Presedintele basescu:drumul cu spini al unui mare reformator

De la: 9am129906, la data 2011-03-22 19:20:14A MANCAT FASOLE SI ESTE PUTIN GRAVIDA

Sa mananci doar fasole si sa fii gravida putin sau gradual iata o arta de existenta,o arta de a face ziaristica.
Nu trebuie sa ai talent ci determinare de a scrie ceea ce iti dicteaza hormonii de ziarist programat,
Deci te asezi la masa,ai pix sau calculator si incepi,uitandu-te pe o lista sau chiar din memorie sa afirmi:

1.Presedintele Basescu urmeaza neabatut demersurile vizand instaurarea regimului personal.
2.Prin subordonarea institutiilor statului, alinierea partidelor politice intr-o partida prezidentiala si distrugerea adversarilor.
3.Dupa cum se comporta seful statului, nu il intereseaza decat puterea proprie pe urmatorii sapte ani.
4.Propaganda prezidentiala se axeaza pe cultul personalitatii

5,Este capul coruptiei transpartinice. Procurorii obedienti de la DNA, in frunte cu sefii Morar si Tulus, executa intocmai ordinele prezidentiale. Fabrica dosare pentru adversari si ascund dosarele amicilor prezidentiali, incepand cu ale presedintelui insusi, ori le solutioneaza in locul judecatorilor.
6.Justitiei se protejeaza pe sine si isi protejeaza colegii corupti, prin ordonanta de desfiintare a comisiei speciale de la Cotroceni privind sesizarile referitoare la fapte savarsite de ministri.
7,Iar Guvernul mioritic contempla cum adversarii ii toaca imaginea.
8.Presedintele i-a cerut premierului, curat constitutional si gramatical, "sa-i remanieze" pe cei doi ministri.
9.Presedintele Basescu a facut curte Curtii Constitutionale la aniversarea a 15 ani, in speranta ca institutia va hotari neconstitutionalitatea legii sistemului de vot uninominal pentru care Guvernul Tariceanu si-a angajat raspunderea.
Iam vazut ziaristi,scriitori care pentru o fraza,pentru o afirmatie se chinuiau groaznic,aveau adesea mustrari de constiinta,rupeau 3-4 ciorne.
Dece ?
Ei aveau respect pentru cuvantul scris,si mai ales pentru mass media,considerau ca cinstea lor este pusa in joc.

Autorul articolului de mai sus are doar idei fixe,nu multe,puse pe o lista pe care cu oarecare talent componistic face inca o compozitie anti-Basescu,tot asa de superficiala si nedreapta ca toate de pana acuma.

Se spune ca daca am avea un computer care sa poata face combinatii ale tuturor literelor alfabetului s-ar putea scrie toate operele trecute,prezenmte si viitoare.

Autorul acestui articol nu face decat sa ia de pe lista de calomnii 5-6 dintre ele(ca cele de mai sus) sa le combine,am spus,cu oarecare indemanare in scriitura,si sa scrie articole asa cum a fost cel de ieri,alaltaieri,de maine si de poimane si in vecii vecilor.

Mai ramine sa ne faci o disertatie despre cit de bine este sa traiesti in romania intimpul lui pazvante chioru si gata pandaxia./
PUPINCURISTI DE PE TOATE FORUMURILE FITI ACTIVI/

Petrodolarii incep sa devina rentabili
Se stie ca dl.Patriciu a sponsorizat in campania electorala PSD,mizand pe victoria in alegeri a socialistilor si a Dlui.Nastase,sub a caror putere si obladuire,de fapt, si-a pus bazele imperiului sau petrolifer.

In plina campanie electorala din 2004,Dl.Patriciu spunea ca mai da doua saptamani dlui Basescu(cat mai erau,de fapt pana la turul doi al alegerilor prezidentiale) si apoi va schimba foaia.

Realitatea nu a confirmat cele prevazute de dl.Patriciu si PNL sub impulsul victoriei lui dlui Basescu a preluat puterea ,dl.Tariceanu devenind primul ministru.
Si intr-adevar gruparea Tariceanu-Patriciu a schimbat foia declansand scandalul fara sfarsit dintre palate,dar si in propriul partid,pana la divizarea lui.

Si totusi magnatul are o logica de fier,investitia trebuie sa dea roade,doar suntem in capitalismul oligarh.

O serie de intalniri secrete ale dlui Geoana si a altor lideri PSD cu petroliberalii(Olteanu,Patriciu etc) au pus in practica un plan de contrabalansare a dizidentei liberale,care se baza in mare parte pe pierderea majoritatii parlamentare a PNL,detronarea dlui Tariceanu. Numai ca aici a intervenit taticutzu,cel cu sponsorizarea si pe baza unui PSD criptocomunist si a PC fara doctrina,dl.Tariceanu se simte iar puternic.
Spunea o caricatura a timpului despre Zaroni,cine ma va putea misca de aici(statea pe un fotoliu),cat unchilu meu(P.Groza) este prim-ministru.Parafrazna,cine il va putea urni de aici pe dl.Tariceanu cat taticutzul lui poate face PSD sa joace cum ii canta el.

Asa cum a declarat dl.Diaconescu la TV, intentia de a depune din partea PSD a unei motiouni de cenzura nu mai este la ordinea zilei si fara sprijinul PSD nici nu ar avea sorti de izbanda.
Gratie intelegerii cu acest partid socialist,care in mod evident si,mai ales ca urmare a sponsorizarilor primite,acesta nu mai are interes sa contribue la demolarea PNL Tariceanu.

Argumentul, decisiv este,deci, solidaritatea dintre Dinu Patriciu si corifeii pesedisti. Este limpede ca acum banii dati de catre magnatul petrolului, partidului dlui Mircea Geoana dau roade si arata ca investitia a meritat.

Gruparea Stolojan nu are forta financiara a gruparii Patriciu, pentru ca nu s-au cartelat transpartinic. Nu au facut-o deoarece nu au bani si nici nu vor sa cada sub presiunea altor grupari oligarhice sau de interese.

La bani multi, solidaritati mari. O victorie a gruparii Stoica-Stolojan ar putea slabi aceasta solidaritate transpartinica in care PNL merge alaturi de PSD si PC printr-o fratietate ascunsa.PC nu face nici un secret de a initia o alianta PNL,PC,PSD,numita demagogic Polul social.
Ce o sa spuneti,ca le-ar fi rusine? Slabe sperante,gasesc ei omul sa ideologizeze aceasta alianta(abia asteapta Orban, Atanasiu, Antonescu etc).

Sa nu uitam de alte grupurile de interese transpartinice,de profitori si afaceristi care isi folosesc pozitia si influenta politica pentru a dobindi avantaje economice.

Prin slabirea PNL Tariceanu,marii rechini care au aparut in timpul guvernarii Nastase ar pierde in mod sigur avantajele si interesele, acum protejate de gruparea petroliberala.

Deci in ciuda mimarii opozitiei fata de PSD,partide ca PC,PSD si PNL- Tariceanu se pot uni in momente de criza ,pot evita caderea guvernului sau declansarea de alegeri anticipate.

Se pare ca sub scutul PSD si PC ,gruparea Stolojan nu va putea sa foloseasca avantajul gruparii consistente de deputati liberali care au aderat la platforma,aceasta explicand si cele cateva cedari ale unor deputati care aderasera la platforma.

De asemenea o opozitie in interiorul PNL,inclusiv prin Congresul extraordinar, nu va aduce avantaje platformistilor, grupul oligarh promovand in judete fideli,impartind posturi si recompense la persoane care daca ar schimba macazul le-ar pierde cu siguranta,daca ne gandim doar la cati fosti salariati ai petrolului formeaza astazi structura de conducere centrata si teritotiala a PNL.

Logica si forta evenimentelor a dus pe platformisti la singura solutie valabila si sa formeze PLD si in asociere cu PD sa dea o lovitura electorala grupului oligarh.
Aceasta este insa calea grea si anevoioasa dar singura care ar putea duce la victorie.

jigodia mioritica
Cum putem oare sa caracterizam pe fostii securisti si fii lor care in spatele celor 20 ani de regim democrat ambiguu aspira azi la functia suprema in stat.
De sigur,pentru a ajunge in situatia dlui Organ sau Oprescu in primul rand trebue sa nu mai ai sensatii neplacute cand minti,cand devii populist sau demagog.Adesea asemenea indivizi sunt numiti si jigodii,persoane desconsiderate.
Dar sa vedem cum vede un bloger asemenea specimene
Parca e un dat al neamului sa avem carmuitori vicleni si prosti. Probabil ca veti sari si veti spune, ca a fi viclean presupune o doza ridicata de desteptaciune. Asa e, dar nu pe plaiurile mioritice. La noi, s-a format de veacuri o specie aparte de viclean. Un smecher de termen scurt. Am vazut vicleni si prin alte parti, cum sunt englezii spre exemplu. Ei au un gen de viclean stilat, istet, care gandeste pe termen lung. Si de regula nu gandeste dupa capul lui, ca nu are voie. Vicleanul englez, cand incepe sa urce scarile puterii, se conecteaza voluntar la viclenia colectiva, istorica. Ca sa aiba acces la tribuna, sa i se dea voie sa speek-uiasca, trebuie sa aiba pedigree. Adica scoala si referinte, atestate care sa-i confirme capacitatile mentale. Si tine si de traditie. El pune mai presus de interesele proprii, the family, God and The Queen si se gandeste de doua ori inainte sa traga vreo teapa.

Jigodia mioritica n-are mama si tata. Nu stiu daca tineti minte o zicala: Tiganul cand s-a vazut imparat, intai pe tac-su l-a spanzurat !. O aluzie generalizata, desigur.
In orice colt al istoriei am privi, gasim acelasi pattern: dorinta acerba de accedere pe culmile puterii pentru propriul beneficiu. Nici o urma de moralitate, bine, rau, grija pentru aproape, model universal etc. Sa puna mana pe bani, cu orice pret, cat mai repede si pe urma sa -spele putina- inainte ca urmatoarea jigodie sa-i ia locul si averea. Sunt pline analele de domnitori veniti de nicaieri, care pentru o tura cu tronuletu' si-au vandut sufletele, stramosii si poporul.
Stiti care a fost cel mai mare spagar din istorie ? Carol II. Putini stiu cate valize cu bani au carat la Capsa Malaxa si Mociornita, ca sa obtina contractele cu armata. Apoi valizele au luat definitiv calea exilului. Ati auzit de Marmoros Bank ? A dat faliment in 1940, dupa ce Carol II a pierdut-o la cazino in Monte Carlo. Acolo avea si bunica-meu saracul depusi niste bani.

Mi-aduc aminte, cu ani in urma am vazut la televizor faza cand a fost arestat Razvan Temesan, taticul BANCOREX-ului. Genul de jigodie cu diploma si epoleti. La cateva zile a fost eliberat. Nevasta-sa drept multumire, s-a intins pe jos si a pupat pamantul zicand: Multumescu-ti tie Doamne ca ai facut dreptate, si ai scapat un om nevinovat !. Nu stiu la ce Dumnezeu se referea, cred ca la cel al hotilor.
Acum patru ani am fost undeva prin Baragan la un parastas, intr-un sat amarat pe nume Movilita. In mijlocul campului se ridica o manastire cu trei maici. Am ramas putin surprins de un aspect: manastirea fusese refacuta, iar in mijloc trona o catedrala. Nu glumesc, era o imensitate de biserica, mai mare decat mitropolia chiar. Am intrebat o maicuta si mi-a spus ca a fost o donatie din partea �unuia- din Constanta. Se mira si ea, pentru ca duminicile abia vin doi, trei, la slujba, dintr-un sat de optzeci de suflete. In acel moment mi-a fost clar: vreun Becali s-a gandit ca-i prisosesc banii de ciunga si si-a zis: Ia sa ma pun eu bine cu divinitatea, ca nu se stie !. S-a gandit la el, nu la ceilalti. Mai bine facea o scoala, un spital. Nu, ca sa faci asa ceva, iti trebuie minte. Si nu numai minte, ci si acte pe banii investiti. Exact ce lipseste jigodiei mioritice.

Stau si ma intreb, pe ei nu-i doare cand vad batrani flamanzi, oameni murind prin spitale, nevinovati tarati prin tribunale de judecatori corupti, copii fara educatie si lista continua la nivel macro cu: agricultura de subzistenta, criminalitate in crestere, paduri taiate si o mizerie generalizata ?
Ce om poate sa fie insensibil la asemenea grozavii ? Acel om, nu e om ci jigodie !
Pentru jigodie exista AZI, ACUM ! Maine, nu se stie !
Stiti cum arata o jigodie ?
In celebrul film pentru copii -Stapanul Inelelor-, era un personaj pe nume Golum. Unul dezbracat, plesuv si urat. La origini si el fusese Hobbit, la fel ca ceilalti. Apoi treptat, dorinta de a obtine Nepretuitul Inel, l-a transformat intr-un mostru hidos, ascuns si viclean.
Comparatia e puerila, insa mi-am adus-o aminte si e infiorator de reala. De ce ? Nu vi se pare ca romanul se transforma pe zi ce trece intr-un Golum ? Oamenii nu mai au repere morale, credinta si alte valori decat banul. Se duc la Biserica din cand in cand, si cei mai multi in al doisprezecelea ceas. Notiuni precum: drept, stramb, bine, rau, cinste, necinste, adevar, minciuna, si-au pierdut esenta.

Cu ani in urma eram la tara, undeva prin Oltenia. Il vad pe un vecin calare pe caruta si il intreb unde se duce. Imi spune ca in deal, sa ia niste porumb. De fapt, se ducea la furat de pe tarlaua altuia. Pentru el era un gest absolut normal. Un alt vecin, cu ceva timp inainte, fusese batut de altii pentru ca ii prinsese la furat prune si se legase de ei. Noroc ca bietul om n-a avut pusca, ca intra la parnaie. Asa a intrat in spital.

Am impresia ca jigodismul e un fel de pattern arhaic. E intiparit in creier, aproape de intinct si face parte din kitul de supravietuire al unei bune parti a neamului romanesc. Altfel nu-mi pot explica, cum odata cu -revolutia- au iesit atat de multe jigodii la suprafata. Cu atata entuziasm, incat in decembrie cand se tragea pe strazi, ei isi frecau palmele cu gandul la viitoarele �afaceri-.
Am spus-o de multe ori, daca maine l-as lua pe cel mai amarat si inversunat critic al politicii romanesti si l-as sui in scaun de ministru, a doua zi si-ar trage un mertzan, doua jeepuri si o vila in Pipera. Daca l-as intreba de ce, mi-ar spune senin: Pai ce, eu sa fiu mai prost ?.
Jigodismul tine de educatie, se transmite din tata in fiu, generatii la rand. Jigodia a invatat de la parinti sa fure. Acesta este adevarul. Si tot atat de adevarat e si faptul ca istoria le ofera jigodiilor atat de multe oportunitati, incat le e imposibil sa dispara.
Ce e intereant, jigodia ca sa prospere are nevoie de prosti. Si multi , m-ar fi corectat cineva mai demult.

Dan Puric: Apelul lui Gabriel Liiceanu catre lichele este gestul unui intelectual de buna-credinta, dar ca, din pacate, dupa cum spunea Nietzsche, nu poti impiedica fiarele sa fie fiare. Asta imi aminteste de o intamplare povestita de Petre Tutea pe care-l cunoaste bine domnul Liiceanu. Se duce Tutea intr-o zi la Capsa si spune: Domnule, licheaua nu evolueaza!, la care Puiu Iancovescu ii raspunde: Te inseli, Petrica. Eu am un amic care, de cate ori il intalnesc, e din ce in ce mai jigodie. Lichelele de azi sunt jigodiile de maine si nu cred ca vom scapa de ele.

pheideas.blogspot.com/2009/04/parca-e-un-dat-al-neamului-sa-avem.html
Publicat de pheideas

Kaghebismul dlui Iliescu ca ideologie:in 1989 erau teroristii,la mineriade legionarii,la Piata Universitatii golanii si huliganii,acum dictaura lui Basescu.

Ca dl.Iliescu a invatat in Uniunea Sovietica si ca pentru a fi numit,chiar cu tata ilegalist ,in conducerea PCR era nevoie de increderea K.G.B.nu cred ca mai trebue dovedit.

Esperienta sa in nomenclatura comunista ne-a dovedit ca era bine adaptat teoretic si practic iar cand a gresit,ca toti cei aserviti US nu a fost pedepsiti(se opunea US) ci a fost numit in functii mai mici.

Abilitatea sa KG.B-ista si insusirea ideologiei staliniste a fost pusa in practica dupa asa numita revolutie.
Stalin ca si Lenin spuneau ca este nevoie de revolutie (citeste represiune) permanenta si in acest scop era nevoie de a identifica un dusman.
Ba burghezimea,ba mosierimea,dupa decimarea lor chiaburimea,apoi vesnica amenintare externa,apoi evreii(procesul medicilor evrei),si apoi intelectualitatea.

Dl.Iliescu a aplicat cu asiduitate aceste conceptii comunisto-Kaghebiste.
Asa se face ca la revolutie au existat ca vinovati teroristii dar nu a fost identificat niciunul,aducerea minerilor s-a facut din cauza grupurilor de legionari care voiau lovitura de stat,in Piata Universitatii au aparut golanii si huliganii ca dusmani ideologici.

In momentul de fata,dupa 5 ani de mandat,Basescu,care a devenit insuportabil pentru Iliescu si acolitii sai(Geoana,Tariceanu,Patriciu,Crin Antonescu,Marko Bela,Vadim) si o noua amenintare este identificata de dl.Iliescu,dictatura lui Basescu.

Dl.Iliescu a fost identificat cu,un presedinte pentru linistea noastra.
El proclama ca ideologie linistea,lipsa de schimbare,obscuritatea in care baronii si aproape toata clasa imbogatita pe baza resurselor statului sa castige.Asa s-au devalizat bancile,s-au privatizat fraudulos si in folosul camarilei avutia nationala,s-au creat baroniadele locale si baronii,potentati locali care imita la nivel local ceea ce se intampla la nivel central.

Ideia era ca este nevoie de liniste,este nevoie de lipsa de conflicte pentru care se foloseau si pomenile,incat azi avem 11 milioane de forme de asistati sociali.
Adica pentru linistea noastra,pentru ca nimeni sa nu se intrebe ce fac coruptii,se aruncau mici firimituri pentru cei saraci.
Marea problema este acum ca toti cei care il au ca exemplu pe Iliescu si se afla sub autoritatea lui(de la Nastase,Geoana la Crin Antonescu) trebue sa fac un front comun contra dictaturii lui Basescu si pentru recapatarea unui presedinte pentru linistea noastra,care sa nu mai faca reforme si sa lase coruptii sa-si faca meserie.
De altfel PNL sub diferite conduceri,inca din 1990 colaboreaza cu PSD si Iliescu,colaborare ajunsa la apogeu sub Tariceanu si in viitor cu acest Crin Antonescu.
Experienta Kaghebista a dlui Iliescu aduna azi pe toti politicienii reactionari pentru a recapata linisttirea reformelor si a nu mai tulbura coruptii.
Basescu devine brusc dictator si este la baza tuturor relelor (de la seceta,inundatii si nefericirea lui Crin si Geoana).
Dl.Basescu a devenit o adevarata obsesie daca nu un adevarat delir pentru clasa politica nereformata din Romania.

El nu are nici un drept,trebue doar sa aprobe ce spun Crin,Geoana,Bela.
Nu Constitutia care ii da anumite drepturi ci ceea ce cred ei ca este drept trebue sa faca Basescu.

Citesc articolul unui specialist in lupta antidictaura basasciana si nu pot sa nu remarc debutul articolului: iresponsabilitatea macho-infantila a presedintelui Basescu, provocatoare la maximum in raport cu neostalinismul bovaric al presedintelui Voronin, serveste interesul Moscovei ca relatiile Bucuresti-Chisinau sa fie conflictuale.
Sa vedem ce ne asteapta insa sub dictatura lui Basescu.
Conu Leonida se temea de revolutie.Vechea clasa politica,creata in conditiile tulburi ale lui 1989 si imbogatiti prin tunuri ,SRL-uri capusa,devalizari de banci, improprietariti cu case dar cu sume simbolice de RA-APPS si altii de tipul celor de la Grivco se tem de o dictatura,de dictaura lui Basescu.
Groaza a apucat clasa politica veche de formarea PD-L si mai ales de faptul ca acesta a devenit un mare partid care sprijina si este sprijinit de dl.Presedinte Basescu,la fel ca in Franta si alte tari europene.
Sa nu credeti ca ii preocupa efectele dictaurii asupra populatiei.pe aceasta au abandonat-o demult in mizerie,saracie lucie si vorba taranilor cand au intrat rusii in tara,pai mie sapa din mana nu o sa mi-o ia nimeni.
Si nu i-a luat-o nimeni la fel cum nu a luat-o nici regimurile Iliescu sau Constantinescu si care si acum o tin in mana cand Guvernul caltabos nici fondurile europene date pomana nu s-au invrednicit sa le acceseze.

De fapt frica de dictatura lui Basescu este ca si frica lui Conu Leonida de reactiune si dictatura.
Frica se refera la eliminarea acestei clase politice expirate din viata politica si necesitatea,daca nu au furat destul,sa munceasca.
Oare este umana aceasta dictatura?
Sa puna pe cei de la Grivco la munca cinstita pentru ca dictatura lui Basescu emanata din dictaura votantilor ii va trimite pe acestia in istorie,unde este si o lada de gunoaie.

Adica altii nu pot dicta dar cei de la Grivco da.

Poate dicta Felix,Vadim,Iliescu,Tariceanu,Crin care fac impreuna comploturi si congrese ale partidelor in parlament,iar cel care a luat 75%la referendum nu poate face pe voie poporului,caci aceasta este dictaura lui de care se tem expiratii.

Forta unita a adevaratei drepte,PD-L polarizeaza astazi sperantele romanilor,mereu inselati de socialismul dlui Iliescu,Conventia Democrata a unor sau a unui paranoic politic si o alianta DA destramata de aroganta unei fractiuni liberale desprinse de liberalism si bazata doar pe o doctrina oligarhica,in care scapa cine poate iar bogatii sau imbogatitii prin ei insasi

PDL-isti,avem o ideologie creston democrata si liberala.Suntem singurul partid de dreapta in Romania dupa tradarea asteniculkui CRIN.

Nu va temeti de sondajele lui Felix.

PDL-ISTI SUNTEM MULTI SI DREPTATEA ESTE DE PARTEA NOASTRA.

Patria ne cheama la sacrificii.

Voi PD-l-istii scoateti Romania din Criza.

Al vostru este viitorul.

Cu totii sa strigam:

PDL-ISTI SUNTEM MULTI SI AVEM DREPTATEA DE PARTEA NOASTRA.

Dar pentru Insula serpilor ce spaga a luat Adrian Severin?

De cåteva zile Adrian Severin tine capul de afis al stirilor dupa rusinoasa sa dare in vileag de catre ziaristii britanici care l-au prins cu spaga in gura. Scandalul a luat proportii europene dupa ce Parlamentul European a deschis o ancheta oficiala pentru stabilirea vinovatiei in acuzatiile de coruptie care i se aduc alaturi de alti doi parlamentari. Pentru prima data, �perfidul Albion� ne-a facut si noua, romånilor, un serviciu. Ziarul britanic �The Sunday Times� a realizat o investigatie jurnalistica sub acoperire, iar jurnalistii au contactat 60 de europarlamentari carora le-a propus, in numele unei firme de lobby false, sa fie platiti pentru a sustine amendamente, insa doar trei au acceptat: Adrian Severin, din Romånia, Ernst Strasser, fost ministru de Interne in Austria, si Zoran Thaler, din Slovenia.
Adrian Severin este acuzat ca ar fi contribuit la initierea unui amendament legislativ in schimbul caruia a si facturat 12.000 de euro catre firma de lobby. Ceilalti doi europarlamentari, Zoran Thaler si Ernst Strasser, au demisionat imediat ce �Sunday Times� a dezvaluit scandalul. Adrian Severin a refuzat sa demisioneze din Parlamentul European, desi Grupul Socialistilor Europeni din care facea parte i-a cerut acest lucru, Grupul excluzåndu-l in final din råndurile sale. Conducerea PSD nu a luat initial nicio masura impotriva lui Adrian Severin, multumindu-se sa constate ca acesta s-a autosuspendat din functia de vicepresedinte al partidului. Dupa cåteva zile de la declansarea scandalului, presedintele PSD, Victor Ponta, i-a cerut totusi lui Adrian Severin sa demisioneze din partid, in caz contrar amenintåndu-l ca va fi exclus.
Tot tam-tamul acesta a readus in memorie si alte ispravi mai vechi ale lui Severin, care ne intemeiaza sa ne intrebam la ce nivel a fost spaga in alte situatii controversate. De exemplu in cazul istoriei cedarii Insulei Serpilor catre ucraineni. Cu ceva timp in urma am avut ocazia sa port o discutie pe aceasta tema cu diplomatul Aurel Preda, care mi-a descris contextul Tratatului rusinos din 1997 si mai ales raspunderea directa si personala a fostului ministru de Externe in cedarea Insulei Serpilor, teritoriu romånesc, catre Ucraina, printr-o insertie in textul Tratatului negociat deja, care l-a uimit påna si pe seful delegatiei ucrainene, Buteiko.
Renumitul savant A.D. Xenopol atragea atentia, cu multi ani in urma, ca: �O alianta cu rusii in orice imprejurare, o incredere in cuvåntul sau semnatura lor, va fi totdeauna o nebunie scump platita�. Povata celebrului istoric sta in picioare si in privinta ucrainenilor, cei care, istoric, au dat nastere rusilor. Ucraina si-a negociat statutul in raport cu tara noastra, in 1997, beneficiind insa din partea MAE al Romåniei de un ajutor nesperat. Iata detaliile acestui episod putin cunoscut, petrecut inainte de semnarea �Tratatului cu privire la relatiile de buna vecinatate si cooperare dintre Romånia si Ucraina�, la Constanta, in data de 2 iunie 1997.

Acord trecut pe sest

In luna mai 1997, la sfårsitul negocierii Tratatului, a avut loc operatiunea de colationare a textelor din cele doua limbi ale partenerilor - o operatiune tehnica -, iar cutuma este de nerevenire asupra textului negociat deja påna la acel stadiu. La aceasta operatiune participau membri ai celor doua delegatii care se aflau chiar in sediul MAE de la Bucuresti.
Diplomatul Aurel Preda, specialist pe spatiul estic, atunci director-adjunct al Directiei Tratate, mi-a comunicat detalii ale episodului �finalizarii� acordului conex tratatului. �Pe långa Tratat, tema Insulei Serpilor apare in Acordul conex - care face parte componenta din Tratat, dar nu a fost trecut prin Parlament deoarece exista temerea ca ar fi fost contestat de parlamentari. Punctul 3 al Acordului era dedicat expres Insulei Serpilor, tema fiind demilitarizarea ståncii pline de radare si antene, care bateau påna la granita nordica a Germaniei, acopereau Italia, nordul Africii si o parte din Caucaz. Tratarea temei �demilitarizarii� insulei era superflua la acel moment, cand instalatiile militare se aflau inca in posesia Rusiei. Acordul conex constituia praf in ochi, avånd ca scop ascuns, de fapt, recunoasterea granitelor Ucrainei, deci reconfirmarea liniei Kalinin�. Mihail Kalinin, presedintele Sovietului Suprem, a fost cel care a decupat Buceagul, Basarabia istorica, operatiune reluata astazi la nivel simbolic pe o harta a Romåniei pusa in circulatie de o organizatie obscura, intitulata �noii golani�.
Uniunea Sovietica a conferit Insulei, abuziv, o arie de mare teritoriala de 12 mile, micsorånd marea teritoriala a Romåniei, in dreptul Sulinei. Distanta dintre Sulina si Insula Serpilor este de 40 de kilometri. Prevederile Conventiei Natiunilor Unite asupra dreptului marii, incheiata la Montego Bay (Jamaica), la 10 decembrie 1982, prevede la art. 121 aliniat 3 ca Insula Serpilor intra la categoria ståncilor deoarece nu are conditii naturale de viata. Ståncile nu au dreptul decåt la o jumatate de mila de platou maritim continental in jurul lor.
Eforturile sisifice si pompieristice, pe alocuri ridicole ale Ucrainei de transformare a ståncii in insula au o motivatie economica extrem de importanta. O insula are dreptul la un platou continental de 200 de mile, adica perimetrul de exploatare ar fi intrat practic pe teritoriul Romåniei, ceea ce era o absurditate evidenta. Abia dupa procesul cåstigat de statul romån la Haga vom putea accesa platoul continental din jurul ei care ascunde rezerve de hidrocarburi pentru 300 de ani de exploatare de acum incolo, desi deja firme importante au cerut Ucrainei dreptul de explorare prin foraj a zonei.

Adrian Severin: �Insula Serpilor, virgula, belongs to Ucraine�!

Revenind la �combinatia� prin care Ucraina s-a ales gratis cu Insula Serpilor, redam relatarea diplomatului Aurel Preda: �Severin a intrat in camera de la MAE unde se executa colationarea textului Acordului si a spus ca are o propunere, la care Buteiko, seful delegatiei ucrainene, a avut un gest nervos, tråntindu-si ochelarii pe masa. Propunerea adresata de ministrul de Externe romån a fost: in råndul patru de jos se pune virgula, dupa Insula Serpilor, si se adauga �care apartine Ucrainei�.
Lui Buteiko nu i-a venit sa creada si s-a adresat in rusa - �paftarite pajalusta� - �repetati, va rog�!, iar Severin a reiterat fraza, dupa care Buteiko a reluat discutia, in engleza, murmurånd - Isle of Serpents, comma, �belongs to Ucraine�!�
Batrånii taranisti au vrut sa voteze contra textului Tratatului, de aceea prevederea legata de Insula Serpilor a fost introdusa in Acordul conex. Dumitru Ceausu i-a �prelucrat� pe taranisti sustinånd ca �Romånia, pentru a intra in NATO, trebuie sa priveasca in viitor si sa renunte la trecut�. S-a dovedit insa ca a fost o cacealma pretextul cedarilor catre Ucraina in schimbul intrarii Romåniei in NATO la Madrid. Poporul romån insa nu a fost intrebat - prin referendum - daca este de acord sa cedeze Insula Serpilor, o parte a teritoriului national romånesc, ucrainenilor. Ceea ce incadreaza manipularile celor din MAE si ale ministrului Adrian Severin la rubrica tradare nationala.
Are si alte efecte colaterale discutia despre Insula Serpilor si despre delimitarea granitei cu Ucraina. Ocupata militar de armata rusa in august 1944, insula a fost anexata fraudulos de Uniunea Sovietica la 4 februarie 1948, printr-un protocol facut pe genunchi, si predata URSS la 23 mai printr-un simplu proces-verbal la care a asistat Eduard Mezincescu. Procesul-verbal nu a fost ratificat niciodata de Parlamentele Romåniei si URSS; dupa destramarea URSS, stånca a trecut, ilegitim, in stapånirea Republicii Ucraina, insa - legal - a intrat in teritoriul Ucrainei exclusiv datorita virgulei puse de Severin. O virgula care a costat Romånia enorm. Cåt i-o fi costat spaga catre Severin pe ucraineni

AVEM O DOCTRINA SI UN VECTOR LIBERAL?
Liberalismul este cea mai reprezentativa ideologie din Romania,cel putin d.p.v. intelectual,singura intrebare-mirare fiind dece acest lucru nu se exprima pregnant in viata politica . Se pare ca raspunsul se afla intr-un lucru banal,partidele politice din Romania nu si-au asumat,decat declarativ o identitate politica. Ideologii ca cele liberale,crestin-democrate,social-democrate s-au oferit doar ca brand-uri si nu ca fiind constructii intelectuale coerente si sistematice.Preluarea unor idei si valori occidentale,neintegrate ca ideologii nu a facut decat sa creasca confuzia si cearta dintre partide(cine este mai liberal,mai socialist etc),adesea pe piata aparand doar falseturile. Multi vad aceasta contradictie si intre liberalism si PNL-ism,in care liberalismul consta dintr-un corp amorf de principii.reunite la intamplare. O doctrina trebuie sa contina atat elementul istoric,o componenta explicativa si o pragmatica politica Structura explicativa este hard core a oricarei ideologii sau doctrine politice ,aici fiind incluse cauzalitatile si semnificatiile dar acest lucru pare a nu fi asimilat de actualul PNL,iar simpla afirmare a trecutului glorios nu este suficient.Astfel,principiile de guvernare sau programul partidului sunt realizate pe urmatoarele principii: 1.membrii sunt liberali daca sunt inscrisi in PNL, 2.produsul interactiunii unor liberali este obligatoriu,liberal, 3. programul de guvernare si documentele programatice astfel rezultate sunt liberale. Dar cum sa pretinzi acest lucru fara o desbatere ideologica si a unui acord general in jurul unei ideologii structurate.Deci aduni un grup si ii ceri sa rezolve probleme concrete,dar in lipsa unui acord asupra principiilor.Din acest motiv concluziile lor fi aderente diferitelor sisteme ideologice,un amestec de gandire si obiective.Deja se pot remarca in PNL grupuri social-liberale, clasic liberale sau conservatoare, dar care coexista(se sustine taxa unica impreuna cu multe masuri etatiste) Liberalismul trebuie sa repuna libertatea individuala in centrul politicii,cu increderea cooperarii inter-individuale,fara nevoie de tutela. Liberalismul opune libertatea de alegere,tendintei de acumulare a puterii,mai ales in mainile statului,a birocratiei,prin legi ilegitime care restrang libertatea individuala,dirijand puterea spre sfera grupurilor de interese. Foarte multi intelectuali doresc,in acest sens,o reintoarcere la liberalismul clasic si o reinoire a acestuia pentru a putea raspunde problematicilor secolului in care traim. Se remarca acum la noi nevoia unei reinoiri ideologice care sa treaca de planul teoretic,in practica sociala,depasind,ceea ce multi numesc astazi obscurantismul PNL si pe care il vad mai degraba intr-o federatie de curente de dreapta,asa cum propun astazi platformistii. Miturile realizate de indoctrinarea comunista de tipul capitalismul inseamna exploatarea omului de catre om trebuie bine explicate populatiei si ideologilor PNL,relatia patron-muncitor fiind doar o relatie de schimb(munca contra plata). Dar mitologia socialista persista inca,chiar sub guvernarea PNL(lipsa descentralizarii,guvern,deci stat mamut,puterea sindicala,diferite oficii create pentru a reglementa etc).prin acestea se mentine la noi mitul CAPITALISMULUI SALBATEC SAU DE CUMETRIE,pericolul anarhiei si mai ales pretinsa pretentie a oligarhilor PNL ca lumea se imparte in condusi si conducatori. In acest timp forta capitalismului se instaleaza fara voia PNL prin principiul pietei libere,cu cele doua componente ale sale(proprietatea privata si concurenta libera),depasind inchistarea dogmatica a celor care pretind a conduce societatea dupa doctrina liberala. Daca forta vitala a socialismului comunist era elanul clasei muncitoare,liberalismul si capitalismul in general au o forta vitala pragmatica,profitul si economia de piata,acestea aplicate nu numai in avantajul grupurilor oligarhice ci a intregului popor.Fiecare muncitor sau taran trebuie sa poarte in ranita bastonul de patron si intreprinzator. Puterea politica trebuie sa fie o mica parte a acestei retele iar statul minimal trebuie sa fie principiul de baza a unei conduceri liberale. Individul,asa cum m-am mai exprimat trebue sa fie important, deoarece Romania si Europa nu sunt,in viziune liberala decat o federatie de indivizi si nu de state oligarhice

Hybris si ideologie: Ascensiunea si caderea lui Adrian Severin
Vladimir Tismaneanu
Nimeni nu va plange la caderea lui Adrian Severin (parafrazez aici inceputul unui editorial celebru al lui Noel Bernard despre Leonte Rautu). O cadere care de fapt a avut loc, in pofida incredibilei indarjiri a lui Adrian Severin de a nu tine cont de pozitia familiei sale politice, de prestigiul tarii, de ceea ce ar trebui sa-i dicteze un elementar simt al decen�ei. Pana si Ion Iliescu a iesit din convenabila-i tacere si a grait in acest sens. Nu exista nimic tragic in aceasta auto-ruinare a unui personaj de un imens orgoliu, un om care pana mai deunazi se visa comisar european. Adrian Severin a fost una din marile sperante ale FSN-lui. Amic apropiat al lui Adrian Nastase pe linia ADIRI, pretuit de hiper-consilierul iliescian Iosif Boda, el era vocea modernitatii intr-un grup altmineri dogmatic, vetust, eterogen si plin de relicve ale �academiei de partid� (unde, de altfel, lucrase si el). Versatil si prompt in replici casante, format ca jurist dar abil integrat in nomenklatura ideologica, Severin a devenit rapid unul dintre oamenii lui Petre Roman. A ajuns ministru al reformei si vicepremier (alaturi de Gelu Voican Voiculescu). A avut prudenta sa nu se amestece in tenebroasele intrigi urzite de Iliescu, Roman si Magureanu, a afisat un fel de independenta care, uneori, chiar era autentica. Cand a cazut guvernul Roman, Severin a invatat regulile jocului in opozitie (mai intai formala, apoi tot mai acuta).
L-a urmat pe Roman si a devenit o figura centrala in PD. Cand s-a format guvernul algoritmat, s-a vazut instalat ministru de externe. A avut un rol important in calmarea frictiunilor romano-maghiare. Rivali din anii studentiei (unul a terminat dreptul la Bucuresti, celalalt la Cluj, ambii au fost sefi de promotie, dar se pare ca asupra lui Ciorbea s-au facut presiuni politice sa repete un an, este o poveste mai lunga), Adrian Severin si Victor Ciorbea s-au avut la cutite. Apropiat de Sorin Rosca Stanescu, a cazut in maniile conspirationiste ale acestuia. Multe din editorialele sale din �Ziua� deversau ranchiuna si invidie, erau pline de insinuari, aluzii, intepaturi, ironii gratuite. Convins ca are un destin de lider national si international, a fost tot mai frustrat de ascensiunea lui Traian Basescu. Asa s-a nascut o animozitate transformata cu timpul in manie. Pentru Severin, Basescu a fost si ramane arhi-inamicul. Adrian Severin a trebuit sa demisioneze ca ministru de externe pentru ca s-a trezit vorbind lucruri pe care nu le putea proba. �Lista lui Severin� ramane in analele gafelor politice romanesti. Nu stim cine era pe acea lista (putem banui fara mari dificultati), insa faptul ca un om politic responsabil promite sa o faca publica dupa care uita de ceea ce a fagaduit si ingroapa subiectul ca si cum n-ar fi existat spune multe despre labilitatea acestuia. A plecat din PD, s-a reintors la matca fesenista (adica pedeserista, ulterior pesedista). Mereu sub semnul aceleiai nesabuinte, al aceluiasi hybris.
Adrian Severin pozeaza in ideolog, dar de fapt este un cinic absolut, un operator imun la cantecele de sirena ale utopiilor. Nu pentru ca ar impartasi aversiunea unui Havel pentru ideologii, ci pentru ca il irita normele etice. Ii repugna de fapt ideile, il enerveaza valorile. Severin nu este un true believer, ci un true self-promoter. Ceea ce nu-l face mai putin activ intru sustinerea pozitiilor pesediste, ba chiar dimptriva. Este ceea ce reiese limpede dintr-o documentata analiza aparuta pe blogul In linie dreapta: inliniedreapta.net/cap-de-traseu-pentru-adrian-severin/
Imi amintesc cum a vorbit la Washington, prin 1993, despre guvernul Roman ca �guvern disident�. Nu-l stingherea oximoronul. Ori guvern, ori disident, amandoua insa n-au cum convietui sub aceeasi umbrela conceptuala. Dar Severin nu se impiedica in fleacuri logice ori subtilitati doctrinare. A coordonat, prin 2002, un raport european pentru condamnarea comunismului, un text extrem de aspru cu dictaturile de tip leninist. Ceea ce nu l-a impiedicat sa apara in varii emisiuni, dupa 18 decembrie 2006, si sa spuna exact contrariul. La o asemenea emisiune am fost impreuna. Inainte sa inceapa talk-show-ul mi-a soptit: �Nu te supara pentru ce voi spune, eu sunt aici in delegatie de partid si guvernamentala�� Din acest punct de vedere, Adrian Severin se aseamana cu Mircea Geoana, este ideologul-teflon. A devenit director coordonator al Institutului �Ovidiu Sincai� al PSD, dar nu s-a implicat decat pe directia atacului contra lui Traian Basescu cu manifeste apocaliptice gen �Cezarul trebuie oprit!�. Nimeni nu a insistat mai mult decat Severin pe ideea absurda ca Romania de azi ar fi dictatura unui lider comparabil cu Castro si Lukasenko (ori chiar mai rau, de tipul unor Hitler, Mussolini si Stalin). Alaturi de Dan Voiculescu si Ion Iliescu, Adrian Severin a fost principalul artizan al �monstruoaselor coalitii� din ultimii ani, conglomerate trans-ideologice avand un singur scop: doborarea lui Traian Basescu.
Adrian Severin are o mare facilitate discursiva. De aici si o inclinatie auto-distructiva de a se lasa amagit de vorbe (mai ales de propriile vorbe). Crede in valentele magice ale cuvintelor. Este un mare maestru al palavragelii. Ca europarlamentar a intat in jocuri care, in cele din urma l-au pierdut. Combinatii oculte, tranzactii veroase cu pseudo-lobbyisti, toate s-au petrecut intrucat Adrian Severin a invatat de-a lungul deceniilor ca totul este permis, ca nu platim pentru faptele noastre, ca pana la urma gasim o cale de a ne descurca. A perorat despre statul de drept, dar iata ca la un ceas al unei veritabile incercari, a esuat la capitolul onestitate. Coruptia financiara este inseparabila de aceea morala, dar pentru Adrian Severin moralitatea este terra incognita. In cazul Severin, originile acestei nonsalan�e etice vin din ucenicia la curtea gruparii Iliescu-Roman ori chiar de mai devreme, din epoca UASCR-�Stefan Gheorghiu�. Lectia acestei prabusiri este ca nici un om politic nu este imun la efectele legii, ca normele etice sunt universale, ca oricat s-ar fi crezut Adrian Severin de protejat, pana la urma a trebuit sa plateasca pentru faptele sale. A bon entendeur, salut�
Recomand aceasta remarcabila analiza
PS As vrea sa precizez ca nu am absolut nimic personal cu Adrian Severin. Desi situati pe pozitii valorice diferite, uneori opuse, intalnirile noastre au fost intodeauna politicoase. Ne-am vazut pe vremea cand era ministru de externe si am apreciat viziunea sa realista. Am ripostat cand a scris lucruri aiuritoare despre �minoritatea fascistoida� din randul intelectualitatii romanesti (Plesu, Patapievici, Cartarescu, Liiceanu, Mihaies). I-am reprosat in repetate randuri abuzul de hiperbole agresive. Articolele mele din ultimele zile se ocupa de el intrucat consider ca este vorba de un caz grav de abdicare de la normele etice. Cum prevedeam acum doua zile, acelasi Victor Ponta care zpunea ca nu stie nimic despre acest scandal, acum stie totul si in plus, cerandu-i lui Severin demisia din PSD si din Parlamentul European. In chip logic, nu vad cum ar mai putea AdS sa conduca Institutul �Sincai� al PSD. Adrian Severin se obstineaza sa boicoteze aceste indemnuri, se auto-victimizeaza in conversatii onctuoase cu jurnalistii de pe �Antene� si sustine ca nimeni nu este un mai mare aparator al transparentei decat domnia sa. Nu stiu ce cred cititorii, dar eu unul consider ca dubla demisie este o chestiune care se va rezolva foarte curand. Inteleg ca grupul europarlamentar al PSD ii cere acum demisia. Lipsit de sprijin politic, Adrian Severin este redus la zero. Ma insel oare?

PDL-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI SI DREPTATE!

Salut�ri de la Abrud- de Csibi Barna

�- Draghe mama, se �tii c� io estem bine, lucrez aicea la Abrud, la �ara Mo�ilor, nu la �ara Secuiasche. Sunt sanatos, numai un ochi vinet am la mine, albastru, che am chezut pe scara de la birou. Es am �i ni�te dungi pe g�t, m-a str�ns de la cravata. �i mai am o mina �n gips, che mi-am prins-o la u�a de la casa unde stau, care nu are geamuri.
�n rest e bine.
Motzii e buni cu mine, invatza la io romane�te. Am inva�at imnul la ei �Treiasche duhul lui Iancu�. L-am inva�at pe tot. Greu. Foarte greu. Mi-au spus colegii de birou s� �tiu la imn pe de rost �i noaptea ca pe Tat�l nostru. Nu �tiu cine e tat�l la ei, dar am inve�at la imn tot. O se �l chint �i la �ie chind ajung acase la Harghita�Dache mai ajung�
Am inve�at �i alt chintec, e obligatoriu diminea�a aicea la ei, �Iancule mare�. Plecut la mine se chintem cu to�ii la masa, chind bem palinka. Mult palinka bem noi. De prune. �i io �i ei. �i chintem �i inve�em romane�te. Ei pe mine, mai ales.
Place la mine la Abrud.
Mai ales che de trei zile poci minca mai bine. Che nu mai am doi din�i. I-am pierdut undeva. Chind am chezut pe scaun de la birou. Birou mic. Am martori, che mai ierau acolo Nelu, Avram, Todor, Mihai, Radu �i popa din Abrud. Care a citit din Biblia �i avea �i o luminare. Che era intuneric. Popa nu o dat. Nu, iel nu. Iel spunea la ei �nu la fatza che se vede, la oase�. Es am luat apoi scaunul in dintzi. �i Toma era la birou �i avea un furciu la iel. Simpaticus ember. Ascu�it furciu. Il plimba pe la ochii la mine.
Bun popa asta cu io. Citit Biblia pentru mine. Chind am deschis ochii o zis che nu mai trebe la luminare. Dar nu o arunche, che cine �tie.
Draghe mama, in rest e bine.
M-am obi�nuit aicea, cum zicea vecinul Onofrei, ca magarul. Nu �tiu al cui e magarul. �Apa, paie �i bataie�.
Mai am cinci luni �i jumetate �i vin acase, mama.
Repede trece.
Dupe ce am ie�it de la urgen�e a fost mai bine la mine. Nu dureau toate oasele. De la reumatism, zicea medicu. La munte e mai frig.
Treiasche Avram Iancu! (A�e tre se strig de trei ori pe zi)
Avram Iancu prieten la mine e.

Pusilok, Csibi Barna�.

Iata ca dupa interventia rapida a unei echipe PDL forumul nostru a intrat in normalitate.

Depasiti intelectual,.asa zisii nostri adversari,au terminat prin inchinarea steagului.

Nu se mai aude nici piscuitul lor,nici latraturile injurioase.

Acuma de pa acest forum se poate invata despre ideologia PDL,desore crestin-democratie,despre gafele monumentale ale asa numitei opozitii,o fundatura socialista care nu se va revigora prin infuzia unor tradatori liberali de tipul lui Porumbel.

Opozitia nu mai are resurse nici aici,nici in tara,nici in Parlament.

Haiduceala de tip cat mai multe motiuni,contestatii ale rusinii la Curtea Constitutionala si mai ales scandalul Severin si al Presedintelui judetian Pitesti a facut pe asa numitii ideologi Uslasi sa amuteasca.

Cred ca suntem pe calea cea buna.

De la: 9am246030, la data 2011-03-24 11:49:15Iata ca dupa interventia rapida a unei echipe PDL forumul nostru a intrat in normalitate.

Depasiti intelectual,.asa zisii nostri adversari,au terminat prin inchinarea steagului.

Nu se mai aude nici piscuitul lor,nici latraturile injurioase.

Acuma de pa acest forum se poate invata despre ideologia PDL,desore crestin-democratie,despre gafele monumentale ale asa numitei opozitii,o fundatura socialista care nu se va revigora prin infuzia unor tradatori liberali de tipul lui Porumbel.

Opozitia nu mai are resurse nici aici,nici in tara,nici in Parlament.

Haiduceala de tip cat mai multe motiuni,contestatii ale rusinii la Curtea Constitutionala si mai ales scandalul Severin si al Presedintelui judetian Pitesti a facut pe asa numitii ideologi Uslasi sa amuteasca.

Cred ca suntem pe calea cea buna.

calea o fi buna, numai ca nu toti trag in aceesi directie, iar gafele opozitiei nu sunt cu nimic mai monumentale decat ale puterii...
acest lucru ti-o spune cineva care sustine puterea.... , asa ca lasa poporul sa traga concluziile...

De la: 9am245531, la data 2011-03-24 08:38:31

Salut�ri de la Abrud- de Csibi Barna

�- Draghe mama, se �tii c� io estem bine, lucrez aicea la Abrud, la �ara Mo�ilor, nu la �ara Secuiasche. Sunt sanatos, numai un ochi vinet am la mine, albastru, che am chezut pe scara de la birou. Es am �i ni�te dungi pe g�t, m-a str�ns de la cravata. �i mai am o mina �n gips, che mi-am prins-o la u�a de la casa unde stau, care nu are geamuri.
�n rest e bine.
Motzii e buni cu mine, invatza la io romane�te. Am inva�at imnul la ei �Treiasche duhul lui Iancu�. L-am inva�at pe tot. Greu. Foarte greu. Mi-au spus colegii de birou s� �tiu la imn pe de rost �i noaptea ca pe Tat�l nostru. Nu �tiu cine e tat�l la ei, dar am inve�at la imn tot. O se �l chint �i la �ie chind ajung acase la Harghita�Dache mai ajung�
Am inve�at �i alt chintec, e obligatoriu diminea�a aicea la ei, �Iancule mare�. Plecut la mine se chintem cu to�ii la masa, chind bem palinka. Mult palinka bem noi. De prune. �i io �i ei. �i chintem �i inve�em romane�te. Ei pe mine, mai ales.
Place la mine la Abrud.
Mai ales che de trei zile poci minca mai bine. Che nu mai am doi din�i. I-am pierdut undeva. Chind am chezut pe scaun de la birou. Birou mic. Am martori, che mai ierau acolo Nelu, Avram, Todor, Mihai, Radu �i popa din Abrud. Care a citit din Biblia �i avea �i o luminare. Che era intuneric. Popa nu o dat. Nu, iel nu. Iel spunea la ei �nu la fatza che se vede, la oase�. Es am luat apoi scaunul in dintzi. �i Toma era la birou �i avea un furciu la iel. Simpaticus ember. Ascu�it furciu. Il plimba pe la ochii la mine.
Bun popa asta cu io. Citit Biblia pentru mine. Chind am deschis ochii o zis che nu mai trebe la luminare. Dar nu o arunche, che cine �tie.
Draghe mama, in rest e bine.
M-am obi�nuit aicea, cum zicea vecinul Onofrei, ca magarul. Nu �tiu al cui e magarul. �Apa, paie �i bataie�.
Mai am cinci luni �i jumetate �i vin acase, mama.
Repede trece.
Dupe ce am ie�it de la urgen�e a fost mai bine la mine. Nu dureau toate oasele. De la reumatism, zicea medicu. La munte e mai frig.
Treiasche Avram Iancu! (A�e tre se strig de trei ori pe zi)
Avram Iancu prieten la mine e.

Pusilok, Csibi Barna�.

Liberalimul romanesc este un bolnav intr-o tare critica.

Aceata este ideea principala a acetei analize. Nici invocarea traditiei liberale, nici aderarea la micarea lberala europeana, si nici dublul dicusr referitor la piata nu sint argumente care sa sprijine temeinic actuala pozitie a PNL. � Drago Paul ALIGICA.

Notiunea ca PNL se sprijina pe o doctrina clara si ca aceata doctrina este �liberala" ramine unul dintre miturile politicii romanesti. Care este insa continutul acestei doctrine? Azi, in toata lumea, atit dreapta cit si stinga se revendica in mare masura de la liberalim. De aceea �liberalism" este la ora actuala unul dintre cei mai confuzi termeni ai lexiconului politic. Exita liberalim de dreapta si liberalim de stinga, liberalim economic si liberalim social, liberalim claic si liberalim modern s.a.m.d.

Spectacolul filialelor PNL, afirmindu-si indirjite prin vot �identitatea liberala", ar fi comic daca n-ar fi trist. In abenta unor documente doctrinare serioae si a oricarei urme de premeditare ideologica in rindurile ierarhiei partidului, subtanta �liberalimului" PNL ete foarte greu de stabilit. Ramine atunci ca elementele �doctrinei" PNL a fie identificate foloind alte chei de decifrare decit cele obinuite. In acet caz sintem obligati a ne referim la temele implicite in dicurul PNL-itilor atunci cind sint pusi in situatia a dea explicatii cu privire la aceata chestiune.

Traditie problematica

Prima tema este traditia antebelica a partidului. Intr-adevar, PNL-itii fac mereu referinta la ea. Din pacate, aceata complica in loc a implifice lucrurile. Aportul doctrinar al acesei trimiteri este nul. In curul itoriei sale, traiectoria PNL a strabatut de la stinga la dreapta aproape intreg spectrul politic. In plus, poti gasi coexitind, in orice moment din itoria sa, elemente atit de dreapta cit si de stinga in doctrina expusa si in practica politica. Variatia este extrema: de la cel mai �rou" radicalism la cel mai profund nationalim etnicit. Or, aceata face irelevanta trimiterea la bagajul doctrinar istoric.

A incerca a trimiti la itorie este in cazul PNL, ca in cazul majoritatii partidelor cu vechime, un act reflex de stabilire a unei genealogii politice, si nu un argument de intemeiere doctrinara.

Optiunea europeana.
Cealalta tema ete afilierea la grupul liberal- democratilor europeni. Ca si in cazul traditiei itorice, aportul doctrinar al acestei afilieri este mai mult derutant decit clarificator. Doua sint motivele: in primul rind, gruparea liberal-democrata europeana este o grupare eterogena, contituita mai degraba din ceea ce ramine dupa ce prima mina a partidelor europene a fot triata intre socialiti si populari. Poti gasi acolo un spectru larg de pozitii: de la stinga la centru-dreapta si orice vrei intre ei. Totui, si acesta este al doilea motiv, cind trebuie sa tragi o linie, centrul de greutate al gruparii cade in mod incontetabil la stinga, lucru confirmat si de pozitionarea sa in Parlamentul European. Ori, PNL se pretinde, si este perceput in spatiul romanesc, drept o entitate de dreapta. Evocarea repetata a afilierii la grupul liberal-democratilo r europeni nu face decit sa amplifice confuzia.

Capitalim radical, dar pe hirtie Daca asa stau lucrurile, atunci aceste doua modalitati de a stabili, in abenta reorturilor normale, subtanta doctrinara a PNL, sint niste etichete lipite de continut: ni se pune ca PNL este �liberal" pentru ca este �PNL" si pentru ca este afiliat la ceva european ce are in titlu cuvintul �liberal". Ramine ina in joc un al treilea element: accentele radicale pro-piata ale unor lideri ce se angajeaza ocazional in retorica de tip Thatcher-Reagan.

Dar notiunea ca aceata ar reprezenta o linie doctrinara in PNL, chiar si minoritara, este sitematic contrazia nu numai de alte declaratii si atitudini (uneori ale aceluiasi lider in chiar acelais discurs), dar chiar si de practica politica a partidului.

Prin statut, organizare, conduita si agenda politica, PNL se prezinta ca un tipic partid oligarhic �de tranzitie", strain cu totul de dinamica si fervoarea revolutionar- reformatoare pro-capitalita a gruparilor �thatcherite" . Pe scurt, nici elementul practic, singurul care ar mai putea cit de cit a ne ajute, fie si in mod indirect, la clarificarea situatiei doctrinare a PNL, nu duce nici el prea departe. Teorie contrazisa de practica

Toate acete concluzii nu sint o noutate. Politologii, jurnalistii si comentatorii politici romani au eizat in mod repetat aceasta paradoxala carenta a PNL si contradictiile �liberalismului" pe care-l afieaza. De altfel, azi s-a creat o ituatie paradoxala in care ideile si preocuparile doctrinare sint mai bine reprezentate in redactiile mass-media si pe forumurile de discutie pe Internet decit in partidele ce se pretind vehiculele politice ale acestor idei. In Romania exita azi nu mii, ci zeci de mii de indivizi care fie prin studiu, fie prin experienta angajarii zi de zi in contructia sau administrarea intitutiilor capitalismului, fie prin impla interactiune inteligenta cu aceste institutii, sint in proces de a-i crea o identitate politica de centru-dreapta, clasic-liberala au neo-conservatoare. De aemenea, sint altii ce se indreapta pre un liberalim modern, de stinga. Proceul lor personal de articulare identitar-politica este cu ani-lumina inaintea procesului similar la nivelul partidelor politice. Este inevitabil ca mai devreme sau mai tirziu ei vor refuza sa mai inchida ochii la mitul �doctrinei liberale" sub care PNL ii ascunde acum vacuitatea doctrinara si lipa acuta de imaginatie politica. Ce va urma ete greu de prevazut. Criza cronica Nu incape indoiala ca majoritatea membrilor PNL se doreste de dreapta.

A te afirma insa de dreapta si a avea o doctrina coerenta de dreapta sint doua lucruri total diferite.

Are PNL o doctrina de dreapta? Este ea liberala?

Membrii PNL par convinsi de astas i trebuie a le respectam convingerile, dar nu aceasta este problema.

Ce este pina la urma liberalimul romanec?

Care sint conturile ale doctrinare?

Care este corepondenta doctrinara intre PNL si partidele dreptei europene?

Care este �proiectul liberal" pentru Romania?

Ce ineamna a fi liberal in Romania s i Europa secolului 21?

Ce inseamna a fi de dreapta in Romania?

Sint intrebari al caror raspuns reprezinta nu numai o obligatie pe care PNL o are fata de electoratul roman, dar si o necesitate strategica de prim ordin pentru supravietuirea partidului.

Rezolvarea crizei cronice a PNL depinde in buna maura si de iesirea din prelungita confuzie identitara in care dreapta romaneasca e afla de atita vreme. �

�Salvatorul" Stolojan pe parcurul mandatului de presedinte al PNL pe care il detine acum Crin Antonescu, in numele predeceorului acetuia, Teodor Stolojan, dar mai ale o eventuala revenire a sa in fruntea liberalilor, a fot invocat de mai multe ori.

Fost consilier la Cotroceni al presedintelui Basescu, caruia i-a cedat locul sau in competitia prezidentiala in 2004, in urma unui moment ale carui sensuri definitive nu sint nici pina astazi cunsocute, Stolojan este mereu ditribuit in scenarii care vizeaza chimbarea actualei conduceri liberale si reorientarea politica a PNL.

Este important de consemnat faptul ca, aproape de fiecare data cind asemenea scenarii au prins contur public, Teodor Stolojan s-a ferit a mege pina la capat ca ar avea de-a face cu ele. (C. Patraconiu)


Cine este Dragos-Paul Aligica -a nascut in 1966, la Bucureti. Actualmente este cercetator la Intitutul Hudson din Wahington si, de asemenea, profeor asociat al NPA din Bucureti. Este doctor in stiinte politice la Univeritatea Indiana din Bloomington. In plus, are doua doctorate la Bucuresti, in economie si in sociologie. Autor al mai multor carti si al multor studii de pecialitate, Drago-Paul Aligica este unul dintre cei mai atenti obervatori si analisti ai economiei si geopoliticii contemporane.____________ _____ __._,_.___

Anticomunisti falsi
Lamentarea dv.este patetica atata timp cat dv.si ceilalti care chipurile sprijina pe liberalii dlui Patriciu faceti tot posibilul sa distrugeti unitatea unei drepte firave.

Basescu este dictaor spun acesti falsi democrati.

Pai ia spuneti dv.insulte ca bolsevic,golan,marinar,prost,betiv etc presedintilor Coreiei de Nord,Belarusului,Iranului ,dar sa fiti cel putin turisti in aceste tari sa vad ce va face Basescu si ce va face adevaratii dictaori.

Numiti comunisti pe oricine nu va impartasesc aberatiile zise liberale,utilizati cu usurinta cuvinte ca securist,pupincurist numai pentru ca felul dv.de a vedea dreapta romaneasca este criticata.

Dl.Basescu si PD-L au facut serioase apeluti la unitate cu PNL dar PNL-ul dv.face unitate cu Iliescu,pe care il numiti bolsevic,dar tare bun este cand va da voturi pentru a ramane la putere sau pentru buget si cu care va asociati sa dati afara dictatorul,adica pe Basescu, care a condamnat solemn comunismul si acum va condamna pactul Ribentrop-Molotov.

De fapt sunteti niste desorientari.Faceti pol de dreapta cu dl.Constantineescu si dl Milut dar nu vedeti ca dreapta poate fi puternica cu PNL+PD-L.
Dece?
Pentru a salva cativa oligarhi,cativa ministri penali care tradeaza liberalismul aliindu-se cu bolsevicii din PSD.
Este oare bugetul pe 2008 buget liberal?
Trebuie sa fii foarte subtire la minte ca sa sustii acest lucru.
Si toate acestea pentru a va apara de pericolul Basescu si nu de bolsevicii lui Iliescu.

Eu zic ca mai inainte de a blama infiltrarea bolsevica in politica romaneasca sa revizuiti propria atitudine,sa va vedeti cine sunt prietenii si cine sunt dusmanii.

Cu alianta PNL/PSD nu o sa convingeti pe nimeni de anticomunism,cel mult o sa stati la putere pana in 2009.
Si apoi gata,vine ignatul.poporul s-a desteptat?

Nene,

Inca un sprijinitor ca dumneta si poate ceni la putere Iliescu-Mineriade alaturi de Porumbel.

PDL-ISTI,

SUNTEM MULTI SI AVEM DREPTATE!

Iata cu ce se ocupa si cum voia sa promoveze in profesie comunistul Mincu,fost ministru al sanatatii sub dl.Iliescu.
Era contra ca Savantul si profesorului lui Paulescu(descoperitorul insulinei) sa ia premiul Nobel si evident seful sau la catedra.
Iata cum scria el lui Ceausescu

�Tovar�e pre�edinte,
La data de 29.IV.1970, cu adresa nr. 2721/1970, am primit din partea U.S.S.M., Societatea de Medicin� Intern�, sec�ie boli de nutri�ie, un formular semnat de prof. Pavel Ion �i dr. Sdrobici Dan, cu programul Congresului Na�ional de Diabet, congres care urmeaz� s� aib� loc �ntre 23 - 24 septembrie 1970, la Bucure�ti.
�n calitate de �ef al Catedrei de boli de metabolism �i nutri�ie, singura catedr� de profil �i for metodologic central pe �ar�, �n calitate de membru al conducerii, nu sunt de acord cu maniera de lucru a actualului pre�edinte al sec�iei, pentru urm�toarele motive...
Tot la acest congres se propune reconsiderarea lui N. Paulian pe motiv c� ar fi descoperit insulina. Consider c� acestei inten�ii trebuie s� i se acorde mai mult� aten�ie. De fapt aici se g�se�te r�spunsul pentru �ntreaga activitate din ultimii 30 de ani a profesorului Pavel, care nu numai c� nu a creat o �coal� rom�neasac� de nutri�ie, dar a �ncercat s� distrug� �i s� denigreze tot ce a fost capabil �i progresist �n acest domeniu.
�n primul r�nd, suntem obliga�i s� reconsider�m problema Paulescu din punctul de vedere al descoperirii insulinei (urmeaz� o enumerare tenden�ioas� de fapte).
Lumea �tiin�ific� mondial� nu-l recunoa�te �i nu l-a recunoscut niciodat� ca descoperitorul insulinei. A-�i atribui ast�zi un fapt �tiin�ific nedovedit �i nerecunoscut la timpul respectiv este ridicol...
Spa�iul nu ne permite s� subliniem tezele sale reac�ionare din finalitate �n biologie, materialism, suflet �i Dumnezeu etc. De asemenea, faptul c� neag� darwinismul, materialismul, evolu�ia �l situeaz� poate pe cele mai reac�ionare pozi�ii pe care s-a situat vreodat� un om de �tiin�� rom�n.
Oare acestea sunt meritele pentru care U.S.S.M., prin Pavel, vrea s� reabiliteze memoria lui Paulescu...�.

Razvan MIHAIU
06-15-2007, 14:37
Regimul comunist �n Rom�nia: repere istoriografice





De�i se afl� �nc� la �nceputurile sale, studiul regimului comunist din Rom�nia a f�cut de-a lungul timpului progrese �nsemnate, �n special �n ultimele dou� decenii. Din cauza interdic�iilor politice interne, p�n� la pr�bu�irea regimului comunist, istoria acestuia a putut fi studiat� aproape exclusiv �n centre universitare din str�in�tate, �n special din SUA �i din Europa Occidental�. Cercet�torii regimului comunist au fost astfel priva�i de accesul direct la surse de arhiv�; mai mult, agenda lor de cercetare a fost condi�ionat� de evolu�ia general� a studiilor privind spa�iul est-european �n timpul r�zboiului rece.



Odat� cu instaurarea regimului comunist, cercetarea academic� din domeniul studiilor est-europene s-a axat �n principal pe investigarea procesului de distrugere a elitelor politice interbelice �i implementarea gradual� a modelului politic totalitar sovietic, definit ca un nou tip de regim politic dictatorial bazat pe un sistem organizat de teroare, represiune �i "control total" asupra cet��enilor (1).



Cele mai influente modele teoretice ale regimului totalitar au fost elaborate la sf�r�itul anilor 1940 �i �nceputul anilor 1950. �n Originile totalitarismului, Hannah Arendt a avansat un prim model teoretic de analiz� a regimurilor politice totalitare, caracterizat �n opinia sa prin teroare politic� �i control "total" �i "permanent" asupra vie�ii publice �i private a tuturor cet��enilor. Arendt a eviden�iat rolul poli�iei politice �n implementarea regimului de represiune politic�, precum �i al lag�relor de concentrare, adev�rate laboratoare pentru experimentele regimului �n domina�ia total� asupra societ��ii. Arendt a inclus �n categoria regimurilor politice totalitare Germania nazist� �n perioada 1938-1945 �i Uniunea Sovietic� �n intervalele 1929-1942 �i 1945-1953, precum �i, �ntr-o anumit� m�sur�, noile regimuri politice dictatoriale instaurate dup� r�zboi �n Europa Central� �i de Est (2). �n viziunea sa, principalele precondi�ii ale instaur�rii regimurilor totalitare au fost distrugerea claselor �i categoriilor sociale burgheze �i a oric�rei forme de solidaritate social�, atomizarea societ��ii �i transformarea claselor �n "mase".



Un model teoretic concurent a fost avansat de politologii americani Carl J. Friedrich �i Zbigniew K. Brzezinski. �n Totalitarian Dictatorship and Autocracy, Friedrich �i Brzezinski au definit regimurile totalitare drept autocra�ii moderne caracterizate de �ase mari componente:





o ideologie oficial� la care to�i cet��enii sunt obliga�i s� adere;

un partid unic, organizat ierarhic �i care s� �nregimenteze o propor�ie �nsemnat� a popula�iei;

monopolul total asupra tehnologiei militare �i a mijloacelor de coerci�ie �i lupt� armat�;

monopolul total asupra mijloacelor de comunicare;

un sistem de teroare �i represiune politic� bazat pe aparatul poli�ienesc;

un sistem economic centralizat (3);







Note de subsol:



(1) Pentru instaurarea sistemului totalitar �n Rom�nia, vezi Stephen Fischer-Gala�i, The New Rumania. From People's Democracy to Socialist Republic, Cambridge, Massachussetts Institute of Technology Press, 1969; Ghi�� Ionescu, Communism in Rumania. 1944-1964, Oxford, Oxford Publishing House, 1964. Edi�ia �n limba rom�n�: Comunismul �n Rom�nia, Bucure�ti, Editura Litera, 1994; Kenneth Jowitt, Revolutionary Breakthroughs and National Development. The Case of Romania, 1944-1965, Berkeley, Los Angeles, University of California Press, 1971.



(2) Hannah Arendt, The Origins of Totalitarianism, New York, Harcourt Brace Jovanovich, 1951.



(3) Carl J. Friedrich, Zbigniew K. Brzezinski, Totalitarian Dictatorship and Autocracy, Cambridge, Harvard University Press, 1956.

Razvan MIHAIU
06-15-2007, 14:37
Aceste modele teoretice �i-au dovedit utilitatea �i �n domeniul studiilor rom�ne�ti. Prima etap� a evolu�iei regimului politic comunist �n Rom�nia (1944-1958) a fost definit� de Stefan Fisher-Gala�i ca o perioad� de distrugere for�at� a ideologiei na�ionale rom�ne�ti, catalogat� drept "burghez�", �i de diminuare a suveranit��ii na�ionale sub regimul ocupa�iei militare sovietice (4). Aceea�i etap� a fost descris� de Michael Shafir ca o perioad� de "acumulare primitiv� a legitimit��ii" de c�tre Partidul Comunist (5), iar de c�tre Kenneth Jowitt ca un proces de "str�pungere", marcat de distrugerea total� de c�tre noile elite comuniste a acelor tipuri de valori, structuri sau comportamente considerate drept surse poten�iale de rezisten��, aliment�nd centre alternative de putere (6).



Procesul de destalinizare declan�at �n lag�rul socialist dup� 1953 a pus sub semnul �ntreb�rii utilitatea modelului totalitar pentru studiul societ��ilor comuniste, eviden�iind pluralitatea centrelor de putere �i importan�a factorilor intermediari �n via�a politic� (7). Revolu�ia maghiar� din 1956, precum �i varietatea strategiilor politice de legitimare adoptate de elitele est-europene au eviden�iat diferen�ele majore existente �ntre regimurile politice din ��rile comuniste est-europene �i modelul sovietic de dezvoltare. �n lumina acestor evenimente, Hannah Arendt ezita s� catalogheze China, Europa de Est sau Uniunea Sovietic� �n perioada post-stalinist� drept regimuri totalitare. �n contrast, Friedrich �i Brzezinski au sus�inut c� �nlocuirea terorii de mas� cu strategii de domina�ie ideologic� �i represiune "selectiv�" nu a dus la schimbarea naturii acestor regimuri, ci reflecta doar consolidarea lor politic�, care le-a permis s� �nlocuiasc� teroarea poli�ieneasc� prin teroarea psihologic�, ce genera team� �i autocenzur�. O nou� genera�ie de sovietologi a contestat �ns� acest model relativ "static" de interpretare a regimurilor comuniste. Utiliz�nd mijloacele specifice istoriei sociale, ei au �ncercat s� eviden�ieze crearea unei baze sociale a regimurilor comuniste, rezultat al politicii de urbanizare �i industrializare, �i s� identifice diverse grupuri de interese implicate �n luarea deciziilor politice, f�r� a merge �ns� at�t de departe �nc�t s� "dez-ideologizeze" regimurile comuniste (8).



De�i �n Rom�nia nu a avut lor un proces de destalinizare, punctul de cotitur� �n evolu�ia regimului comunist a fost considerat devierea de la cursul politicii externe sovietice, care a avut loc gradual �n perioada 1958-1964. Procesul a debutat �n 1958, c�nd trupele sovietice au p�r�sit Rom�nia, �i a continuat �n anii urm�tori, culmin�nd �n aprilie 1964, c�nd liderii rom�ni au respins "planul Valev" privind diviziunea muncii �n cadrul CAER. Ca r�spuns la acest plan, care viza transformarea Rom�niei �n furnizoare de produse agricole pentru ��rile comuniste mai industrializate, guvernul a emis Declara�ia





Note de subsol:



(4) Stephen Fischer Gala�i, op. cit.; vezi �i idem, Eastern Europe in the 1980s, Boulder, Westview, 1981.



(5) Michael Shafir, Romania. Politics, Economics, and Society. Political Stagnation and Simulated Change, London, Boulder, Frances Pinter, 1985, p. 56.



(6) Kenneth Jowitt, Revolutionary Breakthroughs and National Development. The Case of Romania, 1944-1965, Berkeley, Los Angeles, University of California Press, 1971, p. 7.



(7) Pentru o critic� a modelului totalitar de analiz� a societ��ii comuniste �i limitele sale explicative, cu referire direct� la cazul rom�nesc, vezi William E. Crowther, The Political Economy of Romanian Socialism, New York, Westport, Connecticut, London, Praeger, 1988, pp. 1-16.



(8) Vezi William Case, Social History and the Revisionism of the Stalinist Era, �n "Russian Review", 46, 4, October 1987, pp. 382-385; Ronald Grigor Suny, Revision and Retreat in the Historiography of 1917. Social History and Its Critics, �n "Russian Review", 53, 2, April 1994, pp. 165-182; Sheila Fitzpatrick, Alexander Rabinowitch, and Richard Stites (eds.), Russia in the Era of NEP. Explorations in Soviet Society and Culture, Bloomington, Indiana University Press, 1991, pp. 125-143; Sheila Fitzpatrick (ed.), Stalinism. New Directions, London, Routledge, 1999.

Razvan MIHAIU
06-15-2007, 14:38
PMR din 21 aprilie 1964, considerat� de anali�ti drept un document politic na�ionalist �i antisovietic. Potrivit lui Robert Farlow, coordonatele principale ale noii politici externe a Rom�niei au fost: o politic� economic� autonom� �n CAER, colaborare militar� limitat� �n cadrul pactului de la Var�ovia �i autonomie politic� relativ� �n rela�iile cu Uniunea Sovietic� (9).



�nt�rirea autonomiei interne a Rom�niei �i consolidarea politic� a regimului comunist au contribuit la reorientarea agendei de cercetare spre studiul originilor sociale ale regimului comunist �i "autohtonizarea" a ceea ce ini�ial fusese privit drept un regim de ocupa�ie. �n efortul de a descoperi sursele domestice ale comunismului �n Europa de Sud-Est �i de a explica succesul consolid�rii democra�iilor populare �n regiune, numeroase lucr�ri scrise la sf�r�itul anilor 1950 �i �nceputul anilor 1960 s-au axat pe studiul chestiunii ��r�ne�ti �i a rela�iilor agrare. �n domeniul studiilor rom�ne�ti, cea mai important� lucrare privind rela�iile agrare a fost scris� de Henry Roberts, care a continuat astfel tradi�ia inaugurat� �nc� �n perioada interbelic� de David Mitrany (10).



�n anii 1960 �i 1970, agenda de cercetare a regimurile comuniste s-a axat pe paradigma "moderniz�rii", un concept hegemonic utilizat pentru a descrie strategia regimurilor comuniste de a atinge un nivel de dezvoltare economic� asem�n�tor cu ��rile din Vestul Europei. �n general, accentul cercet�rii academice a fost pus pe procesul de industrializare �i urbanizare socialist�, pe integrarea regional� �i pe rela�iile economice dintre blocul socialist �i sistemul economic capitalist. Numero�i cercet�tori au analizat "r�spunsul leninist" al elitelor politice comuniste la dependen�a economic� �i leg�tura cu dezbaterile politico-ideologice care au avut loc pe aceast� tem� �n perioada interbelic� (11).



Colapsul strategiilor de modernizare �i schimbarea cursului politicii interne a regimului Ceau�escu a redirec�ionat din nou agenda de cercetare din domeniul studiilor rom�ne�ti spre studiul culturii politice �i al politicii culturale a regimului, �n special al sincretismului dintre comunism �i na�ionalism �i crearea ideologiei na�ional-comuniste. O analiz� de substan�� a politicii interne �i externe a regimului Ceau�escu a fost oferit� de Michael Shafir, �n Romania, Politics, Economy and Society. Folosind sugestiva sintagm� "simularea schimb�rii - simularea permanen�ei", autorul arat� c� �n politica intern�, regimul simula schimbarea, prin slogane propagandistice de genul "noul mecanism economic", sau "noua revolu�ie agrar�", �n timp ce �n politica extern� regimul simula aderen�a la blocul sovietic, asigur�nd totodat� Vestul Europei �n privin�a autonomiei politicii sale externe (12).



La sf�r�itul anilor 1970, studiul comunismului a fost revolu�ionat de valul de antropologi care au f�cut cercetare de teren �n Europa Central� �i de Est (13). �ntre





Note de subsol:



(9) Robert Farlow, Romania's Foreign Policy. A Case of Partial Alignment, �n "Problems of Comunism", 13, May-June 1964 2, pp. 14-24.



(10) Vezi Henry L. Roberts, Rumania. Political Problems of an Agrarian State, Hamden, Conn., Archon Books, 1969; David Mitrany, The Land and the Peasants in Rumania. The War and Agrarian Reform, 1917-21, London, Oxford University Press, 1930; �i David Mitrany, Marx Against the Peasant. A Study in Social Dogmatism, Chapel Hill, University of North Carolina Press, 1951.



(11) Vezi Kenneth Jowitt (ed.), Social Change in Romania 1860-1940. A Debate on Development in a European Nation, Berkeley, University of California, 1978; Daniel Chirot (ed.), The Origins of Backwardness in Eastern Europe, Berkeley, University of California Press, 1989.



(12) M. Shafir, op. cit., p. 193.



(13) Pentru o prezentare de ansamblu a condi�iilor de cercetare �i a implica�iilor politice ale cercet�rii de teren �n Rom�nia comunist�, vezi David A. Kideckel, Steven L. Sampson, Fieldwork in Romania. Political, Practical and Ethnical Aspects, �n John W. Cole, (ed.), Anthropological Research in Romania, Amherst, University of Massachussets, 1984, pp. 85-102; Steven L. Sampson, David A. Kideckel, Antropologists Going into the Cold. Research in the Age of Mutually Assured Destriction, �n Paul Turner and David Pitt (eds.), The Anthropology of War and Peace, Hadley, Mass., Bergin and Garvery, 1989, pp. 160-173; �i Katherine Verdery, How I became nationed, �n Ronald Grigor Suny, Michael D. Kennedy (eds.), Intellectuals and the articulation of the nation, Ann Arbor, University of Michigan Press, 1999, pp. 341-344.

Razvan MIHAIU
06-15-2007, 14:38
antropologii care au contribuit la studiul regimului comunist din Rom�nia men�ion�m pe Katherine Verdery, Claude Karnoouh, Gail Kligman, Daniel Chirot, David A. Kideckel, Steven L. Sampson etc (14). Ei au propus o nou� agend� de cercetare axat� pe studierea culturii, a timpului �i a spa�iului, a rela�iilor sociale �i de proprietate �i a identit��ii na�ionale, utiliz�nd noi perspective teoretice �i metodologice. Antropologii au eviden�iat de asemenea necesitatea accesului direct la texte fundamentale care s� fie studiate �n contextul social �i intelectual local, printr-o cercetare de lung� durat� "pe teren" (15). Ei au criticat "modelul totalitar" de percep�ie a societ��ii comuniste, care presupunea dependen�a total� a vie�ii locale fa�� de centru, precum �i omnipoten�a organelor de partid �i de stat, eviden�iind �n schimb practicile de domina�ie �i de dispersie �i negociere a puterii la diferite nivele locale �i regionale. Pe termen lung, aceast� disciplin� a dat na�tere unei noi agende de cercetare �ndreptate spre studiul interdisciplinar al societ��ii.



Cu pu�ine dar notabile excep�ii, istoriografia rom�neasc� din perioada comunist� nu a putut participa la acest efort de cercetare. Pu�inele studii ap�rute �n �ar� nu au sc�pat, desigur, grilei ideologice, ele av�nd un pronun�at caracter propagandistic (16). Cea mai important� contribu�ie local� la studiul regimului comunist din Rom�nia, �ns� �n condi�ii de clandestinitate, a fost cea a sociologului Pavel C�mpeanu, care a elaborat o teorie critic� asupra societ��ilor de tip stalinist, caracteriz�nd regimul comunist din Rom�nia anilor 1980 prin prisma conceptului de "stalinism de r�zboi" (17).





Note de subsol:



(14) Vezi Katherine Verdery, Transylvanian Villagers. Three Centuries of Political, Economic, and Ethnic Change, Berkeley, Los Angeles, University of California Press, 1983; idem, National Ideology under Socialism. Identity and Cultural Politics in Ceau�escu's Romania, Berkeley, Los Angeles, London, University of California Press, 1991; idem, What Was Socialism, and What Comes Next?, Princeton, Princeton University Press, 1996; edi�ia �n limba rom�n�: Socialismul, ce a fost �i ce urmeaz�, Ia�i, Institutul European, 2003. Gail Kligman, C�lu�. Symbolic Transformation in Romanian Ritual, Chicago, University of Chicago Press, 1981; idem The Wedding of the Dead. Ritual, Poetics, and Popular Culture in Transylvania, Berkeley, University of California Press, 1988; David A. Kideckel, Agricultural Cooperativism and Social Process in a Romanian Commune, Ph.D. Dissertation, Amherst, Anthropology Department, University of Massachusetts, 1979; idem The Solitude of Collectivism. Romanian Villagers to the Revolution and Beyond, Ithaca, Cornell University Press, 1993; Claude Karnoouh, Comunism, postcomunism �i modernitate t�rzie: �ncerc�ri de interpret�ri neactuale, traducere de Mihai Ungurean, Ia�i, Editura Polirom, 2000.



(15) Vezi Katherine Verdery, Methods, �n National Ideology under Socialism. Identity and Cultural Politics in Ceausescu's Romania, ed. cit., pp. 19-20. Edi�ia �n limba rom�n�: Compromis �i rezisten��. Cultura rom�n� sub Ceau�escu, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1994.



(16) Mircea Biji (ed.), Dezvoltarea economic� a Rom�niei 1944-1964, Bucure�ti, Editura Academiei Republicii Populare Rom�ne, 1965; O. Fene�an, Dezvoltarea agriculturii �n Republica Popular� Rom�n�, Bucure�ti, Editura Agro-Silvic� de Stat, 1958; N. Giosan (ed.), Agricultura Rom�niei 1944-1964, Bucure�ti, 1965.



(17) Vezi lucr�rile sale, unele publicate sub pseudonimul Felipe Garcia Casals: The Syncretic Society, White Plains, N.Y., M.E. Sharpe, 1980; The Origins of Stalinism, White Plains, N.Y., M.E. Sharpe, 1986; The Genesis of the Stalinist Social Order, Armonk, NY, M. E. Sharpe, 1988, precum �i Rom�nia: coad� pentru hran�, un mod de via��, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1994. Lucr�rile sale mai recente s-au extins �i asupra studiului cultului personalit��ii lui Nicolae Ceau�escu, precum �i al perioadei de tranzi�ie: Ceau�escu. Anii num�r�torii inverse, Ia�i, Editura Polirom, 2002, respectiv Exit: Towards Post-Stalinism, White Plains, N.Y., M.E. Sharpe, 1990.

Razvan MIHAIU
06-15-2007, 14:38
Liberalizarea discursului istoric �n Rom�nia dup� 1989 a creat condi�ii pentru re�nnoirea agendei de cercetare academic�, �n special a istoriei perioadei comuniste, �ntr-un efort interdisciplinar la care au participat antropologia, sociologia, �tiin�ele politice �i istoria, precum �i lucr�rile memorialistice. Efortul de cercetare nu a vizat �ns� �n mod egal toate aspectele istoriei comunismului. Istoriografia perioadei comuniste s-a axat �n special pe studiul procesului de comunizare a Rom�niei, luptei pentru putere �n Partidul Comunist Rom�n, pe istoria regimului Ceau�escu, �n special a politicii sale interne �n anii 1980, a cultului personalit��ii, a politicii externe �i a statutului minorit��ilor na�ionale. Prin urmare, exist� �nc� pu�ine lucr�ri de sintez� privind istoria regimului comunist din Rom�nia, �n ansamblul s�u. O prima sintez� a regimului stalinist a fost oferit� de Victor Frunz�, cu accent pe procesul de represiune politic�, distrugerea elitelor politice rom�ne�ti �i instaurarea regimului politic de tip totalitar (18). Recent, acestei lucr�ri i s-au ad�ugat alte sinteze, totale sau par�iale, ale istoriei regimului comunist din Rom�nia (19).



Perioada de tranzi�ie de la regimul democrat la regimul comunist (1944-1946), a fost abordat� de numero�i istorici, care au documentat acapararea puterii politice de c�tre comuni�ti prin falsificarea grosolan� a alegerilor din 1946, eliminarea �i distrugerea opozi�iei �i a institu�iilor democrate prin �nscen�ri judiciare (20), eliminarea propriet��ii private, politizarea sferei publice �i instituirea unui sistem de control �i represiune crunt� asupra cet��enilor, axat pe principiul luptei de clas� (21). Numeroase lucr�ri au documentat �ngr�direa libert��ii religioase, infiltrarea clerului cu agen�i ai poli�iei politice, prigoana ab�tut� asupra Bisericii Greco-Catolice, subordonarea Bisericii Ortodoxe Rom�ne prin presiune, �antaj �i colaborare, arestarea �i �ncarcerarea preo�ilor recalcitran�i, campaniile de secularizare, restr�ngere a influen�ei Bisericii �i distrugerea unor l�ca�e de cult (22).





Note de subsol:



(18) Victor Frunz�, Istoria Partidului Comunist Rom�n, Aarhus, Editura Nord, 1984; Edi�ia a doua: Istoria stalinismului �n Rom�nia, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1990; Edi�ia a treia: Istoria comunismului �n Rom�nia, Bucure�ti, EVF, 1999, care include �i Revolu�ia �mpu�cat� sau PR dup� 22 decembrie 1989 �i 1994.



(19) Pentru o privire sintetic�, vezi Dennis Deletant. Rom�nia sub regimul comunist, Bucure�ti, Funda�ia Academia Civic�, 1997, precum �i capitolul despre comunism semnat de acela�i cercet�tor �n Mihai B�rbulescu, Dennis Deletant, Keith Hitchins, �erban Papacostea, Pompiliu Teodor, Istoria Rom�nilor, Bucure�ti, Editura Enciclopedic�, 1998. Pentru o ampl� sintez� a istoriei politice a Partidului Comunist �i a regimului comunist din Rom�nia, vezi Vladimir Tism�neanu, Stalinism for All Seasons. A Political History of Romanian Communism, Berkeley, CA, University of California Press, 2003. Edi�ie �n limba rom�n�: Stalinism pentru eternitate. O istorie politic� a comunismului rom�nesc, Ia�i, Editura Polirom, 2005. Pentru o introducere general�, vezi �i Adrian Cioroianu, Pe umerii lui Marx. O introducere �n istoria comunismului rom�nesc, Bucure�ti, Curtea Veche Publishing, 2005.



(20) Procesul lui Iuliu Maniu. Ancheta, Bucure�ti, Editura Saeculum, 2001.



(21) Vezi Dinu C. Giurescu, Imposibila �ncercare. Greva regal�, 1945. Documente diplomatice, Bucure�ti,

Editura Enciclopedic�, 1999; Dinu C. Giurescu, Guvernarea Nicolae R�descu, Bucure�ti, Editura All, 1996; �erban R�dulescu-Zoner, Daniela Bu�e, Beatrice Marinescu, Instaurarea totalitarismului comunist �n Rom�nia, Bucure�ti, Editura Cavallioti, 1995. Despre falsificarea alegerilor din 1946, vezi Virgil ��r�u, Alegeri f�r� op�iune. Primele scrutinuri parlamentare din Centrul �i Estul Europei dup� cel de al doilea r�zboi mondial, Cluj-Napoca, Editura Eikon, 2005. Pentru rolul propagandei �n instaurarea regimul comunist, vezi Eugen Denize, Propaganda, �n Rom�nia. Statul �i propaganda, 1948-1953, T�rgovi�te, Editura Cetatea de Scaun, 2005.



(22) Pentru istoria Bisericii Greco-Catolice, vezi Ioan-Marius Bucur Din istoria Bisericii Greco-Catolice Rom�ne (1918-1953), Cluj-Napoca, Editura Accent, 2003; Cristian Vasile, �ntre Vatican �i Kremlin. Biserica Greco-Catolic� �n timpul regimului comunist, Bucure�ti, Curtea Veche Publishing, 2003. Pentru istoria Bisericii Ortodoxe Rom�ne, vezi Codru�a Maria �tirban, Marcel �tirban, Din istoria Bisericii Rom�ne Unite (1945-1989), f. l, Editura Muzeului S�tm�rean, 2000; Cristina P�iu�an, Radu Ciuceanu (editori), Biserica Ortodox� Rom�n� sub regimul comunist 1945-1958, vol. 1, Bucure�ti, INST, 2001; Olivier Gillet, Religie �i na�ionalism. Ideologia Bisericii Ortodoxe Rom�ne sub regimul comunist, Bucure�ti, Editura Compania, 2001; Cristian Vasile, Biserica Ortodox� Rom�n� �n primul deceniu comunist, Bucure�ti, Curtea Veche Publishing, 2005. Pentru represiunea politic� �mpotriva preo�ilor, vezi �i �tefan Iloaie, Paul Caravia, Virgil Constantinescu, M�rturisitori de dup� gratii. Slujitori ai Bisericii �n temni�ele comuniste, Cluj-Napoca, Editura Rena�terea, 1995; Paul Caravia, Virgiliu Constantinescu, Flori St�nescu, Biserica �ntemni�at�. Rom�nia, 1944-1989, Bucure�ti, INST, 1998.

Razvan MIHAIU
06-15-2007, 14:39
�n ciuda rolului s�u de plac� turnant� �n instaurarea regimului comunist �i �n trasarea liniilor sale politice generale, perioada Dej a primit mult mai pu�in� aten�ie �n compara�ie cu perioada de dup� 1965, primele cercet�ri semnificative �n acest domeniu fiind de dat� relativ recent�. �ntr-o carte de pionierat publicat� �n 1995, Vladimir Tism�neanu a explorat "p�r�ile obscure" ale biografiei politice de tip stalinist a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, perceput� nu �n termeni apologetici, drept o perioad� de reafirmare a identit��ii na�ionale, ci ca o perioad� de teroare organizat� �i crunt� represiune politic� (23). Stelian T�nase a aplicat teoriile elitelor, dezvoltate de Robert Michels �i Giovanni Sartori, precum �i schema teleologic� de modernizare imaginat� de Cyril Black pentru a studia strategia de legitimare politic� �i dezvoltare economic� a elitelor politice comuniste (24). T�nase a eviden�iat faptul c�, pentru a-�i institui �i consolida domina�ia asupra societ��ii, autorit��ile comuniste au alternat perioadele de crunt� represiune politic� (1948-1953 �i 1957-1961) cu cele de cre�tere economic� �i o anumit� relaxare politic� (1953-1957 �i 1961-1965).



O direc�ie major� de cercetare a constituit-o istoria fenomenului concentra�ionar al Gulagului, rolul cresc�nd al poli�iei politice �i construirea unui stat poli�ienesc bazat pe represiunea de mas� (25), precum �i regimul de deten�ie inuman din �nchisorile comuniste, adev�rate centre de exterminare fizic� �i tortur� moral� (26). �ntr-o serie de lucr�ri, Ruxandra Cesereanu a �ncercat s� reconstituie infernul Gulagului, �n special pe baza lucr�rilor memorialistice (27). Dennis Deletant a studiat sistemul represiv al perioadei Dej (28), precum �i istoria Securit��ii �n perioada post-1965 (29). Pe baza unor cercet�ri de amploare





Note de subsol:



(23) Vladimir Tism�neanu, Fantoma lui Gheorghiu-Dej, Bucure�ti, Editura Univers, 1995.



(24) Stelian T�nase, Elite �i societate. Guvernarea Gheorghiu-Dej, 1948-1965, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1998.



(25) Pentru o lucrare general�, vezi Gheorghe Boldur-L��escu, Genocidul comunist �n Rom�nia, Bucure�ti, Editura Albatros, 1992.



(26) Vezi Romulus Rusan (coord.), Memoria �nchisorii Sighet, edi�ia a II-a rev�zut� �i ad�ugit�, Bucure�ti, Funda�ia Academia Civic�, 2003; Virgil Ierunca, Fenomenul Pite�ti, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1990; Paul Goma, Gherla, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1990; Constantin Cesianu, Salvat din infern, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1992; Ion Ioanid, �nchisoarea noastr� cea de toate zilele, 3 volume, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1999-2000.



(27) Ruxandra Cesereanu, Gulagul �n con�tiin�a rom�neasc�. Memorialistica �i literatura �nchisorilor �i lag�relor comuniste (eseu de mentalitate), Ia�i, Editura Polirom, 2005, Edi�ia a II-a rev�zut� �i ad�ugit�; pentru sistemul de represiune �n Rom�nia comunist�, vezi �i Ruxandra Cesereanu, (coord.), Comunism �i represiune �n Rom�nia. Istoria tematic� a unui fratricid na�ional, Ia�i, Editura Polirom, 2006.



(28) Dennis Deletant, Communist terror in Romania. Gheorghiu-Dej and the police state, 1948-1965, New York, Hurst, 1999. Edi�ia �n limba rom�n�: Teroarea comunist� �n Rom�nia. Gheorghiu-Dej �i statul poli�ienesc, 1948-1965, Ia�i, Editura Polirom, 2001.



(29) Dennis Deletant, Ceausescu and the Securitate. Coercion and dissent in Romania, 1965-1989, London, Hurst, 1995, pp. 13-56. Edi�ia �n limba rom�n�: Ceau�escu �i Securitatea. Constr�ngere �i disiden�� �n Rom�nia anilor 1965-1989, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1998.

Razvan MIHAIU
06-15-2007, 14:39
�n arhive, Cristian Troncot� a analizat istoria Securit��ii �n perioada de �nceput a acesteia, precum �i schimb�rile intervenite �n organizarea �i rolul s�u de-a lungul timpului (30). Marius Oprea a realizat, de asemenea, o culegere de documente privind istoria Securit��ii, cu ample adnot�ri (31). O alt� culegere de studii �i documente a reconstituit sistemul de supraveghere �i control politic exercitat de serviciul de cadre al PCR asupra membrilor s�i, o adev�rat� poli�ie politic� �n interiorul partidului (32). Istoria proceselor politice �mpotriva opozi�iei democrate �i a epur�rilor de partid a fost de asemenea documentat� de numeroase studii de caz, colec�ii de documente �i lucr�ri memorialistice, cu referire �n special la ac�iunile �mpotriva Anei Pauker, a lui Teohari Georgescu, Vasile Luca sau Lucre�iu P�tr�canu, precum �i a "lotului Noica-Pillat" de la sf�r�itul anilor 1950 (33).



Numeroase lucr�ri au analizat �ndoctrinarea sistemului de �nv���m�nt, aservirea �i politizarea istoriografiei �i transformarea sa �ntr-un instrument de legitimare politic� pus fie �n slujba dezna�ionaliz�rii �i rusific�rii for�ate, fie �n cea a unei propagande na�ionaliste de��n�ate �i xenofobe (34). Alte lucr�ri au documentat distrugerea unor ramuri de tradi�ie ale cercet�rii �tiin�ifice, prin interven�ia brutal� a autorit��ilor politice (35).



De�i nu prea multe, au fost �ntreprinse importante cercet�ri privind chestiunile agrare, inclusiv colectivizarea, la nivel na�ional sau �n diferite zone ele Rom�niei. Dumitru �andru a abordat istoria reformei agrare din 1945, precum �i m�surile politice care au premers demararea colectiviz�rii agriculturii (36). �ntr-una dintre primele lucr�ri





Note de subsol:



(30) Cristian Troncot�, Duplicitarii. O istorie a Serviciilor de Informa�ii �i Securitate ale regimului comunist din Rom�nia, 1965-1989, Bucure�ti, Editura Elion, 2003; Tor�ionarii. Istoria institu�iei securit��ii regimului comunist din Rom�nia, 1948-1964, Bucure�ti, Editura Elion, 2006.



(31) Marius Oprea (ed.), Banalitatea r�ului. O istorie a Securit��ii �n documente 1949-1989, studiu introductiv de Dennis Deletant, Ia�i, Editura Polirom, 2002.



(32) Marius Oprea, Nicolae Videnie, Ioana C�rstocea, Andreea N�stase, Stej�rel Olaru, Securi�tii partidului. Serviciul de cadre al PCR ca poli�ie politic�, Ia�i, Editura Polirom, 2002.



(33) Vezi, printre altele: Cu unanimitate de voturi, Sentin�ele proceselor politice, reunite �i comentate de Marius Lupu, Cornel Nicoar� �i Gheorghe Oni�oru, Bucure�ti, Funda�ia Academia Civic�, 1997; Reconstituiri necesare. �edin�a din 27 iunie 1952 a Uniunilor de Crea�ie din Rom�nia, edi�ie �ngrijit� de Mihaela Cristea, Ia�i, Editura Polirom, 2005; Ultima carte. Text integral al declara�iilor la anchet� ale lui Anton Golopen�ia aflate �n Arhivele SRI, introducere �i anex� de Sanda Golopen�ia, Bucure�ti, Editura Enciclopedic�, 2001. Pentru "cazul" P�tr�canu, vezi Mihai R�dulescu, Tragedia lui Lucre�iu P�tr�canu. Convorbiri cu Corneliu Coposu, Bucure�ti, Editura Ramida, 1992; Nicolae Henegariu (coord.) et al., Principiului Bumerangului. Documente ale procesului Lucre�iu P�tr�canu, Bucure�ti, Editura Vremea, 1996; Grigorie R�duic�, Crime �n lupta pentru putere 1966-1968. Ancheta Cazului P�tr�canu, Bucure�ti, Editura Evenimentul Rom�nesc, 1999; Belu Zilber, Actor �n procesul P�tr�canu. Prima versiune a memoriilor lui Belu Zilber, edi�ie �ngrijit� de G. Br�tescu, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1997; Lavinia Betea, Lucre�iu P�tr�canu. Moartea unui lider comunist. Studiu de caz, Bucure�ti, Editura Humanitas, 2001. Pentru "lotul Noica-Pillat", vezi Stelian T�nase, Anatomia mistific�rii. Procesul Noica-Pillat, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1997; Edi�ia a II-a, ad�ugit�, 2003.



(34) Vezi Vlad Georgescu, Politic� �i istorie. Cazul comuni�tilor rom�ni, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1991; Toader Buculei, Clio �ncarcerat�. M�rturii �i opinii privind destinul istoriografiei rom�ne�ti �n epoca totalitarismului comunist, Br�ila, Editura Libertatea, 2000; Florin M�ller, Politic� �i istoriografie �n Rom�nia, 1948-1964, Cluj-Napoca, Nereamia Napocae, 2003; Andi Mihalache, Istorie �i practici discursive �n Rom�nia "democrat-popular�", Bucure�ti, Editura Albatros, 2003.



(35) Vezi Doina Jela, C�t�lin Strat, Mihai Albu, Afacerea Medita�ia Transcendental�, Bucure�ti, Editura Humanitas, 2004.



(36) Dumitru �andru, Reforma agrar� din 1945 �n Rom�nia, Bucure�ti, INST, 2000; idem, Decretul 83/1949, �n "Arhivele Totalitarismului", anul I, nr. 1, 1993, pp. 133-145; idem, Statutul marii propriet��i funciare dinaintea promulg�rii decretului nr. 83/1949, �n Romulus Rusan (ed.), Anii 1949-1953: mecanismele terorii, Bucure�ti, Funda�ia Academia Civic�, 1999, pp. 714-734.

Razvan MIHAIU
06-15-2007, 14:40
dedicate �n �ntregime procesului de colectivizare, Bogdan T�n�sescu conchide c� acest fenomen a fost o dram� pentru marea majoritate a popula�iei rurale. Cu proprietatea pierdut�, foarte mul�i ��rani au fost nevoi�i s� p�r�seasc� satele �i s� plece �n ora�e, �n timp ce cei r�ma�i au devenit proletari agricoli (37). Fenomenul colectiviz�rii �n diverse regiuni a mai fost atins �n unele lucr�ri de doctorat (38), tomuri de documente (39), �i monografii focalizate pe colectivizarea la nivel na�ional (40) sau din anumite regiuni (41).



Recent, au fost realizate mai multe cercet�ri complexe privind situa�ia lumii rurale rom�ne�ti �n anii comunismului �i postcomunismului. Pornind de la modelul oferit de cercetarea lui Jan Myrdal �ntr-un sat din China comunist�, Aurora Liiceanu a f�cut �n anii 1990 o anchet� �n satul Surani, jude�ul Prahova (42). Un colectiv coordonat de Alina Mungiu-Pippidi �i G�rard Althabe a f�cut investiga�ii �n dou� localit��i aflate la poli opu�i �n imaginarul colectiv rom�nesc actual, Scornice�ti �i Nuc�oara. Concluzia autorilor este c�, dincolo de diferen�e, asem�n�rile �ntre cele dou� localit��i sunt mai importante �i acestea rezid� mai ales �n consecin�ele ingineriei sociale aplicate timp de jum�tate de secol. Cea mai bun� dovad� o reprezint� nostalgia generalizat� dup� comunism. Oamenii au r�mas �ncorseta�i �n mecanismele sociale instaurate de comunism, la discre�ia mafiilor locale (43).



Cultul megalomanic al personalit��ii dictatorului, mecanismele sale de propagare �i �nregimentare �n mas� prin propaganda regimului au fost analizate de numeroase lucr�ri, printre care cea mai sistematic� a fost scris� de Anneli Ute Gabanyi (44). Analiz�nd "stalinismul antisovietic" al lui Nicolae Ceau�escu, Pavel C�mpeanu a reliefat "originalitea negativ�" a cultului megalomanic al personalit��ii dictatorului, "vetust" nu numai pentru lumea democrat�, ci �i pentru elita stalinismului european (45).





Note de subsol:



(37) Bogdan T�n�sescu, Colectivizarea �ntre propagand� �i realitate, Bucure�ti, Editura Globus, f.a. [1994].



(38) Cezar Avram, Procesul de colectivizare a agriculturii �n Regiunea Oltenia, 1949-1962, Tez� de doctorat, Universitatea din Bucure�ti, 1998.



(39) Octavian Roske (ed.), Dosarul colectiviz�rii agriculturii �n Rom�nia, 1949-1962, Bucure�ti, Parlamentul

Rom�niei, Camera Deputa�ilor, 1992; Octavian Roske, Ion B�lan, Dan C�t�nu� (editori), Colectivizarea agriculturii �n Rom�nia. Represiunea total�. 1957-1962, �n "Arhivele Totalitarismului", anul III, nr. 1/1995, pp. 163-187; III, nr. 2/1995, pp. 129-141; III, nr. 3/1995, pp. 140-150; V, nr. 17, nr. 4/1997, pp. 174-188; nr. 18, 1/1998, pp. 173-178; nr. 19-20, 2-3/1998, pp. 161-169; nr. 21, 4/1998, pp. 215-223; nr. 22-23, 1-2/1999, pp. 201-216; nr. 24-25, 3-4/1999, pp. 180-189; Dan C�t�nu�, Roske Octavian (editori), Colectivizarea agriculturii �n Rom�nia. Dimensiunea politic�, vol. I: 1949-1953, Bucure�ti, INST, 2000; Gheorghe Iancu, Virgiliu ��r�u, Ottmar Tra�c� (editori), Colectivizarea agriculturii �n Rom�nia. Aspecte legislative. 1954-1962, Cluj-Napoca, Presa Universitar� Clujean�, 2000.



(40) Dorin Dobrincu, Constantin Iordachi (editori), ��r�nimea �i puterea. Procesul de colectivizare a agriculturii �n Rom�nia, 1949-1962, cuv�nt �nainte de Gail Kligman, Katherine Verdery, Ia�i, Editura Polirom, 2005.



(41) Marian Cojoc, Dobrogea de la reforma agrar� la colectivizarea for�at�, Constan�a, Editura Muntenia & Leda, 2001; Ancu Damian, Florin Breazu, Ion B�lan (editori), Colectivizarea �n Vla�ca, 1949-1950. Documente, Bucure�ti, Editura Vinea, 2002.



(42) Aurora Liiceanu, Nici alb, nici negru. Radiografia unui sat rom�nesc 1948-1998, Bucure�ti, Editura Nemira, 2000; vezi �i Jan Myrdal, Report from a Chinese Village, New York, Pantheon Books, 1965.



(43) Alina Mungiu-Pippidi, G�rard Althabe, Secera �i buldozerul. Scornice�ti �i Nuc�oara. Mecanisme de aservire a ��ranului rom�n, Ia�i, Editura Polirom, 2002.



(44) Anneli Ute Gabanyi, The Ceausescu Cult, Bucure�ti, The Romanian Cultural Foundation, 2000; Edi�ie �n limba rom�n�: Cultul lui Ceau�escu, Ia�i, Editura Polirom, 2003; vezi �i Mary Ellen Fischer, Nicolae Ceausescu. A Study in Political Leadership, Boulder, L. Rienner, 1989.



(45) Pavel C�mpeanu, Ceau�escu. Anii num�r�torii inverse, Ia�i, Editura Polirom, 2002, p. 9.

Razvan MIHAIU
06-15-2007, 14:40
Aspecte importante ale regimului comunist din Rom�nia au fost scoase �n eviden�� �i de memoriile unor personaje politice de prim rang din perioada Dej sau Ceau�escu, de�i ele au de cele mai multe ori un caracter subiectiv �i justificator, elud�nd practic adev�rul istoric �i responsabilitatea pentru anumite decizii politice �n esen�� ilegale (46). De aceea ele trebuie confruntate cu alte surse sau biografii documentate ale unor activi�ti sau func�ionari de partid, care ne pot schimba percep�ia asupra fac�iunilor dominante din partid. Spre exemplu, Robert Levy a realizat o monografie privind-o pe Ana Pauker, personaj care a supervizat �n primii ani procesul de colectivizare. Concluzia autorului este c�, �n ciuda imaginii construite dup� 1952 de rivalii din PMR ai Anei Pauker �i a responsabilit��ii sale f�r� t�gad� �n instaurarea regimului comunist, aceasta s-a pronun�at totu�i pentru adoptarea unei c�i proprii, moderate, �n colectivizarea agriculturii rom�ne�ti, diferit� de modelul sovietic (47).



Al�turi de cercet�rile secven�iale asupra unor aspecte majore ale regimului comunist, o contribu�ie major� o constituie editarea de documente. P�n� �n momentul de fa��, �n plan intern au fost publicate numeroase volume de documente, �n special de c�tre Arhivele Na�ionale, SRI �i Consiliul Na�ional pentru Studierea Arhivelor Securit��ii, dar �i de alte grupuri de cercetare (48), cu accent �ndeosebi asupra dimensiunii politice a istoriei regimului comunist (49) sau a aspectelor sale legislative (50).



Surse despre perioada comunist�, centrate mai ales asupra represiunii �i rezisten�ei anticomuniste, au mai fost publicate �i �n diferite reviste sau ca anexe extinse, la unele c�r�i de regul� cu caracter reconstitutiv. Importante studii, �n special cu caracter memorialistic, dar �i numeroase lucr�ri analitice, au fost publicate �n reviste care au avut ca scop recuperarea memoriei represiunii �i rezisten�ei �n perioada comunist�: Memoria,





Note de subsol:



(46) Pentru memorii ale unor cadre de partid marcante din perioada Dej, vezi Lavinia Betea, Maurer �i lumea de ieri. M�rturii despre stalinizarea Rom�niei, Arad, Ioan Slavici, 1995; Lavinia Betea, Alexandru B�rl�deanu despre Dej, Ceau�escu �i Iliescu. Convorbiri, Bucure�ti, Evenimentul Rom�nesc, 1997; Gheorghe Apostol, Eu �i Gheorghiu-Dej, Bucure�ti, edi�ie de cas�, regie proprie, 1998; Iulian St�nescu, Gheorghe Apostol se confeseaz�, interviu �n "Dosarele istoriei", nr. 12, 2001, pp. 41-48, nr. 2, 2002, pp. 40-43, nr. 3, 2002, pp. 51-58; Gheorghe Gaston Marin, �n serviciul Rom�niei lui Gheorghiu-Dej. �nsemn�ri din via��, Bucure�ti, Editura Evenimentul Rom�nesc, 2000; Paul Sfetcu, 13 ani �n anticamera lui Dej, Selec�ie, introducere �i note de Lavinia Betea, Bucure�ti, Editura Funda�iei Culturale Rom�ne, 2000; Cornel Burtic�, Culpe care nu se uit�, convorbiri cu Rodica Chelaru, Bucure�ti, Curtea Veche Publishing, 2001.



(47) Robert Levy, Ana Pauker. The Rise and Fall of a Jewish Communist, Berkeley, University of California Press, 2000. Edi�ia �n limba rom�n�: Gloria �i dec�derea Anei Pauker, Ia�i, Editura Polirom, 2002.



(48) Vezi Din documentele rezisten�ei, �n "Arhiva Asocia�iei fo�tilor de�inu�i politici din Rom�nia", nr. 1, 991, nr. 2, 1991, nr. 3, 1991, nr. 4, 1992, nr. 5, 1992, nr. 6, 1992, nr. 7, 1992, nr. 8, 1993.



(49) Vezi, selectiv: Ioan Scurtu (coord.), Rom�nia. Via�a politic� �n documente. 1945, Bucure�ti, Arhivele Statului din Rom�nia, 1994; idem (coord.), Rom�nia. Via�a politic� �n documente. 1946, Bucure�ti, Arhivele Statului din Rom�nia, 1996; Stenogramele �edin�elor Biroului Politic al Comitetului Central al PMR 1948, edi�ie �ntocmit� de Camelia Moraru et al., Bucure�ti, Arhivele Na�ionale ale Rom�niei, 2002; Stenogramele �edin�elor Biroului Politic �i ale Secretariatului Comitetului Central al PMR 1949, edi�ie �ntocmit� de Camelia Moraru et. al., Bucure�ti, Arhivele Na�ionale ale Rom�niei, 2003; Rom�nia. Via�a politic� �n documente. 1950, Bucure�ti, Arhivele Na�ionale ale Rom�niei, 2002; Cartea Alb� a Securit��ii, vol. 1, 23 August 1944-30 August 1948; vol. II, August 1948-Iulie 1958; vol. III, 1958-1968, Bucure�ti, SRI, 1994-1997; Arhivele Securit��ii, vol. 1, Bucure�ti, CNSAS, Editura Pro Historia, 2002.



(50) Gheorghe Iancu, Virgiliu ��r�u, Ottmar Tra�c� (editori), Colectivizarea agriculturii �n Rom�nia. Aspecte legislative, 1949-1962, Cluj-Napoca, Presa Universitar� Clujean�, 2000.

Razvan MIHAIU
06-15-2007, 14:40
Analele Sighet (51), Arhivele Totalitarismului (52), Anuarul Institutului de Istorie Oral�, Anuarul Institutului Rom�n de Istorie Recent� (53). La acestea se adaug� dic�ionare �i enciclopedii privind membrii de partid marcan�i �i tor�ionarii responsabili pentru implementarea represiunii politice �n Rom�nia, pe de o parte, sau victimele represiunii politice, pe de alt� parte. Informa�ii despre represiunea politic� din perioada comunist�, privind �n special campania de colectivizare, deport�rile din B�r�gan ale germanilor �i s�rbilor (54), mi�c�rile de rezisten�� anticomunist� (55), precum revoltele de la Bra�ov din 1987 (56), pot fi g�site �i �n lucr�ri de istorie oral�, care au utilizat �n special metoda "povestea vie�ii". Aceste surse �i instrumente de lucru sunt indispensabile pentru efortul de reconstituire sistematic� a istoriei regimului comunist (57).



�n concluzie, studiul regimului comunist se afl� �nc� �ntr-un stadiu incipient. Vreme �ndelungat�, cercetarea �tiin�ific� a fost st�njenit� nu doar de obstacolele explicit ideologice, ci �i de regimul extrem de restrictiv al accesului la surse. P�n� �n 1989 era practic imposibil� consultarea documentelor, la fel ca �i efectuarea interviurilor de istorie oral� privind istoria regimului comunist. Schimbarea de regim din anul amintit a deschis calea cercet�rilor pentru diferite subiecte, treptat devenind accesibile diverse fonduri aflate �n Arhivele Na�ionale Istorice Centrale �i la filialele jude�ene ale acestora, �n Arhivele Serviciului Rom�n de Informa�ii, �n Arhiva CNSAS, la Direc�ia Instan�elor Militare �i la Tribunalele Militare Teritoriale, precum �i �n arhivele comunale. �n acela�i timp, istoria oral�, altfel spus istoria cu martori, esen�ial� pentru �n�elegerea istorieirecente, constituie o surs� important� pentru cercet�tori, cre�ndu-se astfel premisele pentru o abordare mai complex� a istoriei regimului comunist, at�t la nivel na�ional, c�t �i la diferite niveluri locale �i regionale.





Note de subsol:



(51) Analele Sighet, Bucure�ti, Funda�ia Academia Civic�, vol. 1: Memoria ca form� de justi�ie, 1994; vol. 2: Instaurarea comunismului - �ntre rezisten�� �i represiune, 1995; vol. 3: Anul 1946 - �nceputul sf�r�itului, 1996; vol. 4: Anul 1946 - scrisori �i alte texte, 1997; vol. 5: Anul 1947 - c�derea cortinei, 1997; vol. 6: Anul 1948 - institu�ionalizarea comunismului, 1998; vol. 7: 1949-1953 - Mecanismele terorii, 1999; vol. 8: Anii 1954-1960. Fluxurile �i refluxurile stalinismului, 2000; vol. 9: 1961-1972. ��rile Europei de Est �ntre speran�ele reformei �i realitatea stagn�rii, 2001; vol. 10: Anii 1973-1989. Cronica unui sf�r�it de sistem, 2003.



(52) "Arhivele totalitarismului", revist� editat� de Institutului Na�ional pentru Studiul Totalitarismului, apare la Bucure�ti �ncep�nd din 1993. Pentru scopurile revistei �i agenda de cercetare a institutului, vezi Radu Ciuceanu, Un proiect realizat: INST, �n "Arhivele totalitarismului", anul I, nr. 1/1993, pp. 5-10.



(53) Vezi vol. 1, 2002: Despre Holocaust �i Comunism, Ia�i, Editura Polirom, 2003; vol. 2, 2003: Politic� extern� comunist� �i exil anticomunist, Ia�i, Editura Polirom, 2004.



(54) Smaranda Vultur (ed.), Istorie tr�it� - istorie povestit�. Deportarea �n B�r�gan, 1951-1956, Timi�oara, Amarcord, 1997; Miodrag Milin, Liubomir Stepanov, Golgota B�r�ganului pentru s�rbii din Rom�nia, 1951-1956, traducere de Ivo Muncean, Timi�oara, Uniunea Democratic� a S�rbilor �i Cara�ovenilor din Rom�nia, 1996.



(55) Pentru istoria rezisten�ei anticomuniste, vezi �tefan Bellu, P�durea r�zvr�tit�. M�rturii ale rezisten�ei anticomuniste, Baia Mare, Editura Gutinul, 1993; Adrian Bri�c�, Radu Ciuceanu, Rezisten�a armat� din Bucovina, 1944-1950, Bucure�ti, INST, 1998; Ioan E�an, Vulturii Carpa�ilor. Rezisten�a anticomunist� din Mun�ii F�g�ra�. 1948-1958, Bucure�ti, Editura RAR, 1993; Garda Tineretului Rom�n [Bra�ov, 1958]. Istoria unei organiza�ii anticomuniste, edi�ie �ngrijit� de Marius Oprea �i Horia Salc�, Bra�ov, Transilvania Expres, 1998; Ion Gavril�-Ogoranu, Brazii se fr�ng, dar nu se �ndoiesc. Rezisten�a anticomunist� �n Mun�ii F�g�ra�ului, 4 vol., Timi�oara, Editura Marineasa, 1993-1995, 1999; vol. 4, F�g�ra�: Mesagerul de F�g�ra�, 2004; Doru Radosav, Valentin Orga, Almira �entea, Florin Cio�anu, Cornel Jurju, Cosmin Budeanc�, Rezisten�a anticomunist� din Mun�ii Apuseni. Grupurile "Teodor �u�man", "Capot�-Dejeu", "Cruce �i Spad�". Studii de istorie oral�, Cluj-Napoca, Editura Argonaut, 2003.



(56) Marius Oprea, Stej�rel Olaru, Ziua care nu se uit�, Ia�i, Editura Polirom, 2002. Edi�ie �n limba englez�: The Day We Won't Forget. 15 November 1987, Bra�ov, Ia�i, Editura Polirom, 2003.



(57) Liviu Marius Bejenaru, Florica Dobre (coord.) et al., Membrii CC al PCR 1945-1989. Dic�ionar, studiu introductiv de Nicoleta Ionescu-Gur�, Bucure�ti, Editura Enciclopedic�, 2004; Doina Jela, Lexiconul negru, unelte ale represiunii comuniste, Bucure�ti, Editura Humanitas, 2001. Ultima carte reune�te peste 1700 de portrete de anchetatori, gardieni, temniceri �i tor�ionari care au fost implica�i �n sistemul de represiune comunist.

vBulletin� v3.6.7, Copyright �2000-2008, Jelsoft Enterprises

De la: 9am246030, la data 2011-03-24 12:34:17

din comentariu cred ca te-ai adresat mie, asa ca incerc sa-ti raspund direct, asa-mi place, sa fiu direct , indiferent daca supar sau nu pe cineva:
daca tu te consideri sustinator al puterii, te inseli, si chiar nu este nevoie de oameni ca tine, adica pe romaneste, nu trebuie sa existe laudatori, poporul isi da seama si singur de rezultatele unei guvernari, asa cum a taxat guvernarea liberala ...
rezultatele vorbesc, iar rezultatele acestui guvern se lasa asteptate, in primul rand din cauza ca nu toti boii trag la aceeasi caruta...
cand spun rezultate nu ma refer neaparat la cresterea economica, ma refer la buna gestionare a fondurilor bugetare; legea salarizarii unice, legea pensiilor, restructurarea aparatului bugetar.. toate, absolut toate, au produs mai mult miscari sociale, pierderi de voturi inutile iar efectele au fost tocmai pe dos:
-a crescut indemnizatia pentru cresterea copilului pentru majoritatea mamelor, in dauna catorva mii de mame care luau sume fabuloase si nemeritate, deci bugetul nu a castigat nimic, dar s-au pierdut voturi, nu mai vorbesc ca s-au dat vreo 5 variante de lucru cand totul era o treaba simpla...
-au crescut pensiile militarilor fara nici o justificare legala, daca s-au recalculat dupa legea unica a pensiilor nu puteau sa creasca, nicicand in romania o pensie nu poate ajunge la un procent de 70-80% din ultimul salariu, iar daca mai tinem cont si de faptul ca s-au pensionat pe la 42-45 ani, deci vechime in munca ioc, nu vad cum naiba au crescut pensiile militarilor ( sunt si care au scazut, dar acolo sigur trebuie sa fie ceva greseli de calcul, vechime incompleta,...ca sunt cazuri izolate), deci bugetul iar nu a castigat nimic dar imaginea pdl a fost serios avariata, degeaba...
- acum vin bugetarii: s-au redus salariile cu 25 %, s-a spus ca pana la 1.01.2011, apoi iar s-a amanat... ce era asa greu sa se aplice legea salarizarii unice? inseamna ca aceasta lege nu rezolva problema salarizarii, alta explicatie nu poate fi... s-a spus clar ca aceasta lege trebuie sa creeze un echilibru intre salariul minim si cel maxim intre bugetari, intre salariul minim si cel maxim pentru o anumita functie, pai atunci sunt convins ca la multe persoane salariile le cresteau cu mai mult de 25 % daca se aplica legea dar probabil ca erau si destule care pierdeau (sefi, sefuleti, relatii , cunostinte,) cu salarii babane si nejustificate...
-s-a facut mare tam-tam cu salariile de merit acordate la ministerul de finante, la sanatate, la garda financiara, de la 1 iulie s-a zis ca nu se mai dau, apoi de la 1.10.2010, si vreau sa spun ca s-au dat tot timpul, iar de la 1.01.2011 s-au introdus in salarii... efecte? greve, demonstratii, pierderi de imagine pentru pdl, implicit pierderi de votanti, ca la salarii mai nimeni nu a pierdut, ba la unele institutii-primarii de exemplu, de la 1.06.2010 a crescut salariul cu 15-20% ca pe urma aplicand reducerea cu 25 % de la 01.07.2010 sa nu se piarda nimic..
-reducerea aparatului bugetar- s-au dat afara fel de fel de directori numiti de fosta guvernare, s-au desfiintat unele agentii iar in urma proceselor care au avut loc s-au repus in functie, s-au platit salariile din urma s-au in multe situatii se platesc si acum 2 oameni pe acelasi post...
-nici prin scoli sau spitale situatia nu este prea roz iar cel putin in sanatate coplata este o aiureala, sa-l pui sa platesca vizita la doctor si retetele tot pe cel care iti tine in viata sistemul..., in conditiile in care in spital nu-ti da nici macar un simplu calmant, tot trebuie cumparat.. doar cazare li se ofera pentru milioanele de lei cu care cotizeaza lunar aproape toti salariatii...
in loc de coplata era bine daca se reusea sa se depisteze unde merg banii alocati sanatatii, ca de 4-5 ani se investesc miliarde de euro in sistem si serviciile sunt din ce in ce mai proaste, este o mafie in domeniul farmaceutic iar medicii sunt complici...aici trebuiesc cautate solutii, sunt multi bolnavi cronici, aflati in evidente, ar trebui ca statul sa le asigure direct medicamentatia lunara prin farmacii de stat, ar trebui incurajata industria noastra farmaceutica...
aceste probleme nu lea creat pdl, dar ma asteptam sa le rezolve, nu sa le amane, propuneri au fost dar vointa nu prea, asa cum am zis, nu trag in aceeasi directie toti boii...

De la: 9am243736, la data 2011-03-24 13:32:25

De la: 9am246030, la data 2011-03-24 12:34:17

Stimate domn,
Afirmatia dv.ca doriti sa fiti direct ma bucura si as vrea si eu sa va imit..

Noi grupul PDL vrem sa fim considerati mai degraba crestin democrati.daca dumneta ne vezi sustinatori ai puterii ,ei bine ,este ceva conjuctural caci noi si cand PDL nu va mai fi la putere vom fi tot crestin-democrati.
Puterea nu ne avantajeaza pe noi mai mult ca pe dumneta iar masurile de austeritate ne lovesc si pe noi,numai ca noi intelegem si dece,ca nu trebue doar sa cerem de la tara,respectiov dela majoritate ci sa o si ajutam,adica sa ne punem intrebarea celebra,ce facem si noi pentru Tara..
Apoi,domnule,eu nu ma adresez poporului,noi suntem simpli cetateni si aprobam parerea dv.ca poporul trebue sa decida singur.

Deci pana aici nu avem contradictii.

Nu putem sa te aprobam ca politica coalitiei actuiale nu a avut rezultate,.decat daca suntem doar niste oameni egoisti si nu avem simt patriotic.
Guvernul a facut reforme care se cereau de 20 ani:in invatamant,sanatate,sistem unic de pensii,lege justa pentru salarii,cod al muncii pentru ceea ce facem noi si dorim,capitalism romanesc etc etc.

Ca au produs miscari socieale,evident,altfel ar semana cu reformele lui tariceanu sau Iliescu.Cine cunoaste psihologia maselor poate sa spuna ca reformarea,reformele sperie nu numai pe profitorii sistemului)in cazul nostru fostele guverne) dar si pe cei multi care vor trai o stare de anxietate,de neliniste.Noul provoaca la cei multi angoase,iata si cei care plang comunismul,nostalgicii pot fi intelesi,caci sistemul le dadea loc de munca sigur,viata la limita,le lua doar libertatea de care multi nici nu aveau nevoie.
Acelas lucru se intampla si cu reformele actuale si Boc a avut mare curaj iar PDL a scazut in sondaje lucru anticipat si poate si normal.Amintiti-va ce disperare a fost cand s-au taiat barbile boierilor si s-au interzis antereile,cat de hulit a fost domnitorul.

Dumneta enumeri cate s-au facut si cate au suportat salariatii,pensionarii si aveti drepptate.
Poate uitati doar sa spuneti ca soarta a vrut ca aceasta criza sa fie manevrata de PDL si celelalte partide din coalitie.
Este usor sa stai in opozitie si sa plangi poporul capitalizand si sindicatele ai caror lideri comunistoizei stau acolo de 20 de ani si,daca nu va supara cuvantul,se imbogatesc.Exemplele sunt foarte multe daca nu chiar toti.
Dece sa vrea aceste sindicate sa piarda puterea,sa se reformeze sistemul�,dece sa vrea PSD si aliatii lor PDL sa sprijine reforma si sa nu se transforme in trompete populiste si sa se erijeze in salvatori ai poporului.

Dv.Ca la antena 3 va folositi de exemplificari si de efectul lor imediat si propagandistic.Nu va intereseaza viitorul tarii,reformarea tarii pentru ca prin ea insasi sa poata ulterior creste bunastarea oamenilor.

Nu nu va intereseaza.

Este usor sa faci propaganda plangand scaderea asistatilor sociali,scadere nr.bugetari,scaderea pensiilor nedrepte ca valoare,nu doriti sisteme corecte si juste,drepte in care sa se traiasca rau sau bine in functie de realizarile poporului.

Va place nedreptatea.ca si Cuconul Leonida dv.cereti statului sa dea salarii,pensii mari,pentru ca,ii raspunde acesta sotiei sale,de aceea este stat.
Respectand democratia ,evident aveti dreptul la opinie.
Dar nu mai spuneti ca sprijiniti puterea.

Adica sprijiniti puterea dar sunteti impotriva reformelor care le face.

Noi PDL-istii de pe forum nu ne intereseaza puterea ci ne intereseaza progresul Romanie si sprijinim reformele pentru a nu ne mai fi rusine in Europa unde romanii se uita cu jing.

Ce oferim Europei?
Pai ce spuneti dv.(o sinteza a A#) si mai concret pe Adrian severin si circul PSD.
Cat despre PNL acesta nu mai este PNL ci o pastisha socialista(cititi articolul de mai sus)

Cu bine!

De la: 9am243736, la data 2011-03-24 13:32:25

De la: 9am246030, la data 2011-03-24 12:34:17

Liberalimul romanesc este un bolnav intr-o tare critica.

Aceata este ideea principala a acetei analize. Nici invocarea traditiei
liberale, nici aderarea la micarea lberala europeana, si nici dublul dicusr
referitor la piata nu sint argumente care sa sprijine temeinic actuala pozitie a
PNL. � Drago Paul ALIGICA.

Notiunea ca PNL se sprijina pe o doctrina clara si ca aceata doctrina este
�liberala" ramine unul dintre miturile politicii romanesti. Care este insa
continutul acestei doctrine? Azi, in toata lumea, atit dreapta cit si stinga se
revendica in mare masura de la liberalim. De aceea �liberalism" este la ora
actuala unul dintre cei mai confuzi termeni ai lexiconului politic. Exita
liberalim de dreapta si liberalim de stinga, liberalim economic si liberalim
social, liberalim claic si liberalim modern s.a.m.d.

Spectacolul filialelor PNL, afirmindu-si indirjite prin vot �identitatea
liberala", ar fi comic daca n-ar fi trist. In abenta unor documente doctrinare
serioae si a oricarei urme de premeditare ideologica in rindurile ierarhiei
partidului, subtanta �liberalimului" PNL ete foarte greu de stabilit. Ramine
atunci ca elementele �doctrinei" PNL a fie identificate foloind alte chei de
decifrare decit cele obinuite. In acet caz sintem obligati a ne referim la
temele implicite in dicurul PNL-itilor atunci cind sint pusi in situatia a dea
explicatii cu privire la aceata chestiune.

Traditie problematica

Prima tema este traditia antebelica a partidului. Intr-adevar, PNL-itii fac
mereu referinta la ea. Din pacate, aceata complica in loc a implifice lucrurile.
Aportul doctrinar al acesei trimiteri este nul. In curul itoriei sale,
traiectoria PNL a strabatut de la stinga la dreapta aproape intreg spectrul
politic. In plus, poti gasi coexitind, in orice moment din itoria sa, elemente
atit de dreapta cit si de stinga in doctrina expusa si in practica politica.
Variatia este extrema: de la cel mai �rou" radicalism la cel mai profund
nationalim etnicit. Or, aceata face irelevanta trimiterea la bagajul doctrinar
istoric.

A incerca a trimiti la itorie este in cazul PNL, ca in cazul majoritatii
partidelor cu vechime, un act reflex de stabilire a unei genealogii politice, si
nu un argument de intemeiere doctrinara.

Optiunea europeana.
Cealalta tema ete afilierea la grupul liberal- democratilor europeni. Ca si in
cazul traditiei itorice, aportul doctrinar al acestei afilieri este mai mult
derutant decit clarificator. Doua sint motivele: in primul rind, gruparea
liberal-democrata europeana este o grupare eterogena, contituita mai degraba din
ceea ce ramine dupa ce prima mina a partidelor europene a fot triata intre
socialiti si populari. Poti gasi acolo un spectru larg de pozitii: de la stinga
la centru-dreapta si orice vrei intre ei. Totui, si acesta este al doilea motiv,
cind trebuie sa tragi o linie, centrul de greutate al gruparii cade in mod
incontetabil la stinga, lucru confirmat si de pozitionarea sa in Parlamentul
European. Ori, PNL se pretinde, si este perceput in spatiul romanesc, drept o
entitate de dreapta. Evocarea repetata a afilierii la grupul liberal-democratilo
r europeni nu face decit sa amplifice confuzia.

Capitalim radical, dar pe hirtie Daca asa stau lucrurile, atunci aceste doua
modalitati de a stabili, in abenta reorturilor normale, subtanta doctrinara a
PNL, sint niste etichete lipite de continut: ni se pune ca PNL este �liberal"
pentru ca este �PNL" si pentru ca este afiliat la ceva european ce are in titlu
cuvintul �liberal". Ramine ina in joc un al treilea element: accentele radicale
pro-piata ale unor lideri ce se angajeaza ocazional in retorica de tip
Thatcher-Reagan.

Dar notiunea ca aceata ar reprezenta o linie doctrinara in PNL, chiar si
minoritara, este sitematic contrazia nu numai de alte declaratii si atitudini
(uneori ale aceluiasi lider in chiar acelais discurs), dar chiar si de practica
politica a partidului.

Prin statut, organizare, conduita si agenda politica, PNL se prezinta ca un
tipic partid oligarhic �de tranzitie", strain cu totul de dinamica si fervoarea
revolutionar- reformatoare pro-capitalita a gruparilor �thatcherite" . Pe scurt,
nici elementul practic, singurul care ar mai putea cit de cit a ne ajute, fie si
in mod indirect, la clarificarea situatiei doctrinare a PNL, nu duce nici el
prea departe. Teorie contrazisa de practica

Toate acete concluzii nu sint o noutate. Politologii, jurnalistii si
comentatorii politici romani au eizat in mod repetat aceasta paradoxala carenta
a PNL si contradictiile �liberalismului" pe care-l afieaza. De altfel, azi s-a
creat o ituatie paradoxala in care ideile si preocuparile doctrinare sint mai
bine reprezentate in redactiile mass-media si pe forumurile de discutie pe
Internet decit in partidele ce se pretind vehiculele politice ale acestor idei.
In Romania exita azi nu mii, ci zeci de mii de indivizi care fie prin studiu,
fie prin experienta angajarii zi de zi in contructia sau administrarea
intitutiilor capitalismului, fie prin impla interactiune inteligenta cu aceste
institutii, sint in proces de a-i crea o identitate politica de centru-dreapta,
clasic-liberala au neo-conservatoare. De aemenea, sint altii ce se indreapta pre
un liberalim modern, de stinga. Proceul lor personal de articulare
identitar-politica este cu ani-lumina inaintea procesului similar la nivelul
partidelor politice. Este inevitabil ca mai devreme sau mai tirziu ei vor refuza
sa mai inchida ochii la mitul �doctrinei liberale" sub care PNL ii ascunde acum
vacuitatea doctrinara si lipa acuta de imaginatie politica. Ce va urma ete greu
de prevazut. Criza cronica Nu incape indoiala ca majoritatea membrilor PNL se
doreste de dreapta.

A te afirma insa de dreapta si a avea o doctrina coerenta de dreapta sint doua
lucruri total diferite.

Are PNL o doctrina de dreapta? Este ea liberala?

Membrii PNL par convinsi de astas i trebuie a le respectam convingerile, dar nu
aceasta este problema.

Ce este pina la urma liberalimul romanec?

Care sint conturile ale doctrinare?

Care este corepondenta doctrinara intre PNL si partidele dreptei europene?

Care este �proiectul liberal" pentru Romania?

Ce ineamna a fi liberal in Romania s i Europa secolului 21?

Ce inseamna a fi de dreapta in Romania?

Sint intrebari al caror raspuns reprezinta nu numai o obligatie pe care PNL o
are fata de electoratul roman, dar si o necesitate strategica de prim ordin
pentru supravietuirea partidului.

Rezolvarea crizei cronice a PNL depinde in buna maura si de iesirea din
prelungita confuzie identitara in care dreapta romaneasca e afla de atita vreme.
�

�Salvatorul" Stolojan pe parcurul mandatului de presedinte al PNL pe care il
detine acum Crin Antonescu, in numele predeceorului acetuia, Teodor Stolojan,
dar mai ale o eventuala revenire a sa in fruntea liberalilor, a fot invocat de
mai multe ori.

Fost consilier la Cotroceni al presedintelui Basescu, caruia i-a cedat locul sau
in competitia prezidentiala in 2004, in urma unui moment ale carui sensuri
definitive nu sint nici pina astazi cunsocute, Stolojan este mereu ditribuit in
scenarii care vizeaza chimbarea actualei conduceri liberale si reorientarea
politica a PNL.

Este important de consemnat faptul ca, aproape de fiecare data cind asemenea
scenarii au prins contur public, Teodor Stolojan s-a ferit a mege pina la capat
ca ar avea de-a face cu ele. (C. Patraconiu)


Cine este Dragos-Paul Aligica -a nascut in 1966, la Bucureti. Actualmente este
cercetator la Intitutul Hudson din Wahington si, de asemenea, profeor asociat al
NPA din Bucureti. Este doctor in stiinte politice la Univeritatea Indiana din
Bloomington. In plus, are doua doctorate la Bucuresti, in economie si in
sociologie. Autor al mai multor carti si al multor studii de pecialitate,
Drago-Paul Aligica este unul dintre cei mai atenti obervatori si analisti ai
economiei si geopoliticii contemporane.____________

De la: 9am129906, la data 2011-03-24 14:28:55

De la: 9am243736, la data 2011-03-24 13:32:25

De la: 9am246030, la data 2011-03-24 12:34:17

sincer, asteptam raspunsul de la altcineva iar daca tot te-ai oferit sa-l dai, puteai sa faci un efort minim si sa razpunzi concret la problema mea, nu sa vii cu texte din astea, nu este cazul, nu sunt pdl-ist, nici pnl-ist, nici psd-ist, am votat si sprijinit puterea actuala tocmai pentru ca am fost de acord cu ce au zis ca fac, ideea este ca nu au facut sau au amanat, sau au facut dar gresit, din contra au pierdut doar votanti cand in mod normal ar fi trebuit sa castige... dar prostia se plateste intotdeauna ca de la tine inteleg ca pdl-istii doresc progresul romaniei, deci numai faptul ca sunt prosti au reusit sa aduca partidul unde este... eu credeam ca nu sunt uniti si ca nu trag toti in aceeasi directie. e bine ca m-ai luminat...
asta daca stii romaneste citi si gandi, am zis mai sus de ce...
in rest, tot ce ai spus este apa de ploaie, exact ca reformele si progresul romaniei iar daca inca nu ai ajuns sa faci distinctie intre un sustinator pdl si un pdl-ist, lasa-te de politica... sau eventual cumparati vreo doua sedinte la un psiholog...

De la: 9am129906, la data 2011-03-24 14:38:49

De la: 9am243736, la data 2011-03-24 13:32:25

De la: 9am246030, la data 2011-03-24 12:34:17

s-au incalecat sarcinile de partid?

De la: 9am246030, la data 2011-03-24 11:49:15Iata ca dupa interventia rapida a unei echipe PDL forumul nostru a intrat in normalitate.

Depasiti intelectual,.asa zisii nostri adversari,au terminat prin inchinarea steagului.

Nu se mai aude nici piscuitul lor,nici latraturile injurioase.

Acuma de pa acest forum se poate invata despre ideologia PDL,desore crestin-democratie,despre gafele monumentale ale asa numitei opozitii,o fundatura socialista care nu se va revigora prin infuzia unor tradatori liberali de tipul lui Porumbel.

Opozitia nu mai are resurse nici aici,nici in tara,nici in Parlament.

Haiduceala de tip cat mai multe motiuni,contestatii ale rusinii la Curtea Constitutionala si mai ales scandalul Severin si al Presedintelui judetian Pitesti a facut pe asa numitii ideologi Uslasi sa amuteasca.

Cred ca suntem pe calea cea buna.

Bai, postache, oamenii mai au si tb., nu numai ca voi la deschis gura sa v'o umple cu zoaie tatucul
vostru, latrailor!
Ba, pedelacheule, ceea ce crezi tu si ceilalti cretinoizi pupinbasicsti is doar idiotenii balosite, fara nicio valoare!
Mars , loaza comunista dupa ceasca!

"NIHIL SINE DEO!"

De la: 9am246048, la data 2011-03-23 09:31:01jigodia mioritica
Cum putem oare sa caracterizam pe fostii securisti si fii lor care in spatele celor 20 ani de regim democrat ambiguu aspira azi la functia suprema in stat.
De sigur,pentru a ajunge in situatia dlui Organ sau Oprescu in primul rand trebue sa nu mai ai sensatii neplacute cand minti,cand devii populist sau demagog.Adesea asemenea indivizi sunt numiti si jigodii,persoane desconsiderate.
Dar sa vedem cum vede un bloger asemenea specimene
Parca e un dat al neamului sa avem carmuitori vicleni si prosti. Probabil ca veti sari si veti spune, ca a fi viclean presupune o doza ridicata de desteptaciune. Asa e, dar nu pe plaiurile mioritice. La noi, s-a format de veacuri o specie aparte de viclean. Un smecher de termen scurt. Am vazut vicleni si prin alte parti, cum sunt englezii spre exemplu. Ei au un gen de viclean stilat, istet, care gandeste pe termen lung. Si de regula nu gandeste dupa capul lui, ca nu are voie. Vicleanul englez, cand incepe sa urce scarile puterii, se conecteaza voluntar la viclenia colectiva, istorica. Ca sa aiba acces la tribuna, sa i se dea voie sa speek-uiasca, trebuie sa aiba pedigree. Adica scoala si referinte, atestate care sa-i confirme capacitatile mentale. Si tine si de traditie. El pune mai presus de interesele proprii, the family, God and The Queen si se gandeste de doua ori inainte sa traga vreo teapa.

Jigodia mioritica n-are mama si tata. Nu stiu daca tineti minte o zicala: Tiganul cand s-a vazut imparat, intai pe tac-su l-a spanzurat !. O aluzie generalizata, desigur.
In orice colt al istoriei am privi, gasim acelasi pattern: dorinta acerba de accedere pe culmile puterii pentru propriul beneficiu. Nici o urma de moralitate, bine, rau, grija pentru aproape, model universal etc. Sa puna mana pe bani, cu orice pret, cat mai repede si pe urma sa -spele putina- inainte ca urmatoarea jigodie sa-i ia locul si averea. Sunt pline analele de domnitori veniti de nicaieri, care pentru o tura cu tronuletu' si-au vandut sufletele, stramosii si poporul.
Stiti care a fost cel mai mare spagar din istorie ? Carol II. Putini stiu cate valize cu bani au carat la Capsa Malaxa si Mociornita, ca sa obtina contractele cu armata. Apoi valizele au luat definitiv calea exilului. Ati auzit de Marmoros Bank ? A dat faliment in 1940, dupa ce Carol II a pierdut-o la cazino in Monte Carlo. Acolo avea si bunica-meu saracul depusi niste bani.

Mi-aduc aminte, cu ani in urma am vazut la televizor faza cand a fost arestat Razvan Temesan, taticul BANCOREX-ului. Genul de jigodie cu diploma si epoleti. La cateva zile a fost eliberat. Nevasta-sa drept multumire, s-a intins pe jos si a pupat pamantul zicand: Multumescu-ti tie Doamne ca ai facut dreptate, si ai scapat un om nevinovat !. Nu stiu la ce Dumnezeu se referea, cred ca la cel al hotilor.
Acum patru ani am fost undeva prin Baragan la un parastas, intr-un sat amarat pe nume Movilita. In mijlocul campului se ridica o manastire cu trei maici. Am ramas putin surprins de un aspect: manastirea fusese refacuta, iar in mijloc trona o catedrala. Nu glumesc, era o imensitate de biserica, mai mare decat mitropolia chiar. Am intrebat o maicuta si mi-a spus ca a fost o donatie din partea �unuia- din Constanta. Se mira si ea, pentru ca duminicile abia vin doi, trei, la slujba, dintr-un sat de optzeci de suflete. In acel moment mi-a fost clar: vreun Becali s-a gandit ca-i prisosesc banii de ciunga si si-a zis: Ia sa ma pun eu bine cu divinitatea, ca nu se stie !. S-a gandit la el, nu la ceilalti. Mai bine facea o scoala, un spital. Nu, ca sa faci asa ceva, iti trebuie minte. Si nu numai minte, ci si acte pe banii investiti. Exact ce lipseste jigodiei mioritice.

Stau si ma intreb, pe ei nu-i doare cand vad batrani flamanzi, oameni murind prin spitale, nevinovati tarati prin tribunale de judecatori corupti, copii fara educatie si lista continua la nivel macro cu: agricultura de subzistenta, criminalitate in crestere, paduri taiate si o mizerie generalizata ?
Ce om poate sa fie insensibil la asemenea grozavii ? Acel om, nu e om ci jigodie !
Pentru jigodie exista AZI, ACUM ! Maine, nu se stie !
Stiti cum arata o jigodie ?
In celebrul film pentru copii -Stapanul Inelelor-, era un personaj pe nume Golum. Unul dezbracat, plesuv si urat. La origini si el fusese Hobbit, la fel ca ceilalti. Apoi treptat, dorinta de a obtine Nepretuitul Inel, l-a transformat intr-un mostru hidos, ascuns si viclean.
Comparatia e puerila, insa mi-am adus-o aminte si e infiorator de reala. De ce ? Nu vi se pare ca romanul se transforma pe zi ce trece intr-un Golum ? Oamenii nu mai au repere morale, credinta si alte valori decat banul. Se duc la Biserica din cand in cand, si cei mai multi in al doisprezecelea ceas. Notiuni precum: drept, stramb, bine, rau, cinste, necinste, adevar, minciuna, si-au pierdut esenta.

Cu ani in urma eram la tara, undeva prin Oltenia. Il vad pe un vecin calare pe caruta si il intreb unde se duce. Imi spune ca in deal, sa ia niste porumb. De fapt, se ducea la furat de pe tarlaua altuia. Pentru el era un gest absolut normal. Un alt vecin, cu ceva timp inainte, fusese batut de altii pentru ca ii prinsese la furat prune si se legase de ei. Noroc ca bietul om n-a avut pusca, ca intra la parnaie. Asa a intrat in spital.

Am impresia ca jigodismul e un fel de pattern arhaic. E intiparit in creier, aproape de intinct si face parte din kitul de supravietuire al unei bune parti a neamului romanesc. Altfel nu-mi pot explica, cum odata cu -revolutia- au iesit atat de multe jigodii la suprafata. Cu atata entuziasm, incat in decembrie cand se tragea pe strazi, ei isi frecau palmele cu gandul la viitoarele �afaceri-.
Am spus-o de multe ori, daca maine l-as lua pe cel mai amarat si inversunat critic al politicii romanesti si l-as sui in scaun de ministru, a doua zi si-ar trage un mertzan, doua jeepuri si o vila in Pipera. Daca l-as intreba de ce, mi-ar spune senin: Pai ce, eu sa fiu mai prost ?.
Jigodismul tine de educatie, se transmite din tata in fiu, generatii la rand. Jigodia a invatat de la parinti sa fure. Acesta este adevarul. Si tot atat de adevarat e si faptul ca istoria le ofera jigodiilor atat de multe oportunitati, incat le e imposibil sa dispara.
Ce e intereant, jigodia ca sa prospere are nevoie de prosti. Si multi , m-ar fi corectat cineva mai demult.

Dan Puric: Apelul lui Gabriel Liiceanu catre lichele este gestul unui intelectual de buna-credinta, dar ca, din pacate, dupa cum spunea Nietzsche, nu poti impiedica fiarele sa fie fiare. Asta imi aminteste de o intamplare povestita de Petre Tutea pe care-l cunoaste bine domnul Liiceanu. Se duce Tutea intr-o zi la Capsa si spune: Domnule, licheaua nu evolueaza!, la care Puiu Iancovescu ii raspunde: Te inseli, Petrica. Eu am un amic care, de cate ori il intalnesc, e din ce in ce mai jigodie. Lichelele de azi sunt jigodiile de maine si nu cred ca vom scapa de ele.

pheideas.blogspot.com/2009/04/parca-e-un-dat-al-neamului-sa-avem.html
Publicat de pheideas

Ai mai postat'o, idiotule, p'asta, uiti asa repede, de la fundul basecscian pan' la gura?

"NIHIL SINE DEO!"

De la: 9am246030, la data 2011-03-24 11:49:15Iata ca dupa interventia rapida a unei echipe PDL forumul nostru a intrat in normalitate.

Depasiti intelectual,.asa zisii nostri adversari,au terminat prin inchinarea steagului.

Nu se mai aude nici piscuitul lor,nici latraturile injurioase.

Acuma de pa acest forum se poate invata despre ideologia PDL,desore crestin-democratie,despre gafele monumentale ale asa numitei opozitii,o fundatura socialista care nu se va revigora prin infuzia unor tradatori liberali de tipul lui Porumbel.

Opozitia nu mai are resurse nici aici,nici in tara,nici in Parlament.

Haiduceala de tip cat mai multe motiuni,contestatii ale rusinii la Curtea Constitutionala si mai ales scandalul Severin si al Presedintelui judetian Pitesti a facut pe asa numitii ideologi Uslasi sa amuteasca.

Cred ca suntem pe calea cea buna.

pai, mai Ciucitule, pe cine invatati ideologia de partid daca sunteti numai voi astia 5 in 1 ? tu scrii, tu auzisi aplauzi , alter ego confirma , celalalt eu completeaza .... CASA DE NEBUNI ,ce mai ! se vede ca patronul " vostru " e un psihiatru ! hai, la mai multi si ptr. ca sunteti distractivi , o sa trec sa " VA ' mai vad ...

De la: 9am246017, la data 2011-03-23 06:35:39 Petrodolarii incep sa devina rentabili
Se stie ca dl.Patriciu a sponsorizat in campania electorala PSD,mizand pe victoria in alegeri a socialistilor si a Dlui.Nastase,sub a caror putere si obladuire,de fapt, si-a pus bazele imperiului sau petrolifer.

In plina campanie electorala din 2004,Dl.Patriciu spunea ca mai da doua saptamani dlui Basescu(cat mai erau,de fapt pana la turul doi al alegerilor prezidentiale) si apoi va schimba foaia.

Realitatea nu a confirmat cele prevazute de dl.Patriciu si PNL sub impulsul victoriei lui dlui Basescu a preluat puterea ,dl.Tariceanu devenind primul ministru.
Si intr-adevar gruparea Tariceanu-Patriciu a schimbat foia declansand scandalul fara sfarsit dintre palate,dar si in propriul partid,pana la divizarea lui.

Si totusi magnatul are o logica de fier,investitia trebuie sa dea roade,doar suntem in capitalismul oligarh.

O serie de intalniri secrete ale dlui Geoana si a altor lideri PSD cu petroliberalii(Olteanu,Patriciu etc) au pus in practica un plan de contrabalansare a dizidentei liberale,care se baza in mare parte pe pierderea majoritatii parlamentare a PNL,detronarea dlui Tariceanu. Numai ca aici a intervenit taticutzu,cel cu sponsorizarea si pe baza unui PSD criptocomunist si a PC fara doctrina,dl.Tariceanu se simte iar puternic.
Spunea o caricatura a timpului despre Zaroni,cine ma va putea misca de aici(statea pe un fotoliu),cat unchilu meu(P.Groza) este prim-ministru.Parafrazna,cine il va putea urni de aici pe dl.Tariceanu cat taticutzul lui poate face PSD sa joace cum ii canta el.

Asa cum a declarat dl.Diaconescu la TV, intentia de a depune din partea PSD a unei motiouni de cenzura nu mai este la ordinea zilei si fara sprijinul PSD nici nu ar avea sorti de izbanda.
Gratie intelegerii cu acest partid socialist,care in mod evident si,mai ales ca urmare a sponsorizarilor primite,acesta nu mai are interes sa contribue la demolarea PNL Tariceanu.

Argumentul, decisiv este,deci, solidaritatea dintre Dinu Patriciu si corifeii pesedisti. Este limpede ca acum banii dati de catre magnatul petrolului, partidului dlui Mircea Geoana dau roade si arata ca investitia a meritat.

Gruparea Stolojan nu are forta financiara a gruparii Patriciu, pentru ca nu s-au cartelat transpartinic. Nu au facut-o deoarece nu au bani si nici nu vor sa cada sub presiunea altor grupari oligarhice sau de interese.

La bani multi, solidaritati mari. O victorie a gruparii Stoica-Stolojan ar putea slabi aceasta solidaritate transpartinica in care PNL merge alaturi de PSD si PC printr-o fratietate ascunsa.PC nu face nici un secret de a initia o alianta PNL,PC,PSD,numita demagogic Polul social.
Ce o sa spuneti,ca le-ar fi rusine? Slabe sperante,gasesc ei omul sa ideologizeze aceasta alianta(abia asteapta Orban, Atanasiu, Antonescu etc).

Sa nu uitam de alte grupurile de interese transpartinice,de profitori si afaceristi care isi folosesc pozitia si influenta politica pentru a dobindi avantaje economice.

Prin slabirea PNL Tariceanu,marii rechini care au aparut in timpul guvernarii Nastase ar pierde in mod sigur avantajele si interesele, acum protejate de gruparea petroliberala.

Deci in ciuda mimarii opozitiei fata de PSD,partide ca PC,PSD si PNL- Tariceanu se pot uni in momente de criza ,pot evita caderea guvernului sau declansarea de alegeri anticipate.

Se pare ca sub scutul PSD si PC ,gruparea Stolojan nu va putea sa foloseasca avantajul gruparii consistente de deputati liberali care au aderat la platforma,aceasta explicand si cele cateva cedari ale unor deputati care aderasera la platforma.

De asemenea o opozitie in interiorul PNL,inclusiv prin Congresul extraordinar, nu va aduce avantaje platformistilor, grupul oligarh promovand in judete fideli,impartind posturi si recompense la persoane care daca ar schimba macazul le-ar pierde cu siguranta,daca ne gandim doar la cati fosti salariati ai petrolului formeaza astazi structura de conducere centrata si teritotiala a PNL.

Logica si forta evenimentelor a dus pe platformisti la singura solutie valabila si sa formeze PLD si in asociere cu PD sa dea o lovitura electorala grupului oligarh.
Aceasta este insa calea grea si anevoioasa dar singura care ar putea duce la victorie.

Pentru corecta informare a cititorilor subliniez
- A sponzorizat atit PSD UL cit si alianta PDL PNL /oricit de draga va este politica actuala va rog sa informati corect cititorii/

De la: 9am246017, la data 2011-03-24 12:44:53Razvan MIHAIU
06-15-2007, 14:37
Regimul comunist �n Rom�nia: repere istoriografice





De�i se afl� �nc� la �nceputurile sale, studiul regimului comunist din Rom�nia a f�cut de-a lungul timpului progrese �nsemnate, �n special �n ultimele dou� decenii. Din cauza interdic�iilor politice interne, p�n� la pr�bu�irea regimului comunist, istoria acestuia a putut fi studiat� aproape exclusiv �n centre universitare din str�in�tate, �n special din SUA �i din Europa Occidental�. Cercet�torii regimului comunist au fost astfel priva�i de accesul direct la surse de arhiv�; mai mult, agenda lor de cercetare a fost condi�ionat� de evolu�ia general� a studiilor privind spa�iul est-european �n timpul r�zboiului rece.



Odat� cu instaurarea regimului comunist, cercetarea academic� din domeniul studiilor est-europene s-a axat �n principal pe investigarea procesului de distrugere a elitelor politice interbelice �i implementarea gradual� a modelului politic totalitar sovietic, definit ca un nou tip de regim politic dictatorial bazat pe un sistem organizat de teroare, represiune �i "control total" asupra cet��enilor (1).



Cele mai influente modele teoretice ale regimului totalitar au fost elaborate la sf�r�itul anilor 1940 �i �nceputul anilor 1950. �n Originile totalitarismului, Hannah Arendt a avansat un prim model teoretic de analiz� a regimurilor politice totalitare, caracterizat �n opinia sa prin teroare politic� �i control "total" �i "permanent" asupra vie�ii publice �i private a tuturor cet��enilor. Arendt a eviden�iat rolul poli�iei politice �n implementarea regimului de represiune politic�, precum �i al lag�relor de concentrare, adev�rate laboratoare pentru experimentele regimului �n domina�ia total� asupra societ��ii. Arendt a inclus �n categoria regimurilor politice totalitare Germania nazist� �n perioada 1938-1945 �i Uniunea Sovietic� �n intervalele 1929-1942 �i 1945-1953, precum �i, �ntr-o anumit� m�sur�, noile regimuri politice dictatoriale instaurate dup� r�zboi �n Europa Central� �i de Est (2). �n viziunea sa, principalele precondi�ii ale instaur�rii regimurilor totalitare au fost distrugerea claselor �i categoriilor sociale burgheze �i a oric�rei forme de solidaritate social�, atomizarea societ��ii �i transformarea claselor �n "mase".



Un model teoretic concurent a fost avansat de politologii americani Carl J. Friedrich �i Zbigniew K. Brzezinski. �n Totalitarian Dictatorship and Autocracy, Friedrich �i Brzezinski au definit regimurile totalitare drept autocra�ii moderne caracterizate de �ase mari componente:





o ideologie oficial� la care to�i cet��enii sunt obliga�i s� adere;

un partid unic, organizat ierarhic �i care s� �nregimenteze o propor�ie �nsemnat� a popula�iei;

monopolul total asupra tehnologiei militare �i a mijloacelor de coerci�ie �i lupt� armat�;

monopolul total asupra mijloacelor de comunicare;

un sistem de teroare �i represiune politic� bazat pe aparatul poli�ienesc;

un sistem economic centralizat (3);







Note de subsol:



(1) Pentru instaurarea sistemului totalitar �n Rom�nia, vezi Stephen Fischer-Gala�i, The New Rumania. From People's Democracy to Socialist Republic, Cambridge, Massachussetts Institute of Technology Press, 1969; Ghi�� Ionescu, Communism in Rumania. 1944-1964, Oxford, Oxford Publishing House, 1964. Edi�ia �n limba rom�n�: Comunismul �n Rom�nia, Bucure�ti, Editura Litera, 1994; Kenneth Jowitt, Revolutionary Breakthroughs and National Development. The Case of Romania, 1944-1965, Berkeley, Los Angeles, University of California Press, 1971.



(2) Hannah Arendt, The Origins of Totalitarianism, New York, Harcourt Brace Jovanovich, 1951.



(3) Carl J. Friedrich, Zbigniew K. Brzezinski, Totalitarian Dictatorship and Autocracy, Cambridge, Harvard University Press, 1956.

Razvan MIHAIU
06-15-2007, 14:37
Aceste modele teoretice �i-au dovedit utilitatea �i �n domeniul studiilor rom�ne�ti. Prima etap� a evolu�iei regimului politic comunist �n Rom�nia (1944-1958) a fost definit� de Stefan Fisher-Gala�i ca o perioad� de distrugere for�at� a ideologiei na�ionale rom�ne�ti, catalogat� drept "burghez�", �i de diminuare a suveranit��ii na�ionale sub regimul ocupa�iei militare sovietice (4). Aceea�i etap� a fost descris� de Michael Shafir ca o perioad� de "acumulare primitiv� a legitimit��ii" de c�tre Partidul Comunist (5), iar de c�tre Kenneth Jowitt ca un proces de "str�pungere", marcat de distrugerea total� de c�tre noile elite comuniste a acelor tipuri de valori, structuri sau comportamente considerate drept surse poten�iale de rezisten��, aliment�nd centre alternative de putere (6).



Procesul de destalinizare declan�at �n lag�rul socialist dup� 1953 a pus sub semnul �ntreb�rii utilitatea modelului totalitar pentru studiul societ��ilor comuniste, eviden�iind pluralitatea centrelor de putere �i importan�a factorilor intermediari �n via�a politic� (7). Revolu�ia maghiar� din 1956, precum �i varietatea strategiilor politice de legitimare adoptate de elitele est-europene au eviden�iat diferen�ele majore existente �ntre regimurile politice din ��rile comuniste est-europene �i modelul sovietic de dezvoltare. �n lumina acestor evenimente, Hannah Arendt ezita s� catalogheze China, Europa de Est sau Uniunea Sovietic� �n perioada post-stalinist� drept regimuri totalitare. �n contrast, Friedrich �i Brzezinski au sus�inut c� �nlocuirea terorii de mas� cu strategii de domina�ie ideologic� �i represiune "selectiv�" nu a dus la schimbarea naturii acestor regimuri, ci reflecta doar consolidarea lor politic�, care le-a permis s� �nlocuiasc� teroarea poli�ieneasc� prin teroarea psihologic�, ce genera team� �i autocenzur�. O nou� genera�ie de sovietologi a contestat �ns� acest model relativ "static" de interpretare a regimurilor comuniste. Utiliz�nd mijloacele specifice istoriei sociale, ei au �ncercat s� eviden�ieze crearea unei baze sociale a regimurilor comuniste, rezultat al politicii de urbanizare �i industrializare, �i s� identifice diverse grupuri de interese implicate �n luarea deciziilor politice, f�r� a merge �ns� at�t de departe �nc�t s� "dez-ideologizeze" regimurile comuniste (8).



De�i �n Rom�nia nu a avut lor un proces de destalinizare, punctul de cotitur� �n evolu�ia regimului comunist a fost considerat devierea de la cursul politicii externe sovietice, care a avut loc gradual �n perioada 1958-1964. Procesul a debutat �n 1958, c�nd trupele sovietice au p�r�sit Rom�nia, �i a continuat �n anii urm�tori, culmin�nd �n aprilie 1964, c�nd liderii rom�ni au respins "planul Valev" privind diviziunea muncii �n cadrul CAER. Ca r�spuns la acest plan, care viza transformarea Rom�niei �n furnizoare de produse agricole pentru ��rile comuniste mai industrializate, guvernul a emis Declara�ia





Note de subsol:



(4) Stephen Fischer Gala�i, op. cit.; vezi �i idem, Eastern Europe in the 1980s, Boulder, Westview, 1981.



(5) Michael Shafir, Romania. Politics, Economics, and Society. Political Stagnation and Simulated Change, London, Boulder, Frances Pinter, 1985, p. 56.



(6) Kenneth Jowitt, Revolutionary Breakthroughs and National Development. The Case of Romania, 1944-1965, Berkeley, Los Angeles, University of California Press, 1971, p. 7.



(7) Pentru o critic� a modelului totalitar de analiz� a societ��ii comuniste �i limitele sale explicative, cu referire direct� la cazul rom�nesc, vezi William E. Crowther, The Political Economy of Romanian Socialism, New York, Westport, Connecticut, London, Praeger, 1988, pp. 1-16.



(8) Vezi William Case, Social History and the Revisionism of the Stalinist Era, �n "Russian Review", 46, 4, October 1987, pp. 382-385; Ronald Grigor Suny, Revision and Retreat in the Historiography of 1917. Social History and Its Critics, �n "Russian Review", 53, 2, April 1994, pp. 165-182; Sheila Fitzpatrick, Alexander Rabinowitch, and Richard Stites (eds.), Russia in the Era of NEP. Explorations in Soviet Society and Culture, Bloomington, Indiana University Press, 1991, pp. 125-143; Sheila Fitzpatrick (ed.), Stalinism. New Directions, London, Routledge, 1999.

Razvan MIHAIU
06-15-2007, 14:38
PMR din 21 aprilie 1964, considerat� de anali�ti drept un document politic na�ionalist �i antisovietic. Potrivit lui Robert Farlow, coordonatele principale ale noii politici externe a Rom�niei au fost: o politic� economic� autonom� �n CAER, colaborare militar� limitat� �n cadrul pactului de la Var�ovia �i autonomie politic� relativ� �n rela�iile cu Uniunea Sovietic� (9).



�nt�rirea autonomiei interne a Rom�niei �i consolidarea politic� a regimului comunist au contribuit la reorientarea agendei de cercetare spre studiul originilor sociale ale regimului comunist �i "autohtonizarea" a ceea ce ini�ial fusese privit drept un regim de ocupa�ie. �n efortul de a descoperi sursele domestice ale comunismului �n Europa de Sud-Est �i de a explica succesul consolid�rii democra�iilor populare �n regiune, numeroase lucr�ri scrise la sf�r�itul anilor 1950 �i �nceputul anilor 1960 s-au axat pe studiul chestiunii ��r�ne�ti �i a rela�iilor agrare. �n domeniul studiilor rom�ne�ti, cea mai important� lucrare privind rela�iile agrare a fost scris� de Henry Roberts, care a continuat astfel tradi�ia inaugurat� �nc� �n perioada interbelic� de David Mitrany (10).



�n anii 1960 �i 1970, agenda de cercetare a regimurile comuniste s-a axat pe paradigma "moderniz�rii", un concept hegemonic utilizat pentru a descrie strategia regimurilor comuniste de a atinge un nivel de dezvoltare economic� asem�n�tor cu ��rile din Vestul Europei. �n general, accentul cercet�rii academice a fost pus pe procesul de industrializare �i urbanizare socialist�, pe integrarea regional� �i pe rela�iile economice dintre blocul socialist �i sistemul economic capitalist. Numero�i cercet�tori au analizat "r�spunsul leninist" al elitelor politice comuniste la dependen�a economic� �i leg�tura cu dezbaterile politico-ideologice care au avut loc pe aceast� tem� �n perioada interbelic� (11).



Colapsul strategiilor de modernizare �i schimbarea cursului politicii interne a regimului Ceau�escu a redirec�ionat din nou agenda de cercetare din domeniul studiilor rom�ne�ti spre studiul culturii politice �i al politicii culturale a regimului, �n special al sincretismului dintre comunism �i na�ionalism �i crearea ideologiei na�ional-comuniste. O analiz� de substan�� a politicii interne �i externe a regimului Ceau�escu a fost oferit� de Michael Shafir, �n Romania, Politics, Economy and Society. Folosind sugestiva sintagm� "simularea schimb�rii - simularea permanen�ei", autorul arat� c� �n politica intern�, regimul simula schimbarea, prin slogane propagandistice de genul "noul mecanism economic", sau "noua revolu�ie agrar�", �n timp ce �n politica extern� regimul simula aderen�a la blocul sovietic, asigur�nd totodat� Vestul Europei �n privin�a autonomiei politicii sale externe (12).



La sf�r�itul anilor 1970, studiul comunismului a fost revolu�ionat de valul de antropologi care au f�cut cercetare de teren �n Europa Central� �i de Est (13). �ntre





Note de subsol:



(9) Robert Farlow, Romania's Foreign Policy. A Case of Partial Alignment, �n "Problems of Comunism", 13, May-June 1964 2, pp. 14-24.



(10) Vezi Henry L. Roberts, Rumania. Political Problems of an Agrarian State, Hamden, Conn., Archon Books, 1969; David Mitrany, The Land and the Peasants in Rumania. The War and Agrarian Reform, 1917-21, London, Oxford University Press, 1930; �i David Mitrany, Marx Against the Peasant. A Study in Social Dogmatism, Chapel Hill, University of North Carolina Press, 1951.



(11) Vezi Kenneth Jowitt (ed.), Social Change in Romania 1860-1940. A Debate on Development in a European Nation, Berkeley, University of California, 1978; Daniel Chirot (ed.), The Origins of Backwardness in Eastern Europe, Berkeley, University of California Press, 1989.



(12) M. Shafir, op. cit., p. 193.



(13) Pentru o prezentare de ansamblu a condi�iilor de cercetare �i a implica�iilor politice ale cercet�rii de teren �n Rom�nia comunist�, vezi David A. Kideckel, Steven L. Sampson, Fieldwork in Romania. Political, Practical and Ethnical Aspects, �n John W. Cole, (ed.), Anthropological Research in Romania, Amherst, University of Massachussets, 1984, pp. 85-102; Steven L. Sampson, David A. Kideckel, Antropologists Going into the Cold. Research in the Age of Mutually Assured Destriction, �n Paul Turner and David Pitt (eds.), The Anthropology of War and Peace, Hadley, Mass., Bergin and Garvery, 1989, pp. 160-173; �i Katherine Verdery, How I became nationed, �n Ronald Grigor Suny, Michael D. Kennedy (eds.), Intellectuals and the articulation of the nation, Ann Arbor, University of Michigan Press, 1999, pp. 341-344.

Razvan MIHAIU
06-15-2007, 14:38
antropologii care au contribuit la studiul regimului comunist din Rom�nia men�ion�m pe Katherine Verdery, Claude Karnoouh, Gail Kligman, Daniel Chirot, David A. Kideckel, Steven L. Sampson etc (14). Ei au propus o nou� agend� de cercetare axat� pe studierea culturii, a timpului �i a spa�iului, a rela�iilor sociale �i de proprietate �i a identit��ii na�ionale, utiliz�nd noi perspective teoretice �i metodologice. Antropologii au eviden�iat de asemenea necesitatea accesului direct la texte fundamentale care s� fie studiate �n contextul social �i intelectual local, printr-o cercetare de lung� durat� "pe teren" (15). Ei au criticat "modelul totalitar" de percep�ie a societ��ii comuniste, care presupunea dependen�a total� a vie�ii locale fa�� de centru, precum �i omnipoten�a organelor de partid �i de stat, eviden�iind �n schimb practicile de domina�ie �i de dispersie �i negociere a puterii la diferite nivele locale �i regionale. Pe termen lung, aceast� disciplin� a dat na�tere unei noi agende de cercetare �ndreptate spre studiul interdisciplinar al societ��ii.



Cu pu�ine dar notabile excep�ii, istoriografia rom�neasc� din perioada comunist� nu a putut participa la acest efort de cercetare. Pu�inele studii ap�rute �n �ar� nu au sc�pat, desigur, grilei ideologice, ele av�nd un pronun�at caracter propagandistic (16). Cea mai important� contribu�ie local� la studiul regimului comunist din Rom�nia, �ns� �n condi�ii de clandestinitate, a fost cea a sociologului Pavel C�mpeanu, care a elaborat o teorie critic� asupra societ��ilor de tip stalinist, caracteriz�nd regimul comunist din Rom�nia anilor 1980 prin prisma conceptului de "stalinism de r�zboi" (17).





Note de subsol:



(14) Vezi Katherine Verdery, Transylvanian Villagers. Three Centuries of Political, Economic, and Ethnic Change, Berkeley, Los Angeles, University of California Press, 1983; idem, National Ideology under Socialism. Identity and Cultural Politics in Ceau�escu's Romania, Berkeley, Los Angeles, London, University of California Press, 1991; idem, What Was Socialism, and What Comes Next?, Princeton, Princeton University Press, 1996; edi�ia �n limba rom�n�: Socialismul, ce a fost �i ce urmeaz�, Ia�i, Institutul European, 2003. Gail Kligman, C�lu�. Symbolic Transformation in Romanian Ritual, Chicago, University of Chicago Press, 1981; idem The Wedding of the Dead. Ritual, Poetics, and Popular Culture in Transylvania, Berkeley, University of California Press, 1988; David A. Kideckel, Agricultural Cooperativism and Social Process in a Romanian Commune, Ph.D. Dissertation, Amherst, Anthropology Department, University of Massachusetts, 1979; idem The Solitude of Collectivism. Romanian Villagers to the Revolution and Beyond, Ithaca, Cornell University Press, 1993; Claude Karnoouh, Comunism, postcomunism �i modernitate t�rzie: �ncerc�ri de interpret�ri neactuale, traducere de Mihai Ungurean, Ia�i, Editura Polirom, 2000.



(15) Vezi Katherine Verdery, Methods, �n National Ideology under Socialism. Identity and Cultural Politics in Ceausescu's Romania, ed. cit., pp. 19-20. Edi�ia �n limba rom�n�: Compromis �i rezisten��. Cultura rom�n� sub Ceau�escu, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1994.



(16) Mircea Biji (ed.), Dezvoltarea economic� a Rom�niei 1944-1964, Bucure�ti, Editura Academiei Republicii Populare Rom�ne, 1965; O. Fene�an, Dezvoltarea agriculturii �n Republica Popular� Rom�n�, Bucure�ti, Editura Agro-Silvic� de Stat, 1958; N. Giosan (ed.), Agricultura Rom�niei 1944-1964, Bucure�ti, 1965.



(17) Vezi lucr�rile sale, unele publicate sub pseudonimul Felipe Garcia Casals: The Syncretic Society, White Plains, N.Y., M.E. Sharpe, 1980; The Origins of Stalinism, White Plains, N.Y., M.E. Sharpe, 1986; The Genesis of the Stalinist Social Order, Armonk, NY, M. E. Sharpe, 1988, precum �i Rom�nia: coad� pentru hran�, un mod de via��, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1994. Lucr�rile sale mai recente s-au extins �i asupra studiului cultului personalit��ii lui Nicolae Ceau�escu, precum �i al perioadei de tranzi�ie: Ceau�escu. Anii num�r�torii inverse, Ia�i, Editura Polirom, 2002, respectiv Exit: Towards Post-Stalinism, White Plains, N.Y., M.E. Sharpe, 1990.

Razvan MIHAIU
06-15-2007, 14:38
Liberalizarea discursului istoric �n Rom�nia dup� 1989 a creat condi�ii pentru re�nnoirea agendei de cercetare academic�, �n special a istoriei perioadei comuniste, �ntr-un efort interdisciplinar la care au participat antropologia, sociologia, �tiin�ele politice �i istoria, precum �i lucr�rile memorialistice. Efortul de cercetare nu a vizat �ns� �n mod egal toate aspectele istoriei comunismului. Istoriografia perioadei comuniste s-a axat �n special pe studiul procesului de comunizare a Rom�niei, luptei pentru putere �n Partidul Comunist Rom�n, pe istoria regimului Ceau�escu, �n special a politicii sale interne �n anii 1980, a cultului personalit��ii, a politicii externe �i a statutului minorit��ilor na�ionale. Prin urmare, exist� �nc� pu�ine lucr�ri de sintez� privind istoria regimului comunist din Rom�nia, �n ansamblul s�u. O prima sintez� a regimului stalinist a fost oferit� de Victor Frunz�, cu accent pe procesul de represiune politic�, distrugerea elitelor politice rom�ne�ti �i instaurarea regimului politic de tip totalitar (18). Recent, acestei lucr�ri i s-au ad�ugat alte sinteze, totale sau par�iale, ale istoriei regimului comunist din Rom�nia (19).



Perioada de tranzi�ie de la regimul democrat la regimul comunist (1944-1946), a fost abordat� de numero�i istorici, care au documentat acapararea puterii politice de c�tre comuni�ti prin falsificarea grosolan� a alegerilor din 1946, eliminarea �i distrugerea opozi�iei �i a institu�iilor democrate prin �nscen�ri judiciare (20), eliminarea propriet��ii private, politizarea sferei publice �i instituirea unui sistem de control �i represiune crunt� asupra cet��enilor, axat pe principiul luptei de clas� (21). Numeroase lucr�ri au documentat �ngr�direa libert��ii religioase, infiltrarea clerului cu agen�i ai poli�iei politice, prigoana ab�tut� asupra Bisericii Greco-Catolice, subordonarea Bisericii Ortodoxe Rom�ne prin presiune, �antaj �i colaborare, arestarea �i �ncarcerarea preo�ilor recalcitran�i, campaniile de secularizare, restr�ngere a influen�ei Bisericii �i distrugerea unor l�ca�e de cult (22).





Note de subsol:



(18) Victor Frunz�, Istoria Partidului Comunist Rom�n, Aarhus, Editura Nord, 1984; Edi�ia a doua: Istoria stalinismului �n Rom�nia, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1990; Edi�ia a treia: Istoria comunismului �n Rom�nia, Bucure�ti, EVF, 1999, care include �i Revolu�ia �mpu�cat� sau PR dup� 22 decembrie 1989 �i 1994.



(19) Pentru o privire sintetic�, vezi Dennis Deletant. Rom�nia sub regimul comunist, Bucure�ti, Funda�ia Academia Civic�, 1997, precum �i capitolul despre comunism semnat de acela�i cercet�tor �n Mihai B�rbulescu, Dennis Deletant, Keith Hitchins, �erban Papacostea, Pompiliu Teodor, Istoria Rom�nilor, Bucure�ti, Editura Enciclopedic�, 1998. Pentru o ampl� sintez� a istoriei politice a Partidului Comunist �i a regimului comunist din Rom�nia, vezi Vladimir Tism�neanu, Stalinism for All Seasons. A Political History of Romanian Communism, Berkeley, CA, University of California Press, 2003. Edi�ie �n limba rom�n�: Stalinism pentru eternitate. O istorie politic� a comunismului rom�nesc, Ia�i, Editura Polirom, 2005. Pentru o introducere general�, vezi �i Adrian Cioroianu, Pe umerii lui Marx. O introducere �n istoria comunismului rom�nesc, Bucure�ti, Curtea Veche Publishing, 2005.



(20) Procesul lui Iuliu Maniu. Ancheta, Bucure�ti, Editura Saeculum, 2001.



(21) Vezi Dinu C. Giurescu, Imposibila �ncercare. Greva regal�, 1945. Documente diplomatice, Bucure�ti,

Editura Enciclopedic�, 1999; Dinu C. Giurescu, Guvernarea Nicolae R�descu, Bucure�ti, Editura All, 1996; �erban R�dulescu-Zoner, Daniela Bu�e, Beatrice Marinescu, Instaurarea totalitarismului comunist �n Rom�nia, Bucure�ti, Editura Cavallioti, 1995. Despre falsificarea alegerilor din 1946, vezi Virgil ��r�u, Alegeri f�r� op�iune. Primele scrutinuri parlamentare din Centrul �i Estul Europei dup� cel de al doilea r�zboi mondial, Cluj-Napoca, Editura Eikon, 2005. Pentru rolul propagandei �n instaurarea regimul comunist, vezi Eugen Denize, Propaganda, �n Rom�nia. Statul �i propaganda, 1948-1953, T�rgovi�te, Editura Cetatea de Scaun, 2005.



(22) Pentru istoria Bisericii Greco-Catolice, vezi Ioan-Marius Bucur Din istoria Bisericii Greco-Catolice Rom�ne (1918-1953), Cluj-Napoca, Editura Accent, 2003; Cristian Vasile, �ntre Vatican �i Kremlin. Biserica Greco-Catolic� �n timpul regimului comunist, Bucure�ti, Curtea Veche Publishing, 2003. Pentru istoria Bisericii Ortodoxe Rom�ne, vezi Codru�a Maria �tirban, Marcel �tirban, Din istoria Bisericii Rom�ne Unite (1945-1989), f. l, Editura Muzeului S�tm�rean, 2000; Cristina P�iu�an, Radu Ciuceanu (editori), Biserica Ortodox� Rom�n� sub regimul comunist 1945-1958, vol. 1, Bucure�ti, INST, 2001; Olivier Gillet, Religie �i na�ionalism. Ideologia Bisericii Ortodoxe Rom�ne sub regimul comunist, Bucure�ti, Editura Compania, 2001; Cristian Vasile, Biserica Ortodox� Rom�n� �n primul deceniu comunist, Bucure�ti, Curtea Veche Publishing, 2005. Pentru represiunea politic� �mpotriva preo�ilor, vezi �i �tefan Iloaie, Paul Caravia, Virgil Constantinescu, M�rturisitori de dup� gratii. Slujitori ai Bisericii �n temni�ele comuniste, Cluj-Napoca, Editura Rena�terea, 1995; Paul Caravia, Virgiliu Constantinescu, Flori St�nescu, Biserica �ntemni�at�. Rom�nia, 1944-1989, Bucure�ti, INST, 1998.

Razvan MIHAIU
06-15-2007, 14:39
�n ciuda rolului s�u de plac� turnant� �n instaurarea regimului comunist �i �n trasarea liniilor sale politice generale, perioada Dej a primit mult mai pu�in� aten�ie �n compara�ie cu perioada de dup� 1965, primele cercet�ri semnificative �n acest domeniu fiind de dat� relativ recent�. �ntr-o carte de pionierat publicat� �n 1995, Vladimir Tism�neanu a explorat "p�r�ile obscure" ale biografiei politice de tip stalinist a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, perceput� nu �n termeni apologetici, drept o perioad� de reafirmare a identit��ii na�ionale, ci ca o perioad� de teroare organizat� �i crunt� represiune politic� (23). Stelian T�nase a aplicat teoriile elitelor, dezvoltate de Robert Michels �i Giovanni Sartori, precum �i schema teleologic� de modernizare imaginat� de Cyril Black pentru a studia strategia de legitimare politic� �i dezvoltare economic� a elitelor politice comuniste (24). T�nase a eviden�iat faptul c�, pentru a-�i institui �i consolida domina�ia asupra societ��ii, autorit��ile comuniste au alternat perioadele de crunt� represiune politic� (1948-1953 �i 1957-1961) cu cele de cre�tere economic� �i o anumit� relaxare politic� (1953-1957 �i 1961-1965).



O direc�ie major� de cercetare a constituit-o istoria fenomenului concentra�ionar al Gulagului, rolul cresc�nd al poli�iei politice �i construirea unui stat poli�ienesc bazat pe represiunea de mas� (25), precum �i regimul de deten�ie inuman din �nchisorile comuniste, adev�rate centre de exterminare fizic� �i tortur� moral� (26). �ntr-o serie de lucr�ri, Ruxandra Cesereanu a �ncercat s� reconstituie infernul Gulagului, �n special pe baza lucr�rilor memorialistice (27). Dennis Deletant a studiat sistemul represiv al perioadei Dej (28), precum �i istoria Securit��ii �n perioada post-1965 (29). Pe baza unor cercet�ri de amploare





Note de subsol:



(23) Vladimir Tism�neanu, Fantoma lui Gheorghiu-Dej, Bucure�ti, Editura Univers, 1995.



(24) Stelian T�nase, Elite �i societate. Guvernarea Gheorghiu-Dej, 1948-1965, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1998.



(25) Pentru o lucrare general�, vezi Gheorghe Boldur-L��escu, Genocidul comunist �n Rom�nia, Bucure�ti, Editura Albatros, 1992.



(26) Vezi Romulus Rusan (coord.), Memoria �nchisorii Sighet, edi�ia a II-a rev�zut� �i ad�ugit�, Bucure�ti, Funda�ia Academia Civic�, 2003; Virgil Ierunca, Fenomenul Pite�ti, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1990; Paul Goma, Gherla, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1990; Constantin Cesianu, Salvat din infern, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1992; Ion Ioanid, �nchisoarea noastr� cea de toate zilele, 3 volume, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1999-2000.



(27) Ruxandra Cesereanu, Gulagul �n con�tiin�a rom�neasc�. Memorialistica �i literatura �nchisorilor �i lag�relor comuniste (eseu de mentalitate), Ia�i, Editura Polirom, 2005, Edi�ia a II-a rev�zut� �i ad�ugit�; pentru sistemul de represiune �n Rom�nia comunist�, vezi �i Ruxandra Cesereanu, (coord.), Comunism �i represiune �n Rom�nia. Istoria tematic� a unui fratricid na�ional, Ia�i, Editura Polirom, 2006.



(28) Dennis Deletant, Communist terror in Romania. Gheorghiu-Dej and the police state, 1948-1965, New York, Hurst, 1999. Edi�ia �n limba rom�n�: Teroarea comunist� �n Rom�nia. Gheorghiu-Dej �i statul poli�ienesc, 1948-1965, Ia�i, Editura Polirom, 2001.



(29) Dennis Deletant, Ceausescu and the Securitate. Coercion and dissent in Romania, 1965-1989, London, Hurst, 1995, pp. 13-56. Edi�ia �n limba rom�n�: Ceau�escu �i Securitatea. Constr�ngere �i disiden�� �n Rom�nia anilor 1965-1989, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1998.

Razvan MIHAIU
06-15-2007, 14:39
�n arhive, Cristian Troncot� a analizat istoria Securit��ii �n perioada de �nceput a acesteia, precum �i schimb�rile intervenite �n organizarea �i rolul s�u de-a lungul timpului (30). Marius Oprea a realizat, de asemenea, o culegere de documente privind istoria Securit��ii, cu ample adnot�ri (31). O alt� culegere de studii �i documente a reconstituit sistemul de supraveghere �i control politic exercitat de serviciul de cadre al PCR asupra membrilor s�i, o adev�rat� poli�ie politic� �n interiorul partidului (32). Istoria proceselor politice �mpotriva opozi�iei democrate �i a epur�rilor de partid a fost de asemenea documentat� de numeroase studii de caz, colec�ii de documente �i lucr�ri memorialistice, cu referire �n special la ac�iunile �mpotriva Anei Pauker, a lui Teohari Georgescu, Vasile Luca sau Lucre�iu P�tr�canu, precum �i a "lotului Noica-Pillat" de la sf�r�itul anilor 1950 (33).



Numeroase lucr�ri au analizat �ndoctrinarea sistemului de �nv���m�nt, aservirea �i politizarea istoriografiei �i transformarea sa �ntr-un instrument de legitimare politic� pus fie �n slujba dezna�ionaliz�rii �i rusific�rii for�ate, fie �n cea a unei propagande na�ionaliste de��n�ate �i xenofobe (34). Alte lucr�ri au documentat distrugerea unor ramuri de tradi�ie ale cercet�rii �tiin�ifice, prin interven�ia brutal� a autorit��ilor politice (35).



De�i nu prea multe, au fost �ntreprinse importante cercet�ri privind chestiunile agrare, inclusiv colectivizarea, la nivel na�ional sau �n diferite zone ele Rom�niei. Dumitru �andru a abordat istoria reformei agrare din 1945, precum �i m�surile politice care au premers demararea colectiviz�rii agriculturii (36). �ntr-una dintre primele lucr�ri





Note de subsol:



(30) Cristian Troncot�, Duplicitarii. O istorie a Serviciilor de Informa�ii �i Securitate ale regimului comunist din Rom�nia, 1965-1989, Bucure�ti, Editura Elion, 2003; Tor�ionarii. Istoria institu�iei securit��ii regimului comunist din Rom�nia, 1948-1964, Bucure�ti, Editura Elion, 2006.



(31) Marius Oprea (ed.), Banalitatea r�ului. O istorie a Securit��ii �n documente 1949-1989, studiu introductiv de Dennis Deletant, Ia�i, Editura Polirom, 2002.



(32) Marius Oprea, Nicolae Videnie, Ioana C�rstocea, Andreea N�stase, Stej�rel Olaru, Securi�tii partidului. Serviciul de cadre al PCR ca poli�ie politic�, Ia�i, Editura Polirom, 2002.



(33) Vezi, printre altele: Cu unanimitate de voturi, Sentin�ele proceselor politice, reunite �i comentate de Marius Lupu, Cornel Nicoar� �i Gheorghe Oni�oru, Bucure�ti, Funda�ia Academia Civic�, 1997; Reconstituiri necesare. �edin�a din 27 iunie 1952 a Uniunilor de Crea�ie din Rom�nia, edi�ie �ngrijit� de Mihaela Cristea, Ia�i, Editura Polirom, 2005; Ultima carte. Text integral al declara�iilor la anchet� ale lui Anton Golopen�ia aflate �n Arhivele SRI, introducere �i anex� de Sanda Golopen�ia, Bucure�ti, Editura Enciclopedic�, 2001. Pentru "cazul" P�tr�canu, vezi Mihai R�dulescu, Tragedia lui Lucre�iu P�tr�canu. Convorbiri cu Corneliu Coposu, Bucure�ti, Editura Ramida, 1992; Nicolae Henegariu (coord.) et al., Principiului Bumerangului. Documente ale procesului Lucre�iu P�tr�canu, Bucure�ti, Editura Vremea, 1996; Grigorie R�duic�, Crime �n lupta pentru putere 1966-1968. Ancheta Cazului P�tr�canu, Bucure�ti, Editura Evenimentul Rom�nesc, 1999; Belu Zilber, Actor �n procesul P�tr�canu. Prima versiune a memoriilor lui Belu Zilber, edi�ie �ngrijit� de G. Br�tescu, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1997; Lavinia Betea, Lucre�iu P�tr�canu. Moartea unui lider comunist. Studiu de caz, Bucure�ti, Editura Humanitas, 2001. Pentru "lotul Noica-Pillat", vezi Stelian T�nase, Anatomia mistific�rii. Procesul Noica-Pillat, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1997; Edi�ia a II-a, ad�ugit�, 2003.



(34) Vezi Vlad Georgescu, Politic� �i istorie. Cazul comuni�tilor rom�ni, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1991; Toader Buculei, Clio �ncarcerat�. M�rturii �i opinii privind destinul istoriografiei rom�ne�ti �n epoca totalitarismului comunist, Br�ila, Editura Libertatea, 2000; Florin M�ller, Politic� �i istoriografie �n Rom�nia, 1948-1964, Cluj-Napoca, Nereamia Napocae, 2003; Andi Mihalache, Istorie �i practici discursive �n Rom�nia "democrat-popular�", Bucure�ti, Editura Albatros, 2003.



(35) Vezi Doina Jela, C�t�lin Strat, Mihai Albu, Afacerea Medita�ia Transcendental�, Bucure�ti, Editura Humanitas, 2004.



(36) Dumitru �andru, Reforma agrar� din 1945 �n Rom�nia, Bucure�ti, INST, 2000; idem, Decretul 83/1949, �n "Arhivele Totalitarismului", anul I, nr. 1, 1993, pp. 133-145; idem, Statutul marii propriet��i funciare dinaintea promulg�rii decretului nr. 83/1949, �n Romulus Rusan (ed.), Anii 1949-1953: mecanismele terorii, Bucure�ti, Funda�ia Academia Civic�, 1999, pp. 714-734.

Razvan MIHAIU
06-15-2007, 14:40
dedicate �n �ntregime procesului de colectivizare, Bogdan T�n�sescu conchide c� acest fenomen a fost o dram� pentru marea majoritate a popula�iei rurale. Cu proprietatea pierdut�, foarte mul�i ��rani au fost nevoi�i s� p�r�seasc� satele �i s� plece �n ora�e, �n timp ce cei r�ma�i au devenit proletari agricoli (37). Fenomenul colectiviz�rii �n diverse regiuni a mai fost atins �n unele lucr�ri de doctorat (38), tomuri de documente (39), �i monografii focalizate pe colectivizarea la nivel na�ional (40) sau din anumite regiuni (41).



Recent, au fost realizate mai multe cercet�ri complexe privind situa�ia lumii rurale rom�ne�ti �n anii comunismului �i postcomunismului. Pornind de la modelul oferit de cercetarea lui Jan Myrdal �ntr-un sat din China comunist�, Aurora Liiceanu a f�cut �n anii 1990 o anchet� �n satul Surani, jude�ul Prahova (42). Un colectiv coordonat de Alina Mungiu-Pippidi �i G�rard Althabe a f�cut investiga�ii �n dou� localit��i aflate la poli opu�i �n imaginarul colectiv rom�nesc actual, Scornice�ti �i Nuc�oara. Concluzia autorilor este c�, dincolo de diferen�e, asem�n�rile �ntre cele dou� localit��i sunt mai importante �i acestea rezid� mai ales �n consecin�ele ingineriei sociale aplicate timp de jum�tate de secol. Cea mai bun� dovad� o reprezint� nostalgia generalizat� dup� comunism. Oamenii au r�mas �ncorseta�i �n mecanismele sociale instaurate de comunism, la discre�ia mafiilor locale (43).



Cultul megalomanic al personalit��ii dictatorului, mecanismele sale de propagare �i �nregimentare �n mas� prin propaganda regimului au fost analizate de numeroase lucr�ri, printre care cea mai sistematic� a fost scris� de Anneli Ute Gabanyi (44). Analiz�nd "stalinismul antisovietic" al lui Nicolae Ceau�escu, Pavel C�mpeanu a reliefat "originalitea negativ�" a cultului megalomanic al personalit��ii dictatorului, "vetust" nu numai pentru lumea democrat�, ci �i pentru elita stalinismului european (45).





Note de subsol:



(37) Bogdan T�n�sescu, Colectivizarea �ntre propagand� �i realitate, Bucure�ti, Editura Globus, f.a. [1994].



(38) Cezar Avram, Procesul de colectivizare a agriculturii �n Regiunea Oltenia, 1949-1962, Tez� de doctorat, Universitatea din Bucure�ti, 1998.



(39) Octavian Roske (ed.), Dosarul colectiviz�rii agriculturii �n Rom�nia, 1949-1962, Bucure�ti, Parlamentul

Rom�niei, Camera Deputa�ilor, 1992; Octavian Roske, Ion B�lan, Dan C�t�nu� (editori), Colectivizarea agriculturii �n Rom�nia. Represiunea total�. 1957-1962, �n "Arhivele Totalitarismului", anul III, nr. 1/1995, pp. 163-187; III, nr. 2/1995, pp. 129-141; III, nr. 3/1995, pp. 140-150; V, nr. 17, nr. 4/1997, pp. 174-188; nr. 18, 1/1998, pp. 173-178; nr. 19-20, 2-3/1998, pp. 161-169; nr. 21, 4/1998, pp. 215-223; nr. 22-23, 1-2/1999, pp. 201-216; nr. 24-25, 3-4/1999, pp. 180-189; Dan C�t�nu�, Roske Octavian (editori), Colectivizarea agriculturii �n Rom�nia. Dimensiunea politic�, vol. I: 1949-1953, Bucure�ti, INST, 2000; Gheorghe Iancu, Virgiliu ��r�u, Ottmar Tra�c� (editori), Colectivizarea agriculturii �n Rom�nia. Aspecte legislative. 1954-1962, Cluj-Napoca, Presa Universitar� Clujean�, 2000.



(40) Dorin Dobrincu, Constantin Iordachi (editori), ��r�nimea �i puterea. Procesul de colectivizare a agriculturii �n Rom�nia, 1949-1962, cuv�nt �nainte de Gail Kligman, Katherine Verdery, Ia�i, Editura Polirom, 2005.



(41) Marian Cojoc, Dobrogea de la reforma agrar� la colectivizarea for�at�, Constan�a, Editura Muntenia & Leda, 2001; Ancu Damian, Florin Breazu, Ion B�lan (editori), Colectivizarea �n Vla�ca, 1949-1950. Documente, Bucure�ti, Editura Vinea, 2002.



(42) Aurora Liiceanu, Nici alb, nici negru. Radiografia unui sat rom�nesc 1948-1998, Bucure�ti, Editura Nemira, 2000; vezi �i Jan Myrdal, Report from a Chinese Village, New York, Pantheon Books, 1965.



(43) Alina Mungiu-Pippidi, G�rard Althabe, Secera �i buldozerul. Scornice�ti �i Nuc�oara. Mecanisme de aservire a ��ranului rom�n, Ia�i, Editura Polirom, 2002.



(44) Anneli Ute Gabanyi, The Ceausescu Cult, Bucure�ti, The Romanian Cultural Foundation, 2000; Edi�ie �n limba rom�n�: Cultul lui Ceau�escu, Ia�i, Editura Polirom, 2003; vezi �i Mary Ellen Fischer, Nicolae Ceausescu. A Study in Political Leadership, Boulder, L. Rienner, 1989.



(45) Pavel C�mpeanu, Ceau�escu. Anii num�r�torii inverse, Ia�i, Editura Polirom, 2002, p. 9.

Razvan MIHAIU
06-15-2007, 14:40
Aspecte importante ale regimului comunist din Rom�nia au fost scoase �n eviden�� �i de memoriile unor personaje politice de prim rang din perioada Dej sau Ceau�escu, de�i ele au de cele mai multe ori un caracter subiectiv �i justificator, elud�nd practic adev�rul istoric �i responsabilitatea pentru anumite decizii politice �n esen�� ilegale (46). De aceea ele trebuie confruntate cu alte surse sau biografii documentate ale unor activi�ti sau func�ionari de partid, care ne pot schimba percep�ia asupra fac�iunilor dominante din partid. Spre exemplu, Robert Levy a realizat o monografie privind-o pe Ana Pauker, personaj care a supervizat �n primii ani procesul de colectivizare. Concluzia autorului este c�, �n ciuda imaginii construite dup� 1952 de rivalii din PMR ai Anei Pauker �i a responsabilit��ii sale f�r� t�gad� �n instaurarea regimului comunist, aceasta s-a pronun�at totu�i pentru adoptarea unei c�i proprii, moderate, �n colectivizarea agriculturii rom�ne�ti, diferit� de modelul sovietic (47).



Al�turi de cercet�rile secven�iale asupra unor aspecte majore ale regimului comunist, o contribu�ie major� o constituie editarea de documente. P�n� �n momentul de fa��, �n plan intern au fost publicate numeroase volume de documente, �n special de c�tre Arhivele Na�ionale, SRI �i Consiliul Na�ional pentru Studierea Arhivelor Securit��ii, dar �i de alte grupuri de cercetare (48), cu accent �ndeosebi asupra dimensiunii politice a istoriei regimului comunist (49) sau a aspectelor sale legislative (50).



Surse despre perioada comunist�, centrate mai ales asupra represiunii �i rezisten�ei anticomuniste, au mai fost publicate �i �n diferite reviste sau ca anexe extinse, la unele c�r�i de regul� cu caracter reconstitutiv. Importante studii, �n special cu caracter memorialistic, dar �i numeroase lucr�ri analitice, au fost publicate �n reviste care au avut ca scop recuperarea memoriei represiunii �i rezisten�ei �n perioada comunist�: Memoria,





Note de subsol:



(46) Pentru memorii ale unor cadre de partid marcante din perioada Dej, vezi Lavinia Betea, Maurer �i lumea de ieri. M�rturii despre stalinizarea Rom�niei, Arad, Ioan Slavici, 1995; Lavinia Betea, Alexandru B�rl�deanu despre Dej, Ceau�escu �i Iliescu. Convorbiri, Bucure�ti, Evenimentul Rom�nesc, 1997; Gheorghe Apostol, Eu �i Gheorghiu-Dej, Bucure�ti, edi�ie de cas�, regie proprie, 1998; Iulian St�nescu, Gheorghe Apostol se confeseaz�, interviu �n "Dosarele istoriei", nr. 12, 2001, pp. 41-48, nr. 2, 2002, pp. 40-43, nr. 3, 2002, pp. 51-58; Gheorghe Gaston Marin, �n serviciul Rom�niei lui Gheorghiu-Dej. �nsemn�ri din via��, Bucure�ti, Editura Evenimentul Rom�nesc, 2000; Paul Sfetcu, 13 ani �n anticamera lui Dej, Selec�ie, introducere �i note de Lavinia Betea, Bucure�ti, Editura Funda�iei Culturale Rom�ne, 2000; Cornel Burtic�, Culpe care nu se uit�, convorbiri cu Rodica Chelaru, Bucure�ti, Curtea Veche Publishing, 2001.



(47) Robert Levy, Ana Pauker. The Rise and Fall of a Jewish Communist, Berkeley, University of California Press, 2000. Edi�ia �n limba rom�n�: Gloria �i dec�derea Anei Pauker, Ia�i, Editura Polirom, 2002.



(48) Vezi Din documentele rezisten�ei, �n "Arhiva Asocia�iei fo�tilor de�inu�i politici din Rom�nia", nr. 1, 991, nr. 2, 1991, nr. 3, 1991, nr. 4, 1992, nr. 5, 1992, nr. 6, 1992, nr. 7, 1992, nr. 8, 1993.



(49) Vezi, selectiv: Ioan Scurtu (coord.), Rom�nia. Via�a politic� �n documente. 1945, Bucure�ti, Arhivele Statului din Rom�nia, 1994; idem (coord.), Rom�nia. Via�a politic� �n documente. 1946, Bucure�ti, Arhivele Statului din Rom�nia, 1996; Stenogramele �edin�elor Biroului Politic al Comitetului Central al PMR 1948, edi�ie �ntocmit� de Camelia Moraru et al., Bucure�ti, Arhivele Na�ionale ale Rom�niei, 2002; Stenogramele �edin�elor Biroului Politic �i ale Secretariatului Comitetului Central al PMR 1949, edi�ie �ntocmit� de Camelia Moraru et. al., Bucure�ti, Arhivele Na�ionale ale Rom�niei, 2003; Rom�nia. Via�a politic� �n documente. 1950, Bucure�ti, Arhivele Na�ionale ale Rom�niei, 2002; Cartea Alb� a Securit��ii, vol. 1, 23 August 1944-30 August 1948; vol. II, August 1948-Iulie 1958; vol. III, 1958-1968, Bucure�ti, SRI, 1994-1997; Arhivele Securit��ii, vol. 1, Bucure�ti, CNSAS, Editura Pro Historia, 2002.



(50) Gheorghe Iancu, Virgiliu ��r�u, Ottmar Tra�c� (editori), Colectivizarea agriculturii �n Rom�nia. Aspecte legislative, 1949-1962, Cluj-Napoca, Presa Universitar� Clujean�, 2000.

Razvan MIHAIU
06-15-2007, 14:40
Analele Sighet (51), Arhivele Totalitarismului (52), Anuarul Institutului de Istorie Oral�, Anuarul Institutului Rom�n de Istorie Recent� (53). La acestea se adaug� dic�ionare �i enciclopedii privind membrii de partid marcan�i �i tor�ionarii responsabili pentru implementarea represiunii politice �n Rom�nia, pe de o parte, sau victimele represiunii politice, pe de alt� parte. Informa�ii despre represiunea politic� din perioada comunist�, privind �n special campania de colectivizare, deport�rile din B�r�gan ale germanilor �i s�rbilor (54), mi�c�rile de rezisten�� anticomunist� (55), precum revoltele de la Bra�ov din 1987 (56), pot fi g�site �i �n lucr�ri de istorie oral�, care au utilizat �n special metoda "povestea vie�ii". Aceste surse �i instrumente de lucru sunt indispensabile pentru efortul de reconstituire sistematic� a istoriei regimului comunist (57).



�n concluzie, studiul regimului comunist se afl� �nc� �ntr-un stadiu incipient. Vreme �ndelungat�, cercetarea �tiin�ific� a fost st�njenit� nu doar de obstacolele explicit ideologice, ci �i de regimul extrem de restrictiv al accesului la surse. P�n� �n 1989 era practic imposibil� consultarea documentelor, la fel ca �i efectuarea interviurilor de istorie oral� privind istoria regimului comunist. Schimbarea de regim din anul amintit a deschis calea cercet�rilor pentru diferite subiecte, treptat devenind accesibile diverse fonduri aflate �n Arhivele Na�ionale Istorice Centrale �i la filialele jude�ene ale acestora, �n Arhivele Serviciului Rom�n de Informa�ii, �n Arhiva CNSAS, la Direc�ia Instan�elor Militare �i la Tribunalele Militare Teritoriale, precum �i �n arhivele comunale. �n acela�i timp, istoria oral�, altfel spus istoria cu martori, esen�ial� pentru �n�elegerea istorieirecente, constituie o surs� important� pentru cercet�tori, cre�ndu-se astfel premisele pentru o abordare mai complex� a istoriei regimului comunist, at�t la nivel na�ional, c�t �i la diferite niveluri locale �i regionale.





Note de subsol:



(51) Analele Sighet, Bucure�ti, Funda�ia Academia Civic�, vol. 1: Memoria ca form� de justi�ie, 1994; vol. 2: Instaurarea comunismului - �ntre rezisten�� �i represiune, 1995; vol. 3: Anul 1946 - �nceputul sf�r�itului, 1996; vol. 4: Anul 1946 - scrisori �i alte texte, 1997; vol. 5: Anul 1947 - c�derea cortinei, 1997; vol. 6: Anul 1948 - institu�ionalizarea comunismului, 1998; vol. 7: 1949-1953 - Mecanismele terorii, 1999; vol. 8: Anii 1954-1960. Fluxurile �i refluxurile stalinismului, 2000; vol. 9: 1961-1972. ��rile Europei de Est �ntre speran�ele reformei �i realitatea stagn�rii, 2001; vol. 10: Anii 1973-1989. Cronica unui sf�r�it de sistem, 2003.



(52) "Arhivele totalitarismului", revist� editat� de Institutului Na�ional pentru Studiul Totalitarismului, apare la Bucure�ti �ncep�nd din 1993. Pentru scopurile revistei �i agenda de cercetare a institutului, vezi Radu Ciuceanu, Un proiect realizat: INST, �n "Arhivele totalitarismului", anul I, nr. 1/1993, pp. 5-10.



(53) Vezi vol. 1, 2002: Despre Holocaust �i Comunism, Ia�i, Editura Polirom, 2003; vol. 2, 2003: Politic� extern� comunist� �i exil anticomunist, Ia�i, Editura Polirom, 2004.



(54) Smaranda Vultur (ed.), Istorie tr�it� - istorie povestit�. Deportarea �n B�r�gan, 1951-1956, Timi�oara, Amarcord, 1997; Miodrag Milin, Liubomir Stepanov, Golgota B�r�ganului pentru s�rbii din Rom�nia, 1951-1956, traducere de Ivo Muncean, Timi�oara, Uniunea Democratic� a S�rbilor �i Cara�ovenilor din Rom�nia, 1996.



(55) Pentru istoria rezisten�ei anticomuniste, vezi �tefan Bellu, P�durea r�zvr�tit�. M�rturii ale rezisten�ei anticomuniste, Baia Mare, Editura Gutinul, 1993; Adrian Bri�c�, Radu Ciuceanu, Rezisten�a armat� din Bucovina, 1944-1950, Bucure�ti, INST, 1998; Ioan E�an, Vulturii Carpa�ilor. Rezisten�a anticomunist� din Mun�ii F�g�ra�. 1948-1958, Bucure�ti, Editura RAR, 1993; Garda Tineretului Rom�n [Bra�ov, 1958]. Istoria unei organiza�ii anticomuniste, edi�ie �ngrijit� de Marius Oprea �i Horia Salc�, Bra�ov, Transilvania Expres, 1998; Ion Gavril�-Ogoranu, Brazii se fr�ng, dar nu se �ndoiesc. Rezisten�a anticomunist� �n Mun�ii F�g�ra�ului, 4 vol., Timi�oara, Editura Marineasa, 1993-1995, 1999; vol. 4, F�g�ra�: Mesagerul de F�g�ra�, 2004; Doru Radosav, Valentin Orga, Almira �entea, Florin Cio�anu, Cornel Jurju, Cosmin Budeanc�, Rezisten�a anticomunist� din Mun�ii Apuseni. Grupurile "Teodor �u�man", "Capot�-Dejeu", "Cruce �i Spad�". Studii de istorie oral�, Cluj-Napoca, Editura Argonaut, 2003.



(56) Marius Oprea, Stej�rel Olaru, Ziua care nu se uit�, Ia�i, Editura Polirom, 2002. Edi�ie �n limba englez�: The Day We Won't Forget. 15 November 1987, Bra�ov, Ia�i, Editura Polirom, 2003.



(57) Liviu Marius Bejenaru, Florica Dobre (coord.) et al., Membrii CC al PCR 1945-1989. Dic�ionar, studiu introductiv de Nicoleta Ionescu-Gur�, Bucure�ti, Editura Enciclopedic�, 2004; Doina Jela, Lexiconul negru, unelte ale represiunii comuniste, Bucure�ti, Editura Humanitas, 2001. Ultima carte reune�te peste 1700 de portrete de anchetatori, gardieni, temniceri �i tor�ionari care au fost implica�i �n sistemul de represiune comunist.

vBulletin� v3.6.7, Copyright �2000-2008, Jelsoft Enterprises

Cind te hotarasti sa mai scrii astfel de disertatii treci pe alte forumuri mai academice .
aici lumea trimite apostrofari la alte adrese mai recent votate /
Tismanene te maninca in cot ? noi discutam de marele vizionar fost counistosecurist ajuns politician de dreapta si reformator /modernizator de romanica de valu traian/

De la: gabigabi, la data 2011-03-24 17:25:29

De la: 9am246030, la data 2011-03-24 11:49:15Iata ca dupa interventia rapida a unei echipe PDL forumul nostru a intrat in normalitate.

Depasiti intelectual,.asa zisii nostri adversari,au terminat prin inchinarea steagului.

Nu se mai aude nici piscuitul lor,nici latraturile injurioase.

Acuma de pa acest forum se poate invata despre ideologia PDL,desore crestin-democratie,despre gafele monumentale ale asa numitei opozitii,o fundatura socialista care nu se va revigora prin infuzia unor tradatori liberali de tipul lui Porumbel.

Opozitia nu mai are resurse nici aici,nici in tara,nici in Parlament.

Haiduceala de tip cat mai multe motiuni,contestatii ale rusinii la Curtea Constitutionala si mai ales scandalul Severin si al Presedintelui judetian Pitesti a facut pe asa numitii ideologi Uslasi sa amuteasca.

Cred ca suntem pe calea cea buna.

pai, mai Ciucitule, pe cine invatati ideologia de partid daca sunteti numai voi astia 5 in 1 ? tu scrii, tu auzisi aplauzi , alter ego confirma , celalalt eu completeaza .... CASA DE NEBUNI ,ce mai ! se vede ca patronul " vostru " e un psihiatru ! hai, la mai multi si ptr. ca sunteti distractivi , o sa trec sa " VA ' mai vad ...

Gabi,
O sa-ti spun un secret,desi tu trebuia sa-l stii.

Epoca semanatorismului a trecut de mult.
Atunci intelectualii trebuiau sa se coboare la nivelul celor pe care ii viza ca cititor.

Acuma s-a terminat.Se invata obligatoriu 10 clase,avem multi absolventi de liceu.

Acuma cel care citeste trebue sa fie la inaltimea celui care scrie si nu invers.

daca nu poate inseamna ca a pierdut pasul si daca mai poate se mai educa,daca nu ca in forumul nostru injura.

Betzia ruseasca

In Rusia pe timpul comunismului nici un rus beat nu putea sa fie arestat daca nu cadea jos.Daca cadeea jos era dus la o camera de trezire,i se facea baie,era culcat iar la sculare i se punea o amenda cam cat 2 salarii.Daca repeta situatia era dus fara judecata(prin hotarare administrativa) intr-un fel de Camp unde statea 5 ani dupa care era eliberat.
Din acest motiv toti rusii care erau beti ieseau fie la bratul unuia treaz fie se grupau cate doi si se sprijineau,singura grija era sa nu atinga solul.

Imi aduc aminte de fascinatia intelectualitatii Occidentale dupa Revolutia Bolsevica,cand grupe de intelectuali vizitau Rusia si erau condusi de ghizi KGB,aratandu-li-se Oranduirea socialista sovietica un adevarat rai al dreptatii sociale.
Multi intelectuali au inghitit acest fals si avem si la noi exemplul lui Panait Istrate,ca sa nu mai vorbim de Sadoveanu cu al sau Mitrea Cocor si altii.

Ca acest tip de propaganda a tinut ne-o dovedeste si faptul ca decenii in sir in Franta dar si alte tari Occidentale a fi intelectual si a nu fi de stanga era ceva ce te scotea din moda intelectualilor.

Totul s-a daramat cand oranduirea sovietica a fost prezentata in adevarata sa valoare,cu Arhipelagul Gulac,cu criminalitatea organizata de stat etc.

Acum ma uit la incercarile disperate,din fericire fara succes,a unei intelectualitati mediocre,care participa la forumurile de pe ZIUA.
De fapt si acestia ca si cei fascinati de Soviete sunt niste rataciti si care prin strigate,insulte,chiar amenintari,luarea in deriziune a parerilor deosebite de ale oligarhilor,incearca si se inseala, ca vor constitui o opinie publica ostila Excelentei sale Dl.Presedinte Traian Basescu.
Ca si betzivii rusi acesti agitatori platiti sau nu se sprijina reciproc si sar ca vulturii pe starv cand cineva posteaza o idee care nu o agreaza.
Desigur,trebuie cerut scuze celor cativa postatori care ca adevarati intelectuali isi expun parerile si lasa si pe altii sa si le epuna.
Cine nu crede sa vada ceata de corbi care imi insoteste fiecare postare,in rest scartie si ei cateva cuvinte si o fac pe golanii,cica sunt moderni in limbaj,pentru a acoperi lipsa lor de dotare.

Eu ma mir ca asemenea subintelectuali ar putea castiga intelectualitatea romana si pe piata media se vede clar ca si PSD si PNL(aripa oligarhica) nu castiga intelectualitatea,nu au oameni valorosi nici pentru ai pune in fruntea unui minister,altfel nu am avea ministri ca Chiuariu,Ciroianu,Remes si acum Norica Nicolae.

Nici un intelectual de mare tinuta nu face parte din PSD sau PNL alaturi de Campeanu,Antonescu,Orban si compania.

Propaganda anti-Basescu nu le serveste la nimic,ba din contra.Nimeni nu l-a sprijinit mai mult pe Exelenta sa decat Chiuariu,Cioroianu sau Remes si celelalte exemple aratate de Presedinte.

Lupta presedintelui pentru o clasa politica cinstita si competenta a varat spaima in oligarhi care sunt gata de orice,ceea ce se intampla pe internet este doar o viziune slaba.

Cred ca se va intampla ceea ce s-a intamplat si cu intelectualitatea inselata de Stalin.va urma desiluzia nu numai a intelectualilor dar si a electorilor constienti.

Ma tem ca u�timul partid istoric,prost condus ca si PNTCD va impartasi aceiasi soarta.Sincer imi pare rau.
Nu vom avea nici stanga romaneasca(dominata de bogati,baroni) si nici dreapta romaneasca(dominata de oligarhi si impotenti politic).

Dar cum se spune,ceea ce trebuie sa se intample se va intampla.
SA ASTEPTAM ALEGERILE GENERALE!