Info
x
Sa invatam sa ne hranim sanatos
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 29 Octombrie 2015, ora 08:08
De la: gabigabi2, la data 2015-10-29 08:02:02De la: Fl_Orion999, la data 2015-10-29 07:48:51Cei care consuma multe prajeli, gustari ambalate precum cartofi prajiti, fursecuri, piscoturi, biscuiti sau checuri ori alte produse preparate cu grasimi pt. fragezirea aluatului , introduc in organism o multime de acizi grasi ,,trans''. Alarmant este faptul ca numeroase alimente care sunt atat de bogate in aceste grasimi nocive poarta etichete care tind sa te faca sa crezi ca sunt sanatoase, ca n-ar contine colesterol si grasimi saturate.... data viitoare incearca cu o bucata de unt in loc de margarina sau cu un strop de ulei de masline...baga si tu programul anti-titirez...  
Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
gabigabi2 33366 mesaje Membru din: 13/10/2011 |
Postat pe: 29 Octombrie 2015, ora 16:37
De la: Fl_Orion999, la data 2015-10-29 08:08:27De la: gabigabi2, la data 2015-10-29 08:02:02De la: Fl_Orion999, la data 2015-10-29 07:48:51Cei care consuma multe prajeli, gustari ambalate precum cartofi prajiti, fursecuri, piscoturi, biscuiti sau checuri ori alte produse preparate cu grasimi pt. fragezirea aluatului , introduc in organism o multime de acizi grasi ,,trans''. Alarmant este faptul ca numeroase alimente care sunt atat de bogate in aceste grasimi nocive poarta etichete care tind sa te faca sa crezi ca sunt sanatoase, ca n-ar contine colesterol si grasimi saturate.... poiii, pin' la urma asa am facut, dar n-am vrut sa ma mai lungesc la vorba : am mai pus niste unt si am adaugat 1 bucata de ou , dar prajitura a iesit cam sfarimicioasa ! ....prajitura rasa- rasa, uscata ca un fursec, dar nici chiar asa sa-mprasti prin toata casa faramitze ! Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 29 Octombrie 2015, ora 17:02
De la: gabigabi2, la data 2015-10-29 16:37:19De la: Fl_Orion999, la data 2015-10-29 08:08:27De la: gabigabi2, la data 2015-10-29 08:02:02De la: Fl_Orion999, la data 2015-10-29 07:48:51Cei care consuma multe prajeli, gustari ambalate precum cartofi prajiti, fursecuri, piscoturi, biscuiti sau checuri ori alte produse preparate cu grasimi pt. fragezirea aluatului , introduc in organism o multime de acizi grasi ,,trans''. Alarmant este faptul ca numeroase alimente care sunt atat de bogate in aceste grasimi nocive poarta etichete care tind sa te faca sa crezi ca sunt sanatoase, ca n-ar contine colesterol si grasimi saturate.... ia zi, ai pus ceva bicarbonat de amoniu sau de sodiu....??? data viitoare varsa in compozitie un pliculet de bicarbonat de amoniu sau una-doua lingurite de bicarbonat de sodiu... 
Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 29 Octombrie 2015, ora 17:07
De la: Fl_Orion999, la data 2015-10-29 17:02:35De la: gabigabi2, la data 2015-10-29 16:37:19De la: Fl_Orion999, la data 2015-10-29 08:08:27De la: gabigabi2, la data 2015-10-29 08:02:02De la: Fl_Orion999, la data 2015-10-29 07:48:51Cei care consuma multe prajeli, gustari ambalate precum cartofi prajiti, fursecuri, piscoturi, biscuiti sau checuri ori alte produse preparate cu grasimi pt. fragezirea aluatului , introduc in organism o multime de acizi grasi ,,trans''. Alarmant este faptul ca numeroase alimente care sunt atat de bogate in aceste grasimi nocive poarta etichete care tind sa te faca sa crezi ca sunt sanatoase, ca n-ar contine colesterol si grasimi saturate.... eventual un plic de praf de copt....un plic la juma' de kg de faina.... 
Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
gabigabi2 33366 mesaje Membru din: 13/10/2011 |
Postat pe: 30 Octombrie 2015, ora 15:00
nu, n-am pus si nu stiu cum va iesi dar, o sa-ncerc ! chestia este ca-i pentru prima oara cind mi se-ntimpla asta, desi fac prajiturica aste de 40 ani !
o sa - i pun Untar , care este tot un fel de margarina ! dar, apropo de tema discutiei asteia, poi dupa raportul ala al OMS .ului, TOTUL este nesanatos....mai ramine sa ne hranim cu Apa- care si aia e vai de mama ei si, sa tragem Aer adinc in piept.  ...dar nu prea adinc, ca la Revolutie unii au inhalat si niste gloante ce pluteau , asaaaa, de capul lor, prin aer !
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 11 Decembrie 2015, ora 06:16
Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
gabigabi2 33366 mesaje Membru din: 13/10/2011 |
Postat pe: 11 Decembrie 2015, ora 15:53
 da ' niste sarmale pot sa maninc ?da' o mamaliguta pot sa-i pun alaturi ? da' un ardei iute, pot ? cum le maninc pe toate astea ?  ghiort- ghiort, ajutata de un burgundel, ceea ce va doresc si voua, tuturor , sa aveti pe masa voastra de Craciun ! 
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 19 Decembrie 2015, ora 12:10
Alimenta�ia s�n�toas� se refer� la existen�a unui raport optim �ntre componentele structurale ale dietei, adic� �ntre lipide (gr�simi), glucide (zaharuri) �i proteine.
Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
|
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 19 Decembrie 2015, ora 12:10
Adoptarea unui stil de via�� s�n�tos se poate realiza prin educa�ia sus�inut� a popula�iei, la orice v�rst�, privind efectele negative asupra st�rii de s�n�tate pe care le au alimenta�ia nes�n�toas� (cu exces de sare, zah�r, gr�simi), consumul exagerat de b�uturi alcoolice, fumatul, sedentarismul �i stresul (acut sau cronic).
Propor�ia optim� de lipide din diet� este de aproximativ 30%, cu evitarea gr�similor de origine animal� (din unt, sm�nt�n�, carne gras�, produse de patiserie) �i optarea pentru cele din pe�te �i a celor de origine vegetal� (din nuci, uleiuri vegetale - de preferat uleiul de m�sline). Propor�ia optim� de glucide din diet� este de aproximativ 55%, cu evitarea alimentelor �i b�uturilor bogate �n zaharuri (pr�jituri, bomboane, sucuri sau alte b�uturi dulci). Propor�ia optim� de proteine din diet� este de aproximativ 15%, cu varia�ii �n ceea ce prive�te sursa proteinelor de origine animal� �i vegetal�. Prin urmare, alimenta�ia s�n�toas� este s�rac� �n gr�simi �i bogat� �n fibre vegetale. Structura alimenta�iei s�n�toase, pentru o persoan� care realizeaz� o activitate fizic� de intensitate medie (2.000 cal/zi): - Cereale: 6 m�suri/zi (o m�sur� fiind echivalent� cu 28,35 g, o felie de p�ine, o can� de cereale pentru micul dejun, jum�tate de can� de cereale, orez sau paste g�tite). - Legume: dou� c�ni �i jum�tate/zi sau de 3-5 ori pe zi. Este de preferat s� predomine legumele verzi (cum ar fi salata, spanac, varz�, broccoli, p�st�i, ardei, dovlecei), respectiv cele galbene (cum ar fi morcovii, cartofii). Sunt recomandate �i boabele de fasole, maz�re, linte. Legumele sunt alimente s�race �n gr�simi, dar bogate �n fibre �i vitamine, �ns� nu trebuie s� uit�m c� unele vitamine sunt distruse prin fierbere. Legumele verzi trebuie consumate cu pruden�� de pacien�ii care urmeaz� tratament cu medicamente cu efect anticoagulant. - Fructe: dou� c�ni/zi sau de dou�-patru ori/zi. Este de preferat s� fie consumate fructele integrale �i nu doar sucul. Consumul de fructe trebuie s� fie c�t mai variat, fiind de preferat fructele proaspete sau congelate sau uscate. Fructele conservate �i siropurile au un con�inut crescut de zah�r (adic� multe calorii). - Lactate: trei c�ni/zi pentru adul�i (pentru copiii �ntre 2 �i 8 ani se recomand� dou� c�ni/zi) sau de 2-4 ori/zi. Lactatele con�in o cantitate mare de calciu. Cele mai s�n�toase sunt produsele degresate sau cu gr�sime pu�in� (lapte, iaurt, br�nz�). Dac� o persoan� nu poate consuma lapte, datorit� sensibilit��ii la lactoz�, se recomand� alte alimente sau b�uturi �mbog��ite �n calciu. - Carne (proteine animale) �i proteine vegetale: cinci m�suri �i jum�tate/zi sau de 2-3 ori/zi (o m�sur� fiind de 28,35 g). Este recomandat consumul de carne ro�ie slab�, carne de pui sau de pe�te, g�tite dietetic (la cuptor, pe gratar sau fierte). Alimentele bogate �n proteine vegetale sunt nucile, alunele, produsele din soia. Optim se recomand� mai pu�in� carne ro�ie, iar o dat� sau de dou� ori pe s�pt�m�n� s� fie consumat pe�te. O diet� s�n�toas� include �i recomand�ri legate de activitatea fizic� (zilnic cel pu�in 30 de minute de exerci�ii pe zi sau, de exemplu, 3 km de mers pe jos, �n ritm vioi). Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 8 Februarie 2016, ora 14:37
Alimentele care sunt o adev�rat� otrav� pentru organism. Medic: �Nu �tiu cum se face, dar toate reu�esc s� bifeze nu unul, ci mai multe efecte negative�
adevarul.ro/locale/slatina/alimentele-adevarata-otrava-organism-... Toate produsele �cu arom� de...� ar trebui evitate Foto: arhiva Adev�rul Nu te omoar� pe loc, �ns� consumate chiar �i ocazional, dar �n cantit��i mari, te aduc �n cabinetul medicului. Sunt alimente banale, �ns� efectul lor devastator se traduce ast�zi �n statisticile groazei: ocup�m primele locuri �n Europa la diabet �i boli cardio-vasculare. �M-a� feri s� introduc orice fel de aliment �n categoria aliment-otrav�, �ns� exist�, �n mod clar, categorii �ntregi de alimente pe care ar trebui s� le evit�m �n alimenta�ie din cauza efectelor lor negative asupra organismului. Iar c�nd spun efecte negative m� g�ndesc �n special la riscul de diabet �i boli cardio-vasculare, boli la care suntem, din p�cate, pe primele locuri �n statistici�, spune medicul specialist �n diabet �i boli de nutri�ie Oana Dudu, din cadrul Spitalului Jude�ean de Urgen�� Slatina. Multe le consum�m tradi�ional �i chiar tindem s� d�m replica �De-aia a tr�it bunica 95 de ani, c-a m�ncat asta!�. Altele ne fac cu ochiul de pe rafturi de doar dou�zeci �i ceva de ani �ncoace, ani �n care, �n schimb, �i statisticile medicale au luat-o razna. Pr�jit sau fiert, margarin� sau unt? Specialistul �n boli de nutri�ie ne atrage aten�ia asupra a cinci alimente sau categorii de alimente extrem de nocive, preciz�nd c� avertiz�rile pot fi, de fapt, mult mai multe, �ns� nu exist� studii suficiente pentru fiecare tip de aliment pentru care, la un moment dat, se ridic� un semn de �ntrebare. Este vorba de: 1. Alimentele pr�jite 2. Dulciurile procesate 3. Alimentele bogate �n sodiu 4. Derivatele de carne � mezelurile �n special 5. Margarina �i br�nza topit� Tradi�ional, rom�nul folose�te foarte des �n buc�t�rie �pr�jeala�. Legumele �le tragem� �n tigaie, ciorba nu e ciorb� dac� la final nu-i ad�ug�m pr�jeala, carnea nu are niciun gust fiart�, a�a c� cel mai des o �arunc�m� �n tigaie. �Pr�jelile cresc foarte mult con�inutul caloric al alimentelor. �l dubleaz�, chiar �l tripleaz� comparativ cu prepararea lor la cuptor sau cu fierberea. Mai mult, prin expunerea la temperaturi mari a uleiurilor apar compu�ii chimici, chiar cancerigeni, dac� avem �n vedere ultimele studii. Vitaminele se degradeaz�, iar ceea ce m�nc�m, �n afar� de gustul care ne satisface, nu ne aduce aproape niciun fel de beneficiu�, spune specialistul. Dulciurile procesate aproape c� nu mai este nevoie ca specialistul s� ne spun� c�t sunt de nocive. Uneori eticheta spune totul. �Cel mai adesea m�nc�m margarin� sau ulei �n loc de unt, �n cantitate mare, m�nc�m foarte mult zah�r �i aditivi, af�natori, agen�i de conservare. Un cocktail de E-uri. Evident c� riscul de c�tig ponderal, de diabet sau de boli cardio-vasculare cre�te semnificativ consum�nd astfel de produse�, precizeaz� medicul Oana Dudu. Alimentele bogate �n sodiu sunt �i ele pe lista neagr�, chiar �i atunci c�nd vorbim de banalele conserve, de mur�turi preparate �n cas�. Con�inutul foarte mare de sare �i afecteaz� �n primul r�nd pe hipertensivi �i cre�te riscul de boli pentru oricine. �ns� nu doar mur�turile sunt campioane la cantitatea de sare con�inut�, ci �i covrigeii, biscui�ii s�ra�i, ketckup-ul (care con�ine �n mod excesiv �i zah�r), chipsurile sau dressingurile din comer� (cu foarte mare con�inut de sare �i gr�simi �rele�). �Niciodat� nu i-a� da copilului margarin� Urm�toarele pe list� � mezelurile. Frumos ambalate, �mbietoare, iar reclama, ce s� mai vorbim. �n fapt m�nc�m �ntr-un foarte mic procent carne, �ns� din nou tot felul de aditivi, arome, coloran�i, f�in� de toate felurile, mult� sare, toate cu riscurile aferente. �C�nd vine vorba de carne, le recomand pacien�ilor mei diabetici, c�t de des pot s� consume, pe�tele. Este prima alegere, chiar �i pe�tele congelat, dac� nu ne permitem pe�tele proasp�t, din surs� sigur�. Din p�cate, noi tradi�ional consum�m foarte mult� carne de porc�, mai spune dr. Dudu. C�nd ajungem la margarin�, medicul devine categoric: �Eu, personal, ocolesc pur �i simplu standul cu margarin�. S� d�m copilului margarin�, cum ne �mbie reclamele, c�-i simpl�, c� e cu unt? �Nici m�car nu �tiam c� exist� acest tip de margarin�, margarin� cu unt. Niciodat� nu i-a� da copilului margarin�, pentru c� la aceast� v�rst� toate sistemele sunt �n formare �i are nevoie de tot ce e mai bun, �n niciun caz de acizi gra�i de tip trans. Poate c� prin pre� se impune �n fa�a untului, de exemplu, �ns� cred c� m�car pentru copiii no�tri putem face un astfel de efort! Mult mai s�n�toas� este diminea�a o felie de p�ine cu dulcea�� f�cut� �n cas�, �n care �tim clar ce am pus, cum am f�cut-o�, mai spune medicul. Din aceea�i categorie de produse de evitat fac parte �i iaurturile cu fructe, br�nza topit� �i altele. ��n general cam toate produsele din categoria �cu arom� de...� sunt de evitat, pentru c� adesea aromele sunt sintetice, gustul �i culoarea poate te duc cu g�ndul la ce-�i sugereaz� eticheta, �ns� m�n�nci de fapt compu�i de laborator�, men�ioneaz� medicul. �Orice produs preparat �n cas� este de preferat� Dac� lista cu ce s� nu m�nc�m este destul de lung�, ce ar fi totu�i de f�cut. S� ne rezerv�m timp �i s� prepar�m c�t mai mult din ce poftim, �n cas�. �E foarte greu s� le spui pacien�ilor categoric s� nu consume anumite produse. Eu chiar �i pacien�ilor mei cu diabet le spun c� �n m�sur� st� totul. Dac� au poft� de dulce �i fructul, care ar fi alegerea cea mai s�n�toas�, nu o satisface, nu e voie-nu e voie, �ns� dac� pofte�ti zile la r�nd, dec�t s� m�n�nci o pr�jitur� de la cofet�rie, mai bine faci �n cas� o pr�jitur�, cu mai pu�in zah�r, cu unt, nu cu margarin�, cu sare pu�in� sau deloc, �i-�i satisfaci pofta. E valabil �i pentru mezeluri �i pentru alte produse. Dac� nu m�n�nci zilnic, ��i po�i permite s� gu�ti chiar �i din sl�nina de la �ar�, care are gr�sime, dar �tii clar ce con�ine, a preparat-o tata sau bunicul. Chiar �i fructele, ne fac bine dac� le m�nc�m ca atare, av�nd �i fibre, dar cre�tem cantitatea de zah�r consumat dac� ne prepar�m un suc proasp�t din patru mere, nu unul, c�t am fi m�ncat, sau din patru portocale. Oricum, efectul devastator asupra organismului nu se produce dintr-o singur� categorie de produse consumate, e vorba de faptul c� suntem bombarda�i din toate p�r�ile. Nu �tiu cum se face, dar fiecare categorie de alimente reu�e�te s� puncteze mai multe efecte negative, iar noi, pentru c� acum ne permitem s� achizi�ion�m de pe raft, suntem sensibili la c�t de bine arat� produsul, la cum e ambalat �i prezentat �i mai pu�in ne punem problema c�t e de s�n�tos�, �ncheie medicul. Citeste mai mult: adev.ro/o27flz Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 8 Februarie 2016, ora 14:38
Untul, margarina �i uleiul - moartea din farfurie: de ce sunt nocive �i cum ne �mboln�vesc aceste alimente
adevarul.ro/locale/turnu-severin/untul-margarina-uleiul-moartea-... Untul �i margarina sunt toxice, dac� sunt consumate �n cantit��i mari Uleiul alimentar, untul �i margarina sunt considerate produse alimentare nes�n�toase. �n realitate, spun speciali�tii, acestea sunt foarte d�un�toare pentru organismul uman, dac� sunt consumate �n cantit��i mari o perioad� mai lung� de timp. Uleiul alimentar pe care �l cump�r�m din comer�, margarina �i untul folosite la g�tit se transform� prin procesul de �nc�lzire �n gr�simi trans, care sunt deosebit de toxice pentru peretele vaselor de s�nge fiindc� pot produce leziuni. Cu alte cuvinte aceste alimentele sunt periculoase tocmai din cauza acestor gr�simi trans care contribuie la formarea pl�cilor de aterom. �Peretele vasului are �n interior un strat unicelular, care se nume�te endoteliu vascular. Tinere�ea noastr� rezid� �n c�t de mult p�str�m endoteliul vascular f�r� leziuni. Ori gr�simile trans, care apar datorit� produselor de patiserie, produselor de cofet�rie, pr�jelilor �n ulei, g�titul acela �n ulei refolosit, �n gr�simi excesive, se depun �n endoteliu �i produc leziuni care se numesc pl�ci de ateroscleroz�, explic� reputatul medic cardiolog severinean Cristian Jianu de la Spitalul Jude�ean de Urgen�e din Drobeta Turnu Severin. Consum moderat Consumul acestor alimente nu este toxic penru organism dac� este moderat, nu mai mult de 10 grame de unt sau de margarin� zilnic. �n plus, copiii p�n� �n 14 ani au nevoie de unt pentru c� are �n compozi�ie vitamina D, care ajut� la absorb�ia calciului. �Nu a� fi partizanul scoaterii lor totale din alimenta�ie. O felie de p�ine, o tartin�, uns� cu un strat sub�ire de margarin� sau de unt, cu un produs lactat par�ial degresat sau cu chefir este extraordinar de s�n�tos s� serve�ti la micul dejun. �elul nostru este s� consum�m foarte pu�in� gr�sime pe zi, eu zic c� mai mult de 10 grame de unt sau de margarin� nu avem de ce s� consum�m zilnic. Mai mult de at�t �nseamn� intoxicarea corpului, �nseamn� produ�i toxici, adic� aceste gr�simi trans�, mai spune Cristian Jianu, cardiologul severinean. Popula�ia consum�, �n general, o cantitate mare de gr�simi trans reprezentat� de uleiurile vegetale hidrogenate din industria alimentar� de tip: fast food, snacks, chips, pr�jituri, produse de patiserie, uleiuri rafinate �i dublu rafinate folosite la g�tit, margarina �i alte produse. �Adev�rata problem� sunt ingredintele pe care industria tehnologic� le folose�te pentru aceste produse din supermarketuri, acele pungi pline cu tot felul de cornule�e, cartofi felia�i, alune cu nu �tiu ce. Toate acestea, pe l�ng� gr�simile trans care rezult� din prelucrarea termic� a untului �i a gr�simii, au o serie de aditivi care creeaz� dependen��. Ele sunt o bun� afacere pentru industria alimentar�, un c�tig �ns� sunt extraordinar de d�un�toare s�n�t��ii noastre�, este de p�rere medicul Cristian Jianu. Ce boli provoac� Alimenta�ia cu gr�simi trans provoac� obezitate, cancer, diabet, boli degenerative ale articula�iilor, depresie, modific�ri comportamentale. Aceste gr�simi sunt implicate �i �n apari�ia aterosclerozei, cu efecte nefaste pentru sistemul cardiovascular �n ansamblu. �Toate aceste boli ne scurteaz� via�a, bolile de inim� sunt grave fiindc� ele ne scurteaz� via�a cu 12 p�n� la 15 ani. �n fond b�t�lia, c�nd vorbim de margarin�, sport, de sl�bit �i de toate metodele acestea de a combate bolile cardiovasculare se d� pentru 12-15 de ani de via�� pe care �i c�tig�m dac� nu fum�m, nu suntem fum�tori pasivi, nu suntem obezi, nu m�nc�m gr�simi trans, nu consum�m sare �n cantitate mare�, explic� cardiologul Jianu. Ce este recomandat Medicul severinean recomand� pentru consum uleiul de m�sline presat la rece fiindc� are un con�inut bogat �n Omega 3, Omega 6 �i nu produce gr�simi trans �n cantit��i at�t de mari fa�� de uleiul alimentar obi�nuit. De asemenea, este recomandat ca alimentele s� fie preg�tite la abur, cu acele tig�i speciale din ceramic�, care folosesc extraordinar de pu�in� gr�sime. �n plus, este bine de evitat la cump�r�turi acele produse pe eticheta c�rora apar gr�simi trans par�ial hidrogenate fiindc� prin g�tire se transform� �n acizi gra�i trans, care stimuleaz� procesul de �mb�tr�nire a vaselor. Citeste mai mult: adev.ro/nj1a54 Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 8 Februarie 2016, ora 14:39
C�t de s�n�toas� este margarina?
adevarul.ro/sanatate/dieta-fitness/cat-sanatoasa-margarinar-1_53... Pentru ca margarina s� devin� tartinabil� este �mbog��it� cu ulei de cocos sau cu ulei de palmier Se poate spune c� margarina este un aliment controversat. De�i trebuia s� �nlocuiasc� untul, ea a fost criticat� �nc� de la �nceput datorit� con�inutului ridicat de gr�simi trans, nocive pentru s�n�tate. Care este adev�rul despre margarin�? Margarina a fost inventat� �n 1869 de c�tre chimistul francez H. Mège Mouriès, care a amestecat gr�simi animale, �n special cea de vit�, cu uleiuri vegetale. Ini�ial a fost fabricat� doar �n Olanda �i Statele Unite, �ns� datorit� pre�ului mic, ea a �nceput s� fie consumat� la scar� mondial�. De atunci, compozi�ia margarinei s-a mai modificat, gr�simea animal� fiind �nlocuit� cu gr�simi vegetale. Cum se ob�ine La �nceput, margarina se ob�inea prin hidrogenarea uleiurilor vegetale lichide. Prin acest proces gr�simile c�p�tau o consisten�� semisolid�, �ns� totodat� acizii gra�i nesatura�i, benefici pentru s�n�tate, �i schimbau compozi�ia �i deveneau satura�i, intr�nd astfel �n categoria gr�similor contraindicate. Cu trecerea timpului tehnica de fabricare s-a modificat, procesul de hidrogenare fiind �nlocuit cu unul de amestecare a gr�similor vegetale ( interesterificare). Ast�zi, ea are �n compozi�ie uleiuri vegetale naturale, rafinate, precum: uleiul de floarea-soarelui, de rapi��, de m�sline sau de in, dar �i ap�. Pentru ca margarina s� devin� tartinabil� ea este �mbog��it� ulei de cocos sau de palmier, care are o consisten�� solid� la temperatura camerei. Astfel, num�rul de gr�simi trans este considerabil mai mic, locul lor fiind luat de acizii gra�i nesatura�i. Ce gr�simi con�ine �n cadrul procesului modern de fabricare, margarina este �mbog��it� cu acizi gra�i Omega-3 �i Omega-6. Pentru a func�iona corespunz�tor organismul are nevoie de ace�ti acizi gra�i nesatura�i, ce previn bolile cardiovasculare. Afl� mai multe pe clicksanatate.ro Citeste mai mult: adev.ro/n8hkjz Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 8 Februarie 2016, ora 14:40
M�nc�ruri care �ngra�� f�r� s� ne d�m seama. Unele dintre ele sunt folosite f�r� succes �n diete, �n cantit��i mari
adevarul.ro/locale/brasov/mancaruricare-ingrasa-dam-seama-folosi... Cu to�ii �tim c� pr�jelile, pastele, dulciurile sau m�ncarea de tip fast-food �ngra��. Exist� �ns� �i alimente pe care le consum�m zilnic �i care ne pot �ngr�a f�r� s� ne d�m seama. Ciorba este unul dintre alimentele de baz� ale rom�nilor. O ciorb� simpl� de legume este inofensiv� �i chiar hr�nitoare, dar totul depinde de cum este g�tit�. �Dac� fierbem toate legumele la ciorb�, nu ad�ug�m vegeta �i nici past� de ro�ii din comer�, atunci putem s� o m�nc�m f�r� probleme. Dac� putem vegeta sau past� de ro�ii trebuie s� �tim c� acestea au foarte mult� sare, chiar �i zah�r �n compozi�ie, de�i nu pare a fi a�a. De asemenea dac� �nainte s� le punem �n ciorb� c�lim legumele, atunci clar vom avea o por�ie serioar� de calorii �n plus. Este drept c� e mai gustos a�a, dar ciorba va �ngr�a. Dac� ad�ug�m �i sm�nt�n� sau r�nta� f�cut cu f�in� p�rjit�, atunci ciorba va �ngr�a la fel de mult ca o por�ie de cartofi p�rji�i sau friptur�, spune nutri�ionistul Eva Ior�an. Aten�ie la carnea ro�ie Mul�i dintre noi ne ferim de carnea de porc pe motiv c� �ngra�� �i alegem carnea de vit�. �i aceasta �ngra�� dac� este preparat� la cuptor. �Carnea ro�ie este foarte bun� dac� este fiart� sau preparat� la gr�tar. Dac� o facem la cuptor, ea se va coace timp de mai multe ore �n propria gr�sime �i va avea multe calorii�, mai spune nutri�ionistul. Fructele au multe calorii �n multe diete sunt recomandate fructele sau sucurile de fructe. �i acestea �ngra��, chiar dac� nu credem acest lucru. �Unele fructe cum sunt bananele, strugurii, perele, prunele, �ngra�� deoarece au mult zah�r �n compozi�ie. Toate fuctele au zah�r �i dac� le consum�m �n cantit��i mari ne vom �ngr�a. Printre fructele mai s�race �n zah�r se num�r� merele, avocado, citricele. Nu trebuie s� ne am�gim c� dac� vom m�nca fructe �n loc de o mas� principal� vom sl�bi. Nu este a�a. Doi ciorchini de struguri au tot at�t de multe calorii ca o friptur�. O alt� gre�eal� este s� bem mult suc de fructe sau shake-uri cu fructe amestecate. Lucru gre�it deoarece pentru a ob�ine un pahar de suc folosim mult mai multe fructe dec�t dac� le-am m�nca �n stare lor natural�. Automat �nghi�im mai mult zah�r. Fructele sunt �ns� foarte bune pentru s�n�tate, dar cu modera�ie �i mai ales diminea�a�, mai spune specialistul. P�inea neagr� sau graham nu este dietetic� Sunt persoane care �nlocuiesc p�inea alb� cu cea neagr� sau cu graham. Speciali�tii spun c� diferen�a este de gust �i nu de calorii. �P�inea neagr� are teoretic mai pu�ine calorii. Asta dac� o facem noi �n cas� �i �tim ce punem �n ea. Cea din comer� are mul�i coloran�i �i E-uri ca s� �i dea aspectul. Are cam acela�i num�r de calorii ca �i p�inea alb�. �i covrigii cu care unii dintre noi �nlocuiesc micul dejun �ngra�� mult, la fel ca �i o p�ine. Cerealele �ngra�� �i ele dac� m�nc�m multe. Chiar dac� le punem �n iaurt �i nu �n lapte, tot ne �ngra��. Putem s� limit�m por�ia la 50 -100 de grame pe zi, mai ales diminea�a�, mai spune medicul. Unele legume �ngra�� �n cantit��i mari Mul�i dintre noi �inem post potrivit religiei, dar �i ca s� sl�bim. Renun��m la carne sau lactate �i m�nc�m legume, �ns� unele dintre �ngra�� la fel de mult. �Orezul consumat �n cantit��i mari �i condimentat cu sare poate �ngr�a. La fel �i cartofii, chiar dac� sunt doar fier�i. �i fasolea uscat� �ngra��. Mul�i dintre noi atunci c�nd �inem post m�nc�m alune, nuci sau migdale ca s� compens�m lipsa de carne, dar �i aceasta �ngra��. 100 de grame de alune au tot at�tea calorii c�t 3-4 felii de p�ine�, mai spune specialistul. Citeste mai mult: adev.ro/o21v7q Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 8 Februarie 2016, ora 14:41
Ce, c�t �i cum s� m�nc�m ca s� nu ne �ngr��m: regulile simple care ar trebui respectate �i gre�elile periculoase pe care le facem zi de zi
adevarul.ro/locale/brasov/ce-mancam-nu-ingrasam-regulile-simple-... Nutri�ioni�tii spun c� o persoan� cu un metabolism normal va avea o greutate normal� dac� respect� c�teva reguli simple, f�r� s� fie nevoie de cure de sl�bire �i zile �ntregi la sala de fitness. Medicii spun c� este foarte important s� respect�m cele trei mese pe zi. �Ideal este s� nu s�rim nicio mas� principal�. Micul dejun este foarte important. Diminea�a putem s� m�nc�m orice, deoarece metabolismul este accelerat. Nu spun acum s� d�m buzna la fast-food la micul dejun, dar diminea�a putem m�nca �i o omlet�, �i o cl�tit�, dar �i cereale, lactate sau fructe care dau energie. Masa de pr�nz poate fi �i ea consistent�. La pr�nz ne putem permite o friptur� cu cartofi sau orez, paste sau chiar pr�jeli, numai c� acestea din urm� nu trebuie consumate zilnic. Seara, masa trebuie s� fie c�t mai u�oar�. Sunt de evitat dulciurile, pr�jelile, cartofii, orezul, pastele �i chiar fructele, deoarece toate �ngra��, plus c� se diger� destul de greu seara. Dac� a�i m�ncat peste zi mai mult� p�ine este bina ca seara s� o elimina�i dac� se poate�, spune medicul nutri�ionist Eva Ior�an. Gre�elile alimentare ce trebuie evitate Multe persoane care m�n�nc� o dat� pe zi se mir� c� se �ngra��. Nutri�ioni�tii au o explica�ie. �Persoanele care nu respect� cele trei mese �i sar peste micul dejun sau pr�nz sunt mai �nfometate seara �i au tendin�a s� m�n�nce mai mult. �n plus, organismul �i va lua tot necesarul de vitamine �i proteine din masa de sear� �i nu trebuie s� ne mir�m c� se pune. �n plus, seara digestia este mai lent� �i de aceea persoanele care m�n�nc� mult seara au tendin�a s� se �ngra�e�, mai spune medicul. Orele ideale pentru masa de sear� Cea mai mare gre�eal� pe care o putem face este s� ne culc�m imediat dup� ce m�nc�m. �Ideal este ca masa de sear� s� se consume cu 2-3 ore �nainte de culcare. Asta nu �nseamc� c� dac� ne culc�m la miezul nop�ii putem m�nca la zece seara f�r� s� se pun�. Ora ideal� pentru cin� este 18.00-19.00, maxim 20.00. Seara trebuie se avem mese u�oare gen pe�te sau carne slab� preferabil cu salat� sau legume. Dac� ave�i poft� de cartofi atunci elimina�i p�inea. Nu m�nca�i dulciuri sau fructe seara deoarece au zah�r mult �i, pe l�ng� faptul c� �ngra��, dau energie �i ve�i adormi mai greu�, mai spune medicul. Gusta�i, nu �nfuleca�i O regul� simpl�, dar foarte eficient� este aceea care spune c� la mas� trebuie s� gu�ti, nu s� te �ndopi. �Nu este bine s� m�nc�m p�n� sim�im c� avem burta plin� �i aproape plesnim. Este ideal s� ne scul�m de la mas� �nainte s� ne sim�im s�tui. Asta nu �nseamn� s� facem foamea. Nu este bine s� m�nc�m mult pentru c� ne for��m organismul �i atunci chiar ne vom �ngr�a. Dac� nu v� pute�i ab�ine s� umple�i farfuria, exist� un truc simplu. Alege�i farfurii mai mici. Vor fi pline �i aceastea, dar por�iile vor fi mai mici. Foarte important este s� nu m�nca�i foarte repede deoarece nu este s�n�tos. Dac� m�nca�i mai �ncet ve�i avea o digestie bun�, dar ve�i m�nca �i mai pu�in�, mai spune medicul. Mi�carea este foarte important� Studiile arat� c� persoanele sedentare au un risc cu 50% mai mare s� devin� obeze. �Mi�carea este crucial� pentru un organism s�n�tos. Ajut� la digestie �i v� men�ine �n form�. Nu trebuie s� merge�i zilnic la sal� pentru a face mi�care. O jum�tate de or� de mers pe jos zilnic este suficient. Uita�i de ma�in� sau autobuz dac� distan�a dintre cas� �i serviciu nu este foarte mare �i merge�i pe jos. Pute�i merge la �not care este la fel de eficient, dar �i la aerobic sau fitness de dou� ori pe s�pt�m�n�. Fiecare poate alege ce �i place mai mult�, mai spune medicul. Bombe calorice de evitat Sunt anumite alimente care au foarte multe calorii �i care �ngra��. Medicii spun c� ar trebui s� le evit�m. �Tot ce este pr�jit �n ulei �ngra�� mult, fie c� este vorba de carne, cartofi sau chiar legume. Pr�jelile sunt de evitat �i nu trebuie consumate mai mult de o dat� pe s�pt�m�n�. Dulciurile �ngra�� �i ele �i trebuie r�rite. Nu m�nca�i zilnic pr�jituri sau ciolocat�. Sucurile din comer� au foarte mult zah�r �i ar trebui eliminate deoarece au �i multe E-uri. V� pute�i face acas� sucuri naturale. Chipsurile, snack-urile �i toate gust�rile de pe pia�� sunt bombe calorice �i sunt total nes�n�toase. Mezelurile trebuie evitate deoarece �ngra��, nu sunt s�n�toase �i cu ele se consum� �i mult� p�ine�, mai spune medicul. Citeste mai mult: adev.ro/o1jcnq Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 8 Februarie 2016, ora 14:42
Topul celor mai nocive alimente de pe pia��. Care sunt bombele calorice pe care le consum�m �n mod frecvent
adevarul.ro/locale/brasov/topul-celor-mai-nocive-alimente-piata-... Speciali�tii avertizeaz� c� putem s� ne distrugem s�n�tatea dac� alegem s� consum�m anumite alimente care sunt total nes�n�toase, de�i foarte gustoase. Mezelurile dup� care t�njeam cu to�ii �n comunism �i pe care acum le g�sim la tot pasul sunt printre cele mai nocive produse alimentare. Medicii spun c� ar trebui s� renun��m de tot la ele, dar dac� nu este posibil m�car s� le consum�m cu modera�ie. �Mezelurile con�in carne de proast� calitate, sunt pline de E-uri, �ngra�� �i au foarte mult� sare. Cele mai periculoase, ca s� spun a�a, sunt crenvur�tii �i parizerul, care au �n compozi�ie multe zg�rciuri, tendoane �i �orici �i carne destul de pu�in�. Nici salamurile, �unca sau alte tipuri de mezeluri nu sunt mai naturale. Toate au conservan�i, tot felul de aditivi �i poten�atori de arom� care le fac mai gustoase. Trebuie evitate pe c�t posibil. Putem consuma mezeluri dac� ni le facem �n cas�, din carne pe care noi am cump�rat-o �i �tim exact ce punem �n ele. Consumate zilnic, mezelurile pot duce la probleme cardiace, la un colesterol m�rit �i la probleme de rinichi din cauza cantit��ii mari de sare pe care o con�in�, spune Eva Ior�an, medic nutri�ionist. Asociatia Na�ional� pentru Protec�ia Consumatorilor �i Facultatea de Alimenta�ie �i Turism din cadrul Universit��ii Transilvania din Bra�ov au f�cut �n 2012 un top al celor mai nocive salamuri �i au ar�tat c�te E-uri au fiecare. Conservele sunt adev�rate bombe calorice Nici conservele de pia�� de la cele din carne, pateuri sau chiar pe�te nu sunt deloc naturale. �Tot ce este la conserv� este procesat, con�ine conservan�i ca s� �in� c�t mai mult. Chiar dac� au un gus bun nu sunt benefice pentru s�n�tate deoare au foarte multe E-uri. Nimic din ceea ce este conservat nu este natural. Putem gusta din ele, dar nu trebuie s� le consum�m regulat. Pe l�ng� faptul c� ne �ngra��, pot �n timp s� ne afecteze ficatul. Pateurile sunt printre cele mai v�ndute conserve de pe pia�� �i to�i le m�nc�m. Ne putem face �ns� �n cas� un pateu delicios din ficat care nu are E-uri�, mai spune medicul. Sucurile acidulate, un atac direct la stomac Niciun suc de pe pia�� care �ine c�teva luni nu este natural. Cele mai nocive sunt sucurile acidulate. �Toate sucurile de pe pia�� au foarte mult zah�r. Cele light sunt �i mai periculoase deoarece con�in �nlocuitori artificiali ai zah�rului. Acestea nu �ngra��, dar sunt cancerigene. �n plus, acidul din aceste sucuri ne atac� stomacul. Nici sucurile f�r� acid nu sunt foarte bune deoarece nu sunt naturale. Multe sunt f�cute din concentrate �i au mult� glucoz�. �n plus, sucurile din magazine au E-uri �i coloran�i artificiali. Unele mai multe, altele mai pu�ine. Dac� vrem s� bem un suc, ne putem face acas� unul din fructe proaspete. Acela este cu siguran�� natural�, mai spune nutri�ionistul. Cipsurile, floricele �i snacks-urile sunt chimice Foarte c�utate de copii �i tineri, cipsurile, floricele �i snacks-urile sunt printre cele mai periculoase gust�ri. �Rafturile magazinelor sunt pline de astfel de produse adorate de copii �i tineri. Sunt �ns� extrem de periculoase. �ngra�� foarte mult, nu au nimic natural �n ele �i nicio valoare nutri�ional�. Au foarte mult� sare �i tot felul de poten�iatori de arom� care le fac delicioase. Trebuie evitate pe c�t posibil. P�rin�ii nu ar trebui s� le cumpere la copii a�a ceva. Se pot face cipsuri din cartofi acas� �i chiar floricele din boabe din porumb. Pe plan mondial, s-a observat c� rata de obezitate este mai mare cu 30% la copiii �i adolescen�ii care consum� regulat astfel de produse�, explic� medicul. Iaurturile cu fructe nu sunt naturale Iaurturile sunt s�n�toase cu condi�ia fie simple, f�r� alte adaosuri de arome sau coloran�i. �Iaurtul este unul dintre cele mai s�n�toase alimente cu condi�ia s� fie alb �i simplu. Dac� este cu fructe sau felul de alte arome situa�ia se schimb�. Copiii �i chiar adul�ii ador� iaurturile cu fructe, dar acestea nu sunt naturale. Au zah�r �i tot felul de coloran�i �i arome care dau gustul specific al unor fructe. Pute�i s� v� face�i acas� iaurt cu fructe. Pute�i pune fructe proaspete �ntr-un iaurt simplu �i ave�i un desert natural �i delicios. Chiar �i la iaurturile simple de pe pia�� trebuie s� ave�i grij� �i s� citi�i cu aten�ia eticheta. Unele dintre ale au �n compozi�ie �i lapte praf�, mai spune Eva Ior�an. Citeste mai mult: adev.ro/o0m0l4 Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 8 Februarie 2016, ora 14:44
Care sunt cele mai periculoase E-uri �nt�lnite �n magazinele din Rom�nia. C�t r�u ne poate face Aspartamul �i �n ce b�uturi �l g�sim
adevarul.ro/locale/slatina/care-celemai-periculoase-e-uri-intaln... �n Rom�nia sunt acceptate mai multe E-uri dec�t �n alte ��ri Substan�ele chimice folosite �n prepararea alimentelor, numite aditivi alimentari sau �E�-uri, au devenit omniprezente. �n ciuda faptului c� toat� lumea a auzit de aceste substan�e chimice �i c� ele nu sunt indicate pentru consum, foarte pu�ini dintre noi �inem cont de avertiz�rile speciali�tilor. Aditivii alimentari nu sunt consuma�i direct ca �i alimente de c�tre organism, ci se reg�sesc, �n diferite cantit��i, �ntr-o gam� mare de produse alimentare. Consumate �n mod repetat, produsele ce con�in �E�-uri ajung� s� ne otr�veasc� corpul, dar �i mintea. Principalul lor efect este c� ac�ioneaz� ca �i un drog: asigur� satisfac�ie pe moment, dar, la scurt dup� trecerea efectului, mintea �i corpul cer o nou� doz� de �drog�. Sigur toat� lumea s-a �ntrebat cel pu�in o dat� ce �nseamn� litera �E� semnat� s� reprezinte aditivii alimentari mai sus-men�iona�i. Speciali�tii spun c� litera simbolizeaz� faptul c� aceste substan�e au fost testate minimum �ase ani �n spa�iul UE, dar c� acest lucru nu �nseamn� c� sunt benefice pentru organism. Magazinele din �ara noastr� au ajuns s� fie pline, la acest moment, cu alimente din care aditivii alimentar sunt, practic, nelipsi�i. Tania Tr�istaru, inspector �n cadrul Comisariatului Jude�ean pentru Protec�ia Consumatorilor (CJPC) Olt, afirm� c� toate substan�ele aditive folosite �n �ara noastr� sunt cuprinse �n Regulamentul nr. 1.333/2008. �Acest Regulament al E-urilor armonizeaz� utilizarea aditivilor �n alimente �n �ntreaga Comunitate European�, acoperind toat� gama de aplica�ii � de la coloran�i care se folosesc pentru marcarea c�rnii sau pentru decojirea cojilor de ou�, p�n� la folosirea aditivilor �n al�i aditivi alimentari sau �n enzime. Legisla�ia prevede �n mod clar informarea consumatorilor c�t mai complet� privind E-urile folosite �n fabricarea oric�rui produs de pe pia�� aflat la v�nzare: identitatea substan�ei respective, propriet��ile sale, durabilitate, alergeni, condi�ii de depozitare �i cale caracteristici�, afirm� Tania Tr�istaru, inspector CJPC Olt. Unul dintre cele mai utilizate E-uri �n �ara noastr� este Glutamatul de sodiu sau Glutamat monosodic, numit oficial �E-621�. Despre acest aditiv se afirm� c� este cancerigen, degradeaz� neuronii, d� dependen��, produce obezitate. Cele mai �nt�lnite efecte ale glutamatului de sodiu sunt: durerile de cap, amor�irea membrelor, �nro�irea fe�ei, constric�iile musculare, agravarea astmului �i oboseala. E-621, numit �i �sarea chinezeasc�, se g�se�te �n: sos de soia, mezeluri (c�rna�i, salam, parizer), condimente - cunoscutele �cuburi magice�, supe instant la plic, br�nzeturi, legume �n conserv�, bulion, arom� �natural� de pui, sosuri, chipsuri, pufule�i etc. Grav este c� acest aditiv este ascuns pe etichetele produselor sub nume precum: hidrolizat, extract de drojdie, protein� vegetal� hidrolizat�, bulion, arom� de fum, gelatin�, poten�ator de gust, cazeinat de sodiu, sirop de orez sau orez brun, cazein�, autolizad, protein� texturat�. �Colorantul ro�u� (Amarant), oficial �E-123�, este �i el cancerigen, fiind interzis �n SUA �i Rusia, dar permis �n Rom�nia, unde se g�se�te �n: lichioruri, icre, jeleuri, br�nz� topit�, vinurile de mas� (ro�ii - slabe). Poate produce cancer, moarte fetala, agraveaz� astmul, poate produce si malformatii congenitale, moarte fetala si sterilitate, provoac� eczeme, hiperactivitate �i reac�ii alergice �n cazul persoanelor sensibile la aspirin�, nu este indicat �n alimenta�ia copiilor deoarece provoac� hiperactivitate �i diminueaz� puterea de concentrare a acestora. Acest adititiv nu trebuie confundat cu planta cu acela�i nume, ce produce semin�e bogate �n proteine �i minerale, folosite �n diferite ��ri ca �nlocuitor al cerealelor. Un colorant galben E-110 este �i el des �nt�lnit deoarece se g�se�te �n multe produse extrem de c�utate: b�uturile r�coritoare de culoare galben� (portocale), �nghe�at�, multe alte dulciuri de culoare galben-portocalie (budinci, pr�jituri �.a.), gem de caise/piersici, mar�ipan, marmelad� de citrice, supe instant, margarin�, creme pentru pr�jituri �i torturi, b�uturi energizante, pesmet, supe instant cu t�ie�ei. Acest aditiv poate produce astm, disfunc�ii ale percep�iei gustului, distrugeri cromozomiale, spasme vasculare, blocarea enzimelor digestive, tumori renale. Tot �n sucuri g�sim �i E-951, adic� cunoscutul Aspartam, un �ndulcitor folosit la sucurile �f�r� zah�r�; este cancerigen �i se pare c� st� la baza a c�teva zeci de boli grave. De asemenea, tot la noi �n �ar�, unele b�uturi r�coritoare con�in E-211, acid benzoic, interzis �n SUA; poate provoca cancer. Aspartamul poate afecta rinichii, sistemul digestiv, vasele de s�nge, ficatul, pancreasul �i sistemul nervos central. Ca �i reac�ii adverse pot ap�rea: dureri de cap, ame�eal�, spasm muscular, depresie, oboseal�, irascibilitate, probleme de vedere, pierderi de memorie, dureri ale articula�iilor, respira�ie greoaie. �n func�ie de organismul persoanei care consum� aspartam regulat, simptomele pot ap�rea imediat sau dup� consumul �ndelungat de E-951. Aspartamul se g�se�te �n peste 6.000 de produse alimentare, cum ar fi: b�uturi dietetice, bomboane mentolate f�r� zah�r, gum� de mestecat f�r� zah�r, gelatin�, suplimente vitaminice masticabile, iaurt dietetic, ceaiuri instant, cafea instant, gem, marmelad�, dulcea��, ciocolat� cald�, medicamente, suplimentele alimentare, tabletele de multivitamine. Conservele �i preparatele din carne con�in E-213, numit Benzoat de calciu, care provoac� migrene, este cancerigen �i agraveaz� astmul. Conservan�ii E-220 �i E-228, numi�i �i sulfi�i, se g�sesc �n bere, vin, o�et din vin, fructe confiate, cartofi deshidrata�i, pr�jituri �i carne de hamburgeri. Acidul citric sau E-330 este �i el foarte prezent �n magazinele din �ara noastr�. Este unul dintre cei mai folosi�i aditivi alimentari �i trebuie f�cut� precizarea c�, de�i se g�se�te �n cantitate mare �n citrice, el nu trebuie confundat cu acidul citric din alimente. Acest aditiv nu este ob�inut din citrice, ci este sintetizat de diferite specii de fungi din zaharuri, amestecul ob�inut fiind apoi filtrat �i tratat cu hidroxid de calciu �i acid sulfuric. Ca �i efecte adverse se num�r�: distrugerea smal�ului dentar, favorizeaz� apari�ia cariilor dentare, iritar� mucoasele, produce vom�, balonare, grea��, diaree �i crampe abdominale. Nu este recomandat �n alimenta�ia copiilor, iar cei care sufer� de afec�iuni cardiovasculare sau renale, afec�iuni ale aparatului digestiv �i diaree, trebuie s�-l ocoloeasc� neap�rat. Acest aditiv alimentar E-330 se �nt�lne�te �n aproape toate b�uturile produse de industria alimentar� - sucuri, dulciuri, produse lactate, biscui�i, pr�jituri, pe�te congelat, fructe de mare, �nghe�at�, vin, dulcea�a, gem, fructe sau legume conservate, jeleuri, sosuri, maionez�, produse de patiserie �i �n bere cu diferite arome. Acestea sunt doar c�teva dintre E-urile cel mai �nt�lnite �n magazinele din �ara noastr�. Speciali�tii OPC Olt spun c� fiecare dintre noi se poate feri de consumul de aditivi �i de efectele sale dac� suntem aten�i: �Suntem con�tien�i cu to�ii c� E-urile au invadat �i pia�a din �ara noastr�, era inevitabil. Ne putem feri �ns� de aceste substan�e dac� ne lu�m c�teva m�suri elementare de precau�ie: s� consum�m rar dulciuri puternic colorate �i b�uturi cu arome / �ndulcitori, s� consum�m mezeluri ocazional, s� ne ferim de alimentele cu liste lungi de ingrediente �i, pe c�t posibil, s� c�ut�m mai mult fructe proaspete �i nu pe cele sub form� de compoturi, gemuri, dulce�uri etc�, a precizat Tania Tr�istaru, inspector OPC Olt. Citeste mai mult: adev.ro/nufpcv Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 8 Februarie 2016, ora 14:45
Senza�ia care ne distruge alimenta�ia. Tratamentul banal �mpotriva arsurii stomacale: paharul cu ap� face minuni
adevarul.ro/locale/slatina/senzatia-distruge-alimentatia-tratame... Arsurile la stomac sunt favorizate de b�uturile carbogazoase �i m�nc�rurile grase �n cantit��i exagerate Arsurile la stomac apar �n special din cauza alimenta�iei dezechilibrate �i se manifest� prin dureri sup�r�toare �n dreptul pieptului �i �n zona g�tului. Medical vorbind, durerile apar c�nd acidul din stomac, amestecat cu alimente par�ial digerate, se mut� �n g�t �i esofag. Exist� c�teva metode naturale �i alimente ce pot ameliora arsurile de stomac care, din fericire, se afl� la �ndem�na tuturor. �n limbajul popular, arsurile la stomac mai sunt cunoscute sub numele de �jig�raie� sau �jig�. Ele reprezint� o senza�ie nepl�cut� �i sup�r�toare de arsur� sau de durere �n spatele sternului, care apare �n cazul irita�iei cu suc gastric acid a pere�ilor esofagului. Doctorul Elisabeta S�ndescu, medic primar �n Slatina, precizeaz� c� arsurile la stomac apar at�t la persoanele ce sufer� de aciditatea m�rit� a stomacului, dar �i �n cazul acidit��ii normale. Adeseori, refluxul �i pirozisul, asociat cu acesta, apar ca urmare a supra-alimenta�iei sau �n urma relax�rii valvei situate �ntre esofag �i stomac. Pirozisul frecvent �i puternic care se amplific�, fie dup� ce m�nc�m, fie dup� ce ne culc�m, este unul dintre simptomele cele mai importante ale refluxului gastro-esofagian. Alte cauze posibile ale arsurilor la stomac sunt: abuzul de alimente condimentate, grase, pr�jite, acre, obezitatea, administrarea anumitor medicamente (precum nitra�ii sau blocantele canalelor de calciu, teofilin�, aspirin�, ibuprofen); sarcina � la femei; consumul b�uturilor alcoolice; fumatul; unele boli ale organelor interne amintite �i mai devreme - gastrita, ulcerul gastric, hernia diafragmal�, diabetul, sclerodermia. �Arsurile la stomac sunt, de fapt, un simptom numit pirozis, ce indic� o durere nu neap�rat acut�, dar foarte deranjant� care, cu timpul, dac� e netratat�, se agraveaz�. Vorbim despre un simptom al bolilor de stomac � esofagita, ulcer, gastrit� �.a., deci persoanele ce sufer� de asemenea afec�iuni prezint�, cel mai des, �i arsuri de stomac. Una dintre cauzele majore ale apari�iei pirozisului este refluxul gastro-esofagian. Spre deosebire de mucoasa stomacului, care este bine protejat� de ac�iunea iritant� a acidului gastric, mucoasa esofagului nu are nicio protec�ie �i se irit� u�or �n urma contactului cu sucul gastric acid. De aici �i senza�iile sup�r�toare ale arsurilor de stomac, semnalate la mul�i pacien�i de a�a-zise dureri pe g�t�, afirm� dr. Elisabeta S�ndescu. Speciali�tii atrag aten�ia asupra faptului c�, de regul�, senza�iile de arsur� �n cazul pirozisului apar �n zona sternului �i nu �n abdomen. Dac� senza�iile de arsur� apar �n abdomen, atunci �nseamn� c� acestea nu sunt semne ale pirozisului (arsurile la stomac propriu-zise). De regul�, �n cazul pirozisului o persoan� nu are alte simptome dec�t arsurile �n zona sternului. Dac�, �ns�, concomitent cu durerile sau cu arsurile �n zona sternului, se manifest� �i alte semne (sl�biciune sau ame�eli), atunci este posibil ca persoana respectiv� s� sufere de o alt� boal� dec�t pirozis. De obicei, arsurile la stomac (pirozis) apar fie imediat dup� mes�, fie �n timpul somnului. Pentru persoanele care manifest� asemenea simptome, trebuie s� �tie c� speciali�tii le recomand� s� m�n�nce mai pu�in dintr-o singur� dat�, dar mai des: cantit��ile mari de alimente consumate dintr-o dat� provoac� secre�ia sporit� a sucului gastric, care irit�, �n cazul pirozisului, pere�ii esofagului. Un alt sfat: �nainte de somn s� nu se exagereze cu m�ncarea, iar masa s� fie cu cel pu�in 3-4 ore �nainte de a ne a�eza �n pat. Este indicat ca persoanele ce prezint� arsuri la stomac s� renun�e la consumul de lapte sau m�car s� fie redus� cantitatea �i numai lapte degresat. Consumul de lapte poate conduce la o u�urare a arsurilor la stomac �i a altor simptome ale gastritei, dar totul e doar ceva de scurt� durat� deoarece laptele provoac� secre�ia sporit� a sucului gastric, care face ca simptomele de mai sus s� reapar� �n c�teva ore. Speciali�tii spun c� arsurile la stomac apar la fiecare dintre noi. Important este dac� acestea revin frecvent, situa�ie �n care trebuie consultat neap�rat un medic. Netratate, arsurile frecvente la stomac pot duce la afec�iuni ale sistemului digestiv. Indiferent �ns� de frecven�a lor, exist� c�teva metode naturale ce pot ameliora simptome sup�r�toare ale pirozisului. Aici pot fi enumerate: postura �n pat s� nu fie �pe burt�, ci pe una dintre laturile corpului; o respira�ie profund� (ajut� la �nt�rirea mu�chilor ce �nconjoar� sfincterul aflat �n esofagul inferior); mese bogate �n proteine (f�r� m�nc�ruri grase); guma de mestecat (prin mestecare se produce mai mult� saliva, care este un alcalin ce poate ajuta la neutralizarea acizilor din produsele alimentare regurgitate �i, astfel, se reduce senza�ia de arsur�). De asemenea, de efect s-a dovedit �n multe cazuri a fi �i consumarea unui pahar de ap� �n locul unui medicament anume. Explica�ia const� �n faptul c� apa potabil� ajut� la cre�terea nivelului pH-ului din organism, reduc�nd simptomele de arsuri. Ca �i medicamente pentru calmarea arsurilor la stomac exist� pe pia��: Omez, Omeprazol, Esomaprazol, Pantoprazol, Ranitidina etc. Pentru cei ce nu sufer� pastilele se poate apela la fructe (banane � inclusiv milkshake; sunt indicate �i �n caz de ulcer, normalizarea tensiunii arteriale, �mpotriva constipa�iei �.a.), ghimbir (consumat proasp�t sau ca ceai), bicarbonatul de sodiu (cel mai folosit - o linguri�� sau o jum�tate de linguri�� amestecat cu un pahar de 100 ml. ap�), ceaiul de busuioc sau de mu�e�el, mierea. Se recomand� evitarea alimentelor alimentele condimentate sau acide, precum: ceapa, usturoiul, ro�iile, chips-urile, alcoolul, pr�jelile, citricele, carnea, cafeaua, ciocolata, produsele lactate, sucurile carbogazoase. Citeste mai mult: adev.ro/nr8wt8 Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 8 Februarie 2016, ora 14:49
Sarea, substan�a-minune care ne �ine departe de doctor. Cum func�ioneaz� terapia pentru pl�m�ni puternici �i articula�ii s�n�toase
adevarul.ro/locale/slatina/sarea-substanta-minune-doctor-functio... Pentru a atrage clien�i, salinele artificiale sunt g�ndite s� fie confortabile Boli grave ale aparatului respirator sau boli digestive, care nu de pu�ine ori �i pun pe cei �n cauz� �n situa�ii dificile, pot fi vindecate prin salinoterapie. Este vorba despre un procedeu terapeutic la �ndem�na oamenilor obi�nui�i. Dincolo de tratamentul medicamentos specific, salinoterapia este o metod� tot mai �nt�lnit� �i un remediu aflat la �ndem�na oricui. O or� petrecut� �n salin� �ine de-o parte medicul pneumolog, spune o recomandare cu rol de marketing. Salinoterapia presupune inhalarea de aerosoli salini, care, absorbi�i �i prin piele, ajut� �i la tratarea unor afec�iuni ale epidermei. Folosirea tratamentelor �n salin� a devenit cu adev�rat popular�, spun speciali�tii, �n secolul XIX, c�nd s-a observat c� minerii care munceau �n minele de sare aveau foarte pu�ine probleme pulmonare, fa�� nu doar de restul colegilor ce munceau �n alte tipuri de mine, dar chiar �i fa�� de semenii lor de la suprafa��. Cercet�torii s-au aplecat atunci cu mai multe seriozitate asupra situa�iei �i au stabilit beneficiile certe ale salinoterapiei. Pentru a aduce acest procedeu terapeutic la �ndem�na tuturor s-a venit cu ideea amenaj�rii unor saline la suprafa�� �i s-a constatat c� solu�ia a avut succes. �Prin inhalarea aerosolilor salini, sarea se depune pe tractul respirator �i cur��� focarele de infec�ie. Aerosolii sunt micro-particule aflate �n suspensie �ntr-un mediu gazos. Pentru a avea cu adev�rat efect este recomandabil s� se urmeze o asemenea terapie timp de minimum 15 �edin�e � c�te o �edin�� pe zi, timp de o or�. �n cazul astmaticilor ar fi bine chiar s� vin� m�car de patru ori pe an � este cel mai s�n�tos aer �i cel mai curat datorit� propriet��ilor aseptice �i bactericide�, afirm� dr. Felicia Rusu, medic de familie din Slatina. Sfaturi �n folosirea salinoterapiei Medicina modern� a inclus oficial salinoterapia �n r�ndul terapiilor auxiliare �i profilactice menite s� contracareze boli precum: astmul bron�ic, bron�itele de aproape orice fel, r�celile sezoniere, pneumoniile, traheobron�itele cronice, emfizemul pulmonar, bronhopneumopatiile cronice obstructive, insuficien�a respiratorie restrictiv�, sinuzitele, polipii, sfor�itul, dar �i ulcerul gastric, tulbur�rile glandei tiroide, afec�iunile dermatologice, oboseala cronic�, depresia, rezisten�a sc�zut� la stres. Tot �n r�ndul bolilor ce pot fi contracarate prin apelarea la salinoterapie se afl� rinita cronic�, sinuzita, bisinoza, silicoza, polipoza faringian�, amigdalita cronic� �.a. Aceste boli se trateaz� �i se vindec� �n mediul salin, prin expunere repetat�. Salinoterapia nu ar fi ajuns s� aib� succesul din ziua de azi dac� speciali�tii nu ar fi descoperit efectele benefice ale s�rii, o substan�� bactericid� ce nu permite dezvoltarea culturilor microbiene �i ac�ioneaz� ca un dezinfectant. �n acela�i timp, sarea are rolul ca, �n anumite condi�ii de temperatur� �i umiditate, s� emane aerosoli salini care, odat� inhala�i �n mod natural de c�tre pacient, se depun par�ial pe c�ile respiratorii superioare �i par�ial �n organele inferioare ale aparatului respirator (laringe, bronhii, alveole pulmonare), realiz�nd astfel o ac�iune de fluidizare a mucusului care, automat, se va elimina mai u�or. Totodat�, salinoterapia ajut� la eliminarea toxinelor, a impurit��ilor �i majorit��ii microorganismelor care, prin depunere, provoac� boli ale aparatului respirator. Aceea�i terapie ajut� la refacerea elasticit��ii membranelor celulelor, fapt ce duce la cur��area c�ilor respiratorii de focarele de infec�ie existente at�t la adul�i, dar, mai ales, la copii. Cu alte cuvinte, expunerea la aerosoli salini duce la purificarea c�ilor respiratorii, la stimularea elimin�rii secre�iilor de la nivelul bronhiilor, reducerea irita�iilor �i a inflama�iilor. Nu �n ultimul r�nd, calmeaz� tusea pentru cei cu astfel de probleme. �Este important de �tiut faptul c� salinoterapia nu este totu�i benefic� pentru toat� lumea. Astfel, copiii la v�rste fragede de p�n� �n 1-2 ani, bolnavii de rinichii sau cei care prezint� astm sever, nu trebuie s� intre �ntr-un asemenea mediu. �n plus, nu orice salin� deschis� turi�tilor poate fi �i recomandat� �ntr-o terapie de acest gen. Cei care de�in asemenea saline recomandate pentru terapii, indiferent c� vorbim despre saline naturale sau artificiale, trebuie s� le igienizeze periodic deoarece �n aer nu trebuie s� existe defel germeni patogeni, radia�ii sau noxe, altfel urm�rile pot fi grave pentru cei care le folosesc�, mai afirm� dr. Felicia Rusu. Studiile referitoare la beneficiile salinoterapiei relev� c� aceasta �nregistrez� cel mai mare succes �n r�ndul copiilor �colari �i pre�colari, mult mai predispu�i la afec�iuni ale aparatului respirator din cauza imunit��ii reduse a organismului. Astfel, prin aceast� metod� terapeutic�, micu�ii pacien�i devin mai puternici nu doar fa�� de afec�iunile respiratorii, ci �i fa�� de oricare al�i agen�i patogeni ce apar la asemenea v�rste fragede. �n plus, pe termen lung, salinoterapia tonific� organismul uman �i �l protejeaz� pe viitor de infec�ii. Citeste mai mult: adev.ro/noklqx Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 8 Februarie 2016, ora 14:50
C�t de bun� este sarea �n bucate. Ce este mai bine s� alegem: sare fin� iodat� sau sare cristalin�?
adevarul.ro/locale/slatina/cat-estesarea-bucate-mai-alegem-sare-... Sarea este recomandat� de speciali�ti pentru consum, dar nu �n exces Sarea d� gust �i savoare m�nc�rurilor, mul�i dintre noi poate c� suntem chiar dependen�i de ea. Dar, �n afar� de toate aceste atuuri, sarea de�ine �i multiple calit��i farmaceutice despre care se �tiu extrem de pu�ine. Astfel, ea capteaz� toxinele din mediu, trateaz� cu succes afec�iuni ale aparatului respirator sau, folosit� inteligent, poate contribui chiar la starea noastr� de bine. Sarea de salin�, de mare, de Himalaya etc. a educat gustul �i preferin�ele noastre. Diferitele tipuri de sare existente au p�r�ile lor bune sau mai pu�in bune. Cu c�t cunoa�tem mai bine prin ce se diferen�iaz� tipurile de sare, cu at�t mai bine ne va fi. Mioara Lungu, medic nutritionist �n Slatina, spune c� sarea con�ine minerale �i vitamine extrem de importante pentru organismul uman. �Sarea are un con�inut bogat �n minerale �i oligoelemente care ajut� corpul uman �mpotriva multor boli foarte grave. �n fapt, au ap�rut foarte multe teorii moderne potrivit c�rora mineralele �i vitaminele din sare sunt at�t de vitale �nc�t multe boli sunt cauzate tocmai de deficitul de sare din organism. Dintre mineralele con�inute de sare pot fi amintite magneziul, sodiul �i potasiul, acestea reprezent�nd un triunghi mineral fundamental pentru hemodinamic�, adic� pentru circula�ia s�ngelui, respectiv pentru multe dintre func�iile �ntregului organism uman, ale organelor, ale pielii, ale men�inerii presiunii coloidosmotice la nivel celular �.a.�, afirm� dr. Mioara Lungu. Sare natural� � neprelucrat�, ori sare fin� � iodat�? Rom�nii s-au obi�nuit s� aleag� pentru consum mai mult sarea fin�, adic� �iodat�, de�i, spun speciali�tii, ar fi bine s� ne inform�m �nainte despre calit��ile fiec�rui tip de sare pentru a �tii ce sare s� consum�m �i care s� nu ne fac� r�u mai t�rziu. Astfel, cea mai bun� sare pentru consum este indicate a fi utilizat� cea pur�, neprelucrat�, �i nicidecum cea fin�, chiar dac� are un aspect mult mai pl�cut ochiului. �Dintre toate formele cunoscute de sare, cea mai dezirabil a fi folosit� este cea cristalin�, pur�, adic� forma sa natural�. Este de ocolit acum, se spune, sarea provenit� din m�ri �i oceane, aceasta din cauza polu�rii excesive tot mai pregnante �i mai des �nt�lnit�, spune dr. Lungu. Consumarea de sare �n exces a determinat, la multe persoane, un hiper-aport de iod �i, de aici, toate problemele legate de tiroid�: cre�terea num�rului de cancere de tiroid�, hipertiroidia, agita�ii etc. Speciali�tii spun c�, odat� cu �gusturile moderne�, a ap�rut �i o distorsiune a gustului nostru nativ �i acest lucru a dus automat la dorin�a de a consuma tot mai mult� sare sau ceea ce noi credem a fi sare, �n realitate fiind vorba despre un tip de sare �af�nabil� datorit� amestecului cu anumite E-uri ob�inute pe baza unor cianuri. �Consumul de sare din anumite produse ce au ap�rut pe pia�a de la noi �n ultimii 20 de ani au dus la o denaturare a cantit��ii de sare din corp �n sensul sporirii dorin�ei de a consuma tot mai mult� sare. Sfatul meu este ca persoanele care se �tiu �n aceast� situa�ie s� �ncerce, treptat, o sc�dere a cantit��ii de sare ingerat�, aceasta pentru a ajunge s�-�i reactiveze instinctul natural de dinainte de a descoperi nevoia tot mai acut� de sare�, afirm� dr. Lungu. Sarea are �ns� �i alte resurse terapeutice, av�nd, printre altele, excelente efecte antiinflamatorii. Speciali�tii spun, astfel, c�, dac� se pune sare u�or c�ldu�� pe genunchi inflama�i sau pe articula�ii inflamate se va observa, dup� un anumit interval de timp, c� inflama�ia cu pricina se retrage. Gargara cu ap� cu sare folosit� atunci c�nd e�ti pe cale s� r�ce�ti te poate salva de la mari probleme. De asemenea, �n zonele unde se �tie c� exist� poluare, inclusiv acas�, dac� se pune sare �ntr-o cutie de pantofi a�ezat� undeva sus, atunci sarea aceea va extrage din ambian�� foarte multe toxine. Mai mult dec�t at�t, va crea o anumit� salinitate �n aer, ceea ce, odat� repirat�, va face foarte bine la pl�m�ni. Citeste mai mult: adev.ro/noavza Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 8 Februarie 2016, ora 14:51
Cum s� ne umplem corpul de vitalitate prim�vara. Cele mai bune energizante naturale recomandate de speciali�ti
adevarul.ro/locale/slatina/cumsa-umplem-corpul-vitalitate-primav... L�pti�orul de matc� este considerat cel mai puternic energizant natural Prim�vara, organismul uman are o rezisten�� mai sc�zut� deoarece iese din iarn�. Lipsa de vlag� poate fi �ns� u�or comb�tut� cu diferite �energizante naturale� cum ar fi l�pti�orul de matc� sau mierea. Administrate �n mod constant, aceste energizante �i vor ar�ta rapid rezultatele �i nu doar pentru o durat� scurt� de timp. Organismul uman are nevoie de timp, la �nceputul prim�verii, pentru a-�i intra �ntr-un ritm normal de munc�. Trecerea de la atmosfera cald� a propriei locuin�e din timpul iernii, la temperatura natural� de afar� adus� de prim�var� nu se face �ns� rapid �i are nevoie de timp pentru acomodare. Corpul uman necesit� timp pentru a de readapta acestor schimb�ri climatologice �i, �n acest sens, de mare ajutor ne pot fi mineralele �i vitaminele. Speciali�tii spun c� cel mai bine este ca aceste �energizante� care ne ajut� s� suport�m mai u�or trecerea de la iarn�, la prim�var�, s� fie luate din surse naturale � fructe, legume, miere, polen, l�pti�or de matc� etc. Produsele apicole r�m�n printre cele mai c�utate datorit� propriet��ilor miraculoase pe care le de�in din natur�. Mioara Lungu, medic nutri�ionist, spune c� mierea este unul dintre cele mai recomandate produse naturale a fi consumate de c�tre oricine. Specialistul atrage aten�ie asupra unei gre�eli extrem de frecvente �n alegerea mierii. �Din cauza lipsei informa�iilor, majoritatea oamenilor caut� s� cumpere mierea care arat� cel mai frumos, cel mai limpede, crez�nd c� aceasta este cea mai bun�. Nimic mai fals. �n fapt, atunci c�nd alegem o miere de calitate, nu trebuie s� o alegem �n func�ie de c�t este de , de luminoas�, de fluid� etc., ci ar trebui s� alegem o miere crud�, nepasteurizat�, pe care apicultorii nu au �nc�lzit-o dup� ce au recoltat-o, anihil�nd foarte multe dintre propriet��ile sale at�t de benefice�, afirm� dr. Mioara Lungu. Speciali�tii spun c� �nc�lzirea mierii duce la distrugerea vitaminelor �i enzimelor. Prin urmare, nu aspectul mierii trebuie s� conteze. Care este diferen�a �ntre polenul poliflor �i cel monoflor Polenul crud este iar�i un �energizant� natural foarte indicat pentru corpul uman. Datorit� compozi�iei sale, el pupate fi p�strat perioade lungi �n frigider sau �n congelator deoarece nu con�ine ap�. Trebuie f�cut� o distinc�ie �n cazul polenului: exist� polen crud poliflor (recoltat de albine din mai multe tipuri de flori), dar exist� �i polen crud monoflor, recoltat doar dintr-o singur� cultur� de flori � de m�r, de p�r, cai�i, pruni, castani etc. Speciali�tii spun c�, prin consumarea unui anumit gen de polen monflor, beneficiem de toate virtu�ile plantei cu pricina. O lingur�/linguri�� pe zi, administrat zilnic timp de 1-2 luni, va face minuni �n corpul nostru. Ce este �elixirul tinere�ii� L�pti�orul de matc� este un alt �energizant natural� foarte indicat de medici. Practic, l�pti�orul de matc� este un produs cu aspect v�scos de culoare alb-cremoas� �i gust acri�or, o secre�ie produs� de albine utilizat� pentru a hr�ni reginele - at�t adulte, c�t �i �n stadiul de larv�. Este secretat �n glandele albinelor lucr�toare �i folosit pentru a hr�ni toate larvele din colonie. El nu este un medicament, ci un supliment alimentar foarte eficient. Ca �i compozi�ie, l�pti�orul de matc� con�ine elemente esen�iale, precum: acetilconila (cu rol �n transmiterea influxului nervos), substan�e cu ac�iune antibiotic� �i antibacterian�, lipide (�ntre care se pot men�iona acizii gra�i nesatura�i superiori - �n special Omega-3), fosfolipide, procursori hormonali �i factori de cre�tere al�turi de enzime �i microelemente, precum: K, Ca, Na, Zn, Fe, Cu, Mn � cu o preponderen�� clar� a potasiului. Un fapt mai pu�in cunoscut este acela c� l�pti�orul de matc� este mai bogat dec�t drojdia de bere �n complexul de vitamine B - respectiv B1, B2, B3, B5, B6, B8, B12. Acidul pantotenic (vitamina B-5, fiind astfel cunoscut ca produsul natural cel mai bogat �n acest tip de vitamin�) se transform� �n coenzima A �n organism, ac�ion�nd benefic asupra sistemului nervos �i glandelor suprarenale, de unde �i denumirea de "vitamin� antistres". De asemenea, particip� la formarea �i regenerarea pielii �i mucoaselor, �n metabolismul lipidic. L�pti�orul de matc� este �i singurul produs natural ce con�ine substan�a 10 HDA acid, fapt ce transform� l�pti�orul de matc� �ntr-un super-aliment. �L�pti�orul de matc� este numit �i pe bun� dreptate. G�ndi�i-v� numai c� regina albinelor este hr�nit� toat� via�a ei doar cu acest produs �i nimic altceva, lucru ce face ca regina s� tr�iasc� de 50 de ori mai mult dec�t restul albinelor, ca s� nu mai vorbim c� depune zilnic peste 1.000 de ou�. Desigur, acest lucru nu �nseamn� automat la oameni c�, dac� este s� consum�m acest produs, o s� tr�im sigur mai mult dec�t ceillal�i semeni ai no�tri, dar efectul s�u asupra corpului uman se va vedea cu siguran�� �n timp �i va fi unul benefic, f�r� �ndoial�. L�pti�orul de matc� este foarte indicat, �ntra-adev�r, pentru longevitate, dar nu numai �n acest sens; ci �i pentru multe probleme de s�n�tate, pentru fertilitate at�t la b�rba�i - dar �i la femei etc. �n plus, el con�ine �i acetilfolin�, care este un neurotransmi��tor, o substan�� esen�ial� �n transmiterea impulsurilor nervoase; astfel, dac� vrem s� ne m�rim puterea de concentrare sau vrem s� ne p�str�m capacitatea de memorare la cote �nalte ori s� o �mbun�t��im, avem reac�ii confirmate cu l�pti�orul de matc�, deci � aviz elevilor, studen�ilor etc.�, afirm� dr. Mioara Lungu. Cum s� consum�m �p�inea inimii� �n timpul administr�rii constante a acestui produs, organismul se regenereaz� �i �mbun�t��e�te func�iile metabolice, cur��� celulele produc�nd detoxifierea corpului uman. De asemenea, este foarte eficient �n revenirea postoperatorie. �n cazul anemiei sau anorexiei, el ajut� la cre�terea �n greutate fortific�nd starea fizic� �i cresc�nd vitalitatea organismului. Este foarte indicat �i �n ameliorarea problemelor circulatorii, gastro intestinale �i ale sistemului nervos, mul�i cardiologi denumind l�pti�orul de matc� drept �p�inea inimii�. Per ansamblu, el �mbun�t��e�te starea general� a organismului furniz�nd energie glandei pituitare �i glandei suprarenale, ajut� la dep�irea st�rilor depresive, cre�te buna dispozi�ie �i �nl�tur� oboseala fizic� �i psihic�. Doza de �ntre�inere cu l�pti�or de matc� este de 0,5-1 gram/zi (1-2 linguri�e) la adul�i, sau de 0,5 grame/zi (o linguri��) la copii - cu 30 de minute �nainte de prima mas� a zilei. Op�ional, l�pti�orul de matc� se poate amesteca cu miere, f�r� a-i altera propriet��ile terapeutice: se amestec� 10 grame l�pti�or de matc� cu 500 grame miere p�n� la omogenizare �i se consum� 1-2 linguri pe zi. L�pti�orul de matc� se recomand� �n cure de minim �ase s�pt�m�ni, prim�vara �i toamna. Citeste mai mult: adev.ro/nmg62l Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 8 Februarie 2016, ora 14:53
Apa plat� sau apa mineral�? C�nd este bine s� bem ap� plat� �i c�nd � mineral�. Trei mituri despre apa �mbuteliat�, explicate de speciali�ti
adevarul.ro/locale/slatina/apaplata-apa-minerala-bem-apa-plata-m... Ap� plat� sau ap� mineral� ? Care este mai bun�: apa plat� sau apa mineral�? Speciali�tii nu au ajuns la un acord clar �n acest sens, deoarece ambele au calit��ile lor, dar �i minusuri, mai ales dac� sunt consumate �n exces. O �nou� categorie de ap� pare a fi recomandarea speciali�tilor �n ceea ce prive�te consumul de ap� mineral� de pe pia��, dar neglijat� din cauza lipsei de informa�ii �n acest sens. Pe seama consumului de ap� plat� sau mineral� au existat dintotdeauna discu�ii, unele mai stupide dec�t altele. Printre acestea se afl� �ns� �i numeroase lucruri reale, confirmate de speciali�ti. De exemplu, ce este mai bine s� consum�m: ap� plat� sau ap� mineral�. Speciali�tii spun c�, de fapt, totul depinde de organismul fiec�ruia. Totul depinde �ns� de acel �prag� numit consum �n exces. Dr. Viorel Dumitrescu, medic specialist �n medicina de familie din Slatina, este de p�rere c� printre persoanele care ar trebui neap�rat s� �tie ce fel de ap� le este indicat� se afl� cele care fac munc� fizic� grea sau lucreaz� �n medii cu temperaturi ridicate, fac mult� mi�care etc. Pentru cei care se �ncadreaz� �n aceast� categorie este indicat� apa cu multe minerale, drept pentru care, recomandat� este apa mineral�. La polul opus se afl� persoanele ce au suferit/sufer� de litiaz� renal� sau biliar�, c�rora le este indicat� apa plat�, care nu con�ine prea multe minerale. 1. Cine bea mult� ap� se �ngra�� �Zvonul potrivit c�ruia cei ce consum� ap� se �ngra�� este un mit. Persoanele care beau �n exces ap� plat� sau mineral� nu se �ngra��, ci acumuleaz� lichid suplimentar �n organism pentru c� se modific� echilibrul mineral al s�ngelui �i al fluidelor din organism, astfel c� vor ap�rea a�a-numitele edeme � mai ales la cei ce consum� ap� plat� mai mult� dec�t restul. De asemenea, nu este adev�rat nici faptul c� apa b�ut� �n exces, fie ea plat� sau mineral�, ar distruge stomacul. Dac� apar probleme la stomac pe acest fond �nseamn� c� persoana respectiv� are unele afec�iuni interne �i trebuie neap�rat s� consulte un medic�, spune dr. Viorel Dumitrescu. Recomandarea medicilor: apa demineralizat� Persoanele cu probleme la rinichi trebuie s� stea departe de apa mineral� �i, �n general, de b�uturile carbogazoase. �Apa mineral� carbogazoas� nu este recomandat� celor care se �tiu cu probleme la rinichi sau cu afec�iuni gastrice. Lor li se recomand� apa plat�, cu c�t mai pu�ine minerale �n con�inut�, mai spune dr. Viorel Dumitrescu. 2. Pentru hidratare trebuie s� bei mult� ap� plat� Acesta a desfiin�at un alt mit �i anume faptul c� vara este indicat a fi b�ut� c�t mai mult� ap� plat� pentru hidratare. �Am v�zut o mare gre�eal� la multe persoane pe timpul verii c�nd beau �n cantit��i variate ap� plat�. Nu este bine. Vara trebuie b�ut� ap� mineral� pentru c� organismul pierde mult� sare prin transpira�ie. Dar aten�ie! Aceasta nu �nseamn� c� trebuie neap�rat s� bem ap� mineral� de orice fel, ci eu recomand apa mineral� �simpl� demineralizat� sau decarbogazeificat�/degazeificat�. Dac� bem ap� plat�, oricum nu o s� ne s�tur�m �i vom avea tenta�ia de a bea �i mai mult� ap�, afirm� specialistul sl�tinean. Aten�ie ce ap� le d�m copiilor mici! De multe ori, am auzit c� m�micile folosesc apa plat� pentru a prepara laptele praf pentru cei mici. Speciali�tii atrag aten�ia asupra faptului c� acest lucru nu este indicat. �Multe m�mici mi-au spus c� utilizeaz� apa plat�, de multe ori chiar de la robinet, pentru a prepara laptele praf destinat celor mici. E gre�it! Asta nu �nseamn� c� trebuie folosit� apa mineral� � nu, ci �nseamn� c� eu nu recomand a fi folosit� apa plat� doar fiart� anterior o singur� dat�. De asemenea, este bine s� fie consumat� apa plat� la sticle mici deoarece riscul este mai mic �n acest caz pentru ca apa s� fie infestat�. Sunt foarte pu�ine tipuri de ap� plat� �n magazine care s� �ndeplineasc� calitatea unei ape � poate c� apa respectiv� e curat� din punct de vedere bacteorologic, dar din punct de vedere al compozi�iei chimice, este foarte posibil ca aceasta s� fie infestat� cu microorganisme �i, atunci, o sticl� mic� poate �mboln�vi mai pu�ine persoane dec�t un bidon de 3 sau de 5 litri�, spune dr. Dumitrescu. 3. Apa plat� baloneaz� Balonarea de la ap� este iar�i foarte des �nt�lnit� printre zvonurile din domeniu. Medicii spun c� nu este adev�rat, excep�ie f�c�nd apa mineral� carbogazoas� � �i aceasta doar dac� este b�ut� �n exces. �n general �ns�, balonarea semnific� faptul c� avem o problem� digestiv�, caz �n care este bine s� mergem la un doctor pentru a afla detalii. Tot un mit este �i cel referitor la faptul c� apa b�ut� �n exces ar provoca gastrit�. Aceast� boal� apare la persoanele ce neglijeaz� ceea ce m�n�nc�, respectiv m�n�nc� foarte condimentat/piperat sau prefer� pr�jelile sau m�n�nc� rar. Citeste mai mult: adev.ro/njo1zh Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 13 Februarie 2016, ora 18:04
Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 16 Februarie 2016, ora 13:42
De ce nu trebuie s� pr�jim de mai multe ori m�ncarea �n acela�i ulei �i care este uleiul care rezist� cel mai bine la temperaturi �nalte
adevarul.ro/locale/brasov/de-nu-trebuie-saprajim-mai-multe-manca... Pr�jelile nu sunt unele dintre m�nc�rurile recomandate de nutri�io�ioni�ti. Le consum�m �ns� cu to�ii pentru c� sunt gustoase. Exist� c�teva reguli simple pentru a nu transforma pr�jelile �n substan�e nocive. Majoritatea dintre noi folosim la pr�jit ulei de floarea soarelui. Pu�ini �tim �ns� c� acesta nu rezist� la temperaturi foarte mari. Dac� pr�jim de mai multe ori �n acela�i ulei, atunci alimentele devin nocive. �Pr�jelile �n sine nu trebuie consumate zilnic. Odat� pe s�pt�m�n� este suficient. Trebuie �ns� s� avem grij� atunci c�nd folosim ulei de floarea soarelui. La pr�jire temperatura dep�e�te 180 de grade, iar uleiul de floarea soarelui rezist� �n condi�ii bune cam p�n� la 170 de grade. De aceea, dac� folosim ulei de floarea soarelui este bine s� �l arunc�m dup� prima utilizare. Dac� �l refolosim atunci el degaj� anumite substan�e toxice care sunt cancerigene �i care ajung �n m�ncare. �n plus odat� ce a fost �nc�lzit, uleiul �i pierde acizii gra�i pe care �i are. Dac� �l folosim a doua oar� nu mai are niciun fel de propriet��i benefice pentru organism. Risc�m doar s� facem indigestii, iar �n timp boli grave ale apatului digestiv �i ale intestinelor�, spune nutri�ionistul Eva Ior�an. Uleiul de palmier, ideal pentru pr�jeli Speciali�tii spun c� uleiul ideal pentru pr�jeli este cel de palmier. Putem folosi �i untur�, dar aceasta este foarte grea pentru organism. �Uleiul de palmier este cel mai bun pentru pr�jeli. Rezist� la temperaturi de peste 200 de grade, nu �i schimb� propriet��ile �i este mai u�or digerabil pentru organism. Este uleiul folosit de obicei �i de restaurante. Putem pr�ji �n el de dou�-trei ori, dar este mai bine s� nu �l refolosim. Pentru pr�jeli se mai poate folosi �i ulei de cocos, dar acesta este mai scump. Untura poate fi �i ea folosit� la pr�jit, dar este foarte grea la stomac �i are extrem de multe calorii. �n privin�a uleiului de m�sline, p�rerile sunt �mp�r�ite. Poate fi folosit la m�ncare g�tit�, dar p�rerea mea este c� nu ar trebui s� pr�jim �n el, deoarece schimb� gustul la m�ncare �i nu are putere caloric� foarte mare. Este �ns� ideal pentru salate deoarece este foarte s�n�tos �n stare crud�, mai spune specialistul. Nu l�sa�i m�ncarea s� b�lteasc� �n ulei O alt� regul� simpl� pentru a elimina din cantitatea de ulei pe care o �nghi�im atunci c�nd m�nc�m pr�jeli este s� nu l�s�m alimentele s� se �mbibe �n gr�sime. �Atunci c�nd facem �ni�ele sau chiftele, dar �i friptur� sau cartofi p�rji�i este bine s� le scurgem �nainte s� le consum�m. De exemplu, dup� ce scoate�i m�ncarea �n tigaie, pute�i s� o a�eza�i pe un prosop curat de h�rtie de buc�t�rie �i s� o l�sa�i c�teva minute. H�rtia va absorbi mare parte din ulei�, mai spune medicul. Citeste mai mult: adev.ro/o2m8uk Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 16 Februarie 2016, ora 13:43
Ce, c�t �i cum s� m�nc�m ca s� nu ne �ngr��m: regulile simple care ar trebui respectate �i gre�elile periculoase pe le facem zi de zi
adevarul.ro/locale/brasov/ce-mancam-nu-ingrasam-regulile-simple-... Nutri�ioni�tii spun c� o persoan� cu un metabolism normal va avea o greutate normal� dac� respect� c�teva reguli simple, f�r� s� fie nevoie de cure de sl�bire �i zile �ntregi la sala de fitness. Medicii spun c� este foarte important s� respect�m cele trei mese pe zi. �Ideal este s� nu s�rim nicio mas� principal�. Micul dejun este foarte important. Diminea�a putem s� m�nc�m orice, deoarece metabolismul este accelerat. Nu spun acum s� d�m buzna la fast-food la micul dejun, dar diminea�a putem m�nca �i o omlet�, �i o cl�tit�, dar �i cereale, lactate sau fructe care dau energie. Masa de pr�nz poate fi �i ea consistent�. La pr�nz ne putem permite o friptur� cu cartofi sau orez, paste sau chiar pr�jeli, numai c� acestea din urm� nu trebuie consumate zilnic. Seara, masa trebuie s� fie c�t mai u�oar�. Sunt de evitat dulciurile, pr�jelile, cartofii, orezul, pastele �i chiar fructele, deoarece toate �ngra��, plus c� se diger� destul de greu seara. Dac� a�i m�ncat peste zi mai mult� p�ine este bina ca seara s� o elimina�i dac� se poate�, spune medicul nutri�ionist Eva Ior�an. Gre�elile alimentare ce trebuie evitate Multe persoane care m�n�nc� o dat� pe zi se mir� c� se �ngra��. Nutri�ioni�tii au o explica�ie. �Persoanele care nu respect� cele trei mese �i sar peste micul dejun sau pr�nz sunt mai �nfometate seara �i au tendin�a s� m�n�nce mai mult. �n plus, organismul �i va lua tot necesarul de vitamine �i proteine din masa de sear� �i nu trebuie s� ne mir�m c� se pune. �n plus, seara digestia este mai lent� �i de aceea persoanele care m�n�nc� mult seara au tendin�a s� se �ngra�e�, mai spune medicul. Orele ideale pentru masa de sear� Cea mai mare gre�eal� pe care o putem face este s� ne culc�m imediat dup� ce m�nc�m. �Ideal este ca masa de sear� s� se consume cu 2-3 ore �nainte de culcare. Asta nu �nseamc� c� dac� ne culc�m la miezul nop�ii putem m�nca la zece seara f�r� s� se pun�. Ora ideal� pentru cin� este 18.00-19.00, maxim 20.00. Seara trebuie se avem mese u�oare gen pe�te sau carne slab� preferabil cu salat� sau legume. Dac� ave�i poft� de cartofi atunci elimina�i p�inea. Nu m�nca�i dulciuri sau fructe seara deoarece au zah�r mult �i, pe l�ng� faptul c� �ngra��, dau energie �i ve�i adormi mai greu�, mai spune medicul. Gusta�i, nu �nfuleca�i O regul� simpl�, dar foarte eficient� este aceea care spune c� la mas� trebuie s� gu�ti, nu s� te �ndopi. �Nu este bine s� m�nc�m p�n� sim�im c� avem burta plin� �i aproape plesnim. Este ideal s� ne scul�m de la mas� �nainte s� ne sim�im s�tui. Asta nu �nseamn� s� facem foamea. Nu este bine s� m�nc�m mult pentru c� ne for��m organismul �i atunci chiar ne vom �ngr�a. Dac� nu v� pute�i ab�ine s� umple�i farfuria, exist� un truc simplu. Alege�i farfurii mai mici. Vor fi pline �i aceastea, dar por�iile vor fi mai mici. Foarte important este s� nu m�nca�i foarte repede deoarece nu este s�n�tos. Dac� m�nca�i mai �ncet ve�i avea o digestie bun�, dar ve�i m�nca �i mai pu�in�, mai spune medicul. Mi�carea este foarte important� Studiile arat� c� persoanele sedentare au un risc cu 50% mai mare s� devin� obeze. �Mi�carea este crucial� pentru un organism s�n�tos. Ajut� la digestie �i v� men�ine �n form�. Nu trebuie s� merge�i zilnic la sal� pentru a face mi�care. O jum�tate de or� de mers pe jos zilnic este suficient. Uita�i de ma�in� sau autobuz dac� distan�a dintre cas� �i serviciu nu este foarte mare �i merge�i pe jos. Pute�i merge la �not care este la fel de eficient, dar �i la aerobic sau fitness de dou� ori pe s�pt�m�n�. Fiecare poate alege ce �i place mai mult�, mai spune medicul. Bombe calorice de evitat Sunt anumite alimente care au foarte multe calorii �i care �ngra��. Medicii spun c� ar trebui s� le evit�m. �Tot ce este pr�jit �n ulei �ngra�� mult, fie c� este vorba de carne, cartofi sau chiar legume. Pr�jelile sunt de evitat �i nu trebuie consumate mai mult de o dat� pe s�pt�m�n�. Dulciurile �ngra�� �i ele �i trebuie r�rite. Nu m�nca�i zilnic pr�jituri sau ciolocat�. Sucurile din comer� au foarte mult zah�r �i ar trebui eliminate deoarece au �i multe E-uri. V� pute�i face acas� sucuri naturale. Chipsurile, snack-urile �i toate gust�rile de pe pia�� sunt bombe calorice �i sunt total nes�n�toase. Mezelurile trebuie evitate deoarece �ngra��, nu sunt s�n�toase �i cu ele se consum� �i mult� p�ine�, mai spune medicul. Citeste mai mult: adev.ro/o1jcnq Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 16 Februarie 2016, ora 13:44
Topul celor mai nocive alimente de pe pia��. Care sunt bombele calorice pe care le consum�m �n mod frecvent
adevarul.ro/locale/brasov/topul-celor-mai-nocive-alimente-piata-... Speciali�tii avertizeaz� c� putem s� ne distrugem s�n�tatea dac� alegem s� consum�m anumite alimente care sunt total nes�n�toase, de�i foarte gustoase. Mezelurile dup� care t�njeam cu to�ii �n comunism �i pe care acum le g�sim la tot pasul sunt printre cele mai nocive produse alimentare. Medicii spun c� ar trebui s� renun��m de tot la ele, dar dac� nu este posibil m�car s� le consum�m cu modera�ie. �Mezelurile con�in carne de proast� calitate, sunt pline de E-uri, �ngra�� �i au foarte mult� sare. Cele mai periculoase, ca s� spun a�a, sunt crenvur�tii �i parizerul, care au �n compozi�ie multe zg�rciuri, tendoane �i �orici �i carne destul de pu�in�. Nici salamurile, �unca sau alte tipuri de mezeluri nu sunt mai naturale. Toate au conservan�i, tot felul de aditivi �i poten�atori de arom� care le fac mai gustoase. Trebuie evitate pe c�t posibil. Putem consuma mezeluri dac� ni le facem �n cas�, din carne pe care noi am cump�rat-o �i �tim exact ce punem �n ele. Consumate zilnic, mezelurile pot duce la probleme cardiace, la un colesterol m�rit �i la probleme de rinichi din cauza cantit��ii mari de sare pe care o con�in�, spune Eva Ior�an, medic nutri�ionist. Asociatia Na�ional� pentru Protec�ia Consumatorilor �i Facultatea de Alimenta�ie �i Turism din cadrul Universit��ii Transilvania din Bra�ov au f�cut �n 2012 un top al celor mai nocive salamuri �i au ar�tat c�te E-uri au fiecare. Conservele sunt adev�rate bombe calorice Nici conservele de pia�� de la cele din carne, pateuri sau chiar pe�te nu sunt deloc naturale. �Tot ce este la conserv� este procesat, con�ine conservan�i ca s� �in� c�t mai mult. Chiar dac� au un gus bun nu sunt benefice pentru s�n�tate deoare au foarte multe E-uri. Nimic din ceea ce este conservat nu este natural. Putem gusta din ele, dar nu trebuie s� le consum�m regulat. Pe l�ng� faptul c� ne �ngra��, pot �n timp s� ne afecteze ficatul. Pateurile sunt printre cele mai v�ndute conserve de pe pia�� �i to�i le m�nc�m. Ne putem face �ns� �n cas� un pateu delicios din ficat care nu are E-uri�, mai spune medicul. Sucurile acidulate, un atac direct la stomac Niciun suc de pe pia�� care �ine c�teva luni nu este natural. Cele mai nocive sunt sucurile acidulate. �Toate sucurile de pe pia�� au foarte mult zah�r. Cele light sunt �i mai periculoase deoarece con�in �nlocuitori artificiali ai zah�rului. Acestea nu �ngra��, dar sunt cancerigene. �n plus, acidul din aceste sucuri ne atac� stomacul. Nici sucurile f�r� acid nu sunt foarte bune deoarece nu sunt naturale. Multe sunt f�cute din concentrate �i au mult� glucoz�. �n plus, sucurile din magazine au E-uri �i coloran�i artificiali. Unele mai multe, altele mai pu�ine. Dac� vrem s� bem un suc, ne putem face acas� unul din fructe proaspete. Acela este cu siguran�� natural�, mai spune nutri�ionistul. Cipsurile, floricele �i snacks-urile sunt chimice Foarte c�utate de copii �i tineri, cipsurile, floricele �i snacks-urile sunt printre cele mai periculoase gust�ri. �Rafturile magazinelor sunt pline de astfel de produse adorate de copii �i tineri. Sunt �ns� extrem de periculoase. �ngra�� foarte mult, nu au nimic natural �n ele �i nicio valoare nutri�ional�. Au foarte mult� sare �i tot felul de poten�iatori de arom� care le fac delicioase. Trebuie evitate pe c�t posibil. P�rin�ii nu ar trebui s� le cumpere la copii a�a ceva. Se pot face cipsuri din cartofi acas� �i chiar floricele din boabe din porumb. Pe plan mondial, s-a observat c� rata de obezitate este mai mare cu 30% la copiii �i adolescen�ii care consum� regulat astfel de produse�, explic� medicul. Iaurturile cu fructe nu sunt naturale Iaurturile sunt s�n�toase cu condi�ia fie simple, f�r� alte adaosuri de arome sau coloran�i. �Iaurtul este unul dintre cele mai s�n�toase alimente cu condi�ia s� fie alb �i simplu. Dac� este cu fructe sau felul de alte arome situa�ia se schimb�. Copiii �i chiar adul�ii ador� iaurturile cu fructe, dar acestea nu sunt naturale. Au zah�r �i tot felul de coloran�i �i arome care dau gustul specific al unor fructe. Pute�i s� v� face�i acas� iaurt cu fructe. Pute�i pune fructe proaspete �ntr-un iaurt simplu �i ave�i un desert natural �i delicios. Chiar �i la iaurturile simple de pe pia�� trebuie s� ave�i grij� �i s� citi�i cu aten�ia eticheta. Unele dintre ale au �n compozi�ie �i lapte praf�, mai spune Eva Ior�an. Citeste mai mult: adev.ro/o0m0l4 Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 16 Februarie 2016, ora 13:45
Care sunt cele mai periculoase E-uri �nt�lnite �n magazinele din Rom�nia. C�t r�u ne poate face Aspartamul �i �n ce b�uturi �l g�sim
adevarul.ro/locale/slatina/care-celemai-periculoase-e-uri-intaln... �n Rom�nia sunt acceptate mai multe E-uri dec�t �n alte ��ri Substan�ele chimice folosite �n prepararea alimentelor, numite aditivi alimentari sau �E�-uri, au devenit omniprezente. �n ciuda faptului c� toat� lumea a auzit de aceste substan�e chimice �i c� ele nu sunt indicate pentru consum, foarte pu�ini dintre noi �inem cont de avertiz�rile speciali�tilor. Aditivii alimentari nu sunt consuma�i direct ca �i alimente de c�tre organism, ci se reg�sesc, �n diferite cantit��i, �ntr-o gam� mare de produse alimentare. Consumate �n mod repetat, produsele ce con�in �E�-uri ajung� s� ne otr�veasc� corpul, dar �i mintea. Principalul lor efect este c� ac�ioneaz� ca �i un drog: asigur� satisfac�ie pe moment, dar, la scurt dup� trecerea efectului, mintea �i corpul cer o nou� doz� de �drog�. Sigur toat� lumea s-a �ntrebat cel pu�in o dat� ce �nseamn� litera �E� semnat� s� reprezinte aditivii alimentari mai sus-men�iona�i. Speciali�tii spun c� litera simbolizeaz� faptul c� aceste substan�e au fost testate minimum �ase ani �n spa�iul UE, dar c� acest lucru nu �nseamn� c� sunt benefice pentru organism. Magazinele din �ara noastr� au ajuns s� fie pline, la acest moment, cu alimente din care aditivii alimentar sunt, practic, nelipsi�i. Tania Tr�istaru, inspector �n cadrul Comisariatului Jude�ean pentru Protec�ia Consumatorilor (CJPC) Olt, afirm� c� toate substan�ele aditive folosite �n �ara noastr� sunt cuprinse �n Regulamentul nr. 1.333/2008. �Acest Regulament al E-urilor armonizeaz� utilizarea aditivilor �n alimente �n �ntreaga Comunitate European�, acoperind toat� gama de aplica�ii � de la coloran�i care se folosesc pentru marcarea c�rnii sau pentru decojirea cojilor de ou�, p�n� la folosirea aditivilor �n al�i aditivi alimentari sau �n enzime. Legisla�ia prevede �n mod clar informarea consumatorilor c�t mai complet� privind E-urile folosite �n fabricarea oric�rui produs de pe pia�� aflat la v�nzare: identitatea substan�ei respective, propriet��ile sale, durabilitate, alergeni, condi�ii de depozitare �i cale caracteristici�, afirm� Tania Tr�istaru, inspector CJPC Olt. Unul dintre cele mai utilizate E-uri �n �ara noastr� este Glutamatul de sodiu sau Glutamat monosodic, numit oficial �E-621�. Despre acest aditiv se afirm� c� este cancerigen, degradeaz� neuronii, d� dependen��, produce obezitate. Cele mai �nt�lnite efecte ale glutamatului de sodiu sunt: durerile de cap, amor�irea membrelor, �nro�irea fe�ei, constric�iile musculare, agravarea astmului �i oboseala. E-621, numit �i �sarea chinezeasc�, se g�se�te �n: sos de soia, mezeluri (c�rna�i, salam, parizer), condimente - cunoscutele �cuburi magice�, supe instant la plic, br�nzeturi, legume �n conserv�, bulion, arom� �natural� de pui, sosuri, chipsuri, pufule�i etc. Grav este c� acest aditiv este ascuns pe etichetele produselor sub nume precum: hidrolizat, extract de drojdie, protein� vegetal� hidrolizat�, bulion, arom� de fum, gelatin�, poten�ator de gust, cazeinat de sodiu, sirop de orez sau orez brun, cazein�, autolizad, protein� texturat�. �Colorantul ro�u� (Amarant), oficial �E-123�, este �i el cancerigen, fiind interzis �n SUA �i Rusia, dar permis �n Rom�nia, unde se g�se�te �n: lichioruri, icre, jeleuri, br�nz� topit�, vinurile de mas� (ro�ii - slabe). Poate produce cancer, moarte fetala, agraveaz� astmul, poate produce si malformatii congenitale, moarte fetala si sterilitate, provoac� eczeme, hiperactivitate �i reac�ii alergice �n cazul persoanelor sensibile la aspirin�, nu este indicat �n alimenta�ia copiilor deoarece provoac� hiperactivitate �i diminueaz� puterea de concentrare a acestora. Acest adititiv nu trebuie confundat cu planta cu acela�i nume, ce produce semin�e bogate �n proteine �i minerale, folosite �n diferite ��ri ca �nlocuitor al cerealelor. Un colorant galben E-110 este �i el des �nt�lnit deoarece se g�se�te �n multe produse extrem de c�utate: b�uturile r�coritoare de culoare galben� (portocale), �nghe�at�, multe alte dulciuri de culoare galben-portocalie (budinci, pr�jituri �.a.), gem de caise/piersici, mar�ipan, marmelad� de citrice, supe instant, margarin�, creme pentru pr�jituri �i torturi, b�uturi energizante, pesmet, supe instant cu t�ie�ei. Acest aditiv poate produce astm, disfunc�ii ale percep�iei gustului, distrugeri cromozomiale, spasme vasculare, blocarea enzimelor digestive, tumori renale. Tot �n sucuri g�sim �i E-951, adic� cunoscutul Aspartam, un �ndulcitor folosit la sucurile �f�r� zah�r�; este cancerigen �i se pare c� st� la baza a c�teva zeci de boli grave. De asemenea, tot la noi �n �ar�, unele b�uturi r�coritoare con�in E-211, acid benzoic, interzis �n SUA; poate provoca cancer. Aspartamul poate afecta rinichii, sistemul digestiv, vasele de s�nge, ficatul, pancreasul �i sistemul nervos central. Ca �i reac�ii adverse pot ap�rea: dureri de cap, ame�eal�, spasm muscular, depresie, oboseal�, irascibilitate, probleme de vedere, pierderi de memorie, dureri ale articula�iilor, respira�ie greoaie. �n func�ie de organismul persoanei care consum� aspartam regulat, simptomele pot ap�rea imediat sau dup� consumul �ndelungat de E-951. Aspartamul se g�se�te �n peste 6.000 de produse alimentare, cum ar fi: b�uturi dietetice, bomboane mentolate f�r� zah�r, gum� de mestecat f�r� zah�r, gelatin�, suplimente vitaminice masticabile, iaurt dietetic, ceaiuri instant, cafea instant, gem, marmelad�, dulcea��, ciocolat� cald�, medicamente, suplimentele alimentare, tabletele de multivitamine. Conservele �i preparatele din carne con�in E-213, numit Benzoat de calciu, care provoac� migrene, este cancerigen �i agraveaz� astmul. Conservan�ii E-220 �i E-228, numi�i �i sulfi�i, se g�sesc �n bere, vin, o�et din vin, fructe confiate, cartofi deshidrata�i, pr�jituri �i carne de hamburgeri. Acidul citric sau E-330 este �i el foarte prezent �n magazinele din �ara noastr�. Este unul dintre cei mai folosi�i aditivi alimentari �i trebuie f�cut� precizarea c�, de�i se g�se�te �n cantitate mare �n citrice, el nu trebuie confundat cu acidul citric din alimente. Acest aditiv nu este ob�inut din citrice, ci este sintetizat de diferite specii de fungi din zaharuri, amestecul ob�inut fiind apoi filtrat �i tratat cu hidroxid de calciu �i acid sulfuric. Ca �i efecte adverse se num�r�: distrugerea smal�ului dentar, favorizeaz� apari�ia cariilor dentare, iritar� mucoasele, produce vom�, balonare, grea��, diaree �i crampe abdominale. Nu este recomandat �n alimenta�ia copiilor, iar cei care sufer� de afec�iuni cardiovasculare sau renale, afec�iuni ale aparatului digestiv �i diaree, trebuie s�-l ocoloeasc� neap�rat. Acest aditiv alimentar E-330 se �nt�lne�te �n aproape toate b�uturile produse de industria alimentar� - sucuri, dulciuri, produse lactate, biscui�i, pr�jituri, pe�te congelat, fructe de mare, �nghe�at�, vin, dulcea�a, gem, fructe sau legume conservate, jeleuri, sosuri, maionez�, produse de patiserie �i �n bere cu diferite arome. Acestea sunt doar c�teva dintre E-urile cel mai �nt�lnite �n magazinele din �ara noastr�. Speciali�tii OPC Olt spun c� fiecare dintre noi se poate feri de consumul de aditivi �i de efectele sale dac� suntem aten�i: �Suntem con�tien�i cu to�ii c� E-urile au invadat �i pia�a din �ara noastr�, era inevitabil. Ne putem feri �ns� de aceste substan�e dac� ne lu�m c�teva m�suri elementare de precau�ie: s� consum�m rar dulciuri puternic colorate �i b�uturi cu arome / �ndulcitori, s� consum�m mezeluri ocazional, s� ne ferim de alimentele cu liste lungi de ingrediente �i, pe c�t posibil, s� c�ut�m mai mult fructe proaspete �i nu pe cele sub form� de compoturi, gemuri, dulce�uri etc�, a precizat Tania Tr�istaru, inspector OPC Olt. Citeste mai mult: adev.ro/nufpcv Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 16 Februarie 2016, ora 13:48
Suplimentele alimentare din dietele de sl�bire, benefice sau periculoase? Ce ar trebui s� m�nc�m �i ce ar trebui s� evit�m pentru a sl�bi s�n�tos
adevarul.ro/locale/satu-mare/suplimentele-alimentare-dietele-sla... Alimenta�ia este foarte important� Alimenta�ia este deosebit de important� �n dietele de sl�bire. Speciali�tii atrag aten�ia c� anumite suplimente alimentare ne pot �ncurca �n atingerea obiectivului propus �i ne recomand� s� fim cu b�gare de seam� c�nd le cump�r�m. �n ultimul timp, aceste produse sunt tot mai diverse, iar despre multe dintre ele nu se cunoa�te mare lucru. Tenta�ia de a le cump�ra la recomandarea unei persoane cunoscute care le-a �ncercat este �ns� mare. Conform Ministerului S�n�t��ii, termenul �supliment nutritiv� are o arie larg� de semnifica�ii: de la laptele cu cereale pentru copii, p�n� la produsele destinate sportivilor, care con�in vitamine, elemente minerale, proteine. Dintre toate suplimentele, cele mai consumate sunt multivitaminele �i preparatele care con�in, al�turi de vitamine, elemente minerale (suplimente mineralo-vitaminice). �n magazinele de specialitate, dar �i online g�sim o mul�ime de produse care promit fie s� ne ajute s� sl�bim, fie s� ne recuper�m vitalitatea ori s� ne fac� s� ne sim�im mai plini de energie pentru a realiza activ��ile pe care ni le-am propus. Pentru persoanele care se afl� la diet�, aceste prodse sunt mai mult dec�t atractive, mai ales c� beneficiaz� �i de o descriere pe m�sur�, �ns� medicii ne �ndeamn� s� ne orient�m �n primul r�nd spre legume �i fructe �i s� nu lu�m suplimentele alimentare doar pentru c� au func�ionat la un prieten sau un coleg de la sala de sport pentru c� suntem diferi�i, iar �n al doilea r�nd nu pentru toate suplimentele de pe pia�� exist� studii care s� le certifice eficien�a. Consumul de proteine Mai ales b�rba�ii care doresc cre�terea �n mas� muscular� se orienteaz� s� cosume suplimente alimentare care s� le ofere o cantitate suficient� de proteine, sau chiar mai mare, f�r� s� �tie �ns� c� aceste proteine pot fi d�un�toare pentru organismul lor. Nici proteinele din carne nu sunt foarte indicate, cu toate c� nenum�rate diete de sl�bire se bazeaz� pe aceste proteine �i pe lactate. "Nu de pu�ine ori speciali�tii �i cercet�torii au atras aten�ia asupra efectelor negative pe care le are excesul de proteine asupra echilibrului calciului �n organism. Rezultate ultimelor studii arat� c� la un regim s�rac �n proteine animale, adic� la 50 de grame pe zi, eu spun c� e o cantitate normal�, nu chiar s�rac�, �n depozitele osoase se c�tigau 10 mg de calciu pe zi. C�nd responde�ii la studiu au avut un regim bogat �n proteine de peste 150 de grame pe zi, ace�tia pierdeau 84 de mg de calciu. Concluzia e c� consumul excesiv de proteine duce �n timp la decalcificarea oaselor. �i acesta esta doar unul dintre studiile efectuate recent, dar mai sunt �i altele", explic� Liana Str�mb, medic specialist medicin� general� �i apifitoterapie. C�nd ne apuc�m de o diet� �i facem sport trebuie s� avem �n vedere nu doar gr�simea de care vrem s� sc�p�m sau masa muscular�, ci �i scheletul osos �i inima care au nevoie de acest calciul. Medicul Liana Str�mb recomand� �n primul r�nd consumul de fructe �i legume care con�in o cantitate important� de calciul, prevenind astfel o sumedenie de probleme pe care le-am sc�pat �n prima faz� din vedere, fiind focusa�i mai degrab� s� pierdem �n greutate. "De altfel toate variet��ile de la varz�, la conopid�, smochine, soia, susan, alune con�in cantit��i importante de calciu, suficient c�t are nevoie organismul nostru. Acest calciu nu este esen�ial doar pentru �nt�rirea scheletului osos, ci �n primul r�nd este important pentru s�n�tatea aparatului cardiovascular. Dac� �l consum�m �n cantit��ile indicate, atunci tensiunea arterial� va fi una bun�. Pe de alt� parte, vreau s� v� mai spun c� cercet�rile recente ne arat� c� absorb�ia calciului din vegetale este mai mare dec�t cea din lapte", subliniaz� Liana Str�mb. Pastile pentru sl�bit La o prim� vedere, par solu�ia ideal� de a ajunge f�r� efort la silueta visat�. �ns� sunt pastilele de sl�bit cu adev�rat eficiente sau reprezint� doar o rezolvare pe termen scurt? Pe l�ng� o diet� echilibrat� bazat� �n special pe alimente care s� nu con�in� gr�simi, s� stimuleze metabolismul este la fel de recomandat� �i mi�carea sau orele de sport. Fie c� alege�i un antrenor personal sau nu, pastilele de sl�bit nu vor �ine loc orelor petrecute la sala de sport. "Efectul lor este limitat dac� nu �ii diet� �i dac� nu faci mi�care. Eu cred c� aceste medicamente sunt doar un adjuvant �n curele de sl�bire. �n caz contrar, nu vei sl�bi mai mult de dou�-trei kilograme pe durata tratamentului. Pe l�ng� faptul c� sportul ne ajut� s� ne sc�dem �n greutate, este �i o modalitatea bun� de petrecere a timpului liber, are efecte nebefice asupra psihicului a�a c� nu v�d de ce ai vrea s� �nlocuie�i orele de sport cu o cutie de pastile despre care poate nu �tii nimic", explic� Anzik Arnold instructor de sport. Recomand�rile medicului �n multe ��ri din lume comercializarea suplimentelor alimentare este monitorizat� de o institu�ie specializat�, �n Rom�nia �ns� nu avem a�a ceva. De aceea, pentru a v� informa mai bine cu privire la suplimentul alimentar pe care vre�i s�-l consuma�i este bine s� consulta�i un medic �nainte de aceasta. De la el pute�i s� afla�i cantitatea zilnic� recomandat�, beneficiile pentru s�n�tate pe care le are produsul, dar �i reac�iile adverse. Ar fi bine ca medicul s� v� recomande de unde pute�i cump�ra acest produs. �n �ara noastr�, suplimentele alimentare pot fi comercializate doar pe baza unei notific�ri la Institutul de Bioresurse Alimentare, nefiind nevoie de aprobarea Agen�iei Na�ionale a Medicamentelor �i Dispozitivelor Medicale. Speciali�tii avertizeaz� c� unele suplimente alimentare con�in substan�e care au efecte periculoase puternice asupra organismului. �ns� produc�torii lor nu sunt obliga�i s� aplice avertismente pe etichetele de pe ambalajele suplimentelor alimentare. Citeste mai mult: adev.ro/nzozsg Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 16 Februarie 2016, ora 13:49
Cum au ajuns preo�ii �i medicii s� recomande postul. Explica�ia �tiin�ific� care transform� obiceiurile alimentare �n lec�ii de purificarea trupului
adevarul.ro/locale/constanta/cum-ajuns-preotii-medicii-recomande... Postul este perioada frunctelor �i legumelor care �nt�resc s�n�tatea Foto Shutterstock Postul, perioada din an �n care ne �nfr�n�m poftele alimentare, este mai mult dec�t o datorie de credin�� la care ne �nva�� duhovnicii. Medicii recomand�, din punct de vedere �tiin�ific, urmarea unei astfel de diete pe care doritorii o pot completa cu un regim de cur��ire spiritual�. Dac� nu este dublat de o disciplin� �n care s� c�ut�m s� ne dep�im barierele, postul devine o pedeaps�. Credincio�ii au intrat �n Postul Cr�ciunului din ziua de 15 noiembrie. P�n� �n ziua de Cr�ciun, ei trebuie s� �in� post, pe care �l recomand� deopotriv� preo�i, dar �i medici. �Postul este �inut �n dou� feluri: suflete�te �i trupe�te. Primul este continuu, al doilea poate alterna sau poate fi negru. Pe toate aceste r�nduieli de post medicina le confirm�, c� sunt cu adev�rat pentru s�n�tatea trupului �i a sufletului. Un trup echilibrat are un suflet pe m�sur�: un suflet care poate s� fie liber s� se exprime. Un trup �mbuibat sufoc� sufletul. Nici rug�ciunea nu poate s� o fac� a�a cum se cuvine. Unui trup �mbuibat nu-i prie�te nici somnul, c�ci toate �i sunt peste m�sur�, spune arhiepiscopul Tomisului, �nalt Prea Sfin�itul Teodosie. Medici de la Spitalul Clinic Jude�ean de Urgen�� Constan�a �nt�resc spusele duhovnicilor. Dr. Iulia Dogaru arat� c� postul are multiple beneficii. �Cru�area de proteine - deci limitarea consumului de carne, br�nz�, ou� - este bun� pentru organism. Tot mai mult se vorbe�te despre riscul de cancer pentru cei care consum� multe proteine, �n special carne procesat�. �n medicin� vorbim despre cele 4 rele albe - f�ina, zah�rul, sl�nina �i sarea. Consumate �n exces, acestea d�uneaz� organismului. Postul are rostul lui: s� m�nc�m legume, fibre, fructe. Cu alte cuvinte, trebuie s� fim mai cump�ta�i. De aceea spun c� postul este dat de la Dumnezeu �i are beneficii suflete�ti �i trupe�ti�, afirm� dr. Iulia Dogaru, medic chirurg. Ce este postul? Alt medic specialist, dr. Daniel Costea, vorbe�te despre post ca fiind o purificare biologic� a organismului. �Dincolo de cur��irea spiritual� a individului, postul are un rol strict pozitiv. Nu poate fi cuantificat pe moment. Dar cu siguran�� ajut� la func�ionarea normal� a unor organe. Ficatul, pancreasul au nevoie de perioade de respiro, �n care s� nu fie suprasolicitate, tot timpul, ca de obicei, cu alimenta�ia uzual�. Dac� ne ab�inem de la m�nc�ruri, dac� ne ferim de excese, organismul se purific� fizic, nu doar prin rug�ciunea �i comuniunea cu Dumnezeu. Postul nu �nseamn� lips� sau priva�iune de ceva anume. Organismul este foarte de�tept s�-�i ia singur ce-i trebuie din ce i se d�. A�a este creat, a�a func�ioneaz�. Din pu�inul care i se d�, el se hr�ne�te. Astfel apare acea cur��ire a tuturor organelor �i sistemelor�, demonstreaz� dr. Costea. Prof. dr. Vasile S�rbu, membru �n Academia Oamenilor de �tiin�� din Rom�nia, pledeaz� pentru postul �n alimenta�ie. �Omul, nefiind medic, nu �tie ce, c�t �i cum s� consume. Nu cunoa�te reguli, el m�n�nc� dup� pl�cere �i dup� gust. Dac� alimentele sunt bune, el m�n�nc� foarte mult, c�-i place. Renun�� astfel la vegetale, la fructe, la legume. Renun�� la dogmele �tiin�ifice �i medicale, at�t c�t ne sunt �i nou� cunoscute, s� �n�elegem ce fac alimentele �n corpul nostru. Omul trebuie s� retreac�, ca printr-o sit�, aceste lucruri, c�nd �tie c� s-a ab�tut de la c�t i-ar fi fost necesar s� s� hr�neasc�, declar� dr. Vasile S�rbu. Aten�ie la excese! Postul poate �ngr�a Medicul nutri�ionist Camelia L�c�tu� atrage aten�ia asupra exceselor care se fac �n timpul postului. �Am pacien�i care vin cu cre�tere �n greutate dup� ce au �inut post. Ei nu �in seama de aportul caloric, consum�nd cartofi �i p�ine peste m�sur�. Necesarul de calorii pentru fiecare persoan� �n parte poate fi stabilit �n urma unui consult f�cut de un specialist. Apoi este important ca m�nc�rurile de post s� fie preparate dietetic - nu pr�jeli, nu �n baie de ulei. Din acest punct de vedere, vegetarienii �tiu s� g�teasc� cel mai s�n�tos. Orez, paste, fasole, linte, soia, cartofi �i fructe - acestea sunt alimente ideale pentru o diet� echilibrat�. Nu ne hr�nim �n exces, ca apoi s� urm�m o diet�, dup� care s� revenim la exces. Regula s� fie m�ncatul s�n�tos, iar excesul s� fie excep�ia�, recomand� specialistul �n nutri�ie. Exerci�ii de post �Postul �ncepe cu un banal exerci�iu de alimenta�ie, trece prin educarea �i echilibrarea puterilor suflete�ti, iar �n final nimice�te m�ndria �i celelalte p�cate, restabilind �n felul acesta comuniunea cu Dumnezeu �i cu aproapele nostru. Postul are dou� mari componente: cea trupeasc� �i cea sufleteasc�. Ambele se �mbrac� �ns� cu haina rug�ciunii�, explic� preotul Eugen T�n�sescu, blogger �Adev�rul�. Pentru cei care n-au mai �inut niciodat� postul, dar vor s� �ncerce, preotul T�n�sescu l�mure�te: �La �nceput li se va p�rea foarte greu, din cauza obi�nuin�elor �i dependen�elor acumulate, mai ales cele legate de consum �i pofte. Apoi vor �ncepe mir�rile celor din jur, o nou� barier� psihologic� de dep�it. Dar nimic nu se va compara cu �nt�lnirea cu propria lume interioar�, pe care, probabil, o vor g�si destul de dezordonat� �i afectat� de orgolii, egoism, m�nie, l�comie �i alte false virtu�i. Va fi greu, dar �i asigur c� �i frumos, s� pun� ordine prin post, rug�ciune, iertare, Spovedanie, �mp�rt�anie. Rezultatele nu vor �nt�rzia s� apar�. Postul este un mod de via�� prin care rec�tig�m dragostea�, spune p�rintele T�n�sescu. Citeste mai mult: adev.ro/nxy0tk Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 4 Martie 2016, ora 14:26
STUPUL CU ROBINET, invenția care i-a cucerit pe apicultorii din toat� lumea SCHIMB� tehnologia EXTRACȚIEI MIERII Tehnologia extragerii mierii nu mai este �ns� ce a fost dat�, și datorit� noului procedeu, cunoscut și sub numele de STUPUL CU ROBINET. AFl� totul despre acesta. (Mierea este și un ingredient folosit frecvent �n diferite retete romanesti ) www.revistafelicia.ro/articol_1011567/stupul_cu_robinet_invenia_... Inventat de Stuart și Cedar Anderson, tat�l și fiul unei dinastii de apicultori, acest sistem elimin� procesul tradițional de extracție a mierii � cel �n care se scot ramele, se prelucreaz� cu cuțitul fierbinte și se introduc �n centrifug� p�n� se obținea mierea. Acum totul e mult mai simplu: mierea curge ca vinul din butoaie. Aceasta este o nou� invenție care promite s� elimine procedurile grele și anevoioase de colectare a mierii din stup. Procesul se datoreaz� unui sistem cu cep care permite extragerea mierii și scurgerea ei din faguri special concepute. �Stupul este format din celule fagure deja formate parțial. Albinele nu mai acoper� fagurele cu cear�, umplu celulele cu miere și pun capacul celulelor ca de obicei. C�nd porniți instrumentul, care seam�n� cu un robinet, celulele sunt �mp�rțite vertical �n interiorul fagurelui și formeaz� canale care permit mierea s� curg� p�n� la un jgheab sigilat la baza cadrului. Mierea se scurge din stup prin acest robinet, iar albinele sunt practic netulburate din activitatea lor�, spune inventatorul................ Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 24 Martie 2016, ora 09:20
Mihaela Bilic dezvaluie secretul tineretii fara batranete! Ce rol are mancarea! caplimpede.ro/mihaela-bilic-dezvaluie-secretul-tineretii-fara-ba... Medicul nutritionist Mihaela Bilic a tinut sa faca o �marturisire� legata de �secretul tineretii fara batranete si al vietii fara de moarte�. Cea mai mediatizata nutritionista a subliniat ca nici un meniu vegetarian nu te �scapa� de cancer. �Secretul tineretii fara batranete si al vietii fara de moarte� nu sta In mancare:( Intalnesc deseori persoane care Imi cer sfaturi In legatura cu mancatul sanatos, care vor sa stie cum sa-si pastreze sau sa gaseasca/regaseasca tineretea, tonusul, echilibrul, starea de bine, vivacitatea, agerimea mintii, Intelepciunea, pacea sufleteasca. Ei bine, dragii mei, pot sa va spun ca asteptati prea multe de la o farfurie cu mancare :) O fi important ce bagam In gura, cat si cum mancam, dar de aici pana la a dobandi nemurirea si sanatatea prin intermediul alimentelor, e cale lunga. In primul rand nu-ti poti nega/schimba genele, destinul, soarta. A avea un stil de viata echilibrat ajuta, dar nu e miraculos. Nu poti scapa de cancer devenind vegetarian si nici protectie Impotriva infarctului nu primesti daca elimini grasimile din dieta. Nu poti vindeca bolile grave printr-un regim drastic/special si nici nu trebuie sa crezi ca boala reprezinta o pedeapsa pentru �prostiile� pe care le-ai mancat. Ar fi prea simplu sa putem dobandi controlul asupra vietii doar stiind ce sa mancam. Hrana e unul din elementele pe care trebuie sa le luam In calcul Insa, din pacate, nu cel mai important. Exista factori cu impact mult mai grav si pe care, de multe ori, nu-i vedem/simtim. De la poluare la stres, de la defectele genetice la procesul firesc de Imbatranire, totul ne afecteaza sanatatea. Incepem sa �ruginim� de la prima gura de aer pe care o respiram la nastere, oxigenul e cel mai important agent oxidativ. Soarele, zaharul, toxinele din mediu, lasa si ele urme. si cel mai rau ne facem singuri nestiind sa exteriorizam/neutralizam energia negativa, stresul, grijile. Nemultumirea si necazurile ne Imbolnavesc mai mult decat mancarea. Asa ca nu va mai umpleti cu suspiciune si neIncredere farfuriile ci cautati sa va traiti viata frumos, cu bunatate, liniste si Impacare. Atat cat o fi ea de lunga!�, a scris medicul nutritionist Mihaela Bilic pe pagina sa de Facebook. Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
|
|
nu puteai sa-mi spui asta inainte de a face cocutza ptr. o prajitura rasa ? moiiii si daca nu m-am chinuit sa incorporez faina si oul cu margarina aia care parca era din nisip, de mi-am promis ca voi lua de'a gata, dar nu ma-ndur totusi ....parca tot cele facute-n casa sunt mai bune ! 
da' ma nerveaza " titirezu' " asta, de mor !