Info
x
Presedintele basescu:drumul cu spini al unui mare reformator
|
mosul_tautu 219 mesaje Membru din: 27/03/2011 |
Postat pe: 29 Martie 2011, ora 07:42
ALIANTE DE PARTIDE(PC-PSD) SI FUZIUNI(PNL-AP) CARE AU CA BAZA IDEOLOGIA URII
Nimeni nu invata din istorie,de aceea politicienii nostri vor trebui sa o repete mereu. Pentru ce Poluri sociale de stanga si poluri sociale de dreapata? Singurul lor liant este URA ANTI-BASESCU si frica viscerala ca PD-L,partid prezidential pe care indirect chiar ei au determinat crearea lui,frica ca acest partid va castiga in alegeri guvernarea Romaniei. Ce valoare politica au partide ca PC sau AP,partide sub 1% in sondaje si in precedentele alegeri. Orice minte sanatoasa putea realiza dupa referendumul pentru demiterea Presedintelui ca toate aceste partide reunite azi in diferite aliante,ba inca si altele ca PRM,din pacate si PNTCD si-au masurat puterea in limitele a 25%.Pe drept cuvant dl.Hasoti spune ca in politica aliantele acumuleaza mai putine voturi decat daca partidele aliate ar fi participat singure in alegeri. Deci sa faci aliante fara perspectiva este ca si cand ai introduce lumina in casa cu obrocul,ca in povestea lui I.Creanga. Acum,problema unui partid prezidential fortat sa apara de catre cei care acuma fac aliante mi se pare normala. Sigur cei ca dl.Felix interpreteaza ceva comun si firesc in felul lor,catastrofic,spunand celor care vor sa-i asculte si,mai ales naivilor,ca acest lucru ar fi grav,anticonstitutional,ceea ce prin deductie ar insemna ca doar partide cu pondere electorala ca al lui (1%) pot etic si constitutional sa aspire la a fi partide care pot propulsa un presedinte. Nu numai PD-L dar orice alta formatiune politica prezenta sau viitoare daca se apropie de presedinte sau respecta Presedentia Tarii risca sa devina,in varianta Felix,partid prezidential,subiect de incalcarea Constitutiei si ca atare,in dragostea sa nemasurata fata de democratie,Felix averizeaza asupra partidului unic sau a partidului prezidential. Cu toate acestea Dl.Basescu cu voie sau fara voie asa cum se vede din ultimele evenimente,a indus formarea unui partid unic.Si vom incepe tot cu actiunile pretinse patriotice ale lui Felix. -Prima actiune a fost sa izoleze PD pentru ca ar fi samburele partidului unic.El chiama la aceasta izolare confratii sai in reactiune,PRM,PSD,PNL adica principalele partide ale parlamentului. -Mai mult,in goana sa de a gasi o noua gazda pentru a fi parazitata si care acuma a si gasit-o,in vederea trecerii pragului parlamentar,el propune,pur si simplu un Pol,pe care il numeste pol social si care ar fi format din PNL,PC,PSD si care ar avea ca principala tinta de a bara calea dlui Basescu spre un nou mandat prezidential,sau chiar sa-l inlature pe presedinte inainte de termenul constitutional. Iata cum niste aberatii,niste actiuni manate de invidie si ura duc in ultima instanta,de data aceasta ,daca electoratul ar fi naiv,la crearea unui partid unic in Romania,PARTIDUL ANTIBASESCU. Deci iata ca partidul unic este pe cale de a fi institutionalizat, motoarele principale fiind PRM si partidul dlui Felix,non-partidul AP,PNTCD si tartorii uri antiprezidentiale,PNL si PSD. Putem afirma acum,fara frica de a gresi,ca in Romania se contureaza un Partid unic,un PARTID UNIC ANTI-BASESCU(PUAB) in care tot ce este reactionar,de la national-comunisti,la comunisto-securisti,criptocomunisti sau oligarhii petroliberali,toti impreuna se unesc pentru a combate Presedintele,pentru ca acesta a activat parchetele anticoruptie si a facut justitia sa functioneze si sa faca victime printre delincventi,pentru ca nu poate sa ascuta creioane la Cotroceni si s-a speriat de felul cum este guvernata tara,pentru ca intervine,aproape prin mijloace pur cetatenesti,pentru a corijeaza greselile guvernului si a altor institutii,pentru ca prin ceea ce face este iubit si stimat de popor,pentru ca a declasificat dosarele de securitate si doreste o clasa politica curata si mai ales,spun mai ales,pentru ca a condamnat solemn comunismul ca sistem criminal.Fara teama,intarindu-si vocea pana la a ragusi,presedintele si-a continuat discursul sau patriotic pana la ultima literea in timp ce hidrele comuniste mai mult sau mai putin acoperite se svarcolerau de moarte. Ma intreb,aceste aliante cu ideologie URA pot spera,toate ,la un loc la mai mult de 25% din sufragii? Personal ma indoiesc si cred in constanta electoratului nostru. Un partid,o alianta sau doua ale urii nu au viitor,ele merg impotriva istoriei si de indreapta catre neantul politic. In loc sa consolideze slabuta dreapta din Romania,PNL se prinde frate cu dracul.Spune ca nu este de stanga dar este tinut la putere de PSD si spera sa mai obtina ceva ministere tot prin PSD. O mai mare absurditate nici ca se poate concepe. Ar fi suficient atat PNL cat si PD-L sa uzeze de putina umilinta crestina,sa treaca nu peste ideologii,deoarece au aceiasi ideologie sau foarte apropiate,sa treaca peste niste intolerante intre persoane si astfel pe baza rezultatelor reunite sa conduca Romania cu ideologia de dreapta,singura care poate salva tara si creste bunastarea cetatenilor romani,intr-o tara adusa de PSD si PNL la nivelui incat cu 300 lei traieste si un pensionar dar tot 300 lei trebuie si pentru un caine comunitar pe luna. Va intelege Tariceanu,Olteanu,Hasoti oare acest lucru? |
|
gabigabi 12108 mesaje Membru din: 1/10/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 29 Martie 2011, ora 09:07
De la: 9_am246558, la data 2011-03-28 21:53:33De la: gabigabi, la data 2011-03-28 20:12:17De la: 9am246557, la data 2011-03-28 18:52:26wikileaks.huissoud.ch/index.html vezi tu, CLONA , cum ti-ai demonstrat Adeziunea-n gind, simtire si fapta scrisului cu Idolul tau extra- ORDINAR bas? d'aia nu va deranjeaza Derapajul lui de la bun simt, onoare sau demnitate : sunteti pe acelasi calapod ! poate da Dumnezeu si scapam de Nesimtirea si troglodismul vostru !
|
|
gabigabi 12108 mesaje Membru din: 1/10/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 29 Martie 2011, ora 09:12
De la: mosul_tautu, la data 2011-03-29 07:42:51ALIANTE DE PARTIDE(PC-PSD) SI FUZIUNI(PNL-AP) CARE AU CA BAZA IDEOLOGIA URII Mosule, folosind aceeasi poza (de la avatarul tau),cu cea de la pag. dr. Cucu Ioan, te dovedesti a fi o CLONA.....inca una din cele 5-6 avute deja ...."veselie" mare pe topicul asta ,d.ne !
Raporteaza abuz de limbaj |
|
mosul_tautu 219 mesaje Membru din: 27/03/2011 |
Postat pe: 29 Martie 2011, ora 12:57
De la: gabigabi, la data 2011-03-29 09:12:25De la: mosul_tautu, la data 2011-03-29 07:42:51ALIANTE DE PARTIDE(PC-PSD) SI FUZIUNI(PNL-AP) CARE AU CA BAZA IDEOLOGIA URII Delirul este reprezentat de idei gresite pe care subiectul le argumenteaza cu argumente paralogice,este rezistent la critica,subiectul fiind convins de veriditatea ideilor sale,oricat de absurde ar fi acestea. daca un postator afiseaza niste poze si altul le gaseste dragute si le pune ca avatar al sau nu vad dece ar gresi acesta. Logica formala simpla ne spune ca doua lucruri care apar in acelasi timp si in acelas spatiu nu inseamna neaparat ca se conditioneaza reciproc. dar de unde logica,de unde idei,de unde argumente. Asa ca va inteleg dar nu sunt de acord. Raporteaza abuz de limbaj |
|
gabigabi 12108 mesaje Membru din: 1/10/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 29 Martie 2011, ora 15:00
De la: mosul_tautu, la data 2011-03-29 12:57:26De la: gabigabi, la data 2011-03-29 09:12:25De la: mosul_tautu, la data 2011-03-29 07:42:51ALIANTE DE PARTIDE(PC-PSD) SI FUZIUNI(PNL-AP) CARE AU CA BAZA IDEOLOGIA URII he,he, Mosule, asa-i cum zici ca doar psihologia e meseria matale dar cind iti place tocmai poza aia si-i tocmai a lui @906 si produci texte tocmai ca el, atunci, da-mi voie sa spun ca tocmai mi-a venit ideea ca tu esti el ! e cu suparare ? si poti sa sustii ca nu-i adevarat ? ce-am spus eu se vede/ verifica , ce spui tu e o doar o negare verbala ! hai, te pup si fii si tu mai atent cu ce avatare-ti fabrici sa nu bata chiar atit de tare la ochi , ca ma doare logica !
Raporteaza abuz de limbaj |
|
9am243736 2704 mesaje Membru din: 19/11/2010 |
Postat pe: 29 Martie 2011, ora 15:04
unde tii logica?!
Raporteaza abuz de limbaj |
|
gabigabi 12108 mesaje Membru din: 1/10/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 29 Martie 2011, ora 15:12
De la: 9am243736, la data 2011-03-29 15:04:56unde tii logica?! in orice caz, Nu la tine, badie...nu la tine !
Raporteaza abuz de limbaj |
|
9am243736 2704 mesaje Membru din: 19/11/2010 |
Postat pe: 29 Martie 2011, ora 15:22
De la: gabigabi, la data 2011-03-29 15:12:38De la: 9am243736, la data 2011-03-29 15:04:56unde tii logica?! nici n-as vrea sa ma doara ceva... simt o usoara tensiune, ai patit ceva? asta era pentru detensionare dar ....vezi numai inamici peste tot... Raporteaza abuz de limbaj |
|
|
|
|
gabigabi 12108 mesaje Membru din: 1/10/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 29 Martie 2011, ora 15:30
De la: 9am243736, la data 2011-03-29 15:22:25De la: gabigabi, la data 2011-03-29 15:12:38De la: 9am243736, la data 2011-03-29 15:04:56unde tii logica?! upssss ! si tu ai o logica fistichie....ma rog, dupa criteriile mele, desigur ! si cum trebuia sa fi dat raspunsul la intrebarea ta, ca sa continui procesul de detensionare, ia zi ? un raspuns "sugubat" de genul : in chilotel ? P.S. conf. logicii dupa care functionez eu, tocmai acel "Badie" pe care-l atasez conversatiei cu tine, e un semn de detensionare ...e un termen cald, chiar dragastos ...!
Raporteaza abuz de limbaj |
|
9am243736 2704 mesaje Membru din: 19/11/2010 |
Postat pe: 29 Martie 2011, ora 16:02
De la: gabigabi, la data 2011-03-29 15:30:51De la: 9am243736, la data 2011-03-29 15:22:25De la: gabigabi, la data 2011-03-29 15:12:38De la: 9am243736, la data 2011-03-29 15:04:56unde tii logica?! multam pentru badie...daca fistichie are inteles de excentric sau original, este ok..., in rest , ce sa zic, ma asteptam sa spui ca o tii la cinci metri in fata ta, adica acolo sa te doara de parerea lui... Raporteaza abuz de limbaj |
|
gabigabi 12108 mesaje Membru din: 1/10/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 29 Martie 2011, ora 16:10
De la: 9am243736, la data 2011-03-29 16:02:43De la: gabigabi, la data 2011-03-29 15:30:51De la: 9am243736, la data 2011-03-29 15:22:25De la: gabigabi, la data 2011-03-29 15:12:38De la: 9am243736, la data 2011-03-29 15:04:56unde tii logica?! fistichie ...da, dar nu tocmai !
Raporteaza abuz de limbaj |
|
9am243736 2704 mesaje Membru din: 19/11/2010 |
Postat pe: 29 Martie 2011, ora 16:13
De la: gabigabi, la data 2011-03-29 16:10:01De la: 9am243736, la data 2011-03-29 16:02:43De la: gabigabi, la data 2011-03-29 15:30:51De la: 9am243736, la data 2011-03-29 15:22:25De la: gabigabi, la data 2011-03-29 15:12:38De la: 9am243736, la data 2011-03-29 15:04:56unde tii logica?! hai ca plec nelamurit...
Raporteaza abuz de limbaj |
|
gabigabi 12108 mesaje Membru din: 1/10/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 29 Martie 2011, ora 16:18
asta am si vrut ! hai,pa !
Raporteaza abuz de limbaj |
|
9am243736 2704 mesaje Membru din: 19/11/2010 |
Postat pe: 29 Martie 2011, ora 16:21
De la: gabigabi, la data 2011-03-29 16:18:02 asta am si vrut ! hai,pa ! te iei dupa logica mea pa! Raporteaza abuz de limbaj |
|
gabigabi 12108 mesaje Membru din: 1/10/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 29 Martie 2011, ora 17:01
De la: 9am243736, la data 2011-03-29 16:21:39De la: gabigabi, la data 2011-03-29 16:18:02 asta am si vrut ! hai,pa ! tine de empatie !
Raporteaza abuz de limbaj |
|
profesii_pedeliste 2 mesaje Membru din: 29/03/2011 Oras: Calarasi |
Postat pe: 29 Martie 2011, ora 17:14
IN ANGLIA A FOST DESCOPERIT UN CREER DE 2500 DE ANI ,DE UNDE REZULTA CA PE ATUNCI OAMENII AVEAU CREER ,NU CA POLITICIENII DIN ROMANIA.
Se duc tratative pentru a fi importat si transplantat sefului de Guvern din Romania
Raporteaza abuz de limbaj
IN ROMANIA PROSTITUTIA NU ESTE LEGALIZATA,ESTE LA LIBER SI IN GUVERN
|
|
vasile_vali 2835 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Galati |
Postat pe: 29 Martie 2011, ora 18:24
De la: mosul_tautu, la data 2011-03-29 07:42:51ALIANTE DE PARTIDE(PC-PSD) SI FUZIUNI(PNL-AP) CARE AU CA BAZA IDEOLOGIA URII Mos elangatule, iar ai mozolit boocile stapanilor tai, dovada ultima aberatie postata de senilitatea lu' matale: ba, senilule, nu ura impotriva lui basecsu ne uneste ci dezgustul vs. marlania, jigodismul si fariseismul "antikkomunistului" de sorginte anvers-iana! Iar despre frica de pedelachei, nici mintea ta pierduta nu poate crede asa ceva: e greatza fata de slugarnicia unor sclavi indobitociti de lozinci/petarde/zoaie/laturi! Hai, mai ia o gura de zoaie_portocaloaie si iesi afara din istorie, cu tot cu sleahta voastra de roberte, woodre s.a. maimutze!AFARA CU VOI DIN ISTORIE, PEDELACHEI Raporteaza abuz de limbaj |
|
9am_Ella 241 mesaje Membru din: 29/05/2009 Oras: Bacau |
Postat pe: 29 Martie 2011, ora 18:42
De la: mosul_tautu, la data 2011-03-29 07:42:51ALIANTE DE PARTIDE(PC-PSD) SI FUZIUNI(PNL-AP) CARE AU CA BAZA IDEOLOGIA URII Domnule "mos tautu" . Adevarat ati grait.Raporteaza abuz de limbaj
Nu sunt decat doua iubiri. Iubirea de sine, sau iubirea pentru alte fiinte vii. Si indaratul iubirii de sine se afla suferinta si boala. iar indaratul iubirii pentru altii, se afla Binele. De fiecara data cand omul iubeste in afara lui, face, constient sau nu, un act de credinta.
|
|
gabigabi 12108 mesaje Membru din: 1/10/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 29 Martie 2011, ora 19:09
De la: 9am_Ella, la data 2011-03-29 18:42:36De la: mosul_tautu, la data 2011-03-29 07:42:51ALIANTE DE PARTIDE(PC-PSD) SI FUZIUNI(PNL-AP) CARE AU CA BAZA IDEOLOGIA URII la cine te referi ? la @ mos tautu ; la @mosul tautu ; la @906 &com de CLONE ? pai, d.ra CLONA , fa faceti naibii de ris cu atitea clone si loviti de ridicol si nulitate tot ce ziceti ! sunteti multi , Clonatilor si toti sunteti dupa chipul si asemanarea STAPINULUI VOSTRU : mirlan, Mincinos si un Impostor pe "tronul" Romaniei pe care s-a Inscaunat cu atita Tupeu si EMFAZA ! .....dar, ia "ziceti" : STIA sau NU STIA ca vine CRIZA ? a mintit sau nu cind a spus ca "romanii sfideaza criza" ? INCOMPETENTA sau MINCIUNA ORDINARA ? Raporteaza abuz de limbaj |
|
vasile_vali 2835 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Galati |
Postat pe: 29 Martie 2011, ora 19:20
De la: 9am_Ella, la data 2011-03-29 18:42:36De la: mosul_tautu, la data 2011-03-29 07:42:51ALIANTE DE PARTIDE(PC-PSD) SI FUZIUNI(PNL-AP) CARE AU CA BAZA IDEOLOGIA URII Tanti "Ella", matale esti si 57, 58 si urlatoarele cifre? Ca prea v'ati clonat, woodrelor, care sunteti voi ebe! AFARA CU VOI DIN ISTORIE, PEDELACHEILOR! Raporteaza abuz de limbaj |
|
mosul_tautu 219 mesaje Membru din: 27/03/2011 |
Postat pe: 29 Martie 2011, ora 19:22
Dr. ec. Radu Mihai CRISAN
AUTOAPARARE PSIHICA CUM SA DEVII IMUN LA MANIPULARE Autoaparare psihica: cum sa devii imun la manipulare / Radu Mihai I. Crisan. Bucuresti : Cartea Universitara, 2005 ISBN 973-731-172-8 159.922.27 3 Feriti-va de profetii mincinosi, care vin la voi �n �mbracaminte de oi, si pe dinlauntru sunt lupi rapitori. Matei, VII, 15 Nimeni dintre aceia pe care bogatia si onorurile �i asaza pe o treapta mai �nalta nu e mare. Aceasta-i eroarea care ne �nsala, ca nu apreciem pe nimeni dupa ceea ce este, ci �i adaugam si cele ce-l �mpodobesc. C�nd vrei sa apreciezi pecineva la justa lui valoare si sa stii ce fel de om este, priveste-l gol: sa lepede averea, sa lepede onorurile si celelalte minciuni ale soartei, sa dezbrace p�nasi corpul priveste-i sufletul, daca-imare prin altceva sau prin el �nsusi. Sa apreciem fiecare lucru, �ndepart�nd ce se spune despre el, sisa cercetam ce este, nu ce e numit. Seneca, Epistolae 4 �nvatam�ntul este menit sa creeze personalitatiorganice. Acestea sunt constiente ca viata este un sistem de interdependente multiple si �si pun, din proprie vointa, viata �n slujba unui principiu moral supraordonator. Ancorarea profunda �n spiritualitatea si experientaneamului lor le ajuta sa reac tioneze eficient �n fata dificultatilor, chiar si atunci c�nd se ivesc pe neasteptate. Acum �nsa, scoala creeaza tipul omului universal - denicaieri si de peste tot, l ipsit de viziunea globala asupra lumii si a existentei. Rupt de traditie si de mediul �n care a trait, acest om este incapabil sa faca fata neprevazutului. Orice banda politica �l poate manipula, fara ca el sa bagemacar de seama. �i sta �n putere sa se autoredreseze individual, utiliz�nd p�rghii precum: g�ndirea, cultura, munca, cinstea, economia, gimnastica, meditatia, contemplatia si rugaciunea. 5 O investigare, amanuntita, a procesuluiistoric ce a condus la deprecierea �nvata m�ntuluirom�nesc este �ntreprinsa de Nicolae Iorga. Acesta comenteaza: Idealul educatiei e sa dezvolti ceea ce exista ca �nclinatie �n om si sa nu �ncerci a-i da �nsusiri ce nu se gasesc, ca punct 1 de plecare �n �nsasi fiinta lui . Scoala are datoria de-a ajuta societatea, de-a merge m�na-n m�na cu ea, si nu de a-i sta �n cale. Fiecare scoala trebui sa iasa din (sa reflecte n.n.) nevoile societatii, care trebui cunoscute si �naltate, ca sa ajunga la forma pe care s-o 2 serveasca scoala . Evul mediu bazat pe initiativa individuala si pe cea colectiva avea nevoie de (�ngaduia pe n.n.) orice fel de oameni, care se uneau de la sine: nu-i trebuia un om tip. Omul era pregatit pentru oviata spontanee. �n acel Ev Mediu, daca erai crestin, Biserica te crestea ca pe fiul ei, acolo ti se dadea lectia decatehism; acolo �nvatai rug aciunile, �nvatai sa citesti, sa scrii. Mestesugar voiai sa te faci, �lalegeai ca profesor pe mesteru l cel mai bun. Apoi Universitatea: aceasta era un �nvatam�nt absolut liber. Profesorul trata orice chestiune voia, si asa cum voia el, iar studentul �l asculta numai daca �l A venit, pe urma, vremea stap�niriimonarhilor. Suveranul modern avea nevoie de buni supusi. Toate erau asa �ntocmite ca sa pregateasca pe bunul cetatean, omul cu credinta fata de suveran, bun ostas si, mai ales, bun contribuabil. Dar �nvatam�ntul acesta nu mergeap�na jos. Scoala primara n-a exis tat p�na la revolutia franceza. Erau doar anume (c�tiva n.n.) calugari care �nvatau pe aceia care doreau. Revolutia franceza, ca si cea sovietica, avea nevoie de anumiti oameni; ei �i trebuia sa creeze tipul revolutionarului. De aceea, a �nlaturat toate formele mai vechi de �nvatam�nt, cu aceeasi ne�mpacata ura careia i-au cazut jertfa at�tea din asezamintele capabile �nca de viata ale vechii Francii. Creatori fara rezerve, revolutionarii au �nteles sa faca nou �n toate, d�nd contemporanilorceea ce le trebuia pentru a nu fi oameni de curte si de lume, ci cetateni luptatori. Se creeaza, astfel, scoala publica, comuna tuturora si gratuita. Vine apoi Napoleon, care, voind sa stap�neasca lumea �n toate, facu din tot sistemul sau politic o imensa masina, admirabila prinputerea si regularitatea ei aproape militara, care-i permiteau sa fie pusa �n miscare de un singur om. Scoala lui facea un fel de automat �n m�na puteriicentrale, �mbina mecanic oamen i croiti (educati n.n.) pe acelasi tip, fara �ngaduinta varietatilor individuale. Ea (institutia scolii n.n.) trebuia sa fie un fel de fabrica de produs oameni, pe care statul poate sa-i �ntrebuinteze pentru scopurile sale. Pentru a crea individul ascultator ca un soldat, 7 Napoleon crea scoala-cazarma, cuprinsa �ntr-o constructie de nemiloase linii drepte, care trebuia sa primeasca, �n toate treptele ei, un singurimpuls, iar acesta sa plece de la m onarhul singur. Seful enormei cazarmi scolare e rectorul de Academie, care dispune, �n Universitate si �n licee, de o �ntreaga oaste disciplinata de profesori, 4 inspectori etc . Asadar, �n timp ce universitatea medievala era o scoala de cugetare personala, la care venea studentul numai daca �i placeacugetarea profesorului, astazi, univers 5 Maniera didactica utilizata �n transmiterea continutului lor informational catre subiectii supusi educarii - neevidentiind, �n mod deliberat, corelatiile organice existente �ntre diferitele ramuri de stiinta -, le �ngreuneaza acestora posibilitatea folosirii cunostintelor dob�ndite �ntr-un domeniu la mai profunda �ntelegere, at�t a problematicii celorlalte domenii, c�t si, mai ales, a substratului anumitor fenomene social-politice si economice dintre cele mai sensibile si, deopotriva, mai grave Spre pilda a scopului ascuns ce sta la baza formularii, �ntr-un anume mod si nu �n altul, a vreunui text legislativ, poate chiar a vreunui articol de Constitutie ori de tratat international. Totodata, ea pagubeste si progresului general al cunoasterii stiintifice, �ntruc�t, dupa cum releva Stefan Odobleja: Fiecare stiinta este o portiune a unui tot care este stiinta �n general. Toate stiintele se inspira reciproc, confirm�ndu-se ori infirm�ndu-se una pe cealalta. Progresul unei stiinte determina progresul celorlalte stiinte si invers. C�nd vrei sa studiezi o stiinta, trebui s-o compari si s-o apropii de toate celelalte 8 un fel de spirit comun si (mai mult n.n.), aceste creatiuni au un scop care nu e �n societate, ci peste ea si, poate, chiar �mpotriva ei. S-a creat tipul omului abstract, �n afara (rupt n.n.) de orice traditie si de orice �mprejurari �n care ar avea de trait, omul care stie dinainte unde va fi asezat, ce gesturi va face �n fiecare moment, omul pentrucare neprevazutul n-are nici o imp ortanta (incapabil sa faca fata oricarei schimbari neasteptate a conditiilor sale de existenta n.n.). Scoala fiind �n afara de viata, �nvat�ndu-te sa nu tii cont de nimic ce e dincolo de casta culta, duce la o scolarizare formala a omenirii. De aici a iesit (rezultat n.n.) o umanitate scazuta, lipsita de energie si de entuziasm, lipsita de putinta de a actiona si de a reactiona, o umanitate �mputinata 6 si str�mbata . De aceea, daca scoala de odinioara era contactul dintre cineva care vrea sa 7 �nvete si cineva care stie , astazi (ca sa �nveti n.n.) esti silit, de multe ori, sa te duci la tot felul de imbecili cu atestate, care nu cunosc, nici pe 8 departe, ceea ce au pretentia sa te �nvete . stiinte. Cele mai miraculoase descoperiri ale stiintei pure si ale tehnicii nu sunt, adesea, dec�t generalizari, analogii, translatii, comparatii, imitatii, apropieri, �mprumuturi, adaptari la un domeniu oarecare a ideilor si procedeelor unui alt domeniu., Stefan Odobleja, Psihologia consonantista si cibernetica, Editura Scrisul rom�nesc, Craiova, 1978, pag. 107-110 6 Nicolae Iorga, Idei asupra problemelor actuale, pag. 138, 139 9 Asa, se creeaza acum, pentru o lume neorganica, un tip de om universal, omul care e de nicaieri si de peste tot, omul �n afara (rupt n.n.) de traditie, �n afara (�nstrainat n.n.) de mediul �n care a trait; iar de societatea aceasta nenorocita, intrata �n tipicul scolii, oricine poate abuza, orice aventurier sau orice banda politica se poate face 9 stap�nul ei - specul�ndu-i cu abilitate lipsa stilului, adica, dupa cum se exprima Mircea Eliade, a vietii proprii, ierarhice si ritmice a 10 adevarurilor (informatiilor fiabile n.n.) adunate Caci, adevarurile nu pretuiesc nimic atunci c�nd 11 le posezi izolate , iar ceea ce lipseste omului modern ca sa fie om �ntreg, este tocmai intuitia 12 ierarhiei, a cosmizarii , adica, a armonizarii lor �ntr-o viziune globala asupra lumii si a 13 existentei Mai mult, ele nu numai ca nu au valoare izolata, dar ajung de-a dreptulprimejdioase c�nd �ncerci sa compensezi c u unul 14 singur absenta celorlalte . �mbucurator este, �nsa, faptul ca fiecarefiinta umana are posibilitatea de a-si �nfr�nge, progresiv, aceasta slabiciune, prin activism personal. �n acest sens, o serie de semeni ai 9 ibidem, pag. 173, 205 10 Mircea Eliade, Profetism rom�nesc, Editura Roza V�nturilor, Bucuresti, 1990, vol. I, pag. 113 10 nostri, printre care Scarlat Demetrescu, Mircea Eliade, Mihai Eminescu si Petre Georgescu- Delafras, ne reamintesc ca dispunem, bine�nteles nelimitativ, de p�rghii precum: g�ndirea, cultura, munca, cinstea, economia, gimnastica, meditatia, contemplatia, rugaciunea. Cel mai puternic instrument de autoaparare individuala �mpotriva agresiunilormanipulatorii, releva Scarlat Deme trescu, este fabricarea si subtilizarea (rafinarea n.n.) continua a materiei noastre mentale, prin propria noastra g�ndire, reflectarea la ceea ce am facut si la urmarile faptelor noastre, reflectarea la ceea ce va trebui sa facem si analizarea sub toate aspectele a efectelor ce vor urma. De la actele si vorbele noastre, vom trece la vorbele si faptele celor cucare am venit �n contact. Care e dedesubtul vorbelor si faptelor, de ce au procedat asa si nu altfel, ce au vrut ei sa zica etc. Deosebit de mult se dezvolta puterea g�ndirii noastre c�nd examinam natura si ordinea din ea. G�ndind mereu la probleme abstracte, filosofice, ne vom obisnui �ntr-o asemenea masura cu acest grad �nalt de g�ndire, �nc�t ideile banale sau (cele n.n.) josnice ne vor provoca neplacere. O conversatie triviala ne va determina sa plecam din acel mediu. Obisnuit cu adevarul, mentalul nostru nu mai e capabil sa emita minciuna. Cantitatea de cunostinte acumulate ne va face mai �ntelepti, asa ca z�mbim de mila c�nd primim explicatii si argumentari care denota o desav�rsita ignoranta (dupa caz: necunoastere, ignorare ori �ncalcare n.n.) a 11 naturii omenesti si a legilor naturii. Spiritul se va ascuti, �ntr-o asemenea masura, �nc�t, prininductie sau prin deductie, �ntrevede m sau descoperim adevarul �n(;) situatiile si �mprejurarile 15 cele mai complexe . Dar, �ntruc�t, �n mod legic, pertinentarationamentelor este conditionata de fiab ilitatea filtrului informational al g�ndirii care le efectueaza, trebui sa acordam, �n permanenta, o deosebitaatentie �ntretinerii si potentarii acestui filtru. �n acest sens, subiniaza Petre Georgescu-Delafras, cultura are o influenta binefacatoare asupra oricarui om, fie el oric�t de slab la minte. Ea ne arata rostul vietii, ea ne arata calea pe care trebuie sa mergem si ne-o lumineaza cu raze din ce �n ce mai clare, mai stralucitoare. Prin ajutorul culturii, ne faurim �ncadin vreme un ideal, pe care tinem sa-l realizam zicu zi, si care formeaza partea cea mai buna, cea mai frumoasa, a vietii noastre. Ea ne �ndeparteaza, de asemenea, de apucaturile rele ale semenilor nostri, ne �nvata sa fugim de ale noastre proprii, si ne deprinde sa ne ocupamnumai de ceea ce vedem ca este folos itor, �naltator. Oricine �si poate da seama ca, �n loc sa ne pierdem vremea fara vreun folos, cine stie peunde poate prin cine stie ce caf enea, c�rciuma, colt de strada , este mai bine sa stam acasa, sau sa mergem la o biblioteca, si sa urmarim cu Scarlat Demetrescu, Din tainele vietii si ale universului, Editura Emet, Oradea, 1998, pag. 49 12 atentie filele unei carti care ne intereseaza. Daca din doua ore libere c�t avem, de regula, cel putin, pe zi, am �ntrebuinta numai una singura pentru lectura, ar fi de ajuns pentru ca sa obtinem ocultura demna de luat �n seama. Su nt at�tea carti interesante, ce ne dau �nvataminte stiintifice, sociale, etc., precum si carti literare, care ne descretesc fruntea, care ne dau (buna n.n.) dispozitie sufleteasca, care ne mai �ndulcesc viata. Apoi sunt o sumedenie de reviste ieftine, �n care se gasesc articole destul de variate si de 16 instructive . Asadar, dupa cum pledeaza si Mircea Eliade, lectura ar putea fi (poate fi n.n.) un mijloc de alimentare spirituala continua, nu numai un mijloc 17 de informare sau de contemplatie estetica . �nsa, pentru a putea beneficia - �n conditiile�nspaim�ntatoarei eterogenitati ca litative a informatiilor cuprinse �n puzderia de tiparituri dintimpul zilelor noastre de bi nefacerile ei, trebuie, �nainte de toate, sa stim sa triem tipariturile cu care intram �n contact, �n sensul de a nu citi cartile (pe cele n.n.) proaste sau mediocre, si de anu citi pe cele bune la timp nepotrivit (adica, atunci c�nd suntem insuficient de maturizati pentru �ntelegerea pertinenta a lor n.n.). Verificarea (selectarea n.n.) lecturilor se face foarte simplu: ne simtim (ne-am 16 Petre Georgescu-Delafras, Tari si slabi, Editia a III-a, Editura Cugetarea, Bucuresti, 1937, pag. 86, 87 17 Mircea Eliade, 50 de conferinte radiofonice, Editura Humanitas, Bucuresti, 2001, pag. 120 13 simti n.n.) mai bogati (sufleteste si/sau informational n.n.) mai vii, mai umani, dupa o anumita carte? Asta e �ntrebarea care trebui sa si-o puna fiecare. Estecu desav�rsire inutil sa citim acele sute de carti care nu ne spun nimic, care nu ne emotioneaza si nici nu ne �mbogatesc, acele sute de cartimediocre, seci si, uneori, daunatoare. Asemenea carti se recunosc repede: dupa zece sau douazeci de pagini. Se recunosc prin fluviul lor mediocru de fapte nesemnificative, prin personajele ireale, abstracte si inerte, prin mediocritatea analizelor, prin truismele filosofice si limba literara lipsita de orice valoare. �n locul acestor carti, care costa si bani si timp, s-ar putea citi cartile bune, sau s-ar putea descoperi carti uitate. Lectura nu ajunge o arta dec�t �n clipa c�nd stie sa prevada valorile si sa distinga emotiile estetice. Si, ca si oricare alta activitate a spiritului omenesc, si arta lecturii nu ajunge o arta nobila, dec�t prin puterea sa de a prevedea erorile si mediocritatile, si prin virtutea de a economisi timpul, cartile esentiale pe caretrebui sa le cuprinda o bibliote ca personala fiind 18 putine la numar . Problema capitala este deci: prin ce metoda lectura ajunge o functie organica, de asimilare si nutritie, depasind stadiul diletant, �n care se afla majoritatea oamenilor? Prin ce mijloc lectura �ncepe sa ne �nvete sa g�ndim, sa�ntelegem? Majoritatea semenilor nostri citesc, �n cel mai bun caz, ca sa afle lucruri noi, ca sa stie c�t mai multe lucruri. Dorinta aceasta este ibidem, pag. 151, 154, 172 14 excelenta la �nceputul educatiei, dar e fatala la mijlocul vietii, la maturitate. Trebuie descoperite, atunci, carti care ne ajuta nu sa stim , ci sa �ntelegem; carti care ne �ndeamna, fara stirea noastra, la g�ndire, la examen (evaluare n.n.), la reflectie personala. Daca socotim cartile fundamentale ca un izvor nesecat de energiementala, lectura ajunge o problema se rioasa at�tpentru individ, c�t si pentru societate. Te atasezi de carti pentru nesf�rsitele forte spirituale carestau �ntre copertile lor, gata , �ntotdeauna, sa-ti vina �n ajutor, sa te �nalte sau sa te fecundeze. Nu ne este �ngaduit sa lasam nefolosite asemenea prodigioase izvoare de energie. Nu ne este�ngaduit sa trecem prin viata nefolosi nd energia 19 condensata �n carti , cu at�t mai mult cu c�t cartea este (si n.n.) un ferment spiritual de mare putere Sa ne amintim ca, �n istorie, evenimentele mari, sunt facute, de multe ori, de catre oameni entuziasmati de o idee, de o 20 carte , precum si ca functia primordiala, mistica, a lecturii, este aceea de a stabili contacte �ntre om si Cosmos, de a aminti memoriei scurte si limitate a omului, o vasta experienta colectiva, de a 21 lumina riturile . Iar, daca, dupa cum precizeaza PetreGeorgescu-Delafras, prin mici sfortari, izbuti m saajungem la un grad mai �nalt de cultura 19 ibidem, pag. 175, 176 intelectuala, atunci pricepem, mai temeinic, ca munca este conditiunea de capetenie pentrupastrarea sanatatii si a vietii, si ca numai prin munca continua ne putem vedea idealul �ndeplinit Sa muncim pentru perfectionareameseriei noastre, sa muncim pentru lumi nareacreierului nostru, sa muncim pentru binele semenilor nostri. Chiar daca se �nt�mpla sa nu ne vedemidealul �ndeplinit pe de-a-ntregul, totusi vom fi facut un progres destul de simtitor, care se poatevedea numai compar�ndu-l cu st area �n care ne gaseam mai �nainte. Si acest progres, presupun�nd ca ar fi mic deocamdata, trebuie sa ne bucure, trebuie sa ne m�ndreasca, caci, �n sf�rsit, am facut ceva. De la a nu face nimic, p�na la a face oric�t de putin, este distanta mare, mare de tot. Niciodata munca bine chibzuita si folositoare noua �nsine si societatii �ntregi nuram�ne nerasplatita. Prin munca, multi lucratori au ajuns la situatii bune si onorabile, prin munca multi inculti oameni din popor au devenit �ndrumatori ai omenirii. Trebuie sa ne deprindem sa nu asteptam de la nimeni nici un ajutor. Totul sa facem noi �nsine, caci numai asa facem ceva trainic. �naltarea noastra sa ne-o facem singuri, cu o deplina constiinta a faptelor noastre. Si, pentru ca sa ne �naltam c�t mai sus, trebuie sa muncim c�t mai mult. Munca, �n definitiv (prin rezultatele pozitive pe care ni le aduce n.n.), ne procura adevarata fericire, pe care o cautam zadarnic aiurea. 16 Nu ma-ndoiesc ca toata lumea �ntelege ca munca trebui sa fie cinstita. Cinstea sa ne calauzeasca �n toate cuvintele noastre, �n toate faptele noastre, �n toate aspiratiile noastre. Nu neputem bucura cu adevarat de fructul unei munci�ncordate, daca aceasta nu a fost cinstita. A fi cinstit �nsemneaza a avea un caracter frumos, nobil, a fi curat la suflet si, astfel, a merita toata stima celor cu care intram �n contact. Este chiar o zicatoare: mai bine sarac, dar cu fata curata. Sa nu pierdem din vedere nici acest sfatpe care �l auzim adeseori: Sa fim econom i! Da, sa fim economi! Economia este cea mai mare bogatie, pentru ca niciodata nu mergem cu cheltuiala mai departe de suma de bani ce o 22 avem . Caci, dupa cum at�t de plastic ni se adreseaza Mihai Eminescu: Dintre cel ce c�stiga10 si cheltuieste 11, si cel ce c� stiga 2 si cheltuieste 1, acest din urma e bogat, iar cel dint�i 23 e sarac . Natural ca nu toti pot face economii, fiindca multi c�stiga at�t de putin, ca abia �si potduce viata de azi pe m�ine. Dar cei care au un prisos, oric�t de mic, e pacat sa nu faca economii Spiritul de economie �l schimba pe om cu totul: �i da tarie, �i da sperante, �i da, �n sf�rsit, mijlocul real de a face, mai t�rziu, �ntreprinderi 22 Petre Georgescu-Delafras, op.cit., pag. 87-89 23 Mihai Eminescu, Ilustratii administrative, Timpul, 18 decembrie 1877, �n Opere, vol. X, Editie critica �ntemeiata de Perpessicius, Editura Academiei Rom�ne, Bucuresti, 1989, pag. 25 17 comerciale ori industriale. Si apoi, c�te cazurineprevazute nu ni se prezinta �n viata c�nd avemabsoluta nevoie de o suma oarecare de bani? Nu e mai bine ca, �n loc sa alergam la camatari, de la cari sa cerem bani-�mprumut cu dob�nzi oneroase, sa avem banul nostru, pus deoparte, si sa fim, astfel, totdeauna linistiti? Da, e mai bine, e de o mie de ori mai bine! De aceea, sa nu uitam niciodata acest vechi sfat: sa fim economi! Cultura, munca, cinste, economie, sa fie vesnic prezente �n mintea noastra ele sa fie adevaratul nostru crez si sa fim siguri ca, niciodata, nu vom avea prilejul sa ne pl�ngem de 24 prea multe amaraciuni �n viata . De asemenea, ar trebui (trebui n.n.) sa numaram printre mijloacele de �ntarire individuala �nca ceva: gimnastica (exercitiile fizice n.n.). Este stiut ca, multi dintre noi, facem o buna gimnastica chiar �n timpul lucrului, dar aceasta gimnastica nu sepotriveste cu (este net inferioa ra ca efecte pozitive �n comparatie cu n.n.) aceea pe care am face-o �nliniste, la aer curat, �ntr-un tim p c�nd nu suparampe nimeni si c�nd nimeni nu ne supara. C�te putina gimnastica pe zi, dimineata sau seara, �ntareste musculatura, ne fortifica corpul, ne �nzdraveneste (�nvioreaza n.n.) tot organismul. Si tocmai acest lucru ne trebuie mai mult dec�t orice. Stim ca o minte sanatoasa nu poate fi dec�t �ntrun corp sanatos. Si mai stim ca, aproape Petre Georgescu-Delafras, op.cit., pag. 89-90 18 �ntotdeauna, buna dispozitie pentru orice fel de activitate e �n str�nsa legatura cu soliditatea corpului si cu buna dispozitie a stomacului. Sa ne folosim, deci, si de acest mijloc de �ntarire fizica, nu pentru ca sa devenim atleti, ci pentru ca sadam corpului nostru o mai mare re zistenta, pentru 25 ca sa fim oameni �ntregi . Totodata, continua Mircea Eliade, un pretios aport la �ntarirea rezistentei psihice �l constituie meditatia. �n acest sens, el noteaza: Meditatia este un exercitiu spiritual foarte putinpracticat �n lumea moderna. Des i at�tia oameni vorbesc de meditatie si teme de meditat, un prea mic numar dintre ei cunosc �ntr-adevar ce �nseamna acest lucru. Pentru ca, �n general, oamenii moderni �si limiteaza viata mentala la probleme mondene, la fapte si preocupari prea str�ns legate de lumea trecatoare. Ceasurile pe care modernii le petrec fara sa se g�ndeasca la asemenea lucruri sunt, de cele mai multe ori, 26 pierdute �n reverie , adica �ntr-un automatism mental �n care spre deosebire de imaginatie si fantezie, unde initiativa o are mintea umana omul e pasiv, spectator, asist�nd cum �i trec prinfata ochilor fel de fel de ima gini, aproape toate atenuate, obscure, vagi, descompuse; asociatiimentale nefertile care ne stap�nes c si ne 25 ibidem, pag. 90,91 26 Mircea Eliade, 50 de conferinte radiofonice, pag. 132 19 �mpiedica sa fim trezi (lucizi n.n.) chiar si �n marile 27 �mprejurari (cumpene n.n.) ale vietii noastre . Dupa cum sunt o suma de oameni carora li se pare ca mediteaza �n timp ce doar viseaza treji -, sunt si foarte multi care cred ca mediteaza pentru ca se g�ndesc la anumite probleme, mai mult sau mai putin esentiale. A te g�ndi la ochestiune politica, a studia un asp ect al problemeisociale, a reflecta chiar la un subiect general cum ar fi liniile de dezvoltare istorica a unui popor nu �nseamna a medita. �nseamna, pur si simplu, a g�ndi; adica a cauta sa �ntelegi cauza unui lucru, sau legea sa de dezvoltare, sau valoarea lui obiectiva. G�ndirea este un exercitiu mental foarte dificil si foarte nobil, dar meditatia este cu totul altceva. Prin meditatie se �ntelege numai acel exercitiu spiritual prin care omul �ncearca sa se apropie de marile realitati; bunaoara, de realitatea mortii sau a nimicniciei vietii omenesti. Obiectele meditatiei pot fi numeroase, dar functia ei ram�ne aceeasi: de a aminti omului legile de fier care �l conduc, realitatile esentiale pe care el le uita preades, prins de v�ltoarea lum ii si antrenat �n durerile si ambitiile ei trecatoare. A medita este un lucru responsabil, �n sensul ca, prin meditatie, omul se aseaza fata �n fata cu realitatea. Noi stim ce extraordinara plasa de iluzii tesem �n fata ochilor nostri, ca sa nu vedem limpede si continuu realitatea Noi stim cu ce arta ne pacalim pe noi �nsine, spun�ndu-ne ca viata nu cunoaste legi, fie 27 ibidem, pag. 126, 127 20 ca placerea este singura morala posibila, sau mai stiu eu ce. Cu asemenea iluzii traim, ne zbatem, �ncercam sa �nvingem si, chiar, cu asemenea iluzii �ncercam sa ne resemnam. Dar nu ne dam seama ca sunt iluzii dec�t c�nd, printr-o�nt�mplare oarecare, suntem pusi fata � n fata cu realitatea, cu adevarata realitate. Asemenea �nt�mplari strabat �n viata fiecarui om. Nu se poate ca sa nu ram�nem, cel putin o data �n viata noastra, singuri, cu desav�rsire singuri, departe de lume, departe de lumini (amagiri sclipitoare n.n.) si oameni, si sa nu �ntelegem, deodata, falsitatea vietii pe care o vietuim, cumplita ei mediocritate, cumplita ei irealitate mai ales. Fiecare om si-a facut atunci fagaduieli solemne, ca va fi mai putinnepasator fata de sufletul lu i, ca-si va dedica o c�tde mica parte din timpul si eforturile sale, pentru nutrirea si luminarea acestui suflet. Dar toti cunoastem, din trista noastra experienta, c�t de repede am uitat asemenea ceasuri revelatorii, c�t de repede am uitat si solemnele noastre fagaduieli. Plasa iluziilor este mai tare, cu mult mai tare dec�t dorinta noastra de bine Gasim at�tea lucruri de facut, at�tea probleme de dezbatut, at�tea munci de �mplinit trecem prin at�tea pasiuni, si entuziasme, si revolte, si dureri, si bucurii , �nc�t nu mai avem nici timp, nici�nclinare de a g�ndi putin si la fiint a noastrasufleteasca, la fericirea noastra. Fericirea se confunda, �n lumea moderna, cu nenumarate erezii (abateri de la verticalitatea morala n.n.) si simulacre, dar cea mai obisnuita confuzie este �ntre fericire si 21 confort. De aceea, oamenii care cauta, cu orice pret, confortul, �mbelsugarea, stap�nirea a c�t mai multe si mai scumpe lucruri, nu vor �nt�lni, niciodata, fericirea Fericit nu poate fi dec�t omul care nu se teme de realitate, care �i patrunde legile, care �si cunoaste, mai ales, sufletul Meditatia ar fi (este n.n.) deci exercitiul spiritual princare omul se �ntoarce �n realitate, �n adevarata realitate; pe care fiecare dintre noi o �ntrezareste c�teodata, dar pe care fiecare dintre noi o uitaneiertat de repede. Meditatia es te tocmai tehnica prin care omul se poate apropia de realitate �n orice conditiuni, �n orice decor caci, chiar daca se realizeaza mai bine �n singuratate, �n deplinaliniste, aproape de natura, cad rul nu �i esteindispensabil. Lucrul esential este sa meditam; adica sa ne reculegem, sa ne regasim, sa luam contact cu realitatea, sa cunoastem adevarata conditie umana, adevaratul sens al existentei - dincolo de plasa iluziilor, dincolo de micile aranjamente logice si morale ale fiecaruia dintre noi G�nditi-va c�te lucruri �ncurcate s-ar simplifica si c�te dureri obscure ar fi �nlaturate, daca, �n fiecare noapte, �nainte de a se pregatipentru somn, omul ar ram�ne numa i c�teva minute singur si ar avea curajul sa priveasca drept realitatea Noi, de obicei, trecem direct din patimile, din ambitiile, muncile si reveriile zilei, �n somul inert al noptii. Nu avem nici macar cinci minute ca sa meditam; sa ne amintim, adica, adevaratul sens al vietii, sa ne amintim ca moartea ne poate surprinde �n orice clipa, si noi 22 n-am facut nimic, dar absolut nimic, pentrucresterea si luminarea sufletului nos tru. Meditatia este o foarte buna chemare la ordine, este un interval real �ntre cele doua mari perioade de vis visul cotidian al iluziilor si patimilor, si visul nocturn al trupului Prin meditatie ne amintim ca suntem oameni, ca exista o demnitate a speciei umane, si aceasta demnitate este tocmai �ntelegerea (de catre 28 noi a n.n.) sensului existentei noastre , de a ne 29 �mpaca cu lumea din afara si cu sufletul nostru . Numai animalele traiesc fara constiinta vietii lor. Omul e dator sa-si dea seama de viata lui, de conditia umana nu numai sa lupte pentru 30 �mbunatatirea acestei vieti , si, mai grav, sa caute a trece peste fragmentul de timp care �ldeprima, �n care se simte inert, ob osit, negativ, consum�ndu-l �n distractii cu ritm bolnavicios, febril, nevrotic. O (astfel de n.n.) distractie cheama pe alta; adica fiecare distractie �si epuizeazavirtutea �nainte ca omul sa fi de pasit timpulnegativ, �nainte ca el sa se simta stimulat, 31 luminos, fertil , �ndeamna fiinta umana la lene intelectuala - etern vagabondaj (mental n.n.) sau disponibilitate determinata din incapacitatea de a Un alt exercitiu spiritual benefic este contemplatia. Termenul contemplatie se refera la o experienta concreta, bine precizata, prin careconstiinta noastra poate cunoast e anumite obiecte care nu ne sunt date (cognoscibile n.n.) imediat prinsimturi. Asadar, contemplat ia ar fi (este n.n.) un instrument de cunoastere, prin care omul ia cunostiinta de anumite realitati dincolo de simturi; caci at�t esenta operei de arta, c�t si esenta lui Dumezeu nu sunt obiecte care ne cad nemijlocitsub simturi. Ca si celelalte exerc itii spirituale, ea, contemplatia, restaureaza echilibrul interior al omului, �i aminteste care e adevaratul sens al existentei, �l ajuta sa cunoasca realitatile ultime, 33 pe l�nga care omul trece, de obicei, orb si surd . �ntr-un cuv�nt, exercitiul contemplatiei nu estealtceva dec�t cunoasterea reala, concreta, experimentala, a acestor realitati ultime. Prin contemplatie, omul �ntelege global marele miracolal Vietii, prin el �si amintest e de celalalt mare miracol, al mortii. Este adevarat ca nu-mi potcunoaste prin anticipatie propria mea moarte. Dar pot foarte bine cunoaste moartea altora; pot, adica, observa ca oamenii mor l�nga mine, si aceasta observatie o pot transforma �n experienta. O experienta care se deosebeste hotar�t de toate celelalte experiente cotidiene ale omului. O experienta pe care o pot transforma �n contemplatie. Caci functiunea contemplatiei este tocmai aceasta traire, aceasta experimentare a 33 ibidem, pag. 137 24 Adevarurilor Mari, cum sunt, bunaoara, moartea, viata, dragostea. Prin contemplatie omul se poate ridica, de la experienta de fiecare zi a vietii, la �ntelegerea concreta a sensului vietii; dupa cumse poate ridica de la faptul mor tii unei persoane scumpe, la �ntelegerea concreta a realitatii mortii. Contemplatia este singurul exercitiu spiritual care se refera nu la probleme si la adevaruri, ci la fiinta totala a omului. Prin celelalte mijloace de cunoastere, ne apropiem de o realitate fragmentata sau ne �nsusim adevaruri limitate. Prin contemplatie, luam contact cu fiinta noastra totala, indivizibila, concreta. Oric�te adevaruri am aduna asupra omului, sau a vietii, sau a mortii, nu putem epuiza aceste realitati, nu putem spune: Acum cunosc tot despre om sau despre viata! Sunt milioane de fapte adunate p�na acum asupra vietii; milioane de fapte culese din stiintele naturale, din biologie, din economia politica, din sociologie, din istorie. Si totusi, aceste milioane defapte, la care se adauga, zilnic, alte mii si alte zeci de mii, si al caror numar nu se va sf�rsi niciodata, nu epuizeaza aceasta grava realitate : viata omului. Nu stim niciodata totul despre o asemenea realitate. Sunt at�tea aspecte, at�tea functiuni, at�tea fapte, �nc�t s-au creat c�tevaduzini de stiinte ca sa le adune , sa le coordoneze, sa le explice. Exercitiul numit contemplatie are tocmai rolul de a chema la ordine, de a scoate pe om din milioanele de fapte si miile de adevaruricare �l �nconjoara si a-l pune f ata �n fata cu realitatea adevarata si simpla. Problema capitala a 25 omului este cautarea sensului existentei. Sunt �ntrebari pe care nu le poate ocoli nimeni: Cine sunt? Ce sens are viata pe Pam�nt? De ce m-am nascut? Asemenea �ntrebari si le-au pus oamenii (�nca n.n.) de la �nceputul istoriei, si la ele trebuie saraspunda fiecare ins � n parte. Demnitatea omului, constiinta lui morala, valoarea speciei umanechiar depind de asemenea �ntrebari. Si raspunsul(la ele n.n.) nu-l gasim prin nici o stiinta. Raspunsulla aceste �n trebari nu-l putem afla cercet�ndmilioanele de fapte si miile de adevaruri care ne �nconjoara, ci contempl�nd faptul direct, realitatea �ntreaga si indivizibila. S-a observat, de catrenenumarati g�nditori, marea deos ebire dintre fapte si fapt. Faptele sunt infinite, si colectionarealor nu se poate termina ni ciodata. Faptul, �nsa, �l �nt�lnim mai rar; viata noastra �ntreaga este un asemenea fapt; iubirea sau moartea constituie unfapt. Contemplarea faptului este mult mai fertila, pentru cresterea noastra sufleteasca, dec�t cunoasterea a un milion de fapte Marea realitate a vietii este viata ca fapt, ca unitate. �ntelegerea globala, experimentala, concreta, nu se poate obtine dec�t prin contemplatie Nu �ntelegi viata cercet�nd milioanele de fragmente care o alcatuiesc, ci �ncerc�nd sa-i patrunzi sensulesential. Nu poti �ntelege o mul studiind antropologia, istoria sau economia politica, ci lamurindu-ti, tie �nsuti, sensul existentei umane, conditia umana. Meditatia, tacerea, singuratatea, contemplatia, sunt exercitii spirituale pe care nu lemai practica aproape nimeni astazi. De aceea se 26 �nt�lnesc astazi at�tia oameni care nu stiu de ce traiesc, care nu �nteleg ce �nseamna sensulexistentei. Aceasta �nca n-ar fi prea grav. Dar se �nt�mpla si altceva. Asemenea oameni au o viata sufleteasca pipernicita si bolnava. Sunt foarte multi oameni bolnavi �n jurul nostru, nu numai 34 piperniciti sufleteste . Constatam, chiar, un fenomen general: ca, �n timp ce cresterea organica a omului (dezvoltarea trupului omenesc n.n.) este continua, ea netermin�ndu-se dec�t odata cu moartea biologica cresterea spirituala a sa se opreste �n jurul v�rstei de 16 ani. De atunci, majoritatea oamenilor nu mai cresc, nu se mai dezvolta. Aceasta din cauza unei insuficiente nutritii spirituale. Omul ram�ne toata viata cu c�teva superstitii logice, c�teva scheme mentale, prin care se �ncapat�neaza sa judece lumea si 35 spiritul . Iar cauza acestei grave insulte aduse demnitatii umane o gasim �n necunoasterea adevarurilor simple, �n ignorarea exercitiilor spirituale care releva omului adevaratul sens al existentei. Omul modern traieste prea mult �nconjurat de fapte si adevaruri abstracte, universale. Contemplatia are tocmai acest rol de atransforma adevarurile univers ale �n experienteconcrete. Daca oamenii s-ar g�ndi mai des la viata, la dragoste si la moarte la aceste trei contemporana ar fi, fara �ndoiala, altfel . Un extraordinar potentator al efectului benefic, ce-l putem obtine, fiecare dintre noi, prinutilizarea acestui mix de me tode autofortificatoare, este rugaciunea. Ea - ne dezvaluie acelasi Mircea Eliade -este trairea sentimentului de dependenta, �naltarea sufletului catre Dumnezeu, setea de m�ntuire adica de �mpacare a omuluicu el �nsusi si cu Firea�n rugaciune se rezumadrama conditiei umane, marea ei neputinta si arzatoarea ei speranta Ea este cel mai pur si, �n acelasi timp, mai uman act al vietii religioase; este actul de abdicare a omului �n fata unei puterinevazute, actul lui de subsumare u nei 37 divinitati Rugaciunea �ndelungata si arzatoare hraneste �ntelegerea noastra spirituala, face loc�n suflet sa primim pe Dumnezeu, lumineazaomului lucrurile lui Dumnezeu, ne face familiari cu fulgerele Luminii, ajuta sa creasca credinta si 38 nadejdea �n Lumea Binelui , adica, potrivit luiGrigore Cristescu, a acelei organi zari sociale spiritualizate, caracterizate prin reintegrareasufletului omenesc �n sfera superi oara a unei Grigore Cristescu, Fapte si orientari crestine, Editura Ramuri, Craiova, 1924, pag. 10 28 Omul - conceptualizeaza Vasile Bancila - a trait multa vreme �ntr-un mediu socio-cosmic. Acesta e mediul natural, sanatos, biologic si spiritual totodata. Astazi �nsa, el traieste numai �ntr-un mediu social, si �nca �ntr-o societate unilaterala sau de extracte epidermice (si, mai grav, mediului sau actual �i sunt caracteristice �ngustimea intelectualafectiva si instinctualitatea primar-senzuala n.n.) Sufletul omenesc trebuie sa-si ceara drepturile p�na �n cele din urma. Ceea ce se impune e o recosmizare a omului. O stabilire a legaturilor cu 40 realitatea, o reontologizare a sa . Prin transformarea de catre din ce �n ce mai multi dintre noi a mixului actional enuntat �n mod de viata, functiile majore ale omului functia morala, functia religioasa, functia logosului vor 41 reaparea �n chip firesc �n umanitate , av�nd ca izvoare resorbirea artificialitatilor si re�ncadrarea 42 �n realitate . Iar ea, umanitatea, va constientiza din nou magnifica realitate a ritmurilor cosmice, surprinsa, de catre Vasile P�rvan, �n doar doua fraze tulburator de dense: Fenomenele vietii omenesti sunt o parte integranta din ritmica universala. Aceleasi legi cosmice determina viata umana si pe cea extraumana, pe Pam�nt, ca si �n 40 Vasile Bancila, Filosofia v�rstelor, Editura Anastasia, Bucuresti, 1997, pag. 33, 34 43 viata lumilor nesf�rsite, �n Univers . O formulare identica, dar relativ detaliata, a substantei informationale a acestor g�nduri, utila, dupaparerea mea, �ntelegerii c�t mai pr ofunde a lor, ne este oferita de Dumitru Constantin Dulcan: Toate planurile existentei vizibile si (a celei n.n.) invizibile se suprapun: orice actiune �n plan verbal, afectiv, organic sau functional, fizic sau pur informational, se traduce obligatoriu �n termeni de energii, de atomi, de reactii chimice, de mobilizare fizica, de ineluctabile legitati. Fara aceasta suprapunere de planuri �ncep�nd de la particulele subatomice, trec�nd prin chimie, biochimie, fiziologie, informatie, cibernetica, Univers nimic nu exista. Legea fundamentala a Universului o constituie corelarea armonioasa a tuturor acestor planuri. Orice distorsiune la nivel de actiune sau numai de g�nd implica boala si suferinta. Solutiaprevenirii lor consta �n respec tarea legii armoniei prin controlul constient al �ntregii conduite, care trebuie sa aiba o finalitate �n exclusivitate pozitiva, 44 negentropica . Si, �n masura �n care, gradul nostru de autodisciplina va creste, solidarizarea noastra cu urmatoarele marturii, depuse �n fata eternitatii de catre Valeriu Popa, va fi mai profunda: Din viata 43 Vasile P�rvan, Idei si forme istorice, Editura Cartea Rom�neasca, Bucuresti, 1920, pag. 49 44 Dumitru Constantin-Dulcan, Inteligenta materiei, Editia a II-a revazuta si adaugita, Editura Teora, Bucuresti, 1992, pag. 292, 293 30 nu ram�i dec�t cu cunostiintele stiintifice acumulate din toate domeniile si cu faptele deiubire morala. Asta e bagajul cu c are pleci sus, asta e toata averea ta. Prin credinta si stiinta, trebuie sa ajungem la convingerea ca nu suntem independenti, ci dependenti, modul de dependenta fata de Ceva sau de Cineva, va fi 45 demonstrat m�ine . Tot ceea ce facem, de la g�nd, privire, gest, vorba, fapta, se �nregistreazaundeva �n finitul (determinab ilul, astazi doar cu mijloace extrasenzoriale, dar m�ine cu procedee tehnice ale caror rezultate vor putea fi observate, senzorial, de catre oricine n.n.) care ne �nconjoara si, c�nd plecam din viata ne re�nt�lnim cu noi, fiind direct raspunzatori pentru 46 tot ce am facut . ---------------* * -------------- 45 Valeriu Popa, Sanda Stefan, Raluca Dumitrache, Daruim lumina si iubire pentru vindecarea sufletului si a trupului, Tipografia Everest 2001, Bucuresti, 2002, pag. 15 46 ibidem, pag. 8 31 Barbatul cuminte si-a cladit casa pe piatra. Piatra pe care n-au luat-o �n seama claditorii, aceasta a fost facuta pentru cap de unghi. De la Domnul a fost ea. Urmeaza-Mi si lasa mortii sa �ngroape pe mortii lor*. *Matei VII, 24; XXI, 42; VIII, 22 |
|
mosul_tautu 219 mesaje Membru din: 27/03/2011 |
Postat pe: 29 Martie 2011, ora 19:25
B�sescu �i face top cu du�manii s�i din pres�
Palatul Cotroceni a realizat topul �njur�turilor din mass-media la adresa pre�edintelui Traian B�sescu. �efului statului i se prezint� zilnic, pe l�ng� tradi�ionala revist� a presei, �i o analiz� sui-generis, parte a unei monitoriz�ri mai ample, care con�ine �i citate largi cu referirile negative �i chiar cu impreca�iile, �njur�turile la adresa sa, precum �i cu cele neutre sau pozitive. Cotidianul a intrat �n posesia monitoriz�rilor cu �njur�turile din mass-media care-l vizeaz� pe Traian B�sescu, realizate la nivelul Departamentului de Comunicare Public� al Administra�iei Preziden�iale. �n topul editoriali�tilor ori al moderatorilor de televiziune care-l �njur� v�rtos �i constant pe �eful statului, conduce deta�at Trustul Intact al familiei lui Dan Voiculescu, oponent politic podiumului celor care, �n scrierile lor ori �n apari�iile televizate, au cele mai multe referiri negative la adresa lui Traian B�sescu, Palatul Cotroceni �i plaseaz� pe Ion Cristoiu, Victor Ciutacu, Roxana Iordache (care a publicat �n �Ziua�), Radu Tudor �i pe Valentin Stan. Topul este constituit pe baza cantit��ii referirilor negative adunate de-a lungul monitoriz�rii. Impreca�iile lui Ion Cristoiu se �ntind pe �apte pagini, ale lui Victor Ciutacu �i ale Roxanei Iordache, pe patru, ale lui Radu Tudor �i ale lui Valentin Stan, pe trei pagini. Diferen�a dintre cei de dup� Ion Cristoiu este dat� de num�rul de semne tipografice. Astfel, spre exemplu, cu 11.441 de semne, Roxana Iordache �l devanseaz� pe Victor Ciutacu, cel care adun� doar 10.117 semne tipografice. Printre editoriali�tii ale c�ror impreca�ii �l au drept �int� pe �eful statului, Administra�ia Preziden�ial� i-a inclus �i pe politicienii Adrian N�stase, Zoe Petre ori Mugur Ciuvic�. Adrian N�stase a fost inclus �n urma editorialelor din �Jurnalul Na�ional�, Mugur Ciuvic� dup� apari�iile la Antena 3, iar Zoe Petre �n urma tabletelor din �Ziua�. �i Trustul de Pres� Realitatea-Ca�avencu, prin Realitatea TV �i Cotidianul, nu scap� de monitorizarea Palatului Cotroceni cu privire la ��njur�turile� la adresa lui Traian B�sescu, fiind inclu�i: Mircea Dinescu, Robert Turcescu �i Cornel Nistorescu. �n afara acestora, sub lupa Departamentului de Comunicare Public� al Administra�iei Preziden�iale se afl�, de aproape un an, cu referirile lor negative la adresa pre�edintelui ��rii, editoriali�ti ori publici�tii: Oana Stancu, Mihnea T�l�u, Victor Ciutacu, Miruna Munteanu, Roxana Iordache, Dan Dumitrescu, Eliza Fr�ncu, Gabriela Vr�nceanu-Firea, Rene P�r�an, Rare� Bogdan, Octavian Hoandr�, Lucian Avramescu, Alexandru Mihalcea, Andrei B�din, Marian Nazat, Cornel Ivanciuc, Petre Mihai B�canu, Sorin Ro�ca St�nescu �i Cristian Tudor Popescu. Sinteza Administra�iei Preziden�iale, aflat� �n posesia Cotidianului, cuprinde referirile celor 29 de editoriali�ti ori publici�ti, �ncep�nd din noiembrie 2007 p�n� pe 4 iunie a.c. Practica realiz�rii unor evalu�ri ale referirilor �n mass-media nu este nou�. Cel pu�in sub mandatul lui Traian B�sescu, aceasta func�ioneaz� �nc� din decembrie 2004. La revista presei zilnice este ata�at�, conform unor surse din Administra�ia Preziden�ial�, �i o evaluare a referirilor la adresa �efului statului: neutre, pozitive �i negative. Din fiecare categorie se extrag citatele corespunz�toare �i astfel se realizeaz� o sintez� a acestora. Spicuim din sinteza Administra�iei Preziden�iale c�reia �i apar�in sublinierile. Ion Cristoiu: �Traian B�sescu s-a ab�inut cu greu s� nu �ndruge verzi �i uscate. Acum, gra�ie laxativului care a fost suspendarea, Traian B�sescu �i-a dat drumul. �i ce ne-a fost dat s� auzim din gura celui care vrea s� se �ntoarc� la Cotroceni ca �ef de stat, �i nu �ef de bordel, �ntrece orice �nchipuire. (...) Pe solul s�rac �n materie de cultur� general� al domniei sale.(...).� (�Jurnalul Na�ional�, �Despre cum oligarhia salveaz� prostia�, 17.05.2007). �Traian B�sescu se comport� acum �n spa�iul public ca un bolnav de SIDA la bordel. (...) (...) P�n� la venirea sa la Cotroceni, rom�nii considerau ca imposibile cobor�rea pre�edintelui la nivelul c�rciumii de mahala, provoc�rile sexuale ale ziaristelor, amestecul brutal �n Justi�ie, tragerea pe sfoar�, dar mai ales impostura, atacarea Parlamentului, partizanatul politic.� (...). (�Jurnalul Na�ional� �Un chibi� electoral al Partidului Democrat�, 24.10.2007). �Traian B�sescu a reu�it astfel s� v�re �i mai ad�nc institu�ia Pre�edin�iei �n fecalele societ��ii rom�ne�ti.� (5.11.2007; �Jurnalul Na�ional�). Victor Ciutacu: �M� voi �ntoarce, a�a cum Juc�torul se-ntoarce periodic la popor, la cvasimonologul g�zduit �n studioul B1 TV, cu o smerenie absolut gre�oas�, de Radu Moraru. (...) Mitoc�niile �i calomniile debitate, cu o non�alan�� �nsp�im�nt�toare �i cu justificarea c� �eful statului nu are obliga�ia s� prezinte dovezi, la adresa tuturor celor care �ndr�znesc s� aib� o alt� p�rere dec�t a sa, demonstreaz� c� Traian B�sescu nu are absolut nici o limit�.� (�Jurnalul Na�ional� �Caimacul gros al mitoc�niei� 5.11.2007). ��ntr-unul dintre col�urile ringului numit Rom�nia s-a �nfipt hot�r�t, pe picioarele din fa��, autointitulatul Juc�tor, un soi de personaj popular straniu, cu aur� fals� de martir �i comportament de lotru la drumul mare. Omul are idei pu�ine �i fixe, plus o convingere patologic� potrivit c�reia Dumnezeu l-a ales s� ne izb�veasc�. (...) Din p�cate, pe de o parte, setea de putere absolut�, respectiv, pe de alt� parte, orgoliul nem�surat le-au luat min�ile cu totul. Primul �i-a scos la vedere, din rastelul amintirilor mistuitoare de port, dup� ce l-a lustruit �n prealabil cu slug�rnicia gre�oas� a autoproclamatei intelectualit��i, arsenalul de tip securistic. A�a c� s-a apucat s� r�me, cu o voluptate demn� de ceau�ismul cel mai feroce al unui urs gunoier, prin trecutul �ngropat al falsului trofeu.�(...) (�Jurnalul Na�ional�, �Portocalele din boxeri�, 14.01.2008) Roxana Iordache: �A� vrea s�-l v�d pe pre�edintele B�sescu, cu odraslele lui de bani gata, care cheltuie �ntr-o s�pt�m�n�, c�t venitul pe 10 ani al unui pensionar minim, cum se descurc� o lun� de zile cu o pensie medie. (�). Cu c�t cost� o sticl� de whisky pe zi pentru B�sescu, un biet pensionar poate supravie�ui o s�pt�m�n�.� (�) (�Ziua�, �Pensia minim�, o sticl� de whisky pentru B�sescu�, 13.07.2007).(...) �Un intrigant de telenovel� manelist�, care minte public �i �i bate joc de institu�ia procuraturii.� (�Ziua�, �DNA sau maneaua ca poli�ie politic�, 20.09.2007). Adrian N�stase: �Are realiz�ri microscopice �n toate domeniile �n care a ac�ionat (...) marele zeu al aspiratorului este el �nsu�i plin de praf.� (�Jurnalul Na�ional�, �Atunci c�nd se alege praful de neghin�, 28.11.2007) Robert Turcescu: �Eu cred c� Traian B�sescu nutre�te de mai mult� vreme o invidie, sau poate e chiar gelos pe felul �n care a �tiut de-a lungul timpului Ion Iliescu s� pun� etichete�. (�Fe�ele Cotidianului�, Realitatea TV, 12 mai 2008). Mircea Dinescu: �Numai c� pre�edintele Traian B�sescu, aidoma �oferilor de ambulan�e care-�i arunc� pacien�ii la c�te o intersec�ie, l-a abandonat f�r� mil� pe l�cr�mosul cet��ean B�sescu pe treptele aeroportului, ca s� dea din popou la paranghelia secolului �i s� mai lipeasc� de butelcu�� �nc� o etichet� VIP. �ntoarcerea la popor �n ritm de Cucu �i Pup�za i-a l�sat f�r� obiectul muncii pe adoratorii preziden�iali�. (Realitatea TV, �T�nase �i Dinescu�, 21 martie 2008). Monitoriza�ii sunt onora�i Mugur Ciuvic�, cuprins �n sintez� cu un citat negativ, ne spune sec: �Nu m� intereseaz� c� Traian B�sescu este preocupat de aprecierile mele. O s� mai am referiri negative la adresa lui Traian B�sescu�. Ca fost director al Cabinetului pre�edintelui Emil Constantinescu, Ciuvic� ne spune c� �se primea doar o revist� a presei tematic� �i at�t, f�r� vreo analiz� sau evaluare, rece, de la SRI�. La r�ndul s�u, �i consilierul pentru comunicare al lui Constantinescu, Petru Berteanu, ne confirm� primirea revistei presei de la SRI �i faptul c�, �doar c�nd ap�reau teme majore, precum integrarea �n NATO, �i crize de imagine, realizam o evaluare a referirilor din pres�. Corina Cre�u ne-a declarat c�, pe vremea lui Ion Iliescu, �noi nu f�ceam a�a ceva. Ce f�ceam noi era pur �i simplu o monitorizare a presei�. Victor Ciutacu b�nuie�te c� e vorba despre �o analiz� de pres� �n care ni�te func�ionari con�tiincio�i au sim�it nevoia s� identifice pericolele de imagine pentru pre�edinte�. Prezen�a �n sintez� e, pentru Ciutacu, �onorant� av�nd �n vedere numele din top. Nu m� surprinde pozi�ia mea �n top, mai ales c� �tiu p�rerea pre�edintelui despre mine�. (Diana LAZ~R, Cristian OPREA) |
|
vasile_vali 2835 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Galati |
Postat pe: 29 Martie 2011, ora 19:40
De la: mosul_bautu, la data 2011-03-29 19:25:19B�sescu �i face top cu du�manii s�i din pres� Mos elongatule, o singura chestie adevarata ai scris de cand toooot zoiesti pe aici: aia cu dusmanii din presa...Da, insa -ca de obicei, obiceiul pupinkuroilor- inversezi logica: nu Presa independenta e dusmana basecsului, ci viavercea, basecsu o considera asa! Presa neaservita kukhuvelului kior este singura institutie din Romania care nu a ajuns in ghiarele sale de matelot mincinos si dusmanos, singura care isi face datoria fatza de cetateanul care plateste impozite si taxe! Restul... Justitia, Parlamentul, SRI, SIE, Armata, CCR, BEC, DNA, SPP, 0215, TOATE sunt pline de nedemni, de slugi al caror singur tzel este sa sarute mana [si numai... ] care lea' semnat deciziile de numire! In Romania la asta s'a ajuns, la diktatura unui Cahul/Kabul, sprijinit de cohorta de incompetenti portocaloi, dar MULTI, MUTI SI VENINOSI!AFARA CU VOI DIN ISTORIE, PEDELACHEILOR! |
|
Fosta membra 9am.ro 425 mesaje Membru din: 27/03/2011 |
Postat pe: 29 Martie 2011, ora 20:54
Aha..aici nu prea se sterg postari...inteleg acum cu merge treaba...astia de la 9am ...reprezinta totusi ceva....
Raporteaza abuz de limbaj
vesti bune,dupa multe greutati si suferinte...
|
|
NOI_DISTRUGEM_ROMANIA 4 mesaje Membru din: 30/03/2011 Oras: Cluj |
Postat pe: 30 Martie 2011, ora 06:16
Este Basescu presedinte si are reziduri in creer de pe vremea cind romanii asteptau americanii,vrea sa ne doteze cu avioane americane moderne din 1965,la pret de 4.000.000.000 de euro,sa salveze economia americana
Raporteaza abuz de limbaj
NOI PDL si UDMR incepind cu 31 Martie 2011 iNAGURAM INCEPUTUL CRIZEI DIN ROMANIA,CAUZATA DE BASESCU SI BOC.
|
|
Steaua_Dreptatii 370 mesaje Membru din: 11/02/2011 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 30 Martie 2011, ora 07:40
De la: NOI_DISTRUGEM_ROMANIA, la data 2011-03-30 06:16:10Este Basescu presedinte si are reziduri in creer de pe vremea cind romanii asteptau americanii,vrea sa ne doteze cu avioane americane moderne din 1965,la pret de 4.000.000.000 de euro,sa salveze economia americana Vas ca afirmati deschis ca dv si ortacii dv/ctin,Ponta) vreti sa distrugeti Romania. Nu este cam mare pentru dv, Au incercat si altii mai ceva decat niste rataciti ideologic si nu au reusit. Bariera este Excelenta sa Dl.Presedinte Basescu.Numai cand ii auziti numele va cutremurati. Cat nu ati fi furat dv.si cimetii PNL si PSD daca nu era acest OM care sa va puna la punct. PDL-isti suntem multi si avem dreptate. Trebue sa invingem dusmanii Romaniei. Raporteaza abuz de limbaj |
|
Pace_Voua 311 mesaje Membru din: 4/03/2011 Oras: Fagaras |
Postat pe: 30 Martie 2011, ora 08:05
USL-asii cer unui chelner sa defaimeze pe Presedintele Romaniei M�d�lin Nec�u�u O poveste lacrimogen� prezentat� ca o bomb� de pres� s-a �dezamorsat� ieri la fel de rapid cum a fost conceput� �n laboratoarele unor reviste glossy obscure care �ncearc� s� v�nd� publicului rom�n �i un pic de intelligence de �an�. �ntr-un interviu luat chipurile unui apropiat al fostului ambasador american la Bucure�ti, Nicholas Taubman, un oarecare Silviu Cr�escu, acesta vorbe�te despre faptul c�, �n noaptea suspend�rii pre�edintelui Traian B�sescu, acesta ar fi venit la re�edin�a ambasadorului american, pe Kiseleff, vizazi de sediul PSD, unde ar fi f�cut temenele pentru a fi primit la o �edin�� de pl�ns pe um�rul acestuia. ��n seara destituirii pre�edintelui din func�ie de c�tre Parlament, am v�zut un pre�edinte �ntr-o stare de agita�ie caracteristic� unui om aflat sub influen�a b�uturilor alcoolice, mirosind a b�utur�, care a dat peste cap dispozitivul de securitate propriu al re�edin�ei ambasadorului S.U.A., deoarece nu avea permis de acces aprobat �i nicio func�ie oficial�. A fost derut�! A venit atunci, �n jur de ora 18.30, f�r� escorta SPP, �nso�it doar de o ma�in� blindat� de la SPP cu �ofer, �i a cerut s�-l vad� pe �eful meu. Am v�zut un pre�edinte suspendat foarte slab, moale, aflat �ntr-o stare de intens� emo�ie �i fric�, pl�ng�nd �i fum�nd �n acela�i timp, �ncerc�nd s� se �mprieteneasc� cu mine �i a�tept�nd afar�, l�ng� garaj, p�n� c�nd a fost primit de ambasador �n cas�. Atunci a cerut ajutorul S.U.A. �i a promis multe�, spune Cr�escu �ntr-un interviu pentru revista �Q Magazine�. Intervenind telefonic la Antena 3, unde Voiculescu �i adunase o armat� de �anali�ti� pentru a exploata aceste dezinform�ri, purt�torul de cuv�nt al Pre�edin�iei, Valeriu Turcan, a negat a�a-zisele dezv�luiri ale lui Cr�escu, argument�nd c� la ora invocat� de Cr�escu pre�edintele se afla �n drum spre Pia�a Universit��ii, unde avea loc o mare �nt�lnire cu sus�in�torii s�i. Dezmin�ire oficial� de la Taubman Prostiile debitate de acest personaj obscur s-au propagat rapid �n mediile de pres� anti-B�sescu, care au dedicat ore �ntregi de emisiuni �ncercånd s�-l credibilizeze cåt mai tare pe acest Silviu Cr�escu. Dup� apari�ia acestui material, Ambasada SUA la Bucure�ti a dezmin�it minciunile lui Cr�escu, care �n realitate nu a fost consilierul personal a lui Taubman, a�a cum l-a descris Realitatea TV �i Antena 3, ci un fel de �ef de sal� care trebuia s� aib� grij� de buc�t�rie �i servirea oaspe�ilor la mas�. Mai pe romåne�te, un fel de chelner al re�edin�ei ambasadorului american. �n replic� la aceste mizerii debitate de Cr�escu, fostul ambasador Nicholas Taubman a declarat, ieri, prin intermediul Ambasadei SUA la Bucure�ti care a remis un comunicat ziarului �Curentul�, c� acuza�iile aduse sunt false. �Comentariile lui Silviu Cr�escu din articolul ap�rut recent �n revista �Q magazine�, referitoare la incidente petrecute la re�edin�� sau la rela�iile mele cu vreun cet��ean romån �n perioada mandatului meu de ambasador sunt �n �ntregime inventate �i nu con�in nicio urm� de adev�r�, se precizeaz� �n comunicatul Ambasadei SUA. Potrivit informa�iilor ob�inute de ziarul �Curentul�, Cr�escu a fost angajat de c�tre so�ia ambasadorului Taubman, dup� ce acesta servise ca osp�tar �n mai multe hoteluri din Londra, Frankfurt �i Budapesta, fapt certificat �i de CV-ul lui. �i pentru c� era un simplu angajat de la re�edin��, Cr�escu nu a fost verificat de Departamentul de Stat a�a cum prev�d regulamentele pentru personalul Ambasadei, semn c� prezenta un interes deosebit pentru a fi necesar� o verificare. Din informa�iile noastre, acesta se mai ocupa frecvent �i de deschisul u�ii de la re�edin�� �i de alte treburi administrative curente pentru care era angajat. De�i sus�inea �n interviu c� era confidentul politic al ambasadorului Taubman, Cr�escu recunoa�te c� func�ia pe care era �ncadrat de simplu administrator la ambasad�, pozi�ie pentru care, potrivit nomenclatorului oficial de meserii, nu ai nevoie decåt de studii medii. Exploatarea lui Cr�escu Pe fondul specula�iilor din telegramele WikiLeaks, potrivit c�rora pre�edintele B�sescu bea f�r� m�sur�, presa aservit� USL a �ncercat pe tot parcursul zilei de luni s� creeze imaginea unui pre�edinte alcoolic. Pentru a continua aceast� denigrare a lui B�sescu a intrat �n scen� revista �Q Magazine�. Amintindu-�i c� exist� un personaj extrem de frustrat pe Ambasada SUA, pe numele s�u Silviu Cr�scu, individ exploatat �n luna august 2010 de c�tre aceea�i revist� pentru a lovi �n actualul ambasador al SUA la Bucure�ti, Mark Gitenstein, conduc�torii acestei redac�ii au g�sit de cuviin�� c� pot lejer s� produc� un nou scandal invitåndu-l s� vorbeasc� despre perioada �n care a servit ca �i chelner, �i nu drept consilier, a�a cum a fost prezentat de �Q Magazine�. Acesta se plångea �n august 2010 c� ambasadorul Gitenstein �l supune unui adev�rat travaliu. Frustr�rile lui Cr�escu vizavi de Ambasada SUA au fost exploatate �nc� o dat� de revista �Q Magazine�, de data aceasta �n cazul pre�edintelui B�sescu �i. prin rico�eu, ambasadorului Taubman cunoscut pentru pozi�iile sale antiruse�ti. B�sescu vs. Geoan�, ambasador vs. chelner Interviul din revista mai sus men�ionat� se chinuie de asemenea s� eviden�ieze faptul c� Mircea Geoan� ar fi fost preferatul americanului �n detrimentul lui Traian B�sescu. �Ambasadorul S.U.A., E.S. Dl. Taubman, se �ntålnea deseori cu domnul Mircea Geoan�, deoarece era pre�edintele celui mai mare partid din opozi�ie din Romånia. Exista �ntre ei o prietenie deschis� �i profund�, bazat� pe respect (...) �n perioada 2006-2007, se �ntålnea foarte des cu pre�edintele B�sescu, mai ales la Palatul Cotroceni, cånd doamna S�ftoiu lucra la Administra�ia Preziden�ial�. Apoi, dup� 2007, mai ales dup� etapa suspend�rii din func�ie a Pre�edintelui Romåniei, a ap�rut o r�ceal� �ntre cei doi, din cauz� c� domnul pre�edinte Traian B�sescu nu �i-a respectat angajamentele, iar partea american� a f�cut eforturi enorme pentru a-l proteja�, sus�ine chelnerul Cr�escu, devenit peste noapte, sub Florianei Juncan, un fel de analist politic. Mai grav este c� telegramele WikiLeaks dezmint scurgerile chelnerului Cr�escu. Taubman men�iona, �ntr-o telegram� trimis� la Washington �n 2007, c� �absen�a unui B�sescu pro-american din CSAT� - �n perioada suspend�rii - �las� loc producerii de ac�iuni d�un�toare�, inclusiv implementarea unei decizii a premierului T�riceanu de retragere din Irak. Deci interesul americanilor era s�-l sus�in� pe B�sescu, �n niciun caz s� nu �i acorde sprijin, astfel �ncåt trupele romåne s-ar fi putut retrage din Irak, a�a cum dorea o bun� parte a cabinetului T�riceanu. �n schimb, din cuvintele lui Taubman, Geoan� nu mai pare s� fie �n gra�ii, ba mai mult este categorist, al�turi de T�riceanu, drept omul ru�ilor prin presiunea pe care o exercit� oligarhii romåni apropia�i cercurilor moscovite asupra lor. ��n timp ce primul ministru T�riceanu �i liderul opozi�iei Geoan�, �mpreun� cu alia�ii lor din vechea gard� post-comunist�, se gr�besc �n perioada de suspendare s�-i ia pre�edintelui ultimele puteri, �i interesele noastre pot fi afectate. Sunt semne care indic� cre�terea influen�ei oligarhilor influen�a�i de Rusia pe probleme de politic� energetic�; dånd �napoi �n lupta anticorup�ie �i o derapare din ce �n ce mai rapid� a politicilor euro-centrice�, se arat� scris �n telegrama WikiLeaks. �n concluzie, deful�rile unui chelner par complet aberante pe lång� inform�rile oficiale ale unui ambasador c�tre Central�. Ura pentru B�sescu Cånd vine vorba despre pre�edintele Traian B�sescu, Silviu Cr�escu poate fi b�nuit de subiectivism. Acesta i-a scris �n 2010 liderului de la Cotroceni �n speran�a c�-l va �pedepsi� pe ambasadorul Gitenstein pentru faptul c� l-ar fi spetit cu munca. �n solicitarea sa c�tre Cotroceni, acesta �l �ndeamn� pe B�sescu s� fac� anchet� pentru a vedea cåt de rele sunt tratamentele la care ar fi supu�i angaja�ii ambasadei. �Sus�in c� cele spuse de mine sunt reale �i v� asigur c� dac� ve�i cere declan�area unei anchete a unei comisii preziden�iale sau ve�i cere oficial MAE s� deschid� pe cale diplomatic�, �n mod oficial, o discu�ie cu Ambasada SUA de la Bucure�ti �i cu ambasadorul SUA Mark Henry Gitenstein �i s�-i cear� explica�ii acestuia referitor la abuzurile �i ilegalit��ile comise de ambasadorul SUA la Bucure�ti fa�� de persoana mea�, �i scrie Cr�escu pre�edintelui B�sescu. Bine�n�eles, Cotrocenii i-au r�spuns c� nu pot solu�iona problema sa pentru c� nu este de competen�a ad Raporteaza abuz de limbaj |
|
Mos_tautu 235 mesaje Membru din: 25/03/2011 |
Postat pe: 30 Martie 2011, ora 08:20
Revista presei. Mogulii inventeaz� un chelner mitoman anti-B�sescu
Scris de : Florin BUDESCU Curentul: Mogulii arunc� chelneri mitomani �n lupta anti-B�sescu ��ntr-un interviu luat chipurile unui apropiat al fostului ambasador american la Bucure�ti, Nicholas Taubman, un oarecare Silviu Cr�escu, acesta vorbe�te despre faptul c�, �n noaptea suspend�rii pre�edintelui Traian B�sescu, acesta ar fi venit la re�edin�a ambasadorului american, pe Kiseleff, vizazi de sediul PSD, unde ar fi f�cut temenele pentru a fi primit la o �edin�� de pl�ns pe um�rul acestuia� Adevarul: P�r�cio�ii WikiLeaks: cine sunt personajele care au p�r�t la Ambasada SUA �Documentele WikiLeaks con�in ocazional �i adev�rate mostre de etic� �caragialesc�. Problema cu alcoolul a pre�edintelui a sc�pat de sub control, PSD-i�tii sunt lacomi �i pro�ti, Crin Antonescu nu poate duce mai mult de dou� ore de munc� pe zi, iar Geoan� se viseaz� cu telecomanda Guvernului �n m�n� Raporteaza abuz de limbaj |
|
gabigabi 12108 mesaje Membru din: 1/10/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 30 Martie 2011, ora 08:46
De la: Mos_tautu, la data 2011-03-30 08:20:41Revista presei. Mogulii inventeaz� un chelner mitoman anti-B�sescu Mosule, chestia cu Craescu ala e pusa la cale chiar de voi si e atit de evidenta, ca nici nu merita a discuta prea mult pe tema respectiva ! si logica e simpla : daca ziua destituirii se poate verifica pas cu pas si exista dovezi incontestabile ca basel' NU a a fost la ora 18.30 la Taubman, inseamna ca toate celelalte zise, sunt minciuni ! singurului individ ce-i foloseste aceasta "glumita", e base ! Raporteaza abuz de limbaj |
|
gabigabi 12108 mesaje Membru din: 1/10/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 30 Martie 2011, ora 09:05
De la: 9am245531, la data 2011-03-30 07:40:13De la: NOI_DISTRUGEM_ROMANIA, la data 2011-03-30 06:16:10Este Basescu presedinte si are reziduri in creer de pe vremea cind romanii asteptau americanii,vrea sa ne doteze cu avioane americane moderne din 1965,la pret de 4.000.000.000 de euro,sa salveze economia americana intr-o singura directie ai dreptate : cind aud de base ,ma cutremur ! dar nu de frica, ci de SCIRBA ....de Oroare....de DISPERARE ca poporul asta atit de naiv va mai fi inselat inca o data ,cu o galeata portocalie ,1kg.de zahar si unul de ulei ! daca tu spui ca asta-i dovada unei constiinte civice si ca omul voteaza in cunostinta de cauza, iti spun ca MINTI si sa nu ne mai miram de ce traim cum traim ! in tara asta Minciuna sta cu presedintele la masa ! rusine sa va fie ! Raporteaza abuz de limbaj |
|
|
|

dar cind iti place tocmai poza aia si-i tocmai a lui @906 si produci texte tocmai ca el, atunci, da-mi voie sa spun ca tocmai mi-a venit ideea ca tu esti el ! e cu suparare ? si poti sa sustii ca nu-i adevarat ? ce-am spus eu se vede/ verifica , ce spui tu e o doar o negare verbala ! hai, te pup si fii si tu mai atent cu ce avatare-ti fabrici sa nu bata chiar atit de tare la ochi , ca ma doare logica !
upssss ! si tu ai o logica fistichie....ma rog, dupa criteriile mele, desigur ! si cum trebuia sa fi dat raspunsul la intrebarea ta, ca sa continui procesul de detensionare, ia zi ? un raspuns "sugubat" de genul : in chilotel ?
afara din istorie, cu tot cu sleahta voastra de roberte, woodre s.a. maimutze!
. Adevarat ati grait.