Presedintele basescu:drumul cu spini al unui mare reformator

De la: 9am246017, la data 2011-03-31 11:52:57

De la: 9am178165, la data 2011-03-31 09:03:35Si basescu viseaza zi si noapte la Shambala, si la cai verzi pe pereti???????????
E clar de ce ne ruinam!!!!!!!!!!!!!!!!

CINE IL PUNE DOM`LE SUB INTERDICTIE JUDECATOREASCA PE basescu, CA I-A ROS ALCOOLUL CREIERII???? NU VEDETI CA SI POSTACII LUI "AU LUAT-O PE ULEI", CA TRAIESC IN ROMANIA SI CU CREIERII PRIN SHAMBALA!!!!!!!!!!!!!!!!
Esti dus cu pluta omule, la fel ca si criminalul tau stapan basescu!!!!!! Iar acu` va mai loveste si ramolismentul!! Ai imbatranit urat omule!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Ce are Syla(nu este ce crezi mata ci Syla era un prefect roman) cu prefectura.

Se pare ca viata dumnetale este umbrita de Excelenta sa Presedintele basescu,Presedinte al Romaniei.

La alcool te pricepi foarte putin din cate vad iar la sistemul juridic mai putin(presedintele are imunitate completa,afara de tradarea de tara care se judeca intai la curtea suprema).

Dar cum sa intri mata in aceste delicateturi daca esti agentul lui Felix,care la randul sau este agentul securitatii,care la randul sau securitatea vegheaza la bunastarea Romaniei la fel ca inainte de 1989.

Cat despre ramolisment cine spune ala este.Nici aici nu te pricepi.
Ramolitii,dementii sunt oameni buni,asa ca dumneta.Nu au pretentii mari iar cel mai mare eveniment din viata lor este ultimul drum.

Mata de fapt esti doar o simpla paiata,dar stii cum,o paiata romaneasca,care ai invatat alfabetul dar nu stii ce sa faci cu el.

Te-ai inspirat din basmele romanesti in care prostul este totdeauna simpatozat,tot deauna este scos din incurcatura fie cu o aripa de al�bina sau altceva.

Dumneta ce conduci dipa zicala:PROST SA FII NOROC SA AI.

PDL.ISTI SUNTEM MULTI SI AVEM SI DREPTATE.

Vom deforma Romania iar actualii prosti ii vom alfabetiza.

tu esti primul pe lista, semianalfabetule! Marsh la scoala generala, bobule !


PEDELACHEI, SUNTETI MUTI SI AVETI DOAR TUPEU!

RESTAURARE COMUNISTO-SECURISTA:PRINCIPIUL DOMINOULUI(CNSAS,ANI,CNA,CNCD,CNVM)

Cine crede ca decizia CCR de desfiintare a CNSAS este un accident se inseala amarnic.
Cine crede ca cei 322 formeaza un parlament al Romaniei democratice se inseala amarnic.
Cine crede ca regimul PNL-PSD(Tariceanu-Iliescu) este un accident se inseala amarnic.

Ne aflam in fata unei restauratii a Romaniei dupa gandirea communist-securista,adaptata la un sistem oligarchic,un sistem autocrat Asiatic,asa cum a fost si comunismul stalinist.
Iata esenta asa zisei motivatii a CCR de desfiintare a CNSAS:
1) pentru ca, potrivit Constitutiei, in subordinea Parlamentului nu se pot infiinta institutii;
2) deoarece instantele extraordinare sint interzise;
Dar in aceiasi situatie se afla si institutii democrate cum ar fi: Consiliul National al Audiovizualului (CNA), Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD) si recent infiintata Agentie Nationala de Integritate (ANI), Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM), care se ocupa de reglementarea si supravegherea pietelor de capital.
Situatia este similara cu cea a deciziilor CNSAS: acestea pot fi atacate doar la Sectia civila a unei Curti de Apel, ceea ce inseamna ca ele fac parte din categoria sentintelor judecatoresti - un argument suplimentar pentru calitatea de -instanta extraordinara- a CNSAS
Acestea pot lua si ele, ca si CNSAS, decizii de natura juridica (care afecteaza dreptul la imagine sau, in cazul ANI, de confiscare a averii nejustificate dobindite de demnitari.
Ne aflam acuma in fata unui atac frontal asupra tuturor institutiilor create pentru a slabi coruptia din Romania si a ne scapa de un regim oligarchic.Vinovatia apartine partidelor politice oligarhice de la PNL la PSD.Membrii CCR au fost numiti de aceste partide(daca ar fi doar sa vorbim de judecatorul Predescu care a avut o atitudine politica reactionar-comunista inainte de a deveni membru CCR unde a fost numit de dl.iliescu).De altfel toti membrii CCR s-au antipronuntat ca reactionari atunci cand erau parlamentari PSD sau PNL iar acum isi transpun ideile vechi in practica ca membri a CCR.
Generalizarea saraciei,infometarea cronica,ne apar astazi ca actiuni deliberate ale sistemului comunist dar si a celui Liberalo-PSD-ist actual,ca metode pentru aservire a persoanei umane silita astfel,ca si in conditia carcerala,sa fie preocupata numai de existenta fizica.
Ca si in sistemul communist regimul oligarchic Tariceanu-Iliescu se folosesc de saracia si infometarea populatiei pentru a crea discordii sociale si pe acest fond sa instituie masuri totalitare si mijloace de imbogatire pentru oligarhia politica transpartinica.
Atacurile permanente asupra Institutiei Prezidentiale nu mai sunt suficiente pentru oligarhi din pentagonul negru,ca si demonizarea permanenta a celor care opun rezistenta fata de baronii si oligarhii constituiti intr-un sistem transpartinic(de la PNL la PSD,PC,UDMR si PRM).Nu este intamplator ca Antena 3 a lui Felix nici nu a introdus in programul ei mitingul societatilor civile din Piata Universitatii.
Demonizarea lui Traian Basescu a avut adesea efecte contrarii prin compromiterea lui Tariceanu si echipei sale oligarhioce ca si a lui Iliescu si partidului sau criptocomunist.
Schimbarea de tactica prin lovirea in institutii mult mai slabe dar care formeaza coloana vertebrala a noii politici initiate de Dl.Basescu si PD-L pare acuma mult mai convenabila reactiunii de stanga-dreapta.
Desfiintand institutiile ca cele enumerate mai sus sau, pur si simplu facandu-le nefunctionale,practic se desarmeaza societatea civila in fata oligarhiei care pe zi ce trece devine mai agresiva si mai reactionara.
In climatul de saracie,pomenile electorale Iliesco-Tariceniste apar ca ultimul asalt de manipulare a populatie.
Mai urmeaza furtul la vot,alianta pentagonului negru(PRM, PSD,PNL.PC,UDMR) toate pentru a prelua puterea politica si a anihila sau demite pe Presedintele Basescu.
Ramane de vazut daca sistemul democratic,atata cat exista la noi,societatea civila,ajutorul, UE si mai ales constiinta politica a romanilor care se vor exprima prin votul din 2008 vor putea sa schimbe si sa anihileze reactiunea oligarhica transpartinica.

Socoteala de acasa si socoteala din targ

O adevarata disperare a cuprins clasa politica a celor 322.Intalniri nocturne cu juraminte de a nu desvalui nimanui ce s-a discutat,intelegeri si pacte pre-electorale si postelectorale, speculatii ale presei scrise si vorbite.

De fapt maestrul de ceremonie ,si trebuie sa i se recunoasca meritul,a fost dl.Voiculescu,care cu luni inainte a vorbit de un asa numit Pol Social format din toate partidele de tipul celor 322 (PNL,PC,PSD,PRM,UDMR) si care sa nu aiba nici un alt scop decat izolarea si daca se poate debarcarea dlui Basescu si ,bineinteles izolarea PD-L.

Totusi,trebuie sa recunoastem ca odata cu revenirea spre trecut a PSD prin promovarea dlui Nastase lucrurile tind a se accelera si o monstruoasa coalitie antidemocratica incepe sa prinda contur.

In acest sens trebuie sa interpretam consfatuirea Iliescu,Nastase-Tariceanu si intelegerea scrisa a colaborarii PSD cu PC ca si absorbtia Aliantei populare de catre PNL.
Ultima are insa si o alta semnificatie.PNL nu are personalitati nici pentru un minister si nici nu poate fi vorba de Presedentie.Devenit membru PNL ambitiosul dar ineficientul domn Constantinescu capata,sa zicem,onorabil,dreptul de a fi candidatul la presedentie din partea PNL.

Pentru dl.Nastase,care si el vaneaza postul de candidat la presedentie si i-ar fi zambit situatia de a fi sustinut de PNL in numelele Antantei anti-Basescu situatia devine acum mai grea.Totusi,inca de cand era prim-ministru el isi pusese in gand sa izoleze sau chiar sa elimine PD,motiv pentru care a si intreprins o serie de actiuni politice de trista faima.

In fond toata vanzoleala celor 322 apare acum nu numai mercantila dar apare si ca un fel de frica ancestrala,un fel de impuls inconstient de aparare in fata unui dezastru pe care ei simt ca se apropie.
Prea mult a demascat dl.Presedinte maniera argentofiola a clasei politice care in momentul de fata nu mai poate inova,nu mai poate face planuri de viitor.Toate actiunile actuale ale celor 322 sunt doar actiuni pomperistice,disperate de salvare a unei clase politice care nu mai corespunde momentului si nici presiunii generatiei care vine.

Eu cred ca nu trebuie sa ne temem,din contra sa privim cu interes acest spectacol jalnic al acestor partide,care in loc de democratie cultiva teama ca PD-L si dl.Presedinte le va face sa dispara de pe scena politica.
De fapt nici nu este adevarat.
Singurul lor dusman sunt ei insasi,lipsa lor de proiectie a viitorului,ramanerea in urma din punct de vedere a viziunii lor politice,neputinta de a sesiza ca noul electorat nu mai poate permite jefuirea avutului national iar parlamentul si guvernul sa devina ascunzatoare pentru cei care au facut acel mare rapt de dupa 1989.
O asemenea epoca nu se va mai repeta.

Imi amintesc,dintr-o poezie cateva randuri,in care un negustor evreu batea la poarta unui gospodar.
Intra ii spune gospodarul,nu stii ca un caine care latra nu musca niciodata.
La care negustorul ii raspunde:
O,stiu vorba romaneasca,
O aven si la ovrei.
Vorba este insa alta,
Oare o stie si Grivei?
In cazul nostru Grivei este poporul,electoratul roman.Oligarhii isi pot face in birourile lor planuri pe care le cred perfecte.
Dar ce va face oare Grivei?

Am remarcat raspunsul unui senator PD-L la intrebarea daca partidul sau se teme de a fi izolat.Raspunsul a venit ca o ghilotina:nu se poate izola un partid mare.

Cum sa izolezi un partid de 40% in sondaje.Cine poate face aceasta.Oameni ai trecutului ca Nastase sau Iliescu? Tariceanu sau Norica?

De aceia membrii PD-L nu se tem de izolare.Numai electoratul poate izola un partid sau o personalitate politica.

Dl.Basescu a luat la referendul 75% din voturi iar PD-L am vazut pe cat mizeaza.

Cum sa izolezi vointa poporului numai ca tu sa poti acapara institutiile statului si sa le folosesti ca pana acum.

Ca nu degeaba DNA are probleme cu acesti politicieni ai trecutului.

Revolutia nu se poate fura,cei fara curaj pierd orice in viata

Un adevarat balamuc s-a produs pe tema revolutiei din 1989 Diferiti indivizi educati in spiritul diatezei pasive a epocii comuniste(sa ni se dea,sa ni se faca,sa ni se mareasca) se simt dupa 1990 frustrati pentru ca-nu li se da-ceea ce vor,unii chiar o revolutie cum si-o imagineaza ei din dosul sobei.Altii,care au ioesit in strada cateva zile vor rente viagere si stima pe viata in timp ce inaintasii nostri si-au dat viata p�entru tara si nu au cerut nimic in schimb.

Mai intai este insasi problema de a defini ce este aceea o revolutie.Unii o definesc prin cantitatea de sange varsat,numarul de cruci in cimitir si justitiar cer sa li se inapoieze revolutia.Ei uita ca nu aceste lucruri dureroase definesc o revolutie si ca libertatea nu se da ci se asuma.Multi morti si mult sange a curs in istorie si nu a fost vorba de o revolutie.

Revolutia sociala inseamna o schimbare brusca,un salt brusc de la anumite principii sociale la altele.daca aceste principii sunt progresiste este revolutie(cazul 1989) daca este invers este o contrarevolutie(cazul schimbarii sociale comuniste).Revolutia este insa un salt calitativ,de la un sistem social la altul si la noi acest lucru,cu franele respective,in principiu s-a desfasurat.

Deci din acest punct de vedere,si eu il vad singurul de a aprecia revolutia,in 1989 a fost o revolutie.S-a renuntat la colectivism,marxism,comunism in favoarea libertatii,pluripartitismului,economiei de piata,libertatilor individuale,dreptul de a circula in lume etc etc.Oare aceste nu sunt cuceriri epocale,revolutionare?

Deci,indiferent ce a fost in 1989 noi am avut si avem de desavarsit o revolutie sociala.

Ca viteza ei a fost franata,ca s-au interferat securisti,comunisti etc.dar nu uitati specificul national romanesc,traditia apolitismului la romani,si dece sa nu recunoastem,lipsa de unitate nationala,ura romanului fata de roman,ura fata de elite,fata de intelectuali si pasivitatea cu care au fost comunizati romanii si cat de greu se despart de trecutul comunist.

Cred ca in acest sens ar trebui presa sa se exprime,caci avem acum ziaristi inteligenti daca nu s-au aliniat diferitelor grupuri oligarhice.
Sa lasam notiunile ca revolutia a fost furata,ca a fost lovitura de stat,ca sunt vinovati fostii comunisti,Iliescu,Vadim etc.Fiecare si-a facut meseria,rolul sau,de franar sau de promotor.
Dar noi ce am facut.Am plans si am constatat ca nu ni se da,ca nu ni se face,ca am fost furati,ca diversii tatuci,alesi de noi nu au corespuns.

Dar noi nu suntem deloc vinovati? Suntem doar victime?

HAIDA DE!

Daca ignoranta ar ucide PNL ar avea putini sustinatori

Am trait sa aud si politica absurdului.daca exista un teatru sau o poezie a absurdului exista si o politica a absurdului. Adica dece nu are PD o ideologie,o doctrina:pentru ca nu convine unor pretinsi politicieni.Faptul ca PD a avut curajul sa treaca la o doctrina a "realitatii sociale" din Romania mi se pare unic in politica romaneasca. Social democratia care in ultima instanta vinnbe de la marxism8vezi unternationala III-a) era prea stramta pentru un partid care privea politica romaneasca intr-o perspectiva de viitor.acuma sa spuneti ca ideologia populara nu este o doctrina mi se pare chiar op injurie,cand aceasta doctrina conduce practic politica uniunii europene. PD cu curaj a avut curajul sa se schimba sa se adapteze realitatii.O fac alte partide)Poate exemplul de 2-3 luni a PRM este edificator cand s-a speriat de propriul lor curaj. Analiza politica trebuie facuta de oameni lucizti,pentru ca in ultima instanta doar istoria va valida daca este bine sau nu. PNL este un partid valoros,el este acela care a modernizat tara in sec.19 si apoi in 20.Noi datoram mult acestui partid.El are o ideologie respectabila dar orice doctrina trebuie adaptata momentului real.Si PNL nu o face.El devine un partid tot mai mult de lider:campeanu,Stoica,acum taricveanu.In afara lui Stolojan PNL nu are pe nimeni capabil de a inova ideologia partidului.Sa nu uitam ca Dramaturgul Caragiale cand vorbea de catavencu,Farfuride,Branzovenescu se referea la defectele liberalismului din timpul sau. Nu vreau sa insinuez ca acuma aceasta este situatia in PNL dar am atras atentia ca o involutie doctrinara se remarca odata cu noua conducere a PNL care a extras din valoroasa doctrina liberala ce le-a convenit:individualismul,viziunea cinica asupra celor saraci,protectia bogatilor chiar daca este facuta pentru o pretinsa desvoltare economica. Actualii lideri politici PNL au fost luati prin surprindere cand basescu le-a oferit pe tava puterea.Unii ca cinteza s-au pierdut cu firea si cu defectele personale,altii au fost luati de pe la ziare si facuti ministri de finante iar oameni ca Stolojan,Stoica au fost inlocuiti de Tariceanu,persoana onorabila dar ca inginer si om de afaceri lipsit de detasarea unei persoane care sa modifice la realitate doctrina partidului. Sigur ca o fuziune nu este posibila decat daca orbesc PD si chiar vanitosii liberali nu ar permite-o- Nu este nici o suparare.Exista colaborarea postelectorala. Dar imi este frica,o spun cu sinceritate,ca actualul cinism liberal,divortul de populatia majoritara va duce la dezastrul dreptei rmanesti. Si ar fi pacat. Acuma incepeti frati PNL-isti cu insultele si argourile golanesti. GATA

www.referatele.com/referate/diverse/online1/MIT--

MIT, IDEOLOGIE SI UTOPIE IN DOCTRINELE POLITICE CONTEMPORANE
Raportul dintre teorie si ideologie subsumeaza, in sens larg, raportul dintre forma si continut in doctrina politica. Continutul reprezinta substanta reflectiei politice propriu-zise, iar forma discursului ideologic unifica toate etajele constructiei doctrinare: politic, social, economic, juridic, etc., ca alternativa posibila la ordinea actuala. Daca principiile care alcatuiesc corpusul doctrinar tind sa se singularizeze, deoarece ea este conditionata de elemente ideologice extrinseci, de stilul si mentalitatea epocii. De exemplu, aceeasi doctrina politica s-ar putea prezenta in forme diferite in contexte noi sau diferite. O doctrina politica poate sa se schimbe atat ca urmare a aprofundarii teoretice a principiilor sale constitutive cat si in virtutea unor solicitari noi ale mediului, deci aparitiei unor noi vectori ai actiunii politice.
In cazul sintagmei �doctrina politica� determinativul politic adauga conceptului generic si de �doctrina� referinta la intentionalitatea intrinseca a membrilor comunitatii pentru urmarirea interesului comun. Determinarile eterogene ale socialului se topesc in substanta specifica a politicului, deoarece toate presupun o actiune comuna si constienta a membrilor unor comunitati in urmarirea si solutionarea problemelor globale ale acesteia.
Convergenta internationala in alegerile comune se bazeaza intotdeauna si presupune in fiecare caz acceptarea, din parerea celor multi. A unor valori si norme comune ca date fundamentale ale instituirii politicului. Doctrina politica se prezinta astfel si se deosebeste de celelalte tipuri de doctrina prin orientarea sa spre actiune si prin proiectul sau transformativ. Din punct de vedere descriptiv, orice doctrina politica sintetizeaza in sine trei momente indisolubile: unul istoric, unul ideologic sau doctrinar si al treilea politic.
In primul rand, o doctrina politica nu se poate eschiva de la diagnosticarea obiectiva a situatiei istorice in care se gaseste societatea. Este punctul de plecare necesar pentru orice teoretizare cu privire la unghiul de incidenta al politicului, ca forma de organizare si conducere a comunitatii si cu privire la natura problemelor sale. Acest prim moment ar trebui sa fie o interpretare obiectiva a datelor si faptelor reale. Neviciata de preconcepte ideologice, o constientizare a problemelor reale ale societatii, a dezechilibrelor si realizarilor sale. Relevarea obiectiva a situatiilor istorice este urmata de cel de-al doilea moment logic: cercetarea teoretica a cauzelor, a semnificatiei actuale si a perspectivelor pe care evenimentele observate le poarta in sine. O astfel de munca de interpretare sau de conceptualizare se realizeaza in lumina si pe baza unor valori morale si politice, adaptate la criteriul valid al propriei judecati. In acest moment, apare diferentierea esentiala dintre doctrinele politice. Este vorba, de fapt, de scara de valori specifice de la baza fiecareia. De aceea, in conditiile dinamicii sociale actuale, chiar daca se observa o identitate a unor valori particulare sau un transfer al lor de la un corp doctrinar la altul, acestea nu sunt decat cazuri izolate sau strict cauzale. 26314nmu24tco1p
Totusi, in cadrul doctrinelor politice, interpretarea ideologica a conditiilor istorice ale societatii nu prezinta un scop in sine. Ea este intrinsec orientata spre practica, spre actiunea politica. Ajungem, astfel, la al treilea moment logic, cel esentialmente tehnic-operational. El este constituit din concluzii concrete, din alegeri sociale, menite sa implementeze in societatea reala orientarile analizei teoretice. Aici diferenta sau opozitia dintre doctrinele politice diferite devine concreta si vizibila: abstracta si in curs de conturare in momentul ideologic ea devine operationala in momentul politic. Desigur, ca acest al treilea moment constituie verificarea celorlalte doua precedente ca o concluzie care verifica corectitudinea premiselor. Daca modelul politic este inadecvat, incapabil sa rezolve cu adevarat problemele reale ale comunitatii, aceasta insuficienta denunta prin sine insasi viciul premiselor: de la baza analizei istorice, a interpretarii ideologice sau a ambelor momente. Totusi, adevarul nu se situeaza niciodata numai de o parte, nici eroarea nu exista in stare pura numai de alta. De aceea si in momentul politic, modelele sociale coincid, cel putin partial. Divergenta lor este fundamental ideologica, adica pe planul intentionalitatii valorilor. Dupa cum vom vedea, nu intotdeauna aceasta se traduce in mod necesar in opozitie totala sau imuabila pe planul stiintific al analizei istorice sau al teoriei politice. Oricum ar sta lucrurile, maniheismul ideologic isi arata coltii in perioadele de criza cand sloganurile politice inlocuiesc analiza si cand dualitatea Bine-Rau comporta judecati de valoare globale, bazate pe a priori �ul prejudecatilor, fara nici un suport obiectiv in principiile de instruire si functionare a sistemului politic. Distinctia Stanga-Dreapta si noile sale frontiere ideologice este alimentata si de imaginile dominante ale unor forme de gandire a caror bipolaritate se sprijina in esenta, pe continutul mitului politc.
Gandirea politica moderna apare insotita ca o umbra de aceasta materie reziduala a gandirii mitice. La limita, ea s-ar putea asemui cu deseurile radioactive ejectate de laboratoarele secrete ale Istoriei unde se fabrica materialul exploziv al epocilor viitoare.
�Omul s-a nascut liber, dar pretutindeni este in lanturi�;�Omul este bun de la natura, dar societatea il corupe�: aceasta proiectie mitica a unei varste de aur la J.J. Rousseau tradeaza nostalgia inceputurilor, a acelui eveniment primordial exemplar care contine si promisiunea de fericire cand este reactualizat. Nu este greu de decelat in gandirea lui J.J. Rouseau influenta mitemelor iluministe: dreptul omului la fericire, pe baza dreptului natural; mitul bunului salbatic, opus civilizatirei bolnave; fetisizarea ratiuni in calitate de prgan universal al cunoasterii care duce inexorabil la progres conceput si acesta ca o dominare a naturii de catre om prin acumularea de cunostiinte. Modelul s-a universalizat si a devenit o sigla a dezvoltarii in secolul XIX, secolul evolutionalismului prin excelenta. Presiunea acestui model s-a simtit nu numai in schemele de evolutionist ale romantismului (istoriografie, biologie, geologie, etc), dar chiar si in elaborarea de paradigme. Nu intamplator in evolutia modurilor istorice de productie la Marx spre distrugerea lor fatala nu exista nici o criza de crestere, nici o criza a materiilor prime care sa puncteze o discontinuitate a progresului spre societatea fara clase. Ideologia fixeaza aceste miteme in corpul doctrinei si le asigura reproductia in procesul modernizarii lor.
Este de neinteles cum asemenea fetisuri ideologice pot provoca veritabile schimbari in forma mentis a unor grupuri sociale cultivate a caror ratiune de a fi este tocmai cultivarea si supravegherea legilor logice ale gandirii. Acceptarea necritica, neconditionata a unei epoci de aur viitoare ce frizeaza logica bunului simt oferita pe tava de o propaganda care nici macar numai incearca sa-si perfectioneze partitura are la baza un snobism oportunist si arata la ce consecinte poate duce mimetismul institutionalizat. De vina este numai amenintarea unei represiuni simbolice sau ceva mai mult mai grav: lipsa unei culturi politice grefata pe o cultura istorica, sinteza care ar decodifica multe din mecanismele care faciliteaza implementarea acestor fetisuri? Inclinam spre a doua varianta , mai ales ca orizontul de asteptare, conditiile subumane de trai si lipsa unor drepturi elementare, au escaladat in incercarea de recuperare postdecembrista, perceperea unor noi realitati pe cale de a se naste si care impune parametri de cu totul alta natura actiunii sociale decat legimitatea morala a unui trecut odios in sine. mc314n6224tcco
Daca am studia mai indeaproape principiile politice si economice ale liberalismului, in conditiile unei obiectivitati minimale, am constata o relatie de inversa proportionalitate intre presiunea fetisurilor ideologice, afirmate sub blazonul heraldic al marilor valori ale epocii moderne, si saracia teoretica a multora din enunturile liberale si neoliberale. Internationalizarea fetisurilor, sub presiunea aceleiasi propagande, s-a facut prin promisiunea unei fericiri universale, echivalent terestru al imparatiei paradisiace de dupa Judecata de Apoi sau al societatii fara clase, dupa distrugerea pe cale revolutionara a statului. Aceasta atmosfera psihologica de sfarsit al istoriei, care a urmat caderii regimurilor totalitare in Europa de Est, a favorizat forta de percutie a sistemelor liberale si neoliberale. Sloganul egalitatii sanselor, al libertatii absolute, al virtutilor taumaturgice ale pietei libere se concentra, prin contagiunea magica, in mitul succesului, al imbogatirii peste noapte, dupa cum recomanda un tinar lider liberal roman. Decapitalizarea economiei nationale, distrugerea infrastructurilor tehnice,economia subterana si �firmele-capusa� arata fisurile unor principii liberale precum individualismului sau �statul minimal�. Caci dincolo de viziunea schematica si abstracta a individului in doctrina liberala, aceste miteme ascund pericole letale pentru edificarea democratiilor pe ruinele fostelor dictaturi. De exemplu, contradictia dintre principiile actiunii liberale si valorilor sale social �politice relativizeaza continutul drepturilor naturale si induce serioase limitari principiului respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. Acest lucru se verifica nu numai in conditiile epistemice de la baza teorii stintifice: noncontradictie,completitudine, identitate,frecventa completarii faptelor observate pentru a li se conferi universalitate etc.,dar si in istoria doctrinei insasi. Retelele impuse tarilor din Europa de Est ca model al tranzitiei spre economia de piata,sunt extrase din panoplia liberalismului clasic si anume din perioada �laissez faire,laissez passer�.Acest strigat de lupta al burgheziei victorioase era doar expresia dominatiei omului asupra naturii, ca marca a individualitatii postrenascentiste sau a biruintei spiritului puritan,caracterizat prin austeritatea si tendinta spre economisire? Daca piata, ca arena privilegiata pe care se infrunta agentii economici, prin munca si competitie perpetua, pentru realizarea acelui drept sacru si inviolabil: proprietatea, cum va demara acumularea (primitiva sau salbatica?), daca nu printr-o concurenta inumana pentru a permite primele investitii industriale? Dincolo de dimensiunea subiectiva a interogatiei: cate zeci de ani vor trebui unei familii numeroase, in conditii draconice de austeritate, sa realizeze capitalul necesar unei investitii familiale in industrie? Istoria economiei liberale pastreaza o tacere desavarsita asupra acestui esential al acumularii primitive. Raspunsul la aceasta intrebare este ca acumularea primitiva la Centru s-a facut prin spolierea seculara a bogatiilor inestimabile ale Periferiei (coloniile) si prin munca zecilor de sclavi prinsi cu arcanul de vanatorii albi si dusi sa lucreze pe plantatiile de bumbac sau trestie de zahar, ori in minele acelora care pregateau primele Declaratii ale drepturilor omului si cetateanului. In Declaratia de Independenta a S.U.A. termenul de �proprietate� din celebra trilogie lockeana: �viata, libertate si proprietate� este inlocuita cu un concept iluminist: �cautarea fericirii�, iar in cuprinsul Declaratiei nu se face nici o referire la sclavie sau la populatia de culoare. Evident,s-ar fi creat o situatie extrem de jenanta datorata statului de proprietari de sclavi si de mari latifundii ai �partilor fondatori� si teoriile contractualiste si jus-naturaliste pe baza carora ei proclamau independenta celor 13 colonii nord-americane. Ca sa nu vorbim de masacrarea populatiilor indigene pentru a le rapi pamanturile, in numele proprietatii �sacre si inviolabile�. In aceeasi perioada, in �Avutia natiunilor� (1776) Adam Smith teoretiza avantajele schimbului international si diviziunea internationala a muncii, ca sursa de crestere a avutiei. Impunerea aceluiasi model unor tari vaduvite de acumularea lor draconica, in conditiile economiilor planificate central, prin tehnici neocolonialiste, frizeaza cinismul.
In doctrinele politice contemporane reziduurile mitice s-au pastrat chiar si intr-o forma criptologica oferind, prin dimensiunile ei eshatologice, salvarea metafizicii scopului. In programul de la Bad-Godesberg (11-13 noiembrie 1959) al Partidului social-Democrat German, de exemplu, credinta in dezvoltarea economica neintrerupta, verificata in boom-ul postbelic, a conferit doctrinei o coerenta mitica interna, evidenta dupa blocarea mecanismelor ideologice justificatoare din anii 80 .Mult-trimbitata abandonare a paradigmei marxiste si, o data cu ea, a mitului revolutionar, la Bad-Godesberg, s-a razbunat,in sensul ca a intrat pe furis, ca un cal troian, in corpul doctrinei, sub pulpana cresterii neintrerupte.
Sinteza dintre rationalism critic si social-democratie evidentiaza carenta teoretica a programului de la Bad-Godesberg care nu implica deloc o problematizare filosofica, nici gnoseologica si acest lucru a creat in anii 80 dificultati in ceea ce priveste modernizarea doctrinei. Faptul ca P.S.D. German nu se eliberase total de schemele conceptuale ale marxismului era vizibil si in formulari tipice precum:�criza sistemului�; �contradictia epocii noastre�; �capitalismului tarziu�; �stadiul de trecere�; sintagme care alcatuiesc trasatura filozofiei marxiste a istoriei.Tumoarea ideologica diagnosticata in documentele de la Bad-Godesberg este inca o data mitul revolutiei, dar terapia ce urma sa fie aplicata pentru a o indeparta este tehnica homeopatica bazata pe reactivarea �spiritului iluminist�,ca efort sistematic spre cunoasterea teoretica. Prin urmare,doctrina social-democrata recupereaza traditia modernitatii, insa in cheie iluminista, avand in filosofia kantiana unul din fundamente. Superioritatea filosofiei lui Kant consta in �prevenirea erorilor�si in descoperirea adevarului� ca si in recunoasterea ca �progresul uman, eliberarea din starea de minorat a omului, datorata lui insusi, este posibila printr-o analiza rationala, ca piatra de incercare a adevarului filosofic este ratiunea umana colectiva�. In doctrina social-democrat, fundamentarea socialismului pe baze morale face ca traditia modernitatii sa fie recuperata de Max Alder deoarece la inceputul secolului acesta se intoarce la Kant pentru a intemeia, pe baza relatiei dintre teoria cunoasterii si ratiunea practica, constiinta morala a noului actor politic european: proletariatul.
Speranta solutionarii tuturor problemelor sociale prin dezvoltarea tehnico-economica neintrerupta a facut din categoria �cresterii� o forma a mesianismului biblic. In aceasta ordine de idei, mitul progresului (umanitatea se indreapta in timp intr-o directie ascendenta) s-a convertit sau prelungit in mitul rationalitatii tehnice si economice (tehnocratia si fetisizarea eficientei economice) dupa care �toate problemele umane pot fi transformate in probleme tehnice: si daca tehnicile pentru rezolvarea problemelor nu exista, ele vor trebui inventate�.
Desi doctrinele politice contemporane au asimilat �traditia modernitatii�, ipostaziata in respingerea cauzalitatii lineare a evolutiei, componentelor mitologice continua insa sa modeleze in secret si din interior substanta politica a doctrinelor. In patrimoniul etico-politic al modernitatii si in dinamica secularizarii doctrinelor politice se observa concomitenta unor scheme teoretico-religioase si a unor ideomiteme care se conditioneaza reciproc. Marxismul, cu dimensiunea sa utopica a societatii fara clase continea implicit o dimensiune salvatoare si eshatologica, in timp ce continutul iodeologic al �socialismelor reale� sau �multilateral dezvoltate� reprezinta o combinatie intre mitul cresterii (progres, productivitate si control tehnologic) si variante ale mitului revolutiei (�edificarea societatii fara clase �, �formarea omului nou �, �realizarea poporului unic muncitor�). In aceasta privinta, programul de la Bad-Godesberg nu a contribuit la demitizarea filosofiei marxiste a istoriei � intrucat in documentele P.S.D. German persista o doza considerabila a sperantei in salvarea �secularizata� si o credinta profetica in viitor-de care marxismul Internationalei a treia si insasi filosofia reformista interbelica erau adanc impregnate. De aceea, metafizica scopului (credinta in progresul implacabil al speciei umane spre un viitor luminos pe baza lui unum verum et bonum este prezenta ca o umbra in structura programului de la Bad-Godesberg, ca si in programele celorlalte partide socialiste si comuniste. Nu intamplator Ralph Dahrendorf identifica �idealul-tip al consensului social-democrat �cu �esenta civilizatiei moderne in genere�. Dar imediat Dahrendorf adauga: �marele program este realizat si nu mai reprezinta o forta de transformare �. Tocmai realizarea valorilor social-democrate, in cadrul paradigmei statului social ar fi epuizat proiectia mitica a cresterii inscrisa in program. Din momentul in care aceste valori s-au materializat in aspiratiile unor vaste categorii sociale, ideologia social-democrate s-a blocat in propria sa o imagine narcisica si pare incapabila sa � si reconstituiasca o noua identitate a doctrinei, plecand de la noile provocari ale istoriei. R.Dahrendorf tinde sa interpreteze�sindromul� valorilor social-democrate ca semn al pierderii unei mari teme istorice: tema modernitatii. Cu alte cuvinte, de suprimarea unei filosofii specifice a istoriei � aceea a Aufklarung-ului care considera ca �progresul este necesar si ca tocmai pentru aceasta exista o carare a istoriei�.
Intr-adevar dupa 1980 in cultura politica occidentala, se acutizeaza conflictul dintre viziunea mitica a schimbarii si ideologiile postmodernismului care pun sub semnul intrebarii persistenta si valabilitatea la scara globala a valorilor social-politice.. Accentul este pus pe comunitatile locale, pe noile comportamente sociale ca si pe noi actori politici, miscarile studentesti, feministe, ecologice. Dar si la acestea persista o armonie restabilita intre imbunatatirea calitatii vietii si cresterea controlata a productiei.
Liderii politici proeminenti din Europa postbelica au simtit nevoia unui demarcatii energice intre osificarea ideologica intre o teorie politica unica si Weltanschauung-ul de la baza culturii politice, democratice, participative: �Spre deosebire de comunisti--spunea Willy Brandt-- social-democratii, prin justificarea rationala si teoretica a obiectivelor si faptelor lor ar trebui sa renunte in mod constant sa ia ca punct de referinta o teorie sau o filosofie politica unica deoarece, dupa parerea mea, ei nu reprezinta o ideologie sau o conceptie metafizica despre lume (Weltanschauung) omogena�. Constient de pericolul cautionarii ideologice a idealului, in numele unei viziuni utopice despre schimbarea sociala, Willy Brandt considera ca socialismul democratic din Europa nu trebuie sa se erijeze in detinator al monopolului cunoasterii absolute. Atitudinea sa nu este rodul �neintelegerii sau indiferentei fata de diversele filosofii sau fata de adevarurile religioase. Ea rezulta in mare masura din respectul fata de hotararile pe care le au oamenii in materie de credinta, asupra carora nu se poate pronunta nici partidul politic, nici statul �.
Aceasta obsesie a distantarii ideologice fata de fratii lor de cruce, comunistii, i-a determinat pe social-democratii germani sa caute noi alternative pentru depasirea �saraciei teoretice� a programelor postbelice. Acceptarea rationalismului critic popperian ca doctrina neoficiala de lucru a P.S.D. German confirma vointa acestuia de a se transforma dintr-un partid cu o puternica conotatie ideologica intr-un partid pragmatic. Teoria ingineriei sociale a lui Karl Popper a pus intr-o noua lumina raportul dintre etica si politica dintre teorie si actiunea umana, pe baza paradigmei monocauzale a coerentei obligatorii dintre enunturile stiintifice si comportamentul social-politic. Optiunea pragmatica a P.S.D. German este recunoscuta si argumentata explicit de cancelarul Helmuth Schmidt in prefata volumului �Rationalismul critic si social-democratia� nu ca raspuns post � factum la solicitarile conjuncturale ci ca preocupare a continuitatii liniei reformiste insesi prin eliminarea �reziduurilor mitice� din proiectul politic care pot pune in pericol sansele sale practice de reusita: �Se ajunge-scrie Schmidt � sa se denunte ca �pragmatism� acea reforma graduala care isi masoara proprii pasi dupa ceea ce este incetul cu incetul posibil�Cu aceasta nu ne referim la scoala filosofica americana de la Pierce la Dewey (�..). Omul politic atins de pragmatism, intrucat nu este ghidat de o teorie universala (singura justa) este, in realitate, un oportunist care tocmai din aceasta cauza nu poate atinge scopul ultim�.
Apelul cancelarului la opera morala a lui Kant nu este menit sa reinvie raportul dintre social-democratie si neokantianism, amplu dezbatut in cadrul scolii austro-marxiste. Helmuth Schmidt nu intentioneaza sa consacre determinarea politicii prin morala (ca �actiune pragmatica cu scopuri etice�) sau nevoia constanta a unei �legitimari morale�34�dupa normele revizionismului neokantian � ci sa evidentieze autonomia epistemologica a ratiunii politice fata de sursele utopice, profetice, mitice sau ideologice ale ei:�Actiunea politica�precizeaza Schmidt�nu poate sa fie fondata in nici un caz pe morala sau pe etica nici, pe de alta parte, pe previziunea teoretica a cursului inevitabil al dezvoltarii societatii�.Interactiunile dintre etica si practica politica sunt intotdeauna istoric circumscrise, deoarece nu exista nici un sistem normativ de scopuri care sa fie prescris ca preconditii ale deciziilor poitice. �Datoria morala a omului politic � rezida in �contributia sa la bunastarea semenilor, insusindu-si scopurile (licite) ale lor, in timp ce acestora le ramane libertatea de a aprecia cu de la ei putere ceea ce ei considera bunastarea lor�. In evidentierea dialecticii istorico-sociale a relatiei mijloace-scopuri se refera direct la Zwecksrationalitat .al lui Max Weber, coform cu etica responsabilitatii�. Omul politic care decide apeleaza la analiza teoretica pentru a calcula consecintele previzibile si cele care trebuie evitate �pentru a putea fi in masura sa aprecieze in mod etic scopurile si mijloacele, efectele astfel clarificate si sa le confrunte intre ele�
Astfel ar deveni posibila evitarea erorilor in domeniul analizat si practicii politice. Ingredientele culturii politice traditionale, modul traditional de a face olitica trebuie si ele actualizate si dedogmatizate. Prin urmare, insati teoria trebuie secularizata din moment ce nu exista un model actional unic, nici legi sociale din care sa deducem: �valoarea unei teorii politice�insista Schmidt consta in serviciul pe care ea il poate oferi omului politic, indicandu-i acestuia posibilitatile efective de actiune si consecintele previzibile ale diferitelor modalitati de actiune. Insa, dincolo de aceasta, actorul politic simte influenta incertitudinii. In plus, el simte ca o povara responsabilitatea pentru judecatile de valoare care trebuie sa fie fundamentate moral si pe care el, in concluzie, isi realizeaza alegerea proprie. In ultima instanta, responsabilitatea trebuie sa se materializeze in evaluarea concreta, una contra alteia, in fiecare caz, a valorilor care sunt in joc. nici o teorie nu se poate lipsi de judecatile de valoare. descoperirea grandioasa a lui Marx�noteaza schmidt�dupa care �existenta determina constiinta �ne-a fost de un enorm ajutor : nici macar nu a fost un ghid pentru actiune�
A limita deciziile si practica politica la o singura matrice teoretica inseamna, printre altele, a constrange la o �dieta unilaterala� pe plan analitic si evitarea �posibilului� care, la nivel pragmatic, trebuie explorat cu curaj. Nu exista criterii transcendente, nici o filosofie sociala care sa garanteze succesul schimbarilor. In aceasta privinta, mersul reformei economice in fostele tari comuniste din Europa este deosebit de instructiv. omul politic responsabil procedeaza adeseori, in conditii de incertitudine, la realizarea unui calcul aproximativ al consecintelor actiunilor sale, la rectificarea alternativelor posibile in lumina erorilor propriei conduite. Critica erorilor si dispozitia spre compromis devin leit-motivul unui comportament politic care a izgonit din orizontul sau propriu �neohobbesismul categorizarii amic-inamic�, holismul utopic al �alternativei totale� si viziunea providentiala a scopului global pentru societatea unica�.
La filosofii laburisti si social-democrati rationalismul critic se transforma intr-un adevarat Weltanschauung. Rationalismul critic este adoptat ca �filosofie a unei social-democratii, pe de o parte, evident anticonservatoare si, pe de alta, evident antitotalitara ... deoarece ea arata cum sa schimbam lucrurile si cum sa o facem intr-un mod in care spre deosebire de o revolutie violenta, sa fie rationala si umana�. Miza declarata este asa-zisa pozitie demistificatoare, eliberarea rationalitatii sociale de interpretarile criptoteologice ale lumii, cu credinta lor periculoasa in transformarile grandioase. In acest sens, antiistorismul lui K. Popper (istoria nu are un sens imanent, deci, nu poate sa existe o dezvoltare a societatilor umane pe baza de legi riguros determinate) ofera o platforma solida de critica antiteologica si antimetafizica.
De fapt, rationalismul critic este, in acelasi timp, teoria cunoasterii si filosofie politica. Ca doctrina a cunoatterii el se bazeaza pe principiul unei continue verificari si revizuiri critice a teoriei pe baza realitatii empirice. Progresul cunoasterii se realizeaza prin eliminarea teoriilor �falsificate� care nu au legatura cu experienta si prin inlocuirea lor cu alte teorii. K. Popper defineste acest proces niciodata incheiat si mereu reluat �metoda conjecturilor serioase si ingenioase si a incercarilor curajoase de a le respinge�. Aceasta metoda uneste constiinta limitelor si a incertitudinilor cunostintelor noastre care nu rezista la proba dura a faptelor cu cunoasterea capacititii noastre de a ajunge mai aproape de adevar, odata cu formularea noilor teorii. Ca metoda rationala, rationalismul critic crede in ratiunea umana si in posibilitatile de cunoastere ale acestora. El este autocritic deoarece isi cunoaste limitele si ridica la demnitateea unui principiu metodologic cunoasterea erorii si a eliminarii ei. acest principiu sugereaza si caracterul rationalismului critic ca filosofie politica. aceasta metoda urmareste neutralizarea doctrinelor care promit un paradis terestru in numele monopolului cunoasterii absolute, deoarece ea este in masura sa recunoasca limitele cunoasterii noastre, omniprezenta erorii. De aceea, ea considera �libera concurenta a ideilor in democratie ca unica forma rationala a confruntarii politice�

De la: Mos_tautu, la data 2011-03-31 20:58:06Socoteala de acasa si socoteala din targ

O adevarata disperare a cuprins clasa politica a celor 322.Intalniri nocturne cu juraminte de a nu desvalui nimanui ce s-a discutat,intelegeri si pacte pre-electorale si postelectorale, speculatii ale presei scrise si vorbite.

De fapt maestrul de ceremonie ,si trebuie sa i se recunoasca meritul,a fost dl.Voiculescu,care cu luni inainte a vorbit de un asa numit Pol Social format din toate partidele de tipul celor 322 (PNL,PC,PSD,PRM,UDMR) si care sa nu aiba nici un alt scop decat izolarea si daca se poate debarcarea dlui Basescu si ,bineinteles izolarea PD-L.

Totusi,trebuie sa recunoastem ca odata cu revenirea spre trecut a PSD prin promovarea dlui Nastase lucrurile tind a se accelera si o monstruoasa coalitie antidemocratica incepe sa prinda contur.

In acest sens trebuie sa interpretam consfatuirea Iliescu,Nastase-Tariceanu si intelegerea scrisa a colaborarii PSD cu PC ca si absorbtia Aliantei populare de catre PNL.
Ultima are insa si o alta semnificatie.PNL nu are personalitati nici pentru un minister si nici nu poate fi vorba de Presedentie.Devenit membru PNL ambitiosul dar ineficientul domn Constantinescu capata,sa zicem,onorabil,dreptul de a fi candidatul la presedentie din partea PNL.

Pentru dl.Nastase,care si el vaneaza postul de candidat la presedentie si i-ar fi zambit situatia de a fi sustinut de PNL in numelele Antantei anti-Basescu situatia devine acum mai grea.Totusi,inca de cand era prim-ministru el isi pusese in gand sa izoleze sau chiar sa elimine PD,motiv pentru care a si intreprins o serie de actiuni politice de trista faima.

In fond toata vanzoleala celor 322 apare acum nu numai mercantila dar apare si ca un fel de frica ancestrala,un fel de impuls inconstient de aparare in fata unui dezastru pe care ei simt ca se apropie.
Prea mult a demascat dl.Presedinte maniera argentofiola a clasei politice care in momentul de fata nu mai poate inova,nu mai poate face planuri de viitor.Toate actiunile actuale ale celor 322 sunt doar actiuni pomperistice,disperate de salvare a unei clase politice care nu mai corespunde momentului si nici presiunii generatiei care vine.

Eu cred ca nu trebuie sa ne temem,din contra sa privim cu interes acest spectacol jalnic al acestor partide,care in loc de democratie cultiva teama ca PD-L si dl.Presedinte le va face sa dispara de pe scena politica.
De fapt nici nu este adevarat.
Singurul lor dusman sunt ei insasi,lipsa lor de proiectie a viitorului,ramanerea in urma din punct de vedere a viziunii lor politice,neputinta de a sesiza ca noul electorat nu mai poate permite jefuirea avutului national iar parlamentul si guvernul sa devina ascunzatoare pentru cei care au facut acel mare rapt de dupa 1989.
O asemenea epoca nu se va mai repeta.

Imi amintesc,dintr-o poezie cateva randuri,in care un negustor evreu batea la poarta unui gospodar.
Intra ii spune gospodarul,nu stii ca un caine care latra nu musca niciodata.
La care negustorul ii raspunde:
O,stiu vorba romaneasca,
O aven si la ovrei.
Vorba este insa alta,
Oare o stie si Grivei?
In cazul nostru Grivei este poporul,electoratul roman.Oligarhii isi pot face in birourile lor planuri pe care le cred perfecte.
Dar ce va face oare Grivei?

Am remarcat raspunsul unui senator PD-L la intrebarea daca partidul sau se teme de a fi izolat.Raspunsul a venit ca o ghilotina:nu se poate izola un partid mare.

Cum sa izolezi un partid de 40% in sondaje.Cine poate face aceasta.Oameni ai trecutului ca Nastase sau Iliescu? Tariceanu sau Norica?

De aceia membrii PD-L nu se tem de izolare.Numai electoratul poate izola un partid sau o personalitate politica.

Dl.Basescu a luat la referendul 75% din voturi iar PD-L am vazut pe cat mizeaza.

Cum sa izolezi vointa poporului numai ca tu sa poti acapara institutiile statului si sa le folosesti ca pana acum.

Ca nu degeaba DNA are probleme cu acesti politicieni ai trecutului.

Mos Taunule, vezi ca la procentula ala ai adaugat un zero, ca cam asa sunteti acus, sub pragul electoral! De asta se gandeste bok -..aiurea, in cloaca pedaloaie dreptul la gandire il are doar sefu'=basecsu!- sa modifice pragul electoral, doar-doar oti mai trege pragul.. .
Ca doar nu degeaba il muta matelotu' pe bokuletz afara din Victoria, cik sa revitalizeze 40%-ul pedelacheu!!! Mos Taunule, nimeni nu schimba un premier daca partiduletzul acestuia are 40% incredere, ca doar nu suntem pe timpul pcr'ului atat de drag lu' matale, ala cu 99,9%...desi..asemanarile sunizbitoare: tot un handicapat e in frunte=ieri un rr'it, azi un kior, tot agenturili_straini/Presa_neaservita e de vina pt. starea -proasta- a Tarii, foamete atunci, foamete acus samd!
Hai, mosule, canta sub alta masa, ca ti s'au muiat elongatiile!

AFARA CU VOI DIN ISTORIE, PEDELACHEILOR!

De la: 9am245531, la data 2011-03-31 21:28:34www.referatele.com/referate/diverse/online1/MIT--

MIT, IDEOLOGIE SI UTOPIE IN DOCTRINELE POLITICE CONTEMPORANE
Raportul dintre teorie si ideologie subsumeaza, in sens larg, raportul dintre forma si continut in doctrina politica. Continutul reprezinta substanta reflectiei politice propriu-zise, iar forma discursului ideologic unifica toate etajele constructiei doctrinare: politic, social, economic, juridic, etc., ca alternativa posibila la ordinea actuala. Daca principiile care alcatuiesc corpusul doctrinar tind sa se singularizeze, deoarece ea este conditionata de elemente ideologice extrinseci, de stilul si mentalitatea epocii. De exemplu, aceeasi doctrina politica s-ar putea prezenta in forme diferite in contexte noi sau diferite. O doctrina politica poate sa se schimbe atat ca urmare a aprofundarii teoretice a principiilor sale constitutive cat si in virtutea unor solicitari noi ale mediului, deci aparitiei unor noi vectori ai actiunii politice.
In cazul sintagmei �doctrina politica� determinativul politic adauga conceptului generic si de �doctrina� referinta la intentionalitatea intrinseca a membrilor comunitatii pentru urmarirea interesului comun. Determinarile eterogene ale socialului se topesc in substanta specifica a politicului, deoarece toate presupun o actiune comuna si constienta a membrilor unor comunitati in urmarirea si solutionarea problemelor globale ale acesteia.
Convergenta internationala in alegerile comune se bazeaza intotdeauna si presupune in fiecare caz acceptarea, din parerea celor multi. A unor valori si norme comune ca date fundamentale ale instituirii politicului. Doctrina politica se prezinta astfel si se deosebeste de celelalte tipuri de doctrina prin orientarea sa spre actiune si prin proiectul sau transformativ. Din punct de vedere descriptiv, orice doctrina politica sintetizeaza in sine trei momente indisolubile: unul istoric, unul ideologic sau doctrinar si al treilea politic.
In primul rand, o doctrina politica nu se poate eschiva de la diagnosticarea obiectiva a situatiei istorice in care se gaseste societatea. Este punctul de plecare necesar pentru orice teoretizare cu privire la unghiul de incidenta al politicului, ca forma de organizare si conducere a comunitatii si cu privire la natura problemelor sale. Acest prim moment ar trebui sa fie o interpretare obiectiva a datelor si faptelor reale. Neviciata de preconcepte ideologice, o constientizare a problemelor reale ale societatii, a dezechilibrelor si realizarilor sale. Relevarea obiectiva a situatiilor istorice este urmata de cel de-al doilea moment logic: cercetarea teoretica a cauzelor, a semnificatiei actuale si a perspectivelor pe care evenimentele observate le poarta in sine. O astfel de munca de interpretare sau de conceptualizare se realizeaza in lumina si pe baza unor valori morale si politice, adaptate la criteriul valid al propriei judecati. In acest moment, apare diferentierea esentiala dintre doctrinele politice. Este vorba, de fapt, de scara de valori specifice de la baza fiecareia. De aceea, in conditiile dinamicii sociale actuale, chiar daca se observa o identitate a unor valori particulare sau un transfer al lor de la un corp doctrinar la altul, acestea nu sunt decat cazuri izolate sau strict cauzale. 26314nmu24tco1p
Totusi, in cadrul doctrinelor politice, interpretarea ideologica a conditiilor istorice ale societatii nu prezinta un scop in sine. Ea este intrinsec orientata spre practica, spre actiunea politica. Ajungem, astfel, la al treilea moment logic, cel esentialmente tehnic-operational. El este constituit din concluzii concrete, din alegeri sociale, menite sa implementeze in societatea reala orientarile analizei teoretice. Aici diferenta sau opozitia dintre doctrinele politice diferite devine concreta si vizibila: abstracta si in curs de conturare in momentul ideologic ea devine operationala in momentul politic. Desigur, ca acest al treilea moment constituie verificarea celorlalte doua precedente ca o concluzie care verifica corectitudinea premiselor. Daca modelul politic este inadecvat, incapabil sa rezolve cu adevarat problemele reale ale comunitatii, aceasta insuficienta denunta prin sine insasi viciul premiselor: de la baza analizei istorice, a interpretarii ideologice sau a ambelor momente. Totusi, adevarul nu se situeaza niciodata numai de o parte, nici eroarea nu exista in stare pura numai de alta. De aceea si in momentul politic, modelele sociale coincid, cel putin partial. Divergenta lor este fundamental ideologica, adica pe planul intentionalitatii valorilor. Dupa cum vom vedea, nu intotdeauna aceasta se traduce in mod necesar in opozitie totala sau imuabila pe planul stiintific al analizei istorice sau al teoriei politice. Oricum ar sta lucrurile, maniheismul ideologic isi arata coltii in perioadele de criza cand sloganurile politice inlocuiesc analiza si cand dualitatea Bine-Rau comporta judecati de valoare globale, bazate pe a priori �ul prejudecatilor, fara nici un suport obiectiv in principiile de instruire si functionare a sistemului politic. Distinctia Stanga-Dreapta si noile sale frontiere ideologice este alimentata si de imaginile dominante ale unor forme de gandire a caror bipolaritate se sprijina in esenta, pe continutul mitului politc.
Gandirea politica moderna apare insotita ca o umbra de aceasta materie reziduala a gandirii mitice. La limita, ea s-ar putea asemui cu deseurile radioactive ejectate de laboratoarele secrete ale Istoriei unde se fabrica materialul exploziv al epocilor viitoare.
�Omul s-a nascut liber, dar pretutindeni este in lanturi�;�Omul este bun de la natura, dar societatea il corupe�: aceasta proiectie mitica a unei varste de aur la J.J. Rousseau tradeaza nostalgia inceputurilor, a acelui eveniment primordial exemplar care contine si promisiunea de fericire cand este reactualizat. Nu este greu de decelat in gandirea lui J.J. Rouseau influenta mitemelor iluministe: dreptul omului la fericire, pe baza dreptului natural; mitul bunului salbatic, opus civilizatirei bolnave; fetisizarea ratiuni in calitate de prgan universal al cunoasterii care duce inexorabil la progres conceput si acesta ca o dominare a naturii de catre om prin acumularea de cunostiinte. Modelul s-a universalizat si a devenit o sigla a dezvoltarii in secolul XIX, secolul evolutionalismului prin excelenta. Presiunea acestui model s-a simtit nu numai in schemele de evolutionist ale romantismului (istoriografie, biologie, geologie, etc), dar chiar si in elaborarea de paradigme. Nu intamplator in evolutia modurilor istorice de productie la Marx spre distrugerea lor fatala nu exista nici o criza de crestere, nici o criza a materiilor prime care sa puncteze o discontinuitate a progresului spre societatea fara clase. Ideologia fixeaza aceste miteme in corpul doctrinei si le asigura reproductia in procesul modernizarii lor.
Este de neinteles cum asemenea fetisuri ideologice pot provoca veritabile schimbari in forma mentis a unor grupuri sociale cultivate a caror ratiune de a fi este tocmai cultivarea si supravegherea legilor logice ale gandirii. Acceptarea necritica, neconditionata a unei epoci de aur viitoare ce frizeaza logica bunului simt oferita pe tava de o propaganda care nici macar numai incearca sa-si perfectioneze partitura are la baza un snobism oportunist si arata la ce consecinte poate duce mimetismul institutionalizat. De vina este numai amenintarea unei represiuni simbolice sau ceva mai mult mai grav: lipsa unei culturi politice grefata pe o cultura istorica, sinteza care ar decodifica multe din mecanismele care faciliteaza implementarea acestor fetisuri? Inclinam spre a doua varianta , mai ales ca orizontul de asteptare, conditiile subumane de trai si lipsa unor drepturi elementare, au escaladat in incercarea de recuperare postdecembrista, perceperea unor noi realitati pe cale de a se naste si care impune parametri de cu totul alta natura actiunii sociale decat legimitatea morala a unui trecut odios in sine. mc314n6224tcco
Daca am studia mai indeaproape principiile politice si economice ale liberalismului, in conditiile unei obiectivitati minimale, am constata o relatie de inversa proportionalitate intre presiunea fetisurilor ideologice, afirmate sub blazonul heraldic al marilor valori ale epocii moderne, si saracia teoretica a multora din enunturile liberale si neoliberale. Internationalizarea fetisurilor, sub presiunea aceleiasi propagande, s-a facut prin promisiunea unei fericiri universale, echivalent terestru al imparatiei paradisiace de dupa Judecata de Apoi sau al societatii fara clase, dupa distrugerea pe cale revolutionara a statului. Aceasta atmosfera psihologica de sfarsit al istoriei, care a urmat caderii regimurilor totalitare in Europa de Est, a favorizat forta de percutie a sistemelor liberale si neoliberale. Sloganul egalitatii sanselor, al libertatii absolute, al virtutilor taumaturgice ale pietei libere se concentra, prin contagiunea magica, in mitul succesului, al imbogatirii peste noapte, dupa cum recomanda un tinar lider liberal roman. Decapitalizarea economiei nationale, distrugerea infrastructurilor tehnice,economia subterana si �firmele-capusa� arata fisurile unor principii liberale precum individualismului sau �statul minimal�. Caci dincolo de viziunea schematica si abstracta a individului in doctrina liberala, aceste miteme ascund pericole letale pentru edificarea democratiilor pe ruinele fostelor dictaturi. De exemplu, contradictia dintre principiile actiunii liberale si valorilor sale social �politice relativizeaza continutul drepturilor naturale si induce serioase limitari principiului respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. Acest lucru se verifica nu numai in conditiile epistemice de la baza teorii stintifice: noncontradictie,completitudine, identitate,frecventa completarii faptelor observate pentru a li se conferi universalitate etc.,dar si in istoria doctrinei insasi. Retelele impuse tarilor din Europa de Est ca model al tranzitiei spre economia de piata,sunt extrase din panoplia liberalismului clasic si anume din perioada �laissez faire,laissez passer�.Acest strigat de lupta al burgheziei victorioase era doar expresia dominatiei omului asupra naturii, ca marca a individualitatii postrenascentiste sau a biruintei spiritului puritan,caracterizat prin austeritatea si tendinta spre economisire? Daca piata, ca arena privilegiata pe care se infrunta agentii economici, prin munca si competitie perpetua, pentru realizarea acelui drept sacru si inviolabil: proprietatea, cum va demara acumularea (primitiva sau salbatica?), daca nu printr-o concurenta inumana pentru a permite primele investitii industriale? Dincolo de dimensiunea subiectiva a interogatiei: cate zeci de ani vor trebui unei familii numeroase, in conditii draconice de austeritate, sa realizeze capitalul necesar unei investitii familiale in industrie? Istoria economiei liberale pastreaza o tacere desavarsita asupra acestui esential al acumularii primitive. Raspunsul la aceasta intrebare este ca acumularea primitiva la Centru s-a facut prin spolierea seculara a bogatiilor inestimabile ale Periferiei (coloniile) si prin munca zecilor de sclavi prinsi cu arcanul de vanatorii albi si dusi sa lucreze pe plantatiile de bumbac sau trestie de zahar, ori in minele acelora care pregateau primele Declaratii ale drepturilor omului si cetateanului. In Declaratia de Independenta a S.U.A. termenul de �proprietate� din celebra trilogie lockeana: �viata, libertate si proprietate� este inlocuita cu un concept iluminist: �cautarea fericirii�, iar in cuprinsul Declaratiei nu se face nici o referire la sclavie sau la populatia de culoare. Evident,s-ar fi creat o situatie extrem de jenanta datorata statului de proprietari de sclavi si de mari latifundii ai �partilor fondatori� si teoriile contractualiste si jus-naturaliste pe baza carora ei proclamau independenta celor 13 colonii nord-americane. Ca sa nu vorbim de masacrarea populatiilor indigene pentru a le rapi pamanturile, in numele proprietatii �sacre si inviolabile�. In aceeasi perioada, in �Avutia natiunilor� (1776) Adam Smith teoretiza avantajele schimbului international si diviziunea internationala a muncii, ca sursa de crestere a avutiei. Impunerea aceluiasi model unor tari vaduvite de acumularea lor draconica, in conditiile economiilor planificate central, prin tehnici neocolonialiste, frizeaza cinismul.
In doctrinele politice contemporane reziduurile mitice s-au pastrat chiar si intr-o forma criptologica oferind, prin dimensiunile ei eshatologice, salvarea metafizicii scopului. In programul de la Bad-Godesberg (11-13 noiembrie 1959) al Partidului social-Democrat German, de exemplu, credinta in dezvoltarea economica neintrerupta, verificata in boom-ul postbelic, a conferit doctrinei o coerenta mitica interna, evidenta dupa blocarea mecanismelor ideologice justificatoare din anii 80 .Mult-trimbitata abandonare a paradigmei marxiste si, o data cu ea, a mitului revolutionar, la Bad-Godesberg, s-a razbunat,in sensul ca a intrat pe furis, ca un cal troian, in corpul doctrinei, sub pulpana cresterii neintrerupte.
Sinteza dintre rationalism critic si social-democratie evidentiaza carenta teoretica a programului de la Bad-Godesberg care nu implica deloc o problematizare filosofica, nici gnoseologica si acest lucru a creat in anii 80 dificultati in ceea ce priveste modernizarea doctrinei. Faptul ca P.S.D. German nu se eliberase total de schemele conceptuale ale marxismului era vizibil si in formulari tipice precum:�criza sistemului�; �contradictia epocii noastre�; �capitalismului tarziu�; �stadiul de trecere�; sintagme care alcatuiesc trasatura filozofiei marxiste a istoriei.Tumoarea ideologica diagnosticata in documentele de la Bad-Godesberg este inca o data mitul revolutiei, dar terapia ce urma sa fie aplicata pentru a o indeparta este tehnica homeopatica bazata pe reactivarea �spiritului iluminist�,ca efort sistematic spre cunoasterea teoretica. Prin urmare,doctrina social-democrata recupereaza traditia modernitatii, insa in cheie iluminista, avand in filosofia kantiana unul din fundamente. Superioritatea filosofiei lui Kant consta in �prevenirea erorilor�si in descoperirea adevarului� ca si in recunoasterea ca �progresul uman, eliberarea din starea de minorat a omului, datorata lui insusi, este posibila printr-o analiza rationala, ca piatra de incercare a adevarului filosofic este ratiunea umana colectiva�. In doctrina social-democrat, fundamentarea socialismului pe baze morale face ca traditia modernitatii sa fie recuperata de Max Alder deoarece la inceputul secolului acesta se intoarce la Kant pentru a intemeia, pe baza relatiei dintre teoria cunoasterii si ratiunea practica, constiinta morala a noului actor politic european: proletariatul.
Speranta solutionarii tuturor problemelor sociale prin dezvoltarea tehnico-economica neintrerupta a facut din categoria �cresterii� o forma a mesianismului biblic. In aceasta ordine de idei, mitul progresului (umanitatea se indreapta in timp intr-o directie ascendenta) s-a convertit sau prelungit in mitul rationalitatii tehnice si economice (tehnocratia si fetisizarea eficientei economice) dupa care �toate problemele umane pot fi transformate in probleme tehnice: si daca tehnicile pentru rezolvarea problemelor nu exista, ele vor trebui inventate�.
Desi doctrinele politice contemporane au asimilat �traditia modernitatii�, ipostaziata in respingerea cauzalitatii lineare a evolutiei, componentelor mitologice continua insa sa modeleze in secret si din interior substanta politica a doctrinelor. In patrimoniul etico-politic al modernitatii si in dinamica secularizarii doctrinelor politice se observa concomitenta unor scheme teoretico-religioase si a unor ideomiteme care se conditioneaza reciproc. Marxismul, cu dimensiunea sa utopica a societatii fara clase continea implicit o dimensiune salvatoare si eshatologica, in timp ce continutul iodeologic al �socialismelor reale� sau �multilateral dezvoltate� reprezinta o combinatie intre mitul cresterii (progres, productivitate si control tehnologic) si variante ale mitului revolutiei (�edificarea societatii fara clase �, �formarea omului nou �, �realizarea poporului unic muncitor�). In aceasta privinta, programul de la Bad-Godesberg nu a contribuit la demitizarea filosofiei marxiste a istoriei � intrucat in documentele P.S.D. German persista o doza considerabila a sperantei in salvarea �secularizata� si o credinta profetica in viitor-de care marxismul Internationalei a treia si insasi filosofia reformista interbelica erau adanc impregnate. De aceea, metafizica scopului (credinta in progresul implacabil al speciei umane spre un viitor luminos pe baza lui unum verum et bonum este prezenta ca o umbra in structura programului de la Bad-Godesberg, ca si in programele celorlalte partide socialiste si comuniste. Nu intamplator Ralph Dahrendorf identifica �idealul-tip al consensului social-democrat �cu �esenta civilizatiei moderne in genere�. Dar imediat Dahrendorf adauga: �marele program este realizat si nu mai reprezinta o forta de transformare �. Tocmai realizarea valorilor social-democrate, in cadrul paradigmei statului social ar fi epuizat proiectia mitica a cresterii inscrisa in program. Din momentul in care aceste valori s-au materializat in aspiratiile unor vaste categorii sociale, ideologia social-democrate s-a blocat in propria sa o imagine narcisica si pare incapabila sa � si reconstituiasca o noua identitate a doctrinei, plecand de la noile provocari ale istoriei. R.Dahrendorf tinde sa interpreteze�sindromul� valorilor social-democrate ca semn al pierderii unei mari teme istorice: tema modernitatii. Cu alte cuvinte, de suprimarea unei filosofii specifice a istoriei � aceea a Aufklarung-ului care considera ca �progresul este necesar si ca tocmai pentru aceasta exista o carare a istoriei�.
Intr-adevar dupa 1980 in cultura politica occidentala, se acutizeaza conflictul dintre viziunea mitica a schimbarii si ideologiile postmodernismului care pun sub semnul intrebarii persistenta si valabilitatea la scara globala a valorilor social-politice.. Accentul este pus pe comunitatile locale, pe noile comportamente sociale ca si pe noi actori politici, miscarile studentesti, feministe, ecologice. Dar si la acestea persista o armonie restabilita intre imbunatatirea calitatii vietii si cresterea controlata a productiei.
Liderii politici proeminenti din Europa postbelica au simtit nevoia unui demarcatii energice intre osificarea ideologica intre o teorie politica unica si Weltanschauung-ul de la baza culturii politice, democratice, participative: �Spre deosebire de comunisti--spunea Willy Brandt-- social-democratii, prin justificarea rationala si teoretica a obiectivelor si faptelor lor ar trebui sa renunte in mod constant sa ia ca punct de referinta o teorie sau o filosofie politica unica deoarece, dupa parerea mea, ei nu reprezinta o ideologie sau o conceptie metafizica despre lume (Weltanschauung) omogena�. Constient de pericolul cautionarii ideologice a idealului, in numele unei viziuni utopice despre schimbarea sociala, Willy Brandt considera ca socialismul democratic din Europa nu trebuie sa se erijeze in detinator al monopolului cunoasterii absolute. Atitudinea sa nu este rodul �neintelegerii sau indiferentei fata de diversele filosofii sau fata de adevarurile religioase. Ea rezulta in mare masura din respectul fata de hotararile pe care le au oamenii in materie de credinta, asupra carora nu se poate pronunta nici partidul politic, nici statul �.
Aceasta obsesie a distantarii ideologice fata de fratii lor de cruce, comunistii, i-a determinat pe social-democratii germani sa caute noi alternative pentru depasirea �saraciei teoretice� a programelor postbelice. Acceptarea rationalismului critic popperian ca doctrina neoficiala de lucru a P.S.D. German confirma vointa acestuia de a se transforma dintr-un partid cu o puternica conotatie ideologica intr-un partid pragmatic. Teoria ingineriei sociale a lui Karl Popper a pus intr-o noua lumina raportul dintre etica si politica dintre teorie si actiunea umana, pe baza paradigmei monocauzale a coerentei obligatorii dintre enunturile stiintifice si comportamentul social-politic. Optiunea pragmatica a P.S.D. German este recunoscuta si argumentata explicit de cancelarul Helmuth Schmidt in prefata volumului �Rationalismul critic si social-democratia� nu ca raspuns post � factum la solicitarile conjuncturale ci ca preocupare a continuitatii liniei reformiste insesi prin eliminarea �reziduurilor mitice� din proiectul politic care pot pune in pericol sansele sale practice de reusita: �Se ajunge-scrie Schmidt � sa se denunte ca �pragmatism� acea reforma graduala care isi masoara proprii pasi dupa ceea ce este incetul cu incetul posibil�Cu aceasta nu ne referim la scoala filosofica americana de la Pierce la Dewey (�..). Omul politic atins de pragmatism, intrucat nu este ghidat de o teorie universala (singura justa) este, in realitate, un oportunist care tocmai din aceasta cauza nu poate atinge scopul ultim�.
Apelul cancelarului la opera morala a lui Kant nu este menit sa reinvie raportul dintre social-democratie si neokantianism, amplu dezbatut in cadrul scolii austro-marxiste. Helmuth Schmidt nu intentioneaza sa consacre determinarea politicii prin morala (ca �actiune pragmatica cu scopuri etice�) sau nevoia constanta a unei �legitimari morale�34�dupa normele revizionismului neokantian � ci sa evidentieze autonomia epistemologica a ratiunii politice fata de sursele utopice, profetice, mitice sau ideologice ale ei:�Actiunea politica�precizeaza Schmidt�nu poate sa fie fondata in nici un caz pe morala sau pe etica nici, pe de alta parte, pe previziunea teoretica a cursului inevitabil al dezvoltarii societatii�.Interactiunile dintre etica si practica politica sunt intotdeauna istoric circumscrise, deoarece nu exista nici un sistem normativ de scopuri care sa fie prescris ca preconditii ale deciziilor poitice. �Datoria morala a omului politic � rezida in �contributia sa la bunastarea semenilor, insusindu-si scopurile (licite) ale lor, in timp ce acestora le ramane libertatea de a aprecia cu de la ei putere ceea ce ei considera bunastarea lor�. In evidentierea dialecticii istorico-sociale a relatiei mijloace-scopuri se refera direct la Zwecksrationalitat .al lui Max Weber, coform cu etica responsabilitatii�. Omul politic care decide apeleaza la analiza teoretica pentru a calcula consecintele previzibile si cele care trebuie evitate �pentru a putea fi in masura sa aprecieze in mod etic scopurile si mijloacele, efectele astfel clarificate si sa le confrunte intre ele�
Astfel ar deveni posibila evitarea erorilor in domeniul analizat si practicii politice. Ingredientele culturii politice traditionale, modul traditional de a face olitica trebuie si ele actualizate si dedogmatizate. Prin urmare, insati teoria trebuie secularizata din moment ce nu exista un model actional unic, nici legi sociale din care sa deducem: �valoarea unei teorii politice�insista Schmidt consta in serviciul pe care ea il poate oferi omului politic, indicandu-i acestuia posibilitatile efective de actiune si consecintele previzibile ale diferitelor modalitati de actiune. Insa, dincolo de aceasta, actorul politic simte influenta incertitudinii. In plus, el simte ca o povara responsabilitatea pentru judecatile de valoare care trebuie sa fie fundamentate moral si pe care el, in concluzie, isi realizeaza alegerea proprie. In ultima instanta, responsabilitatea trebuie sa se materializeze in evaluarea concreta, una contra alteia, in fiecare caz, a valorilor care sunt in joc. nici o teorie nu se poate lipsi de judecatile de valoare. descoperirea grandioasa a lui Marx�noteaza schmidt�dupa care �existenta determina constiinta �ne-a fost de un enorm ajutor : nici macar nu a fost un ghid pentru actiune�
A limita deciziile si practica politica la o singura matrice teoretica inseamna, printre altele, a constrange la o �dieta unilaterala� pe plan analitic si evitarea �posibilului� care, la nivel pragmatic, trebuie explorat cu curaj. Nu exista criterii transcendente, nici o filosofie sociala care sa garanteze succesul schimbarilor. In aceasta privinta, mersul reformei economice in fostele tari comuniste din Europa este deosebit de instructiv. omul politic responsabil procedeaza adeseori, in conditii de incertitudine, la realizarea unui calcul aproximativ al consecintelor actiunilor sale, la rectificarea alternativelor posibile in lumina erorilor propriei conduite. Critica erorilor si dispozitia spre compromis devin leit-motivul unui comportament politic care a izgonit din orizontul sau propriu �neohobbesismul categorizarii amic-inamic�, holismul utopic al �alternativei totale� si viziunea providentiala a scopului global pentru societatea unica�.
La filosofii laburisti si social-democrati rationalismul critic se transforma intr-un adevarat Weltanschauung. Rationalismul critic este adoptat ca �filosofie a unei social-democratii, pe de o parte, evident anticonservatoare si, pe de alta, evident antitotalitara ... deoarece ea arata cum sa schimbam lucrurile si cum sa o facem intr-un mod in care spre deosebire de o revolutie violenta, sa fie rationala si umana�. Miza declarata este asa-zisa pozitie demistificatoare, eliberarea rationalitatii sociale de interpretarile criptoteologice ale lumii, cu credinta lor periculoasa in transformarile grandioase. In acest sens, antiistorismul lui K. Popper (istoria nu are un sens imanent, deci, nu poate sa existe o dezvoltare a societatilor umane pe baza de legi riguros determinate) ofera o platforma solida de critica antiteologica si antimetafizica.
De fapt, rationalismul critic este, in acelasi timp, teoria cunoasterii si filosofie politica. Ca doctrina a cunoatterii el se bazeaza pe principiul unei continue verificari si revizuiri critice a teoriei pe baza realitatii empirice. Progresul cunoasterii se realizeaza prin eliminarea teoriilor �falsificate� care nu au legatura cu experienta si prin inlocuirea lor cu alte teorii. K. Popper defineste acest proces niciodata incheiat si mereu reluat �metoda conjecturilor serioase si ingenioase si a incercarilor curajoase de a le respinge�. Aceasta metoda uneste constiinta limitelor si a incertitudinilor cunostintelor noastre care nu rezista la proba dura a faptelor cu cunoasterea capacititii noastre de a ajunge mai aproape de adevar, odata cu formularea noilor teorii. Ca metoda rationala, rationalismul critic crede in ratiunea umana si in posibilitatile de cunoastere ale acestora. El este autocritic deoarece isi cunoaste limitele si ridica la demnitateea unui principiu metodologic cunoasterea erorii si a eliminarii ei. acest principiu sugereaza si caracterul rationalismului critic ca filosofie politica. aceasta metoda urmareste neutralizarea doctrinelor care promit un paradis terestru in numele monopolului cunoasterii absolute, deoarece ea este in masura sa recunoasca limitele cunoasterii noastre, omniprezenta erorii. De aceea, ea considera �libera concurenta a ideilor in democratie ca unica forma rationala a confruntarii politice�

Ba, cifrache, ai citat din Popper si teoria erorilor....Cum?, voi, pedelacheii, sa recunoasteti vreo eroare? Dupa voi, erori fac/au facut doar ailalti, voi doar reformati, nu? De furat, obligatoriu fura ailalti, mogulii rai is doar la USL, penalii nu se numara printre voi, pedelacheii, voi aveti doar pasat si ritzi, si doar pt mestecat in falca...
Ba, tristule, lasa vrajelile, du'te la cina, cik se da moaca ceva cald, oranj si cu motz in Modrogan!

AFARA CU VOI DIN ISTORIE, PEDELACHEILOR!

Pentru aceia ce cred ca miresmele cotroceniste se numesc reforme le doresc sa citeasca cit mai curind speach-ul ambasadorului sua /
poate atunci o sa inteleaga ca individul ajuns prin frauda in capul satului este de fapt un mincinos/
ROMANE FII BESTEPT/

De ce este Elena Udrea cea mai puternic� femeie din Rom�nia
31 March 2011108 vizualizari0 Comentarii
Elena Udrea este, de departe, cea mai puternic� femeie din Rom�nia, consider� cititorii VerticalNews care au participat la sondajul nostru desf�urat pe parcursul �ntregii lunii martie. Ea a adunat nu mai pu�in de 40% dintre voturi, devans�nd-o cu peste 500 de voturi pe ocupanta locului doi, Camelia Voiculescu. Blonda de la PDL are, potrivit cititorilor no�tri, toate atuurile: este frumoas�, bogat�, celebr� �i, �n plus, are influen�� �i rela�ii la cel mai �nalt nivel.

Psihologul Bogdan Lucaciu consider� c� imaginea Elenei Udrea drept o femeie puternic� nu este lipsit� de substan��, din moment ce ea se afl� �n fruntea Ministerului Turismului �i Dezvolt�rii Regionale. Pe de alt� parte, mass-media a contribuit din plin la sporirea popularit��ii sale, prin abordarea unui �ir nesf�r�it de subiecte care o au pe Udrea �n prim-plan, mai crede el. �Faptul c� este femeie e un avantaj. Pentru c� femeile sunt o minoritate �n politica de v�rf din Rom�nia�, mai spune Lucaciu.

�O femeie de ac�iune, atractiv�, frumoas�. Un star�

�n opinia specialistului consultat de VerticalNews, Elena Udrea st� bine la toate componentele triunghiului �putere politic�-bog��ie-celebritate�, care decurg unele din altele. Frumuse�ea i-a adus celebritatea, arat� psihologul. El aseam�n� popularitatea ministrului de cea de care se bucur� starurile de cinema: �E o femeie de ac�iune, atractiv�, frumoas�. Un star. E recognoscibil�, se afl� sub reflector: ca �i c�nd ar veni o div�, o actri�� de la Hollywood�.

Iar bog��ia �i sus�ine celebritatea �i puterea, continu� el: �Eu cred c� pe orice politician �l pot ajuta banii. Cineva care are salariu mic �i probleme financiare nu are �ncredere �n sine. Iar percep�ia puterii tale te ajut� oriunde �n lume, nu numai �n Rom�nia�.

Magnet pentru �invidia femeilor �i b�c�lia b�rba�ilor�

De�i a fost votat� de cititorii VerticalNews drept cea mai puternic� femeie din Rom�nia, Elena Udrea este v�zut� �i ca fiind �foarte hoa�� de mul�i dintre ei (66% dintre responden�ii unui alt sondaj au spus c� politiciana PDL este �foarte hoa��). Psihologul Bogdan Lucaciu e de p�rere c� imaginea de politician corupt i-a fost creat� tot de mass-media.
�E vorba �i de invidia femeilor �i de b�c�lia b�rba�ilor care s-au �ndreptat spre ea. E invidia teribil� pentru celebritatea altuia: nu poate fi cineva mai bun dec�t mine dec�t dac� este ho� �i corupt. C� nu e ea cea mai cultivat� �i intelectual�, asta e altceva. Ea e politician, nu academician�, arat� Lucaciu.

�Camelia Voiculescu nu are celebritate. Ea are bani�

Pentru locul doi �n topul celor mai puternice femeie s-a dat o lupt� mare �ntre Camelia Voiculescu, proprietara trusului media Intact, �i Andreea Esca, celebra prezentatoare a �tirilor ProTV. B�t�lia a fost c�tigat� la musta�� de fiica cool-mogululului Dan Voiculescu, dep�ind-o pe jurnalist� cu numai trei voturi (163 fa�� de 160).
�Camelia Voiculescu nu are celebritate. Ea are bani. �n schimb, Andreea Esca este cunoscut�, celebr�, a ajuns �n cartea de istorie. Nicio figur� de la televizor nu a mai avut a�a ceva. Poate doar �opescu, �nainte de �89�, spune Lucaciu, �i completeaz� c� influen�a televizorului este foarte mare.

Elena B�sescu, coda��

Pe urm�toarele locuri s-au clasat Mariana Gheorghe, director general executiv al companiei OMV Petrom (132 de voturi), Maria B�sescu, so�ia pre�edintelui (129), avocata Ana Diculescu �ova (99), Roberta Anastase, pre�edinta Camerei Deputa�ilor (89), Liliana Solomon, directoarea Vodafone Rom�nia (80), Anca Vlad, fondatoarea Grupului Fildas (65). Pe ultimul loc cititorii no�tri au plasat-o pe Elena B�sescu, mezina familiei preziden�iale, cu numai 59 de voturi.

Michelle Obama, cea mai puternic� femeie din lume

Potrivit unui top realizat de revista Forbes pe anul 2010, Michelle Obama, so�ia pre�edintelui american Barack Obama, este cea mai puternic� femeie de lume. Celelalte dou� locuri ale podiumului sunt ocupate de Irene Rosenfeld, director executiv la Kraft Foods, �i Oprah Winfrey, cunoscuta realizatoare de show-uri TV.

Pe locul patru se afl� cancelarul german Angela Merkel, iar pe cinci secretarul de stat american Hillary Clinton. Pe urm�toarele pozi�ii se afl� Indra Nooyi, directoarea companiei PepsiCo, excentrica Lady Gaga, Gail Kelly � directoarea b�ncii Westpac din Australia, c�nt�rea�a Beyonce Knowles �i realizatoarea de talk-show-uri Ellen DeGeneres.

Amice mos tautu, esti idiot????????????????
Ti-am zis, vino cu masuri economice concrete, n-avem nevoie de prostii paranormale!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Pentru mos tautu:

Dom`le, m-am cam lamurit cu prostiile tale paranormale, ASA NU VOM FACE DIN ROMANIA O TARA DEZVOLTATA IN VECI!!!!!!!!!!
Pai cu d`astea vii dom`le cu ameteli gen Shambala, IN LOC SA VII CU UN SET DE MASURI ECONOMICE PENTRU RELANSAREA ECONOMICA A TARI?????????!!!!
Pe aiureli din astea de bazezi??? Vezi ca Shambala si celalalt taram NU CONSTRUIESC AUTOSTRAZI, SI NU REABILITEAZA STATIUNILE TURISTICE ALE ROMANIEI!!!
Si amice aerian cu creierul prin stratosfera: IA ARUNCA O PRIVIRE LA LITORALUL BULGARESC SA VEZI CATI TURISTI SUNT ACOLO!!!!!!!!!!!!!!! AM O INFORMATIE PENTRU TINE: aia nu vin cu nasturi, CI CU BANI!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
Ia arunca o privire la lesinatul de litoral romanesc, vezi cum arata acum aproape la inceput de sezon: nici caini vagabonzi nu mai gasesti acolo ca nici resturi alimentare nu mai sunt!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Dac-o mai tii cu ametelile paranormale, VEZI CA RUINATA ROMANIE ARATA CAM INFERNAL, PRECUM TARAMUL CELALALT LA CARE VISEZI!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

De la: 9am245531, la data 2011-03-31 21:28:34www.referatele.com/referate/diverse/online1/MIT--

MIT, IDEOLOGIE SI UTOPIE IN DOCTRINELE POLITICE CONTEMPORANE
Raportul dintre teorie si ideologie subsumeaza, in sens larg, raportul dintre forma si continut in doctrina politica. Continutul reprezinta substanta reflectiei politice propriu-zise, iar forma discursului ideologic unifica toate etajele constructiei doctrinare: politic, social, economic, juridic, etc., ca alternativa posibila la ordinea actuala. Daca principiile care alcatuiesc corpusul doctrinar tind sa se singularizeze, deoarece ea este conditionata de elemente ideologice extrinseci, de stilul si mentalitatea epocii. De exemplu, aceeasi doctrina politica s-ar putea prezenta in forme diferite in contexte noi sau diferite. O doctrina politica poate sa se schimbe atat ca urmare a aprofundarii teoretice a principiilor sale constitutive cat si in virtutea unor solicitari noi ale mediului, deci aparitiei unor noi vectori ai actiunii politice.
In cazul sintagmei �doctrina politica� determinativul politic adauga conceptului generic si de �doctrina� referinta la intentionalitatea intrinseca a membrilor comunitatii pentru urmarirea interesului comun. Determinarile eterogene ale socialului se topesc in substanta specifica a politicului, deoarece toate presupun o actiune comuna si constienta a membrilor unor comunitati in urmarirea si solutionarea problemelor globale ale acesteia.
Convergenta internationala in alegerile comune se bazeaza intotdeauna si presupune in fiecare caz acceptarea, din parerea celor multi. A unor valori si norme comune ca date fundamentale ale instituirii politicului. Doctrina politica se prezinta astfel si se deosebeste de celelalte tipuri de doctrina prin orientarea sa spre actiune si prin proiectul sau transformativ. Din punct de vedere descriptiv, orice doctrina politica sintetizeaza in sine trei momente indisolubile: unul istoric, unul ideologic sau doctrinar si al treilea politic.
In primul rand, o doctrina politica nu se poate eschiva de la diagnosticarea obiectiva a situatiei istorice in care se gaseste societatea. Este punctul de plecare necesar pentru orice teoretizare cu privire la unghiul de incidenta al politicului, ca forma de organizare si conducere a comunitatii si cu privire la natura problemelor sale. Acest prim moment ar trebui sa fie o interpretare obiectiva a datelor si faptelor reale. Neviciata de preconcepte ideologice, o constientizare a problemelor reale ale societatii, a dezechilibrelor si realizarilor sale. Relevarea obiectiva a situatiilor istorice este urmata de cel de-al doilea moment logic: cercetarea teoretica a cauzelor, a semnificatiei actuale si a perspectivelor pe care evenimentele observate le poarta in sine. O astfel de munca de interpretare sau de conceptualizare se realizeaza in lumina si pe baza unor valori morale si politice, adaptate la criteriul valid al propriei judecati. In acest moment, apare diferentierea esentiala dintre doctrinele politice. Este vorba, de fapt, de scara de valori specifice de la baza fiecareia. De aceea, in conditiile dinamicii sociale actuale, chiar daca se observa o identitate a unor valori particulare sau un transfer al lor de la un corp doctrinar la altul, acestea nu sunt decat cazuri izolate sau strict cauzale. 26314nmu24tco1p
Totusi, in cadrul doctrinelor politice, interpretarea ideologica a conditiilor istorice ale societatii nu prezinta un scop in sine. Ea este intrinsec orientata spre practica, spre actiunea politica. Ajungem, astfel, la al treilea moment logic, cel esentialmente tehnic-operational. El este constituit din concluzii concrete, din alegeri sociale, menite sa implementeze in societatea reala orientarile analizei teoretice. Aici diferenta sau opozitia dintre doctrinele politice diferite devine concreta si vizibila: abstracta si in curs de conturare in momentul ideologic ea devine operationala in momentul politic. Desigur, ca acest al treilea moment constituie verificarea celorlalte doua precedente ca o concluzie care verifica corectitudinea premiselor. Daca modelul politic este inadecvat, incapabil sa rezolve cu adevarat problemele reale ale comunitatii, aceasta insuficienta denunta prin sine insasi viciul premiselor: de la baza analizei istorice, a interpretarii ideologice sau a ambelor momente. Totusi, adevarul nu se situeaza niciodata numai de o parte, nici eroarea nu exista in stare pura numai de alta. De aceea si in momentul politic, modelele sociale coincid, cel putin partial. Divergenta lor este fundamental ideologica, adica pe planul intentionalitatii valorilor. Dupa cum vom vedea, nu intotdeauna aceasta se traduce in mod necesar in opozitie totala sau imuabila pe planul stiintific al analizei istorice sau al teoriei politice. Oricum ar sta lucrurile, maniheismul ideologic isi arata coltii in perioadele de criza cand sloganurile politice inlocuiesc analiza si cand dualitatea Bine-Rau comporta judecati de valoare globale, bazate pe a priori �ul prejudecatilor, fara nici un suport obiectiv in principiile de instruire si functionare a sistemului politic. Distinctia Stanga-Dreapta si noile sale frontiere ideologice este alimentata si de imaginile dominante ale unor forme de gandire a caror bipolaritate se sprijina in esenta, pe continutul mitului politc.
Gandirea politica moderna apare insotita ca o umbra de aceasta materie reziduala a gandirii mitice. La limita, ea s-ar putea asemui cu deseurile radioactive ejectate de laboratoarele secrete ale Istoriei unde se fabrica materialul exploziv al epocilor viitoare.
�Omul s-a nascut liber, dar pretutindeni este in lanturi�;�Omul este bun de la natura, dar societatea il corupe�: aceasta proiectie mitica a unei varste de aur la J.J. Rousseau tradeaza nostalgia inceputurilor, a acelui eveniment primordial exemplar care contine si promisiunea de fericire cand este reactualizat. Nu este greu de decelat in gandirea lui J.J. Rouseau influenta mitemelor iluministe: dreptul omului la fericire, pe baza dreptului natural; mitul bunului salbatic, opus civilizatirei bolnave; fetisizarea ratiuni in calitate de prgan universal al cunoasterii care duce inexorabil la progres conceput si acesta ca o dominare a naturii de catre om prin acumularea de cunostiinte. Modelul s-a universalizat si a devenit o sigla a dezvoltarii in secolul XIX, secolul evolutionalismului prin excelenta. Presiunea acestui model s-a simtit nu numai in schemele de evolutionist ale romantismului (istoriografie, biologie, geologie, etc), dar chiar si in elaborarea de paradigme. Nu intamplator in evolutia modurilor istorice de productie la Marx spre distrugerea lor fatala nu exista nici o criza de crestere, nici o criza a materiilor prime care sa puncteze o discontinuitate a progresului spre societatea fara clase. Ideologia fixeaza aceste miteme in corpul doctrinei si le asigura reproductia in procesul modernizarii lor.
Este de neinteles cum asemenea fetisuri ideologice pot provoca veritabile schimbari in forma mentis a unor grupuri sociale cultivate a caror ratiune de a fi este tocmai cultivarea si supravegherea legilor logice ale gandirii. Acceptarea necritica, neconditionata a unei epoci de aur viitoare ce frizeaza logica bunului simt oferita pe tava de o propaganda care nici macar numai incearca sa-si perfectioneze partitura are la baza un snobism oportunist si arata la ce consecinte poate duce mimetismul institutionalizat. De vina este numai amenintarea unei represiuni simbolice sau ceva mai mult mai grav: lipsa unei culturi politice grefata pe o cultura istorica, sinteza care ar decodifica multe din mecanismele care faciliteaza implementarea acestor fetisuri? Inclinam spre a doua varianta , mai ales ca orizontul de asteptare, conditiile subumane de trai si lipsa unor drepturi elementare, au escaladat in incercarea de recuperare postdecembrista, perceperea unor noi realitati pe cale de a se naste si care impune parametri de cu totul alta natura actiunii sociale decat legimitatea morala a unui trecut odios in sine. mc314n6224tcco
Daca am studia mai indeaproape principiile politice si economice ale liberalismului, in conditiile unei obiectivitati minimale, am constata o relatie de inversa proportionalitate intre presiunea fetisurilor ideologice, afirmate sub blazonul heraldic al marilor valori ale epocii moderne, si saracia teoretica a multora din enunturile liberale si neoliberale. Internationalizarea fetisurilor, sub presiunea aceleiasi propagande, s-a facut prin promisiunea unei fericiri universale, echivalent terestru al imparatiei paradisiace de dupa Judecata de Apoi sau al societatii fara clase, dupa distrugerea pe cale revolutionara a statului. Aceasta atmosfera psihologica de sfarsit al istoriei, care a urmat caderii regimurilor totalitare in Europa de Est, a favorizat forta de percutie a sistemelor liberale si neoliberale. Sloganul egalitatii sanselor, al libertatii absolute, al virtutilor taumaturgice ale pietei libere se concentra, prin contagiunea magica, in mitul succesului, al imbogatirii peste noapte, dupa cum recomanda un tinar lider liberal roman. Decapitalizarea economiei nationale, distrugerea infrastructurilor tehnice,economia subterana si �firmele-capusa� arata fisurile unor principii liberale precum individualismului sau �statul minimal�. Caci dincolo de viziunea schematica si abstracta a individului in doctrina liberala, aceste miteme ascund pericole letale pentru edificarea democratiilor pe ruinele fostelor dictaturi. De exemplu, contradictia dintre principiile actiunii liberale si valorilor sale social �politice relativizeaza continutul drepturilor naturale si induce serioase limitari principiului respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. Acest lucru se verifica nu numai in conditiile epistemice de la baza teorii stintifice: noncontradictie,completitudine, identitate,frecventa completarii faptelor observate pentru a li se conferi universalitate etc.,dar si in istoria doctrinei insasi. Retelele impuse tarilor din Europa de Est ca model al tranzitiei spre economia de piata,sunt extrase din panoplia liberalismului clasic si anume din perioada �laissez faire,laissez passer�.Acest strigat de lupta al burgheziei victorioase era doar expresia dominatiei omului asupra naturii, ca marca a individualitatii postrenascentiste sau a biruintei spiritului puritan,caracterizat prin austeritatea si tendinta spre economisire? Daca piata, ca arena privilegiata pe care se infrunta agentii economici, prin munca si competitie perpetua, pentru realizarea acelui drept sacru si inviolabil: proprietatea, cum va demara acumularea (primitiva sau salbatica?), daca nu printr-o concurenta inumana pentru a permite primele investitii industriale? Dincolo de dimensiunea subiectiva a interogatiei: cate zeci de ani vor trebui unei familii numeroase, in conditii draconice de austeritate, sa realizeze capitalul necesar unei investitii familiale in industrie? Istoria economiei liberale pastreaza o tacere desavarsita asupra acestui esential al acumularii primitive. Raspunsul la aceasta intrebare este ca acumularea primitiva la Centru s-a facut prin spolierea seculara a bogatiilor inestimabile ale Periferiei (coloniile) si prin munca zecilor de sclavi prinsi cu arcanul de vanatorii albi si dusi sa lucreze pe plantatiile de bumbac sau trestie de zahar, ori in minele acelora care pregateau primele Declaratii ale drepturilor omului si cetateanului. In Declaratia de Independenta a S.U.A. termenul de �proprietate� din celebra trilogie lockeana: �viata, libertate si proprietate� este inlocuita cu un concept iluminist: �cautarea fericirii�, iar in cuprinsul Declaratiei nu se face nici o referire la sclavie sau la populatia de culoare. Evident,s-ar fi creat o situatie extrem de jenanta datorata statului de proprietari de sclavi si de mari latifundii ai �partilor fondatori� si teoriile contractualiste si jus-naturaliste pe baza carora ei proclamau independenta celor 13 colonii nord-americane. Ca sa nu vorbim de masacrarea populatiilor indigene pentru a le rapi pamanturile, in numele proprietatii �sacre si inviolabile�. In aceeasi perioada, in �Avutia natiunilor� (1776) Adam Smith teoretiza avantajele schimbului international si diviziunea internationala a muncii, ca sursa de crestere a avutiei. Impunerea aceluiasi model unor tari vaduvite de acumularea lor draconica, in conditiile economiilor planificate central, prin tehnici neocolonialiste, frizeaza cinismul.
In doctrinele politice contemporane reziduurile mitice s-au pastrat chiar si intr-o forma criptologica oferind, prin dimensiunile ei eshatologice, salvarea metafizicii scopului. In programul de la Bad-Godesberg (11-13 noiembrie 1959) al Partidului social-Democrat German, de exemplu, credinta in dezvoltarea economica neintrerupta, verificata in boom-ul postbelic, a conferit doctrinei o coerenta mitica interna, evidenta dupa blocarea mecanismelor ideologice justificatoare din anii 80 .Mult-trimbitata abandonare a paradigmei marxiste si, o data cu ea, a mitului revolutionar, la Bad-Godesberg, s-a razbunat,in sensul ca a intrat pe furis, ca un cal troian, in corpul doctrinei, sub pulpana cresterii neintrerupte.
Sinteza dintre rationalism critic si social-democratie evidentiaza carenta teoretica a programului de la Bad-Godesberg care nu implica deloc o problematizare filosofica, nici gnoseologica si acest lucru a creat in anii 80 dificultati in ceea ce priveste modernizarea doctrinei. Faptul ca P.S.D. German nu se eliberase total de schemele conceptuale ale marxismului era vizibil si in formulari tipice precum:�criza sistemului�; �contradictia epocii noastre�; �capitalismului tarziu�; �stadiul de trecere�; sintagme care alcatuiesc trasatura filozofiei marxiste a istoriei.Tumoarea ideologica diagnosticata in documentele de la Bad-Godesberg este inca o data mitul revolutiei, dar terapia ce urma sa fie aplicata pentru a o indeparta este tehnica homeopatica bazata pe reactivarea �spiritului iluminist�,ca efort sistematic spre cunoasterea teoretica. Prin urmare,doctrina social-democrata recupereaza traditia modernitatii, insa in cheie iluminista, avand in filosofia kantiana unul din fundamente. Superioritatea filosofiei lui Kant consta in �prevenirea erorilor�si in descoperirea adevarului� ca si in recunoasterea ca �progresul uman, eliberarea din starea de minorat a omului, datorata lui insusi, este posibila printr-o analiza rationala, ca piatra de incercare a adevarului filosofic este ratiunea umana colectiva�. In doctrina social-democrat, fundamentarea socialismului pe baze morale face ca traditia modernitatii sa fie recuperata de Max Alder deoarece la inceputul secolului acesta se intoarce la Kant pentru a intemeia, pe baza relatiei dintre teoria cunoasterii si ratiunea practica, constiinta morala a noului actor politic european: proletariatul.
Speranta solutionarii tuturor problemelor sociale prin dezvoltarea tehnico-economica neintrerupta a facut din categoria �cresterii� o forma a mesianismului biblic. In aceasta ordine de idei, mitul progresului (umanitatea se indreapta in timp intr-o directie ascendenta) s-a convertit sau prelungit in mitul rationalitatii tehnice si economice (tehnocratia si fetisizarea eficientei economice) dupa care �toate problemele umane pot fi transformate in probleme tehnice: si daca tehnicile pentru rezolvarea problemelor nu exista, ele vor trebui inventate�.
Desi doctrinele politice contemporane au asimilat �traditia modernitatii�, ipostaziata in respingerea cauzalitatii lineare a evolutiei, componentelor mitologice continua insa sa modeleze in secret si din interior substanta politica a doctrinelor. In patrimoniul etico-politic al modernitatii si in dinamica secularizarii doctrinelor politice se observa concomitenta unor scheme teoretico-religioase si a unor ideomiteme care se conditioneaza reciproc. Marxismul, cu dimensiunea sa utopica a societatii fara clase continea implicit o dimensiune salvatoare si eshatologica, in timp ce continutul iodeologic al �socialismelor reale� sau �multilateral dezvoltate� reprezinta o combinatie intre mitul cresterii (progres, productivitate si control tehnologic) si variante ale mitului revolutiei (�edificarea societatii fara clase �, �formarea omului nou �, �realizarea poporului unic muncitor�). In aceasta privinta, programul de la Bad-Godesberg nu a contribuit la demitizarea filosofiei marxiste a istoriei � intrucat in documentele P.S.D. German persista o doza considerabila a sperantei in salvarea �secularizata� si o credinta profetica in viitor-de care marxismul Internationalei a treia si insasi filosofia reformista interbelica erau adanc impregnate. De aceea, metafizica scopului (credinta in progresul implacabil al speciei umane spre un viitor luminos pe baza lui unum verum et bonum este prezenta ca o umbra in structura programului de la Bad-Godesberg, ca si in programele celorlalte partide socialiste si comuniste. Nu intamplator Ralph Dahrendorf identifica �idealul-tip al consensului social-democrat �cu �esenta civilizatiei moderne in genere�. Dar imediat Dahrendorf adauga: �marele program este realizat si nu mai reprezinta o forta de transformare �. Tocmai realizarea valorilor social-democrate, in cadrul paradigmei statului social ar fi epuizat proiectia mitica a cresterii inscrisa in program. Din momentul in care aceste valori s-au materializat in aspiratiile unor vaste categorii sociale, ideologia social-democrate s-a blocat in propria sa o imagine narcisica si pare incapabila sa � si reconstituiasca o noua identitate a doctrinei, plecand de la noile provocari ale istoriei. R.Dahrendorf tinde sa interpreteze�sindromul� valorilor social-democrate ca semn al pierderii unei mari teme istorice: tema modernitatii. Cu alte cuvinte, de suprimarea unei filosofii specifice a istoriei � aceea a Aufklarung-ului care considera ca �progresul este necesar si ca tocmai pentru aceasta exista o carare a istoriei�.
Intr-adevar dupa 1980 in cultura politica occidentala, se acutizeaza conflictul dintre viziunea mitica a schimbarii si ideologiile postmodernismului care pun sub semnul intrebarii persistenta si valabilitatea la scara globala a valorilor social-politice.. Accentul este pus pe comunitatile locale, pe noile comportamente sociale ca si pe noi actori politici, miscarile studentesti, feministe, ecologice. Dar si la acestea persista o armonie restabilita intre imbunatatirea calitatii vietii si cresterea controlata a productiei.
Liderii politici proeminenti din Europa postbelica au simtit nevoia unui demarcatii energice intre osificarea ideologica intre o teorie politica unica si Weltanschauung-ul de la baza culturii politice, democratice, participative: �Spre deosebire de comunisti--spunea Willy Brandt-- social-democratii, prin justificarea rationala si teoretica a obiectivelor si faptelor lor ar trebui sa renunte in mod constant sa ia ca punct de referinta o teorie sau o filosofie politica unica deoarece, dupa parerea mea, ei nu reprezinta o ideologie sau o conceptie metafizica despre lume (Weltanschauung) omogena�. Constient de pericolul cautionarii ideologice a idealului, in numele unei viziuni utopice despre schimbarea sociala, Willy Brandt considera ca socialismul democratic din Europa nu trebuie sa se erijeze in detinator al monopolului cunoasterii absolute. Atitudinea sa nu este rodul �neintelegerii sau indiferentei fata de diversele filosofii sau fata de adevarurile religioase. Ea rezulta in mare masura din respectul fata de hotararile pe care le au oamenii in materie de credinta, asupra carora nu se poate pronunta nici partidul politic, nici statul �.
Aceasta obsesie a distantarii ideologice fata de fratii lor de cruce, comunistii, i-a determinat pe social-democratii germani sa caute noi alternative pentru depasirea �saraciei teoretice� a programelor postbelice. Acceptarea rationalismului critic popperian ca doctrina neoficiala de lucru a P.S.D. German confirma vointa acestuia de a se transforma dintr-un partid cu o puternica conotatie ideologica intr-un partid pragmatic. Teoria ingineriei sociale a lui Karl Popper a pus intr-o noua lumina raportul dintre etica si politica dintre teorie si actiunea umana, pe baza paradigmei monocauzale a coerentei obligatorii dintre enunturile stiintifice si comportamentul social-politic. Optiunea pragmatica a P.S.D. German este recunoscuta si argumentata explicit de cancelarul Helmuth Schmidt in prefata volumului �Rationalismul critic si social-democratia� nu ca raspuns post � factum la solicitarile conjuncturale ci ca preocupare a continuitatii liniei reformiste insesi prin eliminarea �reziduurilor mitice� din proiectul politic care pot pune in pericol sansele sale practice de reusita: �Se ajunge-scrie Schmidt � sa se denunte ca �pragmatism� acea reforma graduala care isi masoara proprii pasi dupa ceea ce este incetul cu incetul posibil�Cu aceasta nu ne referim la scoala filosofica americana de la Pierce la Dewey (�..). Omul politic atins de pragmatism, intrucat nu este ghidat de o teorie universala (singura justa) este, in realitate, un oportunist care tocmai din aceasta cauza nu poate atinge scopul ultim�.
Apelul cancelarului la opera morala a lui Kant nu este menit sa reinvie raportul dintre social-democratie si neokantianism, amplu dezbatut in cadrul scolii austro-marxiste. Helmuth Schmidt nu intentioneaza sa consacre determinarea politicii prin morala (ca �actiune pragmatica cu scopuri etice�) sau nevoia constanta a unei �legitimari morale�34�dupa normele revizionismului neokantian � ci sa evidentieze autonomia epistemologica a ratiunii politice fata de sursele utopice, profetice, mitice sau ideologice ale ei:�Actiunea politica�precizeaza Schmidt�nu poate sa fie fondata in nici un caz pe morala sau pe etica nici, pe de alta parte, pe previziunea teoretica a cursului inevitabil al dezvoltarii societatii�.Interactiunile dintre etica si practica politica sunt intotdeauna istoric circumscrise, deoarece nu exista nici un sistem normativ de scopuri care sa fie prescris ca preconditii ale deciziilor poitice. �Datoria morala a omului politic � rezida in �contributia sa la bunastarea semenilor, insusindu-si scopurile (licite) ale lor, in timp ce acestora le ramane libertatea de a aprecia cu de la ei putere ceea ce ei considera bunastarea lor�. In evidentierea dialecticii istorico-sociale a relatiei mijloace-scopuri se refera direct la Zwecksrationalitat .al lui Max Weber, coform cu etica responsabilitatii�. Omul politic care decide apeleaza la analiza teoretica pentru a calcula consecintele previzibile si cele care trebuie evitate �pentru a putea fi in masura sa aprecieze in mod etic scopurile si mijloacele, efectele astfel clarificate si sa le confrunte intre ele�
Astfel ar deveni posibila evitarea erorilor in domeniul analizat si practicii politice. Ingredientele culturii politice traditionale, modul traditional de a face olitica trebuie si ele actualizate si dedogmatizate. Prin urmare, insati teoria trebuie secularizata din moment ce nu exista un model actional unic, nici legi sociale din care sa deducem: �valoarea unei teorii politice�insista Schmidt consta in serviciul pe care ea il poate oferi omului politic, indicandu-i acestuia posibilitatile efective de actiune si consecintele previzibile ale diferitelor modalitati de actiune. Insa, dincolo de aceasta, actorul politic simte influenta incertitudinii. In plus, el simte ca o povara responsabilitatea pentru judecatile de valoare care trebuie sa fie fundamentate moral si pe care el, in concluzie, isi realizeaza alegerea proprie. In ultima instanta, responsabilitatea trebuie sa se materializeze in evaluarea concreta, una contra alteia, in fiecare caz, a valorilor care sunt in joc. nici o teorie nu se poate lipsi de judecatile de valoare. descoperirea grandioasa a lui Marx�noteaza schmidt�dupa care �existenta determina constiinta �ne-a fost de un enorm ajutor : nici macar nu a fost un ghid pentru actiune�
A limita deciziile si practica politica la o singura matrice teoretica inseamna, printre altele, a constrange la o �dieta unilaterala� pe plan analitic si evitarea �posibilului� care, la nivel pragmatic, trebuie explorat cu curaj. Nu exista criterii transcendente, nici o filosofie sociala care sa garanteze succesul schimbarilor. In aceasta privinta, mersul reformei economice in fostele tari comuniste din Europa este deosebit de instructiv. omul politic responsabil procedeaza adeseori, in conditii de incertitudine, la realizarea unui calcul aproximativ al consecintelor actiunilor sale, la rectificarea alternativelor posibile in lumina erorilor propriei conduite. Critica erorilor si dispozitia spre compromis devin leit-motivul unui comportament politic care a izgonit din orizontul sau propriu �neohobbesismul categorizarii amic-inamic�, holismul utopic al �alternativei totale� si viziunea providentiala a scopului global pentru societatea unica�.
La filosofii laburisti si social-democrati rationalismul critic se transforma intr-un adevarat Weltanschauung. Rationalismul critic este adoptat ca �filosofie a unei social-democratii, pe de o parte, evident anticonservatoare si, pe de alta, evident antitotalitara ... deoarece ea arata cum sa schimbam lucrurile si cum sa o facem intr-un mod in care spre deosebire de o revolutie violenta, sa fie rationala si umana�. Miza declarata este asa-zisa pozitie demistificatoare, eliberarea rationalitatii sociale de interpretarile criptoteologice ale lumii, cu credinta lor periculoasa in transformarile grandioase. In acest sens, antiistorismul lui K. Popper (istoria nu are un sens imanent, deci, nu poate sa existe o dezvoltare a societatilor umane pe baza de legi riguros determinate) ofera o platforma solida de critica antiteologica si antimetafizica.
De fapt, rationalismul critic este, in acelasi timp, teoria cunoasterii si filosofie politica. Ca doctrina a cunoatterii el se bazeaza pe principiul unei continue verificari si revizuiri critice a teoriei pe baza realitatii empirice. Progresul cunoasterii se realizeaza prin eliminarea teoriilor �falsificate� care nu au legatura cu experienta si prin inlocuirea lor cu alte teorii. K. Popper defineste acest proces niciodata incheiat si mereu reluat �metoda conjecturilor serioase si ingenioase si a incercarilor curajoase de a le respinge�. Aceasta metoda uneste constiinta limitelor si a incertitudinilor cunostintelor noastre care nu rezista la proba dura a faptelor cu cunoasterea capacititii noastre de a ajunge mai aproape de adevar, odata cu formularea noilor teorii. Ca metoda rationala, rationalismul critic crede in ratiunea umana si in posibilitatile de cunoastere ale acestora. El este autocritic deoarece isi cunoaste limitele si ridica la demnitateea unui principiu metodologic cunoasterea erorii si a eliminarii ei. acest principiu sugereaza si caracterul rationalismului critic ca filosofie politica. aceasta metoda urmareste neutralizarea doctrinelor care promit un paradis terestru in numele monopolului cunoasterii absolute, deoarece ea este in masura sa recunoasca limitele cunoasterii noastre, omniprezenta erorii. De aceea, ea considera �libera concurenta a ideilor in democratie ca unica forma rationala a confruntarii politice�

Mos Bautu, esti clar impotent, cam ca bacilconsky cel libidinos! Pai ce?, woodra e o femeie frumoasa? E doar d o noapte, cel mult doua, orice barbat normal s'ar plictisi de hinteligentza presedintei_Norvegiei, aceasta romanca de "80 de ani", adica o koorva ajunsa unde e nu pe merite, ci pe fund! Daca nu crezi, ia uichilicsul, ai acolo date picante despre "puterea" woodrai...si de unde emana ea...

AFARA CU VOI DIN ISTORIE, PEDELACHEILOR!

De la: 9am178165, la data 2011-04-01 08:14:39Amice mos tautu, esti idiot????????????????
Ti-am zis, vino cu masuri economice concrete, n-avem nevoie de prostii paranormale!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Pentru mos tautu:

Dom`le, m-am cam lamurit cu prostiile tale paranormale, ASA NU VOM FACE DIN ROMANIA O TARA DEZVOLTATA IN VECI!!!!!!!!!!
Pai cu d`astea vii dom`le cu ameteli gen Shambala, IN LOC SA VII CU UN SET DE MASURI ECONOMICE PENTRU RELANSAREA ECONOMICA A TARI?????????!!!!
Pe aiureli din astea de bazezi??? Vezi ca Shambala si celalalt taram NU CONSTRUIESC AUTOSTRAZI, SI NU REABILITEAZA STATIUNILE TURISTICE ALE ROMANIEI!!!
Si amice aerian cu creierul prin stratosfera: IA ARUNCA O PRIVIRE LA LITORALUL BULGARESC SA VEZI CATI TURISTI SUNT ACOLO!!!!!!!!!!!!!!! AM O INFORMATIE PENTRU TINE: aia nu vin cu nasturi, CI CU BANI!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
Ia arunca o privire la lesinatul de litoral romanesc, vezi cum arata acum aproape la inceput de sezon: nici caini vagabonzi nu mai gasesti acolo ca nici resturi alimentare nu mai sunt!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Dac-o mai tii cu ametelile paranormale, VEZI CA RUINATA ROMANIE ARATA CAM INFERNAL, PRECUM TARAMUL CELALALT LA CARE VISEZI!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Mai amice,
pe unde esti prost nu te doare?

De la: 9am245531, la data 2011-04-01 07:24:13De ce este Elena Udrea cea mai puternic� femeie din Rom�nia
31 March 2011108 vizualizari0 Comentarii
Elena Udrea este, de departe, cea mai puternic� femeie din Rom�nia, consider� cititorii VerticalNews care au participat la sondajul nostru desf�urat pe parcursul �ntregii lunii martie. Ea a adunat nu mai pu�in de 40% dintre voturi, devans�nd-o cu peste 500 de voturi pe ocupanta locului doi, Camelia Voiculescu. Blonda de la PDL are, potrivit cititorilor no�tri, toate atuurile: este frumoas�, bogat�, celebr� �i, �n plus, are influen�� �i rela�ii la cel mai �nalt nivel.

Psihologul Bogdan Lucaciu consider� c� imaginea Elenei Udrea drept o femeie puternic� nu este lipsit� de substan��, din moment ce ea se afl� �n fruntea Ministerului Turismului �i Dezvolt�rii Regionale. Pe de alt� parte, mass-media a contribuit din plin la sporirea popularit��ii sale, prin abordarea unui �ir nesf�r�it de subiecte care o au pe Udrea �n prim-plan, mai crede el. �Faptul c� este femeie e un avantaj. Pentru c� femeile sunt o minoritate �n politica de v�rf din Rom�nia�, mai spune Lucaciu.

�O femeie de ac�iune, atractiv�, frumoas�. Un star�

�n opinia specialistului consultat de VerticalNews, Elena Udrea st� bine la toate componentele triunghiului �putere politic�-bog��ie-celebritate�, care decurg unele din altele. Frumuse�ea i-a adus celebritatea, arat� psihologul. El aseam�n� popularitatea ministrului de cea de care se bucur� starurile de cinema: �E o femeie de ac�iune, atractiv�, frumoas�. Un star. E recognoscibil�, se afl� sub reflector: ca �i c�nd ar veni o div�, o actri�� de la Hollywood�.

Iar bog��ia �i sus�ine celebritatea �i puterea, continu� el: �Eu cred c� pe orice politician �l pot ajuta banii. Cineva care are salariu mic �i probleme financiare nu are �ncredere �n sine. Iar percep�ia puterii tale te ajut� oriunde �n lume, nu numai �n Rom�nia�.

Magnet pentru �invidia femeilor �i b�c�lia b�rba�ilor�

De�i a fost votat� de cititorii VerticalNews drept cea mai puternic� femeie din Rom�nia, Elena Udrea este v�zut� �i ca fiind �foarte hoa�� de mul�i dintre ei (66% dintre responden�ii unui alt sondaj au spus c� politiciana PDL este �foarte hoa��). Psihologul Bogdan Lucaciu e de p�rere c� imaginea de politician corupt i-a fost creat� tot de mass-media.
�E vorba �i de invidia femeilor �i de b�c�lia b�rba�ilor care s-au �ndreptat spre ea. E invidia teribil� pentru celebritatea altuia: nu poate fi cineva mai bun dec�t mine dec�t dac� este ho� �i corupt. C� nu e ea cea mai cultivat� �i intelectual�, asta e altceva. Ea e politician, nu academician�, arat� Lucaciu.

�Camelia Voiculescu nu are celebritate. Ea are bani�

Pentru locul doi �n topul celor mai puternice femeie s-a dat o lupt� mare �ntre Camelia Voiculescu, proprietara trusului media Intact, �i Andreea Esca, celebra prezentatoare a �tirilor ProTV. B�t�lia a fost c�tigat� la musta�� de fiica cool-mogululului Dan Voiculescu, dep�ind-o pe jurnalist� cu numai trei voturi (163 fa�� de 160).
�Camelia Voiculescu nu are celebritate. Ea are bani. �n schimb, Andreea Esca este cunoscut�, celebr�, a ajuns �n cartea de istorie. Nicio figur� de la televizor nu a mai avut a�a ceva. Poate doar �opescu, �nainte de �89�, spune Lucaciu, �i completeaz� c� influen�a televizorului este foarte mare.

Elena B�sescu, coda��

Pe urm�toarele locuri s-au clasat Mariana Gheorghe, director general executiv al companiei OMV Petrom (132 de voturi), Maria B�sescu, so�ia pre�edintelui (129), avocata Ana Diculescu �ova (99), Roberta Anastase, pre�edinta Camerei Deputa�ilor (89), Liliana Solomon, directoarea Vodafone Rom�nia (80), Anca Vlad, fondatoarea Grupului Fildas (65). Pe ultimul loc cititorii no�tri au plasat-o pe Elena B�sescu, mezina familiei preziden�iale, cu numai 59 de voturi.

Michelle Obama, cea mai puternic� femeie din lume

Potrivit unui top realizat de revista Forbes pe anul 2010, Michelle Obama, so�ia pre�edintelui american Barack Obama, este cea mai puternic� femeie de lume. Celelalte dou� locuri ale podiumului sunt ocupate de Irene Rosenfeld, director executiv la Kraft Foods, �i Oprah Winfrey, cunoscuta realizatoare de show-uri TV.

Pe locul patru se afl� cancelarul german Angela Merkel, iar pe cinci secretarul de stat american Hillary Clinton. Pe urm�toarele pozi�ii se afl� Indra Nooyi, directoarea companiei PepsiCo, excentrica Lady Gaga, Gail Kelly � directoarea b�ncii Westpac din Australia, c�nt�rea�a Beyonce Knowles �i realizatoarea de talk-show-uri Ellen DeGeneres.

Ni se falfaie noua de puterea frigidei de udrea!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
SPUNE-I S-O LASE BALTA CU DATUL IN SPECTACOL CA E CAM BABA, SI DEVINE CARAGHIOASA!!!

De la: 9am178165, la data 2011-04-01 08:14:39Amice mos tautu, esti idiot????????????????
Ti-am zis, vino cu masuri economice concrete, n-avem nevoie de prostii paranormale!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Pentru mos tautu:

Dom`le, m-am cam lamurit cu prostiile tale paranormale, ASA NU VOM FACE DIN ROMANIA O TARA DEZVOLTATA IN VECI!!!!!!!!!!
Pai cu d`astea vii dom`le cu ameteli gen Shambala, IN LOC SA VII CU UN SET DE MASURI ECONOMICE PENTRU RELANSAREA ECONOMICA A TARI?????????!!!!
Pe aiureli din astea de bazezi??? Vezi ca Shambala si celalalt taram NU CONSTRUIESC AUTOSTRAZI, SI NU REABILITEAZA STATIUNILE TURISTICE ALE ROMANIEI!!!
Si amice aerian cu creierul prin stratosfera: IA ARUNCA O PRIVIRE LA LITORALUL BULGARESC SA VEZI CATI TURISTI SUNT ACOLO!!!!!!!!!!!!!!! AM O INFORMATIE PENTRU TINE: aia nu vin cu nasturi, CI CU BANI!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
Ia arunca o privire la lesinatul de litoral romanesc, vezi cum arata acum aproape la inceput de sezon: nici caini vagabonzi nu mai gasesti acolo ca nici resturi alimentare nu mai sunt!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Dac-o mai tii cu ametelile paranormale, VEZI CA RUINATA ROMANIE ARATA CAM INFERNAL, PRECUM TARAMUL CELALALT LA CARE VISEZI!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Haloooooo mos tautu???? Ce mai face bre clarvazatoarea Ildiko????? Am auzit ca a castigat o licitatie pentru construirea de autostrazi!!!!!!!!

Deh prieteni, daca nu tine cu logica..............., poate ne construieste autostrazi clarvazatoarea Ildiko!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

De la: 9am178165, la data 2011-04-01 12:54:15Haloooooo mos tautu???? Ce mai face bre clarvazatoarea Ildiko????? Am auzit ca a castigat o licitatie pentru construirea de autostrazi!!!!!!!!

Deh prieteni, daca nu tine cu logica..............., poate ne construieste autostrazi clarvazatoarea Ildiko!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

prieteni... iar ai avut un cosmar?.... sau sunteti mai multi in camera, acu' cu criza asta... poate va mai casapiti intre voi...

Bakonski:Un cadavru neingropat la timp,tinde sa intinereasca!

CE DORESTE DL.CRIN ANTONESCU:CA TATARASCU SAU CA BRATENII?
Mare dilema pentru dl.Crin Antonescu:ori dreapta cinstita(a la Iliescu-Felix) ori dreapta reala liberala cu PD-L.
Cu puterea s-a terminat.
Ea a expirat.PNL s-a facut de ras,si-a batut joc de ideologia Bratenilor.

Trebuie sa subliniem ca in ultimele luni si in urma ultimelor evenimente(pretinsul pol social Iliescu-Felix si cel pretins de dreapta Crin Antonescu-Constantinescu) o grea dilema s-a abatut pe capul conducerii PNL si mai ales a dlui Crin Antonescu.
Dl.Crin Antonescu poate are defecte caracteriale ca tot romanul dar nu putem spune ca nu este inteligent iar atmosfera in care a crescut a fost liberala iar in casa tatalui sau s-a pus bazele PNL dupa 1989.
Ultimele evenimente,trecand peste sloganurile propagandistice au dat de gandit acestui liberal si chiar lui dl.Olteanu a carei bunica il pregatea pentru nomenclatura comunista.
In ce directie sa mearga PNL mai ales dupa aceste alegerile Parlamentare.
Oare dependenta de Patriciu mai este benefica in 2009-2012 si oare ideile acestuia croite in favoarea bussnisului sau nu va duce liberalismul in derizoriu.Sa fii aliat cu Iliescu-Mineriade aliat cu Felix cel ce castioga o paine,stiti unde, si gasca sa este de blazonul liberalului cu papion,crescut de mic ca liberal?

Valeriu Stoica: "Dinu Patriciu se va dispensa de Crin Antonescu daca nu-i va mai fi util"
Cine conduce astazi PNL,se intreba pe buna dreptate dl.Stoica, Patriciu sau Crin Antonescu?
O lupta intre doua viziuni. Viziunea Patriciu,o viziune oligarhica pentru politica care vede PNL ca pe un SRL atasat-remorca ,intereselor sale economice ,in timp ce viziunea dizidentilor si poate a unui Crin Antonescu desteptat este de a transforma PNL, intr-o formatiune viabila si apta de a deveni un mare partid de dreapta in Romania.

Dar cine conduce azi PNL, Crin Antonescu sau Patriciu,se intreaba dl.Stoica?
Liderul informal este, indiscutabil, Patriciu. Crin Antonescu este doar un instrument al lui Patriciu.
Dar Patriciu il poate prefera oricand pe Orban sau Antonescu,si dece nu Norica, lui Crin Antonescu.
Crin Antonescu ar putea fi doar un element de conjunctura in actiunea lui Patriciu.
Sau dece nu nu ar corespunde politicii lui Patriciu Crin Antonescu?
Membrii PNL sint victimele unei sugestii in care li se sugereaza autoapararea in fata pericolelor care ar veni numai din exterior,de la Presedinte sau PD-L.
In loc sa vada care sint cauzele reale ale caderii PNL in sondaje,ei sunt dirijati a le vedea in afara PNL,oligarhii incurajand un peretuum atac asupra Presedintelui Basescu si PD-L,in viziunea oligarhului doar PSD fiind aliatul firesc al PNL.
Grupul dizidentilor il ataca dur pe dl.Crin Antonescu,acest �baiat de cartier-,cum il numeste dl.Stoica,care a distrus democratia interna de partid,traditionala in PNL,si a promovat interesele unor grupuri oligarhice.

Dl.Stolojan subliniaza ca lui Crin Antonescu ii cad mereu mastile in spatele carora s-a ascuns,inclusiv cea a �civilizatiei si elegantei-atunci cand spune textual despre Boureanu - tinarul cu mucii-n freza si baiatul de cartier .

Si continua dl.Stoica spune:am asistat cu tristete la folosirea unui limbaj suburban, ceea ce a dovedit ca sub spoiala unui baiat de salon se ascunde performanta lingvistica a unui -baiat de cartier-ceea ce denota ca, Dl.Crin Antonescu a suspendat democratia in PNL,mascand un profesionalism trucat,iar propunerea de retragere a trupelor din Irak a fost o demonstratie a lipsei de competenta in ceea ce priveste politica externa.

De altfel nici Olteanu,Orban,Antonescu,Hasoti,Norica ca si alti liberali din conducere, nu se ridica la inaltimea functiilor pe care le-au obtinut.

Grupul disident nu vede in conducerea Crin Antonescu (de fapt a triadei Crin Antonescu-Orban-Olteanu) garantia sustinerii principiilor liberale si numeste grupul acesta drept unul parazitar,grupul traind din cota electorala datorata tocmai celor exclusi din PNL.

Raluca Turcan declara ca solicitarea semnata de mai multi liberali, referitoare la revenirea in partid a celor exclusi de catre actuala conducere, "reprezinta o dovada certa a delimitarii liberalilor de Calin Popescu-Crin Antonescu si de grupul care il inconjoara".

Mai mult, Raluca Turcan considera ca orice forma de dialog cu Calin Popescu-Crin Antonescu sau sustinatorii sai este imposibila,acesta si grupul lui fiind numiti-groparii valorilor si principiilor liberale-

-Experimentul Patriciu-Crin Antonescu-Olteanu-,spune pe drept cuvant dl.Stoica,a esuat

Istoria disidentei si decaderii conducerii Crin Antonescu
- Iulie 2005: Calin Popescu Crin Antonescu renunta la demisie, desi anuntase anterior ca decizia sa este irevocabila, iar Delegatia Permanenta a PNL ii daduse mandat pentru anticipate.
-Decembrie 2005: Cristian Boureanu este suspendat din PNL pe termen de un an, pentru ca a deconspirat negocierile purtate cu PSD de Crin Antonescu&Co.pentru ca ulterior sa fie exclus din partid.
-Mai 2006: Stolojan reapare in prim-plan si spune ca este dezamagit ca l-a desemnat pe Crin Antonescu presedinte interimar la PNL,dupa ce anterior si Dl.Basescu afirmase acelasi lucru.Ulterior si Dl.Stolojan va fi exclus din partid
-Iulie 2006: Noua disidenti semneaza un protest public prin care denunta manevra privind retragerea trupelor din Irak. Ca urmare, deputatii Raluca Turcan si Cristian Boureanu sint avertizati public.Acest lucru a durat putin timp si,intregul lot este eliminat din PNL,urmati apoi de excluderea lui Mona Musca,Stolojan,radu F.Alexandru si multi altii,adica tocmai aceia care au adus PNL la putere
-Urmeaza apoi excluderi sistematice din PNL a tuturor acelora care sunt depistati ca opozanti,chiar daca este vorba de oameni de mare valoare(cum ar fi rectorul universitatii din Iasi)

In urma acestor greseli fundamentale dl.Crin Antonescu a ramas aproape singur,inconjurat,asa cum m-am mai exprimat odata �ca Isus intre talhari-

Acum,in al 12-lea ceas dl.Crin Antonescu mai are inca toleranta fostilor sai colegi din PD-L sa se schimbe sau sa mearga inainte cu ochii inchisi spre disparitia PNL.

Cei care formeaza dreapta reala a eschierului politic romanesc,cu rabdare mai pot astepta.
Dar foarte putin timp.

Acum dl.Crin Antonescu trebuie sa decida:interesele oligarhice sau ale PNL.
Si sa nu uitam ceea ce spunea Bakonski:un cadacru neingropat,intinereste.iar dl.Crin Antonescu crede ca are o tinerete care nu se mai sfarseste.

INCEPE REVOLUTIA PORTOCALIE

Rezultatele referendumului nu lasa nici o urma de indoiala asupra aceea ce vrea poporul.
Aceleasi rezultate ne arata ca avem un lider politic de exceptie in persoana lui traian Basescu.

Cred ca acum avem premizele unei adevarate evolutii revolutionare in soarta Romaniei.

Iesirea de sub regimul oligarhic creat de perioada de tranzitie are acum calea deschisa si liderul de care are nevoie.

Acest lider a reusit sa determine constiinta politica a poporului Roman.

Revolutia portocalie are acum drumul deschis,si programul Presedintelui ni l-a schitat.

Iata ce spunea Traian Basescu:
Mesajul Presedintelui dupa aflarea rezultatelor estimative de la ora 20:00
Traian Basescu:
"Suntem in fata unei realitati care nu mai poate fi analizata de politicieni la televizor. Si suntem, de data asta, in fata realitatii votului poporului roman.
Pana la urma, politica are o singura masura: capacitatea de a primi voturi. Capacitatea de a fi credibil, capacitatea de a genera incredere si capacitatea de a-i strange pe romani in jurul unor obiective.
Estimarea votului: 75% in favoarea presedintelui si 25% pentru cei 322 de parlamentari, arata optiunile poporului roman.
Multumesc tuturor romanilor!"

Trebuie sa realizam ca Revolutia portocalie este doar la inceput si ca poate suferi toate visicitudinile inceputului,insasi persistenta in sensul istoriei a lui Basescu si a celor care il sprijina.

Poporul nu va ierta aceasta sansa,nu va uita pe aceia care folosind elanul poporului il va dirija doar in scop personal,pentru mai multa puitere.

Pe de alta parte nici suspiciunea permanenta,neincrederea in politica si politicieni nu va fi productiva.

Suntem practic la un inceput de drum.
Reformarea clasei politice este imperios necesara.
Partide ca PRM,UDMR,PNL,PC in forma in care sunt acum trebuie sa dispara din politica.

PSD trebuie sa sufere o reforma interna serioasa in drumul spre crearea unei social-democratii autentice.
Daca Iliescu si cei din grupul sau vor continua a avea influenta in PSD acest partid va fi si el in pericolul trecerii lui in periferia politica.

Sa uram deci succes lui Traian Basescu si sa spunem bun venit,
REVOLUTIEI PORTOCALII

PDL-ISTI SUNTEM MULTI,PUTERNICI SI AVEM DE PARTEA NOASTRA DREPTATEA ISTORICA!

De la: 9am246048, la data 2011-04-01 13:55:49Bakonski:Un cadavru neingropat la timp,tinde sa intinereasca!

CE DORESTE DL.CRIN ANTONESCU:CA TATARASCU SAU CA BRATENII?
Mare dilema pentru dl.Crin Antonescu:ori dreapta cinstita(a la Iliescu-Felix) ori dreapta reala liberala cu PD-L.
Cu puterea s-a terminat.
Ea a expirat.PNL s-a facut de ras,si-a batut joc de ideologia Bratenilor.

Trebuie sa subliniem ca in ultimele luni si in urma ultimelor evenimente(pretinsul pol social Iliescu-Felix si cel pretins de dreapta Crin Antonescu-Constantinescu) o grea dilema s-a abatut pe capul conducerii PNL si mai ales a dlui Crin Antonescu.
Dl.Crin Antonescu poate are defecte caracteriale ca tot romanul dar nu putem spune ca nu este inteligent iar atmosfera in care a crescut a fost liberala iar in casa tatalui sau s-a pus bazele PNL dupa 1989.
Ultimele evenimente,trecand peste sloganurile propagandistice au dat de gandit acestui liberal si chiar lui dl.Olteanu a carei bunica il pregatea pentru nomenclatura comunista.
In ce directie sa mearga PNL mai ales dupa aceste alegerile Parlamentare.
Oare dependenta de Patriciu mai este benefica in 2009-2012 si oare ideile acestuia croite in favoarea bussnisului sau nu va duce liberalismul in derizoriu.Sa fii aliat cu Iliescu-Mineriade aliat cu Felix cel ce castioga o paine,stiti unde, si gasca sa este de blazonul liberalului cu papion,crescut de mic ca liberal?

Valeriu Stoica: "Dinu Patriciu se va dispensa de Crin Antonescu daca nu-i va mai fi util"
Cine conduce astazi PNL,se intreba pe buna dreptate dl.Stoica, Patriciu sau Crin Antonescu?
O lupta intre doua viziuni. Viziunea Patriciu,o viziune oligarhica pentru politica care vede PNL ca pe un SRL atasat-remorca ,intereselor sale economice ,in timp ce viziunea dizidentilor si poate a unui Crin Antonescu desteptat este de a transforma PNL, intr-o formatiune viabila si apta de a deveni un mare partid de dreapta in Romania.

Dar cine conduce azi PNL, Crin Antonescu sau Patriciu,se intreaba dl.Stoica?
Liderul informal este, indiscutabil, Patriciu. Crin Antonescu este doar un instrument al lui Patriciu.
Dar Patriciu il poate prefera oricand pe Orban sau Antonescu,si dece nu Norica, lui Crin Antonescu.
Crin Antonescu ar putea fi doar un element de conjunctura in actiunea lui Patriciu.
Sau dece nu nu ar corespunde politicii lui Patriciu Crin Antonescu?
Membrii PNL sint victimele unei sugestii in care li se sugereaza autoapararea in fata pericolelor care ar veni numai din exterior,de la Presedinte sau PD-L.
In loc sa vada care sint cauzele reale ale caderii PNL in sondaje,ei sunt dirijati a le vedea in afara PNL,oligarhii incurajand un peretuum atac asupra Presedintelui Basescu si PD-L,in viziunea oligarhului doar PSD fiind aliatul firesc al PNL.
Grupul dizidentilor il ataca dur pe dl.Crin Antonescu,acest �baiat de cartier-,cum il numeste dl.Stoica,care a distrus democratia interna de partid,traditionala in PNL,si a promovat interesele unor grupuri oligarhice.

Dl.Stolojan subliniaza ca lui Crin Antonescu ii cad mereu mastile in spatele carora s-a ascuns,inclusiv cea a �civilizatiei si elegantei-atunci cand spune textual despre Boureanu - tinarul cu mucii-n freza si baiatul de cartier .

Si continua dl.Stoica spune:am asistat cu tristete la folosirea unui limbaj suburban, ceea ce a dovedit ca sub spoiala unui baiat de salon se ascunde performanta lingvistica a unui -baiat de cartier-ceea ce denota ca, Dl.Crin Antonescu a suspendat democratia in PNL,mascand un profesionalism trucat,iar propunerea de retragere a trupelor din Irak a fost o demonstratie a lipsei de competenta in ceea ce priveste politica externa.

De altfel nici Olteanu,Orban,Antonescu,Hasoti,Norica ca si alti liberali din conducere, nu se ridica la inaltimea functiilor pe care le-au obtinut.

Grupul disident nu vede in conducerea Crin Antonescu (de fapt a triadei Crin Antonescu-Orban-Olteanu) garantia sustinerii principiilor liberale si numeste grupul acesta drept unul parazitar,grupul traind din cota electorala datorata tocmai celor exclusi din PNL.

Raluca Turcan declara ca solicitarea semnata de mai multi liberali, referitoare la revenirea in partid a celor exclusi de catre actuala conducere, "reprezinta o dovada certa a delimitarii liberalilor de Calin Popescu-Crin Antonescu si de grupul care il inconjoara".

Mai mult, Raluca Turcan considera ca orice forma de dialog cu Calin Popescu-Crin Antonescu sau sustinatorii sai este imposibila,acesta si grupul lui fiind numiti-groparii valorilor si principiilor liberale-

-Experimentul Patriciu-Crin Antonescu-Olteanu-,spune pe drept cuvant dl.Stoica,a esuat

Istoria disidentei si decaderii conducerii Crin Antonescu
- Iulie 2005: Calin Popescu Crin Antonescu renunta la demisie, desi anuntase anterior ca decizia sa este irevocabila, iar Delegatia Permanenta a PNL ii daduse mandat pentru anticipate.
-Decembrie 2005: Cristian Boureanu este suspendat din PNL pe termen de un an, pentru ca a deconspirat negocierile purtate cu PSD de Crin Antonescu&Co.pentru ca ulterior sa fie exclus din partid.
-Mai 2006: Stolojan reapare in prim-plan si spune ca este dezamagit ca l-a desemnat pe Crin Antonescu presedinte interimar la PNL,dupa ce anterior si Dl.Basescu afirmase acelasi lucru.Ulterior si Dl.Stolojan va fi exclus din partid
-Iulie 2006: Noua disidenti semneaza un protest public prin care denunta manevra privind retragerea trupelor din Irak. Ca urmare, deputatii Raluca Turcan si Cristian Boureanu sint avertizati public.Acest lucru a durat putin timp si,intregul lot este eliminat din PNL,urmati apoi de excluderea lui Mona Musca,Stolojan,radu F.Alexandru si multi altii,adica tocmai aceia care au adus PNL la putere
-Urmeaza apoi excluderi sistematice din PNL a tuturor acelora care sunt depistati ca opozanti,chiar daca este vorba de oameni de mare valoare(cum ar fi rectorul universitatii din Iasi)

In urma acestor greseli fundamentale dl.Crin Antonescu a ramas aproape singur,inconjurat,asa cum m-am mai exprimat odata �ca Isus intre talhari-

Acum,in al 12-lea ceas dl.Crin Antonescu mai are inca toleranta fostilor sai colegi din PD-L sa se schimbe sau sa mearga inainte cu ochii inchisi spre disparitia PNL.

Cei care formeaza dreapta reala a eschierului politic romanesc,cu rabdare mai pot astepta.
Dar foarte putin timp.

Acum dl.Crin Antonescu trebuie sa decida:interesele oligarhice sau ale PNL.
Si sa nu uitam ceea ce spunea Bakonski:un cadacru neingropat,intinereste.iar dl.Crin Antonescu crede ca are o tinerete care nu se mai sfarseste.

Iar citezi din tismaneni-urmasii pecroilor, ba, mos Taunu? Pe o scara de la 1 la 10, da'ti singur un calificativ al putrefactiilor pe care tot le postezi, fosila comunista ce esti! Hai, un gest de minima onoare pt. un dehotztolog portokaloi! Aaaa, am uitat cuvantul onoare nu e scris in Statut..!

PEDELACHEI, SUNTETI MUTI SI N'AVETI ONOARE!

De la: 9am129906, la data 2011-04-01 14:09:26INCEPE REVOLUTIA PORTOCALIE

Rezultatele referendumului nu lasa nici o urma de indoiala asupra aceea ce vrea poporul.
Aceleasi rezultate ne arata ca avem un lider politic de exceptie in persoana lui traian Basescu.

Cred ca acum avem premizele unei adevarate evolutii revolutionare in soarta Romaniei.

Iesirea de sub regimul oligarhic creat de perioada de tranzitie are acum calea deschisa si liderul de care are nevoie.

Acest lider a reusit sa determine constiinta politica a poporului Roman.

Revolutia portocalie are acum drumul deschis,si programul Presedintelui ni l-a schitat.

Iata ce spunea Traian Basescu:
Mesajul Presedintelui dupa aflarea rezultatelor estimative de la ora 20:00
Traian Basescu:
"Suntem in fata unei realitati care nu mai poate fi analizata de politicieni la televizor. Si suntem, de data asta, in fata realitatii votului poporului roman.
Pana la urma, politica are o singura masura: capacitatea de a primi voturi. Capacitatea de a fi credibil, capacitatea de a genera incredere si capacitatea de a-i strange pe romani in jurul unor obiective.
Estimarea votului: 75% in favoarea presedintelui si 25% pentru cei 322 de parlamentari, arata optiunile poporului roman.
Multumesc tuturor romanilor!"

Trebuie sa realizam ca Revolutia portocalie este doar la inceput si ca poate suferi toate visicitudinile inceputului,insasi persistenta in sensul istoriei a lui Basescu si a celor care il sprijina.

Poporul nu va ierta aceasta sansa,nu va uita pe aceia care folosind elanul poporului il va dirija doar in scop personal,pentru mai multa puitere.

Pe de alta parte nici suspiciunea permanenta,neincrederea in politica si politicieni nu va fi productiva.

Suntem practic la un inceput de drum.
Reformarea clasei politice este imperios necesara.
Partide ca PRM,UDMR,PNL,PC in forma in care sunt acum trebuie sa dispara din politica.

PSD trebuie sa sufere o reforma interna serioasa in drumul spre crearea unei social-democratii autentice.
Daca Iliescu si cei din grupul sau vor continua a avea influenta in PSD acest partid va fi si el in pericolul trecerii lui in periferia politica.

Sa uram deci succes lui Traian Basescu si sa spunem bun venit,
REVOLUTIEI PORTOCALII

Incepe scufundarea portcaloaie="reforma" din capul tau pupinkuroid, ba mos Bautu, scufundarea gogoritzei numita cre[s]tin- demokkratia garaita la un spritz cu whisky de un matelot kior si cam betiv!!

AFARA CU VOI DIN ISTORIE, PEDELACHEILOR!

De la: 9am129906, la data 2011-04-01 14:10:42PD-LACHEISTI SUNTEM MUTI,NEVOLNICI SI AVEM DE PARTEA NOASTRA DNA/SRI/SIE/0215/CCR/BEC!

Mai baga de astea, mos Paunu, le spui tare bine!

AFARA CU VOI DIN ISTORIE, PEDELACHEILOR!

De la: 9am246048, la data 2011-04-01 10:51:20

De la: 9am178165, la data 2011-04-01 08:14:39Amice mos tautu, esti idiot????????????????
Ti-am zis, vino cu masuri economice concrete, n-avem nevoie de prostii paranormale!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Pentru mos tautu:

Dom`le, m-am cam lamurit cu prostiile tale paranormale, ASA NU VOM FACE DIN ROMANIA O TARA DEZVOLTATA IN VECI!!!!!!!!!!
Pai cu d`astea vii dom`le cu ameteli gen Shambala, IN LOC SA VII CU UN SET DE MASURI ECONOMICE PENTRU RELANSAREA ECONOMICA A TARI?????????!!!!
Pe aiureli din astea de bazezi??? Vezi ca Shambala si celalalt taram NU CONSTRUIESC AUTOSTRAZI, SI NU REABILITEAZA STATIUNILE TURISTICE ALE ROMANIEI!!!
Si amice aerian cu creierul prin stratosfera: IA ARUNCA O PRIVIRE LA LITORALUL BULGARESC SA VEZI CATI TURISTI SUNT ACOLO!!!!!!!!!!!!!!! AM O INFORMATIE PENTRU TINE: aia nu vin cu nasturi, CI CU BANI!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
Ia arunca o privire la lesinatul de litoral romanesc, vezi cum arata acum aproape la inceput de sezon: nici caini vagabonzi nu mai gasesti acolo ca nici resturi alimentare nu mai sunt!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Dac-o mai tii cu ametelile paranormale, VEZI CA RUINATA ROMANIE ARATA CAM INFERNAL, PRECUM TARAMUL CELALALT LA CARE VISEZI!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Mai amice,
pe unde esti prost nu te doare?

Ba, mos Bautu, daca prostia ar durea, matalutza ai tzipa ca din gura de sarpe, sarpe veninos_pupinkuriu ce esti!

PEDELACHEI, SUNTETI MUTI SI AVETI DOAR TUPEU!

De la: gabigabi, la data 2011-03-30 11:20:35

De la: 9am129906, la data 2011-03-29 22:54:50

De la: gabigabi, la data 2011-03-29 19:55:39 exact, mosule, exact : ati promovat imaginea unui Mesia venit sa salveze Ro si ati Mintit si Inselat poporul asta atit de chinuit , promitindu-i curatenia Morala de care avem atita nevoie ....si ? ce-ati facut in acest sens ? NIMIC BUN ci, din contra : ati transformat Statul intr-unul de Mafioti , cu poeti de Curte si Curtezane ; cu baieti de baieti ce capuseaza Bugetul si asa sleit de Propaganda nebuna din 2008 si 2009 ! dar nu v-a pasat ! ati Supt, Mintit si Inselat si vreti in continuare sa fiti tot la Putere ! Nici vorba de responsabilitate ....nici vorba de un bilant al primului an de guvernare Boc...nici de anul scurs de la realegerea marelui JUCATOR ce calca-n picioare Constitutia tarii ! stiti cine-i cel mai mare dusman al Tarii ? VOI , LINGAILOR ! VOI , care i-ati Suflat in Pinzele Maririi si a Orgoliului nemasurat ! VOI ,care-i aduceti Osanale, intretindu-i Megalomania de tip Ceausist , ascuzindu-i in buna parte Adevarul in legatura cu situatia adevarata a natiunii !
SA VA BATA DUMNEZEU ptr. raul facut acestei tari si acestui popor, tradatorilor de neam !

Gabi,

Desi ai scris scurt imi este imposibil sa lecturez totul.Toate relele pamantului,toti hotii sunt la noi,cat despre basescu ai utilizat toate adjectivele de care esti in stare.

Nu o sa te combat pentru ca este inutil sa combati cu logica ceea ce dumnetale iti dicteaza instinctul acesta aproape zoologic de ura.

ceea ce doresc este sa-ti vina favoritii la putere si sa faca raiul pe pamant.

Cu mila fata de popor a lui nastase,Ponta,Crin,abia astept sa vad ce mari transformari si cum se va trai in tara noastra,incai taranii vor sburda pe la sate.

mai bine roaga-te la Dumnezeu sa nu vina la putere preferatii tai pentru ca nu o sa mai ai scuipat la furca si va trebui sa accepti ca te-ai inselat.

Romania a fost saraca si inainte de rasboi,si intre rasboaie,si dupa 1945 si evident si azi.

cat de actual este Ion Creanga care spunea ca saracie ca anii trecuti,ca anul acesta si anii viitori nu a mai vazut.

dar tu astepti pe Mesia Crin Antonescu care lucreaza dar 2 ore pe zi,dar stii cum ca un zmeu.

Si ce Romanie va face,ca soarele sfant de pe cer.

Cuculeana, lasa-i in afara discutiei pe Crin sau pe Ponta , noi discutam despre dl. presedinte si te-am intrebat ceva si nu mi-ai raspuns inca , asa ca te mai intreb inca o data , schimbind un pic formularea si-mi vei raspunde astfel : te-ai nascut intr-un alt timp in care altele erau valorile ; ai fost educat in spiritul acelor valori si lumea era croita altfel ! in 30 dec' 47 , la instalarea Rep. Populare Romane erai om matur ,cu repere foarte clare de ce-nseamna valoare umana ! cum ti s-au parut a fi activistii de partid care au preluat puterea si au purces la Reformarea Statului Roman din temelii , inchizind burghejii, mogulii de tot felul si grupurile de interese ce roiau pe linga factorii de decizie ai tarii ? buni , nu-i asa ? REFORMAU Statul, nu-i asa ? au indepartat tot ce se putea din structurile vechi, inlocuindu-le cu tovarasi d'ai lor, nu-i asa ? nu erau Portocalii atunci, erau Rosii, dar aveau aceleasi nazuinte : un Partid Unic Conducator, o Mare Adunare Nationala si un SEF TOTAL !
vrei sa-mi spui cumva ca erau badarani, ca unii nici nu stiau sa scrie si sa citeasca ? ce " LEVANTUL " ca "excelenta sa" , om cult si fin ; manierat si elegant in vorba si fapta si cu o prestanta de impresioneaza pe oricine , nu-i asa ?
cum poti tu, Cuculeana , om educat altfel decit noi toti astialalti, sa nu recunosti in dl. base, tipul de activist de partid al acelor nenorociti ani 50 ? cum poti ?

ptr. dr. Cucu Ioan !

De la: 9am129906, la data 2011-04-01 14:10:42PDL-ISTI SUNTEM MULTI,PUTERNICI SI AVEM DE PARTEA NOASTRA DREPTATEA ISTORICA!

PD-L-isti SUNTETI PUTINI, SUNTETI HOTI SI RETARDATI, IAR DE PARTEA VOASTRA SUNT CELE 7 (SAPTE) SERVICII DE INFORMATII ALE ROMANIEI!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

De la: 9am243736, la data 2011-04-01 13:03:01

De la: 9am178165, la data 2011-04-01 12:54:15Haloooooo mos tautu???? Ce mai face bre clarvazatoarea Ildiko????? Am auzit ca a castigat o licitatie pentru construirea de autostrazi!!!!!!!!

Deh prieteni, daca nu tine cu logica..............., poate ne construieste autostrazi clarvazatoarea Ildiko!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

prieteni... iar ai avut un cosmar?.... sau sunteti mai multi in camera, acu' cu criza asta... poate va mai casapiti intre voi...

Degeaba faci pe nebunul, ca colegul tau intru lins postacul ramolit a inceput cu tampeniile paranormale!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
Daca securistii s-au apucat de studiat Shambala, inseamna ca sunteti terminati!!!!!!!!!!!
Va batjocoreste ma` secuiul Csiki Barna in tara voastra, iar voi va ocupati de paranormale!!!!!!!!!!!!
Vai de mintea voastra!!!!!!!!!!!!!!!!

AU! VAI CE M-AM INTEPAT! IN REFORMATOR SAU IN SPINI?

De la: 9am178165, la data 2011-04-01 17:05:07

De la: 9am243736, la data 2011-04-01 13:03:01

De la: 9am178165, la data 2011-04-01 12:54:15Haloooooo mos tautu???? Ce mai face bre clarvazatoarea Ildiko????? Am auzit ca a castigat o licitatie pentru construirea de autostrazi!!!!!!!!

Deh prieteni, daca nu tine cu logica..............., poate ne construieste autostrazi clarvazatoarea Ildiko!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

prieteni... iar ai avut un cosmar?.... sau sunteti mai multi in camera, acu' cu criza asta... poate va mai casapiti intre voi...

Degeaba faci pe nebunul, ca colegul tau intru lins postacul ramolit a inceput cu tampeniile paranormale!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
Daca securistii s-au apucat de studiat Shambala, inseamna ca sunteti terminati!!!!!!!!!!!
Va batjocoreste ma` secuiul Csiki Barna in tara voastra, iar voi va ocupati de paranormale!!!!!!!!!!!!
Vai de mintea voastra!!!!!!!!!!!!!!!!

De la: gabigabi, la data 2011-04-01 15:56:07

De la: gabigabi, la data 2011-03-30 11:20:35

De la: 9am129906, la data 2011-03-29 22:54:50

De la: gabigabi, la data 2011-03-29 19:55:39 exact, mosule, exact : ati promovat imaginea unui Mesia venit sa salveze Ro si ati Mintit si Inselat poporul asta atit de chinuit , promitindu-i curatenia Morala de care avem atita nevoie ....si ? ce-ati facut in acest sens ? NIMIC BUN ci, din contra : ati transformat Statul intr-unul de Mafioti , cu poeti de Curte si Curtezane ; cu baieti de baieti ce capuseaza Bugetul si asa sleit de Propaganda nebuna din 2008 si 2009 ! dar nu v-a pasat ! ati Supt, Mintit si Inselat si vreti in continuare sa fiti tot la Putere ! Nici vorba de responsabilitate ....nici vorba de un bilant al primului an de guvernare Boc...nici de anul scurs de la realegerea marelui JUCATOR ce calca-n picioare Constitutia tarii ! stiti cine-i cel mai mare dusman al Tarii ? VOI , LINGAILOR ! VOI , care i-ati Suflat in Pinzele Maririi si a Orgoliului nemasurat ! VOI ,care-i aduceti Osanale, intretindu-i Megalomania de tip Ceausist , ascuzindu-i in buna parte Adevarul in legatura cu situatia adevarata a natiunii !
SA VA BATA DUMNEZEU ptr. raul facut acestei tari si acestui popor, tradatorilor de neam !

Gabi,

Desi ai scris scurt imi este imposibil sa lecturez totul.Toate relele pamantului,toti hotii sunt la noi,cat despre basescu ai utilizat toate adjectivele de care esti in stare.

Nu o sa te combat pentru ca este inutil sa combati cu logica ceea ce dumnetale iti dicteaza instinctul acesta aproape zoologic de ura.

ceea ce doresc este sa-ti vina favoritii la putere si sa faca raiul pe pamant.

Cu mila fata de popor a lui nastase,Ponta,Crin,abia astept sa vad ce mari transformari si cum se va trai in tara noastra,incai taranii vor sburda pe la sate.

mai bine roaga-te la Dumnezeu sa nu vina la putere preferatii tai pentru ca nu o sa mai ai scuipat la furca si va trebui sa accepti ca te-ai inselat.

Romania a fost saraca si inainte de rasboi,si intre rasboaie,si dupa 1945 si evident si azi.

cat de actual este Ion Creanga care spunea ca saracie ca anii trecuti,ca anul acesta si anii viitori nu a mai vazut.

dar tu astepti pe Mesia Crin Antonescu care lucreaza dar 2 ore pe zi,dar stii cum ca un zmeu.

Si ce Romanie va face,ca soarele sfant de pe cer.

Cuculeana, lasa-i in afara discutiei pe Crin sau pe Ponta , noi discutam despre dl. presedinte si te-am intrebat ceva si nu mi-ai raspuns inca , asa ca te mai intreb inca o data , schimbind un pic formularea si-mi vei raspunde astfel : te-ai nascut intr-un alt timp in care altele erau valorile ; ai fost educat in spiritul acelor valori si lumea era croita altfel ! in 30 dec' 47 , la instalarea Rep. Populare Romane erai om matur ,cu repere foarte clare de ce-nseamna valoare umana ! cum ti s-au parut a fi activistii de partid care au preluat puterea si au purces la Reformarea Statului Roman din temelii , inchizind burghejii, mogulii de tot felul si grupurile de interese ce roiau pe linga factorii de decizie ai tarii ? buni , nu-i asa ? REFORMAU Statul, nu-i asa ? au indepartat tot ce se putea din structurile vechi, inlocuindu-le cu tovarasi d'ai lor, nu-i asa ? nu erau Portocalii atunci, erau Rosii, dar aveau aceleasi nazuinte : un Partid Unic Conducator, o Mare Adunare Nationala si un SEF TOTAL !
vrei sa-mi spui cumva ca erau badarani, ca unii nici nu stiau sa scrie si sa citeasca ? ce " LEVANTUL " ca "excelenta sa" , om cult si fin ; manierat si elegant in vorba si fapta si cu o prestanta de impresioneaza pe oricine , nu-i asa ?
cum poti tu, Cuculeana , om educat altfel decit noi toti astialalti, sa nu recunosti in dl. base, tipul de activist de partid al acelor nenorociti ani 50 ? cum poti ?

ptr. dr. Cucu Ioan !

GABI.
Sa presupunem(ceea ce se si poate intampla) ca din ziua D la putere vine USL.Prea multe promisiuni,prea multa demagogie,reformele,legile facute au lovit in constiinta comunistoida a populatiei care intuitiv este antireforma.

Bun.

Deci de maine,sau intr-un timp rezonabil,liderii USL vor trebui sa dea ce a promis:

-50% la profesori in plus la salaru:
-reincadrarea bugetarilor concediati;
-45% marirea pensiilor asa cum a promis;
-reintroducerea in circuit a spitalelor nerentabile

-marire de salar bugetarilor

-Refacerea ajutoarelor sociale la un nivel maxim

-acordare a vechilor pensii pentru cei a caror pensie s-a micsorat
-desfiintarea legii invatamantului,a legii salarizarii,a codului muncii,codului penal etc si inlocuirea acestora cu legi specifice lui IIliescu si Ponta si oarecum pentru Crin.

Pai daca ar face asa eeu as deveni sustinator a USL.

Se opune intrebarea de unde se vor lua fondurile necesare.Actuala guvernare a facut ce a facut pentru ca bugetul statului nu permitea si in caz ca nu ar fi facut incetau platile pensiilor si salariilor.

Cu ce surse financiare va rezolva USL aceste promisiuni populiste.

Poate ca va pune in functie masina de facut bani si vom ajunge cum a fost candva in anii 90 la inflatie de 300%.

Deci cine are logica cat un bob de mustar deduce usor ca nu se poate fara a pune in pericol Romania.

daca vor acuza greaua mostenire si vor mentine masurile luate nu vor avea succes.Oamenii vor bani si munca putina.Coruptii PSD si PNL nu sunt mai buni ca cei a PDL.

Acuma sa ne gandim ce va deveni Romania.

daca credeti ca luand aceste masuri ii va salva FMI va inselati amarnic.

Asa ca sa fim linistiti si daca Dreapta nu castiga alegerile USL ori se va converti la aceleasi masuri ca cele de acuma ori va duce tara intr-o ruina pe care generatii vor trebui sa readuca Romania ca in 2011.

Aste este realitatea si orice om rational trebue sa aiba in vedere acest lucru.

Altfel devenim ca Vasile din acest forum,putina minte si strigare de lozinci