Subiect liber cea mai frumoasa "compunere"

Pt Supermiky

Nu am mai citat ceea ce ai scris, pt ca ocupam inutil spatiul, dar...ai dreptate, ca de fiecare data! Voi scrie acum ceva care nu imi apartine, dar care mi-a placut extraordinar de mult, este tot pe tema timpului:

"Avem timp pentru toate.
...sa ne facem iluzii si sa rascolim prin cenusa lor mai tarziu...
avem timp sa ne alungam intrebarile,
sa amanam raspunsurile,
avem timp sa sfaramam un vis si sa il reinventam,
avem timp sa ne facem prieteni,sa-i pierdem,
avem timp sa primim lectii si sa le uitam dupa aceea,
avem timp sa primim daruri si sa nu le intelegem...
avem timp pentru toate.
Nu e timp pentru putina tandrete,
cand sa facem si asta...murim."

www.nixservers.ro - Gazduire web / VPS / servere dedicate

este Octavian Paler daria...si este frumoasa intr-adevar, si desi e scrisa in forma redata de tine, nu o consider o poezie, ci proza altfel scrisa. Dar este frumoasa...tare. Pentru mine, singurul Poet este Eminescu

Si nu, nu cred ca este despre timp...este vorba de disponibilitatea noastra, de putere, de vise, de idealuri, de franturi, de sfarsituri...

De la: harlequin, la data 2009-04-16 15:12:45este Octavian Paler daria...si este frumoasa intr-adevar, si desi e scrisa in forma redata de tine, nu o consider o poezie, ci proza altfel scrisa. Dar este frumoasa...tare. Pentru mine, singurul Poet este Eminescu

Nici nu s-a vrut a fi poezie...iar mie mi-a placut, in tinerete, Esenin!

www.nixservers.ro - Gazduire web / VPS / servere dedicate

De la: harlequin, la data 2009-04-16 15:17:56Si nu, nu cred ca este despre timp...este vorba de disponibilitatea noastra, de putere, de vise, de idealuri, de franturi, de sfarsituri...

Auzi?! M-am cam saturat sa iti tot dau dreptate!

www.nixservers.ro - Gazduire web / VPS / servere dedicate

Acum, gata, plec...din nou! Va astept pe seara, sa imi incantati sufletul! Sunteti minunati!

www.nixservers.ro - Gazduire web / VPS / servere dedicate

De la: daria_ta, la data 2009-04-16 15:06:57Pt Supermiky

Nu am mai citat ceea ce ai scris, pt ca ocupam inutil spatiul, dar...ai dreptate, ca de fiecare data! Voi scrie acum ceva care nu imi apartine, dar care mi-a placut extraordinar de mult, este tot pe tema timpului:

"Avem timp pentru toate.
...sa ne facem iluzii si sa rascolim prin cenusa lor mai tarziu...
avem timp sa ne alungam intrebarile,
sa amanam raspunsurile,
avem timp sa sfaramam un vis si sa il reinventam,
avem timp sa ne facem prieteni,sa-i pierdem,
avem timp sa primim lectii si sa le uitam dupa aceea,
avem timp sa primim daruri si sa nu le intelegem...
avem timp pentru toate.
Nu e timp pentru putina tandrete,
cand sa facem si asta...murim."

- Stii ... am citit intr-o carte ... (fac parte din categoria oamenilor mai "inapoiati" sau "retrograzi" care mai si citesc), de dezvoltare personala ... sincer, dar spre rusinea mea nu mai tin minte care, deci am citit intr-o carte ca:
"Poti avea dreptate ... sau poti avea bani!" ...
Se referea la faptul ca de obicei acei oameni care "le stiu pe toate" ... care cred ca au dreptate, pentru ca au niste pareri "ale lor" ... formate doar ei stiu cum sau prin ce imprejurari ... insa nu sunt dispusi sa vada sau macar sa incerce sa uite la niste lucruri si din alt unghi ... si din alta pozitie ... acei oameni sunt de obicei cei care nu au cum ajunge la reusite deosebite.
Nu am zis ca esti tu in categoria asta. (nu ma intelege gresit, te rog!)
Numai ca ideea mi-a venit de la ce ai zis tu:
" dar...ai dreptate, ca de fiecare data!" ... sunt cuvintele pe care eu le spun unora cu care stau de vorba si o tin prea mult pe a lor, fara sa fie suficient de deschisi sa se uite la acel lucru si dintr-o alta pozitie.
La spun ce am citit, ca poti avea bani sau dreptate, apoi incerc sa le arat lucrurile de care era vorba si dintr-un alt unghi, cel din care priveam eu.
Daca continua sa caute motive pentru care acel lucru nu ar merge, fara sa se UITE macar si din perspectiva mea ... asa le spun si eu:
- Ai dreptate! ...
In momentul in care le dau dreptate, ei parca si mai tare se ambitioneaza, (probabil ca se astepta sa-i contrazic si sa intru in polemica), si incep sa caute un alt motiv ... iar eu doar zic:
- Ai dreptate! ... insa eu vreau sa am bani ...
Si putem continua infelul acesta de cateva ori pana cand ori realizeaza ca "motivele" si "scuzele" pe care le gaseste sunt copilaresti ... si totusi ar trebui sa se deschida si sa se uite macar la ce vreau eu sa arat ... ori imi dau EU seama ca respectivul este batut in cap, deci nu are rost sa-mi pierd timpul. Oricum ... e distractiv! ...

Cine vrea sa realizeze ceva cauta mijloace ... cine nu - cauta scuze! ...

De la: harlequin, la data 2009-04-16 15:17:56Si nu, nu cred ca este despre timp...este vorba de disponibilitatea noastra, de putere, de vise, de idealuri, de franturi, de sfarsituri...

- Sigur ca nu era vorba acolo despre timp (in ce a scris O Paler) ... despre timp era vorba pe pagina din urma catre sfarsit si in poezia dariei noastre tot de pe pagina anterioara ... poate ai sarit peste ele.

Cine vrea sa realizeze ceva cauta mijloace ... cine nu - cauta scuze! ...

Am urmarit cu atentie tot ce s-a postat pana acum si sincer, va felicit pe toti. As avea si eu multe povesti de spus dar pana ma hotarasc, am sa va expun o poezie scrisa, intr-unul dintre acele momente pe care cu siguranta toti le-am trait la un momendat, dar nici unul dintre noi nu ar vrea sa le retraiasca. Am mai postat-o si pe vestitul topic de poezii dar nu cred ca s-a indeletnicit careva sa o citeasca

O lacrima ca un suvoi
Cumplit de rece si amara
prelinsa incet din amandoi
tacut, sinistru, ne omoara!

Alunecand pe un dor cumplit,
Brazdeaza obrazul meu de lava..
Visez de-o luna un rasarit,
Sorbind din cupa cu otrava.

- As vrea aripi sa pot zbura..
Mi-ai soptit odata intr-o seara.
M-a rapus dorinta ta,
Si inca tinde sa ma doara

Vocea ta parea ecoul
Visurilor ne-mplinite,
Nopti intrtegi deplang tabloul
Acelor clipe risipite

O lacrima-i ce-a mai ramas,
Din tot ce-a fost odinioara.
Un dor nebun, eternul ceas,
Eu si Chipul tau de Ceara..

Am si o povestioara legata de poezia asta care, pe de o parte m-a amuzat cumplit, pe de alta parte m-a enervat si m-a scarbit!! am sa v-o spun un pic mai tarziu

draga miki,
uneori e inutil sa te pierzi in carti "cum sa devii.." sau "cum sa faci sa.." fie alte derivatii de carti de genul asta.. DE CE? si poate cand am zis 'uneori', am fost prea blanda, as alege NICIODATA.
gasisem o carte in biblioteca de acasa "tu il vrei, el nu te vrea. ce ai de facut?" (nu era a mea), si firea curioasa m'a indemnat sa rasfoiesc doua trei pagini, am ajuns la 30, si nu aflasem nimic concret fata de ceea ce deja stiam. o pierdere totala de timp pentru niste lucruri care sunt atat de imprevizibile, si difera de la om la om. nimeni nu are o eticheta pe frunte cu care sa'l identifici, apoi cauti cartea in librarii sau biblioteci, sau mai nou (de cativa ani buni incoace), google-uiesti si aflii tot ce'ti trebui si ce nu iti trebuie pe lumea asta ca tu sa stii..
Crezi tu ca in asta consta o relatie (prietenie, sentimentala, etc?)?? sa citesti carti de specialitate, sa iti iei doctoratul si diploma ca sa poti sa ii faci fata barbatului/femeii cu care traiesti? NU, nu te invata nimeni decat el/ea! COMUNICARE, si am mai zis'o de n ori, si o voi zice in continuare de cate ori va fi nevoie... nu pun pret pe nimic altceva, mai mult decat pun pe o Comunicare deschisa, libera, offf...

"cum sa iti convingi seful sa'ti mareasca salariul"
"cum sa devii un tatic mai bun pt fetita ta"
"cum sa carpesti ciorapi"
"cum sa inveti sa canti la chitara"
"cum sa iubesti"
si altfel de ra-haturi de carti care "te invata" sa distrugi relatiile pe care inca le mai ai cu persoanele din jurul tau!

NU!

vroiam sa fiu prima care posteaza o poezie...dar vad ca altii mi-au luat-o inainte

dar nu-i nimic...


Mainile flamande cauta oarbe
sa imbratiseze forma perfect a trupului
buzele...
sa absorba cea din urma rasuflare
iar contopirea sa fie nemuritoare.
Imbracati in mii de fiori
traim doar din atingeri
si crestem din roua pasiunii.
Privirea ta...un fulger de pe cer
privirea mea...pamantul care te asteapta.
De-ar fi iubirea o patimasa imbratisare
as muri fericita in bratele tale.



si promit sa citesc toate postarile cand ajung acasa:D

...nici a doua oara? ma las pagubas...

a doua compunere :)
Printre sunete

Intr-o zi mergeam pe strada spre facultate. Eram cufundat in ganduri despre proiecte, lucrari nepredate sau prezentari si alte ingrijorari absurde ce imi macina viata studenteasca de zi cu zi ... Nu tin minte sa fi vazut pe cineva anume sau sa fi obervat ceva ciudat in drumul meu , acelasi si neschimbat si batatorit zilnic incat am ajuns sa cunosc toate gropile si denivelarile sale. Dar, pe la jumatatea drumului, m-am trezit intr-o stare aproape crepusculara desprinsa de imediatul empiric... eram parca intr-o sfera muta, pluteam intr-o infernala harmalaie intr-un desert trist animat de adierea vantului..pe cat de surd era pe atat de tare ma dureau urechile. Incepusem sa merg din ce in ce mai incet cuprins tot mai mult de zumzetul acela straniu care imi invadase corpul.. eram sus dar totodata atat de legat de asfaltul umed si murdar de frunzele maronii care formau un imens covor persan pe care paseam aproape cu gratie. Incepeam sa recunosc zgomotul dezordonat si sa-l aranjez in parti asemenea unei simfonii. Ce mi se parea rapid demn de un allegro veritabil venea lent , usor usor din ce in ce mai tare pana ajungea sa explodeze provocandu-mi o stare de nesiguranta ca si cum as fi fost urmarit in secret. Identificam sunetul sirenei unei ambulante care imi parea a fi sunetul atacului unei trupe calare atacand o fortificatie in a carei apropiere ma aflam. Apoi a trecut, am ajuns intr-o stare lenta animata de fosnetul frunzelor copacilor impresionanti de pe strada singura cu sens unic si parasita parca.. Imi auzeam inima batand ca si cum as fi trecut printr-un efort fizic gigantic sau printr-o traire cu frecventa inalta cand de fapt imi dadusem seama ca ma aproprii de un loc trist.. locul unde oprise ambulanta. fugeam, nu ...alergam!! din ce in ce mai tare pana am ajuns in dreptul ambulantei unde m-am oprit strafulgerat si nici inertia nu m-a mai putut face sa avansez vreun pas.

- Greenie ... cred ca nu vorbim de aceleasi carti ... si nici de aceeasi autori.

Cine vrea sa realizeze ceva cauta mijloace ... cine nu - cauta scuze! ...

De la: supermiki, la data 2009-04-16 16:24:29 - Greenie ... cred ca nu vorbim de aceleasi carti ... si nici de aceeasi autori.

nu vorbim... dar toate sunt de acelasi tip.. stiu la ce te referi, si in continuare imi mentin ideea :)

Deci... am incercat de doua ori si nu a aparut "compunerea mea"... am zis apoi ca ma las pagubas... dar nu ma caracterizeaza.

Ceea ce am vrut sa scriu aici, apare pe

amfostacolo.ro/spania-pareri,8/tenerife,37,237/regency-club,398/...

Din pacate Este descrisa o experienta personala... nu ceva artistic.
Felicitari sufletelor sensibile (si nu numai) de aici.

De la: andreimire, la data 2009-04-16 16:28:26Deci... am incercat de doua ori si nu a aparut "compunerea mea"... am zis apoi ca ma las pagubas... dar nu ma caracterizeaza.

Ceea ce am vrut sa scriu aici, apare pe

amfostacolo.ro/spania-pareri,8/tenerife,37,237/regency-club,398/...

Din pacate Este descrisa o experienta personala... nu ceva artistic.
Felicitari sufletelor sensibile (si nu numai) de aici.

nu ti s'a postat comentul din cauza filtrelor pt cuvinte ca: s-hit, f***k, kakt, si altele ...
lasa'ne ceva scris pe moment data viitoare...

De la: supermiki, la data 2009-04-16 15:50:33

De la: daria_ta, la data 2009-04-16 15:06:57Pt Supermiky

Nu am mai citat ceea ce ai scris, pt ca ocupam inutil spatiul, dar...ai dreptate, ca de fiecare data! Voi scrie acum ceva care nu imi apartine, dar care mi-a placut extraordinar de mult, este tot pe tema timpului:

"Avem timp pentru toate.
...sa ne facem iluzii si sa rascolim prin cenusa lor mai tarziu...
avem timp sa ne alungam intrebarile,
sa amanam raspunsurile,
avem timp sa sfaramam un vis si sa il reinventam,
avem timp sa ne facem prieteni,sa-i pierdem,
avem timp sa primim lectii si sa le uitam dupa aceea,
avem timp sa primim daruri si sa nu le intelegem...
avem timp pentru toate.
Nu e timp pentru putina tandrete,
cand sa facem si asta...murim."

- Stii ... am citit intr-o carte ... (fac parte din categoria oamenilor mai "inapoiati" sau "retrograzi" care mai si citesc), de dezvoltare personala ... sincer, dar spre rusinea mea nu mai tin minte care, deci am citit intr-o carte ca:
"Poti avea dreptate ... sau poti avea bani!" ...
Se referea la faptul ca de obicei acei oameni care "le stiu pe toate" ... care cred ca au dreptate, pentru ca au niste pareri "ale lor" ... formate doar ei stiu cum sau prin ce imprejurari ... insa nu sunt dispusi sa vada sau macar sa incerce sa uite la niste lucruri si din alt unghi ... si din alta pozitie ... acei oameni sunt de obicei cei care nu au cum ajunge la reusite deosebite.
Nu am zis ca esti tu in categoria asta. (nu ma intelege gresit, te rog!)
Numai ca ideea mi-a venit de la ce ai zis tu:
" dar...ai dreptate, ca de fiecare data!" ... sunt cuvintele pe care eu le spun unora cu care stau de vorba si o tin prea mult pe a lor, fara sa fie suficient de deschisi sa se uite la acel lucru si dintr-o alta pozitie.
La spun ce am citit, ca poti avea bani sau dreptate, apoi incerc sa le arat lucrurile de care era vorba si dintr-un alt unghi, cel din care priveam eu.
Daca continua sa caute motive pentru care acel lucru nu ar merge, fara sa se UITE macar si din perspectiva mea ... asa le spun si eu:
- Ai dreptate! ...
In momentul in care le dau dreptate, ei parca si mai tare se ambitioneaza, (probabil ca se astepta sa-i contrazic si sa intru in polemica), si incep sa caute un alt motiv ... iar eu doar zic:
- Ai dreptate! ... insa eu vreau sa am bani ...
Si putem continua infelul acesta de cateva ori pana cand ori realizeaza ca "motivele" si "scuzele" pe care le gaseste sunt copilaresti ... si totusi ar trebui sa se deschida si sa se uite macar la ce vreau eu sa arat ... ori imi dau EU seama ca respectivul este batut in cap, deci nu are rost sa-mi pierd timpul. Oricum ... e distractiv! ...

Hmm...stii,de fapt, de ce nu am comentat nimic din ceea ce ai scris? Din simplul motiv ca nu mai aveam timp, dar sa fii sigur ca am citit extrem de atenta tot, si modul cel mai simplu pe care l-am gasit de a-ti comunica, a fost cel de mai sus. Oricum, ne departam de tema topicului, dar iti promit ca nu voi mai face greseala de a fi, sa zicem, superficiala, nici macar o secunda!

www.nixservers.ro - Gazduire web / VPS / servere dedicate

Povestea urmatoare este un pamflet adresat in exclusivitate femeii.. orice asemanare cu intamplari si personaje reale, este o pura intamplare

Am petrecut 6 ani langa o individa pe care nimic din ce faceam sau spuneam, nu o multumeau. Era un sentiment al ei de inferioritate pe care vroia sa il ascunda la fel cum un prost incepe sa injure cand e lipsit de argumente. Vreau sa spun ca ne fwteam dumnezeieste deci nu asta era problema relatiei noastre, problema era ca ea in desele-i accese paranoide, isi inchipuia ca o insel desi sincer, nu am facut-o chiar daca uneori as fi vrut, pentru ca mi-as fi dorit ca macar odata sa aiba si ea dreptate.. . La un momendat, s-a rupt caruta, asta pentru ca diferiti indivizi din jurul ei, colegi.. messengeristi etc.. ii vindeau fel de fel de gogosi despre cum ar trebui sa fie o relatie, ce i-ar face ei daca ar fi in locul meu, cum ar tine-o ei in puf.. etc. In general asa se intampla cu o tarancuta naiva venita la facultate in Bucuresti.. la un momendat ajunge in asa hal de intend cainii de ea pe strada. Pana la urma, proasta, a pus botul la unul care i-a marturisit intr-o seara memorabila : “EU VREAU SA FIU LUAT CA ATARE” bleahh (astea au fost si cuvintele lui strabunicu inainte sa se spanzure)
Fraiera, crezand ca in alta parte va curge lapte si miere, s-a lasat purtata de mirajul “bunelor intentii ” ce roiau in jurul ei fara sa fie atenta la slitzurile desfacute prin care se revarsau hormonii unor ratati al caror unic succes in vietile lor mizere, l-au inregistrat cand i-au dat chilotii jos proastei. Timpul, i-a dovedit ca asa a fost, cum ii spuneam eu... Timpul i-a dovedit ca nimeni nu-i perfect iar drumul spre iad, intotdeauna e pavat cu cele mai bune intentii. Dupa aproape un an de relatie, cu un taran de Bucuresti, ea se plangea la mine ca individul atat de perfect care era la inceput, al carui unic scop in viata era “sa fie luat ca atare”, s-a transformat intr-un gelos si un plangacios care o suspecteaza tot timpul, ii gaseste nod in papura din orice.. i-a luat la alergaturi toti prietenii si prietenele pentru ca “omul” o vroia doar pentru el.
Daca la inceput, in prima luna o scotea la diferite evenimente mondene, acum sta numai in casa.. Daca la inceput o mangaia si ii facea masaj in fiecare seara, acum o pune sa se lase de fumat si cu banii economisiti, sa isi plateasca sedinte de masaj…
Tot plangandu-se de prostalaul ei , iar eu prapadindu-ma de ras, mi-a sugerat ca i-ar placea sa se impace cu mine… ca nu stie ce a apucat-o la vremea aia si ca acum ar sti ce sa faca, ca totul sa fie bine.
- Eiii abia cand pierzi, realizezi ce-ai avut!!
- PARDON nici eu nu mai sunt ce am fost, i-am spus.. Nu ma bucur de raul tau, dar nici rau nu-mi pare .. nu ma pot abtine sa nu ma umfle rasul la gandul ca, uite frate cum se intoarce roata.. Ai gasit un ratat care iti face exact ce imi faceai tu mie.. na sa vezi cum e!! agonie placuta! Eu, am o relatie frumoasa cu o fata deosebita si plus de asta nu ling niciodata unde am scuipat ca risc sa fac hepatita ulterior…
Am refuzat-o cat de politicos am putut desi, mi-ar fi placut sa-i fwt una-n gura si sa-i spun .. – te-au ajuns blestemele!!
Ideea e ca sunt multi "binevoitori autodeclarati" pe lumea asta (precum in jurul unui rahat se strang o droaie de muste) care iti dau numai sfaturi bune cu intentia ascunsa de a te fwte si ei macar odata.. sunt ca hienele ... daca esti fata desteapta, vei sti sa nu deschizi pliscul precum corbul din fabula, la vrajelile viermilor din jurul tau, si vei sti sa distingi din tot raul ce te-nconjoara, raul cel mai bun..
Asta imi aduce aminte de o alta fabula:
O vrabiuta pe o pajiste ciugulea furnicute fericita. La un momendat o vaca trece prin preajma si face caca exact pe biata vrabiuta. In timp ce se zbatea ea, injurand de mama focului, sa iasa din rahatul ce-i intrase si in urechi, o vulpe o aude, se apropie tacticos, intinde botul, o scoate pe vrabiuta si o inghite. Morala:
NU INTOTDEAUNA CINE TE BAGA IN RAHAT ITI VREA RAUL, DAR NICI CINE TE SCOATE NU ITI VREA NEAPARAT BINELE!!

De la: Haps, la data 2009-04-15 22:39:10hai sa bag si eu o poveste ( nu de alta dar m-a certat Greenie pe alt topic ): fara falsa modestie, avand o cultura cinematografica deloc neglijabila, am retinut cateva fraze din filme. dar un mi-a ramas bine intiparit in minte :
“-Ce iti doresti cel mai mult pe lumea asta ?
-Sa am puterea sa accept cat mai usor lucrurile pe care nu le pot schimba !”

De acord cu cei care spun ca viata e frumoasa si trebuie traita la maxim in orice conditii.
Dar in viata mai ai parte si de dezamagiri. Poate ti-ai propus sa ajungi, avocat sau doctor . Ai reusit : bravo tie ! N-ai reusit, accepta situatia si ia-o de la capat (sau mergi mai departe, de la caz la caz).
Esti indragostit de-o tipa care nu te vrea pentru nimic in lumea asta ? Accepta situatia si incearca la alta.
Dupa 15 ani ce casatorie te desparti de sotie. Ce faci ? Te arunci de pe bloc ? In nici un caz. Accepti situatia si iti vezi de viata mai departe.

A nu se intelege gresit. Nu spun ca daca nu-ti iese ceva din prima lasa-te batut si apuca-te de altceva. Ambitia e buna. Doar ca sunt unele momente in viata cand un om trebuie sa realizeze ca poate nu o sa reuseasca sa faca tot ce si-a propus. Si puterea de a accepta lucrurile care nu pot fi schimbate ptr mine e unul dintre cele mai de pret consolari, mai buna decat orice consolare venita de la parinti sau prieteni.

De la: Greenie, la data 2009-04-16 16:26:56

De la: supermiki, la data 2009-04-16 16:24:29 - Greenie ... cred ca nu vorbim de aceleasi carti ... si nici de aceeasi autori.

nu vorbim... dar toate sunt de acelasi tip.. stiu la ce te referi, si in continuare imi mentin ideea :)

- Ai dreptate Greenie! ... nici macar nu vreau sa te contrazic.
Stii de ce? ... pentru ca am un om care se numaste Albert Einstein care este un om destul de inteligent am putea spune ... nu-i asa? ... iar cu asta si tu trebuie sa fii de acord, ca toata lumea dealtfel, (ca Einstein este una dintre cele mai geniale daca nu chiar CEA mai geniala minte a omenirii), deci A Einstein a zis ca:
"este mai usoara dezintegrarea unui atom decat sa schimbi prejudecata unui om".
Insa in momentul in care tu poti trege o concluzie categorica si sa imi spui ca:
"TOATE sunt de acelasi tip" ...
(eu sunt comvins ca nu ai avut cum sa le citesti pe TOATE, anual apar undeva la 3000 de carti de acest gen), apoi sa continui:
"STIU la ce te referi" ...
(inainte ca eu sa fi spus ceva ca sa-mi sustim afirmatia, adica sa asculti si sa incerci sa vezi si din unghiul din care eu vad lucrurile, sau macar sa iei cunostinta cu ce am vrut eu sa spun} ... pentru ca apoi sa inchei si mai categoric:
"si in continuare imi mentin ideea" ...
Pentru mine acestea inseamna prejudecata!
Cat despre cartile care mi le-ai enumerat si le-ai dat ca exemple, intr-adevar sunt de acord cu tine.

Cine vrea sa realizeze ceva cauta mijloace ... cine nu - cauta scuze! ...

- daria noastra ... raspunsul pe care l-am dat in aceea postare nu era ca un repros si nici nu am vrut sa te acuz ca n-ai fi citit cu atentie.
Cred ca este vina mea ca n-am reusit sa ma fac bine inteles.

Cine vrea sa realizeze ceva cauta mijloace ... cine nu - cauta scuze! ...

De la: Greenie, la data 2009-04-15 13:27:17hai HAPS! DMARK! TINUOTIN! MIKIDUTZA! APROV! DARIA! LINDA! si pe toti cei care i'am omis......... va asteptam

Scuze ca n-am postat pana acum, dar e genul de topic la care poti posta doar noaptea cand ai timp. Am inteles ca ai dreptul la doua sanse si poti scrie despre ce vrei tu cu conditia sa fie original.
Prima incercare as vrea sa o irosesc pe o compunere tip scrisoare:

Draga mami si tati,
Am ajuns cu bine la bunici, si ca de obicei m-au primit bucurosi si cu multe sarutari. Aici vreme-i foarte urata, iar casa batraneasca arata deprimant pe timp de ploaie. Mi-a fost foarte greu sa ajung aici. Este glod peste tot, iar unde nu-i glod iarba-i foarte alunecoasa si te inseala. Nu stiu daca bunica era fericita sa ma vada sau doar se amuza de faptul ca aveam noroi pana si-n varful nasului.
Imediat dupa ce am sosit tot ce-am cunoscut sunt doar acesti 4 pereti din chilpici ai bucatariei. Afara n-a incetat sa ploua nici macar un minut. Fie marunt, fie cu picaturi mari, ploaia a tot continuat. Bunicii nu ma lasa sa ies afara, decat la veceu, care este tocmai in fundul gradinii si miroase foarte urat.
M-am uitat mult pe fereastra, dar parca suntem in mijlocul pustiei, o pustie de glod cu putin de noroi pe alocuri. Nimeni n-a trecut pe aici. Nu-i inteleg pe bunici. De ce insista sa stea aici? De ce insista sa ramana? De ce nu se muta la noi, sau la matusa Cami sau la matusa Aura? Cu noi nu s-ar plictisi niciodata, iar la noi in oras nu te murdaresti de glod, si indiferent cat de tare ploua tot timpul misuna oamenii. De ce prefera sa stea aici in pustietate?
M-am plictisit, sunt tare plictisit. Jocul meu nintendo a ramas fara baterie iar bunicii au ispravit (cum zic ei) toate povestile.
Azi a fost o zi groaznica pentru mine. Bunicii au plecat cu treburi prin curte. N-am putut veni si eu pentru ca ploaia inca nu s-a oprit. Am inteles ca trebuie sa plece si i-am lasat. Bunica s-a dus sa dea mancare la animale, singurele suflete care mai incalzes locul asta, iar bunicu a plecat la cireada pentru ca i-a venit randu sa pazeasca vacile. De parca ar fugi undeva in pustia asta, ca doar no fi vaci nebune? L-am urmarit pe geam pe bunicu cum se pierde in ploaie, in departare, pana nu se mai vede.
M-am trezit singur si am inceput sa scotocesc prin casemare, poate poate gasesc ceva de facut. M-am uitat la fotografia bunicilor de pe vremea cand erau tineri. Erau tare frumosi. Am cotrobait printre multe lucruri vechi si m-am simtit ca la muzeu. Vase de lut, linguri de lemn ingalbenite de uzura care inca purtau gustul, mirosul mancarilor facute, bibelouri, papusi, oglinzi vechi, fus, ghem de lana, andrele... Intr-un colt mi-a captat atentia un cufar mare acoperit de-un covor traditional. Niciodata n-am apucat sa ma uit in el iar acum era momentul potrivit. Al deschid nerabdator si primul lucru lucru ce-mi sare in ochi e rochia de mireasa a bunicii. Alba, foarte alba, de parca ar fi scoasa din reclamele cu persil, tide, omo, perlan si toate felurile de detergenti. M-am uitat inapoi la poza cu bunicii si incercam sa mi-o imaginez cu rochia de mireasa. Cred ca era fermecatoare. Fara mult efort gasesc si costumul de mire al bunicului. Se cunostea dupa model ca este vechi. N-am mai vazut modelul asta, de la cusaturi pana la nasturi, totul era diferit. Detaliile erau uimitoare, ce hot couture, vintage, nike, adidas, puma, costumul asta traditional de mire le intrecea pe toate. Ma repezesc la oglinda si incerc sa-l probez. Ami era mare, mult prea mare, dar incercandul, in buzunar gasesc un plic nesigilat. In plic se afla testamentul bunicilor.
Mi-au dat lacrimile. Am plans toata ziua:


Dragii nostri copii si nepoti,
V-am parasit din lumea asta in care tehnologia si curentul au depasit traditia. N-am acceptat sa stam la voi pentru ca n-am vrut sa fim o povara, iar aici e casa noastra, aici v-ati nascut, aici ne-am petrecut cele mai dulci clipe. Nici razboiul, nici revolutia, nici progresul tehnologic, nici nimic nu ne-a clintit. Sa nu va para rau de acesti doi mosnegi batrani! Noi ne-am trait viata si suntem mandri de ce-am lasat in urma. Suntem mandri de copiii nostri, suntem mandri de nepotiii nostri, si suntem mandri de truda noastra.
Stim ca truda noastra va zace in paragina, casa va ramane pustie, pamantul se va acoperi cu burieni, iar cele mai dragi animale noua, vor ajunge in mancarica sau vandute.
Nu-i problema mostenirea. Noi v-am educat sa inpartit totul frateste. Dar care din voi va vrea sa stea aici, e oricand binevenit si are binecuvantarea noastra.
Acum fiecare din voi are casa lui. Am vazut cum voua va curge apa din perete pe cand aici trebuie sa urci dealul si sa o aduci de la fantana, am vazut imaginnile colorate de pe sticla care va fura atentia, am simtit agitatia si galagia orasului. Cum veti putea voi sa va intoarceti acasa?
Dar sa stiti copii, ca pe langa cele lumesti noi v-am adunat averi si-n cer. V-am lasat mostenire in cer 5 icoane cu Maica Domnului, 5 icoane cu Domnu nostru Iisus Hristos, 5 cruciulite, 5 candele, 5 lumanari, mii de acatiste la biserica din sat, si sute de mii de rugaciuni catre Domnul sa va aiba-n paza. Va rugam copiii nostri, acceptati aceste daruri si truditi sa le inmultiti ca si nepotii nostri sa le poata primi inzecite. Ati uitat casa parinteasca, ati uitat datinile si obiceiurile, dar va rugam din suflet sa nu-l uitati pe Dumnezeu. Noi va vom veghea de sus si inca ne vom ruga ca intr-o zi sa ne intalnim cu toti si sa ne prezentati nepotii, stra_nepotii, si stra_stra_stra_nepotii.
Acum va parasim cu binecuvantarile noastre si cu sarutul cel din urma.



Acesta a fost testamentul bunicilor mei. Nu m-am putut opri din plans. M-am uitat in continuare in cufar doar sa gasesc cele trebuincioase spre inmormantare. Prosoape, lumanari, vase, haine... toate de dat de pomana. Am aranjat totul la loc asa cum era. Toata ziua am stat si am plans la geam. De ce? De ce se pregatesc? De ce se gandesc la moarte? Anca sunt tineri. Ieri ma alergau cu nuiaua pentru ca nu vroiam sa stau in casa. Inca sunt puternici. De ce se pregatesc de moarte? Nu sunt bolnavi. De ce?
Nu ma puteam dezlipi de geam iar lacrimile mele au umezit geamul si pe interior. Asteptam sa-l vad pe bunicu. Asteptam sa-l vad iar. Vroiam sa-l imbratisez. Bunica de ce intarzie asa mult? Cate animale sunt de hranit in pustietatea asta? Unde-mi sunt bunicii? De ce inatarzie?
Intrasem in panica.
In cele din urma a venit bunica. Am sarit si-am stranso in brate. Nu stiu ce a udato mai tare, ploaia sau lacrimile mele. Nu-mi mai pasa ca miroase a om batran, sau a animale, sau a balega, pur si simplu n-am vrut sa-i mai dau drumu. Bunica n-a zis nimic. M-a imbratisat si ea, si m-a sarutat. Probabil si-a dat seama ce-am facut si din cauza asta n-a intrebat. M-a tinut in brate pana a venit bunicu. L-am imbratisat si pe el dar lacrimile se uscasera de mult. In schimb lui i-am zambit si l-am tras de mustata, dupa care l-am pupat si l-am tras din nou de mustata. Ami place mustata lui bunicu.
Cu dragoste ....





Sper ca nu v-am plictisit. Am vrut sa schimb putin stilul. Impresii, critici, pareri? Si sa ma scuzati daca am avut scapari...

Am observat ca s-a folosit poezia si proza ca mijloace de expunere, eu am incercat sa schib stilul folosind scrisoarea ca mijloc de exprimare. Probabil si din cauza topicului N-am mai fost nevoit sa fac o compunere de mult. Veti sesiza metoda puierila de expunere. N-am incercat decat se mimez modul de expunere al unui copil. Abia m-am abtinut sa nu infloresc pe ici pe colo. M-am gandit ca poate stric tot farmecul daca folosesc mijloace stilistice sau exprimari mai avansate ce nu-si au locul in vocabularul unui copil.
Consider ca nimic nu-i mai intens ca sufletul pur al unui copil, iar cand aceasta puritate cunoaste greutatea vietii, insusi fragilitatea sufletului este pusa in pericol. Asta am vrut sa scot in evidenta. Capacitatea simplista de a se exprima a unui copil aflat intr-un moment crucial din viata. Descoperirea mortii, pierderea bunicilor.
Nimeni n-a putut descrie sclipirile din ochii copiilor aflati in acest punct sensibil. Pus in situatia de a comenta propriile trairi, lexicul limitat, incondeierea lenta in comparatie cu multimea trairilor, trecerea timpului, toate ai pun probleme. Intensitatea emotionala este maxima pe tot parcursul scrisorii, dar degeaba. Oamenii mari nu stiu ce simt, au uitat cum sa fie copii. N-am lasat la voia intamplarii nimic, ploaia, pustiu, noroiul, absenta jocurilor, monotonia, de parca ar fi un priveghi, o inmormantare. Totul duce cu gandul la moarte, dar acel suflet tanar nu intelege asta. Casa e deja un mormant, un loc mort dar locuit, aflat inconjurat de pamant. Copilul simte vibratiile stranii provenite din partea batranii cripte dar le ignora. Deja adapostite in batrana cripta si uitate de timp sunt acele obiecte vechi, care servesc precum faraonilor ingropati cu comorile lor, doar in viata de apoi. Fuior, lingura veche de lemn, andrele, rochie veche de mireasa, de mire, vase de lut vechi...
Cum credeti ca ne privesc bunicii nostri acum? Fosile vechi si obosite, trecute de timp, ce-si asteapta moartea. Oare sunt dur? Ce credeti ca faceau cele doua suflete in mijlocul pustietatii? Traiau sau mureau? In acelasi plan de idei, prin testametul batranilor am prezentatsi moartea pe plan intelectual si spiritual. Disparitia obiceiurilor, sticla frumos colorata ce fura atentia, indepartarea de credinta...
Ma opresc aici si las pe voi sa faceti comentariul textului.
Daria, te rog nu plange Daca ne vom intalni vreodata promit sa te trag si pe tine de musteatza si sa te pup si sa-ti zambesc.

Fantastic. Sunt nascut in 85 si soim al patriei am fost dar nu pionier. In rest toate cele enumerate de tine le-am trait. Suntem o generatie privilegiata. Felicitari pt ce ai scris

Pt TINUOTIN

Nici nu stiu daca voi scrie corect, pt ca nu prea vad de...lacrimi! De unde stiai tu ca eu voi citi prima si ca voi si plange?...De parca nu era de intuit...

Stii?...Eu am "rascumparat" casa bunicilor, mi-a fost imposibil sa o las altora care nu o iubeau, care ar fi lasat-o sa moara odata cu ei, cu bunicii...acolo ma simt de fiecare data...copil!

P.S. Pe tine nu te voi vota, pt ca s-ar spune ca sunt subiectiva, dar...tu stii, nu-i asa?!
P.P.S. De Paste voi merge iar la casa bunicilor!

www.nixservers.ro - Gazduire web / VPS / servere dedicate

Acum, ca mi-am revenit putin, te intreb, Tinuotin, de unde ai tu informatia ca oltencele au musteatza?!

www.nixservers.ro - Gazduire web / VPS / servere dedicate

Daria, o fi stiind el ca sunteti aprige si smulgeti musteti obraznice :)

Supermiki, as vrea sa ma raliez greene-ei, cred si eu ca acele carti sunt usor inutile si singurul scop atins ar fi acela de a castiga multi bani din vanzarea lor. E cam acelasi lucru cu industria produselor de wellness, comert cu iluzii si o sa incerc simplist sa argumentez. Cine e suficient de inteligent sa-si evalueze viata si optiunile, nu are nevoie de retete minune pentru a reusi, doar de vointa si dedicatie, iar astea nu ti le da nimeni daca nu le ai. Cine e mai putin dotat intelectual, va avea o traiectorie proprie dictata de noroc mai degraba decat de know-how, fiindca asta e legea firii, si nici o carte nu-l va putea invata sa ia decizii corecte pentru simplul fapt ca situatiile sunt particulare si nu generale.

Harlequin, spuneai ca se expun doar povesti cu iz melancolic, pai amintirile sunt cam amare, in majoritatea cazurilor, cele putine cu adevarat fericite le pastram parcimonios si superstitios doar pentru noi, ca sa nu le minimalizam :D

De la: googoodoll, la data 2009-04-17 09:56:14Daria, o fi stiind el ca sunteti aprige si smulgeti musteti obraznice :)

Supermiki, as vrea sa ma raliez greene-ei, cred si eu ca acele carti sunt usor inutile si singurul scop atins ar fi acela de a castiga multi bani din vanzarea lor. E cam acelasi lucru cu industria produselor de wellness, comert cu iluzii si o sa incerc simplist sa argumentez. Cine e suficient de inteligent sa-si evalueze viata si optiunile, nu are nevoie de retete minune pentru a reusi, doar de vointa si dedicatie, iar astea nu ti le da nimeni daca nu le ai. Cine e mai putin dotat intelectual, va avea o traiectorie proprie dictata de noroc mai degraba decat de know-how, fiindca asta e legea firii, si nici o carte nu-l va putea invata sa ia decizii corecte pentru simplul fapt ca situatiile sunt particulare si nu generale.

Harlequin, spuneai ca se expun doar povesti cu iz melancolic, pai amintirile sunt cam amare, in majoritatea cazurilor, cele putine cu adevarat fericite le pastram parcimonios si superstitios doar pentru noi, ca sa nu le minimalizam :D

- Ai dreptate!
Am amintit de prejudecati si credinta. De ceea ce credem in mod general. Am sa mai scriu odata ce am scris mai sus ... ca sa nu te pun sa cauti, apoi voi da un exemplu.
- Ai dreptate Greenie! ... nici macar nu vreau sa te contrazic.
Stii de ce? ... pentru ca am un om care se numaste Albert Einstein care este un om destul de inteligent am putea spune ... nu-i asa? ... iar cu asta si tu trebuie sa fii de acord, ca toata lumea dealtfel, (ca Einstein este una dintre cele mai geniale daca nu chiar CEA mai geniala minte a omenirii), deci A Einstein a zis ca:
"este mai usoara dezintegrarea unui atom decat sa schimbi prejudecata unui om".
Insa in momentul in care tu poti trege o concluzie categorica si sa imi spui ca:
"TOATE sunt de acelasi tip" ...
(eu sunt comvins ca nu ai avut cum sa le citesti pe TOATE, anual apar undeva la 3000 de carti de acest gen), apoi sa continui:
"STIU la ce te referi" ...
(inainte ca eu sa fi spus ceva ca sa-mi sustim afirmatia, adica sa asculti si sa incerci sa vezi si din unghiul din care eu vad lucrurile, sau macar sa iei cunostinta cu ce am vrut eu sa spun} ... pentru ca apoi sa inchei si mai categoric:
"si in continuare imi mentin ideea" ...
Pentru mine acestea inseamna prejudecata!
Cat despre cartile care mi le-ai enumerat si le-ai dat ca exemple, intr-adevar sunt de acord cu tine.
Cred ca printr-un exemplu pot fi mai clar. Si rapunde te rog ... crezi ca ar fi o prejudecata daca eu as sustine sau as face urmatoarea afirmatie:
(nu pot da exemplul cu tine, deoarece nu ai trecut detalii despre tine la profilul tau ... deci pornesc de la ce am la profilui Greenie-i)

"TOATE persoanele de sex feminin intre 21-23 de ani din Bucuresti sunt retardate ... este inutil sa vorbesti cu ele! ... Spun asta pentru ca am intalnit una cu care am schimbat cateva cuvinte odata."
Daca ar veni cineva si mi=ar zice:
- Miki ... poate nu vorbim de aceleasi fete, poate nu sunt TOATE fetele intre 21-23 de ani din Bucuresti retardate daca tu ai intalnit una care a fost. Nu contest ca tu ai intalnit una care era, vreau doar sa spun doar ca poate nu sunt CHIAR toate! ...
Ce ai zice despre mine daca raspunsul meu ar fi:
- "nu vorbim... dar toate sunt de acelasi tip.. stiu la ce te referi, si in continuare imi mentin ideea".
Mai clar ... STIU ca nu vorbim de aceleasi fete, dar eu am comvingerea ca TOATE sunt asa.
Si motivez: am fost la Bucuresti odata, am intalnit o fata ... mai mult! ... am vizitat si o clasa intr-o scoala (poate era o scoala speciala pentru handicapati, dar asta poate nici o nu stiu)
Apoi sa continui:
- stiu la ce te referi ... (si sa zic ca STIU la ce se refera el chiar fara sa fi ascultat argumentarile celuilalt). Ca dupa aceea sa concluzionez categoric:
- "si in continuare imi mentin ideea"
Spune-mi te rog, ce parere ai avea despre mine? ... Crezi ca asta ar insemna prejudecata? ... Astea sunt credintele pe care eu mi le-am format si pe care le-am generalizat.
Aceste generalizari cate-odata sunt bune, insa de multe ori nu sunt!
Voi da un exemplu in care o generalizare de genul acesta este bun:
Daca ajungi in fata unei usi, si vezi o clanta deosebita, una cum nu ai mai vazut. Tu totusi vei avea comvingerea ca in cazul in care vei pune mana pe acea clanta si o vei misca, roti, suci in vreun fel ... spre stanga sau dreapta ... o vei impinge sau trege ... usa se va deschide. Ar fi o problema sa stai in fata usii si sa te uiti la ea caaa ... "la poarta noua".
IN concluzie ... acelasi tip credinta "generalizata" ... uneori este buna ... si alte ori este exact ceea ce te ingradeste! ...
Acum sa inchei. Am scris toate acestea, insa nu vreau sa fiu gresit inteles. Nu vreau sa zic pentru ca aveti niste prejudecati sau niste "credinte" pe care le-ati "generalizat" ati avea deficiente la mansarda. Nu zic ca ar fi o problema cu Greenie sau cu tine. Nu! ... Chiar deloc.
Exact asta fac majoritatea oamenilor.
Deci nu este nici o diferenta dintre voi si majoritatea.
Doar daca ati decide, ca ati vrea sa fiti un pic diferite decat MAJORITATEA ... numai atunci ar fi recomandabil sa iei informatii in plus fata de majoritatea si sa incerci sa vezi lucrurile din mai multe unghiuri, indiferent care este "credinta" ta "generala".

Cine vrea sa realizeze ceva cauta mijloace ... cine nu - cauta scuze! ...

googoodoll, mi-ai mers la suflet, zau asa.
tinuotin, mi-a placut mult ce ai scris.