se puteau lua informatii scrise, locotenentul major Avramides, care avea o experienta redusa in munca de Securitate, el provenind din sistemul penitenciarelor, a cerut si a obtinut de la informatorul TRAIAN BASESCU mai multe note scrise pe care le-a depus la dosarul acestuia, nr 3990/1973.

In jurul anului 1980, Mihai Avramides s-a intors, la cerere, la Directia Penitenciarelor.

In prezent Mihai Avramides este pensionar, are 57 de ani si locuieste in Braila, piata Independentei nr 2, bloc 2, scara 6, apartament 92 si are tel. nr.- 0239.633691.

Dupa plecarea lui Avramides din cadrul Biroului de Securitate Port Constanta, TRAIAN BASESCU a continuat sa fie prelucrat informativ de ofiterii Rosioru Ioan si Deacu Constantin, tot sub coordonarea sefului biroului, Dumitru Nicusor.

Dumitru Nicusor a trecut dupa 1989 in SRI, ajungand General, sef al Sectiei SRI – Constanta si apoi seful Centrului Operativ Zonal Dobrogea.

Actualmente este pensionar si are doua locuinte, una in Constanta si una in Bucuresti.

TRAIAN BASESCU a sustinut in 1981 examenul de Comandant, care a fost o simpla formalitate, a durat numai 5 minute, dupa care a primit comanda navei Arges.

In acea perioada era de notorietate in randul colegilor sai sustinerea de care acesta se bucura.

In jurul anului 1984 informatorul TRAIAN BASESCU a fost trecut in reteaua Centrului de Informatii Externe din Departamentul Securitatii Statului unde a lucrat cu ofiterul Silvian Ionescu din cadrul Directiei I.

In 1987 TRAIAN BASESCU este numit sef al Agentiei Economice NAVROM din Anvers, Belgia, unde isi desfasoara activitatea sub directa coordonare a lui Silvian Ionescu care conducea la acea data Serviciul I (Belgia-Olanda-Luxemburg) din Directia I a CIE.

In aceasta perioada TRAIAN BASESCU a transmis preponderent informatii de inters economic cu privire la activitatile din porturile maritime Anvers si Roterdam,

dar si informatii cu privire la echipajele navelor care acostau in aceste porturi, precum si informatii despre membrii personalului diplomatic roman din tarile respective.

In vara anului 1988, TRAIAN BASESCU a fost retras temporar de la Anvers pentru a participa la un instructaj care a durat doua luni si s-a desfasurat la Scoala de ofiteri MI de la Baneasa.

In 22 decembrie 1989, ofiterul de Securitate Silvian Ionescu, cel care l-a avut in subordine pe TRAIAN BASESCU, s-a infiltrat printre revolutionarii din fata Comitetului Central, a intrat in anturajul lui Dan Iosif si ulterior al lui Gelu Voican Voiculescu si in ianuarie 1990 a fost numit Secretar Executiv al FSN.

Actualmente este Secretar Executiv al PD.

La inceputul anului 1989 in ascensiunea profesionala a lui TRAIAN BASESCU intervine o sincopa.

Pe 8-03-1989 este rechemat in tara, fiind acuzat de nereguli grave in administrarea fondurilor NAVROM.

TRAIAN BASESCU a fost sanctionat pentru ca a autorizat, fara aprobarea NAVROM Constanta, o plata suplimentara de 300.000 de franci belgieni pentru lucrarile de reparatii efectuate la nava Zimnicea in ianuarie 1989. Sanctiunea primita s-a datorat, mai ales, faptului ca TRAIAN BASESCU a decis ca lucrarile de reparatii sa fie executate de Santierul Naval Belliard din portul Anvers, desi existau oferte de executie a lucrarilor, mult mai ieftine, din partea altor santiere navale din acelasi port.

In perioada ianuarie-martie 1989 TRAIAN BASESCU a trimis numeroase note informative si rapoarte in tara incercand sa-si justifice deciziile, dar si lansand acuze grave si neintemeiate la adresa Comandantului navei Zimnicea, despre care scria ca este , si ca este.

Datorita gravitatii exceptionale a faptelor de care a fost acuzat, tinand cont de legislatia din acea vreme, numai sustinerea din partea Securitatii poate explica faptul ca TRAIAN BASESCU a fost sanctionat doar administrativ, si nu a suportat si rigorile legii. El a fost chiar mentinut ca angajat al NAVROM Constanta, fara sa mai primeasca insa nici o insarcinare pana la Revolutie.

Imediat dupa Revolutie, TRAIAN BASESCU a fost numit Director General al Inspectoratului de Stat al Navigaþiei Civile din Ministerul Transporturilor.

Pentru a obtine aceasta functie foarte importanta, TRAIAN BASESCU s-a bucurat de recomandarea si sustinerea secretarului executiv al FSN Silvian Ionescu, dar si ale vechiului sau prieten, Calin Marinescu, zis Shogunul, pe atunci Presedinte al CFSN Constanta.
SUS





2. ADMINISTRATORUL

In cei 15 ani care au trecut de la Revolutie, TRAIAN BASESCU a ocupat in permanenta functii administrative, cu o singura exceptie, perioada 1993-1996.

In tot acest timp TRAIAN BASESCU a reusit sa isi creeze o imagine de om gospodar, de bun administrator, folosindu-si exclusiv calitatile de comunicator si de manipulator al opiniei publice pentru ca rezultatele efective obtinute de TRAIAN BASESCU in administratie sunt dezastruoase.

Perioada am prezentat-o mai sus, iar in continuare vom prezenta o sinteza a activitatii lui TRAIAN BASESCU in functii administrative, care demonstreaza, ca episodul din CV-ul sau, nu a fost un simplu accident.

Imediat dupa Revolutie TRAIAN BASESCU a urcat rapid in functie de la Director in Minister, la Subsecretar de stat si de la inceputul anului 1991, la Ministru al Transporturilor.

In acesti trei ani 1990-1992, TRAIAN BASESCU a ignorat complet problemele reale din transporturile romanesti si anume starea proasta a drumurilor (nici un kilometru de sosea nu a fost modernizata in acesti trei ani), diminuarea alarmanta a traficului de persoane si marfuri pe CFR, concomitent cu scumpirea exagerata a acesui tip de transport, starea deplorabila a flotilei TAROM ( exceptie facand cele doua aeronave Airbus cumparate de Petre Roman, intr-o afacere din care s-a incasat un comision de 1,3 milioane dolari).

Dar aceasta perioada va ramane in memoria colectiva ca perioada in care a disparut mai mult de jumatate din flota maritima a Romaniei, cealalta parte disparand si ea in a doua perioada de ministeriat al lui TRAIAN BASESCU, cu aportul determinant al FPS-ului condus de Sorin Dimitriu si Radu Sarbu.

Disparitia flotei romane a insemnat una dintre cele mai oneroase afaceri de dupa Revolutie care s-a soldat cu pierderi de sute de milioane de dolari pentru statul roman, dar si cu castiguri pe masura pentru cei implicati direct.

Actualmente se afla pe rol la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie dosarul Flota. Dosarul a fost instrumentat de PNA.

Alaturi de TRAIAN BASESCU sunt inculpate alte 80 de persoane, printre care alti doi fosti Ministri ai Transporturilor, Radu Sarbu fostul Presedinte al FPS, etc.

Dintre toti acestia numai TRAIAN BASESCU refuza sa se prezinte in fata justitiei, tocmai pentru ca stie ca, desi nu a semnat nici un act pentru vanzarea vreunei nave, el este cel care a orchestrat toata aceasta uriasa operatiune care a dus la disparitia efectiva a flotei romane.

Tot TRAIAN BASESCU este cel care a creat la inceputul anului 1990 o vasta retea alcatuita din inalti functionari din Ministerul Transportului in fruntea carora s-a aflat bunul sau prieten Calin Marinescu (Shogunul), dar si din firme romanesti si mai ales straine care au obtinut sute de milioane de dolari din exploatarea si valorificarea flotei romane.

Una dintre cele mai cunoscute componente ale acestei uriase operatiuni de spoliere a avutiei nationale a fost afacerea Petromin- Klaveness (Norvegia) prin care 18 dintre cele mai moderne nave romanesti au fost facute practic cadou firmei norvegiene care la data semnarii contractului cu Petromin, era in pragul falimentului, mai avand in dotare doar cateva vrachiere si nave multifunctionale.

Este de remarcat faptul ca in urma afacerii Petromin – Klaveness TRAIAN BASESCU nu a primit numai recompense de ordin material ci a obtinut si diploma de absolvent al cursurilor Avansate de Management în Industria Transportului Maritim ale Academiei Norvegiene, ca bursier al statului norvegian.

Intregul rechizitoriu care a stat la baza inculparii lui TRAIAN BASESCU si a complicilor lui este public si poate fi studiat la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

De altfel ancheta in cazul Flota a inceput inca din timpul regimului Constantinescu, in 2000 secretarul de stat din Ministerul Justitiei Mocuta trimitand la Camera Deputaþilor instiintarea cu privire la inceperea urmaririi penale.

In perioada 1996-2000 TRAIAN BASESCU a fost din nou numit Ministrul Transportului.

In acest interval de timp s-a realizat un singur lucru asfaltarea unor sosele nationale care ajunsesera intr-un grad de degradare extrem. Reabilitarea acestor sosele s-a facut cu banii cetatenilor care au fost obligati sa plateasca celebra taxa BASESCU, bani care au ajuns in conturile firmelor apropiate lui TRAIAN BASESCU si PD-ului.

Tot acum TRAIAN BASESCU a definitivat, cu ajutorul FPS-ului instrainarea flotei romane si a adus, tot impreuna cu FPS-ul, TAROM-ul in pragul falimentului.

SNCFR-ul a fost divizat in mai multe companii, dar asta nu a dus la eficientizarea activitatii, ci doar la distribuirea de

functii de directori mai multor clienti politici, compania ramanand in toata aceasta perioada pe primul loc pe lista datornicilor la bugetul statului si regia cu cele mai mari pierderi din exploatare.

De asemenea, in perioada 1996-2000, SNCFR a constituit alaturi de Petrom, Renel si Sidex, principala cale de drenare a fondurilor publice catre clientela politica a coalitiei aflata la putere.

Cea mai cunoscuta mostra de a banului public a fost autostrazii Bucuresti-Pitesti. Lucrarile au costat circa 100.000.000 dolari, din care 53,1 milioane dolari credit BERD, iar 44 milioane dolari de la Guvernul Romaniei. La doar o luna de la darea in folosinta a autostrazii, s-a prabusit un pod peste un canal de colectare a apelor, iar dupa 3 luni covorul asfaltic a inceput sa se desprinda asa incit dupa 6 luni gropile acopereau cea mai mare parte din suprafata autostrazii, facand imposibila circulatia si impunand angajarea unor noi lucrari de asfaltare.

Intre 2000 si 2004, activitatea lui TRAIAN BASESCU de Primar General al Capitalei nu a dus la finalizarea nici unuia dintre programele necesare Bucurestilor, desi multe din aceste programe au fost subiecte de campanie electorala. Curatenia orasului, asfaltarea si reabilitarea strazilor, fluidizarea circulatiei, reabilitarea retelei de apa si canalizare, constructia de locuinte sociale, repararea scolilor, toate sunt bile negre pentru Primarul General al Capitalei dupa patru ani de mandat.
SUS





3. POLITICIANUL

TRAIAN BASESCU si-a inceput activitatea politica, in 1991 cand a fost numit Ministru al Transporturilor in Guvernul Roman.

In 1992 cind s-a produs scindarea FSN in doua tabere, in jurul lui Ion Iliescu si in jurul lui Petre Roman, TRAIAN BASESCU a ales tabara Roman.

Adevarata afirmare politica a lui TRAIAN BASESCU a inceput insa in 1996. Cu cateva luni inaintea alegerilor parlamentare din noiembrie 1996, cand fiind acuzat de adversarii politici ca este principalul vinovat pentru disparitia flotei, a facut un gest foarte spectaculos, demisionand din functia de Deputat, renuntand astfel la imunitatea parlamentara si punandu-se la dispozitia justitiei.

In realitate acest demers politic, care i-a atras foarte multa simpatie in randurile electoratului, a fost foarte bine calculat, TRAIAN BASESCU stiind foarte clar ca timpul scurt ramas pana la alegeri, nu permitea organelor de ancheta sa definitiveze un dosar extrem de amplu cum era si este dosarul Flota. Mai mult decat atat, TRAIAN BASESCU a obtinut numirea ca Director de campanie electorala al lui Petre Roman, si primul loc pe lista de candidati ai PD pentru Camera Deputatilor in judetul Vaslui.

In acest mod TRAIAN BASESCU si-a asigurat o altfel de imunitate, stiind foarte bine ca nici un organ de ancheta nu va avea curajul sa-l aresteze pe directorul campaniei electorale ale unuia din primii trei candidati la Presedentie, si pe unul dintre cei mai mediatizati candidati ai opozitiei din acea vreme, in conditiile in care toate sondajele indicau ca PD-ul va participa la guvernare dupa alegerile din 1996.

TRAIAN BASESCU a considerat ca actionand astfel are sanse sa inchida o data pentru totdeauna chestiunea Flota atat din punct de vedere mediatic cat si juridic.

Dupa alegerile din 1996, TRAIAN BASESCU este numit Ministru al Transporturilor in Guvernul Ciorbea.

Activitatea ca Ministru a lui TRAIAN BASESCU din perioada 1997-2000 am prezentat-o sintetic mai sus, dar foarte importanta a fost activitatea politica a acestuia din perioada respectiva.

Initial TRAIAN BASESCU s-a plasat in randurile baronilor PD, alaturi de Victor Babiuc, Radu Berceanu, Bogdan Niculescu-Duvaz, Alexandru Sassu, oameni care au constituit trupa de soc a lui Petre Roman in disputa cu adversarii politici din PDSR, dar si din CDR.

TRAIAN BASESCU s-a remarcat rapid ca varful de lance al PD-ului, in lupta cu colegii din coalitie.

Prima victorie importanta a fost schimbarea Primului Ministru Victor Ciorbea, in primavara anului 1998, actiune inceputa de TRAIAN BASESCU in decembrie 1997 prin declansarea crizei guvernamentale.

TRAIAN BASESCU a stiut sa exploateze foarte bine aceasta victorie, asigurandu-si o imagine de luptator pe scena politica romaneasca, locul doi in partid, dar mai ales locul doi in Guvernul condus de Radu Vasile.

Din acest moment si pana la alegerile din 2000 TRAIAN BASESCU a sustinut in permanenta o stare de conflict in cadrul coalitiei de guvernare, initiind dispute cu colegii de Guvern, dar si cu alti lideri ai partidelor aflate la putere.

Valeriu Stoica, Radu Sarbu, Andrei Marga, Nicolae Noica, Traian Remes, Varujan Vosganian, Ion Diaconescu, Emil Constantinescu, Mugur Isarescu, Theodor Stolojan etc.

TRAIAN BASESCU a reusit in acest mod sa-si creeze o notorietate foarte mare, fiind zilnic prezent pe micul ecran, si pe prima pagina a ziarelor, dar si o imagine de personaj politic fara scrupule, rau de gura, pus in permanenta pe harta si care nu se da in laturi de la nimic pentru a-si atinge scopurile.

La inceputul anului 2000, in vizorul sau a intrat si Petre Roman cu care a avut mai multe dispute publice, alimentand astfel ideea ca el, TRAIAN BASESCU este de facto numarul unu in partid si pregatind debarcarea lui Petre Roman din fruntea PD. In acest context trebuie privita si strategia adoptata de TRAIAN BASESCU inainte de alegerile locale din 2000 cand desi a fost solicitat sa candideze la Primaria Capitalei, de catre Petre Roman, inca din februarie 2000, a refuzat in nenumarate randuri, dar in paralel a incurajat desemnarea de catre PD a unui candidat lipsit de orice sansa. Pe acest fond, cand dupa aparitia mai multor sondaje de opinie dezastruoase pentru PD, insistentele pentru a accepta sa candideze au crescut, TRAIAN BASESCU a acceptat sa se inscrie in cursa pe 5-05-2000, exact in ultima zi in care se mai acceptau candidaturile.

Prin aceasta manevra TRAIAN BASESCU si-a creat imaginea de salvator al Partidului Democrat, demarand practic actiunea de inlaturare a lui Petre Roman din functia de Presedinte PD.

Pentru aceasta s-a autoimpus ca Director al campaniei electorale a lui Petre Roman, pozitie din care l-a sabotat pe acesta sistematic, asta facand ca Roman sa obtina in toamna anului 2000 de 3 ori mai putine voturi decat PD, partidul pe care Roman il reprezenta. Este de notorietate faptul ca mai multi sefi de filiale ale partiduli au fost sunati de TRAIAN BASESCU care le-a cerut sa se concentreze exclusiv pe campania parlamentara, in detrimentul celei prezidentiale a lui Petre Roman.

Apoi in anul 2001 s-a folosit de liderii din PD Berceanu, Duvaz, Sassu, Simona Marinescu pentru a obtine voturile congresului PD, inlocuindu-l astfel din functia de Presedinte PD pe Petre Roman.

La acelasi congres, imediat dupa ce a fost numit Presedinte, si-a sacrificat aliatii amintiti mai sus, niciunul dintre ei nemai obtinand functiile promise in conducerea PD.

De atunci toti liderii marcanti ai PD, cu exceptia lui Radu Berceanu au parasit partidul condus de TRAIAN BASESCU din cauza stilului dictatorial pe care acesta l-a impus in conducerea partidului. De altfel in 24 ianuarie 2004 TRAIAN BASESCU declara public

In perioada 2001-2004 TRAIAN BASESCU si-a folosit pozitia de Primar General al Capitalei pentru a-si impune o noua imagine publica, aceea de unic adversar al partidului de guvernamant, pregatindu-si astfel ascensiunea spre cea mai inalta demnitate in stat, functia de Presedinte al Romaniei.

Lansarea acestei adevarate campanii a fost facuta de TRAIAN BASESCU printr-o declaratie care-i defineste stilul de a face politica, acuzandu-l pe Adrian Nastase ca

In continuare TRAIAN BASESCU a purtat un razboi de gherila cu Adrian Nastase, razboi care pe fondul nemultumirilor sociale si al deteriorarii imaginii PSD i-a atras o simpatie tot mai larga in randurile populatiei.

In final singurul obstacol in fata nominalizarii sale ca reprezentant al Aliantei PNL-PD in cursa prezidentiala l-a reprezentat Theodor Stolojan, candidatul desemnat al aliantei.

TRAIAN BASESCU a reusit, sa-l determine pe acesta sa se retraga din cursa pentru Presedentia Romaniei si din viata politica, cu numai trei saptamani inaintea campaniei electorale, in urma unei intense actiuni de constrangere, de manipulare si de santajare a lui Theodor Stolojan.
SUS





4. AFACERISTUL

In intreaga sa activitate TRAIAN BASESCU a fost calauzit de doua teluri ascensiunea in ierarhia sociala si inavutirea.

Daca pentru atingerea primului tel s-a folosit de relatia privilegiata cu Securitatea pana in 1989 si de activitatea politica ulterior, pentru inavutire a considerat ca orice metoda este permisa.

In continuare va vom prezenta numai o parte din afacerile necurate care au creat bunastarea familiei BASESCU.

In 10-01-1980 lui TRAIAN BASESCU, pe atunci ofiter angajat la Intreprinderea de Exploatare a Flotei Maritime NAVROM Constanta, i s-a repartizat din fondul locativ de stat un apartament cu 4 camere plus dependinte, situat in Aleea Zmeurei nr. 2, bl. U, sc. A. Cum la acea data familia sa se compunea din sotie si un copil, repartizarea s-a facut cu incalcarea normelor legale in vigoare pentru ca avea dreptul la doar 2 camere).

In 26-05-1992 TRAIAN BASESCU a cumparat locuinta respectiva, pe baza contractului nr. 1415 achitand pe loc suma de 140.000 de lei.

In 10 ianuarie 1991 Primaria Capitalei, cu adresa nr. 118053, a pus la dispozitia Ministerului Transporturilor apartamentul nr. 4 din strada Argentina nr. 2, bl.12, et. 2 (Piata Victoriei). Acest apartament a fost ocupat de TRAIAN BASESCU.

In 22.08.1991, TRAIAN BASESCU a renuntat la apartamentul din strada Argentina si a primit in aceeasi zi, cu aprobarea lui Petre Roman, repartitie pentru imobilul de lux din Bulevardul Aviatorilor nr. 57 prin comunicarea Secretariatului General nr. 15/4086/1991. In baza acestor acte ICRAL Herastrau a intocmit contractul de inchiriere 60165 din 28 august 1991.

Asa cum rezulta din Adresa 1888 din 21 iulie 1991 a Ministerului Transporturilor, la acea data TRAIAN BASESCU isi avea domiciliul stabil in Constanta. In aceste conditii, conform Legii 5/1973 nu i se putea repartiza o locuinta intr-o alta localitate cu incheierea contractului pe durata nedeterminata (putea beneficia, eventual, doar de o locuinta de serviciu).

Contractul de inchiriere pentru imobilul din Bulevardul Aviatorilor nr. 57 era nul de drept deoarece - conform Legii 5/1973 - o persoana fizica nu putea detine, in acelasi timp, doua locuinte proprietate de stat. Astfel, daca TRAIAN BASESCU impreuna cu familia si-ar fi stabilit domiciliul in Bucuresti, inainte de a i se incheia contractul pentru imobilul din Bulevardul Aviatorilor ar fi trebuit sa faca dovada ca a predat apartamentul din Constanta, Aleea Zmeurei, dar asa cum am aratat acest apartament nu numai ca nu a fost predat statului ci a fost chiar cumparat de TRAIAN BASESCU un an mai tarziu.

In 1997 motivand ca imobilul din Bulevardul Aviatorilor nr. 57 este revendicat de fostii proprietari, TRAIAN BASESCU a solicitat in calitate de Ministru al Transporturilor atribuirea unei locuinte de protocol. RAAPPS i-a repartizat pentru perioada mandatului de ministru locuinta din B-dul Maresal Prezan nr. 4. In realitate, Primarul General al Capitalei nu numai ca nu a parasit imobilul din B-dul Aviatorilor nr. 57, dar, in 1998, Directia de Administrare a Fondului Imobiliar i-a prelungit contractul de inchiriere pana in 2004.

Chirias la propria Primarie, in vila din B-dul Aviatorilor nr. 57, TRAIAN BASESCU a solicitat RAAPPS, in 2000, prelungirea contractului de inchiriere pentru apartamentul din B-dul Maresal Prezan nr. 4. Solicitarea Primarului General nu era una legala, intrucat pierduse calitatea de demnitar, dar la interventia ministrului PSD, Serban Mihailescu, RAAPPS i-a prelungit contractul de inchiriere.

In 9 august 2000, TRAIAN BASESCU a cumparat un teren intravilan de 3.700 de metri patrati, situat in Aleea Privighetorilor, pe care a platit pe loc 1.483.244.000 lei. O adevarata afacere, avand in vedere ca a reusit sa achizitioneze cu numai 50.000 de dolari un teren de 3.700 de metri patrati in Baneasa, cumparand cu 13 dolari metrul patrat de teren, care in ofertele agentiilor imobiliare era cotat la peste 100 de dolari.

Cel care i-a vandut lui TRAIAN BASESCU terenul din Baneasa la acest pret derizoriu este Costel Casuneanu, om de afaceri care are peste 100 de TIR-uri, o fabrica de parchet, o benzinarie si o statie de service auto in comuna Oituz.

Explicatia acestei afaceri imobiliare este ca pe vremea cand era ministru al Transporturilor, Traian Basescu i-a facilitat lui Casuneanu obtinerea de autorizatii de transport complet scutite de taxe pe destinatiile Ungaria, Cehia, Slovacia, Slovenia si Franta.

La sfarsitul anului 2003 TRAIAN BASESCU a vindut terenul din Baneasa pe care-l achizitionase si a cumparat o vila pe soseaua Bucuresti-Ploiesti pentru care a achitat pe loc suma de 280.000 de dolari.

Desi in prezent locuieste efectiv in aceasta vila impreuna cu sotia, TRAIAN BASESCU a trecut-o in mod fictiv pe numele ficei sale Ioana, pentru a nu fi obligat sa justifice in fata legii provenienta banilor cu care a achizitionat-o.

TRAIAN BASESCU mai detine un apartament de 370 de metri patrati intr-o vila de lux in zona Foisorul de Foc din Bucuresti, pe strada Stefan Mihaileanu, nr. 2, achizitionat in 2002 si achitat pe loc.



În 1994 TRAIAN BASESCU a infiintat impreuna cu alti patru asociati firma Triton Company, la care el detine 20% din actiuni. Aceasta este firma care asa cum a afirmat in mai multe randuri Primarul General. La aceasta firma asociat si administrator este Ionescu Dumitru, cel care i-a precedat lui TRAIAN BASESCU in functia de sef al Agentiei Economice NAVROM din Anvers si fost ofiter de Securitate. Cenzorul permanent al firmei Triton Company este Nicolae Varzaru, fost contabil al Clubului Dinamo, implicat in fraudarea Clubului alaturi de Vasile Ianul.

Triton Company a fost infiintata la un an dupa Triton Grup srl, firma care ii are ca asociati pe ofiterul acoperit Ionescu Dumitru si pe Branza Paul, un alt prieten foarte bun al lui TRAIAN BASESCU. Branza Paul este si el asociat cu TRAIAN BASESCU la Triton Company, unde este si administrator.

O alta firma la care TRAIAN BASESCU este de data aceasta asociat unic si care este administrata de sotia sa Maria este M.T. Vega Transport srl, firma care a fost infiintata în 1996 si aparent, nu a functionat niciodata.

TRAIAN BASESCU a declarat întotdeauna ca veniturile sale provin dintr-o afacere cu înghetata: Prod Cros srl, la care asociat nu este el, ci sotia lui, Maria Basescu, cu 20% de procente din beneficii si pierderi si fratele lui, Mircea Basescu, cu 39% de procente din beneficii si pierderi. Firma Prod Cros srl a achizitonat in 1994 fabrica de inghetata, printr-un credit extern luat prin Banca Agricola, credit pe care nu l-a rambursat in totalitate, restantele de plata fiind ulterior preluate la datoria de stat.

Cea de a patra firma a familiei BASESCU, AMC Cros srl este o firma de produse lactate, care o are ca actionar pe Maria Basescu, cu 20% din profit si pierderi. Aceasta firma a fost infiintata, in 1994, odata cu Prod Cros srl, de catre Maria Basescu si Mircea Basescu. Familia BASESCU detine exact acelesi procente ca la Prod Cros srl: Maria Basescu – 20% si Mircea Basescu – 39%. Ceilalti actionari sint, la fel ca la Prod Cros srl, cei doi oameni de incredere ai lui TRAIAN BASESCU: Anca Ivascu – 39% si Dumitru Scaiceanu – 2%. Anca Ivascu este sora lui Aurelian Ivascu, membru PSD, consilier local la Constanta, apropiat al lui Radu Mazare.

TRAIAN BASESCU a introdus-o pe Anca Ivascu si intre actionarii de la Aliment Murfatlar srl, unul dintre principalii sponsori ai campaniei electorale a Partidului Democrat si a lui TRAIAN BASESCU.

In anul 2001 TRAIAN BASESCU figura printre actionarii persoane fizice la Banca Comerciala Unirea alaturi de seful Directiei de Supraveghere Bancara Nicolae Cinteza, si de Cristian Burci, patronul de la Prima TV, ca actionar majoritar figurand un grup de firme rusesti.

Bilanturile oficiale depuse de toate aceste firme la Registrul Comertului nu justifica nici pe departe investitiile imobiliare ale familiei BASESCU si asta explica de ce incearca Primarul General sa-si camufleze averea trecand-o pe numele rudelor.

La fel de greu de justificat insa sunt si cheltuielile exorbitante facute de fiica lui TRAIAN BASESCU, Ioana care a deschis de curand un magazin de lux in incinta hotelului Hilton din Bucuresti. Magazinul se numeste si investitia totala facuta de fiica lui TRAIAN BASESCU este estimata la 1.000.000 de euro.

Prin intermediul fratelui sau Mircea Basescu, TRAIAN BASESCU este implicat intr-un mare numar de afaceri in Constanta. In 1991, pe cind era Ministru al Transporturilor, TRAIAN BASESCU a infiintat la Constanta firma Star Sea Co srl. La fel ca la Prod Cros srl si la AMC Cros SRL, TRAIAN BASESCU detine aceasta firma prin intremediul fratelui sau Mircea Basescu si a lui Anca Ivascu.

Tot prin Mircea Basescu si Anca Ivascu, TRAIAN BASESCU a infiintat in 2001 la Constanta firma Miral Cross Ships Supply srl, care se ocupa de activitati anexe transporturilor pe apa. In 2002, pe numele lui Mircea Basescu, a fost infiintata firma de consultanta MB Consult Company srl. Fratele lui TRAIAN BASESCU detine in totalitate aceasta firma, fiind si unicul ei administrator.



In activitatea sa de Ministru al Transporturilor si de Primar General al Capitalei, in afara de afacerea Flota numele lui TRAIAN BASESCU a mai fost legat de numeroase afaceri dubioase care pot explica situatia materiala infloritoare a familiei BASESCU.

Ca Ministru al Transporturilor TRAIAN BASESCU a initiat si demarat in 1997, o serie de activitati ca dezmembrarea materialului rulant al SNCFR si vinzarea componentelor la fier vechi, curatirea si intretinerea terasamentelor de cale ferata etc., pe care le-a incredintat unor apropiati ai sai. Aceste activitati platite din bugetul Ministerului Transporturilor erau extrem de rentabile, dar mai ales erau imposibil de controlat ulterior sub aspect cantitativ si calitativ, reprezentand o sursa continua de fonduri pentru TRAIAN BASESCU si apropiatii sai. La aceste activitati s-a adaugat incredintarea fara licitatie a lucrarilor de modernizare si asfaltare a drumurilor.

Ca Primar General TRAIAN BASESCU a debutat in 2000, la numai o luna de la investirea in functie cu o operatiune extrem de contestata, demolarea chioscurilor, in urma careia zeci de mii de familii au ramas fara sigurul mijloc de subzistenta. Explicatia acestei actiuni se regaseste in sumele foarte mari de bani primite de TRAIAN BASESCU atat pentru campania electorala din 2000, cat si pentru folosul sau personal, de la doua mari firme de supermarket-uri, Carefour si Billa, interesate in eliminarea concurentei reprezentata de chioscurile care vindeau marfa foarte ieftin.

Alte afaceri care au reprezentat si mai reprezinta surse importante de castig pentru Primarul General sunt incredintarea lucrarilor de asfaltare exclusiv catorva firme apropiate lui TRAIAN BASESCU, inchirierea a 648 de WC-uri ecologice a caror intretinere costa 7 miliarde de lei lunar, autorizarea catorva zeci de firme de alimentatie publica sa-si desfasoare activitatea in parcurile Capitalei etc.

O alta operatiune care i-a adus un camision important lui TRAIAN BASESCU a fost afacerea Parcul Bordei-Satul Francez.

Complexul de vile a fost cunstruit la jumatatea anilor '90 pe un teren din Soseaua Nordului care ulterior a fost revendicat.

TRAIAN BASESCU i-a oferit proprietarului (Costel Constanda un apropiat al Vicepresedintelui PD Radu Berceanu), in schimbul terenului revendicat in suprafata de 19.000 de metrii patrati, 3,3 hectare de teren (Parcul Bordei), pe malul lacului Floreasca, in cartierul Primaverii, cea mai scumpa zona rezidentiala a capitalei. Cele 3,3 hectare de teren date in proprietate de TRAIAN BASESCU valoreaza la pretul pietei 33.000.000 de euro (1000 de euro metrul patrat), in conditiile in care terenul primit la schimb de Primaria Capitalei valoreaza numai 9.500.000 de euro, la pretul pietei (500 de euro metrul patrat).

TRAIAN BASESCU se afla in relatii apropiate cu controversatul om de afaceri Frank Timis caruia i-a promis sprijin in Proiectul Rosia Montana, inca din perioada in care era numarul doi in Guvernul Radu Vasile.
SUS



5.TRAIAN BASESCU VS. FLOTA

a) scurt istoric

- In 1990 intreaga flota maritima a Romaniei era grupata la IEFM NAVROM: Flota de Pescuit Oceanic la Tulcea, Flota de Pescuit Fluvial la Galati;

- Flota maritima cuprindea 390 de nave, de la cargouri de 3000 de tdw pana la mineraliere de 165 000 tdw;

- Ca tonaj, flota avea in jur de 17 milioane tdw, ocupand locul 7 in lume (depasind flotele unor tari precum Franta si Germania); valoarea de piata a flotei era de 4-6 miliarde de dolari;

- C.L.C.: in terminologia maritima internationala reprezinta titulatura “capitan/commandant de cursa lunga”; in perioada 1975-1987 promotiile Sectiei Civile a Institutului Superior de Marina nu au mai facut fata la cresterea exploziva a numarului de nave;

- Se va apela fie la ofiteri de marina militara, fie la avansarea rapida a unor ofiteri tineri, eludand gradele pe care acestia trebuiau sa le obtina in prealabil;

- In aceste conditii ajunge Traian Basescu comandant de nava;



Atributiile comandantului:

- este singurul inarmat cu arme de foc la bordul navei;

- poate sa hotarasca in orice problema, fara a se consulta cu nimeni;

- poate oficia casatorii;

- poate aresta si incarcera;

- poate decide esuarea sau chiar scufundarea navei;



- La IEFM Navrom Constanta, dupa revenirea din cursa, fiecare comandant trebuia sa prezinte un raport de activitate (in afara Jurnalului de Bord), dupa care se intalnea cu ofiterii de Securitate care raspundeau de intreprinderi;

- Intrevederea nu era consemnata in scris, note scrise dand doar informatorii de la bordul navei;



b) Basescu a facut avere prin urmatoarele metode:

- achizitionarea de alimente in porturi straine, de calitate inferioara, pentru care platea preturi pentru calitate superioara (acest lucru se facea in colaborare cu agentul Navrom din portul respectiv – ship-shandler);

- tot in intelegere cu agentul, se aprovizionau cu cantitati de motorina si ulei mult mai mici, pentru care plateau preturi mai mari;

- o alta sursa de venituri ilicite era incarcarea devizelor la lucrarile de reparatii ale navelor romanesti din Marea Nordului, unde Basescu era reprezentant Navrom (ofiter acoperit). Basescu a fost in legatura cu colonelul Vasile Stanciu (acum seful Unitatii de Ofiteri Acoperiti din SRI); lista ce urmeaza a fi publicata, fiind planificata de serviciile NATO.

- Una dintre aceste manevre i-a fost fatala lui Basescu, care la sugestia Securitatii va fi retras in 1989 (ordin semnat de contraamiralul Anghelescu);

- Dupa unele marturii demne de crezare, in 1989, dupa sinuciderea g-l Milea, in biroul acestuia s-ar fi gasit o Nota prin care se solicita pentru ofiterul acoperit (gradul de capitan) MapN, Basescu Traian, aprobarea de trecere in structurile securitatii (actualul SIE),

- In februarie 1990, Nicolae Vacaroiu aproba vanzarea ca fier vechi a 26 de nave; durata de viata, general acceptata a unei nave este de 25 de ani;

- Dupa acest termen ea mai poate naviga daca indeplineste cerintele Registrului Naval;

- Lansata sub “pavilion de complezenta” (Panama, Liberia), nava vanduta initial ca fier vechi mai poate circula ani buni si aduce profituri substantiale;

- In 1991, fratele lui Traian Basescu, Mircea Basescu (tot CLC) pleaca in Japonia (port Yokohama) cu un mineralier de 165 000 tdw; de la Yokohama, Mircea Basescu trimite o telegrama anuntand ca nava s-a stricat si necesita reparatii capitale;

- Ministrul Traian Basescu aproba, reparatia costand 1 200 000 de dolari; justificarea banilor s-a facut cu acte dubioase, iar la revenirea in tara nava a intrat in alte “reparatii capitale”;



c) Contractele de bare-boat:



- alaturi de contractile PETRO-KLAV si ERMIS, contractele bare-boat, aprobate in perioada cat Basescu a fost secretar de Stat si Ministru (guvernele Roman si Stolojan), s-au dovedit un esec;

- NAVROM (respectiv cele trei companii rezultate din fragmentarea acestuia) pune la dispozitia unei persoane (fizice sau juridice) una sau mai multe nave;

- Persoana respectiva asigura managementul acestora (contracte de carausie marfa, plata echipajului, aprovizionarea cu combustibil); reparatiile se fac pe socoteala proprietarului, iar profitul se imparte in doua; in urma acestor contracte toate navele au fost pierdute;

- Metode au fost urmatoarele:

i. Reparatii fictive sau devize incarcate;

ii. Managerii au indatorat navele (neplatind achizitiile);

iii. Managerii, uzand de fals, au pus gaj navele (desi nu le apartineau) si au luat imprumuturi enorme de la banci;



- contractele de bare-boat, incepute de Traian Basescu si Calin Marinescu (secretar de Stat in perioada cat Basescu a fost ministru) au continuat si sub mandatele ministrilor Paul Teodoru si Aurel Novac;

- printre cei care s-au imbogatit din contractele de bare-boat se numara si Adolf Bidea si Gheorghe Bosanceanu.

- Calin Marinescu si Gheorghe Bosanceanu au fost comandanti de nave si apropiati ai lui Basescu;



d) Dosarul Flota:



- dosarul “Flota” instrumentat de PNA nu cerceteaza decat cazul a 16 nave Navrom; Petromin SA cuprindea Flota Strategica si a rezultat in urma divizarii Navrom; printer vasele strategice se numarau petrolierele si mineralierele;

- navele au fost ipotecate de Christiana Bank – Oslo (Norvegia), in favoarea societatii Torvald-Klavenes – Oslo, cu care Petromin formase o societate mixta (joint-venture), Petro-Klav;

- grupul Klavenes a incasat de la Christiana Bank (in contul celor 16 nave romanesti) circa 150 de milioane de dolari; neachitandu-si ratele, navele au fost vandute de banca;

- banca a dat doar 50% din valoarea navelor, prejudiciul adus statului roman fiind de peste 300 milioane de dolari (doar pentru 16 nave!);

- Basescu a fost acuzat de abuz in serviciu, fals intelectual, uz de fals, bancruta frauduloasa, spalare de bani, inselaciune si delapidare;

- Au mai fost acuzati Paul Teodoru, Radu Sarbu si Aurel Novac; s-au sesizat nereguli la toate cele trei companii: Romline, Navrom, Petromin;

- Basescu in calitate de subsecretar de Stat la Subsecretariatul pentru Navigatie Civila, a trimis o ordonanta catre Petre Roman prin care solicita acordarea sumei de 683 000 de dolari din fondul valutar al statului, pentru eliberarea remorcherului romanesc “Hercule”, arestat in Suez;

- Ulterior, compania Romline condusa de Gheorghe Serescu inchiriaza navele “Mangalia”, “Tutova” si “Tuzla” firmei americane King Shipping Management;

- Basescu aproba schimbarea pavilionului pentru care navele sa poata circula sub pavilion cipriot (incalca flagrant legea!);

- Partenerul american infiinteaza o firma in Cipru, la care inregistreaza cele trei nave inchiriate, desi nu avea nici o legatura cu societatea constanteana Romline;

- Basescu a fost acuzat de implicare in fraudarea cu 100,5 milioane de dolari a Petromin, prin intermediul firmei mixte “Minerva Shipping Company” cu sediul in Malta;

- Cota de participare a fost de 50% Petromin si 50% Ermis Maritime cu sediul in Liberia; contributia partii romane consta in 7 nave si a firmei straine in participare cu contravaloarea reparatiilor si retehnologizarii acestora;

- In calitate de ministru al Transporturilor, Basescu ii transmite primului ministru un memoriu de fundamentare pentru aprobarea prin Hotarare de Guvern a participarii Petromin la constituirea societatii mixte (care urma sa aiba profit de 16,2 milioane de dolari, din care 50% ar fi revenit partii romane);

- Navele au fost transferate in baza unor documente ilegale (nu au existat procese de predare primire a gestiunii; valoarea din actul de vanzare a unor nave a fost derizorie) si a avut drept consecinta pierderea profitului de peste 6 milioane de dolari; toate cele 7 nave au fost pierdute;

- In cazul Torvald Klavenes (debuteaza in 1990), grupul de firme norvegian face o vizita in portul Constanta; un an mai tarziu (1991), conducerea CNM Petromin ii inainteaza ministrului Traian Basescu un material din care reiesea starea tehnica proasta a navelor companiei;

- Solutia avansata era acordarea unui imprumut de 45 de milioane de dolari pentru retehnologizarea a 15 nave; finantarea urma sa fie oferita de grupul de firme Torvald Klavenes;

- La 14 mai 1991 s-a inregistrat contractul de societate mixta intre AS Klavenes Chartering Norvegia si Petromin, cu participarea in parti egale;

- In urma unei vizite la Oslo a lui Traian Basescu, in calitate de ministru, ia fiinta firma Petromin Overseas INC, inregistrata in Liberia; prin ordinul lui Basescu, in 1992, navele Carbunesti, Comanesti, Bobalna si Borzesti au fost trecute sub pavilion Liberian;

- Concernul norvegian era interesat de asigurarea intereselor sale in zona Golfului Arabiei, compania dezvoltand transport cargo in “Saadyat Free Zone – Abu Dhabi”;

- In zona Golfului Persic se joaca interese de rang mondial: “GIAT Industries”, grup industrial de armament din Franta dorea sa evite falimentul, Rusia cu santierele navale Baltiisky Zavod dorea sa se reintegreze in arena mondiala;

- Concernul norvegian a apelat la aparenta retehnologizare a flotei romanesti pentru a o vinde in alta parte; vanzarea navelor romanesti s-a facut pe sume derizorii: vrachierul Bals a devenit “Mounth Parnitha” (158 158 tdw, construit la Mangalia in 1982); a fost vandut unei firme grecesti pentru suma de 2 100 000 de dolari; nava Borzesti (64 854 tdw) a fost vanduta pentru 3 500 000 dolari;

- Prejudiciul in dosarul Flota este de 324 514 689 USD ( peste 11 miliarde de lei);

- Afacerea a fost condusa de Basescu prin asumarea ilegala a functiei de presedinte/director al societatii mixte Petroklav Inc. Bahamas (rezultata din asocierea CNM Petromin cu Torvald Klavenes);

- Basescu avea drept de dispozitie si operare in contul bancar al societatii mixte Petroklav, permitand alimentarea nejustificata a acestuia cu suma de 500 000 dolari din creditul Petromin Overseas Inc. Liberia, cu care nu se afla in nici o relatie comerciala;

- Suma a fost evidentiata in City Bank Londra, ca un transfer intern cu titlu de plata a unei prime de asigurare catre Petroklav Inc. Bahamas pentru nava Baicesti;

- Prima de asigurare era in realitate datorata de alta firma: Borom Shipping Londra; nava Baicesti a fost ipotecata in favoarea Christiana Bank Oslo, obtinandu-se un credit de 4 milioane de dolari; se pare ca banii au fost folositi astfel:

i. 3 250 000 $ virate companiei United Dutsch (care nu a existat niciodata);

ii. 250 000 $ virati firmei de avocatura Sinclaire Roche & Temperley;

iii. 500 000 $ in contul firmei Petroklav Inc. Bahamas, unde director era Basescu;



- mai sunt urmariti penal Marin Lupu si Helmut Bogdan, reprezentanti CNM Petromin la Oslo;

- alt actor important in afacerea Flota, neurmarit inca penal, la fel de abil in jongleri, este Serban Mihailescu, cainele “acoperit” (ofiter) al lui Tudor Postelnicu la paza cabinetului Constantin Dascalescu, care in toata perioada “scufundarii flotei” avea demnitati de reprezentare a FPS (deci a statului) si de care PNA si chiar presa nu face referire; personaje ca Petre Roman, Teodor Stolojan, Nicolae Vacaroiu sunt implicate direct in acest jaf asupra grelei mosteniri ceausiste “ce plutea pe apa”, in prezent fixata in conturi personale.



e) Virgil Magureanu (A), care a preluat comanda securitatii interne; ce a facut? Doar a supravegheat scufundarea flotei si a Romaniei? Sub sloganul “nu ne vindem tara” (o talharim noi) pusa in gura muncitorimii “eliberate” de munca in 1989; pe cine a slujit (ofiterul acoperit al CIE, transferat in Academia Stefan Gheorghiu sub masca unui obscur expert la insistentele rectorului Leonte Rautu (NKVZ); rapid propulsat langa Iliescu de curentul gorbaciovisto (KGB/GRU) - decembrist ? Indicativul motanel il purta Virgil Magureanu in asa zisa dizidenta la Focsani (protejata si dirijata) - prietenii stiu de ce!…

Si de atunci cate mizerii a mai facut NUMAI POPORUL ROMAN STIE!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

De la: 9am178165, la data 2011-01-11 19:54:20

De la: 9am178165, la data 2011-01-10 19:03:10

De la: 9am178165, la data 2011-01-04 12:03:18

De la: 9am178165, la data 2011-01-03 20:52:12

De la: 9am178165, la data 2010-12-29 18:11:12

De la: 9am178165, la data 2010-12-26 16:44:58

De la: 9am178165, la data 2010-12-22 21:08:14

De la: 9am178165, la data 2010-12-19 21:07:14

De la: 9am178165, la data 2010-12-17 11:23:01

De la: 9am178165, la data 2010-12-14 19:55:531. NAVIGATORUL SI TURNATORUL

TRAIAN BASESCU a fost racolat de Securitate in 1973, pe cand era elev al Institutului de Marina intocmindu-i-se dosarul personal nr. 3990/09-11-1973

Pana la terminarea studiilor in 1976 a fost colaborator al lucratorilor din Directia a IV- a de Contrainformatii Militare. (A nu se confunda cu Directia a III-a de Contraspionaj! )

In aceasta calitate elevul militar BASESCU TRAIAN avea obligatia sa informeze organele de Securitate despre modul in care se desfasurau activitatile specifice in Institut, despre comportamentul si atitudinea colegilor si ale cadrelor didactice atat in cadrul activitatilor specifice, cat si in particular.

La terminarea studiilor, Directia a IV- a de Contrainformatii Militare a incetat legatura cu colaboratorul BASESCU TRAIAN , dosarul personal al acestuia fiind transferat la Inspectoratul Judetean Constanta al Ministerului de Interne, Departamentul Securitatii Statului, cu adresa nr. 00151392/29-09-1976.

Dupa absolvirea Institutului de Marina, TRAIAN BASESCU este incadrat ca ofiter la Intreprinderea de Exploatare a Flotei Maritime NAVROM Constanta.

In aceasta calitate TRAIAN BASESCU este preluat ca informator – sursa de catre lucratorii Biroului de Securitate Port Constanta condus la acea vreme de ofiterul Dumitru Nicusor.

De folosirea ofiterului de marina TRAIAN BASESCU s-a ocupat direct locotenentul major de Securitate Mihai Avramides care organiza contacte cu acesta inainte de plecarea in cursa si la intoarcere. La aceste intalniri participa de regula si seful lui Avramides, Dumitru Nicusor, care insa se intalniea si separat cu TRAIAN BASESCU.

In calitatea sa de ofiter de marina, TRAIAN BASESCU dadea informatii cu privire la starea de spirit a echipajului, temele de discutie abordate de membrii echipajului, activitatile si contactele pe care membrii echipajului le aveau in porturi, in timpul escalelor, activitati de contrabanda si specula, dar si despre eventuale aprecieri sau comentarii facute de membrii echipajului cu privire la conducerea superioara de partid si de stat.

De mentionat faptul ca desi in acea perioada era valabil ordinul conform caruia membrilor PCR nu li se puteau lua informatii scrise, locotenentul major Avramides, care avea o experienta redusa in munca de Securitate, el provenind din sistemul penitenciarelor, a cerut si a obtinut de la informatorul TRAIAN BASESCU mai multe note scrise pe care le-a depus la dosarul acestuia, nr 3990/1973.

In jurul anului 1980, Mihai Avramides s-a intors, la cerere, la Directia Penitenciarelor.

In prezent Mihai Avramides este pensionar, are 57 de ani si locuieste in Braila, piata Independentei nr 2, bloc 2, scara 6, apartament 92 si are tel. nr.- 0239.633691.

Dupa plecarea lui Avramides din cadrul Biroului de Securitate Port Constanta, TRAIAN BASESCU a continuat sa fie prelucrat informativ de ofiterii Rosioru Ioan si Deacu Constantin, tot sub coordonarea sefului biroului, Dumitru Nicusor.

Dumitru Nicusor a trecut dupa 1989 in SRI, ajungand General, sef al Sectiei SRI – Constanta si apoi seful Centrului Operativ Zonal Dobrogea.

Actualmente este pensionar si are doua locuinte, una in Constanta si una in Bucuresti.

TRAIAN BASESCU a sustinut in 1981 examenul de Comandant, care a fost o simpla formalitate, a durat numai 5 minute, dupa care a primit comanda navei Arges.

In acea perioada era de notorietate in randul colegilor sai sustinerea de care acesta se bucura.

In jurul anului 1984 informatorul TRAIAN BASESCU a fost trecut in reteaua Centrului de Informatii Externe din Departamentul Securitatii Statului unde a lucrat cu ofiterul Silvian Ionescu din cadrul Directiei I.

In 1987 TRAIAN BASESCU este numit sef al Agentiei Economice NAVROM din Anvers, Belgia, unde isi desfasoara activitatea sub directa coordonare a lui Silvian Ionescu care conducea la acea data Serviciul I (Belgia-Olanda-Luxemburg) din Directia I a CIE.

In aceasta perioada TRAIAN BASESCU a transmis preponderent informatii de inters economic cu privire la activitatile din porturile maritime Anvers si Roterdam,

dar si informatii cu privire la echipajele navelor care acostau in aceste porturi, precum si informatii despre membrii personalului diplomatic roman din tarile respective.

In vara anului 1988, TRAIAN BASESCU a fost retras temporar de la Anvers pentru a participa la un instructaj care a durat doua luni si s-a desfasurat la Scoala de ofiteri MI de la Baneasa.

In 22 decembrie 1989, ofiterul de Securitate Silvian Ionescu, cel care l-a avut in subordine pe TRAIAN BASESCU, s-a infiltrat printre revolutionarii din fata Comitetului Central, a intrat in anturajul lui Dan Iosif si ulterior al lui Gelu Voican Voiculescu si in ianuarie 1990 a fost numit Secretar Executiv al FSN.

Actualmente este Secretar Executiv al PD.

La inceputul anului 1989 in ascensiunea profesionala a lui TRAIAN BASESCU intervine o sincopa.

Pe 8-03-1989 este rechemat in tara, fiind acuzat de nereguli grave in administrarea fondurilor NAVROM.

TRAIAN BASESCU a fost sanctionat pentru ca a autorizat, fara aprobarea NAVROM Constanta, o plata suplimentara de 300.000 de franci belgieni pentru lucrarile de reparatii efectuate la nava Zimnicea in ianuarie 1989. Sanctiunea primita s-a datorat, mai ales, faptului ca TRAIAN BASESCU a decis ca lucrarile de reparatii sa fie executate de Santierul Naval Belliard din portul Anvers, desi existau oferte de executie a lucrarilor, mult mai ieftine, din partea altor santiere navale din acelasi port.

In perioada ianuarie-martie 1989 TRAIAN BASESCU a trimis numeroase note informative si rapoarte in tara incercand sa-si justifice deciziile, dar si lansand acuze grave si neintemeiate la adresa Comandantului navei Zimnicea, despre care scria ca este , si ca este.

Datorita gravitatii exceptionale a faptelor de care a fost acuzat, tinand cont de legislatia din acea vreme, numai sustinerea din partea Securitatii poate explica faptul ca TRAIAN BASESCU a fost sanctionat doar administrativ, si nu a suportat si rigorile legii. El a fost chiar mentinut ca angajat al NAVROM Constanta, fara sa mai primeasca insa nici o insarcinare pana la Revolutie.

Imediat dupa Revolutie, TRAIAN BASESCU a fost numit Director General al Inspectoratului de Stat al Navigaþiei Civile din Ministerul Transporturilor.

Pentru a obtine aceasta functie foarte importanta, TRAIAN BASESCU s-a bucurat de recomandarea si sustinerea secretarului executiv al FSN Silvian Ionescu, dar si ale vechiului sau prieten, Calin Marinescu, zis Shogunul, pe atunci Presedinte al CFSN Constanta.
SUS





2. ADMINISTRATORUL

In cei 15 ani care au trecut de la Revolutie, TRAIAN BASESCU a ocupat in permanenta functii administrative, cu o singura exceptie, perioada 1993-1996.

In tot acest timp TRAIAN BASESCU a reusit sa isi creeze o imagine de om gospodar, de bun administrator, folosindu-si exclusiv calitatile de comunicator si de manipulator al opiniei publice pentru ca rezultatele efective obtinute de TRAIAN BASESCU in administratie sunt dezastruoase.

Perioada am prezentat-o mai sus, iar in continuare vom prezenta o sinteza a activitatii lui TRAIAN BASESCU in functii administrative, care demonstreaza, ca episodul din CV-ul sau, nu a fost un simplu accident.

Imediat dupa Revolutie TRAIAN BASESCU a urcat rapid in functie de la Director in Minister, la Subsecretar de stat si de la inceputul anului 1991, la Ministru al Transporturilor.

In acesti trei ani 1990-1992, TRAIAN BASESCU a ignorat complet problemele reale din transporturile romanesti si anume starea proasta a drumurilor (nici un kilometru de sosea nu a fost modernizata in acesti trei ani), diminuarea alarmanta a traficului de persoane si marfuri pe CFR, concomitent cu scumpirea exagerata a acesui tip de transport, starea deplorabila a flotilei TAROM ( exceptie facand cele doua aeronave Airbus cumparate de Petre Roman, intr-o afacere din care s-a incasat un comision de 1,3 milioane dolari).

Dar aceasta perioada va ramane in memoria colectiva ca perioada in care a disparut mai mult de jumatate din flota maritima a Romaniei, cealalta parte disparand si ea in a doua perioada de ministeriat al lui TRAIAN BASESCU, cu aportul determinant al FPS-ului condus de Sorin Dimitriu si Radu Sarbu.

Disparitia flotei romane a insemnat una dintre cele mai oneroase afaceri de dupa Revolutie care s-a soldat cu pierderi de sute de milioane de dolari pentru statul roman, dar si cu castiguri pe masura pentru cei implicati direct.

Actualmente se afla pe rol la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie dosarul Flota. Dosarul a fost instrumentat de PNA.

Alaturi de TRAIAN BASESCU sunt inculpate alte 80 de persoane, printre care alti doi fosti Ministri ai Transporturilor, Radu Sarbu fostul Presedinte al FPS, etc.

Dintre toti acestia numai TRAIAN BASESCU refuza sa se prezinte in fata justitiei, tocmai pentru ca stie ca, desi nu a semnat nici un act pentru vanzarea vreunei nave, el este cel care a orchestrat toata aceasta uriasa operatiune care a dus la disparitia efectiva a flotei romane.

Tot TRAIAN BASESCU este cel care a creat la inceputul anului 1990 o vasta retea alcatuita din inalti functionari din Ministerul Transportului in fruntea carora s-a aflat bunul sau prieten Calin Marinescu (Shogunul), dar si din firme romanesti si mai ales straine care au obtinut sute de milioane de dolari din exploatarea si valorificarea flotei romane.

Una dintre cele mai cunoscute componente ale acestei uriase operatiuni de spoliere a avutiei nationale a fost afacerea Petromin- Klaveness (Norvegia) prin care 18 dintre cele mai moderne nave romanesti au fost facute practic cadou firmei norvegiene care la data semnarii contractului cu Petromin, era in pragul falimentului, mai avand in dotare doar cateva vrachiere si nave multifunctionale.

Este de remarcat faptul ca in urma afacerii Petromin – Klaveness TRAIAN BASESCU nu a primit numai recompense de ordin material ci a obtinut si diploma de absolvent al cursurilor Avansate de Management în Industria Transportului Maritim ale Academiei Norvegiene, ca bursier al statului norvegian.

Intregul rechizitoriu care a stat la baza inculparii lui TRAIAN BASESCU si a complicilor lui este public si poate fi studiat la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

De altfel ancheta in cazul Flota a inceput inca din timpul regimului Constantinescu, in 2000 secretarul de stat din Ministerul Justitiei Mocuta trimitand la Camera Deputaþilor instiintarea cu privire la inceperea urmaririi penale.

In perioada 1996-2000 TRAIAN BASESCU a fost din nou numit Ministrul Transportului.

In acest interval de timp s-a realizat un singur lucru asfaltarea unor sosele nationale care ajunsesera intr-un grad de degradare extrem. Reabilitarea acestor sosele s-a facut cu banii cetatenilor care au fost obligati sa plateasca celebra taxa BASESCU, bani care au ajuns in conturile firmelor apropiate lui TRAIAN BASESCU si PD-ului.

Tot acum TRAIAN BASESCU a definitivat, cu ajutorul FPS-ului instrainarea flotei romane si a adus, tot impreuna cu FPS-ul, TAROM-ul in pragul falimentului.

SNCFR-ul a fost divizat in mai multe companii, dar asta nu a dus la eficientizarea activitatii, ci doar la distribuirea de

functii de directori mai multor clienti politici, compania ramanand in toata aceasta perioada pe primul loc pe lista datornicilor la bugetul statului si regia cu cele mai mari pierderi din exploatare.

De asemenea, in perioada 1996-2000, SNCFR a constituit alaturi de Petrom, Renel si Sidex, principala cale de drenare a fondurilor publice catre clientela politica a coalitiei aflata la putere.

Cea mai cunoscuta mostra de a banului public a fost autostrazii Bucuresti-Pitesti. Lucrarile au costat circa 100.000.000 dolari, din care 53,1 milioane dolari credit BERD, iar 44 milioane dolari de la Guvernul Romaniei. La doar o luna de la darea in folosinta a autostrazii, s-a prabusit un pod peste un canal de colectare a apelor, iar dupa 3 luni covorul asfaltic a inceput sa se desprinda asa incit dupa 6 luni gropile acopereau cea mai mare parte din suprafata autostrazii, facand imposibila circulatia si impunand angajarea unor noi lucrari de asfaltare.

Intre 2000 si 2004, activitatea lui TRAIAN BASESCU de Primar General al Capitalei nu a dus la finalizarea nici unuia dintre programele necesare Bucurestilor, desi multe din aceste programe au fost subiecte de campanie electorala. Curatenia orasului, asfaltarea si reabilitarea strazilor, fluidizarea circulatiei, reabilitarea retelei de apa si canalizare, constructia de locuinte sociale, repararea scolilor, toate sunt bile negre pentru Primarul General al Capitalei dupa patru ani de mandat.
SUS





3. POLITICIANUL

TRAIAN BASESCU si-a inceput activitatea politica, in 1991 cand a fost numit Ministru al Transporturilor in Guvernul Roman.

In 1992 cind s-a produs scindarea FSN in doua tabere, in jurul lui Ion Iliescu si in jurul lui Petre Roman, TRAIAN BASESCU a ales tabara Roman.

Adevarata afirmare politica a lui TRAIAN BASESCU a inceput insa in 1996. Cu cateva luni inaintea alegerilor parlamentare din noiembrie 1996, cand fiind acuzat de adversarii politici ca este principalul vinovat pentru disparitia flotei, a facut un gest foarte spectaculos, demisionand din functia de Deputat, renuntand astfel la imunitatea parlamentara si punandu-se la dispozitia justitiei.

In realitate acest demers politic, care i-a atras foarte multa simpatie in randurile electoratului, a fost foarte bine calculat, TRAIAN BASESCU stiind foarte clar ca timpul scurt ramas pana la alegeri, nu permitea organelor de ancheta sa definitiveze un dosar extrem de amplu cum era si este dosarul Flota. Mai mult decat atat, TRAIAN BASESCU a obtinut numirea ca Director de campanie electorala al lui Petre Roman, si primul loc pe lista de candidati ai PD pentru Camera Deputatilor in judetul Vaslui.

In acest mod TRAIAN BASESCU si-a asigurat o altfel de imunitate, stiind foarte bine ca nici un organ de ancheta nu va avea curajul sa-l aresteze pe directorul campaniei electorale ale unuia din primii trei candidati la Presedentie, si pe unul dintre cei mai mediatizati candidati ai opozitiei din acea vreme, in conditiile in care toate sondajele indicau ca PD-ul va participa la guvernare dupa alegerile din 1996.

TRAIAN BASESCU a considerat ca actionand astfel are sanse sa inchida o data pentru totdeauna chestiunea Flota atat din punct de vedere mediatic cat si juridic.

Dupa alegerile din 1996, TRAIAN BASESCU este numit Ministru al Transporturilor in Guvernul Ciorbea.

Activitatea ca Ministru a lui TRAIAN BASESCU din perioada 1997-2000 am prezentat-o sintetic mai sus, dar foarte importanta a fost activitatea politica a acestuia din perioada respectiva.

Initial TRAIAN BASESCU s-a plasat in randurile baronilor PD, alaturi de Victor Babiuc, Radu Berceanu, Bogdan Niculescu-Duvaz, Alexandru Sassu, oameni care au constituit trupa de soc a lui Petre Roman in disputa cu adversarii politici din PDSR, dar si din CDR.

TRAIAN BASESCU s-a remarcat rapid ca varful de lance al PD-ului, in lupta cu colegii din coalitie.

Prima victorie importanta a fost schimbarea Primului Ministru Victor Ciorbea, in primavara anului 1998, actiune inceputa de TRAIAN BASESCU in decembrie 1997 prin declansarea crizei guvernamentale.

TRAIAN BASESCU a stiut sa exploateze foarte bine aceasta victorie, asigurandu-si o imagine de luptator pe scena politica romaneasca, locul doi in partid, dar mai ales locul doi in Guvernul condus de Radu Vasile.

Din acest moment si pana la alegerile din 2000 TRAIAN BASESCU a sustinut in permanenta o stare de conflict in cadrul coalitiei de guvernare, initiind dispute cu colegii de Guvern, dar si cu alti lideri ai partidelor aflate la putere.

Valeriu Stoica, Radu Sarbu, Andrei Marga, Nicolae Noica, Traian Remes, Varujan Vosganian, Ion Diaconescu, Emil Constantinescu, Mugur Isarescu, Theodor Stolojan etc.

TRAIAN BASESCU a reusit in acest mod sa-si creeze o notorietate foarte mare, fiind zilnic prezent pe micul ecran, si pe prima pagina a ziarelor, dar si o imagine de personaj politic fara scrupule, rau de gura, pus in permanenta pe harta si care nu se da in laturi de la nimic pentru a-si atinge scopurile.

La inceputul anului 2000, in vizorul sau a intrat si Petre Roman cu care a avut mai multe dispute publice, alimentand astfel ideea ca el, TRAIAN BASESCU este de facto numarul unu in partid si pregatind debarcarea lui Petre Roman din fruntea PD. In acest context trebuie privita si strategia adoptata de TRAIAN BASESCU inainte de alegerile locale din 2000 cand desi a fost solicitat sa candideze la Primaria Capitalei, de catre Petre Roman, inca din februarie 2000, a refuzat in nenumarate randuri, dar in paralel a incurajat desemnarea de catre PD a unui candidat lipsit de orice sansa. Pe acest fond, cand dupa aparitia mai multor sondaje de opinie dezastruoase pentru PD, insistentele pentru a accepta sa candideze au crescut, TRAIAN BASESCU a acceptat sa se inscrie in cursa pe 5-05-2000, exact in ultima zi in care se mai acceptau candidaturile.

Prin aceasta manevra TRAIAN BASESCU si-a creat imaginea de salvator al Partidului Democrat, demarand practic actiunea de inlaturare a lui Petre Roman din functia de Presedinte PD.

Pentru aceasta s-a autoimpus ca Director al campaniei electorale a lui Petre Roman, pozitie din care l-a sabotat pe acesta sistematic, asta facand ca Roman sa obtina in toamna anului 2000 de 3 ori mai putine voturi decat PD, partidul pe care Roman il reprezenta. Este de notorietate faptul ca mai multi sefi de filiale ale partiduli au fost sunati de TRAIAN BASESCU care le-a cerut sa se concentreze exclusiv pe campania parlamentara, in detrimentul celei prezidentiale a lui Petre Roman.

Apoi in anul 2001 s-a folosit de liderii din PD Berceanu, Duvaz, Sassu, Simona Marinescu pentru a obtine voturile congresului PD, inlocuindu-l astfel din functia de Presedinte PD pe Petre Roman.

La acelasi congres, imediat dupa ce a fost numit Presedinte, si-a sacrificat aliatii amintiti mai sus, niciunul dintre ei nemai obtinand functiile promise in conducerea PD.

De atunci toti liderii marcanti ai PD, cu exceptia lui Radu Berceanu au parasit partidul condus de TRAIAN BASESCU din cauza stilului dictatorial pe care acesta l-a impus in conducerea partidului. De altfel in 24 ianuarie 2004 TRAIAN BASESCU declara public

In perioada 2001-2004 TRAIAN BASESCU si-a folosit pozitia de Primar General al Capitalei pentru a-si impune o noua imagine publica, aceea de unic adversar al partidului de guvernamant, pregatindu-si astfel ascensiunea spre cea mai inalta demnitate in stat, functia de Presedinte al Romaniei.

Lansarea acestei adevarate campanii a fost facuta de TRAIAN BASESCU printr-o declaratie care-i defineste stilul de a face politica, acuzandu-l pe Adrian Nastase ca

In continuare TRAIAN BASESCU a purtat un razboi de gherila cu Adrian Nastase, razboi care pe fondul nemultumirilor sociale si al deteriorarii imaginii PSD i-a atras o simpatie tot mai larga in randurile populatiei.

In final singurul obstacol in fata nominalizarii sale ca reprezentant al Aliantei PNL-PD in cursa prezidentiala l-a reprezentat Theodor Stolojan, candidatul desemnat al aliantei.

TRAIAN BASESCU a reusit, sa-l determine pe acesta sa se retraga din cursa pentru Presedentia Romaniei si din viata politica, cu numai trei saptamani inaintea campaniei electorale, in urma unei intense actiuni de constrangere, de manipulare si de santajare a lui Theodor Stolojan.
SUS





4. AFACERISTUL

In intreaga sa activitate TRAIAN BASESCU a fost calauzit de doua teluri ascensiunea in ierarhia sociala si inavutirea.

Daca pentru atingerea primului tel s-a folosit de relatia privilegiata cu Securitatea pana in 1989 si de activitatea politica ulterior, pentru inavutire a considerat ca orice metoda este permisa.

In continuare va vom prezenta numai o parte din afacerile necurate care au creat bunastarea familiei BASESCU.

In 10-01-1980 lui TRAIAN BASESCU, pe atunci ofiter angajat la Intreprinderea de Exploatare a Flotei Maritime NAVROM Constanta, i s-a repartizat din fondul locativ de stat un apartament cu 4 camere plus dependinte, situat in Aleea Zmeurei nr. 2, bl. U, sc. A. Cum la acea data familia sa se compunea din sotie si un copil, repartizarea s-a facut cu incalcarea normelor legale in vigoare pentru ca avea dreptul la doar 2 camere).

In 26-05-1992 TRAIAN BASESCU a cumparat locuinta respectiva, pe baza contractului nr. 1415 achitand pe loc suma de 140.000 de lei.

In 10 ianuarie 1991 Primaria Capitalei, cu adresa nr. 118053, a pus la dispozitia Ministerului Transporturilor apartamentul nr. 4 din strada Argentina nr. 2, bl.12, et. 2 (Piata Victoriei). Acest apartament a fost ocupat de TRAIAN BASESCU.

In 22.08.1991, TRAIAN BASESCU a renuntat la apartamentul din strada Argentina si a primit in aceeasi zi, cu aprobarea lui Petre Roman, repartitie pentru imobilul de lux din Bulevardul Aviatorilor nr. 57 prin comunicarea Secretariatului General nr. 15/4086/1991. In baza acestor acte ICRAL Herastrau a intocmit contractul de inchiriere 60165 din 28 august 1991.

Asa cum rezulta din Adresa 1888 din 21 iulie 1991 a Ministerului Transporturilor, la acea data TRAIAN BASESCU isi avea domiciliul stabil in Constanta. In aceste conditii, conform Legii 5/1973 nu i se putea repartiza o locuinta intr-o alta localitate cu incheierea contractului pe durata nedeterminata (putea beneficia, eventual, doar de o locuinta de serviciu).

Contractul de inchiriere pentru imobilul din Bulevardul Aviatorilor nr. 57 era nul de drept deoarece - conform Legii 5/1973 - o persoana fizica nu putea detine, in acelasi timp, doua locuinte proprietate de stat. Astfel, daca TRAIAN BASESCU impreuna cu familia si-ar fi stabilit domiciliul in Bucuresti, inainte de a i se incheia contractul pentru imobilul din Bulevardul Aviatorilor ar fi trebuit sa faca dovada ca a predat apartamentul din Constanta, Aleea Zmeurei, dar asa cum am aratat acest apartament nu numai ca nu a fost predat statului ci a fost chiar cumparat de TRAIAN BASESCU un an mai tarziu.

In 1997 motivand ca imobilul din Bulevardul Aviatorilor nr. 57 este revendicat de fostii proprietari, TRAIAN BASESCU a solicitat in calitate de Ministru al Transporturilor atribuirea unei locuinte de protocol. RAAPPS i-a repartizat pentru perioada mandatului de ministru locuinta din B-dul Maresal Prezan nr. 4. In realitate, Primarul General al Capitalei nu numai ca nu a parasit imobilul din B-dul Aviatorilor nr. 57, dar, in 1998, Directia de Administrare a Fondului Imobiliar i-a prelungit contractul de inchiriere pana in 2004.

Chirias la propria Primarie, in vila din B-dul Aviatorilor nr. 57, TRAIAN BASESCU a solicitat RAAPPS, in 2000, prelungirea contractului de inchiriere pentru apartamentul din B-dul Maresal Prezan nr. 4. Solicitarea Primarului General nu era una legala, intrucat pierduse calitatea de demnitar, dar la interventia ministrului PSD, Serban Mihailescu, RAAPPS i-a prelungit contractul de inchiriere.

In 9 august 2000, TRAIAN BASESCU a cumparat un teren intravilan de 3.700 de metri patrati, situat in Aleea Privighetorilor, pe care a platit pe loc 1.483.244.000 lei. O adevarata afacere, avand in vedere ca a reusit sa achizitioneze cu numai 50.000 de dolari un teren de 3.700 de metri patrati in Baneasa, cumparand cu 13 dolari metrul patrat de teren, care in ofertele agentiilor imobiliare era cotat la peste 100 de dolari.

Cel care i-a vandut lui TRAIAN BASESCU terenul din Baneasa la acest pret derizoriu este Costel Casuneanu, om de afaceri care are peste 100 de TIR-uri, o fabrica de parchet, o benzinarie si o statie de service auto in comuna Oituz.

Explicatia acestei afaceri imobiliare este ca pe vremea cand era ministru al Transporturilor, Traian Basescu i-a facilitat lui Casuneanu obtinerea de autorizatii de transport complet scutite de taxe pe destinatiile Ungaria, Cehia, Slovacia, Slovenia si Franta.

La sfarsitul anului 2003 TRAIAN BASESCU a vindut terenul din Baneasa pe care-l achizitionase si a cumparat o vila pe soseaua Bucuresti-Ploiesti pentru care a achitat pe loc suma de 280.000 de dolari.

Desi in prezent locuieste efectiv in aceasta vila impreuna cu sotia, TRAIAN BASESCU a trecut-o in mod fictiv pe numele ficei sale Ioana, pentru a nu fi obligat sa justifice in fata legii provenienta banilor cu care a achizitionat-o.

TRAIAN BASESCU mai detine un apartament de 370 de metri patrati intr-o vila de lux in zona Foisorul de Foc din Bucuresti, pe strada Stefan Mihaileanu, nr. 2, achizitionat in 2002 si achitat pe loc.



În 1994 TRAIAN BASESCU a infiintat impreuna cu alti patru asociati firma Triton Company, la care el detine 20% din actiuni. Aceasta este firma care asa cum a afirmat in mai multe randuri Primarul General. La aceasta firma asociat si administrator este Ionescu Dumitru, cel care i-a precedat lui TRAIAN BASESCU in functia de sef al Agentiei Economice NAVROM din Anvers si fost ofiter de Securitate. Cenzorul permanent al firmei Triton Company este Nicolae Varzaru, fost contabil al Clubului Dinamo, implicat in fraudarea Clubului alaturi de Vasile Ianul.

Triton Company a fost infiintata la un an dupa Triton Grup srl, firma care ii are ca asociati pe ofiterul acoperit Ionescu Dumitru si pe Branza Paul, un alt prieten foarte bun al lui TRAIAN BASESCU. Branza Paul este si el asociat cu TRAIAN BASESCU la Triton Company, unde este si administrator.

O alta firma la care TRAIAN BASESCU este de data aceasta asociat unic si care este administrata de sotia sa Maria este M.T. Vega Transport srl, firma care a fost infiintata în 1996 si aparent, nu a functionat niciodata.

TRAIAN BASESCU a declarat întotdeauna ca veniturile sale provin dintr-o afacere cu înghetata: Prod Cros srl, la care asociat nu este el, ci sotia lui, Maria Basescu, cu 20% de procente din beneficii si pierderi si fratele lui, Mircea Basescu, cu 39% de procente din beneficii si pierderi. Firma Prod Cros srl a achizitonat in 1994 fabrica de inghetata, printr-un credit extern luat prin Banca Agricola, credit pe care nu l-a rambursat in totalitate, restantele de plata fiind ulterior preluate la datoria de stat.

Cea de a patra firma a familiei BASESCU, AMC Cros srl este o firma de produse lactate, care o are ca actionar pe Maria Basescu, cu 20% din profit si pierderi. Aceasta firma a fost infiintata, in 1994, odata cu Prod Cros srl, de catre Maria Basescu si Mircea Basescu. Familia BASESCU detine exact acelesi procente ca la Prod Cros srl: Maria Basescu – 20% si Mircea Basescu – 39%. Ceilalti actionari sint, la fel ca la Prod Cros srl, cei doi oameni de incredere ai lui TRAIAN BASESCU: Anca Ivascu – 39% si Dumitru Scaiceanu – 2%. Anca Ivascu este sora lui Aurelian Ivascu, membru PSD, consilier local la Constanta, apropiat al lui Radu Mazare.

TRAIAN BASESCU a introdus-o pe Anca Ivascu si intre actionarii de la Aliment Murfatlar srl, unul dintre principalii sponsori ai campaniei electorale a Partidului Democrat si a lui TRAIAN BASESCU.

In anul 2001 TRAIAN BASESCU figura printre actionarii persoane fizice la Banca Comerciala Unirea alaturi de seful Directiei de Supraveghere Bancara Nicolae Cinteza, si de Cristian Burci, patronul de la Prima TV, ca actionar majoritar figurand un grup de firme rusesti.

Bilanturile oficiale depuse de toate aceste firme la Registrul Comertului nu justifica nici pe departe investitiile imobiliare ale familiei BASESCU si asta explica de ce incearca Primarul General sa-si camufleze averea trecand-o pe numele rudelor.

La fel de greu de justificat insa sunt si cheltuielile exorbitante facute de fiica lui TRAIAN BASESCU, Ioana care a deschis de curand un magazin de lux in incinta hotelului Hilton din Bucuresti. Magazinul se numeste si investitia totala facuta de fiica lui TRAIAN BASESCU este estimata la 1.000.000 de euro.

Prin intermediul fratelui sau Mircea Basescu, TRAIAN BASESCU este implicat intr-un mare numar de afaceri in Constanta. In 1991, pe cind era Ministru al Transporturilor, TRAIAN BASESCU a infiintat la Constanta firma Star Sea Co srl. La fel ca la Prod Cros srl si la AMC Cros SRL, TRAIAN BASESCU detine aceasta firma prin intremediul fratelui sau Mircea Basescu si a lui Anca Ivascu.

Tot prin Mircea Basescu si Anca Ivascu, TRAIAN BASESCU a infiintat in 2001 la Constanta firma Miral Cross Ships Supply srl, care se ocupa de activitati anexe transporturilor pe apa. In 2002, pe numele lui Mircea Basescu, a fost infiintata firma de consultanta MB Consult Company srl. Fratele lui TRAIAN BASESCU detine in totalitate aceasta firma, fiind si unicul ei administrator.



In activitatea sa de Ministru al Transporturilor si de Primar General al Capitalei, in afara de afacerea Flota numele lui TRAIAN BASESCU a mai fost legat de numeroase afaceri dubioase care pot explica situatia materiala infloritoare a familiei BASESCU.

Ca Ministru al Transporturilor TRAIAN BASESCU a initiat si demarat in 1997, o serie de activitati ca dezmembrarea materialului rulant al SNCFR si vinzarea componentelor la fier vechi, curatirea si intretinerea terasamentelor de cale ferata etc., pe care le-a incredintat unor apropiati ai sai. Aceste activitati platite din bugetul Ministerului Transporturilor erau extrem de rentabile, dar mai ales erau imposibil de controlat ulterior sub aspect cantitativ si calitativ, reprezentand o sursa continua de fonduri pentru TRAIAN BASESCU si apropiatii sai. La aceste activitati s-a adaugat incredintarea fara licitatie a lucrarilor de modernizare si asfaltare a drumurilor.

Ca Primar General TRAIAN BASESCU a debutat in 2000, la numai o luna de la investirea in functie cu o operatiune extrem de contestata, demolarea chioscurilor, in urma careia zeci de mii de familii au ramas fara sigurul mijloc de subzistenta. Explicatia acestei actiuni se regaseste in sumele foarte mari de bani primite de TRAIAN BASESCU atat pentru campania electorala din 2000, cat si pentru folosul sau personal, de la doua mari firme de supermarket-uri, Carefour si Billa, interesate in eliminarea concurentei reprezentata de chioscurile care vindeau marfa foarte ieftin.

Alte afaceri care au reprezentat si mai reprezinta surse importante de castig pentru Primarul General sunt incredintarea lucrarilor de asfaltare exclusiv catorva firme apropiate lui TRAIAN BASESCU, inchirierea a 648 de WC-uri ecologice a caror intretinere costa 7 miliarde de lei lunar, autorizarea catorva zeci de firme de alimentatie publica sa-si desfasoare activitatea in parcurile Capitalei etc.

O alta operatiune care i-a adus un camision important lui TRAIAN BASESCU a fost afacerea Parcul Bordei-Satul Francez.

Complexul de vile a fost cunstruit la jumatatea anilor '90 pe un teren din Soseaua Nordului care ulterior a fost revendicat.

TRAIAN BASESCU i-a oferit proprietarului (Costel Constanda un apropiat al Vicepresedintelui PD Radu Berceanu), in schimbul terenului revendicat in suprafata de 19.000 de metrii patrati, 3,3 hectare de teren (Parcul Bordei), pe malul lacului Floreasca, in cartierul Primaverii, cea mai scumpa zona rezidentiala a capitalei. Cele 3,3 hectare de teren date in proprietate de TRAIAN BASESCU valoreaza la pretul pietei 33.000.000 de euro (1000 de euro metrul patrat), in conditiile in care terenul primit la schimb de Primaria Capitalei valoreaza numai 9.500.000 de euro, la pretul pietei (500 de euro metrul patrat).

TRAIAN BASESCU se afla in relatii apropiate cu controversatul om de afaceri Frank Timis caruia i-a promis sprijin in Proiectul Rosia Montana, inca din perioada in care era numarul doi in Guvernul Radu Vasile.
SUS



5.TRAIAN BASESCU VS. FLOTA

a) scurt istoric

- In 1990 intreaga flota maritima a Romaniei era grupata la IEFM NAVROM: Flota de Pescuit Oceanic la Tulcea, Flota de Pescuit Fluvial la Galati;

- Flota maritima cuprindea 390 de nave, de la cargouri de 3000 de tdw pana la mineraliere de 165 000 tdw;

- Ca tonaj, flota avea in jur de 17 milioane tdw, ocupand locul 7 in lume (depasind flotele unor tari precum Franta si Germania); valoarea de piata a flotei era de 4-6 miliarde de dolari;

- C.L.C.: in terminologia maritima internationala reprezinta titulatura “capitan/commandant de cursa lunga”; in perioada 1975-1987 promotiile Sectiei Civile a Institutului Superior de Marina nu au mai facut fata la cresterea exploziva a numarului de nave;

- Se va apela fie la ofiteri de marina militara, fie la avansarea rapida a unor ofiteri tineri, eludand gradele pe care acestia trebuiau sa le obtina in prealabil;

- In aceste conditii ajunge Traian Basescu comandant de nava;



Atributiile comandantului:

- este singurul inarmat cu arme de foc la bordul navei;

- poate sa hotarasca in orice problema, fara a se consulta cu nimeni;

- poate oficia casatorii;

- poate aresta si incarcera;

- poate decide esuarea sau chiar scufundarea navei;



- La IEFM Navrom Constanta, dupa revenirea din cursa, fiecare comandant trebuia sa prezinte un raport de activitate (in afara Jurnalului de Bord), dupa care se intalnea cu ofiterii de Securitate care raspundeau de intreprinderi;

- Intrevederea nu era consemnata in scris, note scrise dand doar informatorii de la bordul navei;



b) Basescu a facut avere prin urmatoarele metode:

- achizitionarea de alimente in porturi straine, de calitate inferioara, pentru care platea preturi pentru calitate superioara (acest lucru se facea in colaborare cu agentul Navrom din portul respectiv – ship-shandler);

- tot in intelegere cu agentul, se aprovizionau cu cantitati de motorina si ulei mult mai mici, pentru care plateau preturi mai mari;

- o alta sursa de venituri ilicite era incarcarea devizelor la lucrarile de reparatii ale navelor romanesti din Marea Nordului, unde Basescu era reprezentant Navrom (ofiter acoperit). Basescu a fost in legatura cu colonelul Vasile Stanciu (acum seful Unitatii de Ofiteri Acoperiti din SRI); lista ce urmeaza a fi publicata, fiind planificata de serviciile NATO.

- Una dintre aceste manevre i-a fost fatala lui Basescu, care la sugestia Securitatii va fi retras in 1989 (ordin semnat de contraamiralul Anghelescu);

- Dupa unele marturii demne de crezare, in 1989, dupa sinuciderea g-l Milea, in biroul acestuia s-ar fi gasit o Nota prin care se solicita pentru ofiterul acoperit (gradul de capitan) MapN, Basescu Traian, aprobarea de trecere in structurile securitatii (actualul SIE),

- In februarie 1990, Nicolae Vacaroiu aproba vanzarea ca fier vechi a 26 de nave; durata de viata, general acceptata a unei nave este de 25 de ani;

- Dupa acest termen ea mai poate naviga daca indeplineste cerintele Registrului Naval;

- Lansata sub “pavilion de complezenta” (Panama, Liberia), nava vanduta initial ca fier vechi mai poate circula ani buni si aduce profituri substantiale;

- In 1991, fratele lui Traian Basescu, Mircea Basescu (tot CLC) pleaca in Japonia (port Yokohama) cu un mineralier de 165 000 tdw; de la Yokohama, Mircea Basescu trimite o telegrama anuntand ca nava s-a stricat si necesita reparatii capitale;

- Ministrul Traian Basescu aproba, reparatia costand 1 200 000 de dolari; justificarea banilor s-a facut cu acte dubioase, iar la revenirea in tara nava a intrat in alte “reparatii capitale”;



c) Contractele de bare-boat:



- alaturi de contractile PETRO-KLAV si ERMIS, contractele bare-boat, aprobate in perioada cat Basescu a fost secretar de Stat si Ministru (guvernele Roman si Stolojan), s-au dovedit un esec;

- NAVROM (respectiv cele trei companii rezultate din fragmentarea acestuia) pune la dispozitia unei persoane (fizice sau juridice) una sau mai multe nave;

- Persoana respectiva asigura managementul acestora (contracte de carausie marfa, plata echipajului, aprovizionarea cu combustibil); reparatiile se fac pe socoteala proprietarului, iar profitul se imparte in doua; in urma acestor contracte toate navele au fost pierdute;

- Metode au fost urmatoarele:

i. Reparatii fictive sau devize incarcate;

ii. Managerii au indatorat navele (neplatind achizitiile);

iii. Managerii, uzand de fals, au pus gaj navele (desi nu le apartineau) si au luat imprumuturi enorme de la banci;



- contractele de bare-boat, incepute de Traian Basescu si Calin Marinescu (secretar de Stat in perioada cat Basescu a fost ministru) au continuat si sub mandatele ministrilor Paul Teodoru si Aurel Novac;

- printre cei care s-au imbogatit din contractele de bare-boat se numara si Adolf Bidea si Gheorghe Bosanceanu.

- Calin Marinescu si Gheorghe Bosanceanu au fost comandanti de nave si apropiati ai lui Basescu;



d) Dosarul Flota:



- dosarul “Flota” instrumentat de PNA nu cerceteaza decat cazul a 16 nave Navrom; Petromin SA cuprindea Flota Strategica si a rezultat in urma divizarii Navrom; printer vasele strategice se numarau petrolierele si mineralierele;

- navele au fost ipotecate de Christiana Bank – Oslo (Norvegia), in favoarea societatii Torvald-Klavenes – Oslo, cu care Petromin formase o societate mixta (joint-venture), Petro-Klav;

- grupul Klavenes a incasat de la Christiana Bank (in contul celor 16 nave romanesti) circa 150 de milioane de dolari; neachitandu-si ratele, navele au fost vandute de banca;

- banca a dat doar 50% din valoarea navelor, prejudiciul adus statului roman fiind de peste 300 milioane de dolari (doar pentru 16 nave!);

- Basescu a fost acuzat de abuz in serviciu, fals intelectual, uz de fals, bancruta frauduloasa, spalare de bani, inselaciune si delapidare;

- Au mai fost acuzati Paul Teodoru, Radu Sarbu si Aurel Novac; s-au sesizat nereguli la toate cele trei companii: Romline, Navrom, Petromin;

- Basescu in calitate de subsecretar de Stat la Subsecretariatul pentru Navigatie Civila, a trimis o ordonanta catre Petre Roman prin care solicita acordarea sumei de 683 000 de dolari din fondul valutar al statului, pentru eliberarea remorcherului romanesc “Hercule”, arestat in Suez;

- Ulterior, compania Romline condusa de Gheorghe Serescu inchiriaza navele “Mangalia”, “Tutova” si “Tuzla” firmei americane King Shipping Management;

- Basescu aproba schimbarea pavilionului pentru care navele sa poata circula sub pavilion cipriot (incalca flagrant legea!);

- Partenerul american infiinteaza o firma in Cipru, la care inregistreaza cele trei nave inchiriate, desi nu avea nici o legatura cu societatea constanteana Romline;

- Basescu a fost acuzat de implicare in fraudarea cu 100,5 milioane de dolari a Petromin, prin intermediul firmei mixte “Minerva Shipping Company” cu sediul in Malta;

- Cota de participare a fost de 50% Petromin si 50% Ermis Maritime cu sediul in Liberia; contributia partii romane consta in 7 nave si a firmei straine in participare cu contravaloarea reparatiilor si retehnologizarii acestora;

- In calitate de ministru al Transporturilor, Basescu ii transmite primului ministru un memoriu de fundamentare pentru aprobarea prin Hotarare de Guvern a participarii Petromin la constituirea societatii mixte (care urma sa aiba profit de 16,2 milioane de dolari, din care 50% ar fi revenit partii romane);

- Navele au fost transferate in baza unor documente ilegale (nu au existat procese de predare primire a gestiunii; valoarea din actul de vanzare a unor nave a fost derizorie) si a avut drept consecinta pierderea profitului de peste 6 milioane de dolari; toate cele 7 nave au fost pierdute;

- In cazul Torvald Klavenes (debuteaza in 1990), grupul de firme norvegian face o vizita in portul Constanta; un an mai tarziu (1991), conducerea CNM Petromin ii inainteaza ministrului Traian Basescu un material din care reiesea starea tehnica proasta a navelor companiei;

- Solutia avansata era acordarea unui imprumut de 45 de milioane de dolari pentru retehnologizarea a 15 nave; finantarea urma sa fie oferita de grupul de firme Torvald Klavenes;

- La 14 mai 1991 s-a inregistrat contractul de societate mixta intre AS Klavenes Chartering Norvegia si Petromin, cu participarea in parti egale;

- In urma unei vizite la Oslo a lui Traian Basescu, in calitate de ministru, ia fiinta firma Petromin Overseas INC, inregistrata in Liberia; prin ordinul lui Basescu, in 1992, navele Carbunesti, Comanesti, Bobalna si Borzesti au fost trecute sub pavilion Liberian;

- Concernul norvegian era interesat de asigurarea intereselor sale in zona Golfului Arabiei, compania dezvoltand transport cargo in “Saadyat Free Zone – Abu Dhabi”;

- In zona Golfului Persic se joaca interese de rang mondial: “GIAT Industries”, grup industrial de armament din Franta dorea sa evite falimentul, Rusia cu santierele navale Baltiisky Zavod dorea sa se reintegreze in arena mondiala;

- Concernul norvegian a apelat la aparenta retehnologizare a flotei romanesti pentru a o vinde in alta parte; vanzarea navelor romanesti s-a facut pe sume derizorii: vrachierul Bals a devenit “Mounth Parnitha” (158 158 tdw, construit la Mangalia in 1982); a fost vandut unei firme grecesti pentru suma de 2 100 000 de dolari; nava Borzesti (64 854 tdw) a fost vanduta pentru 3 500 000 dolari;

- Prejudiciul in dosarul Flota este de 324 514 689 USD ( peste 11 miliarde de lei);

- Afacerea a fost condusa de Basescu prin asumarea ilegala a functiei de presedinte/director al societatii mixte Petroklav Inc. Bahamas (rezultata din asocierea CNM Petromin cu Torvald Klavenes);

- Basescu avea drept de dispozitie si operare in contul bancar al societatii mixte Petroklav, permitand alimentarea nejustificata a acestuia cu suma de 500 000 dolari din creditul Petromin Overseas Inc. Liberia, cu care nu se afla in nici o relatie comerciala;

- Suma a fost evidentiata in City Bank Londra, ca un transfer intern cu titlu de plata a unei prime de asigurare catre Petroklav Inc. Bahamas pentru nava Baicesti;

- Prima de asigurare era in realitate datorata de alta firma: Borom Shipping Londra; nava Baicesti a fost ipotecata in favoarea Christiana Bank Oslo, obtinandu-se un credit de 4 milioane de dolari; se pare ca banii au fost folositi astfel:

i. 3 250 000 $ virate companiei United Dutsch (care nu a existat niciodata);

ii. 250 000 $ virati firmei de avocatura Sinclaire Roche & Temperley;

iii. 500 000 $ in contul firmei Petroklav Inc. Bahamas, unde director era Basescu;



- mai sunt urmariti penal Marin Lupu si Helmut Bogdan, reprezentanti CNM Petromin la Oslo;

- alt actor important in afacerea Flota, neurmarit inca penal, la fel de abil in jongleri, este Serban Mihailescu, cainele “acoperit” (ofiter) al lui Tudor Postelnicu la paza cabinetului Constantin Dascalescu, care in toata perioada “scufundarii flotei” avea demnitati de reprezentare a FPS (deci a statului) si de care PNA si chiar presa nu face referire; personaje ca Petre Roman, Teodor Stolojan, Nicolae Vacaroiu sunt implicate direct in acest jaf asupra grelei mosteniri ceausiste “ce plutea pe apa”, in prezent fixata in conturi personale.



e) Virgil Magureanu (A), care a preluat comanda securitatii interne; ce a facut? Doar a supravegheat scufundarea flotei si a Romaniei? Sub sloganul “nu ne vindem tara” (o talharim noi) pusa in gura muncitorimii “eliberate” de munca in 1989; pe cine a slujit (ofiterul acoperit al CIE, transferat in Academia Stefan Gheorghiu sub masca unui obscur expert la insistentele rectorului Leonte Rautu (NKVZ); rapid propulsat langa Iliescu de curentul gorbaciovisto (KGB/GRU) - decembrist ? Indicativul motanel il purta Virgil Magureanu in asa zisa dizidenta la Focsani (protejata si dirijata) - prietenii stiu de ce!…

Si de atunci cate mizerii a mai facut NUMAI POPORUL ROMAN STIE!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Istoria,ne stiuta si ne scrisa a,,Organelor''care conduc Romania

AFARA DIN ISTORIE CU VOI![/quote]


MAI VASILE,
ESTE CUMVA ISTORIA LUI TATA-TU?

Un liberal,dl.oprea spunea ca alianta cu PC este un anus contra naturii.

Faptul ca PNL a lui Porumbel se uneste cu PSD este un fapt benefic si limpezeste scena politica.
De prea mult timp PNL se considera,pe baze istorice ca este un partid de dreapta.

GATA.
De acuma alianta PNL-PC-PSD sunt polul de stanga iar PDL ramane singurul partid de dreapta.

Tot un liberal spunea recent ca a spune ca esti de dreapta strigand Jos basescu este un non sens.

PD-L si Basescu ,este limpede ca iau cele mai pure masuri de dreapta.Clasa mijlocie,cei care muncesc la privat sunt electoratul PD-L.

Poporul stangii sunt cei care iau asistenta sociala,bugetarii care nu sunt multumiti cu leafa,deci in total 1-2 milioane de alegatori din cele 18 milioane.
Zi si noapte aceasta mica categorie sociala este plansa de crin si ponta pe Antenele lui Voiculescu.

Ca porumbel este securist ca si felix nu mai este nici o indoiala si ar trebui sa ceara scuze doamnei Musca care nu a facut ce au facut acestia.

Visul securistilor felis si porumbel de a conduce tara ar fi un dezastru pentru romanei,asa cum a fost si aliatul lor Iliescu Mineriade si bataia de joc de revolutie.

Liberalii adevarati ca si dna Saftoiu nu au ce cauta sau vota un partid struto-camila ca PNL si alianta in care a intrat.

lectia pe care o va da electoratul activ si nu cei cu manecute din birouri ii va pune la punct pe Porumbel si felix,oamenii lui Iliescu

De la: 9am129906, la data 2011-01-12 22:29:08
AFARA DIN ISTORIE CU VOI!

MAI VASILE,
ESTE CUMVA ISTORIA LUI TATA-TU?[/quote]

Ba cifra, i'am raspuns pseudojurnalistei aleia, nu tie! Tu da'i cu bla-bla-urile cu dreapta, cu stanga, cu porumbeii, cu stelele verzi! Estri de rasu' curcilor, ba pumn in oglinda oranj!

PS: Ti-ai facut buzele azi cu lips-stick? Hai, ca ai muncit destul pe Forum, ai balacarit vartos, meriti banii din Modrogan!

Sunteti muti, sunteti slabi si aveti doar tupeu [ba, cifrelor pedaloaie]!

De la: 9am129906, la data 2011-01-12 22:39:39Un liberal,dl.oprea spunea ca alianta cu PC este un anus contra naturii.

Faptul ca PNL a lui Porumbel se uneste cu PSD este un fapt benefic si limpezeste scena politica.
De prea mult timp PNL se considera,pe baze istorice ca este un partid de dreapta.

GATA.
De acuma alianta PNL-PC-PSD sunt polul de stanga iar PDL ramane singurul partid de dreapta.

Tot un liberal spunea recent ca a spune ca esti de dreapta strigand Jos basescu este un non sens.

PD-L si Basescu ,este limpede ca iau cele mai pure masuri de dreapta.Clasa mijlocie,cei care muncesc la privat sunt electoratul PD-L.

Poporul stangii sunt cei care iau asistenta sociala,bugetarii care nu sunt multumiti cu leafa,deci in total 1-2 milioane de alegatori din cele 18 milioane.
Zi si noapte aceasta mica categorie sociala este plansa de crin si ponta pe Antenele lui Voiculescu.

Ca porumbel este securist ca si felix nu mai este nici o indoiala si ar trebui sa ceara scuze doamnei Musca care nu a facut ce au facut acestia.

Visul securistilor felis si porumbel de a conduce tara ar fi un dezastru pentru romanei,asa cum a fost si aliatul lor Iliescu Mineriade si bataia de joc de revolutie.

Liberalii adevarati ca si dna Saftoiu nu au ce cauta sau vota un partid struto-camila ca PNL si alianta in care a intrat.

lectia pe care o va da electoratul activ si nu cei cu manecute din birouri ii va pune la punct pe Porumbel si felix,oamenii lui Iliescu

PDL de dreapta ? cu sigla aia rosie cu un trandafir ? ha, ma faci sa rid ! si mai lasati-o-n ma-sa : NU e nici-o deosebire intre Bas si Voiculescu din pct .de vedere al colaborarii cu securitatea si cu Comunismul ! n-ati avut nici-o greata in 2004 cind Bas' s-a dus cu caciula-n miini la grivco , ca se milogeasca de Voiculescu sa-l ajute sa faca o majoritate parlamentara ! sunteti de toata jena, penibililor !

Tot liber schimbismul e de baza.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Prea mult.
Disperarea lui Ponta,Porumbel si felix,asta da,duce la extremism

Nu vredeam ca voi vedea politicieni ca acestia de mai sus,toti alcatuind o stanga pestrita,de la criptocomunistii dlui Iliescu, la iomaginea in oglinda a lui,asa cum este Ponta.Totusi in PSD sunt si putini social-democrati autentici,cam marginalizati dar exista.

Ce a facut Crin in politica,dupa luarea presedentiei PNL este un extremism,nici nu pot spune ca este de dreapta sau stanga.

Sa duci partidul Bratenilor care au condus tara in 35 guverne din aprox.80 cate au fost intre cele 2 rasboaie,sa duci acest partid in derizoriu cedand unui comunist securist numit in presa Sconcsul pentru ca cu cine se aliaza miroase ca el este prea mult.

Ca Porumbelul(fata de felix) el critica dictatura lui Basescu ,pai dictatura este chiar ceea ce viseaza acest politruc lenes si arivist.

Cine nu este cu el este dat afara fara menajamente(acum se pregateste dl.Organ si dna Saftoiu).

Cine isi inchipue ca prin absurd vorbind ,aceasta mama a ranitilor cum, este crin si ponta,vor ferici pe romani se inseala amarnic.
Acesti oameni nu vad in ce istorie traieste Romania.
Ei afirma ca vor mari pensiile,salariile,vor da iar subventii sociale fara ca macar sa se intrebe de unde vor lua banii.
Cica fura PDL-ul si de aceea nu sunt bani.
Explicatie puerila.Chiar daca Crin si Ponta nationalizeaza ca fratii lor comunistii pe baza aceasta romanii vor putea trai bine doar 2 saptamani.

In rest ii va hrani pe saracii pe care acum ii caina si indeamna la rev olta cu emisiunile antenelor si realitatii TV.

Sarmani ipochimeni.

Oare acesta va fi blestemul sa va aiba Romania pe voi conducatori?

Vreti sa desfiintati toate reformele regimului Basescu,sa praduiti tot ce s-a strans si apoi sa hraniti lumea cu propaganda.

De la: vasile_vali, la data 2011-01-12 23:19:27

De la: 9am129906, la data 2011-01-12 22:29:08
AFARA DIN ISTORIE CU VOI!

MAI VASILE,
ESTE CUMVA ISTORIA LUI TATA-TU?

Ba cifra, i'am raspuns pseudojurnalistei aleia, nu tie! Tu da'i cu bla-bla-urile cu dreapta, cu stanga, cu porumbeii, cu stelele verzi! Estri de rasu' curcilor, ba pumn in oglinda oranj!

PS: Ti-ai facut buzele azi cu lips-stick? Hai, ca ai muncit destul pe Forum, ai balacarit vartos, meriti banii din Modrogan!

Sunteti muti, sunteti slabi si aveti doar tupeu [ba, cifrelor pedaloaie]![/quote]
MAROCANE,NU TOTI POT FI " NUCLEE DURE CA TINE " TU CARE AI STAT SI PUS TARA LA CALE CU CAMPENU,CU TARICEANU,CU STOLOJAN,TU CARE AI FACUT REFORME IN '90,AI CHIAR UN MERIT IN TOATE LEGILE DIN TARA ASTA CE MAI ESTI DUR CA ......URDA........VEZI CA MOR PASRILE,CICA CAD ASA DIN SENIN DIN CER.......STII CEVA ? SE SINUCID CAND TE VAD LA ACCEIAS INALTIME CU ELE ? TI-AM SPUS EU INAINTE..........AI GRIJA CA VINE IARNA..........CRA-CRA ! DURULE CARE ESTI TU DUR !

… cã poþi numai sã reuºeºti, nu ai cum sã pierzi. Eºecul este imposibil; este o iluzie. Nimic nu este eºec. Nimic. Totul înainteazã in istoria umanitãþii precum se întâmplã ºi cu procesul ei evolutiv. Totul avanseazã de-a lungul cãlãtoriei tale.

Omule termini cu osanalele astea?? Gaaatttaaaa o data ca NU MAI TIN, NU TE MAI CRED NICI CURCILE!!!!

PD-L-ISTI,SUNTETI MULTI SI AVETI SI DREPTATE.

Nimeni nu trebue sa se teama de aliantele unor amatori,animati doar de ura fata de basescu.

PDL-istii au de partea lºor o forta dinamica de schimbare a societatii,de asezarea a vietii materiale in Romania pe baze clare si reale.

Antireformistii Crin sau Ponta nu au experienta necesara.

Patriciu l-a numit pe Crin Presedinte al PNL pentru ca il ura mai mult pe basescu iar acuma in alianta felix nu are alt tel decat Jos Basescu.

Nici o forta de dreapta nu se poate legitima cu Jos Basescu

numai romanii mai aleg comunistii in piei de alte soiuri
Cine a facut topicul asta, trebuie sa fie chior