Presedintele basescu:drumul cu spini al unui mare reformator

Fostul propagandist Dogaru manipuleaz� rezervi�tii
Autor: Petrișor Can�
Fostul profesor de istorie a devenit ofi�er la "apelul bocancilor" �i a fost angajat de socrul s�u �n direc�ia de propagand� a lui Ilie Ceau�escu. Acum, el se folose�te de pensionari �n interes politic.

�LIDER MAXIMUS�
Fostul profesor de istorie a devenit responsbil cu propaganda
Militarii �n rezerv� au ajuns s� duc� un adev�rat r�zboi cu unii lideri ai sindicatului care �i reprezint�. A�a cum reiese din declara�iile multora dintre ofi�erii �n rezerv� care au facut sau fac parte din Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate �n Rezerv� �i �n Retragere (SCMDRR), �n ultimul timp, �elul pentru care aceast� forma�iune s-a �nfiin�at, de a ap�ra �i a ac�iona pentru ap�rarea drepturilor fo�tilor militari, a fost deturnat �i transformat �ntr-o propagand� �n slujba unor interese personale �i de partid.

Propagandi�tii de ieri, sindicali�tii de azi, politicienii de m�ine

Cei care conduc sindicatul cadrelor �n rezerv� sunt fo�ti propagandi�ti din perioada comunist�. Unul dintre ei este colonelul �n rezerv� Mircea Dogaru, pre�edintele SCMDRR. El a fost profesor de istorie �i a ajuns ofi�er "la apelul bocancilor", �nainte s� fac� vreo �coal� militar�.

Dogaru este secondat de Valeriu Pricin�. Cei doi au f�cut parte, p�n� �n 1989, din Consiliul Politic al Armatei, instrument de propagand� al elitei comuniste. Ulterior, colonelul Dogaru a f�cut parte din structurile de contrainforma�ii militare, fiind "specialist �n manipularea maselor", dup� cum spune unul dintre membrii organiza�iei. A�a cum reiese din documentele SCMDRR, Dogaru este "istoric non-conformist". Pricin�, la r�ndul lui, este "specialist �n propagand� media.

Parteneriat cu USL

Beneficiind de aceste "calit��i", cei doi �i-au �nsu�it �i "ideile revolu�ionare" ai unor lideri politici precum Dan Voiculescu. Spre exemplu, Mircea Dogaru a fost prezent la congresul Partidului Conservator, care a avut loc pe 3 aprilie a.c.. �n plus, un lider local al SCMDRR, colonelul (r) Ioan Mi�u Naon, pre�edintele filialei Craiova, a �ncheiat, deja, un protocol de colaborare cu Uniunea Social Liberal� (USL).

Al�i lideri locali ai organiza�iei conduse de Dogaru particip� la �edin�ele alian�ei social-liberale din teritoriu sau beneficiaz� de sprijin juridic din partea acesteia. Organiza�ia are, chiar, sprijin �n Parlament prin reprezentan�ii opozi�iei. Astfel, membrii sindicatului condus de Dogaru au devenit o anex� a unor partide politice.

Apari�ii TV, la schimb cu voturi

�n schimb, liderii sindicatului �i fac apari�ia frecvent pe posturile Antena 1 �i Realitatea TV, ori de c�te ori se organizeaz�, mai mult sau mai pu�in justificat, ac�iuni de strad�. Spre exemplu, ei au participat la un miting organizat de poli�i�ti �n fa�a Casei Poporului. Dogaru spunea c� au venit circa 30 de membri, dar �n strad� nu erau mai mult de zece.

Oricum, desf�urarea ultimelor ac�iuni de protest din lunile martie �i mai au fost considerate un semie�ec. Tot mai pu�ini membri au venit, �n ultima vreme, la manifest�rile organizate cu diferite ocazii sau la mitinguri. "Am intrat �n acest sindicat cu inima deschis�. Acum, �ns�, nu m� reg�sesc �n acel grup format din Dogaru, Pricin� �i al�ii ca ei", a povestit unul dintre membrii fondatori.

"M� las� rece"

Criticile nu au contenit nici dup� cre�terea cu 90% a pensiilor militarilor. Comportamentul liderului de sindicat i-a f�cut pe mul�i s� se �ntoarc� �mpotriva lui. Prin intermediul blogurilor sau �n �edin�ele SCMDRR, unii s-au opus atitudinii dictatoriale a lui Dogaru.

"Domnul Dogaru a intrat �n vrie. E atat de sup�rat, �nc�t nici nu mai realizeaz� ce spune. Dac� �nainte de recalculare - revizuire jura pe barba profetului c� toate pensiile vor sc�dea, acuma, c�nd s-a adeverit ca nu toate vor scadea, �l �nvinuie�te pe Oprea c� nu cresc toate, sau �n nici un caz a lui. Nici a mea nu cre�te, dar asta nu m� �mpiedic� s� v�d c� ale multor oameni au crescut, �i m� bucur pentru ei", sus�ine colonelul �n rezerv� Marin Neac�u.

C�nd a aflat c� vrem s�-i punem �ntreb�ri, Dogaru a reac�ionat:"De�i nu am putut justifica, ar�t�nd c� nici eu, nici al�i lideri ai SCMD nu am utilizat �n interes personal un leu din banii sindicatului (...) prefer s� v� transmit, �n nume personal, c� m� las� rece abjec�iile dvs."

"De�i nu am putut justifica nici eu, nici al�i lideri, c� nu am utilizat �n interes personal banii sindicatului v� transmit c� m� las� rece abjec�iile dvs.�
MIRCEA DOGARU, pre�edintele SCMDRR

POLITRUC

Ofi�erul socrului

Mircea Dogaru s-a n�scut pe 30 ianuarie 1955 �n T�rgu Mure�. A absolvit Facultatea de Istorie �i Filosofie din Bucure�ti, �n anul 1979. Apoi "a fost chemat" �n r�ndurile cadrelor militare active cu gradul de locotenent.

P�n� �n 1982 a lucrat ca istoric militar la Centrul de Studii �i Cercet�ri. P�n� �n 1988, a fost istoric la Consiliul Politic Superior. Timp de doi ani a lucrat �i la Aeroportul Otopeni. Dup� Revolu�ie a lucrat, o perioad�, �n structurile de contrainforma�ii militare.

P�n� �n 2004, a mai lucrat ca cercet�tor �tiin�ific, la Editura Militar� �i �n cadrul Direc�iei Siguran�� Militar�. �ntre 2004 �i 2009, a fost consilier �n Parlamentul Rom�niei. Ce nu reiese, �ns� din CV-ul s�u este faptul c� el a fost ginerele fostului general Vasile Petru�, comandantul gr�nicerilor, desconspirat c� lucra pentru ru�i.

Tata socru a fost tras pe linie moart� sub comanda lui Ilie Ceau�escu, la Departamentul Propagand�. Acolo l-a adus �i pe ginerele s�u, Mircea Dogaru care �i-a �nceput, astfel, cariera militar�.

PAGUB�

Conducerea sindicatului este acuzat� de cheltuirea nejustificat� a banilor pensionarilor din Armat�.

Printre acuzele care i se aduc lui "lider maximus", cum i se spune, se num�r� cheltuirea nejustificat� a banilor proveni�i din cotiza�ii, agresivitatea �i limbajul ce nu fac cinste unui ofi�er.

"La �edin�a care a avut loc �n octombrie anul trecut (2010 n.r.), ne-a fost b�gat sub nas un a�a-zis raport al Comisiei de Cenzori, despre a c�rui existen�� nu �tiam. Ni se impunea s� semn�m un document prin care s� fie justifica�i trei miliarde de lei (vechi n.r.). Am refuzat �i mi-am dat demisia", a precizat pentru EVZ unul dintre membri.

"Gaur�" de opt miliarde

La solicitarea mai multor reprezentan�i ai organiza�iei, s-a f�cut �i un audit din care a reie�it o "gaur�" evaluat� la circa opt miliarde de lei vechi. �n ciuda promisiunilor f�cute, Mircea Dogaru nu a publicat nici p�n� ast�zi documentul pe pagina oficial� a SCMDRR . Colonelul (r) Marin Neac�u care scrie pe blogul s�u : "Domnul Dogaru, �n �edin�ele Comitetului Director, nu d� doi bani pe p�rerile colegilor. Dogaru impune sistarea oric�ror discu�ii pe teme interne".

"Dogaru impune �Omerta�"

"Practic, impune �Omerta� �n cadrul organiza�iei. S� mai amintesc de unde vine acest obicei �i c� �n orice democra�ie este catalogat drept obicei mafiot ?" , se �ntreab� ofi�erul. El sus�ine c�, de fapt, durerea lui Dogaru este aceea c� �i pierde o mare parte din cotizan�i pentru anul viitor, pentru c� pe anul �sta marea majoritate au pl�tit - la cererea domnului Dogaru � "ca la bordel", �n avans, de�i au primit doar promisiuni �i vorbe.

TRECUT GLORIOS

Valeriu Pricin� realiza emisiuni de pe vremea comuni�tilor

Valeriu Pricin�, are de asemenea, un trecut "glorios" �n propaganda comunist�. El a urmat cursurile liceelor militare din C�mpulung Moldovenesc �i Breaza. Apoi Facultatea de Litere de unde, �n anul 1972, a fost recrutat �n r�ndurile Armatei. A lucrat la Consiliul Politic Superior al Armatei. Mai exact, el realiza pentru Televiziunea Rom�n� �i Radiodifuziunea Rom�n� emisiunile despre activitatea militarilor. A ajuns ofi�er "cu diplom�" �n anul 1980, c�nd a absolvit �coala de Ofi�eri din Sibiu.

Dup� Revolu�ie a fost director pentru mass-media �n trustul de pres� al Armatei. A fost trecut �n rezerv� �n 2001. Totu�i, �ntre 2001 �i 2003 a lucrat la Direc�ia Siguran�� Militar�, �ntr-o structur� care se ocupa de protec�ia imaginii Armatei. Acolo a sudat rela�iile cu Mircea Dogaru �i au pus bazele sindicatului pe care �l conduc.

PROPAGAND�

Sindicat transformat �n instrument politic

Sindicatul rezervi�tilor a luat fiin�� pe 18 august 2009, ca o organiza�ie apolitic� non-profit a cadrelor militare �n rezerv� �i �n retragere din sistemul na�ional de ap�rare. Are 83 de filiale din care fac parte membri �i simpatizan�i din ministerele ap�r�rii �i internelor, SRI, SPP �i STS. Num�rul membrilor este estimat de Dogaru la peste 20 de mii de oameni. Cifra este considerat�, de mul�i, exagerat�.

"Salvatorii militarilor"

�n general, rezervi�tii s-au �nscris �n SCMDRR pentru a se opune cumul�rii salariilor cu pensiile. "Am v�zut o oportunitate �n a promova ac�iuni �mpotriva ini�iatorilor legii care ne obliga ca dup� zeci de ani de carier� s� renun��m la dreptul nostru dac� lucram. Am deschis procese �mpotriva lui Boc �i a lui �eitan. �n loc s� fiu apreciat�, am primit numai �njur�turi. Mi-am dat demisia din func�ia de vicepre�edinte pentru c� nu m� identific cu cei din conducerea actual�", a precizat lt.col (r) Elena Cobuz.

La scurt timp dup� �nfiin�area SCMDRR, Dogaru �i Pricin� au �nceput s� dicteze dup� propriile reguli. Pe fondul nemul�umirilor cadrelor �n rezerv�, cei doi s-au erijat �n salvatorii pensionarilor.

Propagand� politic� pe blog

Ei transmiteau note �n care spuneau c� noua forma�iune sindical� ar fi singura entitate �n m�sur� s� reprezinte interesele militarilor. R�sp�ndirea mesajelor prin intermediul blogului a devenit un mijloc de propagand� politic�.

"A fost identificat� configurarea unei componente tot mai active, care a vizat subminarea �ncrederii militarilor �n rezerv� �n unii lideri politici, politicomilitari �i militari prin recurgerea la formele psihologice ale diversiunii", se arat� �ntr-un document referitor la activitatea sindicatului. Mul�i �i-au dat seama de acest lucru, iar "lider maximus" a pierdut din aceast� cauz�, mul�i membri.

De la: chillywilly, la data 2011-08-11 21:32:34@dede for ever
"va dau si exemplu:nu-mi place Basescu,am impresia(si aici spuneti ce vreti),totusi 9 milioane care l-au al�es ma pun pe ganduri.
Dar daca gresesc si eu."
De fapt numai :5274063 voturi cu 70.000 mai mult decat Prostanacu'!

cu chiu cu vai abia de ies 9 mil. la vot ,iar anul ce vine o sa fie si mai putini si chiar sunt curiosa sa vad procentajul ... noroc cu Baconschi si cele 1 mil de voturi pe care o sa le aduca , imbunatatind astfel scorul lui base' asa cum s-a intimplat, peste noapte , in 2009 !

IN VINO VERITAS!!!
Aceasta este ultima noutate in medicina, efectiv contra cancerului!!! Cititi cu atentie mesajul care mi-a fost trimis, eu sper ca voi sa-l urmati!!!! Binefacerile VINULUI !!!!! > > Vinul este un produs miraculos ptr a omori celulele canceroase > El este de 10.000 de ori mai puternic decat chimioterapia > De ce nu suntem noi la curent cu asta? > Ptr. ca exista laboratoare interesate in fabricarea unei versiuni sintetice care le-ar aduce imense beneficii. > Voi puteti de asemenea sa ajutati un prieten care are nevoie facandu-l sa stie ca sucul de struguri ii este benefic ptr a preveni boala. > Gustul sau este agreabil si el nu produce efectele oribile ale chimioterapiei. > Daca aveti posibilitatea plantati o vita de vie in gradina voastra. > Puteti sa consumati fructele in maniere diferite: sa mancati pulpele, sa faceti suc,sa faceti bauturi, serbet, patiserii,etc > I se atribuie multe virtuti dar cea mai interesanta este efectul produs asupra chisturilor si tumorilor. Aceasta este un remediu probat contra cancerului de toate tipurile. Unii afirma ca este de mare utilitate in toate variantele de cancer Se considera de asemenea ca un agent anti microbian cu larg spectru care controleaza infectiile bacteriene si cu ciuperci, eficace contra parazitilor interni si a viermilor, regularizeaza tensiunea arteriala f. inalta si este antidepresiv, combate tensiunea si bolile nervoase. In Elvetia soselele supraterane au fost inlocuite cu drumuri subterane, iar terenurile au fost date in circuitele agricole special numal pentru cultivarea vitei de vie. In Elvetia care este tara farmaceuticelor s-a constatat ca-i mai bine pentru elvetieni sa consume in mod moderat vin,nu medicamente ucigatoare. > Sursa acestei informatii este fascinanta; ea provine de la unul din cei mai mari fabricanti de medicamente din lume, care afirma ca dupa mai mult de 20 de incercari efectuate in laborator dupa 1970, extrasele au relevat ca el distruge celulele maligne din 12 tipuri de cancer, intelegand aici cel de colon, de san, de prostata, de plaman, de pancreas... > Componentele acestui arbore au demonstrat ca actioneaza de 10.000 de ori mai bine decat produsul Adriamycin, un drog chimioterapeutic utilizat normal in lume, ptr incetinirea cresterii celulelor canceroase Si ce este inca f. uimitor este ca acest tip de terapie si cu extract de lamaie distruge nu numai celulele maligne canceroase, dar nu afecteaza celulele sanatoase! > Institutul de Stiinte in Sanatate, Les Breuleux, Suisse > TRIMITETI TUTUROR

CAPITOLUL I.SISTEMUL POLITIC SI COMUNICAREA POLITIC�.IDENTITATEA DISCURSULUI POLITIC





1.1. Specificul comunic�rii politice

Comportamentul sistemelor politice din anii 60, gr�besc apari�ia unor noi rela�ii de comunicare �ntre actorii politici �i opinia public� �i transform� politicul �ntr-un domeniu de interes public. �nnoirea formelor de comunicare este �n direct� leg�tur� cu revolu�ia tehnologic� �i dezvoltarea mijloacelor de comunicare �n mas� �i cu aceast� perseveren�� a politicienilor de a acorda o importan�� mai mare formei, dec�t con�inutului. Tr�s�tura cheie a comunic�rii politice este procesul de influen�� prin conformarea voluntar� a receptorului.
Elementul comun al diferitelor defini�ii ale comunic�rii politice este inten�ionalitatea; aceasta este �n�eleas� ca fiind �o ac�iune teleologic�, o ac�iune orientat�, programat�, proiectat� pentru anumite scopuri politice.�
Caracterul strategic al comunic�rii politice reclam� reguli, proceduri, tehnici, competen�e �i resurse ce sunt activate �n func�ie de anumite evenimente politice.
D. Wolton asociaz� comunicarea politic� �unui spa�iu �n care se rela�ioneaz� discursurile contradictorii a trei actori care au legitimitatea de a se exprima �n mod public asupra politicii: oameni politici, jurnali�ti �i opinia public� prin intermediul sondajelor de opinie.
Ritualizarea comunic�rii politice face ca aceasta s� treac� drept apanajul unei institu�ii, aceea a produc�torului de imagine public�. Acesta a c�p�tat obiceiul de a duce dou� campanii de vedere: a sa �i a candidatului. De obicei succesul unui candidat / partid dator�ndu-se �n principal operei lor ca produc�tori .
Standardizarea comunic�rii politice constituie una din principalele argumente avansate c�nd se pune problema globaliz�rii spa�iului public actual. A�a numita �americanizare� a comunic�rii politice trimite la un model de comunicare politic� ap�rut �n spa�iul public american �i difuzat apoi spre democra�iile europene. Modelul include o serie de strategii comunica�ionale pe baza c�rora politicienii sus�in schimbul discursiv cu jurnali�tii, publicul, contracandida�i �i cu personalit��ile publice. �americanizarea� comunic�rii politice este un concept controversat. Speciali�tii se �ntreab� dac� acest model de comunicare politic� are �ntr-adev�r o circula�ie global� �i dac� nu cumva avem de-a face cu strategii de comunicare ap�rute �n Statele Unite, dar acceptate la diferitele contexte na�ionale. De�i pus� �n practic� �nc� de la �nceputurile sale , �n S.U.A, comunicarea politic� are �i efecte colaterale, o dovad� fiind faptul c� electoratul american este caracterizat ca neinteresat de campania electoral�, �n ultimii 10 ani �nregistr�ndu-se o medie de participare la scrutinurile preziden�ale de 45%.
Comunicarea politic� a luat na�tere din dorin�a de a mul�umi �i apoi convinge masele. Nu putem vorbi de lipsa unei libert��i de g�ndire politic� nici c� opiniile �i interesele maselor sunt controlate de puterea politic�, dar putem nota caracterul ei persuasiv bazat pe �tiin�� pe studierea modului cum indivizii selecteaz� spontan sau involuntar, mesajele politice supuse spre dezbaterea politic� .
Etapele �n care aceste mesaje sunt selectate au fost numite de S. N. Kepfener, � C�ile persuasiunii�. Orice campanie de comunicare politic� va avea ca obiectiv consolidarea convingerilor favorabile �i convertirea, pe c�t posibil , a convingerilor contrare. Observ�nd modul �n care poate fi receptat un mesaj , se disting �n acest proces patru fenomene distincte:
■ aten�ia cu dou� aspecte esen�iale, selectivitatea �i intensitatea;
■ percep�ia, ce constituie �ntotdeauna un proces activ, ce are loc �n cadrul unei culturi;
■ �n�elegerea c�nd exist� coresponden�� �ntre sensurile mesajului �ntre receptor �i emi��tor. �n�elegerea este afectat� de numero�i factori: viteza de prezentare a mesajului, argumentarea corect�, creditul acordat emitentului, memorizarea sau acceptarea mesajului.
Limita persuasiunii deriv� din faptul c� memorizarea mesajelor nu este acela�i lucru cu eficacitatea sa iar destinatarul trebuie s� aib� acea calitate numit� de G. Nahner �persuadibilitate�. Dup� acela�i autor nu exist� nici un fel de corela�ie �ntre persuadibilitate �i facult��ile intelectuale ale receptorului, nici m�car cu unele tr�s�turi ale personalit��ii sale. Se spune c� e cu at�t mai greu s� schimbi opinia cuiva cu c�t acesta a exprimat-o public, cu t�rie, deci cu c�t e mai angajat �n sus�inerea ei�.
Se observ� o eficacitate mai mare a mesajelor ale c�ror aspecte se adreseaz� imaginarului politic dec�t a mesajelor tradi�ionale. Un mesaj persuasiv canalizeaz� mai degrab� pasiunile preexistente dec�t s� creeze altele noi.
Comunicarea politic� trebuie s� �in� cont de un mesaj important venit din studiile lui P. Fandcolb; sf�r�esc cel mai adesea de a avea acelea�i opinii precum anturajul lor. Comunicarea politic� va avea ca scop s� rup� barierele grupurilor mici �i s� aib� adeziunea liderilor de opinie. Acest obiectiv al comunic�rii politice a fost �nlesnit de disolu�ia progresiv� a familiei �i a grupurilor primare astfel disp�r�nd ecranul de protec�ie �ntre mijloacele de comunicare �i individ.
Dac� accept�m ideea c� propaganda seam�n� �i este �nglobat� de comunicarea politic� punctul de vedere exprimat de J.Ehal devine justificat. Propaganda (comunicarea politic�) apare �i se dezvolt� pe m�sur� ce societ��ile se �mbog��esc, iar clasele lor de mijloc sunt ferite de s�r�cie. Mai �nt�i pentru c� oamenii mai pu�in presa�i de nevoile imediate ale vie�ii cotidiene devin disponibili. Apoi, pentru c� dezvoltarea societ��ilor este �nso�it� de o �nmul�ire a mijloacelor de comunicare. �n consecin�� bog��ia este aliata propagandei(comunicare politic�).
�n ciuda pronun�atului caracter persuasiv �i a procesului de influen�are ce deriv� de aici nu se poate eluda faptul c� fenomenul comunic�rii politice este important pentru evolu�ia democratic�. Potrivit modelului actual de comunicare politic�, ac�iunea politic� se �ntemeiaz� pe evaluarea f�cut� de mass-media �i electorat. Fiecare dintre cei 3 actori sociali influen�eaz� comunicarea politicului �n func�ie de ac�iunile celorlal�i doi. Actorii politici, mass-media, publicul trebuie s� r�spund� unii altora. �n felul acesta comunicarea politic� se instituie ca practic� public�, �i nu ca o practic� subordonat� spa�iului politic.

1.2. Comunicarea politica.Delimit�ri conceptuale

Cea mai simpl� �i eficace metod� de explicitare a unui concept presupune ca prim pas formularea unei defini�ii prin exemplificare, altfel spus, indicarea c�torva obiecte care formeaz� sfera acestuia. �n acest sens, se poate spune c� fenomenul comunic�rii politice subsumeaz� discursurile �i mitingurile electorale, prezentarea programelor politice, interviurile acordate de demnitari cu privire la problemele de interes public, (dintr-o perspectiv� anume) sondajele electorale, difuzarea unor comunicate de pres� sau desf�urarea unor conferin�e de pres�, dezbaterea mo�iunilor de cenzur�, (�ntr-o oarecare m�sur�) exercitarea dreptului de vot, discu�iile purtate de un deputat cu cet��enii �n cadrul audien�elor s�pt�m�nale etc., av�nd drept instan�e (arbitrare) discursul rostit la data de 17 decembrie 2003 de pre�edintele Jacques Chirac cu privire la principiul laicit��ii �n Republica Francez�, emiterea de c�tre Direc�ia de rela�ii cu mass-media a PSD a comunicatului de pres� �Theodor Stolojan �i preg�te�te psihologic e�ecul �n alegerile viitoare� din 21 decembrie 2003, declara�ia lui dezbaterea �i adoptarea programului de guvernare al Partidului Democrat la Conferin�a Na�ional� Anual� din 29 august 2003, prezentarea ofertei PN�CD �n domeniul administratiei publice locale pentru alegerile din 2004.
Evident, defini�ia extensional� de mai sus nu clarific� pe deplin aria de aplicabilitate a termenului �n cauz�. Ca orice fenomen social, comunicarea politic� se �ntrep�trunde cu nenum�rate alte fapte sociale, cele mai multe dintre ele fiind la fel complexe �i dificil de determinat. Spre exemplu, sub un anumit raport, exercitarea dreptului de vot este o form� de comunicare politic� � aplic�nd �tampila pe buletinul de vot, cet��eanul transmite o informa�ie legat� de preferin�ele sale electorale �, �ns�, sub un alt raport, ea transcede comunic�rii politice. Mai exact, o dat� cu exercitarea dreptului de vot, cet��eanul contribuie la constituirea unui fapt institu�ional � delegarea puterii politice unui candidat independent, unui partid sau unei alian�e de partide � �i, astfel, realizeaz� mai mult dec�t o comunicare . Prin urmare, �n lipsa unui criteriu suficient de riguros, este greu de stabilit �n ce m�sur� unul �i acela�i fapt social �ine de sfera comunic�rii politice sau dep�e�te aceast� sfer� .
Dac� am defini comunicarea politic� drept form� de comunicare realizat� de c�tre �politicienii de profesie� am p�c�tui at�t prin circularitate, c�t �i prin inadecvare. Astfel, un ministru se angajeaz� �ntr-o comunicare politic� �n cadrul �edin�elor de guvern, dar nu �i �n discu�iile de sear� purtate �n familie. Pe de alt� parte, fiecare cet��ean (major) � ca beneficiar al unor drepturi civile � se poate implica �ntr-o comunicare politic�, f�r� a face politic� militant�, ca membru al unei forma�iuni politice. Prin urmare, nu at�t statutul comunicatorilor, c�t contextul �i inten�iile asumate ne �ndrept��e�te s� calific�m o form� de comunicare ca fiind politic� .
Pentru a ajunge la un �n�eles acceptabil al no�iunii de comunicare politic�, ni se pare potrivit s� asum�m, dintru �nceput, c�te o defini�ie clar� pentru no�iunile �comunicare� �i �politic�.
Din multitudinea defini�iilor date comunic�rii (umane) , cea mai potrivit� ni se pare a fi aceea care o trateaz� drept ac�iune colectiv� semiotic�. �n lumina acestei defini�ii succinte, pot fi sus�inute urm�toarele patru afirma�ii:
■ Sfera comunic�rii cuprinde doar comportamente proprii fiin�ei umane, manifestate �n contextul (re) cunoa�terii �i respect�rii unor reguli, aplic�rii unor criterii, urm�rii unor instruc�iuni etc . Aleg�nd s� se comporte �ntr-un anumit fel, oamenii opteaz� s� se angajeze �n anumite practici sociale, manifest�ndu-se ca persoane ra�ionale, �nzestrate cu voin�� liber� �i responsabile pentru efectele ac�iunilor s�v�r�ite.
■ Comunicarea este un act compus, �ntre elementele sale subzist�nd un �raport de cooperare pozitiv� sau negativ�, �n sensul c� unele subacte determin�, �nlesnesc, �ngreuneaz� sau z�d�rnicesc celelalte subacte .
■ Asemenea unui dans de perechi, comunicarea este un fapt social sau colectiv; ea nu poate fi practicat� �n mod solitar, ci numai �mpreun� cu ceilal�i. Nimeni nu poate spune �comunicarea mea�, ci doar �comunicarea noastr�.
■ Comunicarea necesit� folosirea semnelor, id est a obiectelor fizice �i perceptibile care trimit la alte obiecte (fizice sau abstracte) �n virtutea unor conven�ii sociale recunoscute de membrii unei comunit��i . Este de re�inut faptul c� utilizarea semnelor este o condi�ie necesar�, �ns� nu �i suficient� a comunic�rii. Pe de o parte, este de neconceput un proces de comunicare �n care s� nu intervin� diverse categorii de semne (cuvinte, indici, iconi sau simboluri). Pe de alt� parte, este foarte posibil s� fie utilizate semne, cum ar fi interpretarea norilor negri de pe cer ca semne ce prevestesc iminen�a ploii sau interpretarea respira�iei agonice a unui muribund incon�tient ca semn al iminen�ei mor�ii, f�r� a realiza o comunicare.
Conceptul de politic� a fost supus la at�t de multe �i rafinate analize �n ��tiin�ele politice� �nc�t �n�elesul acestuia pe care �l vom adopta �n limitele acestui curs va p�rea, �n mod fatal, foarte frust . Totu�i, nutrim speran�a c� defini�ia asumat� nu va fi de natur� s� cauzeze confuzii regretabile.
�ntr-o prim� aproxima�ie, s-ar putea spune c� politica vizeaz� toate ac�iunile de organizare �i conducere a unei societ��i umane, ac�iuni care au drept finalitate stabilirea, men�inerea sau modificarea ordinii sociale. Existen�a unei ordini sociale incumb� existen�a unor agen�i de ordine, care �i propun s� determine �ntr-un sens specific opiniile, valorile, atitudinile, convingerile sau comportamentele semenilor lor. Or, nimeni nu poate izbuti s� exercite o influen�� (afectiv�, cognitiv� sau comportamental�) asupra celorlal�i dec�t dac� se bucur� �n raport cu ace�tia de o anumit� autoritate.
Urm�ndu-l pe Max Weber , vom spune c� aceast� autoritate poate fi:
1. Tradi�ional� sau natural� (cum ar fi aceea care se manifest� �n s�nul unei familii),
2. Carismatic� (dac� are drept surs� calit��i personale remarcabile: inteligen��, putere de convingere, for�� de seduc�ie) sau func�ional� / profesional� (atunci c�nd se bizuie pe competen�a �i calificarea de specialitate socialmente dovedite). Apel�nd apoi la o distinc�ie interesant� propus� de J.M. Bochenski , vom spune c� avem de-a face cu o autoritate epistemic�, dac� este vorba de acceptarea adev�rului unei clase de propozi�ii, respectiv cu o autoritate epistemic�, dac� este cazul impunerii unei clase de directive.
Indiferent dac� este epistemic� sau deontic�, autoritatea poate fi exercitat� prin coerci�ie sau prin persuasiune. Dac� �n impunerea influen�ei pot fi folosite mijloace punitive legitime , avem de-a face cu o rela�ie de putere, iar dac� influen�a se realizeaz� exclusiv prin c�tigarea adeziunii subiectului (prin manipulare emo�ional� ori prin convingere ra�ional�), vorbim de o autoritate �n sens restr�ns. Politica este c�mpul de manifestare a rela�iei de putere �i presupune utilizarea statului (de drept) ca instrument de impunere (eventual prin for��) a unor valori �i moduri de comportament la nivelul unei �ntregi comunit��i, �n scopul implement�rii unei ordini sociale care este socotit� �n cel mai �nalt grad dezirabil�.
Dintre cele patru modele posibile de combinare a puterii cu autoritatea (�n sens restr�ns) � 1. putere �i autoritate, 2. putere f�r� autoritate, 3. autoritate f�r� putere �i 4. nici putere, nici autoritate � doar primul ni se pare a fi dezirabil �i el caracterizeaz� spa�iul democratic european. �n aceste condi�ii, comunicarea politic� la care ne vom referi va fi indisolubil legat� at�t de mijloacele coercitive de exercitare a puterii, c�t �i de metodele de persuadare a subiec�ilor puterii.
O dat� definite conceptele cheie de comunicare �i politic�, putem trece la �fuzionarea� lor, sub forma no�iunii de comunicare politic� . �n acest sens, comunicarea politic� poate fi v�zut� �n dou� ipostaze distincte, �ns� str�ns corelate:
1. Ac�iune colectiv� semiotic� ce se realizeaz� �n contextul organiz�rii �i conducerii unei societ��i (id est �n contextul manifest�rii rela�iei de putere), respectiv;
2. Act de exercitare a puterii prin folosirea exclusiv� a semnelor.
�n ambele variante, comunicarea politic� apare ca un act politic aparte, subiacent altor acte politice (promulgarea unei legi, demiterea unui guvern, investirea unui pre�edinte), pe care le condi�ioneaz� �n mod necesar. Printre rezultatele comunic�rii politice nu pot fi �nscrise dec�t efectele care decurg doar din utilizarea semnelor, efecte care sunt tratate, apoi, ca mijloace de atingere ale unor alte obiective.
Dou� pozi�ii extreme se cer, a�adar, evitate �n delimitarea sferei comunic�rii politice: una care extinde aceast� sfer� la �ntreaga activitate politic� (uit�ndu-se faptul c� ac�iunile politice con�in �i subacte care ies din limitele comunic�rii), iar cealalt� care restr�nge aceea�i sfer� la un obiectiv mult prea specific, cum ar fi strategiile de c�tigare a alegerilor (ne�in�ndu-se cont de faptul c� organizarea �i conducerea unei societ��i, politica, nu se rezum� la c�tigarea puterii).
Ambele pozi�ii par s� fie �mbinate �ntr-o conjunc�ie paradoxal� de c�tre Andrei Stoiciu. Pe de o parte, �n�elesul larg al conceptului de comunicare politic� este asumat �n urm�torul fragment: �Comunicarea politic� include procedurile, normele �i ac�iunile prin care este folosit� �i organizat� informa�ia politic�. Comunicarea politic� nu �nseamn� numai tip�rirea afi�elor electorale sau �nregistrarea interven�iilor televizate ale unui candidat; ea include toate ac�iunile de recrutare de personal, de concep�ie, de anchet�, de marketing, de evaluare strategic�, de grafic�, de analiz� a peisajului audio-vizual, de calcul financiar, de preg�tirea r�spunsurilor care preced [�] tip�rirea afi�elor electorale sau interven�ia unui candidat pe un post de televiziune� . Pe de alt� parte, subtitlul c�r�ii � Cum se v�nd idei �i oameni � �i �nsu�i con�inutul lucr�rii m�rginesc comunicarea politic� la ac�iunea de c�tigare a puteri (politice), potrivit unei defini�ii restr�nse a marketingului: �Vinde c�t mai bine ceea ce ai produs!�.
�ntruc�t conceptul de comunicare politic� este �concurat� �n lucr�rile multor teoreticieni de conceptul mult mai �actual� de marketing politic, se cuvine s� oper�m �i aici o distinc�ie minimal�.
Constat�m, �nainte de toate, c� promotorii conceptului de marketing politic nu �i dau acestuia acela�i con�inut. �n lucrarea Marketing politic �i electoral, coordonat� de Bogdan Teodorescu, marketingul politic este definit ca ansamblu de tehnici care are drept obiective:
■ Adaptarea imaginii unui candidat �n func�ie de electoratul vizat,
■ Cunoa�terea candidatului de un num�r c�t mai mare de electori �i
■ Crearea diferen�elor dintre candidat �i contracandida�ii s�i . Pentru Cristina Pripp, �studiile de marketing politic reu�esc s� previzioneze inten�iile de vot, motiva�iile comportamentului politic, mentalit��ile, modurile de a percepe, precum �i analiza contextelor prezente �i viitoare�, �strategiile de marketing politic �ncearc� s� optimizeze capacitatea de atrac�ie exercitat� asupra electoratului de personalit��i ale vie�ii publice, partide sau mi�c�ri politice�, iar �cercetarea de marketing politic identific� cele mai eficiente c�i prin care oamenii politici pot ajunge la sufletul electoratului� . Dedic�nd prima parte a excelentei sale lucr�ri Communication et marketing de l�homme politique etapelor constituirii marketingului politic american, Philippe J. Maarek trateaz� marketingul politic ca pe o form� fundamentat� �tiin�ific de comunicare politic�, ce presupune conceperea �i utilizarea unor strategii �i tehnici de c�tigare a alegerilor. �n fond, finalitatea marketingului ar fi ad�ugarea unei valori simbolice c�t mai mari la valoarea de �ntrebuin�are poten�ial� a produsului pentru a-i incita pe clien�i la cump�rarea lui. Prin specificare, marketingul politic ar avea drept scop m�rirea valorii simbolice a omului politic pentru determina �cump�rarea� � mai exact, votarea � acestuia.
Trec�nd cu vederea unele formul�ri neclare (spre exemplu, nu �tim ce ar putea s� �nsemne ajungerea la �sufletul electoratului�), am putea conchide c� marketingul politic revine la o form� specializat� de comunicare politic� (condus� de comunicatori profesioni�ti) ce este axat� pe c�tigarea alegerilor. �n aceast� accep�iune, marketingul politic ar fi o specie a comunic�rii politice, aceasta din urm� �acoperind�, �n plus, interac�iunile semiotice (de ordin politic) petrecute �n afara campaniilor electorale
1.3. Discursul politic �Miezul� comunic�rii politice

�n societatea postmodern� nimic nu poate fi acceptat f�r� temei, �n nici un domeniu al cunoa�terii �i astfel, se reclam� imperativ prezen�a legitimit��ii �n spa�ii cognitive dintre cele mai diferite: �n filosofie, economie, �tiin��, �i �n mod excep�ional �n politic�, C. C�l�vastru remarc� urm�toarele: �cum legitimare �nseamn� justificare �i convingere, mecanismul legitim�rii este f�r� nici un dubiu de natur� discursiv�. Discursul apare deci ca instrument necesar de promovare �i coagulare a oric�rui concept, paradigm�, ideologie.�
Discursul politic apare deci, ca o construc�ie contextual� a actorului politic dar influen�at� de contextele generale �n care acesta este produs. Prin urmare va fi influen�at de scopurile unui grup de putere, a unei ideologii �i poate fi v�zut ca o strategie manipulatorie a acelei puteri, ca un monolog inopinat falsific�nd situa�ia pretins� de conlucrare.
Plec�nd de la premisa c� discursul folose�te celui care �l organizeaz�, miza oric�rei discursive suport� dou� niveluri de abordare �i anume: unul ce prive�te adev�rul sau falsitatea raportului dintre realitate �i cunoa�terea ei, iar al doilea se refer� la caracterul veridic sau mincinos al raportului dintre cunoa�terea realit��ii �i discursul asupra ei. Astfel G. Teodorescu nota c� �orice discurs care �i asum� responsabilit��i de natur� politic� implic� separarea cunoa�terii realit��ii de discursul asupra realit��ii; presupune apoi o anumit� inten�ie de a nivela �i o motiva�ie oarecare pentru a min�i, precum �i existen�a unui obiect al minciunii (fapte, opinii, credin�e valori)�.
Departe de a identifica discursul politic cu minciuna , nu se poate face abstrac�ie de jocul secund al actorilor politici care permanent �ncearc� s� impun� o imagine proprie care s� capteze �i s� atrag� aten�ia publicului, imagine care este o reproducere mai mult sau mai pu�in fidel� a sa.
Omul politic are dou� alternative: fie s�-�i p�streze imaginea autentic�, fie �prefer� s� se deghizeze, adic� s� simuleze sau s� disimuleze fabric�nd un personaj care capteaz� aten�ia �i frapeaz� imagina�ia, interpret�nd un rol ce este c�teodat� unul de compozete.�
Acest joc de rol reu�e�te atunci c�nd discursul este elaborat cunosc�ndu-se bine publicul �n fa�a c�ruia evolueaz� �i �n func�ie de care ��i adaptezi strategia de comunicare. Astfel, nu exist� re�ete universale ale discursului persuasiv, argumentarea persuasiv� tinde s� fie adaptat� publicului vizat. Fiecare mediu poate fi caracterizat prin opiniile sale dominante, prin convingeri indiscutabile, prin premize care sunt admise f�r� ezitare acestea f�c�nd parte din cultura mediului respectiv �i orice orator care vrea s� persuadeze un auditoriu nu poate dec�t s� le adapteze la acesta. Dup� cum nota P. Boruten �discursul depinde �n mare parte de receptare: enun�urile noastre sunt deja supradeterminate de universul imaginarului care define�te componenta lingvistic� a interlocutorului.�
Cunoa�terea auditoriului vizat de c�tre cei ce elaboreaz� discursul politic trebuie dublat� de ceea ce Jean Blaise G numea �schematizare discursiv�. Aceasta este imaginea sumar� dar esen�ial� pe care un orator (�n cazul discursului politic este vorba de aspirantul la cucerirea puterii politice) o propune auditoriului (un auditoriu special, caracterizat prin m�rime considerabil�, prin eterogenitate, prin interese diferite) cu privire la o anumit� tem�, la o anumit� problematic� cu inten�ia de a-l convinge s� adere la aceast� imagine �i �n consecin�� la ap�rarea �i perpetuarea ei. Propunerea unei schematiz�ri discursive prin intermediul discursului politic urm�re�te o miz� tripl�:
■ legitimare cognitiv�, �ntruc�t auditoriul trebuie s� cunoasc� temeiul preten�iei de a accede la putere;
■ legitimare ideologic�, prin care se cere ca auditoriul s� cunoasc� doctrina politic� propus�;
■ legitimare pragmatic� prin expunerea sumar� a mijloacelor de ac�iune �i a obiectivelor urm�rite �n cazul prelu�rii puterii.
Pentru Programele care concretizeaz� doctrina unui grup de putere asupra unor sectoare anume se recurge la schematiz�ri discursive par�iale (sectoriale) care sunt componente ale schematiz�rii discursive generale �i la r�ndul lor au aceea�i tripl� legitimare: cognitiv�, ideologic�, pragmatic�.
Legitimarea de natur� discursiv� presupune trepte diferite �i obligatorii prin intermediul schemelor discursive (fie ele generale sau sectoriale):
■ �n�elegerea problematicii induse auditoriului prin schematizarea discursiv�;
■ convingerea c� legitimitatea trebuie acordat�. La baza convingerii st� �n�elegerea;
■ ac�iunea este singura care poate fi cuantificat� prin aceasta decidentul �i manifest� autoritatea �n leg�tur� cu legitimarea puterii. Ac�iunea este temeiul practic al legitim�rii.
Oprindu-se asupra discursului politic �i a schematiz�rilor discursive pe care acesta le sufer�, Olive Re pleac� de la pozi�ia grupului de putere care produce discursul �i identific� dou� tipuri de abord�ri: discursul politic oficial �i discursul contestatar. Primul model de discurs promoveaz� statu-quo-ul existent �n distribuirea puterii, este o propunere pe linia continuit��ii, �i caut� s� g�seasc� mai multe temeiuri pentru a determina asemenea op�iuni din partea celor puși s� decid�. C�nd nu g�se�te asemenea temei, discursul oficial ac�ioneaz� pe cel pu�in dou� c�i: le inventeaz� sau le eludeaz�. �n cazul �n care grupul care emite discursul nu se afl� la putere, discursul pe care acesta �l propune are drept �int� contestarea continuit��ii puterii. Acest discurs subliniaz� fapte de mijloc care ar putea contribui la c�derea puterii existente, fapte de mult uitate, fapte ce pun �n discu�ie imoralitatea deciziilor luate de putere, declara�ii contextuale, toate sunt puse s� lucreze �n defavoarea puterii.
Specializarea aparatului de sus�inere a candida�ilor �i a partidelor, profesionalizarea oamenilor ce creeaz� spa�iul imaginar a adus cu sine diversificarea mesajului politic. Bun�oar� C. S�l�vastru distinge:
■ discursul doctrinar, care legitimeaz� temeiul accesului la puterea politic�;
■ discursul propagandistic, legitimeaz� ra�ionalitatea accesului la puterea politic�;
■ discursul publicitar, legitimeaz� mijlocul prin care se accede la putere;
■ discursul ideologic ce legitimeaz� destinatarul care beneficiaz� de accesul la putere.
�n toate aceste forme ale discursului se remarc� efortul politicienilor, al partidelor �i al managerilor de campanie pentru optimizarea �i asigurarea coeren�ei interne a discursului. Sunt numeroase elemente care asigur� fluen�a �i lizibilitatea: respectarea normelor generale ale ra�ionalit��ii, evitarea lipsei de coeren�� problematic�, men�inerea referin�elor tematice, asigurarea coeren�ei referen�iale �i suficien�a rela�iilor de �ntemeiere �i un echilibru al acestora.

1.4. Caracteristicile discursului politic

Cadrul discursului politic. Universaliile politice

Comunicarea politic� apare la interac�iunile celor trei actori sociali importan�i: clasa politic�, mass-media �i opinia public�. Cei trei protagoni�ti ai comunic�rii politice au dreptul legitim de a-�i exprima public pozi�iile politice. Politicienii produc comunicarea politic�, ziari�tii o comenteaz� �i o fac cunoscut� iar publicul recept�nd-o sau evit�nd-o printr-un r�spuns comportamental, o valorific�.
Convertit �n campanie electoral�, ipostaz� particular� a comunic�rii politice, acest act sufer� o dubl� distorsiune: func�ia lui de informare cedeaz� func�iei de influen�are a unui comportament determinat, iar mecanismul desf�ur�rii lui nu mai este reciprocitatea, ci sensul unic. Al doilea actor social implicat, publici�tii, sunt �nclina�i �n procesul comunic�rii politice s�-�i schimbe �n bun� m�sur� rolul �i s� se transforme, datorit� propriului partizanat, din mediatori ai comunic�rii, �n competitori ai acesteia. Astfel, societatea se polarizeaz�: cei care solicit� voturile, votul fiind scopul ultim al oric�rei forme de comunicare politic� (electoral�, rutinier�, institu�ional�): candida�i, partide politice, coali�ii, publici�ti, �i cei care urmeaz� s� voteze. Distorsiunea a afectat to�i agen�ii comunic�rii politice: pe politicieni, care nu s-au mai comb�tut reciproc, pe publici�tii, care au ac�ionat mai degrab� ca politicieni, dec�t ca profesioni�ti mass-media, �i pe electori �n imposibilitate de a cunoa�te con�inutul comunic�rii.
�n tot acest proces exist� un punct al consensului asupra c�ruia, tacit, convin cei trei actori politici: �universaliile politice� care domin� sistemului politic �n care ace�tia coexist�. �n cazul �n care societatea respectiv� este una de tip democratic șansele reale ale puterii de a se legitima și de a se autoreproduce sunt direct legate de condi�ia respect�rii imaginarului politic al vremii.� Este greu de imaginat ideea unei perpetu�ri a puterii, �n condi�iile �n care aceasta provoac� una sau alta dintre universaliile politice care structureaz� imaginarul societ��ii de tip democratic. �n ciuda absenteismului politic �n alegerile electorale �i a impresiei de neimplicare a cet��enilor �n via�a politic�, puterea risc� propria pr�bu�ire prin simpla anun�are a interzicerii unui drept fundamental al cet��eanului ( libertatea cuv�ntului, dreptul la proprietatea privat�), drept care devine piesa de baz�, �ntr-o societate �n care s-au proclamat �i respectat o anumit� perioad� drepturile omului. Aceasta �nseamn� c� puterea trebuie s� �i adapteze discursul la cultura politic� proprie societ��ii ale c�rei resurse le gestioneaz�.
R�m�n�nd �n cadrul sistemelor pluraliste, acolo unde sunt constituite premisele unei comunic�ri politice autentice( mai mul�i actori politici, mass-media dezvoltat�, posibilitatea feed-back-ului opiniei publice), Robert A. Dahl identific� cinci condi�ii sociale generale ce ar constitui cadrul propice comunic�rii politice:
■ Puterea este �mp�r�it� �i tranzac�ionat� de numeroase grupuri din societate
■ Exist� o gam� larg� de resurse politice de diverse tipuri dispersate �n r�ndul popula�iei exist� un consens care �ine de valori �i de procedurile politice fiin�eaz� o gam� de alternative aferente politicilor publice exist� un echilibru �n activism �i pasivitate �n r�ndul cet��enilor, suficient pentru stabilitatea politic�.
�n plus ca un sistem electoral s� func�ioneze , deci comunicarea politic� s� aib� loc, trebuie s� existe:
■ Drepturi cet��ene�ti, libertatea de expresie, de a publica, libertatea presei, libertatea de organizare;
■ Un sistem de p�rghii �i contraponderi �ntre legislativ, executiv, autoritatea judec�toreasc� �i birocra�ia administrativ�;
■ Un sistem electoral concuren�ial are cel pu�in dou� partide;
■ O multitudine de grupuri de interes �n c�utare de influen�� politic�, grupuri care se �ntretaie din punct de vedere la apartenen�ei individului;
■ Institu�iile guvernamentale mediaz� �i valideaz� unele sau altele dintre solicit�rile grupurilor de interese;
■ Normele constitu�ionale se sprijin� pe universaliile politice ale liberalismului.

1.5. Argumentarea și construcția logic� a discursului politic.Tehnica discursului politic

Propriet��ile rela�iei argumentative

Pentru eviden�ierea temeiurilor generale ale performan�ei unui discurs, oricare ar fi el (politic, educa�ional, explicativ-�tiin�ific) se �ncearc� schimbarea unui model semiotic de analiz� a discursivit��ii. Acest model semiotic de analiz� vizeaz� at�t materialul utilizat �ntr-o astfel de construc�ie (argumentele folosite) c�t �i arhitectura folosit� (modul de ordonare a argumentelor) .
Func�ionarea discursului politic ca un tot, �ndeplinirea cu succes a scopurilor pentru care el se pune �n mi�care, nu se poate realiza dec�t prin coordonarea unor dimensiuni care s� asigure unitatea de ra�ionalitate, de sensuri �i semnifica�ii, de performan�� a unui asemenea discurs.
Ca discurs de ac�iune, discursul politic se bazeaz� pe anumite no�iuni ��nc�rcate cu poten�ial afectiv� �i care constituie premisele argument�rii: fapte, adev�ruri, prezum�ii, valori, ierarhii.
Acordul asupra argument�rii prive�te con�inutul premiselor (corelata �realului�: fapte, adev�ruri, prezum�ii, �i corelate �preferabilului�, alegerea �i ierarhizarea acestora.
Centrat pe subiectivitate �i interac�iune �i exprimat �n limbajul natural, discursul reprezint� o �nt�lnire cu auditoriul. Oratorul trebuie s� plece de la premise general valabile, recunoscute de auditoriul vizat, �transfer�nd asupra concluziilor adeziunea adoptat� premiselor�.
�n discursul politic, oratorul nu poate construi argumentarea dec�t a�ez�nd-tangent la sistemul tezelor admise de cel vizat. Orice construc�ie argumentativ� depinde, at�t �n ceea ce prive�te natura premiselor, c�t �i �n ceea ce prive�te desf�urarea argumentelor, de ceea ce este acceptat, recunoscut ca adev�rat, ca normal, ca valabil. Dealtfel �n construc�ia discursului esen�ial� este ac�iunea ce are loc la nivelul interlocutorului dup� ce acesta a fost supus recept�rii discursului, �i, �n acest sens, se identific� factori ce faciliteaz� aceast� ac�iune: credulitate, interes, ra�ionalitate.
Revenind la compozi�ia premiselor se constat� c� elementele cu grad maxim de credibilitate sunt cele faptice (faptele de observa�ie fiind frac�iunea cea mai important� a premiselor), �i cele referitoare la leg�turile dintre fapte, la adev�ruri ca sisteme complexe. Cadrul argument�rii este constituit �i de prezumtiv, bazate tot pe acordul universal �i legate de caracterul ra�ional al schimbului discursiv. Prezum�iile sunt legate de normal �i de verosimil, iar normalul de ideea de medie, de mod de via��.
Dac� faptele, adev�rurile, prezum�iile, se bucur� de adeziunea auditoriului universal, nu la fel se �nt�mpl� �i cu premisele din spa�iul preferabilului. Totu�i, anumite valori, prin gradul �nalt de generalitate sau �nvestire etic�, au un statut comparabil faptelor: este cazul universaliilor politice.
Pentru a putea analiza fiecare tip de argumentare, fie de natur� logic� sau matematic�, fie bazat pe structura realului sau care creeaz� realul, se cere identificarea propriet��ilor rela�iei argumentative:
■ Orientarea A-C (enun�ul A urm�re�te s� justifice, s� impun� concluzia C)
■ Determinarea fie explicit� fie implicit�. Dat fiind c� at�t argumentele c�t �i concluzia pot fi abstracte, trebuie admis� ipoteza unor entit��i abstracte.
■ Accesibilitatea concluziei. Interlocutorul trebuie s� dispun� de date care s�-i permit� restabilirea concluziei implicite
■ Valoarea argumentativ� determinat� de orientarea argumentativ� intrinsec�, �n sensul de tr�s�tur� constitutiv� a enun�ului de a orienta interlocutorul spre o anumit� concluzie, excluz�nd un alt tip de concluzie. Un enun� poart� �n el o anumit� orientare, altfel spus este argument pentru o anumit� concluzie.
Punctul de plecare al argument�rii este conceptul de acord ob�inut pe baza faptelor, adev�rurilor, prezum�iilor �i a valorilor, ierarhiilor (categorii legate de preferabil). Constat�nd c� macro-discursul argumentativ este puternic influen�at de mecanisme logice, stabilesc o clas� de argumente numite cvasi-logice subcategorizate �n argumente �n leg�tur� cu structuri logice (identitate, tranzitivitate, contradic�ie) si argumente �n leg�tur� cu rela�ii matematice (raport parte-�ntreg, mare-mic, raport de frecven��).
A1. contradic�ia �i incompatibilitatea. Argumentarea se va str�dui s� arate c� tezele comb�tute conduc la o incompatibilitate cauzat� de natura lucrurilor sau a deciziilor umane.
A2. Identitatea �i argumentarea. Identitatea poate fi total� (tautologia) sau par�ial� (defini�ia).
A3. Argumentul reciprocit��ii bazat pe raportul �ntre antecedentul �i consecventul unei rela�ii pare argumentul logic prin excelen�� (datorit� aspectului formal �i deriv�nd din natura lucrurilor.
A4. Argumentul tranzitivit��ii (a=b, b=c, a=c) se actualizeaz� �n rela�ii discursive de compara�ie , de superioritate.
Concentr�ndu-se asupra laturii pragmatice a discursului, Daniela Roventa-Frumu�ani identific� dou� mari categorii de argumente: cele bazate pe structura realului, �i cele care creeaz� realul. Prima categorie sufer� o subcategorizare �n: argumente care fac apel la rela�ii de succesiune �i cele care se bazeaz� pe rela�ii de coexisten��.
I. Astfel �n prima categorie, argumentele care sunt bazate pe rela�iile de succesiune, se grupeaz�:
■ Leg�tura cauzal� este o rela�ie fundamental� ambele direc�ii de analiz� fiind la fel de importante:
- dat fiind evenimentul s� se ajung� la decelarea �i definirea cauzei;
- fiind dat un eveniment, s� se poat� prognoza efectul. Datorit� decalajului temporal �ntre cauz� �i efect suntem tenta�i s� asimil�m succesivitatea cu cauzalitatea, de aici paralogismul lui �Post hoc, ergo propter hoc� (Dup� aceea, deci din cauza aceea) actualizat �n discursuri politice, care, din ra�iuni propagandistice, prezint� pure succesivit��i ca �nl�n�uiri cauzale.
- argumentul pragmatic permite aprecierea unui act (politic) �n func�ie de consecin�ele sale favorabile �i defavorabile: unii teoreticieni au v�zut �n el schema unic� a logicii de valoare. Acest argument transfer� asupra cauzei valoarea consecin�elor. Bun�oar�, un regim politic care este acuzat de insuccese se str�duie�te s� distrug� rela�ia cauzal� fie: arunc�nd asupra altcuiva culpabilitatea, fie pun�nd-o pe seama circumstan�elor.
- leg�tura cauzal� mijloc-scop are �n vedere posibilitatea minimaliz�rii unui efect considerat doar consecin�� sau, din contr�, maximaliz�rii sale c�nd este prezentat drept scop. Aceast� argumentare cauzal� prezint� o serie de capcane:
1. pretextul sau invocarea unei false ra�iuni pentru justificarea unei situa�ii (justificarea clasic post-decembrist� a mo�tenirii dezastruoase)
2. inversarea cauz�/ consecin�� conform ambiguit��ii �oul sau g�ina�
3. supradeterminarea sau invocare de motive �n exces, ceea ce diminueaz� credibilitatea discursului.
Argumentul dep�irii este tipul de argument proiectiv, �ncerc�nd s� modeleze viitorul. Ordinea argumentelor �ntr-un discurs trebuie s� fie supus� exigen�elor acestei strategii globale ( fiecare etap� de persuasiune fiind realizat�, interlocutorul se afl� �ntr-o nou� configura�ie a situa�iei, apt� s�-i modifice treptat atitudinea fa�� de �elul final al argument�rii.
Argumentul direc�iei reprezint� extrapolarea unui caz particular pentru explicitarea generalului.
II. A doua categorie de argumente din grupa celor bazate pe structura realului sunt argumentele leg�turilor de coexisten��. Dac� �n cazul succesiunii, termenii confrunta�i se situau �n acela�i plan fenomenal, leg�turile de coexisten�� unesc dou� realit��i din care una se situeaz� la un nivel diferit de generalitate, de putere explicativ� .
Argumentul autorit��ii este acceptat de Perelman (1988) sub forma:
■ opiniei comune (�dup� cum se �tie�);
■ opiniei savan�ilor;
■ tezelor religiei, ale filozofiei care au ceva impersonal.
Dup� cum se �tie, moralitatea oamenilor politici este esen�ial� �i orice minciun� sau imperfec�iune �n via�a privat� atrage imediat descalificarea �n planul men�inerii �n cursa electoral�.
Pe l�ng� argumentele bazate pe structura realului coexist� argumente care creeaz� structura realului. Prelu�ndu-l pe Perelman, Roventa-Frumu�ani noteaz� c� �aceast� categorie grupeaz� dou� familii de argumente:
■ argumentare prin exemplu, ilustrare �i model
■ argumentare prin analogie �i metafor�
Cea dint�i are rol pivotal, �exemplul� bucur�ndu-se de statutul de fapt. Utilizarea exemplului ca element de prob� (argument decisiv) se datoreaz� statutului de fapt �i pregnan�ei sale (numit� de Perelman efect de prezen��).
�nrudit� cu exemplul, ilustrarea nu �ntemeiaz� regula, ci consolideaz� adeziunea la o regul� admis�, furniz�nd cazuri particulare ce concretizeaz� enun�ul general.
Modelul furnizeaz� �n toate perioadele �paradigme� exemplare mai ales �n via�a politic�: t�tucul Stalin , model ce infantilizeaz� �i dezautomatizeaz� cet��enii.
Analogia instituie �i o similitudine de structur� �ntre domeniul sensibil �i cel inteligibil.
Realiz�nd un bilan� al acestor tipuri de argumente Roventa-Frumu�ani propune urm�torul tabel:

Au existat tentative multiple de a ordona argumentele �ntr-o manier� mul�umitoare, dar imposibila acoperire criterial� sau greoaia sistematizare a acestora au produs numeroase critici. F�r� preten�ia de a epuiza formele �i posibilit��ile de apari�ie S�l�vastru clasific� argumentele specifice discursului politic ax�ndu-se pe cele care apar mai frecvent �i au un impact mai mare �n strategia comunic�rii politice. Astfel autorul identific� urm�toarele tipuri de argumente:
1. Argumente bazate pe fapte, prin fapte �n�eleg�ndu-se toate datele susceptibile de a fi observate, care sunt prezentate direct, prin documente sau sunt declarate de martori. Convingerea prin intermediul faptelor este mai puternic� �n spectrul unui auditoriu de mare amplitudine. �n acest sens trebuie s�:
■ aib� putere mare de sugestie, s� fie conving�toare;
■ se adapteze unui anumit tip de auditoriu;
■ fie coroborate �ntre ele;
■ fie relevante pentru cel care este vizat;
■ lase impresia de maxim� autenticitate.
Acest tip de argument, al faptelor, al realit��ii, este eficient dar reprezint� totodat� �i o capcan� pentru actorul politic. Dac� acesta se adreseaz� unui auditoriu, care cunoa�te relativ bine realitatea, �ncerc�nd eludarea ei, fic�ion�nd sau mistific�nd faptele, rezultatul nu poate fi dec�t discreditarea, pierderea credibilit��ii.
2. Argumentele bazate pe exemple. Exemplul este faptul singular care poate s� �in� locul unei reguli generale. El este temeiul unei generaliz�ri credibile, este u fapt at�t de puternic �nc�t se poate construi o regul� pe baza lui. C�teva caracteristici ale exemplului folosit �n discursul politic:
■ s� fie temeiul unei generaliz�ri credibile;
■ elementul unei ilustr�ri conving�toare;
■ s� creeze adeziunea psihologic�;
■ exemplele trebuie s� aib� o for�� mai puternic� dec�t generaliz�rile pe care �ncearc� s� le introduc� �n con�tiin�a receptorului;
■ s� conving� prin aderarea la semnifica�iile sale subsidiare.
3. Argumente bazate pe autoritate. ��n utilizarea argumentului autorit��ii, un temei pentru care propozi�iile cuiva privind o chestiune particular�, presupuse a fi cunoscute, sunt suficiente pentru a justifica o sus�inere. Spre deosebire de cele dou� tipuri de argumente cumulate anterior, acestea ies din sfera concretului, plas�ndu-se �n cea a abstractului, �n cea a idealurilor spre care tindem.
Exist� diferite tipuri de autoritate la care actorul politic apeleaz� c�ut�nd credibilitate:
■ a persoanei (se �nt�lne�te mai ales �n discursul �tiin�ific dar �i politicienii fac apel la nume sonore a c�ror prezen�� �n discurs �l face veridic);
■ divin� (implicarea divinit��ii �n politic�, invocarea modelului perfec�iunii la care oamenii aspir�, duce la o receptare mistic� a discursului �i o adeziune necondi�ionat�);
■ a legii (�n societ��ile moderne dinamica este determinat� de ac�iunea legii. De aici inten�ia de a reglementa totul, de a ordona �i caracterul imperativ al argumentului bazat pe lege).
4. Argumente bazate pe analogie. Argumentele bazate pe analogie sunt argumente mediate, de ordinul al doilea, dar nu ca importan��, ci ca mecanisme de influen�area opiniilor, de convingere a auditoriului. Ele pot fi considerate drept �argumente de rela�ie�, deoarece influen�a asupra receptorului este determinat� de rela�ia de analogie ce se stabile�te �ntre dou� fapte, dou� situa�ii, dou� exemple sau dou� autorit��i . Astfel se fac analogii �ntre: situa�ii, cauze, contexte, persoane.
Pentru a avea eficien�� discursiv� argumentarea prin analogie trebuie s� �ndeplineasc� urm�toarele cerin�e:
■ modelul trebuie s� fie mai bine cunoscut de auditoriu dec�t realitatea ce urmeaz� a fi explicat�;
■ rela�ia de analogie pentru a convinge trebuie s� cuprind� aspectele esen�iale ale elementelor pe care le compar�;
■ o dat� f�cute analogiile, extrapol�rile la care s-a recurs trebuie explicitate.

Teatralitatea discursului politic. Teoria argument�rii.

Discursul politic este un spectacol de scen�, �nscris �ntr-o teatralitate social� determinat� de actori �i spectatori. Discursul este mai degrab� teatru dec�t construc�ie riguroas�, prototipul fiind logica formal�.
Brecht afirma c� spectacolul teatral (ca �i cel politic)m f�r� participarea activ� a spectatorilor este doar pe jum�tate spectacol. Or discursul politic presupune tocmai eviden�ierea spectacularului, scopul s�u nefiind de a construi o reprezentare fidel� a realit��ii, ci de a asigura coeren�a unei anumite imagini pentru un actor politic (prin interoga�ii retorice, nega�ii polemice �i toate formele eterogenit��ii discursive).
Printre dedubl�rile posibile ale celui care produce discursul, susceptibile s� �interpreteze� interlocutorii identific� urm�toarele:
■ prezen�a unei alte limbi (�veni, vidi, vici�, �to be or not to be�) ca punct de plecare �ntr-o argumentare confirmativ� sau polemic� �n raport cu interesul consacrat;
■ alt registru discursiv: familiar, pedant, infantil;
■ alt tip de discurs: tehnic, politic, feminist;
■ alt cuv�nt introdus sub semnul rezervei (�x, dac� se poate spune a�a�), al ezit�rii (�x au mai degrab� y�), al rectific�rii (�x, era s� spun y�);
■ alt� instan��: interlocutorul, diferit de locutor �i �n aceast� calitate susceptibil de a nu �n�elege (�dac� �n�elegi ce vreau s� spun�).
�n contextul polemic al discursului politic, aceste �corpuri str�ine� accentueaz� for�a argument�rii, c�ut�nd preluarea ini�iativei, punerea �n dificultate a acestuia, discreditarea lui. Dublate de gesturi, mimic�, intona�ie, argumentele sunt concepute ca form� de schematizare discursiv� ce vizeaz� modificarea reprezent�rilor subiectului, provoc�ndu-i adeziunea la o anumit� schematizare.

1.6. Forme de raționare in discursul politic

Se �n�elege prin ra�ionament �procesul de trecere de la unele propozi�ii numite premize la o propozi�ie numit� concluzie, astfel c� dac� premizele sunt adev�rate, concluzia este adev�rat� sau cu o mare probabilitate adev�rat�.
Clasificarea ra�ionamentelor:
■ Ra�ionamentul deductiv este acela �n care se trece de la judec��i de un anumit grad de generalitate la judec��i de acela�i grad de generalitate sau cu un grad mai mic de generalitate.
■ Ra�ionamentul inductiv este o modalitate de argumentare mai intuitiv�, mai persuasiv�, mai accesibil� unui grup social de referin�� larg. Ra�ionamentul inductiv trece de la constat�ri despre cazuri singulare la aser�iuni despre toate cazurile. Acest tip de ra�ionament ac�ioneaz� �n special �n cazul apelului la fapte �i exemple care creeaz� �efectul de prezen�� analizat de Perelman.
■ Ra�ionamentul condi�ional. Poate lua forma unui silogism condi�ional. Prima premiz� stabile�te un raport condi�ie-consecin�� �ntre dou� propozi�ii; a doua premiz� afirm� sau neag� una din propozi�ii. Concluzia afirm� sau neag� cealalt� propozi�ie. Absen�a unor reguli de validitate formal� impune considerarea �n limba natural� a rela�iilor de con�inut. Exemplu: dac� acest Guvern r�m�ne �n continuare, �omajul va cre�te. (se sub�n�elege c� dac� acest guvern nu mai r�m�ne, �omajul nu va mai cre�te).
■ Ra�ionamentul disjunctiv. Este de forma unui silogism disjunctiv, comport�nd o premiz� care expune disjunc�ia �ntre dou� propozi�ii iar concluzia neag� (sau afirm�) adev�rul celeilalte propozi�ii din premiza disjunctiv�. O form� interesant� de ra�ionament disjunctiv este dilema. Dilema pleac� de la o ipotez� �i o disjunc�ie, dar ajunge pentru fiecare propozi�ie la aceea�i concluzie.
Corela�ia necesar� ra�iune-pasiune. Orice analiz� a ra�ionamentelor discursive trebuie completat� cu �probele� subiective sau morale, legate de emo�ie. Pasiunile sunt, dup� Aristotel, premize, toposuri ale unei psihologii sociale bazate pe un verosimil pasionat dublu orientat :
■ spre ethos � atributele oratorului (�n�elepciune, franche�e, loialitate)
■ spre pathos � afectele celui ce ascult�, arhetipurile pasionale.
■ ra�ionamentul prin analogie.
Analogia st� la baza multor comportamente practice permi��nd transpunerea a ceea ce este cunoscut la ceea ce este mai pu�in cunoscut sau necunoscut. Ra�ionamentul prin analogie se manifest� prioritar �n discursul politic.


1.7. C�utarea, organizarea și expunerea ideilor in discursul politic

�n prezent, comunicarea politic� este din ce �n ce mai standardizat� la nivelul formelor, regulilor �i strategiilor, precum �i din punctul de vedre al situa�iilor de interac�iune politic�.
A�a-numita �americanizare a comunic�rii politice� trimite la un model de comunicare politic� ap�rut �n spa�iul public american �i difuzat apoi spre democra�iile vest-europene. Modelul include o serie de strategii comunica�ionale pe baza c�rora politicienii sus�in schimbul discursiv cu jurnali�tii, publicul, contracandida�ii �i cu personalit��ile publice. Aceste tehnici de comunicare a politicului transform� condi�ia politicianului devenit astfel un profesionist ce nu se mai poate limita doar la experien�a �i instinct politic.
Americanizarea comunic�rii politice presupune adaptarea la ac�iunea politic� a unor strategii de comunicare specifice �pie�ei� economice. Apare astfel un nou domeniu, pe cale de a deveni disciplin�, marketingul politic definit ca �metod� global� de organizare, prezentare, promovare a informa�iei �i a resurselor necesare utiliz�rii unor obiective politice�. Informa�ia politic� este una din resursele cele mai importante folosite de marketingul politic.
Conceput� ca o activitate strategic� ce necesit� competen�e diverse, comunicarea politic� este ,la ora actual�, o activitate specializat� al c�rui scop este proiectul de comunicare. Acesta con�ine trei faze de alc�tuire: faza de c�utare a informa�iilor (fapte, argumente, opinii), faza de organizare (�nl�n�uirea logic� a informa�iilor, planul general, planul sectorial) �i faza de expunere.

1. Faza de c�utare a ideilor

Structura discursului politic al unui actor politic implic� str�ngerea prealabil� a materialelor; ar fi gre�it s� se elaboreze un cadru �n func�ie de inspira�ia imediat� �i s� se �ncerce umplerea lui. Acumularea de date permite analiza poliscopic� a unui subiect �i deschiderea a numeroase procedee de rezolvare. Gittes Fevreol �i N. Flageul, enumer� posibile criterii de c�utare a informa�iilor necesare unui discurs ce pot reprezenta �i posibile unghiuri de abordare:
■ urm�rind diverse aspecte ale problemei, fiecare �n raport cu un c�mp de investigare;
■ urm�rind punctele de vedre ale adversarilor politici;
■ perspectiva analitic�;
■ lan�ul de explica�ii de tipul cauze-fapte-consecin�e;
■ timpul: trecut/prezent/viitor;
■ spa�iul exterior, na�ional, interna�ional;
■ nivelul la care ne situ�m: general/particular, participan�i/sistem;
■ abordare cantitativ� �i calitativ�;
■ opticile subiective �i obiective.
Enumerarea de mai sus este cuprinz�toare dar nu epuizeaz� c�ile de adunare a informa�iilor necesare discursului politic, acestea depinz�nd de referentul discursului.

2. Surse de documentare

Un discurs eficient se concepe pe baza controlului informa�iei necesare. Orice ac�iune de promovare a imaginii politice poate e�ua dac� informa�ia de care avem nevoie este neglijat�, gre�it�, prost coordonat� sau prost utilizat�. Marketingul politic este domeniul unde pot fi clar identificate sursele de documentare ale celor ce elaboreaz� discursul politic. Identific�m astfel �ase asemenea surse:
■ un sistem de monitorizare mass-media;
■ un sistem de analiz� �i filtrare a informa�iilor;
■ un sistem de monitorizare �i produc�ie a sondajelor de opinie;
■ un sistem de monitorizare a liderilor de opinie;
■ un sistem de monitorizare a adversarilor politici;
■ o celul� de leg�tur� �i coordonare cu filialele partidului.
Sistemul de monitorizare mass-media trebuie axat pe priorit��i �i teme specifice, filtrat de o echip� intern� care cunoa�te obiectivele, sensibilit��ile �i valorile programului politic. O dat� pus la punct, acest sistem intern ofer� un avantaj enorm fa�� de adversarii politici, fiind �i o unealt� de lucru foarte eficient� �n rela�iile cu mass-media .
Sistemul de monitorizare �i produc�ie a sondajelor de opinie este foarte util �n marketingul politic. De cele mai multe ori, opinia politic� �i mass-media pun la �ndoial� credibilitatea rezultatelor empirice (cifre, procente ale sondajelor de opinie dar acestea pot fi surse credibile de documentare dac� sunt �tiin�ific elaborate. �scopul sondajelor de opinie este s� afle opiniile �i atitudinile electoratului, a celor ce vor s� voteze. Aceste sondaje atrag aten�ia asupra inten�iilor de vot ale aleg�torilor c�nd alegerile sunt aproape dar pot r�spunde la subiecte despre problemele zilei ce intereseaz� partidele, politicienii, guvernan�ii �i staff-urile candida�ilor.�

3. Faza de organizare

Discursul politic, pentru a se face �n�eles presupune o regrupare a no�iunilor �i conceptelor pe categorii omogene �i alegerea unui plan �n func�ie de mesajul ce se dore�te a fi lansat. Astfel, este esen�ial ca ini�iatorul unui discurs s�-�i aleag� termenii cheie, ideile care pot rezuma optim programul politic, ideologia implicat�, �i s� le opera�ionalizeze. Planul trebuie s� fie �adaptat obiectivului urm�rit, coerent �n �mbinarea p�r�ilor sale, echilibrat.� De asemenea, el trebuie s� fie analitic, bazat pe descompunerea �n mai multe sub-ansambluri care ac�ioneaz� sinergic.

4. Analiza �i filtrarea informa�iilor

Pentru a planifica discursul, pentru preg�tirea unei dezbatere publice, pentru a combate un contracandidat, pentru declasarea unei campanii de comunicare, este nevoie a ajunge dincolo de aparen�e �i a descifra si organiza informa�ia. In organizarea discursului un criteriu esen�ial este adaptarea acestuia la publicul �inta.
N. Luhmann propune urm�toarele reguli de organizare a unui discurs eficient:
■ Un discurs trebuie sa aib� �nceput, cuprins, concluzie. Folosirea argumentelor solide, avansarea unor solu�ii practice.
■ Discursul trebuie sa r�m�n� consecvent. Un discurs bine organizat nu produce devieri in momentul expunerii lui. Mesajul trebuie sa fie clar.
■ Cu cat discursul va fi mai aproape de a�tept�rile publicului, cu at�t va fi mai bine acceptat.
■ Impactul discursului scurt si concis este mai mare dec�t al unui discurs lung ce risca sa plictiseasc�.

5. Alegerea vocabularului. Limbajul. Stilul

Discursul politic poseda o deschidere considerabila in alegerea termenilor pe care ii utilizeaz�, dar performantele sale �in de criterii ce tind sa-i confere rigurozitate: folosirea adecvata a termenilor, construc�ia corecta a frazelor si abordarea unui stil agreabil.
Vocabularul discursului politic se alege in func�ie de patru factori: obiectivul vizat, natura mesajului, identitatea destinatarului si capitalul de imagine al emi��torului.
Poate cel mai important element dintre cele patru este identitatea destinatarului, ce trebuie cu necesitate cunoscuta, �n�eleasa si exploatata de actorul politic. Vocabularul utilizat de acesta trebuie sa se muleze pe puterea de �n�elegere a auditoriului. Rigurozitatea trebuie sa reprezinte o caracteristica a discursului politic, cel care �l produce trebuie sa cunoasc� semnifica�iile termenilor si conota�iile, acestea fiind variabile in func�ie de indivizi, de mediu social, de ceilal�i termeni cu care este asociat. Cele mai frecvente inexactit��i sunt legate de folosirea unor termeni impreci�i, preten�io�i, care for�eaz� contextul: neologismele, barbarismele, pleonasmele, sinonimele de redundanta sau de repeti�ie, paronimele si altele.
Limbajul este substan�a discursului pe care politicianul o modeleaz�, o prelucreaz� in func�ie de situa�ia de comunicare si de efectele vizate: persuasive, seductive, manipulatoare, in mod involuntar exercit�nd si influentele stilului propriu.
Limbajul politic poate avea trei sensuri:
■ Lexic politic;
■ Mod de a folosi semnele lingvistice in politica;
■ Ansamblu de procedee specifice discursului politic .
Stilul, precizeaz� Antoine Albalat �este expresia, arta de a scrie, care face sensibile ideile si sentimentele noastre; este mijlocul de a comunica intre spirite. Nu este numai arta de a exprima g�ndurile, ci si darul de al aduce in prezent, de a le face sa se nasc�, de a vedea leg�turile dintre ele, de a le face vizibile�.
Stilul define�te modalitatea de integrare a regulilor intr-un discurs, in condi�iile in care �tr�s�turile particulare ale unui discurs �l individualizeaz� si ii confer� un anumit relief si o anumita autonomie, in contextul unor discursuri cu aceea�i inten�ionalitate.
Tr�s�turile de personalitate (temperament, talent, nivel cultural, profesiune, experien�� de via��, deprinderi �i obi�nuin�e) �i pun amprenta �n selec�ia �i preferin�a pentru anumite mijloace de expresie, �n modul de organizare �i de prezentare a comunic�rii. Printre calit��ile generale ale stilului vom enumera:
■ Claritatea � formularea �i exprimarea limpede a ideilor;
■ Proprietatea � folosirea celor mai potrivite mijloace lingvistice;
■ Precizia � utilizarea riguroas� �i logic� a mijloacelor lingvistice;
■ Corectitudinea � respectarea normelor limbii;
■ Puritatea � utilizarea unor mijloace lingvistice admise de limb�.

6. Faza de expunere

Ddiscursul este un mod de comunicare �i un mijloc de ac�iune al c�rui exerci�iu confer� o real� putere celor care �tiu s� se foloseasc� de el: �expresia vie a unui ra�ionament care este �n curs de elaborare� dup� formularea lui R. Jakobson, acesta constituie un obiect de exersare, de studiu �i de perfec�ionare combin�nd resurse psihologice, coduri lingvistice �i structuri de argumentare .
a. St�p�nirea cuno�tin�elor � acest criteriu devine esen�ial prin caracterul polemic al discursului politic, c�nd doi actori politici vor c�uta, �ntr-o confruntare, s� se pun� reciproc �n inferioritate, prin tehnici argumentative diferite, astfel, a nu st�p�ni suficient subiectul temei ce face obiectul actului polemic este un handicap deseori imposibil de surmontat. Actorul politic va trebui s� se bazeze, �n discursul s�u, pe o serie de evalu�ri empirice cu privire la opinia public�, obiceiuri �i valori locale, dezvoltarea socio-economic�, rela�iile existente �ntre elitele politice, capitalul de simpatie pe care �l posed�, situa�ia concuren�ei, a adversarilor politici, �i desigur, rolul, pozi�ionarea �i influen�a mass-media.
Un discursul politic temeinic preg�tit se va remarca prin:
■ exactitatea afirma�iilor �i calitatea demonstra�iei;
■ o minte clar�, deschis�, al�turi de o for�� de convingere �i de capacitatea de a dialoga;
■ Exactitatea afirma�iilor �i calitatea demonstra�iei.
Actul explicativ �ntr-un discurs �i demonstreaz� necesitatea prin func�iile sale: �n�elegerea �i cunoa�terea faptelor , a fenomenelor , a cauzelor, a unor ideii. Actorul politic �i construie�te un sistem teoretic coerent necesar pentru descrierea complet� a ceea ce este de explicat �i recurge la cuno�tin�e esen�iale ce se aplic� �n domeniul realului. Cu alte cuvinte explici ca s� convingi.
� Prin natura sa, forma valorico-normativ� elimin� �ntr-o oarecare m�sur� necesitatea explica�iei, a lui de ce? Satisf�c�nd, pe de alt� parte, par�ial nevoia explica�iei printr-un r�spuns specific: trebuie, e bine, e ideal�
�n cele mai multe cazuri imprecizia afirma�iilor deriv� din echivocitatea limbajului, polisemia forma�iilor de limbaj, valorizare cantitativ�, probleme de dic�ie, abuz de interjec�ii sau ticuri verbale, repeti�ii sau o reluare a formul�rii temei si nu �n ultimul r�nd proast� gestionare a timpului.
Este capcana �n care cad cel mai des candida�ii, mai ales �n emisiunile de televiziune. �Unii �nt�rzie c�ut�ndu-�i inspira�ia �i cuvintele, se repet�, �i umplu discursul cu considera�ii inutile; se �nt�mpl� �i ca emo�ia s� dea expunerii un ritm prea rapid, imposibil de urm�rit, �i oratorul �i p�r�se�te locul uimit de a fi vorbit doar c�teva minute� .
Discursul polemic ofer� actorilor politici �ansa de a-�i face cunoscute �i remarcate calit��ile oratorice, dincolo de tehnicile exersate �i perfec�ionate �mpreun� cu speciali�tii �n comunicare, pentru ca situa�iile �n care adversarul te poate pune nu pot fi �n totalitate anticipate. �n acest caz , spontaneitatea, flexibilitatea min�ii, capacitatea de a dialoga trebuie s� suplineasc� deficien�a de anticipare. Paradoxal �ntreb�rile pun �n dificultate. Exemplu: Domnule Iliescu crede�i �n Dumnezeu?�, �ntrebare pus� de E. Constantinescu contracandidatul s�u �n campania din 1996, a provocat un r�spuns ilar pentru c� nu a fost anticipat�. Capacitatea de a dialoga dublat� de o for�� de convingere sunt calit��i ce ajut� la punerea �n aplicare a tehnicilor de persuasiune. Pentru a deveni �i mai conving�tor aceste calit��i trebuie cultivate cu �re�ete� de comunicare persuasiv�.

G. Fereol �i N. Flaguel identificau o serie de tehnici de persuasiune ce pot fi aplicate pentru a convinge:
■ Recurgerea la contra-obiective (solicita�i argumentarea advers�, dezamorsa�i for�a replicii sale);
■ Apostrofa�i auditoriul;
■ Practica�i tautologia ;
■ Pronun�a�i r�spicat anumite sloganuri;
■ L�sa�i faptele s� vorbeasc� de la sine;
■ Separa�i-v� de situa�ia general�, examin�nd diferen�ele care v� despart;
■ Profita�i de afirma�iile ce nu pot fi contrazise;
■ Feri�i-v� de afirma�iile cu caracter definitiv (� pe viitor�)
■ Apela�i la valori (toleran�a sau fraternitatea);
■ Respinge�i opiniile concurente demostr�ndu-le limitele.
b. Fiziologie �i atitudini corporale
Vocea � �n �De institutione oratoria�, Quintilian scria c� , pentru a avea o vorbire vioaie, clar�, elegant�, rafinat�, trebuia mai �nt�i ca vocea s� porneasc� dintr-un organ s�n�tos �i s� nu fie , �n al doilea r�nd, �nici surd�, nici groas�, nici dur�, nici aspr�, nici prost articulat�, nici strident�, nici slab� sau efeminat�.� Respira�ia trebuia s� fie, dup� p�rerea lui, �liber� �i natural� cu intervale �bine m�surate�.
Un debit prea precipitat risc� s� fie interpretat ca un semn de agita�ie sau de nervozitate �i invers, o prea mare lentoare, provoac� plictiseal� sau chiar somnolen��. Este �ntotdeauna preferabil s� se vorbeasc� rar �i calculat. O voce puternic� �i ferm� ajut� �n cadrul unor evenimente publice, dar nu trebuie neglijat ca un discurs cu o voce lini�tit� poate fi la fel de percutant adresat unui public atent �i interesat. �i t�cerea la r�ndul ei poate capta aten�ia audien�ei, folosit� dup� expunerea unor argumente importante sau la schimbarea temei discursului.
Intona�ia � dezv�luie atitudinea actorului politic �n raport cu diferite probleme, situa�ii, persoane. Totodat� aceasta relev� �i unele tr�s�turi psihologice ale individului, intona�ia bogat� fiind caracteristica indivizilor cu un fond afectiv bogat �i care tind, con�tient sau incon�tient s�-�i impresioneze interlocutorii.
Intona�ia plat�, monoton�, s�rac� �n inflexiuni poate denota fie un fond afectiv s�rac, fie anumite dificult��i sau inhibi�ii �n comportamentul social.
Privirea � dac� fizionomia este golit� de expresie aprecierea va fi, f�r� �ndoial�, negativ�; pot ap�rea chiar tensiuni sau mi�c�ri determinate de plictiseal�, interlocutorii devenind ostili, fiindc� au presim�it c� au �n fa�a lor un mincinos, un ipocrit sau un la�. Sfatul pe care A. Stoiciu (2000, pag.36) �l d� privind folosirea ochilor l�mure�te importan�a privirii. ��ncerca�i s� fixa�i pe cineva anume din public. Alege�i-v� c�teva persoane din cadrul celor prezen�i �n fiecare punct al s�lii unde �ine�i discursul. Pentru a crea senza�ia c� v� adresa�i fiec�rui participant �n parte st�rui�i cu privirea circa un minut �ntr0o direc�ie a s�lii �i apoi plimba�i-o privind �n ochi o persoan� care se afl� �n direc�ia opus� .

UNIUNEA EUROPEAN�
Proiect finanțat prin Phare

Cum s� formulezi corect recomand�ri de politic� public� Ghid practic destinat organizațiilor neguvernamentale
Bucure�ti, 2009 1
Cum s� formulezi corect recomand�ri de politic� public� Ghid practic destinat organizațiilor neguvernamentale
Acest Ghid a fost realizat �n cadrul proiectului Centrul de Suport pentru Politici Publice ‐ o soluție profesionist� pentru dezvoltarea capacit�ții organizaționale a Institutului pentru Politici Publice (IPP) �i cre�terea calit�ții procesului de consultare cu factorii decizionali, derulat de Institutul pentru Politici Publice (IPP) �n parteneriat cu Catedra de Administrație �i Management Public din cadrul Academiei de Studii Economice Bucure�ti, finanțat prin programul Phare 2006 Cre�terea rolului societ�ții civile �n procesul de integrare a Rom�niei. Principalul obiectiv al Ghidului este acela de a pune la dispoziția organizațiilor neguvernamentale din Rom�nia c�teva informații cu privire la etapele procesului de formulare a unei politici publice, respectiv la modul �n care acestea se transpun �n recomand�ri concrete de politic� public� pe care organizațiile neguvernamentale le pot �nainta c�tre factorii decizionali de la toate nivelurile. Apariția acestui ghid nu ar fi fost posibil� f�r� sprijinul domnului prof. univ. dr. Marius Profiroiu, �eful Catedrei de Administrație �i Management Public din cadrul Facult�ții de Management, Academia de Studii Economice Bucure�ti, care a adus o contribuție important� la elaborarea sa. De asemenea trebuie menționat faptul c� pe parcursul alc�tuirii acestui ghid au fost utilizate materiale utilizate �n preg�tirea funcționarilor publici �n metodele și tehnicile utilizate �n procesul politicilor publice. Autori: Drd. Florin Bondar Elena Iorga (coordonator lucrare) � Drepturi de autor Toate drepturile sunt rezervate Institutului pentru Politici Publice (IPP). At�t publicația c�t �i fragmente din ea nu pot fi reproduse f�r� permisiunea IPP. Conținutul acestui material nu reprezint� �n mod necesar poziția oficial� a Uniunii Europene.
3
Cuprins C�teva noțiuni introductive despre conceptul de politic� public�, problema de politic� public�, abord�ri alternative ale politicilor publice ........ 5 Procesul politicilor publice ........................................................................................................................................................................................ 1 1 Influențarea procesului de formulare a politicilor publice ...................................................................................................................................... 3 2 Referințe bibliografice ............................................................................................................................................................................................... 5 3
4 1. C�teva noțiuni introductive despre conceptul de politic� public�, problema de politic� public�, abord�ri alternative ale politicilor publice Ca �n aproape orice domeniu care prive�te sfera treburilor publice (de aici �i denumirea de politic� public�) �i este de dat� relativ recent� ca paradigm� �n administrație, politica public� nu cunoa�te o definiție unic�, ci este caracterizat� mai degrab� de un set de tr�s�turi care dau dimensiunea conceptului. Astfel, la �ntrebarea Ce este o politic� public�?, r�spunsurile pot varia funcție de sistemul de referinț� la care se raporteaz� cel care �ncearc� s� formuleze un asemenea r�spuns: - Faptul c� vorbim despre o politic�, �nseamn� c� aceasta implic� existenta unei autorit�ți care are capacitatea de a iniția/promova/implementa/susține respectiva politic�. Este important de reținut aici �ns� distincția terminologic�, precum �i faptul c� nu exist� un monopol �n ceea ce prive�te faza de inițiere a unei politici publice: o propunere de politic� public� poate emana fie de la un actor din sfera public� (minister, agenție guvernamental�, consiliu local etc.), fie de la unul din sfera privat� (organizație neguvernamental�, sindicat, patronat, asociație profesional�, companie etc.) - Caracterul public este dat, �n genere, de beneficiarii asupra c�rora se r�sfr�ng efectele respectivei politici ‐ anume cet�țenii. Termenul de �politic� public� a p�truns �n studiile de specialitate �i �n limbajul curent din Rom�nia destul de t�rziu (la sf�r�itul anilor �90) �i exist� �n continuare numeroase ambiguit�ți la nivelul simțului comun asupra sferei de cuprindere a acestei noțiuni. O posibil� explicație ar putea fi aceea c� termenul a fost �mprumutat din limba engleza. Traducerea �n limba rom�n� prin �politic� a termenului din limba englez� de �policy� genereaz� unele confuzii prin asocierea �n limba rom�n� a acestui termen cu influența doctrinar� a unui partid politic sau altul., �n mod tradițional, politica �nseamn� cu prec�dere activitatea partidelor politice, a instituțiilor legitimate prin mecanisme democratice (Parlament, Guvern �i aparatele proprii de lucru ale acestora), declarații politice, campanii electorale etc, de aici �i tentația de contaminare. Dar politica public� �nseamn� cu totul altceva. �O politic� public� este o rețea de decizii legate �ntre ele privind alegerea obiectivelor, a mijloacelor �i a resurselor alocate pentru atingerea lor �n situații specifice.� [Miroiu, A, Introducere in analiza politicilor publice, Ed. Paideia, București, 2001, p. 9]. Aceste decizii urm�resc obținerea unor rezultate care vizeaz� �mbun�t�țirea unei situații considerate de interes public.

5
Lu�nd �n considerare distincțiile de mai sus, analiza de politici publice este �o disciplin� aplicat� a �tiințelor sociale care folose�te metode multiple de cercetare �i argumentare pentru a produce �i transforma informațiile relevante pentru politica public�, care pot fi folosite �n medii politice pentru a rezolva probleme de politici publice.� [Weimer, L. David si Vinning, R. Aidan, Analiza politicilor publice ‐ concepte si practica, (editia a III‐a), Ed. Arc, București, 2004]. Spre deosebire de cercetarea academic�, care are obiectiv dezvoltarea acelor teorii ce contribuie la o mai buna �nțelegere a societ�ții, urm�rind relațiile dintre o gama larga de variabile comportamentale, cercetarea politicilor publice1 se concentreaz� asupra relațiilor dintre variabile care reflect� probleme sociale �i alte variabile care pot fi controlate prin politicile publice. Produsul dorit al cercet�rii politicilor publice este o ipotez� mai mult sau mai puțin verificat� de forma: daca guvernul �ntreprinde acțiunea X, atunci va rezulta Y. La originea sa, conceptul a fost utilizat pentru prima dat� de Harold D. Lasswell (1951) �n lucrarea intitulat� Handbook of Public Policy Analysis. Theory, Politics and Methods, care f�cea apologia unei �tiințe a politicilor publice �i a devenit prolific �n Statele Unite ale Americii �n timpul administrației Reagan, preluat ulterior cu succes �n Marea Britanie �n timpul administrației Thatcher �i transpus �n paradigma noului management public. �n esenț�, politica public� are c�teva tr�s�turi concrete care o definesc, anume: � Conține un set de m�suri concrete; � Include decizii cu privire la resursele alocate; � Descrie un cadru general de acțiune �i de aceea este diferit� de o m�sur� individual� (acțiune colectiv� vs. acțiune individual�); � De obicei implic� mai multe categorii de actori (stakeholderi); � Are scopuri �i obiective care sunt formulate �n funcție de anumite norme �i valori.

Cercetarea politicilor publice, extins� pentru a include studiul procesului politicilor publice, este numit� uneori �tiinț� a politicilor publice. (vezi, Lasswell, D. Harold, The Emerging Conception of the Policy Sciences, in Weimer, David si Vinning, Aidan, Analiza politicilor publice, op. cit, p. 35). Distincția �ntre analiza politicilor publice �i cercetarea politicilor publice este dat� de forța orient�rii c�tre client: cercet�torii politicilor publice nu sunt at�t de mult legați de factorii de decizie la nivel public.
1

6 R�spunsurile la fiecare dintre aceste �ntreb�ri coincid, de altfel, cu parcurgerea etapelor procesului de politic� public�, a�a cum vom vedea �n cele ce urmeaz�.

Orice politic� public� pleac� de la existența �n societate la un moment dat a unei probleme, de aici �i o alt� abordare �n definirea conceptului, pornind de la un set de �ntreb�ri legate de sursa politicii publice (problema), anume: � Care este problema pe care politica public� �ncearc� s� o rezolve? � Care sunt cauzele problemei? � Ce putem face pentru rezolvarea ei? (cu �ntrebarea subsecvent�: Este nevoie s� facem ceva?) � Cine ne poate ajuta? (Cine nu poate/nu dore�te s� ne ajute?) � Ce e nevoie s� se �nt�mple? � C�nd trebuie s� se �nt�mple? � Cine va fi implicat �n rezolvarea problemei? � Cum vom �ti c� problema a fost rezolvat�?

7
Locul comun �n ceea ce prive�te abordarea unei politici publice �l constituie caracterul reducționist al sensurilor atribuite noțiunii; printre cele mai frecvente asocieri de acest tip se num�ra2: Politicile (n.a. publice) ca etichete ale unor domenii de activitate: ex. politici economice, sociale ale unui Guvern; Politici ca expresie a scopului general sau a st�rii de fapt dorite: ex. �ntr‐un document politic (al unui partid, Guvern), �politica� este accepțiunea respectivei entit�ți asupra scopului (finalit�ții) acțiunilor sale; � Politici ca propuneri specifice: ex: politica unui partid (Guvern) de a susține �i promova sectorul IMM; � Politici ca decizii ale Guvernului: ex: politica Guvernului �n cazul RAFO; � Politici ca autorizare oficial�: tendința este aceea de a considera o politic� drept implementat� atunci c�nd legea (legile) aferente sunt adoptate; � Politici ca programe: deseori, programele guvernamentale �ntr‐un anumit domeniu sunt asociate cu politicile guvernului �n domeniul respectiv; � Politici ca produse: percepția asupra a ceea ce ofer� guvernul (ex: servicii), �n comparație cu ceea ce a promis �i/sau autorizat prin procesul de legiferare; � Politici ca rezultate: reducerea unei politici publice la rezultatele pe care acestea le produce are avantajul de a permite o evaluare a modului �n care se reflecta scopul propus �n rezultatele obținute; � Politicile ca teorii sau modele: toate politicile au la baza presupoziții cu privire la relațiile de tip cauz� ‐ efect sau corelațiile considerate ca fiind semnificative dintre anumite fenomene (sociale, politice, economice etc), iar modul �n care aceste presupoziții sunt transpuse �n politici ține de anumite modele teoretice cunoscute; � Politicile ca procese: aceasta asociere implic� perspectiva temporal� a unei politici, care urm�re�te schimbarea unui anumit sector/fenomen etc. �ntr‐un interval de timp (de regula anticipat). Pentru a �nțelege mai bine dimensiunile noțiunii de politic� public�, sunt necesare o serie de concepte‐cheie �n acest sens: a) acțiunea �n baza autorit�ții: politica public� este o acțiune implementat� de structurile puterii, structuri care au autoritate legislativ�, politic� �i financiar� de a acționa;

2

� �

Hogwood B.W, Gunn, L.A., Policy Analysis for the Real World, 1984, in trad. Mirou, A., Introducere in politicile publice, Ed. Trei, bucuresti, 2000.

8




b) o reacție la problemele societ�ții (�real world�): politica public� �ncearc� sa r�spund� unei nevoi/probleme concrete a societ�ții (sau a unui segment al societ�ții); c) orientat� spre un scop: politica public� este orientat� spre atingerea unui set de obiective bine delimitate �n �ncercarea de a rezolva o nevoie/problem� particular� a comunit�ții (grupului‐țint�); d) cursul acțiunii: politica public� nu este o decizie singular� (acțiune sau reacțiune), ci o abordare/strategie integrat�; e) o decizie de a face/a nu face ceva: politica public� poate fi implementat� cu scopul de a rezolva o problem� sau, baz�ndu‐se pe asumpția c� problema poate fi rezolvat� �n cadrul politicilor deja existente, un guvern poate decide c� nu este cazul s� mai acționeze; f) dus� la �ndeplinire de un actor/un grup de actori: politica poate fi implementat� de o singur� structur� (ex: agenție guvernamental�) sau de un corp alc�tuit din mai mulți actori; g) o justificare a unei acțiuni: orice politic� public� trebuie s� includ� motivarea acțiunii/non‐acțiunii; h) o decizie luat�: politica public� este o decizie asumat�, nu o promisiune sau o intenție. �n funcție de profilul diferitelor modele administrative, abordarea specific� a procesului politicilor publice la nivelul administrației poate fi asociat� cu urm�toarele perspective. Una dintre aceste abord�ri, �nt�lnit� �n state cum ar fi Franța, Belgia, Spania, Italia etc. poate fi denumit� �legalist� și prezint� urm�toarele caracteristici: � Viziune legalist� asupra procesului politicilor publice (asociaz� rezolvarea problemei cu adoptarea unor m�suri legislative); � Specific� puterii executive, este bazat� mai ales pe control; � Exist� o demarcație foarte clar� �ntre politic �i administrație; � Este un proces mai degrab� �nchis; � Se �ncheie �n momentul �n care se iau deciziile.

9




O alt� perspectiv� asupra procesului politicilor publice poate fi �nt�lnit� �n special �n cazul statelor cu o tradiție administrativ� de tip anglo‐ saxon (Marea Britanie, Statele Unite, Noua Zeeland� etc.). Aceast� perspectiv�, �orientat� spre rezultate� poate fi caracterizat� dup� cum urmeaz�: � Principiul steering, not rowing (a c�rmui, nu a conduce) � Centrat pe rezultate și obiective mai degrab� dec�t pe urm�rirea procedurilor; � Favorizeaz� crearea parteneriatelor pentru rezolvarea problemelor � Este continu� �i transparent� � Se �ncheie �n momentul �n care se realizeaz� impactul a�teptat. Exist�, de asemenea, mai multe paradigme (modele) �n ce prive�te modul de abordare al procesului politicilor publice. 1. Modelul pluralist Este caracterizat prin existența unui stat sensibil la presiunea grupurilor care �i asum� un rol de mediator (reglementeaz� conflictele �n societate, armonizeaz� interesele diferitelor grupuri). Puterea este dispersat� �i observabil� prin cercetarea deciziilor concrete �i se concentreaz� �ndeosebi pe probleme majore (de regul� politici economice). Acest model afirm� c� acțiunea dintre grupuri este factorul central al politicilor publice, aceasta fiind �n realitate rezultatul echilibrului atins �n lupta dintre grupuri. Sarcina statului �n acest caz este aceea de a dirija conflictele de grup prin: stabilirea regulilor jocului �n lupta grupurilor, aranjarea compromisurilor �i echilibrarea de interese, crearea compromisurilor sub forma politicilor publice �i impunerea acestor compromisuri. 2. Modelul elitist �n cadrul acestui model, accentul cade pe dominația elitelor �n structurile de stat, se creeaz� structuri instituționale pentru legitimarea dominației acestor elite (ex: structura tripartit� de stat, patronat, sindicate), care nu au de regul� acelea�i caracteristici cu restul populației, ci fac parte din grupuri privilegiate din punct de vedere socio‐economic �i �mp�rt�esc consensul asupra unor valori fundamentale esențiale pentru prezervarea propriului sistem.
10




3. Modelul rațional Pune un accent deosebit pe obiective �i scopuri, sunt luate �n calcul mai multe variante pentru rezolvarea unei probleme iar aceste variante sunt, de regul�, evaluate anterior pe baza unor criterii atent selecționate. Atunci c�nd avem de a face cu acest model, costurile sunt �ntotdeauna asociate cu beneficiile, iar varianta recomandat� pentru soluționarea problemei ține cont de analiza cost‐beneficiu. 4. Modelul incremental Ipoteza central� a acestui model presupune c� politicile publice actuale sunt date de modific�ri ale programelor �ncepute de guvernele precedente. Factorii de decizie accept� �n general legitimitatea programelor fostului guvern pentru c� nu dispun de suficiente resurse (informații, timp, bani) pentru a investiga toate alternativele existente. 5. Modelul teoriei jocurilor Teoria jocurilor se refer� la studiul deciziilor raționale luate �n situații �n care doi sau mai mulți participanți au de f�cut o alegere �i rezultatul depinde de alegerea f�cut� de fiecare dintre participanți. Ipoteza central� a acestui model presupune c� politicile publice sunt rezultat al alegerilor interdependente raționale �ntre �juc�torii� implicați �n acest proces. 6. Modelul teoriei opțiunii publice
Opțiunea public� se refer� la studiul economic (dar nu de piaț�) al proceselor decizionale din mediul politic, �n special aplicarea analizelor economice �n procesul decizional politic. Acest model susține c� politicile publice sunt rezultate ale proceselor decizionale colective realizate de indivizi care �i

urm�resc realizarea propriilor interese.
11




2. Procesul politicilor publice Capacitatea de a face politici publice (policymaking) poate aparține, a�a cum am ar�tat anterior, mai multor categorii de actori din sfera public� sau privat� care trebuie s� dezvolte o serie de aptitudini specifice �n acest sens. Exist� chiar autori �n domeniu3 care aseam�n� procesul politicilor publice cu chirurgia: nimeni nu judec� performanțele unui chirurg dup� cuno�tințele sale, ci dup� modul �n care reu�e�te s� fac� operația, timpul rezonabil �n care acționeaz� �i rezultatele (reu�ite) ale acesteia. �n aceea�i manier�, un specialist �n domeniul politicilor publice trebuie s� aib� capacitatea de a propune soluții viabile la probleme reale din societate, urm�rind �n egal� m�sur� ca aceste soluții s� fie puse �n aplicare �i m�sur�nd impactul (efectele) pe care m�sura/m�surile propuse �l au la nivelul societ�ții/segmentului social, economic etc. asupra c�ruia acționeaz�. De�i exist� numeroase abord�ri �n ceea ce prive�te procesul politicilor publice, comunitatea �tiințific� de specialitate accept� �n unanimitate a�a‐numitul model al ciclului politicilor publice, care cuprinde mai multe etape, dup� cum urmeaz�: 1. Stabilirea agendei (formularea problemei) 2. Definirea variantelor de soluționare 3. Alegerea variantei potrivite 4. Implementarea variantei (a politicii publice) 5. Monitorizarea 6. Evaluarea

3

Eoin Young �i Lisa Quinn, �n lucrarea Writing effective public policy documents, 2002;

12




De regul�, procesul politicilor publice este reprezentat printr‐o diagram� de tipul celei de mai jos:

Num�rul stadiilor (etapelor) reprezentate de regul� �n aceste diagrame poate varia �ntre 4 (varianta simplificat�) �i 8 a�a cum se poate vedea mai sus, unde practic o singur� etap� este reprezentat� �n dou� stadii (ex: stabilirea agendei ‐ identificarea problemelor). Concret, ciclul politicilor publice reprezint� �n fapt un proces logic deductiv, unde actorul decizional urm�re�te un parcurs etapizat pentru a g�si soluția la o problem� real� din societate. �n cele ce urmeaz� vom prezenta pe larg fiecare etap� de formulare a politicii publice pentru a �nțelege mai bine cum se realizeaz� acest proces, care sunt actorii implicați, ce tipuri de acțiuni presupune fiecare etap� etc.
13




1. STABILIREA AGENDEI (IDENTIFICAREA �I DEFINIREA PROBLEMEI) Problema de politic� public� este o condiție sau o situație care genereaz� nevoi ori insatisfacții, pentru a c�ror corecție este necesar� intervenția guvernamental�. Dac� o anumit� situație este considerat� ca normal�, inevitabil� sau o responsabilitate individual�, nicio acțiune guvernamental� nu va fi inițiat� deoarece situația respectiv� nu este problematic�. Nu orice problem� poate ajunge s� primeasc� o soluție printr‐o m�sur� de politic� public�, tocmai de aceea procesul de stabilire a agendei este unul selectiv, �n care diver�i actori instituționali �ncearc� s� aduc� problemele �n atenția guvernanților. Putem spune, deci, c� exist� mai multe feluri de agende: � O agend� public�, �nsum�nd toate problemele percepute de membrii unei comunit�ți; � O agend� instituțional�, cumul�nd toate problemele pe care factorii decizionali �i propun s� le rezolve �ntr‐un anumit interval de timp; � Agenda media, care acționeaz� ca un facilitator �ntre agenda public� �i cea instituțional�, �ns� uneori poate avansa propriile priorit�ți. Nu �ntotdeauna cele 3 agende coincid: exist� �i situații �n care problemele percepute de membrii unei comunit�ți sunt suficient de specifice astfel �nc�t s� nu fie recunoscute la nivel guvernamental �i invers. De aceea, putem spune c� problemele de politic� public� nu intr�/nu r�m�n pe agenda instituțional� dec�t dac� �ndeplinesc cumulativ urm�toarele 3 condiții: � Sunt suficient de semnificative ‐ un num�r semnificativ de persoane sau comunit�ți sunt afectate; � Au intensitate ‐ magnitudinea impactului este ridicat�; � Au durabilitate �n timp. Un pas element fundamental pentru o politic� public� de succes �l reprezint� definirea corect� a problemei �i identificarea cauzelor acesteia, deoarece tot parcursul ulterior al procesului politicii publice depinde invariabil de acest moment. Atunci c�nd nu avem o imagine clar� asupra problemei, este bine s� provoc�m discuții cu toți potențialii actori (stakeholderi) implicați, s� analiz�m datele disponibile (cantitative �i calitative). O problem� slab structurat� sau ale c�rei cauze nu au fost corect depistate poate duce la un e�ec al politicii publice S� lu�m, de pild�, un exemplu concret de problem� care reclam� o soluție de natura unei politici publice:
14




Conform unor studii recente ale Institutului de S�n�tate Public�, s‐a constatat c� �n ultimii ani a crescut num�rul de copii supraponderali pe intervalul de v�rst� 7 � 10 ani �n mediul urban, riscul ca ace�tia s� dezvolte ulterior boli asociate obezit�ții fiind foarte mare. Cauzele principale ale acestei probleme pot fi: - Alimentația neadecvat� v�rstei; - Lipsa/insuficiența unui program regulat de exerciții fizice; - Boli medicale endocrine sau neurologice genetice. �n aceast� situație, avem de face cu o problem� care reclam� analize aprofundate asupra cauzei principale care a dus la proliferarea fenomenului de obezitate �n r�ndul copiilor; odat� determinat� aceast� cauz�, ea va genera mai departe �i posibile soluții care pot diferi radical de la caz la caz, funcție de natura cauzei (ex: dac� principala cauz� a problemei este alimentația neadecvat�, m�surile de politic� public� ar trebui s� se �ndrepte �nspre acțiuni care s� promoveze un comportament alimentar s�n�tos �n �coal� �i/sau s� impun� restricții/sancționeze pe aceia care contribuie la obiceiurile de m�ncat nes�n�toase ale copiilor. �n timp ce, dac� lipsa exercițiilor fizice apare drept cauza a fenomenului supraponderabilit�ții, atunci m�surile ar trebui s� aib� �n vedere, spre pild�, revizuirea programei �colare de educație fizic�. �n fine, dac� analizele indic� faptul c� a crescut incidența bolilor medicale endocrine sau neurologice care determin� obezitatea la copii, atunci politica public� ar trebui transpus� �ntr‐un program de depistare precoce/prevenție/tratament al acestor boli la copii). Iat� cum identificarea cauzelor unei probleme este vital� pentru a trece cu succes la etapa ulterioar� a procesului politicilor publice ‐ anume formularea alternativelor.
15




2. FORMULAREA VARIANTELOR �I ALEGEREA SOLUȚIEI PREFERATE Aceasta este etapa care define�te, practic, �ntreg parcursul ulterior al politicii publice care devine soluția preferat� la problema identificat� anterior. Formularea alternativelor trebuie s� țin� cont de c�teva condiții minime: � Fiecare variant� trebuie s� explice clar modul �n care va rezolva problema ce reclam� o politic� public�; � Fiecare variant� trebuie s� fie �nsoțit� de o estimate a necesarului de resurse (financiare, umane, de timp); � Fiecare variant� trebuie s� fie �nsoțit� de o estimare a impactului a�teptat asupra grupului‐țint�. Exist� mai multe procese prin care se pot genera soluții viabile la o problem�, atunci c�nd decidentul �i ia timpul necesar pentru aceast� etap�, anume: � Brainstorming (de regul�, �n interiorul echipei care este responsabil� cu soluționarea problemei: �n cazuri concrete, echipa poate fi format� din: consilieri, experți, parteneri de coaliție, colegi de partid etc.); � Tehnica Delphi ‐ const� �n consultarea unui grup de experți �n domeniul de referinț� a problemei pe care am ales‐o pe baza unui chestionar care m�soar� opiniile acestora asupra problemei analizate; � Consult�ri cu persoane, organizații din afara instituției ‐ de regul�, acestea sunt utile mai ales atunci c�nd definirea problemei este f�cut� de factorul cu putere de decizie, care �ns� nu cunoa�te toate soluțiile posibile pentru rezolvarea acesteia; � Studierea modului �n care alții au rezolvat probleme similare (modelul best practice). Atunci c�nd avem de a face cu mai multe soluții pentru aceea�i problem�, iar decidentul este pus �n postura de a alege una dintre ele, aceste variante pot fi, la r�ndul lor, �c�nt�rite� folosind diverse metode cantitative �i calitative: Metodele calitative se folosesc mai ales atunci c�nd problema este una focalizat�, restr�ns�, c�nd sunt puține date cantitative disponibile, iar credibilitatea lor ridic� anumite semne de �ntrebare, respectiv c�nd gradul de deschidere al instituțiilor implicate �n soluționarea problemei este relativ mare (ex: interviuri, analiza SWOT, focus‐grupuri, brainstorming, medierea �i negocierea etc.)

16




Metodele cantitative se utilizeaz� atunci c�nd problema pe care ne propunem s� o rezolv�m este extins� (afecteaz� grupuri ‐ țint� largi), exist� date statistice disponibile, iar gradul de deschidere al instituțiilor implicate este redus. (ex: analiza multi‐criterial�, analiza cost‐beneficiu, analiza de risc, analiza senzitivit�ții, analiza cost‐eficacitate) Dintre metodele cantitative, analiza muli‐criterial� este recomandabil� atunci c�nd nu exist� consens la nivel strategic asupra opțiunilor preferate pentru soluționarea unei probleme. Aceast� analiz� ajut� la evaluarea tuturor variantelor �i implic� existența unor criterii diferite din punct de vedere al metodelor de m�surare (pentru fiecare obiectiv sunt folosite una sau mai multe metode pentru a m�sura performanța fiec�rei variante de soluționare) �n general, analiza multi‐criterial� se organizeaz� dup� cum urmeaz�4: 1. Obiectivele trebuie s� fie exprimate �n variabile m�surabile; 2. Odat� ce este construit �vectorul obiectivelor� trebuie g�sit� tehnica pentru agregarea informației �i pentru a face o alegere ‐ obiectivele trebuie s� aib� o pondere atribuit�; 3. Definirea criteriilor de evaluare: aceste criterii trebuie s� se refere la priorit�țile urm�rite de c�tre diferiții subiecți implicați sau ar trebui s� se refere la aspectele particulare ale evalu�rii; 4. Analiza impactului: aceast� activitate const� �n realizarea pentru fiecare dintre criteriile alese a efectelor pe care el le produce. Rezultatele pot fi cantitative sau calitative (judecata de merit); 5. Estimarea efectelor intervenției exprimate �n criteriile selectate ‐ la rezultatele care vin din stadiul anterior este atribuit un anumit scor; 6. Identificarea tipologiei subiecților implicați �n intervenție �i colectarea preferințelor acestora asupra respectivelor criterii (ponderare); 7. Agregarea scorurilor diferitelor criterii pe baza preferințelor relevate. Fiecare scor poate fi agregat d�nd o evaluare numeric� a intervenției comparabil� cu alte intervenții similare; Exemplu de utilizare a analizei multi‐criteriale pentru dou� posibile variante de soluționare a problemei referitoare la incidența crescut� a fenomenului de obezitate la copiii cu v�rste cuprinse �ntre 7 ‐ 10 ani:

4

Florio, Massimo, Ghid pentru analiza cost‐beneficii a proiectelor de investiții, DG Regio, 1997.

17




Varianta 1: Interzicerea comercializ�rii produselor de tip fast‐food pe o raz� de X km �n jurul �colilor generale Criteriu Scor Pondere Scor total criteriu Eficienț� 4 40% 1,6 Oportunit�ți egale 1 10% 0,1 Fezabilitate administrativ� 5 30% 1,5 Compatibilitate cu anumite 2 20% 0,4 norme/standarde TOTAL 12 3,6 Varianta 2: Cre�terea num�rului de ore de educație fizic� la clasele I ‐ IV Criteriu Scor Pondere Scor total criteriu Eficienț� 2 20% 0,4 0,5Oportunit�ți egale 5 10% 0,5 Fezabilitate administrativ� 2 50% 1 Compatibilitate cu anumite 5 20% 1 norme/standarde TOTAL 14 2,9 Odat� aplicat acest model de analiz�, alegerea variantei apare drept un proces obiectiv �i inclusiv (ține cont de preferințele tuturor actorilor implicați), iar probabilitatea ca soluția s� fie mai u�or asumat� de toți actorii cre�te. Pasul urm�tor alegerii variantei de soluționare a unei probleme este implementarea politicii.
18




3. IMPLEMENTAREA POLITICII PUBLICE Odat� ce am obținut acordul tuturor factorilor decizionali asupra variantei optime de soluționare a problemei, aceasta trebuie f�cut� cunoscut� tuturor celor implicați, pentru a se stimula crearea unei legitimit�ți asupra soluției. �n anumite cazuri, este nevoie ca �n aceast� etap�, decidentul s� procedeze la acumularea de noi resurse (negocieri, concretizarea unor parteneriate, angajarea de personal nou) �i/sau s� modifice anumite structuri organizaționale ‐ s� creeze organizații noi, s� modifice/sporeasc� responsabilit�țile vechilor organizații. Tot �n aceast� etap� va alege instrumentele prin care politica este pus� �n aplicare (de natur� legislativ�, instituțional� etc.), respectiv agenția implementatoare (Guvernul, alte autorit�ți publice, organizații din mediul privat etc.). Diagrama de mai jos prezint� simplificat un model al procesului de implementare a unei politici publice [Van Meter; Van Horn, 1975], urm�rind �n acela�i timp circuitele decizionale, dar �i factorii exogeni care determin� performanța unei politici: Comunicare interinstituțional� �i punere �n aplicare Standarde �i obiective Caracteristici ale agenției Dispozițiile celor care implementatoare implementeaz� Politica Performanț� public� Condiții economice, sociale �i Resurse
politice 19




Implementarea politicii publice presupune �n egal� m�sur� �i adoptarea unui plan de acțiuni prin care varianta propus� ca soluție la problema de politic� public� s� fie practic pus� �n aplicare. Pentru fiecare dintre activit�țile subsecvente identificate, se vor stabili termene concrete de realizare, se va specifica cine este responsabil cu �ndeplinirea respectivei activit�ți, se va estima bugetul necesar realiz�rii activit�ții �i se vor preciza rezultatele a�teptate, precum �i indicatorii propu�i pentru m�surarea acestor rezultate (mai jos este prezentat un model schematic al planului de acțiuni) Activit�ți necesare implement�rii m�surii de cre�tere a num�rului de ore de educație fizic� �n �coli la clasele I ‐ IV Activitatea 1: Subactivitatea 1a: Subactivitatea 1b: Termen de realizare: Responsabil: Buget: Rezultate:

Indicatori de monitorizare:

20




4. MONITORIZAREA �I EVALUAREA POLITICII PUBLICE Monitorizarea �i evaluarea sunt dou� tipuri de acțiuni ce se deruleaz� simultan cu implementarea politicii publice. Practic, monitorizarea asigur� corespondența obiectivelor stabilite cu acțiunile propuse spre implementare iar evaluarea cuantific� rezultatele obținute �n urma implement�rii �i furnizeaz� bazele urm�torului ciclu de politici publice ‐ dup� cum se poate vedea din modelul circular, o problem� poate fi repus� oric�nd pe agend�, �ntr‐o alt� form�, funcție de evoluția politicii publice inițiale. Monitorizarea �i evaluarea privesc at�t mijloacele folosite �n procesul de implementare, c�t �i rezultatele ca atare. �n aceast� etap� se m�soar� at�t eficiența (maximizarea rezultatelor ‐ outputs �n raport cu resursele investite ‐ inputs), c�t �i eficacitatea politicii publice (raportul dintre obiectivul rezultatele obținute �i obiectivul ce trebuia atins). Monitorizarea �i evaluarea au roluri distincte �n cadrul acestei etape, anume: Monitorizarea evidențiaz�: Modific�ri instituționale survenite �n urma implement�rii politicii Modific�ri ale situației grupurilor țint� vizate Situația costurilor implement�rii la un moment dat Respectarea termenelor �i a conținutului activit�ților prev�zute �n planul de acțiune �nt�rzieri/dificult�ți �n realizarea activit�ților �i motivația acestora Evaluarea evidențiaz�: M�sura �n care rezultatele implement�rii corespund cu cele stabilite inițial Raportul dintre costuri �i rezultate Respectarea termenelor �i conținutului activit�ților Impactul asupra grupurilor țint�
21




�n procesul de evaluare, agentul ca realizeaz� evaluarea (de regul�, acesta trebuie s� fie diferit de agenția implementatoare) folose�te indicatori de performanț�5. Ace�ti indicatori se afl� �n str�ns� relație cu obiectivele politicii �i contribuie la m�surarea realiz�rii acestora. Indicatorii utilizați �n evaluarea unei politici publice se clasific� �n mai multe categorii: Indicatori de input: m�soar� resursele alocate pentru implementarea unei politici publice (ex: necesarul de personal, resursele alocate etc.) Indicatori de rezultat: cuantific� rezultatele �n termeni absoluți: num�r de persoane vaccinate, num�r de publicații distribuite etc. Indicatori de impact: rata productivit�ții, ponderea num�rului de absolvenți de studii superioare pe piața forței de munc� etc. Exemplu de diverse categorii de indicatori (propus de Salvadore Schiavo‐Campo �n lucrarea sa Strenghtening Performance in Public Expenditure Management, 19996) Sector Resurse utilizate Rezultat Efect Proces Administrație Num�rul de persoane Num�rul e documente de Decizii mai bune Deschidere spre dezbateri politic� public� Educație Raportul student/profesor Ratele de tranziție �ntre Nivel de alfabetizare mare �ncurajarea studenților s� cicluri de studiu se exprime Sistemul juridic Buget Cazuri judecate Num�r sc�zut al apelurilor Asistarea acuzaților s�raci Poliție Num�rul de ma�ini de poliție Num�rul de arest�ri Rata de criminalitate Respectarea drepturilor sc�zut� �nchisori Costuri pentru fiecare deținut Num�rul de deținuți Rata de recidiv� Prevenirea abuzurilor S�n�tate Num�rul de asistenți �n raport cu Num�rul de vaccinuri Mortalitatea sc�zut� Grija faț� de pacient m�rimea populației Ajutor social Asistenți sociali Persoane aflate sub Ie�irile din sistem Tratamentul cu respect al asistenț� persoanelor

5 6

Atenție, aici termenul de performanț� nu desemneaz� excelența, ci provine din lb. englez� (to perform � performance �nseamn� a realiza, a duce la �ndeplinire o sarcin�). �n Managementul politicilor publice, vol. coordonat de Claudiu Cr�ciun, Paul E. Collins, Ed. Polirom, 2008.

22




M�surarea/evaluarea au �i o serie de limit�ri care țin �n principal de faptul c�: � ofer� informații doar despre rezultate �i impact, dar nu ofer� indicii despre ce trebuie f�cut mai departe (inclusiv perspectiva de a fi ap�rut o nou� problem� conex� �n leg�tur� cu politica public� propus� spre implementare); � nu ofer� informații despre modul �n care s‐a desf�urat implementarea (despre procesul �n sine); � nu ofer� informații despre pozițiile divergente ale stakeholderilor; � sunt asociate de regul� cu o abordare dualist� (pedepsire vs. premiere, nu surprinde eventualii factori externi care au potențat/�mpiedicat realizarea unor m�suri pe parcursul implement�rii).

De reținut! Ciclul politicilor publice este un proces etapizat �i continuu, principalele stadii fiind: stabilirea agendei, formularea alternativelor �i selecția variantei preferate, implementarea soluției, monitorizarea �i evaluarea politicii publice. Dup� �ncheierea unui ciclu de politici publice, problema poate reveni pe agend� sub o alt� form� sau chiar �n forma inițial�, dac� varianta aleas� spre implementare nu a produs rezultatele scontate.

23




3. Influențarea procesului de formulare a politicilor publice Organizațiile neguvernamentale pot juca un rol fundamental pe toat� durata procesului de formulare a politicilor publice, metodele, tehnicile �i instrumentele folosite fiind diferite funcție de etapa �n care organizația �i propune s� intervin�. Procesul de influențare a deciziei publice este tipic mai cu seam� acelor organizații care au cuprins� �n misiunea lor acest tip de intervenție, �ns� el poate fi �nt�lnit �i �n cazul organizațiilor care lucreaz� direct cu beneficiarii (ex: organizațiile din domeniul social). Cele mai cunoscute tehnici utilizate �n campaniile de persuadare a unei autorit�ți publice (fie ea central� sau local�) de c�tre organizațiile neguvernamentale sunt cele de lobby �i advocacy. De factur� anglo‐saxon�, cei doi termeni au intrat �n limbajul comun rom�nesc f�r� a avea un corespondent adecvat. Din acest motiv, sunt �nt�mpinate adesea dificult�ți �n definirea celor doi termeni, mai ales prin comparație. Advocacy reprezint� acțiunea de a ap�ra/a sprijini un principiu sau un punct de vedere (general sau al unei organizații) �n fața unei instituții guvernamentale sau a legiuitorului. De regul�, advocacy ‐ ul implic� existența unei decizii deja conturate, faț� de care o organizație se poziționeaz� pro sau contra. Activitatea de lobby implic� promovarea unor interese individuale, de grup sau ale unei organizații care la un moment dat pot deveni interese generale prin influențarea politicilor publice, a instituțiilor guvernamentale sau a legiuitorului. Principalele etape din procesul politicilor publice �n care o organizație neguvernamental� poate interveni sunt: 1. etapa de stabilire a agendei (definire a problemei) 2. etapa de formulare a variantelor 3. etapele de monitorizare �i evaluare Practic, cu excepția implement�rii care poate fi �i ea, la r�ndul s�u, parțial delegat� unei organizații neguvernamentale (ex: �n cadrul unei politici publice care vizeaz� reducerea polu�rii prin �ncurajarea utiliz�rii mijloacelor de transport nepoluante, componenta de con�tientizare

24




poate reveni unor organizații neguvernamentale de profil), toate etapele procesului de formulare a unei politici publice pot fi subiectul intervenției din partea unei organizații neguvernamentale. 1. INFLUENȚAREA AGENDEI A�a cum ar�tam anterior, procesul de stabilire a agendei �i de formulare a problemelor de interes public care intr� pe aceast� agend� este unul care implic� negociere �ntre diferiți actori, inclusiv organizațiile neguvernamentale. Astfel, folosind tehnicile de advocacy/lobby, ONG‐urile pot ajunge la un moment dat s� pun� pe agenda instituțional� o problem� care afecteaz� un grup larg de persoane sau care, prin natura ei, genereaz� consecințe semnificative pentru societate. Funcție de nivelul/gradul de afectare al problemei, principalii factori decizionali care sunt vizați �n procesul de influențare a agendei sunt: La nivel local: - consilierii locali/județeni; - primarul; - Pre�edintele de consiliu județean; La nivel central: - Parlamentarii; - membrii executivului (mini�tri, secretari de stat); Atunci c�nd procesul de consultare/negociere e�ueaz�, societatea civil� folose�te �i alte metode pentru influențarea agendei: presiune mediatic� (prin transmiterea mesajelor c�tre media) sau presiune direct� (proteste publice, manifestații, greve etc.). De regul�, aceste metode mut� centrul de greutate de la expertiza organizației care a inițiat procesul de influențare a agendei spre crearea unei mase critice de presiune asupra factorului decizional.
25




2. INFLUENȚAREA ALEGERII SOLUȚIEI PENTRU REZOLVAREA PROBLEMEI Organizațiile neguvernamentale pot avea, de asemenea, un rol major �n alegerea variantei de soluționare a unei probleme de pe agenda public�. De altfel, aceasta este situația cea mai frecvent �nt�lnit� ast�zi �n ceea ce prive�te implicarea organizațiilor neguvernamentale �n procesul de formulare a politicilor publice. �n aceast� etap�, fie factorul decizional are inițiativa lans�rii unei consult�ri asupra variantelor de soluționare a unei probleme7, fie organizația neguvernamental� este cea care ia inițiativa prezent�rii unei opțiuni/recomand�ri de politic� public�. De regul�, �n Rom�nia procesul de consultare are un caracter formal, �ntruc�t factorul decizional (autoritatea cu competențe de soluționare a problemei �n cauz�) lanseaz� procesul de consultare abia dup� ce a fost selectat� varianta de soluționare a problemei, fapt care practic oblig� organizațiile interesate s� se poziționeze pro sau contra acestei variante. Indiferent �ns� de partea care are inițiativa lans�rii unui proces de consultare asupra unei politici publice, este recomandabil ca organizațiile neguvernamentale care �i propun s� �nainteze recomand�ri concrete de soluționare a unei probleme de politic� public� s� fac� acest lucru de o manier� articulat� �i uz�nd de instrumente specifice cum sunt: - Studiul (documentul) de politic� public� - Analiza de politic� public� Principalele diferențe �ntre cele dou� tipuri de instrumente sunt redate �n tabelul de mai jos.

Potrivit Legii nr. 52/2003 privind transparența decizional� �n administrația public�, autorit�țile publice au obligația de transparenț� care �nseamn� obligația �de a informa �i de a supune dezbaterii publice proiectele de acte normative, de a permite accesul la luarea deciziilor administrative �i la minutele �edințelor publice�. (art. 3, lit. e). Aceea�i lege specific� faptul c� �autoritatea public� �n cauz� este obligat� s� decid� organizarea unei �nt�lniri �n care s� dezbat� public proiectul de act normativ, dac� acest lucru a fost cerut �n scris de c�tre o asociație legal constituit� sau de c�tre o alt� autoritate public�.� (art. 7). Aceast� lege este aplicabil� procesului decizional de la nivel local, respectiv la nivelul ministerelor. Legea nu se aplic� �n cazul procesului legislativ din Parlamentul Rom�niei.
7

26




Domeniul de diferențiere Audiența Accentul Tipul instrumentului Studiul de politic� public� Vizeaz� alți speciali�ti de politici publice Bazat pe problem�: recomand�ri generale �i informație privind problema de politic� public� Poate include pe larg cercetarea primar� Poate fi specific disciplinei/tehnic P�n� la 20.000 cuvinte Analiza de politic� public� Vizeaz� factorii decizionali Bazat pe client: proiectarea politicilor specifice pentru a fi implementate �n teren Rar include cercetarea primar� Trebuie s� fie foarte clar �i simplu De obicei nu mai mare de 5.000 de cuvinte

Metodologia Ideile/limbajul utilizat �ntinderea O form� sintetic� a unui document de politici publice, de ast� dat� utilizat de administrația public� (la nivel central) este propunerea de politic� public�. �n ce prive�te �ns� actele normative ale c�ror principal inițiator este Guvernul Rom�niei, �ncep�nd cu 1 ianuarie 2006 exist� obligativitatea prezent�rii acestora sub forma unor propuneri de politic� public�, conform H.G. nr. 775/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile de elaborare, monitorizare �i evaluare a politicilor publice la nivel central. Aceast� m�sur� a avut drept scop profesionalizarea �i responsabilizarea procesului decizional la nivelul executivului rom�nesc, prin aceea c� oblig�, practic, ministerele s� �i fundamenteze orice propunere cu informații suficiente care s� reflecte: analiza situației de fapt (problema), a potențialelor variante de �mbun�t�țire a situației ‐ concomitent cu evaluarea costurilor fiec�reia dintre opțiuni, justificarea opțiunii preferate, prevederea unor acțiuni specifice privind implementarea, elaborarea unor instrumente (indicatori) de monitorizare/evaluare a gradului �n care viitoarea politic� public� �i va atinge obiectivele. Formularul de propunere de politic� public� este prezentat succint mai jos.
27




PROPUNERE DE POLITICI PUBLICE Formular
1) Instituția inițiatoare 2) Formularea problemei 3) Denumirea politicii 4) Scop 5) Obiective generale/specifice 6) Beneficiari 7) Variante de soluționare Varianta 1 Impact Buget estimat Economic Social Ecologic (dac� e cazul) Impact Buget estimat Economic Social Rezultatul procesului de consultare (variante, puncte de vedere, poziții exprimate) Termene preconizate de Buget estimat realizare

Varianta 2

8) Procesul de consultare 9) Varianta de soluționare recomandat�

Organizații/instituții consultate Prezentarea variantei ‐ beneficii/riscuri; ‐ impact detaliat; ‐ grupuri vizate; ‐ modalit�ți/termene de monitorizare �i evaluare; ‐ indicatori de performanț�. 28




Indiferent de instrumentul ales de o organizație neguvernamental� pentru prezentarea unei recomand�ri de politic� public� (studiul de politic� public�, analiza de politici publice sau propunerea de politic� public�), sunt importante de reținut c�teva aspecte �n leg�tur� cu modul �n care aceste documente vor fi elaborate/supuse spre atenția decidenților: 1. Documentul de politic� public� (studiu, analiza, propunere) va conține o singur� variant� de soluționare a problemei, aceea fiind varianta preferat� de organizația care �nainteaz� recomandarea. Anterior �ns�, este bine ca procesul intern de selecție a variantelor la nivelul organizației/grupului care �nainteaz� propunerea s� urm�reasc� acela�i model de selecție a variantelor prezentat anterior. 2. Documentul va fi selectat �n funcție de audiența vizat�: dac� organizația dore�te s� influențeze direct procesul decizional, atunci va folosi o analiz� de politic� public� sau o propunere de politic� public�, �n timp ce dac� organizația �i propune s� ridice o problem� �n atenția comunit�ții de speciali�ti �n politici publice, atunci va utiliza studiul de politic� public�. 3. Documentul va include informații specifice domeniului politicilor publice c�ruia se adreseaz�. Mai jos reg�siți un tabel prin care se �ncearc� o clasificare a politicilor publice �n Rom�nia8 �i care poate orienta organizația neguvernamental� s� �ncadreze propunerea de politic� public� �ntr‐un domeniu mai larg.
Nr. 1. Domeniu de politici publice Politici publice privind bugetul �i finanțele Descrierea detaliat� a domeniului de politici publice Politici publice de dezvoltare �n domeniul finanțelor, bugetului, serviciilor �n domeniul monetar, serviciilor financiare (servicii bancare �i de asigur�ri) �i al finanțelor publice; Politici publice de dezvoltare �n domeniul veniturilor statului, taxelor vamale, impozit�rii �i administrației impozitelor; 2. Politici publice industriale Politici publice industriale �i de re‐industrializare, politici publice de dezvoltare �n domeniu inovației �i producției;


8

Aceea�i Hot�r�re de Guvern Nr. 775/2005 face aceast� clasificare.

29




Politici publice privind industria energetic� �i utilizarea durabil� a resurselor de energie Industria minier� �i industria petrolului/gaze naturale 3. Politici publice privind serviciile Politici publice �n domeniul afacerilor Politici publice privind transporturile �i comunicațiile Politici publice privind construcțiile �i locuințele Comerț �i servicii sociale Politici publice pentru �mbun�t�țirea mediului de afaceri, politici publice privind promovarea asistenței uniforme pentru activit�ți comerciale de dezvoltare, politici publice privind concurența �i �mbun�t�țirea calit�ții Politici publice de dezvoltare a transporturilor; Politici publice de dezvoltare a sectorului comunicațiilor

4.

5.

6.

Politici publice privind Politici publice privind producția agricol�; politici publice privind dezvoltarea durabil� �n domeniul gestion�rii resursele naturale, producția p�durilor, al gestion�rii pesc�riilor �i al refacerii resurselor de pe�ti; agricol� �i prelucrarea Politici publice privind utilizarea terenurilor Politici publice regionale Politici publice regionale; Politici publice privind planificarea spațiului; Politici publice de dezvoltare rural�

7.

8.

Politici publice privind mediul Politici publice �n domeniul societ�ții civile �i

Politici publice privind protecția mediului , protecția naturii �i dezvoltarea durabil�

9.

Politici publice privind limba folosit� �n stat;

30




democrației

Politici publice privind alegerile �i integrarea �n societate; Mass‐media; Politici publice privind organizațiile neguvernamentale �i tineretul; Religie

10.

Politici publice privind administrația public�

Politici publice pentru dezvoltarea administrației publice democratice Politici publice pentru dezvoltarea guvernelor locale; Politici publice privind tehnologia informației �i comunicațiile (e‐policy)

11.

Politici publice privind cultura

Politici publice pentru protecția drepturilor de autor �i a monumentelor culturale; Politici publice pentru dezvoltarea arhivelor, arhitecturii, artei folclorice, teatrului, muzicii, muzeelor, bibliotecilor, artelor vizuale, industriei c�rților, literaturii �i cinematografiei; Politici publice pentru dezvoltarea educației generale, a �colilor profesionale, a muncii �i sistemului de studii universitare; Politici publice de dezvoltare �n domeniul educației universitare �i al �tiinței

12.

Politici publice �n domeniul educației �i �tiințelor

13.

Politici publice �n domeniul turismului, sportului �i activit�ților de relaxare Politici publice sociale �i privind angajarea forței de

Dezvoltarea turismului, a sportului, a activit�ților de relaxare

14.

Politici publice de promovare a angaj�rii forței de munc� �i de reducere a �omajului; Politici publice privind asigur�rile sociale (inclusiv sistemul de pensii), contribuțiile sociale la stat, serviciile sociale �i

31




munc�

asistența social�; Politici publice privind condiții de munc� sigure �i un mediu de lucru sigur care s� nu d�uneze s�n�t�ții; Politici publice de dezvoltare a asistenței acordate copiilor �i familiei; Politici publice privind reducerea excluderii sociale; Politici publice privind egalitatea �ntre sexe

15.

Politici publice �n domeniul asistenței medicale

Politici publice privind s�n�tatea societ�ții �i asistența medical�, s�n�tatea mediului, siguranța din punct de vedere epidemiologic; Politici publice de dezvoltare �n domeniul farmaceutic

16.

Politici publice �n domeniul afacerilor externe Politici publice privind ap�rarea național� Politici publice privind justiția

Politici publice privind relațiile internaționale �n vederea integr�rii Rom�niei �n Uniunea European�; Politici publice privind folosirea resurselor financiare din str�in�tate �i a informațiilor externe Politici publice privind granițele de securitate național� pe termen lung �i participarea la NATO; Politici publice privind dezvoltarea forțelor armatei naționale Politici publice privind dezvoltarea bazei normative �i a legislației; Politici publice privind justiția �i sistemul pedepselor; Politici publice de prevenire a corupției; Politici publice privind protecția drepturilor de proprietate �i dezvoltarea propriet�ții

17.

18.

32




19.

Politici publice privind afacerile interne

Politici publice privind combaterea infracționalit�ții, ordinea public� �i asigurarea protecției; Politici publice privind protecția drepturilor private �i a intereselor legale; Politici publice privind asigurarea protecției granițelor statului, protecția �mpotriva incendiilor, intervențiile �n caz de incendii �i protecția civil�; Politici publice privind registrul de evidenț� a populației, documentația �i migrația


33




3. ROLUL ORGANIZAȚIILOR NEGUVERNAMENTALE �N MONITORIZAREA/EVALUAREA UNEI POLITICI PUBLICE La fel ca �i influențarea procesului de selecție a variantei prin care o problem� de interes general urmeaz� s� fie soluționat�, �i etapele de monitorizare/evaluare a implement�rii unei politici publice fac adesea parte din activitatea curent� a organizațiilor neguvernamentale. Funcție de domeniul de expertiz�/de interesul pentru o anumit� tematic� la un moment dat, organizațiile neguvernamentale aleg s� monitorizeze/evalueze performanțele unei autorit�ți �n punerea �n aplicare a unei soluții pentru rezolvarea unei probleme, funcție de anumiți parametri. Instrumentele folosite �n aceast� etap� variaz� funcție de tipul de metod� de monitorizare/evaluare utilizat�, anume: - Pentru metodele cantitative (ex: sondaj de opinie �n r�ndul beneficiarilor unei m�suri de politic� public�, m�surarea dinamicii unor - parametri de la momentul lans�rii m�surii de politic� public� la un anumit interval etc.), se vor utiliza instrumente adecvate: chestionar, indicatori de performanț�9, monitorizare de pres�; - Pentru metodele calitative, instrumentele sunt cele tipice fiec�rui tip de metod�: interviuri (ghidul de interviu), observația participativ� (fi�a de observație), focus‐grup‐ul (raportul discuțiilor de grup), vizite/inspecții (raport de vizit�/inspecție etc.) Monitorizare/evaluarea politicilor publice de c�tre organizațiile neguvernamentale reprezint� un mecanism democratic de tip checks ‐ and ‐ balances care, practic, este extrem de util pentru ��nchiderea� ciclului politicii publice. �n m�sura �n care rezultatele evalu�rilor ‐ f�cute at�t de organizația inițiatoare, c�t �i de actori externi, cum sunt organizațiile neguvernamentale ‐ indic� faptul c� o problem� de politic� public� a fost rezolvat� cu succes, atunci autoritatea poate trece la soluționarea urm�toarei probleme de pe agend�. Sunt �i situații �ns� �n care problema poate ajunge din nou pe agend�, �ntr‐o alt� form� sau exact �n aceea�i form� �n care a fost propus� inițial, �n m�sura �n care varianta de soluționare implementat� nu a generat rezultatele scontate.

9

Vezi cap. 2 Procesul politicilor publice, p. 20;

34




De reținut! Organizațiile neguvernamentale pot interveni �n toate etapele procesului politicilor publice, dar o fac cu prec�dere �n etapa de alegere a variantelor, respectiv de monitorizare/evaluare a politicii publice; Metodele, tehnicile �i instrumentele folosite difer� funcție de etapa �n care o organizație neguvernamental� �i propune s� exercite o anumit� influenț�.

35




4. Referințe bibliografice � Bondar, Florin (coordonator), Politici publice �i administrație public�, Editura Polirom, 2007; � Cr�ciun, Claudiu, Collins E.Paul, Managementul politicilor publice. Transform�ri �i perspective, Editura Polirom, 2008; � Gerston, N. Larry, Public policy making: process and principles, (second edition), 2004; � Gerston, N. Larry, Public policymaking in a democratic society. A Guide to Civic Engagement, Center for Civic Education, 2002; � Ghinea, Anca �i Negoiț�, Drago�, Variante de soluționare, www.mie.ro/_documente/politici_publice/informatii_utile/identifi...; � � � � � � �
36

Ghinea, Anca; Iorga, Elena, Note de curs ‐ Elaborarea politicilor publice, 2008; Howlett, M., Ramesh, M, Studying Public Policy. Policy Cycles and Policy Subsystems, Oxford University Press, 1995; Iorga, Elena; Alexandru, Violeta, Cum s�‐ți pledezi cauza �n fața parlamentarului t�u, Institutul pentru Politici Publice, 2006; Lasswell, D. Harold, Handbook of Public Policy Analysis. Theory, Politics and Methods, CRC Press; Miroiu, Adrian, Introducere �n analiza politicilor publice, Editura Paideia, Bucure�ti, 2001; Patton, V. Carl, Sawicki, S. David, Basic Methods of Policy Analysis and Planning (2nd ed.), Prentice Hall, NJ, 1993; Sabatier, A. Paul, Theories of the policy process, Boulder, CO, 1999;




� � � �

Secretariatul General al Guvernului, Unitatea de Politici Publice, Manual pentru elaborarea propunerii de politici publice, 2007; Hill, Michael James; Hupe, L. Peter, Implementing public policy, 2002; Universitatea Babe�‐Bolyai, Facultatea de �tiințe Politice, Administrative �i ale Comunic�rii, Politici Publice ‐ Suport de curs (anii III, IV); Young, Eoin; Quinn, Lisa, Writing effective public policy papers. A Guide for Policy Advisers in Central and Eastern Europe, Open Society Institute, 2002; Weimer, L. David si Vinning, R. Aidan, Analiza politicilor publice ‐ concepte si practica, (editia a III‐a), Ed. Arc, București, 2004;

�

37


ISBN 978‐973‐0‐06968‐6 Programul Phare 2006 Cre�terea rolului societ�ții civile �n procesul de integrare a Rom�niei Proiect �Centrul de Suport pentru Politici Publice ‐ o soluție profesionist� pentru dezvoltarea capacit�ții organizaționale a Institutului pentru Politici Publice (IPP) �i cre�terea calit�ții procesului de consultare cu factorii decizionali� Data public�rii: iulie 2009 Editor: Institutul pentru Politici Publice (IPP) Conținutul acestui material nu reprezint� �n mod necesar poziția oficial� a Uniunii Europene. Pentru eventuale informații �i sesiz�ri legate de proiectele Phare contactați: [email protected] 38

De la: 9am129906, la data 2011-08-12 06:56:34

L�z�roiu: Pensiile nu sunt �nghețate p�n� �n 2014. E o dezinformare a posturilor Antena 3 și Realitatea
Ministrul Muncii, Sebastian L�z�roiu, a comentat, asear�, la Special B1, prestația Realitatea TV și Antena 3 care au dezinformat �n leg�tur� �nghețarea pensiilor p�n� �n 2014. "Este o intoxicare", a declarat ministrul.

Sursa: OCTAVIAN COCOLO�"Dac� pensionarii vor s� mai fie dezinformați, s� stea pe Antena 3 și pe Realitatea. Totul a pornit de la o dezinformare cu bun� științ� a presei. Și Realitatea TV și Antena 3 au titrat c� �ngheaț� pensiile p�n� �n 2014. Asta a fost dezinformarea care a r�sp�ndit panic� �n r�ndul asociațiilor de pensionari, care au și reacționat. Au reacționat la o informație de la niște televiziuni de știri, așa spun ele c� sunt. Ni s-a solicitat punctul de vedere, dar p�n� a venit punctul de vedere, ei au pretins c� au acel text al stategiei fiscal bugetare. �n acel text nu scrie nimic despre �nghețarea pensiilor p�n� �n 2014�, a comentat L�z�roiu.



Citi�i mai mult: L�z�roiu: Pensiile nu sunt �nghețate p�n� �n 2014. E o dezinformare a posturilor Antena 3 și Realitatea - Social > EVZ.ro www.evz.ro/detalii/stiri/lazaroiu-pensiile-nu-sunt-inghetate-pan...
EVZ.ro

Sunt extraordinari cei de la "Antene" si Realitate tv.! Au inlocuit termenul de neindexare a pensiilor pana in anul 2014 cu "inghetare"! Cum naiba au aflat ei ca sunt si sinonime pe care Lazaroiu nu le recunoaste pentru ca in "programul" lui e scris negru pe alb: nu se indexeaza!

Experienta te invata sa pretuiesti mai mult caracterul decat inteligenta. Galina

De la: _galina_, la data 2011-08-12 09:28:48

De la: 9am129906, la data 2011-08-12 06:56:34

L�z�roiu: Pensiile nu sunt �nghețate p�n� �n 2014. E o dezinformare a posturilor Antena 3 și Realitatea
Ministrul Muncii, Sebastian L�z�roiu, a comentat, asear�, la Special B1, prestația Realitatea TV și Antena 3 care au dezinformat �n leg�tur� �nghețarea pensiilor p�n� �n 2014. "Este o intoxicare", a declarat ministrul.

Sursa: OCTAVIAN COCOLO�"Dac� pensionarii vor s� mai fie dezinformați, s� stea pe Antena 3 și pe Realitatea. Totul a pornit de la o dezinformare cu bun� științ� a presei. Și Realitatea TV și Antena 3 au titrat c� �ngheaț� pensiile p�n� �n 2014. Asta a fost dezinformarea care a r�sp�ndit panic� �n r�ndul asociațiilor de pensionari, care au și reacționat. Au reacționat la o informație de la niște televiziuni de știri, așa spun ele c� sunt. Ni s-a solicitat punctul de vedere, dar p�n� a venit punctul de vedere, ei au pretins c� au acel text al stategiei fiscal bugetare. �n acel text nu scrie nimic despre �nghețarea pensiilor p�n� �n 2014�, a comentat L�z�roiu.



Citi�i mai mult: L�z�roiu: Pensiile nu sunt �nghețate p�n� �n 2014. E o dezinformare a posturilor Antena 3 și Realitatea - Social > EVZ.ro www.evz.ro/detalii/stiri/lazaroiu-pensiile-nu-sunt-inghetate-pan...
EVZ.ro

Sunt extraordinari cei de la "Antene" si Realitate tv.! Au inlocuit termenul de neindexare a pensiilor pana in anul 2014 cu "inghetare"! Cum naiba au aflat ei ca sunt si sinonime pe care Lazaroiu nu le recunoaste pentru ca in "programul" lui e scris negru pe alb: nu se indexeaza!

Poi daca'l ascultai aseara a spus clar,pana in 2014 ,400 000 de pensii. ingheata,e vorba de sporurile de grupa care trebuiau date si nu or sa se mai dea pana in 2014,dupa aia in functie de cum merge economia se vor indexa cu procentul stabilit,iar masura s-a luat in functie de capacitatea de plata a tarii.......

� c� po�i numai s� reu�e�ti, nu ai cum s� pierzi. E�ecul este imposibil; este o iluzie. Nimic nu este e�ec. Nimic. Totul �nainteaz� in istoria umanit��ii precum se �nt�mpl� �i cu procesul ei evolutiv. Totul avanseaz� de-a lungul c�l�toriei tale.

De la: Silver9AM, la data 2011-08-11 22:10:15

De la: chillywilly, la data 2011-08-11 21:58:32

De la: Balboaca, la data 2011-08-11 21:51:27

De la: Black_Friday, la data 2011-08-11 21:47:34

De la: Balboaca, la data 2011-08-11 21:38:15

De la: chillywilly, la data 2011-08-11 21:35:59

De la: Balboaca, la data 2011-08-11 21:32:49

De la: chillywilly, la data 2011-08-11 20:51:54

De la: gabigabi, la data 2011-08-11 18:19:16

De la: Balboaca, la data 2011-08-11 18:04:53

De la: gabigabi, la data 2011-08-11 17:15:10

De la: Balboaca, la data 2011-08-11 17:01:57 Asteptam de multa vreme sa se ia masuri drastice de stopare a dictaturii pensionarului si iata ca au aparut.
Nu pot decat sa fiu de acord si sa aplaud aceste masuri necesare intr-o perioada atat de grea.
Astept si din partea primarului Sorin Oprescu o masura similara privitoare la gratuitatea ITB.

Cretinule, de ce nu puneti voi niste cianura in pensie ca sa scapati de grija noastra, criminalilor ? da' crezi ca tu vei scapa ? cind iti va veni rindul ,vei fi si tu o povara de care se vor lepada foarte usor, la primul tomberon iesit in cale !

,,Criminali'' inconstienti sunteti chiar voi , cei care nu intelegeti ca deficitul la pensii este urias.
Cum mai aveti tupeul(unii dintre voi) sa mai aveti pretentii la mariri atata timp cat tocmai maririle din 2008 a adus bugetul de pensii in faliment iar majoritatea celor care inca mai muncesc si contribuie ca prostii la bunastarea voastra au salarii cu mult mai mici decat pensiile voastre?
Mamaie nu mai te droga si poate asa vei intelege realitatea.

cretinule, CITE DATORII AU REGIILE DE STAT catre casa de pensii ? dar catre sanatate ? de ce nu-si achita aceste datorii, in schimb isi dau prime si bonificatii de concediu, de miel, de porc ? cum isi Permite madam Udrea sa sparga 60 mil. de eu ptr. o sala polivalenta ACUM , in plina Criza si-n program de AUSTERITATE ?

Prostovanule, pai atata educatie ai incat sa-i oferi doamnei ,,Muciinceai'' doar o floare ca la inmormantare? Vai de capul tau!

Senilule !ai uitat bunele maniere? n-ai avut maniere niciodata...mitocane

Mai ,,Laba multa'', daca modifici postarile macar fa si tu treaba mai bine!

La ce te astepti de la handicapatul asta? Papagalul, daca nu are citate la indemana de pe Goagal, nu poate sa emita nimic inteligent... Cica a fost copil precoce, la trei ani avea mintea de acum, dar s-a imbolnavit de poliomierlita de la pestele stricat si a ramas cu handicap.

Nenea Pinguinu incearca sa-mi modifice postarea fara a realiza ca originalul ramane vizibil.
Vorba ta.......poliomelita este de vina!

Esti complet aiurea ...daca modific ceva ,alea sunt postarile mele! se numeste corectura! ce sti tu ...senil!

Tu esti modificat genetic mai iubitor de baietei,ai gasit,sau mai cauti ? Mai bine incearca sa iti schimbi orientarea sexuala,uite "o femeie plina de politica",ia si incearca,da'i cu limba inainte sa nu fie iute....si modifica'ti avatarul ,de prost ce esti l'ai scris legat,vai steaua ta de poponar imputit......

Tu faci observatii vis-a-vis de srierea cuiva, ba miss Nature_Error'y? Ba rama zoioasa, penibila kkreatura, pune mana pe cartea de romana si pe celelalte 100 manuale obligatorii pt. un scolar si nu mai fa pe prof. univ. woodra cu altii, ca doar nu va luati posete Louis_Guittzon de la acelasi magazin..!!!!


"NIHIL SINE DEO!"

Adunati intr-o seara la o bere, mai multi barbati discutau despre cele
mai interesante pozitii pe care le-au experimentat.

Unul dintre ei zice:
-Mie imi place cel mai mult 69!!!
Altul:
-Este beton atunci cand femeia accepta sa fie legata de pat!
-Ultimul zice:
-Nu e nimic mai provocator decat RODEO SALBATIC!!!
Unul dintre cei doi prieteni il priveste surprins:
-RODEO SALBATIC?!? Ce mai este si asta? N-am auzit niciodata despre asa ceva!
-Imagineazat-ti: esti in pat cu sotia... te afli deasupra ei, o
saruti pe spate... cand lucrurile se incalzesc, iti lipesti pieptul de
spatele ei si ii soptesti delicat la ureche: "POZITIA ASTA O
INNEBUNESTE PE SECRETARA MEA!". Iar dupa aia, tot ce ai de facut este sa incearci sa te mentii deasupra mai mult de 8 secunde.

De la: vasile_vali, la data 2011-08-12 12:47:40

De la: Silver9AM, la data 2011-08-11 22:10:15

De la: chillywilly, la data 2011-08-11 21:58:32

De la: Balboaca, la data 2011-08-11 21:51:27

De la: Black_Friday, la data 2011-08-11 21:47:34

De la: Balboaca, la data 2011-08-11 21:38:15

De la: chillywilly, la data 2011-08-11 21:35:59

De la: Balboaca, la data 2011-08-11 21:32:49

De la: chillywilly, la data 2011-08-11 20:51:54

De la: gabigabi, la data 2011-08-11 18:19:16

De la: Balboaca, la data 2011-08-11 18:04:53

De la: gabigabi, la data 2011-08-11 17:15:10

De la: Balboaca, la data 2011-08-11 17:01:57 Asteptam de multa vreme sa se ia masuri drastice de stopare a dictaturii pensionarului si iata ca au aparut.
Nu pot decat sa fiu de acord si sa aplaud aceste masuri necesare intr-o perioada atat de grea.
Astept si din partea primarului Sorin Oprescu o masura similara privitoare la gratuitatea ITB.

Cretinule, de ce nu puneti voi niste cianura in pensie ca sa scapati de grija noastra, criminalilor ? da' crezi ca tu vei scapa ? cind iti va veni rindul ,vei fi si tu o povara de care se vor lepada foarte usor, la primul tomberon iesit in cale !

,,Criminali'' inconstienti sunteti chiar voi , cei care nu intelegeti ca deficitul la pensii este urias.
Cum mai aveti tupeul(unii dintre voi) sa mai aveti pretentii la mariri atata timp cat tocmai maririle din 2008 a adus bugetul de pensii in faliment iar majoritatea celor care inca mai muncesc si contribuie ca prostii la bunastarea voastra au salarii cu mult mai mici decat pensiile voastre?
Mamaie nu mai te droga si poate asa vei intelege realitatea.

cretinule, CITE DATORII AU REGIILE DE STAT catre casa de pensii ? dar catre sanatate ? de ce nu-si achita aceste datorii, in schimb isi dau prime si bonificatii de concediu, de miel, de porc ? cum isi Permite madam Udrea sa sparga 60 mil. de eu ptr. o sala polivalenta ACUM , in plina Criza si-n program de AUSTERITATE ?

Prostovanule, pai atata educatie ai incat sa-i oferi doamnei ,,Muciinceai'' doar o floare ca la inmormantare? Vai de capul tau!

Senilule !ai uitat bunele maniere? n-ai avut maniere niciodata...mitocane

Mai ,,Laba multa'', daca modifici postarile macar fa si tu treaba mai bine!

La ce te astepti de la handicapatul asta? Papagalul, daca nu are citate la indemana de pe Goagal, nu poate sa emita nimic inteligent... Cica a fost copil precoce, la trei ani avea mintea de acum, dar s-a imbolnavit de poliomierlita de la pestele stricat si a ramas cu handicap.

Nenea Pinguinu incearca sa-mi modifice postarea fara a realiza ca originalul ramane vizibil.
Vorba ta.......poliomelita este de vina!

Esti complet aiurea ...daca modific ceva ,alea sunt postarile mele! se numeste corectura! ce sti tu ...senil!

Tu esti modificat genetic mai iubitor de baietei,ai gasit,sau mai cauti ? Mai bine incearca sa iti schimbi orientarea sexuala,uite "o femeie plina de politica",ia si incearca,da'i cu limba inainte sa nu fie iute....si modifica'ti avatarul ,de prost ce esti l'ai scris legat,vai steaua ta de poponar imputit......

Tu faci observatii vis-a-vis de srierea cuiva, ba miss Nature_Error'y? Ba rama zoioasa, penibila kkreatura, pune mana pe cartea de romana si pe celelalte 100 manuale obligatorii pt. un scolar si nu mai fa pe prof. univ. woodra cu altii, ca doar nu va luati posete Louis_Guittzon de la acelasi magazin..!!!!


"NIHIL SINE DEO!"

Ba cioara imputita,daca eu ar trebui sa citesc 100 de carti ,tu ar trebui sa o iei de la prescolari,sau cum era pe vremea ta de la soimii patriei ,asa ca rapanosule,mai cauta un KK'at cu multi tranji si i'ati pranzul..........
SA PLESNESTI BINE.CIOARA

� c� po�i numai s� reu�e�ti, nu ai cum s� pierzi. E�ecul este imposibil; este o iluzie. Nimic nu este e�ec. Nimic. Totul �nainteaz� in istoria umanit��ii precum se �nt�mpl� �i cu procesul ei evolutiv. Totul avanseaz� de-a lungul c�l�toriei tale.

De la: Silver9AM, la data 2011-08-12 13:34:07

De la: vasile_vali, la data 2011-08-12 12:47:40

De la: Silver9AM, la data 2011-08-11 22:10:15

De la: chillywilly, la data 2011-08-11 21:58:32

De la: Balboaca, la data 2011-08-11 21:51:27

De la: Black_Friday, la data 2011-08-11 21:47:34

De la: Balboaca, la data 2011-08-11 21:38:15

De la: chillywilly, la data 2011-08-11 21:35:59

De la: Balboaca, la data 2011-08-11 21:32:49

De la: chillywilly, la data 2011-08-11 20:51:54

De la: gabigabi, la data 2011-08-11 18:19:16

De la: Balboaca, la data 2011-08-11 18:04:53

De la: gabigabi, la data 2011-08-11 17:15:10

De la: Balboaca, la data 2011-08-11 17:01:57 Asteptam de multa vreme sa se ia masuri drastice de stopare a dictaturii pensionarului si iata ca au aparut.
Nu pot decat sa fiu de acord si sa aplaud aceste masuri necesare intr-o perioada atat de grea.
Astept si din partea primarului Sorin Oprescu o masura similara privitoare la gratuitatea ITB.

Cretinule, de ce nu puneti voi niste cianura in pensie ca sa scapati de grija noastra, criminalilor ? da' crezi ca tu vei scapa ? cind iti va veni rindul ,vei fi si tu o povara de care se vor lepada foarte usor, la primul tomberon iesit in cale !

,,Criminali'' inconstienti sunteti chiar voi , cei care nu intelegeti ca deficitul la pensii este urias.
Cum mai aveti tupeul(unii dintre voi) sa mai aveti pretentii la mariri atata timp cat tocmai maririle din 2008 a adus bugetul de pensii in faliment iar majoritatea celor care inca mai muncesc si contribuie ca prostii la bunastarea voastra au salarii cu mult mai mici decat pensiile voastre?
Mamaie nu mai te droga si poate asa vei intelege realitatea.

cretinule, CITE DATORII AU REGIILE DE STAT catre casa de pensii ? dar catre sanatate ? de ce nu-si achita aceste datorii, in schimb isi dau prime si bonificatii de concediu, de miel, de porc ? cum isi Permite madam Udrea sa sparga 60 mil. de eu ptr. o sala polivalenta ACUM , in plina Criza si-n program de AUSTERITATE ?

Prostovanule, pai atata educatie ai incat sa-i oferi doamnei ,,Muciinceai'' doar o floare ca la inmormantare? Vai de capul tau!

Senilule !ai uitat bunele maniere? n-ai avut maniere niciodata...mitocane

Mai ,,Laba multa'', daca modifici postarile macar fa si tu treaba mai bine!

La ce te astepti de la handicapatul asta? Papagalul, daca nu are citate la indemana de pe Goagal, nu poate sa emita nimic inteligent... Cica a fost copil precoce, la trei ani avea mintea de acum, dar s-a imbolnavit de poliomierlita de la pestele stricat si a ramas cu handicap.

Nenea Pinguinu incearca sa-mi modifice postarea fara a realiza ca originalul ramane vizibil.
Vorba ta.......poliomelita este de vina!

Esti complet aiurea ...daca modific ceva ,alea sunt postarile mele! se numeste corectura! ce sti tu ...senil!

Tu esti modificat genetic mai iubitor de baietei,ai gasit,sau mai cauti ? Mai bine incearca sa iti schimbi orientarea sexuala,uite "o femeie plina de politica",ia si incearca,da'i cu limba inainte sa nu fie iute....si modifica'ti avatarul ,de prost ce esti l'ai scris legat,vai steaua ta de poponar imputit......

Tu faci observatii vis-a-vis de srierea cuiva, ba miss Nature_Error'y? Ba rama zoioasa, penibila kkreatura, pune mana pe cartea de romana si pe celelalte 100 manuale obligatorii pt. un scolar si nu mai fa pe prof. univ. woodra cu altii, ca doar nu va luati posete Louis_Guittzon de la acelasi magazin..!!!!


"NIHIL SINE DEO!"

Ba cioara imputita,daca eu ar trebui sa citesc 100 de carti ,tu ar trebui sa o iei de la prescolari,sau cum era pe vremea ta de la soimii patriei ,asa ca rapanosule,mai cauta un KK'at cu multi tranji si i'ati pranzul..........
SA PLESNESTI BINE.CIOARA

Soimii sunt negri, cu ciocul mare si croncane?!! Oratania asta inseamna ca de o viata este soim al patriei.

"No man is an island entire of itself; every man is a piece of the continent, a part of the main... And therefore never send to know for whom the bell tolls; it tolls for thee." - John Donne

De la: Black_Friday, la data 2011-08-12 15:22:18

De la: Silver9AM, la data 2011-08-12 13:34:07

De la: vasile_vali, la data 2011-08-12 12:47:40

De la: Silver9AM, la data 2011-08-11 22:10:15

De la: chillywilly, la data 2011-08-11 21:58:32

De la: Balboaca, la data 2011-08-11 21:51:27

De la: Black_Friday, la data 2011-08-11 21:47:34

De la: Balboaca, la data 2011-08-11 21:38:15

De la: chillywilly, la data 2011-08-11 21:35:59

De la: Balboaca, la data 2011-08-11 21:32:49

De la: chillywilly, la data 2011-08-11 20:51:54

De la: gabigabi, la data 2011-08-11 18:19:16

De la: Balboaca, la data 2011-08-11 18:04:53

De la: gabigabi, la data 2011-08-11 17:15:10

De la: Balboaca, la data 2011-08-11 17:01:57 Asteptam de multa vreme sa se ia masuri drastice de stopare a dictaturii pensionarului si iata ca au aparut.
Nu pot decat sa fiu de acord si sa aplaud aceste masuri necesare intr-o perioada atat de grea.
Astept si din partea primarului Sorin Oprescu o masura similara privitoare la gratuitatea ITB.

Cretinule, de ce nu puneti voi niste cianura in pensie ca sa scapati de grija noastra, criminalilor ? da' crezi ca tu vei scapa ? cind iti va veni rindul ,vei fi si tu o povara de care se vor lepada foarte usor, la primul tomberon iesit in cale !

,,Criminali'' inconstienti sunteti chiar voi , cei care nu intelegeti ca deficitul la pensii este urias.
Cum mai aveti tupeul(unii dintre voi) sa mai aveti pretentii la mariri atata timp cat tocmai maririle din 2008 a adus bugetul de pensii in faliment iar majoritatea celor care inca mai muncesc si contribuie ca prostii la bunastarea voastra au salarii cu mult mai mici decat pensiile voastre?
Mamaie nu mai te droga si poate asa vei intelege realitatea.

cretinule, CITE DATORII AU REGIILE DE STAT catre casa de pensii ? dar catre sanatate ? de ce nu-si achita aceste datorii, in schimb isi dau prime si bonificatii de concediu, de miel, de porc ? cum isi Permite madam Udrea sa sparga 60 mil. de eu ptr. o sala polivalenta ACUM , in plina Criza si-n program de AUSTERITATE ?

Prostovanule, pai atata educatie ai incat sa-i oferi doamnei ,,Muciinceai'' doar o floare ca la inmormantare? Vai de capul tau!

Senilule !ai uitat bunele maniere? n-ai avut maniere niciodata...mitocane

Mai ,,Laba multa'', daca modifici postarile macar fa si tu treaba mai bine!

La ce te astepti de la handicapatul asta? Papagalul, daca nu are citate la indemana de pe Goagal, nu poate sa emita nimic inteligent... Cica a fost copil precoce, la trei ani avea mintea de acum, dar s-a imbolnavit de poliomierlita de la pestele stricat si a ramas cu handicap.

Nenea Pinguinu incearca sa-mi modifice postarea fara a realiza ca originalul ramane vizibil.
Vorba ta.......poliomelita este de vina!

Esti complet aiurea ...daca modific ceva ,alea sunt postarile mele! se numeste corectura! ce sti tu ...senil!

Tu esti modificat genetic mai iubitor de baietei,ai gasit,sau mai cauti ? Mai bine incearca sa iti schimbi orientarea sexuala,uite "o femeie plina de politica",ia si incearca,da'i cu limba inainte sa nu fie iute....si modifica'ti avatarul ,de prost ce esti l'ai scris legat,vai steaua ta de poponar imputit......

Tu faci observatii vis-a-vis de srierea cuiva, ba miss Nature_Error'y? Ba rama zoioasa, penibila kkreatura, pune mana pe cartea de romana si pe celelalte 100 manuale obligatorii pt. un scolar si nu mai fa pe prof. univ. woodra cu altii, ca doar nu va luati posete Louis_Guittzon de la acelasi magazin..!!!!


"NIHIL SINE DEO!"

Ba cioara imputita,daca eu ar trebui sa citesc 100 de carti ,tu ar trebui sa o iei de la prescolari,sau cum era pe vremea ta de la soimii patriei ,asa ca rapanosule,mai cauta un KK'at cu multi tranji si i'ati pranzul..........
SA PLESNESTI BINE.CIOARA

Soimii sunt negri, cu ciocul mare si croncane?!! Oratania asta inseamna ca de o viata este soim al patriei.

Mai da'l incolo de cioara...........Ce ai facut prietene la peste ? Cum a fost ? A muscat ? Cum e balta,e dotata ?

� c� po�i numai s� reu�e�ti, nu ai cum s� pierzi. E�ecul este imposibil; este o iluzie. Nimic nu este e�ec. Nimic. Totul �nainteaz� in istoria umanit��ii precum se �nt�mpl� �i cu procesul ei evolutiv. Totul avanseaz� de-a lungul c�l�toriei tale.

De la: Silver9AM, la data 2011-08-12 13:34:07......................................................................................................

Ba cioara imputita,daca eu ar trebui sa citesc 100 de carti ,tu ar trebui sa o iei de la prescolari,sau cum era pe vremea ta de la soimii patriei ,asa ca rapanosule,mai cauta un KK'at cu multi tranji si i'ati pranzul..........
SA PLESNESTI BINE.CIOARA [/quote]
Chiar ar trebui sa citesti 100 de carti! .....poti incepe cu capra cu trei iezi....pentru alfabetizare...apoi alte 100 ca sa inveti sa vorbesti si cum sa te comporti .....dar probabil in zadar ... defect de fabricatie! nici medicatia nu exista

universul si prostia doua chestiuni infinite desi in privinta primei chestiuni am oarece indoieli

De la: chillywilly, la data 2011-08-12 15:43:32

De la: Silver9AM, la data 2011-08-12 13:34:07......................................................................................................

Ba cioara imputita,daca eu ar trebui sa citesc 100 de carti ,tu ar trebui sa o iei de la prescolari,sau cum era pe vremea ta de la soimii patriei ,asa ca rapanosule,mai cauta un KK'at cu multi tranji si i'ati pranzul..........
SA PLESNESTI BINE.CIOARA

Chiar ar trebui sa citesti 100 de carti! .....poti incepe cu capra cu trei iezi....pentru alfabetizare...apoi alte 100 ca sa inveti sa vorbesti si cum sa te comporti .....dar probabil in zadar ... defect de fabricatie! nici medicatia nu exista [/quote]
Cred ca ai realizat pe propria'ti piele,nici numele nu stii sa ti'l scrii,si mai dai sfaturi.......mai popo,hai dute si baga'ti rama in apa rece........

� c� po�i numai s� reu�e�ti, nu ai cum s� pierzi. E�ecul este imposibil; este o iluzie. Nimic nu este e�ec. Nimic. Totul �nainteaz� in istoria umanit��ii precum se �nt�mpl� �i cu procesul ei evolutiv. Totul avanseaz� de-a lungul c�l�toriei tale.

LIBERALII IES URAT DIN ISTORIE

Pe scena politica romaneasca se petrece un fapt grotesc,o personalitate dubioasa,cu functii in PCR(secretar de partid Oltenita) si care ca procuror aplica legea,chiar comunista,in maniera de dispret pentru cetatenii Romaniei iar pentru 3 luni rezidenta in USA desi era procuror intra in instanta ca reprezentant al unui cetatean american pentru a sprijini adoptarea unui copil roman.
Argumentul este minciuna si acuma,in disperare cercetarea dosarului de cadre al Monicai Macovei,de care se agata ca de ultima speranta.
Dece?
Pentru ca in logica oligarhica daca esti acuzat de hotie te scuzi spunand ca si X a fost hot.
Dar sa disecam substratul ideologic al partidului care emana politicieni ca Tariceanu,Antonescu sau Norica Nicolae.Poate ca ar trebui sa spunem ca dl.Patriciu a exprimat cel mai clar dece trabuie sa fie Norica Ministru,citez:pentru ca sub ministeriatul ei cei ca mine nu vor mai ajunge prrin tribunale.
Simplu ca lumina zilei.
Dar sa vedem care este ideologia unui partid oligarh care lupta cu atata cinism pentru mentinerea la putere,chiar daca in parlament are doar 15% din deputati si senatori.

PNL este unul dintre,daca nu ultimul dintre partidele-istorice(daca nu ar exista PD-L)- ramase pe eschierul politicii romanesti,motiv pentru care el ocupa o pozitie aparte in campul politicii romanesti.

Daca partile slabe ale liberalismului s-au exprimat repede-vezi numeroasele aripi si partide liberale dizidente-conducerea Stoica si apoi Stolojan a reuisit sa reuneasca toate aripile intr-un PNL puternic,azi chiar partid principal la guvernare.

Din pacate PNL a renuntat repede la o conducere liberala eficienta si o noua generatie-tanara-,de nuanta talibana,gata sa serveasca grupurile de afaceristi a preluat conducerea PNL.

Aripa Tariceanu,el personal,conform unui statut modificat,a preluat total conducerea,toti membrii de conducere ai PNL fiind agreati de dl. Tariceanu,existand organizatii judetiene in care s-au repetat alegeriile pana a reusit cel agreat de conducerea centrala.

Problema nu ar fi grava daca printre acestia nu ar fi incoltit ideea totalitarismului si a dictaturii,ideea superioritatii funciare a PNL.

In acest scop a aparut CINTEZISMUL,numit dupa ideologul sau principal Dl.Cinteza,fost senator PNL si membru al conducerii PNL,de fapt un fel de talibanism liberal detasat de realitatea sociala a Romaniei.

Talibanismul liberal ca ideologie,reprezinta un liberalism primitiv,de sec.19,cu lozinci de tipul�prin noi insine�,cu complexe de superioritate liberala,de aroganta si autoincredere care transcede realitatea unei tari ca Romania.

Talibanul liberal considera ,in cadrul conceptiei sale,ca liberalii sunt totul,ca ei si admiratorii lor sunt doar oamenii de afaceri-un fel de sarea pamantului-care trebuie sa conduca si sa fie neconditionat admirati si promovati in conducerea tarii,motiv pentru care lesne au intrat in conflict cu aliatii lor si mai ales cu PD si Institutia Prezidentiala.
Dar talibanii liberali au esuat lamentabil in practica,si acest lucru il dovedesc discursurile dlui Orban,Antonescu,Hasot,minnisteriatul lui Cioroianu,Chiuariu,remes,Adomnitei,Atanasiu etc etc.

Desigur efectele talibanismului liberal se vad astazi in cota-de piata a PNL- care a scazut in sondaje si la urne,in permanentele cverulente antiprezidentiale si anti-PD-L,inclinatia de colaborare cu PSD,sau de a-si face aliati din AP sau PNTCD.
De fapt prin atitudinea sa antipopulara,talibanismul va avea in curand soarta PNTCD,atunci cand persoane benefice ca Dnii.Stolojan, Stoica,dna Musca etc au fost excluse din partid,si care a dus la aparitia acelei platforme liberale,care doreste readucerea PNL in locul meritat al istoriei sale.
Pana atunci domnul Tariceanu si junta conducatoare a PNL duc un rasboi de arierre-garde pentru mentinerea privilegiilor de clan.In acest cadru Norica Neculae are rolul principal,sa aserveasca justitia,sa distruga reforma facuta cu migala de Monica macovei si Excelenta sa Presedintele Romaniei,dl.Traian Basescu.

Sub ea nimeni ca Patriciuu nu va mai ajunge in tribunale.

SINISTRA PRABUSIRE A UNEI MINCIUNI SISTEMATICE SI ORGANIZATE
Pentru o persoana care nu este in mijlocul politicii si care se gandeste acum la maniera in care PNL si-a facut numirile de ministri,cazuri de tipul Cinteza, dar si Nicolaescu,Atanasiu,Adomnitei,Chiuariu etc pare de necrezut.

Nu cred ca un partid ca PNL sa nu aiba inteligente si cadre care sa faca fata oricarei exigente dar alegerea s-a facut dupa criterii imposibil de depistat,sau ca mai degraba oamenii valorosi refuza sa colaboreze cu actuala conducere a PNL pentru a nu fi compromisi din cauza permanentei sumisiuni fata de PSD si jupanii Hrebenciuc sau Iliescu.
Fac si 10 QI pe saptamana si asta de multi ani. Era de ajuns a vedea inteligenta acestor persoane a caror QI nu depaseste 80(sectorul prostiei comune) pentru a vedea lipsa de har al acestor ministri.
Daca si Dl Orban,cei numiti mai sus(unii deveniti ministri penali) au devenit ministri nu ramane decat sa consider ca actuala conducere a PNL si-a pierdut complet capacitatea de a putea alege si poate ca nici nu au de unde.
Din aceste motive,cu durere chiar spun,numarul de gafe ale PNL sunt enorme si stridente.
Mai periculos este ca aceasta conducere nu are capacitatea de feed back si deci daca a apucat pe un drum gresit nu ezita sa cada in prapastie.Totul numai sa nu recunoasca ca a gresit si sa se corecteze.

Invidia fata de Basescu porneste tot din orgoliul nestapanit al acestor lideri.
Ei nu pot concepe ca intre cer si pamant sunt infinit de multe lucruri si personalitati si chiar si cel mai bun liberal tot mai are ceva de invatat.
Speranta noastra a fost alianta DA.Ce a mai ramas din aceasta speranta ,doar ilegitimitatea actualului guvern,care si-a tradat camarazii de lupta pentru o dreapta romaneasca.Lovitura data dreptei de catre liberalii dlui Patriciu este greu de recuperat intr-un timp mediu.
Aproape nimic nu s-a realizat in aceasta guvernareci doar s-a consumat prin in manevre pompieristice si mediocre de imagine.
Indivizi incompetenti,avizi de imbogatire,chiar avand diplome,nu depasesc nivelul activistilor de PCR.
Ura nu a stat niciodata la baza unor realizari temeinice.
Acum mediocratia ataca in haita pe presedinte,singura forta reala a progresului in Romania.
Acestia doresc a profita de ,asa cum cred ei,de prostia romanului pentru a scapa cu orice risc de acela care se opune coruptiei,securistilor si comunismului,pe acela de la care romanii asteapta totul,in care si-au pus ultima speranta.
Fara Basescu probabil victoria reactionarilor oligarhi ar putea dura o generatie.

Oameni sinucigasi ca Basescu sunr rari in istorie si sunt o adevarata piatra de incercare pentru poporul unde apar.

Privim cu cata migala Dl.Tariceanu a invatat de la Hrebenciuc tehnica pomenilor electorale,si au mers pana la fundul pingii, cand au inceput sa tipe ca vor sa intervina CSAT sa-i salveze.
A fost deajuns ca 2 posturi TV sa intre in culisele oligarhiei denuntand maniera unor briganti PNL de a-si face retributii de zeci de mii de euro si a pune in contrast pe batranica cu pensie de 3 lei,ca intreg eshafodajul minciunii si propagandei mincinoase sa se darame.
S-a dus mitul ca economia duduie,ca nu vom avea criza,ca guvernul liberal a fost cel mai performant.
Acuma umbla cu jalba la CC sau la presedinte pentru a-i salva de dezastru minciunii ca au bani domnule,au cu ce ma,au cu ce ma!

Atat de tare sa fie oare o batrana de peste 80 de ani,incat sa doboare un guvern al minciunii!

Votul impotriva sistemului,absenteismul si votul negativ
Am mai postat subiecte legate de alienarea sociala la romani si mai ales alienarea de institutiile politice,parlament si bine inteles de clasa politicienilor corupti din categoria celor 322.

Pe buna dreptate se remarca ca aceste fenomene,adesea insidioase si anumea votul negativ,absenteismul au ca tinta un vot care are aproape exclusiv, o singura ratiune de vot: jos cu dusmanii,jos cu coruptii si aceia care fac din parlament institutie de imbogatire pentru ei si oligarhii care ii slujesc.!
Deci alegerile, si acestea ca si toate celelalte de pana acum, nu sunt rezultatul proceselor firesti dintr-o democratie consolidata. Campania electorala se personalizeaza cu furie pentru sau contra,pe viata sau pe moarte,pe ultimul plan aparand programele electorale daca partidele au avut vreodata asa ceva.
In privinta optiunii,votul insa poate fi pozitiv(pentru calitatile candidatului) sau negativ (din cauza defectelor adversarului).
Din pacate legitimitatea alegerilor democrate clasice se rezuma la statistica,ceea ce inseamna acea tiranie a majoritatii despre care am vorbit,dar sa nu uitam ca si votul negativ incalca libertatea de opinie a mai multora.Se incerca, din toate partile, ridiculizarea, defaimarea, nimicirea celorlalti.

Dar aici se ridica problema guvernantilor,adica ce imagine au ei despre ei insasi,se considera a fi conducatorii cetatenilor,sau si mai rau stapanii lor asa cum procedeaza junta oligarhica de sub sigla PNL,sau se considera a fi in slujba cetatenilor.
Campaniile electorale sunt in genera demagogice,pline de promisiuni, care nici nu se pot sau nu se vreau a fi realizate si adesea vom constata ca managerul,conducatorul ales este de fapt incompetent sau interesat in aceasta pozitie din motive nealtruiste. Sa ne gandim numai la dl.Geoana,un fel de adolescent in plina criza,vare promite luna de pe cer alegatorilor,sau dl.Tariceanu care a devalizat bugetul tarii si chiar are nerusinarea de a trimite scrisori primitorilor de pensii ca sa vada cine le-a marit pensia,ca si cum ar fi vorba nu de bugetul tarii ci de propriul buzunar.
Marea problema o constituie insa faptul ca dupa alegeri cetatenii nu mai au posibilitatea de a demite pe cei rai sau care le-au inselat asteptarile.Aceasta reprezinta o mare lacuna democratica in sistemul electoral romanesc.
Aceasta eroare duce adesea ca prin fascinatie,propaganda,pomeni electorale in atmosfera de saracie generalizata in care au adus tot ei populatia tarii,sa se formeze de fapt o oligarhie politica care este interesata doar in urmarirea propriilor lor interese si a prietenilor lor,marii finantisti pe care trebuie sa-i serveasca.
Se formeaza astfel veritabile centre de putere interesate de obtinerea de resurse prin ajungerea la guvernare.Acesta a fost unul dintre argumentele temeinice ale platformistilor liberali in contestatia oligarhiei PNL.
Formarea unor grupuri organizate,prin oferire de beneficii a stat la baza sistemului politic din Romania in ultimii 20 ani si combaterea acestui sistem formeaza miezul popularitatii PLD,de exemplu.
Ne aflam azi in fata demascarii salariilor si veniturilor nerusinate ale sprijinitorilor financiari ai PNL(prin crearea a 500 agentii guvernamentale si a peste 12.000 de consilieri,jumatate din ei sefi,directori)

Din acest motiv jocul opozitie/putere se duce,in general cu aceeasi actori,care nu fac decat sa alterneze la putere la 4 ani,fara teama ca mediocritatea politica a actorilor ar putea sa-i elimine. Aici se poate afla si secretul tradarii PD de catre petroliberali,acestia ii stanjeneau in praduirea bugetului si imbogatirea fidelilor.
Unii propun chiar un sistem al votului negativ,prin exprimarea unui vot de blam pentru personalitati compromise,evident de pe scena politica.
Dar acest lucru se poate corija si printr-un sistem judiciar integru care sa condamne pe politicienii corupti,demagogi,incompetenti,lucru care astazi devine o adevarata utopie,desi dl.Presedinte si dna Macovei prin sistemul pe care l-au organizat pare destul de promitator.Insasi furia si ura contra acestor personalitati care vor sa extirpe coruptia ne arata ca s-a lovit in inima sistemului oligarhic(care au tupeul de a se mai considera si persecutati politic).Din pacate nici presa,nici guvernul si care mai incita si populatia nu isi dau seama cat de retrograd si daunator este de a insulta pe aceea care,in sfarsit fac ceva real in domeniul anticoruptiei.
Introducerea votului uninominal s-ar putea sa para mai adecvat dar nici acesta nu putem fi siguri ca inlatura inconvenientele,mai ales ca candidatul trebuie sa aiba mijloace financiare pe care le obtine tot de la oligarhi,si cercul se inchide iarasi,cu aceleasi consecinte despre care am vorbit mai sus.
In tara noastra cei merituosi nu pot obtine,chiar prin asa zise concursuri ,nici o functie modesta,cei care liciteaza cinstit nu pot obtine castig de cauza.Sistemele de filtrare sociala sunt rare si permit trecerea mai degraba a nemeritosilor,oligarhilor.
Singura intrebare care ne-o punem este,cat va mai dura in Romania sistemul acesta?

STAFIA JUSTITIEI SI POLITICIENII CORUPTI

Inca nu am vazut la noi,din timpurile legionarismului fascist sau a comunismului totalitar atata izbucnire de ura impotriva nasului coruptilor din Romania,si mai ales a coruptilor de nivel inalt.
Nastase si gruparea PSD criptocomunista ca expresie ideologica a oligarhilor,din care marele politician face parte a devenit varful de lance a ideologiei urii extremistilor si coruptilor.

Asa cum sta bine unui mincinos,el face apel mai intai la niste ONG internationale si care chipurile condamna justitia romana si pe dl.Presedinte pentru ca a atras,moral vorbind,atentia unui inculpat ca nu este decent sa vorbeasca despre justitie.
Ca este argumentatia soc a mincinosului oligarh ne-o dovedeste caracterul bold al literelor a peste jumatate din vestitul lui Blog.
El nu.si aminteste de onorata UE care a laudat-o pe dna.Macovei ci de un ONG din strainatate (sper ca nu din Cuba sau Rusia),a carui orientare nu o cunosc dar ca se amesteca unde nu-i fierbe oala,lucru clar ca lumina zilei.

Chipurile ,fierbe presa internationala pentru ca minstrul Predoiu a facut comentarii.
Ca si Basescu el trebuie sa taca si sa ascuta creioane,in timp ce coruptii sa prospere.Ea nu are drepturile oricarui roman,dreptul la opinie,ci doar PSD si dl.Nastase.

Ba mai mult,politicianul deja penal afirma ritos ca este persecutat politic si casi in dictatura comunista sau legionara nimeni nu trebuie sa critice legiunea,capitanul si Partidul.

Ce frumoasa tara in care traim daca cei care sunt acuzati in tribunale acuza pe ministru justitiei sau pe presedintele tarii si nu ceea ce au facut pentru a ajunge la tribunal.

Chipurile nu i se respecta prezumtia de nevinovatie iar a se prezenta in fata justitiei ar fi doar o facatura politica,desi eu as zice ca mai degraba subiectul este disperat si demolandu-l pe presedinte si pe dl.Predoiu crede ca va scapa,deorece Romania este tara lui peste.

Apelul deputatului ca este violata libertatea presei este ridicol,chiar daca as aduce ca argument un chio�c de ziare pline deziare de toate culorile politice ,cu pozitii si critici la adresa oricui si insasi,iar presa oliharhica este folosita pentru apararea extremistilor si oligarhilor ne arata ca si acestia au drepturi,chiar mai mult decat trebuie.

Recurgerea mereu la niste nume straine,la diferite organizatii straine care mor de dragostea coruptilor romani arata aceiasi ploconire in fata strainatatii,sau mai el crede ca romanii inghit mai usor gogoasa,,caci nu asa faceau la fel inaintasii lor, legionarii(filogermani) si comunistii(filosovietici).

Sa jure dl.Nastase ca el nu poate scrie orice,nu se poate exprima cum vrea dar in schimb orice i se opune este nemilos cenzurat daca nu este comunist sau PNL-ist.Nu cumva aceasta este un atentat la libertatea pe care o clameaza pentru el?

Cat despre Asociatia civic media cu tonomatele cunoscute demult ne-am lamurit ca numai civic nu este ci partinic si extremist pentru ca nu apara pe nimeni care este umilit ci doar pozitia PSD si PNL.

Pe toti ii uneste ura fata de Basescu,Macovei, DIIOT,procuratura si oricare alt organ care lupta pentru o justitie care sa nu scape oligarhii si slugile lor.

Schimbarea codului penal de catre Emil Boc ar bloca activitatea parlamentului,iata culmea absurdului.Adica libertatea de a fura,insulta,minti sunt esentiale pentru oligarhi si organele lor de presa,desi eu cred ca chiar au dreptate.

Explicatiile ministrului justitiei nu-i linistesc pe oligarhi si nici nu are cum,aici sunt conceptii total opuse despre justitie.
ONG romanesti,indiferent de nume sunt organizatii de 2-3 oameni create pentru a face lobby tot pentru oligarhi.Sa incerce un biet roman a se adresa acestor organizatii(cum s-a incercat) si veti vedea ca de fapt singura lor ocupatie este tot oligarhiile sau diferite influente extremiste din afara.
Raspunsul dlui Basescu a cazul insa ca o ghilotina peste oligarhi: toate criticile la adresa actelor normative invocate sunt menite a decredibiliza procurorii, nu face decat sa consolideze ingrijorarea AMP, care apreciaza ca semnificatia avertismentului -face parte din argumentatia folosita traditional de adversarii democratiei in incercarea lor de a descuraja criticarea abuzurilor puterii-.
De fapt toata poliloghia dlui Nastase are un singur scop ,frica ca cele mai recente declaratii ale dlui Basescu impotriva utilizarii imunistatii parlamentare sa nu arate adevarata fata a oligarhiei extremiste din Romania.
La noi hotii daca sunt politicieni au numai procese politice,spun ei,iar parlamentul trebue sa-i protejeze pentru a nu da socoteala justitiei.In acel timp o batrana este arestata si condamnata pentru ca a schimbat doar niste tarusi care marcau o proprietate.

Adopt� un st�lp!
de Cristian �u�u
Serviciul de Meteorologie al PSD ne anun�� prin vocea crainicului Mircea Geoan� c� suntem amenin�a�i de un uragan. Ia asculta�i-l: �Pentru a trece prin uraganul care se apropie, Rom�nia este obligat� s� se transforme radical�. Nu v� speria�i, uraganele sunt ni�te fenomene specifice zonei tropicale, astfel c� p�n� �n momentul �n care un Dinu Patriciu, s� zicem, va cump�ra f�r� ru�ine o insul� �n Caraibe �i o va dona Academiei Rom�ne, devenind astfel rom�neasc�, singura amenin�are meteo posibil� ar fi s� bat� v�ntu� mai tare dec�t de obicei.

Probabil c� l-a�i v�zut ieri-sear� la Antena 3 pe Dan Voiculescu vorbind despre cele trei crize care ne sugrum� aproape la fel de tare ca prezen�a lui Traian B�sescu la Cotroceni. V� spun, �n caz c� n-a�i urm�rit emisiunea, tocmai a�i ratat un mic atac de panic�. Al dvs., nu al �domnului profesor�, care p�rea c� re�inuse bine cum e cu cele trei-patru feluri de criz�, dintre care uneia cic� �i spune criz� structural� de sistem. S�-l ascult�m, c� e simpatic foc: �Realitatea este c� nu numai Rom�nia, �ntregul glob se afl� �ntr-o criz� profund� �i criza, din p�cate, este o continuare a crizei �ncepute �n 2009, numai c� peste criza financiar� determinat� de derivatele financiare din fondurile de investi�ii �i din b�nci s-a suprapus o criz� f�r� precedent �i anume o criz� de subconsum. �i ca s� fie tabloul �i mai grav, peste criza de subconsum a venit o criz� de supraproduc�ie. Avem de-a face cu o debalansare pe care eu o numesc criz� structural� de sistem. Sistemul economic mondial a colapsat�.

S� ne scutur�m pu�in �i s� re�inem c� despre crize, colapsuri �i uragane au mai vorbit �n ultimele 24 de ore: Adrian N�stase, C�lin Popescu T�riceanu, Ion Iliescu, Emil Constantinescu, T�n�sescu de la FMI, ba chiar �i Jean-Claude Trichet, pre�edintele BCE, care a spus c� �este criza cea mai grav� de la al Doilea R�zboi Modial �i cred c� ar fi putut fi cea mai grav� criz� de dup� Primul R�zboi Mondial dac� responsabilii �n ansamblu nu ar fi luat decizii foarte importante�. Doar lui Traian B�sescu i se par cam dubio�i jurnali�tii ce consemneaz� declara�iilor celor care vorbesc despre criz�: �Cel pu�in �n momentul de fa�� n-ar trebui s� utiliz�m cuv�ntul criz�.

Nu �tiu voi ce crede�i, dar eu parc� o aud pe vecina de la ultimul etaj al blocului dintr-un or�el de provincie, �n care st�team la momentul Revolu�iei: �Teori�tiiiiiii! Uiteee-i! �i v�����d! Sunt �n elicoptere!�.

�i �nc� ceva. �l �n�eleg perfect pe nenea care s-a urcat ieri pe st�lpul de la Cotroceni �i cred c� asta ar trebui s� facem cu to�ii: s� adopt�m c�te un st�lp.

Discutia mogulilor si dragostea lor de tara(Partea I)
PUBLICAT DE DAN BADEA LA 11/24/2009
Voiculescu catre Patriciu: Tot ceea ce facem, facem fifty-fifty, cu consens, si ii bagam in fata pe americani!
UPDATE: cititi la sfarsitul acestui material numele celui care coordoneaza programul de guvernare al noii aliante anti-Basescu.
Toti cei care l-au auzit pe Traian Basescu amintindu-i, iar si iar, in mesajele sale publice, pe Voiculescu, Vintu si Patriciu, s-ar putea sa nu inteleaga ce se ascunde cu adevarat in spatele acestei repetitii.
Daca presa ar fi fost libera, alegatorul de rand ar fi obtinut de mult raspunsul la aceasta intrebare. Poate ca Basescu va explica, pana pe 6 decembrie, ce vrea sa spuna, de fapt, atunci cand insista pe triada Voiculescu, Vintu, Patriciu.
Pana atunci insa le ofer eu, tuturor cititorilor acestui blog, o mostra de dialog la nivel inalt intre doi dintre mogulii care au facut, fac si s-ar putea sa continue sa faca, mai departe, jocurile murdare din spatele marionetelor politice tip Geoana, Antonescu, Marko Bela etc. Este un document, care a fost deja recunoscut de cei implicati, stenograma unei discutii (interceptate) de afaceri dintre Patriciu si Voiculescu.
Cei doi planuiesc la inceputul lui 2003, ca doi mafioti adevarati, preluarea Petrom: infiintarea unei firme in Cipru (Oil Fund) cu sediul la Viena sau Moscova, cu un fond de rulment de 30-40 milioane de dolari, care sa preia societatea, alaturi de un asa-zis ,,investitor strategic,, in spatele caruia sa fie tot ei. ,,Sa fie americani in fata, e bine?,, � intreaba Patriciu. ,,Daca sunt si americani e si mai bine! Cu cat noi nu aparem pe hartii si apar investitori strategici, cu atat cresc sansele noastre nu numai s-o luam, dar s-o luam si ca lumea!,,- zice patronul Antenei3, informatorul Felix Voiculescu. De asemenea, ei aduc in discutie si implicarea lui Vintu care s-ar putea sa le strice combinatia deoarece ar fi aliatul lui Alekperov, patronul Lukoil. Deoarece planurile celor doi au fost aflate din vreme, afacerea le-a scapat printre degete.
Discutia este cu adevarat senzationala in contextul in care mafiotii pun la cale preluarea controlului tuturor parghiilor statului roman. Merita citita pana la capat si merita meditat asupra ei.
Romanii au dreptul sa stie cine sunt cei care il sustin pe Mircea Geoana, reprezentantul mafiei PSD-PNL-UDMR pentru alegerile prezidentiale din 6 decembrie. Acesta este motivul pentru care postez, pe acest blog, documentul amintit, care este, in definitiv, un decupaj al unui mod de viata pentru mentinerea caruia cotizam cu totii. Ca Voiculescu si Patriciu sa vorbeasca in termenii de mai jos, sa puna la cale afaceri de miliarde de dolari, e nevoie ca prostimea sa cotizeze. Sa plateasca taxe pentru ca bugetul sa sustina intreprinderi ce urmeaza a fi cumparate, apoi, de acesti derbedei ai politicii si afacerilor.
Daca cei doi moguli puneau la cale, atunci, preluarea PETROM sau complotau impotriva lui Vintu, acum ei si-au unit fortele cu ale strategului FNI in razboiul comun impotriva lui Traian Basescu, pentru a prelua PRESEDINTIA ROMANIEI. Asta pentru ca toti sunt in pericol de a fi arestati, iar protectorul Ion Iliescu nu mai este de multa vreme la Cotroceni.
Singurul care le-ar putea reda linistea este pupinul batranului edecar, adica Geoana. Mircea Geoana. Cel care s-a furisat la Moscova, de CEL PUTIN doua ori in ultimele luni, pentru a-si oferi serviciile si a primi sprijin rusesc in lupta contra lui Traian Basescu. Iata, mai jos, stenograma dintre cei doi mafioti, politicieni la data inregistrarii discutiei.
Voiculescu:Putem derula operatiunile printr-o banca ruseasca solida
Ora 19.00, Dinu Patriciu, vice presedinte PNL, ia masa cu Dan Voiculescu, presedintele PUR:
Dan Voiculescu: Tranzactia cu firma din Cipru nu e incheiata pentru ca sunt probleme cu pasaportul.
Dinu Patriciu: Pe mine ma cheama Dan Costache Patriciu si am doua pasapoarte, unul pe numele de Dan Costache Patriciu si unul pe numele electoral, Dinu Patriciu. Pentru ca am participat la alegeri cu numele de Dinu Patriciu, am obtinut si pasaport diplomatic tot pe numele asta. Conturile bancare sunt, insa, pe numele de Dan Costache Patriciu si de aceea au aparut problemele cu firma.
D.V.: Nu am mai facut nimic, pentru ca am vrut sa discutam in prealabil si sa-ti fac doua propuneri pentru sediu, unul la Viena, pentru ca este doar la o ora de zbor cu avionul, si unul la Moscova. Si acolo se vor schimba lucrurile cat de curand, au inceput sa primeasca si ei fonduri de la Comunitatea Europeana si cred ca am putea sa derulam operatiunile bancare printr-o banca ruseasca destul de solida. Am rezolvat, in principiu, fondul de rulment, am mers pe o cifra de 30-40 de milioane pe luna.
D.P.: Ma voi interesa ca acest material sa-ti parvina cat de curand.
D.V.: Sa te grabesti, ca sa putem obtine banii cat mai repede, sa-i avem oricand la dispozitie.
Ce i-a spus Iliescu lui Dick Cheney referitor la Petrom
Acum, in ceea ce priveste privatizarea Petrom si Oltchim � atunci cand a fost Bush la Bucuresti, a avut o discutie cu Iliescu de cateva minute, in care Iliescu i-a spus ca are nevoie de o firma mare pentru privatizarea Petrom si ala i-ar fi spus: ,,a, cunosc eu pe unul, Dick Cheney care are o firma in Boston,,. Nu stiu daca asa a fost.
D.P.: Nu a fost chiar asa, a fost o discutie in care Iliescu a spus ca am dori o participare americana si la care Bush a raspuns:,,asta ar fi de dorit,,, asta a fost discutia. Punct. Iar cu Dick Cheney a fost scandalul cu retragerea sa din board-ul companiei din Boston. Asta a fost discutia, dupa care Bush a plecat in treaba lui. De fapt Cheney nu este interesat de nimic si nu vrea sa faca nici un fel de interventie pentru nimeni. Stiu chestiile astea de la fostul presedinte al Republicanilor, care este partener cu noi la o firma. Si, in plus, firma aceea din Boston este o firma de servicii, de brokeraj.
Voiculescu: ,,Facem fifty-fifty, cu consens!,,
D.V.: Am vorbit cu astia de la Banca Romaneasca si maine am o intalnire cu Klipper, vreau sa-i prezint o oferta facuta de Banca Nationala a Greciei, e facuta la 24 de milioane pentru RADCO, RADCO reprezentand 85% din actiunile bancii. Asta inseamna ca noi ar trebui sa le dam lor intre 12-14 milioane de dolari ca sa iasa din combinatie si sa scapam de ei.
D.P.: Cat aveti voi acolo?
D.V.: Eu am 30%, restul au 51. Mai are Mitica Nicolaide, Pascu�
D.P.: Si astia nu vor sa iasa?
D.V.: Ba da, vor! Hotaram noi daca sa-i scoatem sau nu. Ar trebui sa-i scoatem, nu trebuie sa se amestece nimeni in treaba noastra. RADCO are 85% restul fiind nesemnificativ. Din RADCO acum 51% are FRAI, 3% am eu.
D.P.: Fondul Romano-American fiind?
D.V.: Klipper
D.P.: Deci astia, pentru 51, ar trebui sa obtina 12-14 milioane.
D.V.: 12, o sa vedem noi.
D.P.:Asta ar fi foarte corect s-o impartim pe din doua.
D.V.: Tot ceea ce facem, facem fifty-fifty, cu consens, adica nu facem nimic unul fara celalalt.
D.P.: Asta inseamna 3,6.
D.V.: Cam asa, eu o discut cu astia.
D.P.:Eu o sa-mi pun toata energia sa putem colabora cu o banca mare.
D.V.:Ar fi Banca Industriala a Romaniei, e una grea, daca pot sa zic asa, fara porcarii.
D.P.: Eu am afaceri si idei care se potrivesc cu politica bancii: bancomate in toate statiile de benzina, de exemplu, n-ar fi o idee rea.
D.V.: Daca sunt sub controlul nostru, da.



Partea II
PUBLICAT DE DAN BADEA LA 11/24/2009
Patriciu: ,,Cocsul de la Fieni i l-am dat lui Pantis,,
Mai am o ultima chestiune, care e tehnica: baietii mei vor o oferta buna de preturi.
D.P.: Ce cantitate vor?
D.V.: 1000 de tone pe luna.
D.P.: 1000 de tone pe luna au, sa ma sune pe mine maine dimineata. Nu e o problema care tine de preturi, ci de programare. 1000 de tone pe luna inseamna 15% din productie.
D.V.: A doua problema este legata de cocsul de la Fieni.
D.P.: Nu stiu de Fieni, stiu ca a venit Pantis si i l-am dat lui. O sa ma interesez.
Patriciu: ,,Vintu e deja la Moscova, sa discute cu Safin ,,
D.P.:Vintu afirma ca vrea sa ia Petrom-ul si asta e periculos!
D.V.: Uite care e treaba, de acum incolo discutam doar intre noi doi ca sa nu dam nastere la suspiciuni. Avem o mare nevoie de incredere totala unul in celalalt.
D.P.: Sorin Vantu nu numai ca a afirmat ca este interesat de Petrom, dar acum este deja la Moscova sa discute chestia asta cu Safin.
D.V.: Dar cine l-a bagat pe el in familia asta?
D.P.:Nu stiu, dar in orice caz, afirma ca vrea sa ia Petrom-ul si asta e periculos. Trebuie sa vedem cum facem profitand de faptul ca nu stie nimeni de relatia noastra directa, ar trebui sa gasim o formula sa-l linistim pe asta.
D.V.: El are o singura parghie puternica, apropo de Petrom, pe liderul ala de sindicat, Liviu Luca.
Patriciu i-a vandut Ziua lui Luca, omul lui Vintu, pentru a-l neutraliza in afacerea Petrom
D.P.: Luca a venit cu o propunere, sa cumpere 15% din ,,Ziua,,. Eu, cand am auzit, primul reflex a fost sa zic nu, pentru ca nu doream sa intru in cine stie ce afacere dubioasa. Sorin Rosca a insistat foarte mult pentru ca avea nevoie de lichiditati si atunci am fost de acord, gandindu-ma ca il iau si il neutralizez pe partea cealalta, cu Petrom-ul.
Am sunat atunci sa ma informez daca nu e o lucratura pe la spate si am avut surpriza sa aflu ca, de fapt, n-a vrut el sa cumpere, ci Asociatia Lucratorilor din Petrom. Treaba lor, foarte bine, cu atat mai mult! Au platit, s-a incheiat afacerea si dupa aceea m-am vazut de doua-trei ori cu Luca si l-am ajutat, asta inseamna ca el are niste interese la mine.
D.V.: Va fi foarte greu, el este ca un cal troian, are niste miscari spectaculoase cateodata, are o minte diabolica. Luca este 100% omul lui Vantu, e irecuperabil. Deci, mare atentie cu Luca, vorbesc de omul Luca, nu de sindicalistul Luca, care se ghideaza dupa o politica de sindicat. Eu iti spun de relatiile subterane, definitive, care nu se vor rupe niciodata.
D.P.: Nu ne putem agata de Popa?
Firma pregatita pentru Petrom este Oil Fund
D.V.: Nu avem nevoie de nimeni. Singura noastra mare problema este Iliescu, iar singura salvare trebuie sa fie Oil Fund (?), Petrom-ul va fi privatizat de OF, stii, este ideea aia cu capitalul romanesc care preia companiile romanesti.
D.P.: Ai mai vorbit cu Iliescu in ultimul timp?
D.V.: N-am mai vorbit de doua luni, dinainte de anul nou. De ce, s-a schimbat ceva?
D.P.: Poti sa vorbesti?
D.V.: Oricand. Ma intalnesc cu el saptamana viitoare. Si ce sa-i spun?
D.P.: De RomPetrol si de mine. Vreau sa verific.
D.V.: Vrei sa verifici cumva chestiunea legata de Robert Ziscovici, un evreu american care zic ei ca e bagat cu Uniunea Evreilor, cu SIE, cu CIA, eu nu prea am incredere in el. A spus ca Dinu Patriciu este preferat de americani, ca vrea sa se intalneasca cu Dick Cheney in America, a mentionat o suma de 12.000 de dolari.
D.P.: Nici nu stiu despre cine e vorba.
D.V.: Unul Ziskovici, nu stiu multe despre el: a fost omul lui Paunescu inainte, omul care a platit deplasarile lui Iliescu in America.
D.P.: A fost unul la mine care corespunde descrierii, un tip mare si un pic cam plinut si care vorbea mult si vulgar. A fost cu Liviu Muresan.
D.V.: A, ala e!
D.P.: Dar nu l-am luat in serios nici o clipa.
D.V.: Asta e! O sa mai discutam dupa aia despre el.
Cum i-a suflat Vintu, lui Patriciu, afacerea statiilor Lukoil
D.V.:Sa ne intoarcem la Vantu un pic; pericolul nu e Vantu, pericolul e LUKOIL.
D.P.: Pot sa-ti spun doar ca Safin este interesat de Petrom si ca averea lui nu mai este investita in LUKOIL. Vantu mi-a stricat mie o afacere cu Safin. Trebuia sa ma intalnesc cu Safin in decembrie si sa batem palma pentru o afacere in urma careia eu urma sa cumpar 69 de statii LUKOIL din Romania, care sunt ale lui personale, nu sunt ale LUKOIL-ului. LUKOIL-ul nu are in Romania decat o grupa de operare. El a fost presedintele LUKOIL pe intreaga Europa. Familia lui sta la Londra, iar el sta la Moscova, pentru ca este senator in
Duma. Dupa 12 decembrie, cand trebuia sa ne vedem, asta a disparut, fara a intelege de ce, pentru ca toate discutiile purtate anterior aratau ca este foarte incantat de oferta. Daca vroiam sa le iau le bagam in Rompetrol si scriam Rompetrol pe ele. Ca sa aflu acum, dupa vacanta, ca toata treaba asta a fost datorita relatiei in care a ajuns Vantu cu el.
D.V.: Dar cum a ajuns Vantu la el?
D.P.: Parerea mea este ca prin Luca, pentru ca el intentiona sa vanda utilaj petrolier la rusi si face regulat drumul spre Moscova.
D.V.: Este foarte important sa aflam cum a ajuns Vantu la asta.
D.P.: Vantu este deja la Moscova, am verificat. A plecat cu unul care este reprezentantul lui Safin la Bucuresti.
D.V.: Cand a plecat, nu stii?
D.P.: Luni a plecat cu avionul lui Safin.
Cum se aranjeaza o afacere de miliarde de euro prin niste paravane cu americani si austrieci
D.P.:O alta informatie extrem de importanta si care trebuie verificata este ca Tender a cumparat 50% din RAFO.
D.V.: Asta am auzit si eu si chiar doream s-o discutam impreuna. A cumparat 50% din RAFO, avand in continuare angajamente tot pe ideea de Petrom.
D.P.: Da el vorbeste de Dick Cheney.
D.V.: Si Viorel Hrebenciuc are treaba cu chestia asta?
D.P.: Maine ma intalnesc cu Iacubov si asta e mai putin sofisticat decat Hrebenciuc.
D.V.Stiu ca sunt ceva probleme intre Mitrea, Sechelariu si Iacubov. Dar informatia este ca a luat sau ca intentioneaza sa ia?
D.P.: Nu, ca a luat!
D.V.:Exista pericolul ca Vantu sa vina de la Moscova cu intentia de a cumpara Petrom-ul din partea LUKOIL, sau sa vina o companie importanta straina. Strategia noastra se va rezuma in a gasi o formula prin care sa bagam Oil Fund in fata.
D.P.: Dar sa fie americani in fata, e bine?
D.V.: Daca sunt si americani e si mai bine! Cu cat noi nu aparem pe hartii si apar investitori strategici, cu atat cresc sansele noastre nu numai s-o luam, dar s-o luam si ca lumea. Ideal ar fi un concern format din nu stiu cat la suta americani, nu stiu cat la suta austrieci si castigam. Iar, acolo, cu ei, vedem noi cum discutam, ca nu le putem spune: semneaza,ca mi le dai mie pe urma,,. Trebuie sa le asiguram si lor niste sume onorabile si niste termene onorabile. Important este sa ne bazam pe ei, atunci cand vine vorba despre documente confidentiale. Oil Fund va fi doar partea operationala caci, daca ne gandim bine, noi nici nu avem nevoie de partea de actionariat. Ca sa avem partea operationala, trebuie ca, prin Oil Fund sa controlam 51%
Partea III-a
D.P.: Ma ocup de chestia asta cu partea americana. Iar eu, in negocierile pentru Petrom, n-o sa apar deloc. Iar in discutia pe care o s-o am maine cu Iacubov nu o sa-i spun care este intentia mea clara fata de Petrom, ci o sa-i spun ca vreau doar sa ma informez ce documente mi-ar trebui daca as dori sa particip la privatizare.
Voiculescu: Trebuie sa nu afle SRI!
D.P.:Eu am unele informatii pe care le-am cules din surse, sa le zic asa, neprofesioniste, de la muncitorii moldoveni care lucreaza pe platforma de la Petromidia si care, daca se confirma, sunt foarte grave, si anume ca schelele Moldova scot mai mult si raporteaza mai putin si ca diferenta se duce in RAFO si de aceea reusesc ei sa cumpere cu un milion mai jos.
D.V.: Este posibil, dar este foarte grav, daca e asa. Iar ei stiu asta de la consateni de-ai lor care lucreaza efectiv acolo.
D.P.: Da, dar daca este asa, nici nu stiu cum sa procedam, pentru ca partenerul lui Tender, Iacob, este un escroc.
D.V.: Ceea ce ne intereseaza este ca este o chestiune care este foarte apropiata de Talpes si de servicii, de SIE mai mult.
D.P.: SRI-ul nu ar fi bun sa controleze asa ceva.
D.V.: E apropiat mai mult de SIE. In momentul in care apelam la SRI, afla toata lumea, afla cine nu trebuie. Trebuie sa gasim o alta solutie. D.P.: Mie mi-ar trebui o confirmare si din alta directie, pentru ca in mediul lor de muncitori in petrol, se vorbeste.
D.V.: Ne-ar trebui un om chiar de la ei, adica cu un om care chiar face chestia asta, daca se face. Iar daca o fac, o fac cei dela RAFO cu cei de la exploatarea schelelor: Ne-ar fi mai usor daca am avea o repartizare a schelelor.
D.P.: O am, nu este nici o problema. Le cer sa o trimita in plic inchis, ca sa nu dea de banuit.
D.V.: Dumnezeule, si mai vrem sa intram in Europa!
D.P.: Asta ne afecteaza foarte mult, poate crea dificultati in atragerea investitorilor straini.
D.V.: Bun, deci noi in zilele urmatoare ne vom intalni cu cei doi, eu ma ocup de temele astea.
D.P.: Dar cu Irak-ul cum e?
D.V.: Cred ca razboiul nu o sa inceapa decat prin februarie, probabil, si o sa tina putin. Probabil, o saptamana, caci altfel rusii au numai de castigat. Mare lucru daca nu omoara chiar ei doi sau trei delegati ONU ca sa poata declansa razboiul.


Despre Taher, Hrebenciuc, Tinu si Melescanu
D.P.: Ai vazut ca ,,Jurnalul National,, s-a luat de Taher, cu problema cu Tinu?
D.V.: Se pare ca Taher i-a dat bani lui Tinu ca sa cumpere ziarul ,,Adevarul,, pentru Viorel.
D.P.: Dar partidul merge bine?
D.V.: Merge, merge foarte bine, avem culoar la Sala Palatului.
D.P.: Il niveleaza Stolojan! (rade)
D.V.: Inainte, la PNL, era un suflu, era o stare de spirit.
D.P.: Pentru ca toti sunt, de fapt, foarte legati, chiar si Melescanu a intrat in gasca, asta e un corp strain, a inceput cu niste comunisme din alea, raportari saptamanale de la organizatii, cu birocratie din aia ca de minister.

Catarama e ,,un taranoi,,, iar partidul lui Voiculescu s-a dat ,,la firul ierbii,,. Adica merge pe burta
D.V.: Asta nu ar fi o problema pentru cei din PSD, dar cei din PNL sunt refractari la astfel de chestii.
D.P.: Toti incep sa vina inapoi la mine, stii ca eu n-am fost de acord cu Stolojan. Le-am dat termen sase luni si eu am stat deoparte. O sa vina si Boroianu, care e un machiavelic.
D.V.: Dar cu Catarama, cum e?
D.P.: Catarama este un taranoi si da cu oistea in gard. Dar vad ca si partidul tau merge bine.
D.V.: Da, merge foarte bine, noi ne-am dat la firul ierbii, am lucrat numai in teritoriu, e adevarat ca in Bucuresti e un dezastru, dar o sa ma apuc si de capitala...(...)


UPDATE 1: Dinu Patriciu a preluat si controlul PSD, el fiind chemat sa pregateasca programul de guvernare al mafiei PSD-PNL-UDMR. Bazele noii aliante anti-Basescu, ALIANTA ROMPETROL, au fost puse luni 23 noiembrie, a doua zi dupa alegeri, la sediul fundatiei lui Dinu Patriciu din Capitala. La intalnirea cu oligarhul negru au participat emisarii PSD si PNL, dar si un afacerist. Acestia au fost Adrian Nastase, Theodor Melescanu, respectiv Sorin Rosca Stanescu. Conform lui Melescanu, s-a discutat despre ,,strategia economica,, a noii aliante otravite. ,,Am discutat cu domnul Patriciu cam care ar fi perspectivele in timp, si ma refer aici la strategia economica pe care trebuie sa o punem in aplicare, un program pe economic cu masuri foarte urgente, cum am putea sa le adoptam cat mai repede. Da, am discutat cu Dinu Patriciu ce strategie si program economic sa aplicam pe viitor, este vorba de masuri anti-criza,, a recunoscut Melescanu.
La randul sau, Adrian Nastase, cel care i-a dat Petromidia lui Patriciu (2001), si l-a scutit pe oligarh de plata unor datorii de 725 milioane de dolari (2003), transformandu-le in actiuni si amanand cu sapte ani plata lor, a declarat ca si-a vizitat un...prieten. ,,M-am intalnit cu domnul Patriciu pentru ca este un bun prieten de-al meu. A fost o discutie privata, ca intre prieteni (...)Problema este Traian Basescu si trebuie sa-l impiedicam sa ajunga presedinte,,. Dezvaluirea acestei intalniri a fost facuta de Academia Catavencu. UPDATE 2.: Cercul mafiot al aliantei Rompetrol s-a incheiat azi-dimineata, prin vizita pe care Dinu Patriciu i-a facut-o lui Sorin Ovidiu Vintu la domiciliul sau din str. Paris.,,Ne-am intalnit in dimineata asta. A fost o intalnire normala, intre doi oameni de afaceri. Ne mai ocupam si de afaceri, dragul meu, ha, ha, ha, ha - a declarat mogulul Vintu pentru Hotnews. ,,Afacerea,, pusa la cale de cei doi a fost alianta Rompetrol si clarificarea contributiei lui Vintu la aceasta ultima batalie a mafiei impotriva Romaniei. Asta pentru ca atunci cand mai mult de trei mafioti se aduna in acelasi loc si pun la cale o actiune, atunci, cu siguranta, actiunea nu este una patriotica, ci un jaf de proportii. Cand tinta este presedintia unui stat, atunci actiunea este impotriva securitatii nationale a statului respectiv. Acesta este motivul pentru care am afirmat ca batalia anti-Basescu este, in fapt, o batalie impotriva Romaniei.
De asemenea, faptul ca dezvaluirea intalnirii dintre Melescanu, Adrian Nastase, Rosca Stanescu si Patriciu a aparut in revista lui Sorin Vintu (Academia Catavencu) si ca , apoi, Sorin Vintu a confirmat si el ca s-a intalnit cu Patriciu, nu poate sa insemne decat ca s-a dorit sa se afle despre aceste intalniri. Motivul nu este decat unul singur: DESCURAJAREA ELECTORATULUI in fata acestei, aparent, forte teribile a unirii tuturor celor care defileaza fraudulos pe ecranele mogulilor. Cunosc stilul de operare al lui Sorin Vintu si sunt sigur ca intalnirea devoalata de revista lui este o tactica utilizata pentru manipularea opiniei publice. Semnalul dat este clar: Nu mergeti la vot, pentru ca mergeti degeaba! Strategii campaniei electorale a lui Basescu trebuie sa gaseasca o cale pentru a contracara aceasta actiune a mafiotilor. Ea poate fi aceasta: Traian Basescu trebuie sa spuna romanilor, deschis, acest adevar, si sa-i incurajeze sa merga din nou la vot indiferent de optiunea lor politica.
Intalnirea celor cinci personaje din politica si afaceri confirma, o data in plus, actualitatea stenogramei din 2003.

Dan Badea

Identitatea doctrinara a PSD este un lucru,doctrina social-democrata este altul
In ultima vreme cei mai conservatori,ca sa nu spun reactionari criptocomunisti din PSD v0r aproape disperati ca partidul lor sa nu-si piarda identitatea doctrinara.
De fapt o identitate doctrinara originala respectand descendenta lor din PCR.
Ori identitatea PSD nu este data de o doctrina social-democrata moderna ci mai degraba de altoirea pe acest fond doctrinar al criptocomunismului post revolutionar.
Este o curiozitate ca personalitati ca Nastase,Ion Iliescu,Hrebenciuc,Taracila,Serban Nicolae etc sa vorbeasca de puritatea ideologiei social-democrate cand intreaga lor activitate s-a caracterizat prin nostalgia comunista si lupta anti-Basescu.
Dar sa vedem ce este azi social-democratia.
Social-democratia reprezinta, conform Manualului de politologie,
doctrina politica privind organizarea si conducerea democratica a
societatii, avand la baza principiile egalitatii si dreptatii
sociale, ale promovarii intereselor producatorilor de valori
materiale si spirituale, ale protectiei sociale a categoriilor de
cetateni defavorizati, prin limitarea puterii claselor sociale
avute, indeosebi a monopolurilor.
Geneza doctrinei politice social-democrate are la baza, pe de o
parte, ideile socialistilor utopici, iar pe de alta parte, ideile
marxiste din a doua jumatate a secolului trecut. Ideile au aparut
odata cu manifestarea relatiilor de productie capitaliste care, desi
marcau un element de progres pe calea dezvoltarii societatii,
generau totusi, in mod inevitabil si inegalitati sociale.

Social-democratia s-a inspirat, dupa cum s-a aratat, nu numai de la
socialismul utopic, ci si de la ideile socialiste ale lui Marx si
Engels, idei considerate ca apartinand socialismului. Marx si Engels
considerau ca inevitabila disparitia capitalismului si inlocuirea
acestuia cu o noua societate, cea socialista, reclamata de legile
obiective ale dezvoltarii sociale, bazata pe proprietatea comuna
supra mijloacelor de productie si lipsita de exploatare.
Social-democratia, ca doctrina politica, a cunoscut mai multe faze
in evolutia sa.

I. O prima faza poate fi considerata cea din perioada premergatoare
primului razboi mondial, cand social-democratia se considera o
doctrina politica ce viza organizarea si conducerea democratica a
societatii pe calea trecerii la o noua oranduire sociala, faurita pe
baza politicii partidului clasei muncitoare, care sa ia locul
capitalismului prin reforme.

II. Datorita acestei noi situatii care s-a creat, doctrina politica
social-democrata a intrat intr-o noua faza de dezvoltare, care a
durat pana in zilele noastre. Mentinandu-si conceptia initiala cu
privire la transferarea capitalismului in socialism pe calea
reformelor, social-democratia din aceasta perioada sustine cu
fermitate principiile pluralismului politic, ale respectarii
optiunilor libere a alegatorilor in legatura cu exercitarea puterii
politice in stat, combatand, in acelasi timp, ideile unui regim
totalitar, indiferent de natura sa (fascista sau comunista).

Partidele social-democrate au continuat sa se dezvolte in multe tari
ale lumii si sa participe activ, de pe principii democratice, la
viata politica din tarile respective. Trebuie mentionat ca in multe
tari, dupa al doilea razboi mondial, partidele social-democrate au
reusit, prin alegeri libere, sa guverneze perioade indelungate de
timp.

III. In prezent, dupa prabusirea sistemului totalitar comunist din
tarile est-europene, sistem care nu intotdeauna a fost evaluat
suficient de critic de catre social-democratie, doctrina social-
democrata a intrat intr-o noua faza, in care s-a renuntat la ideea
oranduirii socialiste. In prezent doctrina social-democrata pune
accent pe principiile statului de drept, pe cele de protectie
sociala etc. Astazi, in Europa Occidentala precum si in alte tari
ale lumii, social-democratia reprezinta una din principalele
doctrine politice, ca alternativa viabila de organizare si conducere
democratica a societatii. In tarile est-europene, dupa prabusirea
comunismului, are loc un proces de inchegare a unei doctrine
politice social-democrate care valorifica o parte din ideile social-
democratiei, dar afirma si altele noi, rezultata din situatia
actuala a realitatilor social-economice.

Considerand democratia o forta sociala activa, doctrina social-
democrata s-a delimitat de conceptia liberala clasica, potrivit
careia statul nu trebuie sa intervina in economia de piata spre a
asigura munca si securitatea cetatenilor sai. In momentele cand era
la putere si cand se gasea in opozitie, social-democratia a
dezvoltat un sistem de masuri sociale care sa permita asigurarea
securitatii sociale, sa garanteze bunastarea, urmarind si diminuarea
saraciei.


Din punct de vedere organizatoric, raportul social-democratiei cu
muncitorimea se sprijina pe sindicate. Sindicatele se integreaza in
societatea civila, ceea ce permite contactul cu opinia publica. Un
loc deosebit in relatiile dintre sindicate si social-democratie
revine unor structuri si institutii specifice de educatie, de
formare cultural-profesionala. In acelasi timp, se afla sub
incidenta social democratiei organizarea cooperatista, care cuprinde
milioane de consumatori, numeroase organizatii pentru odihna etc.
Astfel, s-au creat structuri organizatorice cu numeroase
ramificatii.

Conform conceptiei social-democratice, partidele politice,
indiferent de orientare, nu trebuie sa urmareasca numai problema
puterii, ci mai ales rolul de a asigura o legatura intre stat si
societate.

Cleptocratia,reactiunea si teoria conflictului

Acei ce poarta jugul
Si a-l purta mai vor,
Sa-l poarte mai departe,
Spre rusinea lor.

Intr-o societate nu conteaza valoarea numerica a populatiei,spun psihosociologii,ci conteaza ponderea populatiei participative,a populatiei constiente si dornice de a lua parte la viata cetatii,la viata sociala.
Din pacate in Romania avem de-a-face mai degraba cu o multime,poate un popor dar nu avem de-a-face cu cetateni constienti.
De acest lucru au avut grija toate clasele de conducatori politici,de la fascisti,comunisti ,pana la democratia originala creata de PSD si liderii sai dupa 1989.

O alta problema de psihologie sociala o constituie asa zisa teorie a conflictului in societate.Fara conflict si rezolvarea lui omenirea ar sta inca in epoca de piatra iar deosebirea in civilizatie si bogatie dintre tarile lumii si ale Europei este tocmai ca prin conflict,uneori revolutie mai mult sau mai putin sangeroasa societatile au devenit avansate,mai bogate,mai spirituale.

Am spus aceste considerente introductive pentru a caracteriza mai bine situatia politica si sociala din tara noastra.

Tara mioritica care iubeste linistea,iubeste neschimbarea,soarta o considera predestinata,Romania,mai bine zis romanii s-au erijat in a fi sclavii tuturor,sclavii conducatorilor autocrati,ai politicienilor corupti,ai strainilor care in acest mediu au gasit cea mai propice modalitate de a exploata in folosul lor defectele fundamentale ale romanilor.

Clasa noastra politica actuala este construita total dupa aceste considerente.Organe de conducere ale tarii,justitie,organe de ordine sunt construite nu spre binele cetatenilor ci pentru cleptomania personala,creind acea clasa pe care chiar presa straina a denuimit-o cleptocratie.

Prin fascinatie,minciuna,desbinare cleptocratia s-a mentinut la putere in continuitate de la regimul comuinist si probabil ca vor domina Romania ani multi.

In acest context apare un om politic,un Becket roman,care ca si personajul istoric poate a avut pacate in viata lui dar care acum isi ia rolul de lider politic in serios.Este vorba de dl.Basescu care a devenit un lider hotarat de a schimba Romania,chiar in acest context in care simtul cetatenesc nu este prea desvoltat in tara noastra.

Conflictul creat cu cleptocratia este legitim si face parte din revolutia sociala pe care Basescu vrea sa o infaptuiasca.
Fata de aceasta intentie a lui,fata de faptul ca cleptocratia constata ca nu este de al lor,acestia au declansat un val de ura,de minciuni si violente care pot merge pana la anihilarea Presedintelui.

In fond ce a facut presedintele?
-A incercat sa creeze o justitie independenta care sa reactioneze si la coruptia clasei politice.
-A condamnat in numele statului Comunismul ca pe un regim criminal
-A deschis dosarele fostei securitati pentru ca cetatenii sa nu mai fie santajati.
-A fost intolerant cu un guvern ca emanatie a grupurilor oligarhice,asa cum a fost in toate regimurile de dupa 1989.
-A dorit ca institutiile statului sa functioneze democratic si toti sa fim egali in fata acestor institutii.

Profitand de nivelul scazut al simtului politic al romanilor,cleptocratia transpartinica a pornit un rasboi contra-revolutionar,predicand linistea,neimplicarea,lasarea tarii in mainile oligarhilor.

Emitand asa numita conflictualitate a dlui Basescu,cleptocratia a mers pana acolo incat Constitutia creata de ei la impulsul Europei sa fie violata,incalcata,sa rupa orice idee de dreptate sociala si prin orice mijloace sa scape de Basescu,chiar pana la eliminarea sa fizica.

In acest context Basescu apeleaza la aceia pentru care se sacrifica,la popor,notiune pe care cleptocratii au pervertit-o.
Exte un examen dificil.Cleptocratia s-a unit transpartinic,cei 322 reprezinta ¾ din parlament,adica ar reprezenta aceiasi proportie din cetatenii tarii.Oligarhii prin metodele lor specifice,dominand presa si TV mint si deturneaza realitatea iar daca nu pot, incalca cele mai importante legi pentru a scapa de Basescu.

Este un greu examen pentru romani,pentru tinerii din noua generatie care trebuie sa arate lumii ca ei sunt altceva decat p�arintii lor care au trait in servitudine.

Rasboiul va fi dur dar el va decide viitorul Tarii.

Daca va invinge cleptocratia Romania decenii in sir va fi cum este azi.daca va invinge Basescu si alaturi de el va sta tineretul,cetatenii Romaniei exista sansa de a intra in Europa cu adevarat.

Deci la referendum se joaca viitorul Romaniei.

Daca nu ne vom prezenta,nu vom spune nu cleptocratiei inseamna ca le servim pe tava acestora VIITORUL ROMANIEI.

Ganduri din America
De aici unde ma aflu,in fundul Americii constat ca perfidia PSD nu mai are limite.Baiatul destept-Mazare a putut infiltra o organizatie judetiana PSL pentru a o supune poftelor sale si ale PSD.
Cum a reusit.
Un baron local,cu bogatiile sale care cuprind o mare parte din patrimoniul orasului pe care il haiduceste doar cu cate o gaina pentru fiecare baba.

Totusi actiunea sa a fost un bluff si banii cheltuiti nu au adus nimic.
Conducerea PDL a luat masurile care se cuvin pentru a curati o mare organizatie de spionoii PSD.
Ce va raporta acum Mazare prostanacului?

De fapt mazare se pregateste,cand va fi matrasit din Constanta sa se mute,el si moravurile sale in Brazilia unde se acumuleaza averile sale care fac pe multi romani sa traiasca asa cum stim.

Greu a ajuns PSD sa se foloseasca de asemenea mijloace si de asemenea oameni.

Cu bine!

Sandutza de la Trimisoara si limbqjul ei oligarhic

Sandutza,
Cand ai de a face cu Timisoara orice om asteapta de acolo ceva deosebit:adica mai multa cultura politica,mai multa civitate,mai mult calm si toleranta.
Sigur poate esti doar in trecere prin Timisoara dar acest oras vestic al Romaniei influenteaza si pe aceia care vin in acest oras,pentru ca civilizatia si cultura pot fi molipsitoare.

Dar cum vorbeste Sandutza:

Geoana, Basescu si Stolojan sunt pionii jocului, dar eliminarea de pe tabla de sah a celui care prin impostura atrage electoratul liberal, recte Stolojan, este vitala pentru supravietuirea liberalilor. Aici trebuie actionat. Restul se va rezolva de la sine, pentru ca, asa cum deja incepe sa se intrevada, reteta Basescu se apropie, incet-incet, de expirare.

Deci cuvintele cheie ale lui Sandutza(nu sandoiul):
1.ELIMINAREA lui Stolojan pentru ca atrage electoratul liberal
2.Aici trebuie actionat
3. Geoana, Basescu si Stolojan sunt pionii jocului
4.Stolojan este un impostor etc etc

Eu stiam ca multipartitismul este un castig al democratiei,mai stiam ca doctrinele,fie si liberale,nu sunt proprietate personala si ca pot fi folosite de cine doreste.

Mai ales stiam ca inainte de a fi in PNL,PD,PLD etc fiecare este roman si are drepturi castigate prin nastere de a-si putea exprima ideile fara ca sa fie oprit,eliminat,actionat contra,impostori.

Singura mea speranta ar fi sa nu fii din Timisoara,oras in care am fost de cateva ori si pe care il admir.
Scuze

Un comentariu de mare tinuta intelectuala
Un raspuns a dlui "Bilbo Baggins"
bilbophile
Un sistem electoral, ca si o lege nu poate schimba functionarea
societatii. Se pot insa schimba manifestarile politice ale problemelor din
societate si se poate modifica tipul de afectiune care caracterizeaza
sistemul politic.

Asa cum un geometru bun poate rationa pe un desen prost, tot asa un corp
politic bun se poate exprima cu un sistem electoral prost. Evident mai
greu, dar incercarea este de a stabili ce trebuie mai intii, oul sau gaina.

Acum ne confruntam cu problemele votului pe lista pura. Rusia s-a
confruntat cu lipsurile votului uninominal in doua tururi. Pe termen lung,
este adevarat, votul pe lista stabilita de partide duce la scleroza
politica asa cum s-a initmplat in secolul trecut in Israel sau Italia. Pe
termen scurt insa, alegatorii pot aduce la putere o echipa populara si
responsabila, care sa se ocupe si de schimbarea mecanismului electoral.

Daca cetateanul constata in campanie ca nu are pe cine alege (partid,
persoana, echipa) motivul nu paote fi in primul rind sistemul de vot, ci
faptul ca in perioada anterioara nu a presat direct sau indirect asupra
clasei politice pentru a beneficia de o oferta conforma cu specificatiile
sale. Altfel spus, cum zicea cineva, nu te poti astepta sa lasi calul de
capul lui patru ani, dupa care sa ii tragi citeva cu cravasa si sa te
astepti sa fie dresat.

Doar ca acest lucru nu se intimpla de la sine. Simplul fapt ca ai incercat
si cu FSN, ai incercat si cu CDR (de fapt doar ceva mai mult de o treime a
facut-o), cu PRM care nu a facut nimic in opozitie, ori cu DA (din nou
doar o treime din electorat) si nu a iesit nimic nu inseamna ca
independentii sint solutia si nici nu inseaman ca daca ai ave ain fata
numele candidatilor ai avea de unde alege mai bine. De bine de rau,
primarii mai sint triati. Incercati insa sa va uitati la listele de
consilieri si veti avea suprize la toate partidele; imaginati-va apoi ca
partidele isi vor echilibra oferta in "colegii" pentru a nu obtine
victorii care sa se anuleze reciproc. Veti avea surpriza sa constatati ca
ramine in continuare o mare probabilitate sa nu ai de unde face o alegere
neta.
Asta este "marea lacuna" a oricarui sistem politic democratic si
constitutional. De fapt, procedura exista doar ca nu este rapida.
Electoratul este chemat periodic sa ii "demita pe cei rai sau care le-au
inselat asteptarile". De altfel democratia este singurul sistem cunoscut
care permite schimbarea pasnica a guvernantilor. In afara unor situatii de
urgenta vadite (consilii locale care se ambitioneaza sa voteze hotariri
ilegale, parlamente care nu pot investi un guvern, si eventual alte
situatii similare), daca justitia nu are motive sa condamne politicianul,
demiterea acestuia nu ar trebui sa fie o urgenta.

Pentru ca politicienii sa se simta avocati si nu sefi este necesar sa aiba
un partener de dialog la nivelul societatii; cei mai multi chiar si in
Romania sint dispusi sa colaboreze cu cetatenii daca astfel cistiga voturi
si chiar partidele sint in aceeasi situatie.

Problema este sa existe aceasta comunicare intre cetateni - in numar mai
mare decit "oligarhii", care ofera sustinere concentrata - si politicieni.
Exista probleme de partea politicienilor: partidele actuale s-au
constituit pe structuri desprinse din PCR/FDUS sau pe scheletul partidelor
istorice dar cu oameni proveniti din structurile comuniste (dincolo de
nucleul de politicieni batrini). Ele s-au format pentru a exploata aceste
structuri si pentru a le folosi (sub sefia presedintelui) spre a ajunge la
o bucata de putere pe care sa o exercite in scop personal sau al
structurii lor si a marilor sponsori ("oligarhii") care ii asigura accesul
resurse. Ele s-au sclerozat, inclusiv PD si au ramas la nivelul anului
1992, cu mult in urma societatii. PD a avut o echipa de valoare,
competenta, dar in acelasi timp suficient de oportunista pentru a ceda
tentatiilor PSD dupa venirea la putere a autoritarului dar eficientului
Basescu. Echipa nu a facut fata obligatiei de a face politica autentica.

Dar cetatenii ce au facut? Am avut acele mitnguri anti-comuniste "Nu
sintem partide" in care oamenii cu opinii democratice se stringeau la un
loc in loc sa se raspindeasca si sa le spuna si celorlalti adevarul lor.
Am avut votul contra: contra guvernului Stolojan, contra Iliescu/Vacaroiu,
contra CDR, contra PSD. Acum avem votul pentru "independenti". Cu ce
ajuta? Ca ne racorim? Daca ar fi fost vot uninominal la consilii ne-ar fi
coplesit "independentii" cu voie de la partid si ne-am fi trezit cu o
ciurda de consilieri fiecare cu proiectele lui minunate de campanie, dar
pe care, nu-i asa, nu le poate pune in practica pentru ca nu le voteaza si
ceilalti.

"Vechiul sistem [in care] jocul opozitie/putere s-a dus,in general cu
aceeasi actori", are nevoie de un sistem electoral nou, dar are nevoie in
primul rind de politicieni de scoala noua, eventual recuperati ca Basescu
ori Stolojan, are nevoie de un sistem in care partidele si cetatenii care
voteaza sa comunice non-stop, nu doar in alegeri. Repet, reforma
electorala cu aceeasi politica va schimba doar un set de difunctii cu
altele. Reforma politica va duce inevitabil acum la o reforma electorala.

Aceasta este miza.

De la Te_Vad:
.............................................................................................................
�i �nc� ceva. �l �n�eleg perfect pe nenea care s-a urcat ieri pe st�lpul de la Cotroceni �i cred c� asta ar trebui s� facem cu to�ii: s� adopt�m c�te un st�lp.

Ii adoptam, dar de unde sa-i luam?
Referitor la textul expus, daca ar fi sa analizam ce a spus fiecare, i-am da dreptate fiecaruia pentru punctul sau de vedere! Adevarul gol e ca acestia au contribuit pe rand la aducerea tarii in acest prag de pe muchia de cutit! Grav este ca acum nu se cauta adevaratele potente de dezvoltare pentru ca si micile fonduri sunt cheltuite aiurea: pe stadioane; sali de sport; plinante sau chiar reviste publicitare; acum iata ca Aradului ii va canta si o fantana arteziana; lui Boc ii vor marii leii de cate ori va trece pe langa ei; etc. Nu spun ca nu sunt interesante toate dar asta nu e dezvoltare ci doar consum. (Consum de fonduri!). In loc sa se caute posibilitati de utilizare a somerilor, a asistatilor sanatosi, Boc s-a dus sa-i aduca din China. Daca s-ar fi intocmit un plan de dezvoltare corecta sunt sigura ca UE l-ar fi sustinut cu fonduri nerambursabile. (Sa nu se scrie ca nu avem cu ce contribui la ele pentru ca bani sunt dar in mainile celor care se infrupta din ei).

Experienta te invata sa pretuiesti mai mult caracterul decat inteligenta. Galina

DE CE NU VI S-A DEZV�LUIT ADEV�RUL DESPRE VITAMINA D?
Lumea modern� este b�ntuit� de epidemia deficien�ei de vitamina D, aceast� epidemie fiind de o astfel de profunzime �i gravitate �nc�t, face ca gripa porcin� H1N1 s� par� doar o simpl� r�ceal�. Deficien�a de vitamina D nu doar c� se extinde �n mod alarmant, dar este �i cauza principal� a altori boli grave precum cancerul, diabetul, osteoporoza �i afec�iunile inimii.

Un nou studiu publicat �n edi�ia din martie 2010 a Jurnalului de Endocrinologie Clinic� �i Metabolism (Journal of Clinical Endocrinology and Metabolism) a ar�tat c� un procent �ocant de 59% din popula�ie sufer� de deficien�a de vitamina D. Mai mult, aproape 25% din persoanele testate prezint� un nivel extrem de sc�zut de vitamina D �n organism.
Autorul principal al studiului, Dr. Richard Kremer de la Centrul de S�n�tate al Universit��ii McGill spune c� �Nivelurile anormale de vitamina D sunt asociate cu o �ntreag� gam� de boli, inclusiv cancerul, osteoporoza �i diabetul, precum �i tulbur�rile cardiovasculare �i cele legate de sistemul imunitar.�
Acest nou studiu confirm� existen�a unei leg�turi clare �ntre deficien�a de vitamina D �i gr�simile stocate �n organism. Acest lucru sus�ine teoria prezentat� cu mul�i ani �n urm� aici �n NaturalNews, despre faptul c� razele soarelui faciliteaz� pierderea gr�simii din organism. Vitamina D ar putea fi mecanismul hormonal prin care acest fenomen al pierderii gr�simiii opereaz� �n corpul uman.
�ns� rezultatele cercet�rilor legate de vitamina D nu se opresc aici...
ACTIVATORUL SISTEMULUI IMUNITAR
Cercet�rile recente desf�urate la Universitatea din Copenhaga au dezv�luit c� vitamina D activeaz� sistemul imunitar prin �armarea� celulelor T astfel �nc�t acestea s� combat� infec�iile.
Aceast� nou� cercetare, condus� de profesorul Carsten Geisler de la Departamentul S�n�t��ii, Imunologiei �i Microbiologiei Interna�ionale de la Universitatea din Copenhaga, a ar�tat c�, f�r� vitamina D, celulele T ale sistemului imunitar r�m�n dormante, neoferind deloc protec�ie, sau doar �ntr-o mic� m�sur� �mpotriva invaziei microorganismelor �i virusurilor. Dar prezen�a vitaminei D �n circuitul sanguin face ca celulele s� fie �armate� �i s� detecteze invadatorii, distrug�ndu-i �i elimin�ndu-i din organism.
Cu alte cuvinte, vitamina D ac�ioneaz� precum cheia de contact a ma�inii dumneavoastr�: Ma�ina nu va porni, doar dup� ce a�i introdus cheia �n contact �i a�i pornit motorul. �n acela�i fel, sistemul dvs. imunitar nu va func�iona dec�t dac� este activat din punct de vedere biochimic de c�tre vitamina D. Dac� �ncepe�i sezonul rece cu o deficien�� de vitamina D, sistemul dumneavoastr� imunitar este practic lipsit de ap�rare �mpotriva gripei. De aceea, persoanele care se �mboln�vesc sunt cele care petrec mult timp �n cas� �i �i desf�oar� activitatea la interior, fiind astfel expu�i la o deficien�� cronic� de vitamina D.
De fapt, persoanele care au decedat din cauza H1N1 sufereau de deficien�a de vitamina D. Practic ele nu mai beneficiau de protec�ia oferit� de sistemul imunitar, fiind astfel �inte u�oare pentru gripa porcin�.
Aceste descoperiri legate de �armarea� sistemului imunitar de c�tre vitamina D au fost publicate �n �Imunologia Naturii� (Nature Immunology). Prin comentariile pe marginea descoperirilor, cercet�torii au consim�it c� �Oamenii de �tiin�� �tiau de foarte mult timp c� vitamina D este important� pentru absorb�ia calciului �i c� aceast� vitamin� a mai fost implicat� �n boli precum cancerul �i scleroza multipl�, dar ceea ce nu au realizat este faptul c� vitamina D este crucial� pentru activarea sistemului imunitar � lucru care ne este clar acum.� (Sursa: UK Telegraph).
Se pare �ns� c� CDC �i WHO ignoreaz� complet aceast� cercetare, altfel ar fi recomandat vitamina D pentru combaterea epidemiei H1N1 �n locul injec�iilor de vaccin. Vitamina D ar fi fost mult mai eficient� (�i mai pu�in constisitoare) �n lupta �mpotriva epidemiei dec�t vaccinurile, mai ales c� aceste vaccinuri nu �i exercit� efectul doar �n cazul unei reac�ii din partea sistemului imunitar, iar pentru aceast� reac�ie prezen�a vitaminei D este indispensabil� �n organism!
�i pentru c� vaccinurile prezint� efecte secundare nedorite, precum afec�iuni grave neuorologice �ntr-un num�r redus de cazuri, singurul efect secundar al vitaminei D este c� previne apari�ia a 77% din cazurile de cancer.
NUMITORUL COMUN AL AFEC�IUNILOR
Ceea ce ne este acum foarte clar �n urma desf�ur�rii tuturor noilor studii, este c� deficien�a de vitamina D poate fi numitorul comun al majorit��ii bolilor degenerative moderne, cu efecte devastatoare. Pacien�ii cu insuficien�a renal� sufer� la unison de deficien�a de vitamina D, iar diabeticii se afl� de obicei �n aceea�i situa�ie. Persoanele care sufer� de cancer, prezint� aproape �n toate cazurile deficien�� grav� de vitamina D, precum �i persoanele cu osteoporoz� �i scleroz� multipl�.
De fapt, deficien�a de vitamina D poate fi cauza principal� a at�t de multor afec�iuni degenerative, �nc�t remediind deficien�a �n r�ndul popula�iei, ar putea foarte bine devasta �industria de asisten�� medical� orientat� spre profit, care domin� medicina occidental� a zilelor noastre.
Cu alte cuvinte, educa�i popula�ia �n leg�tur� cu vitamina D, �i industria cancerului va suferi pierderi devastatoare de profit (vitamina D previne 4 sau 5 din toate tipurile de cancer).
Acesta ar putea fi motivul pentru care, at�t de multe companii �i organiza�ii non-profit a c�ror autoritate �i putere depind de boala de cancer (�i de alte boli) se angajeaz� at�t de activ �n lupta �mpotriva con�tientiz�rii importan�ei vitaminei D. Institutul Na�ional pentru Cancer, de exemplu, cea mai prosper� organiza�ie non-profit la nivel mondial, public� ne�ncetat reclame care ocup� o �ntreag� pagin� av�nd scopul de a �nsp�im�nta oameniii �n leg�tur� cu razele solare, �n felul acesta men�in�ndu-i �n starea de deficien�� de vitamina D.
Cu totul �nt�mpl�tor, aceast� deficien�� serve�te interesele de putere ale NCI, aceast� institu�ie asigur�ndu-se c� oamenii vor r�m�ne dobor��i de cancer, chiar dac� ar putea beneficia gratuit de o solu�ie de vindecare (razele solare) deja accesibil�.
�n mod similar, FDA nu are niciun interes ca oamenii s� afle adev�rul despre vitamina D, deoarece consumatorii bine informa�i ar consuma �n mod inevitabil mai multe suplimente de vitamina D, reu�ind astfel s� previn� tot feluri de boli �i afec�iuni, pe care industria farmaceutic� se bazeaz� �n continuare pentru profiturile sale de monopol. Fiecare pacient care ia vitamina D, induce o pierdere financiar�, reprezent�nd banii pl�ti�i pentru medicamente �n tratarea cancerului, diabetului sau afec�iunilor inimii.
La fel, nici celelalte organiza�ii non-profit din industria cancerului, nu doresc, ca oamenii s� afle adev�rul despre vitamina D. Ei prefer� s� v�nd� �n continuare produse ridicole prev�zute cu simbolul Panglica Roz (simbol interna�ional pentru lupta �mpotriva cancerului de s�n) pretext�nd astfel str�ngerile de fonduri pentru continuarea cercet�rilor desf�urate ��n c�utarea remediului pentru cancer�, o c�utare fictiv� �i care a fost sortit� e�ecului �nc� de la �nceput, deoarece razele solare vindec� �i previn cancerul �nc� din momentul apari�iei omenirii pe aceast� planet�.
Predecesorii no�tri nu erau nevoi�i s� �goneasc� dup� un remediu� sau �s� militeze pentru un tratament de vindecare� prin ni�te str�ngeri de fonduri ridicole; ei pur �i simplu p�eau �n lumina soarelui, fiind vindeca�i de cancer prin simpla expunere la ac�iunea razelor solare. Plimbarea pe afar�, �n sine, constituie �vindecarea� de cancer, despre care industria sus�ine c� ar necesita miliarde de dolari pentru cercet�ri adi�ionale.
SINGURUL LOR SCOP ESTE IGNORAN�A OAMENILOR!
Adev�rul izbitor �n aceast� materie este c� medicina modern� are tot interesul ca oamenii s� r�m�n� ignoran�i �n ceea ce prive�te efectele vindec�toare ale vitaminei D. Supravie�uirea financiar� a industriei medicale depinde �n mod absolut de acest lucru, astfel �nc�t cele mai influente organiza�ii medicale vor diminua �n mod sistematic importan�a acestei vitamine, refuz�nd categoric s� o recomande pacien�ilor lor.
NCI nu recomand� vitamina D �i nici funda�ia Komen for the Cure. AHA, AMA, ADA �i FDA toate refuz� s� recomande vitamina D, �n schimb promov�nd din toate puterile medicamentele sintetice, patentate, aduc�toare de profituri uria�e �i care nu vindec� nimic.
�n principiu, �n industria de asisten�� medical� exist� o conspira�ie a t�cerii �n ceea ce prive�te vitamina D, aceast� industrie depinz�nd de bolile amintite pentru a le aduce profituri. �i bine�n�eles, aceast� t�cere va persista, deoarece companiile au scopul de a genera profit, �i dac� faci parte dintr-o afacere care scoate bani de pe urma bolilor, de obicei nu te prezin�i �n fa�a oamenilor spun�ndu-le cum s� se trateze gratis.
Dintr-o perspectiv� orientat� spre profit, educarea oamenilor despre vitamina D, nu are niciun sens din unghiul de vedere al industriei de asisten�� medical�. Ei profit� (ca de obicei) de pe urma oamenilor.
NU PUTE�I �MPIEDICA VITAMINA D
Nu pute�i ascunde adev�rul pentru totdeauna despre vitamina D: �tiin�a este absolut imperioas�. Mai bine zis, este inconstestabil�. Iat� nou� adev�ruri incontestabile despre vitamina D:
� Majoriatea popula�iei vestice sufer� de deficien�� de vitamina D.
� Deficien�ele de vitamina D promoveaz� printre alte probleme de s�n�tate, cancerul, diabetul, osteoporoza, afec�iunile renale, depresia, obezitatea �i afec�iunile inimiii.
� Deficien�a de vitamina D poate fi remediat� cu o suplimentare cu vitamina D sau prin expunere ra�ional� la ac�iunea razelor solare.
� Produsele de protec�ie �mpotriva radia�iior solare �mpiedic� generarea vitaminei D la nivelul pielii, cauz�nd �n continuare deficien�e de vitamina D �n r�ndul consumatorilor care utilizeaz� astfel de produse.
� Remedierea pe scar� larg� a deficien�elor de vitamina D ar reduce semnificativ apari�ia afec�iunilor degenerative �n r�ndul popula�iei, economisind na�iunii, literalmente, trilioane de dolari, reprezent�nd cheltuielile colective de asisten�� medical� pentru urm�torul deceniu.
� Suplimentele de vitamina D sunt extrem de convenabile. Prevenirea bolilor prin administrarea suplimentelor de vitamina D este o investi�ie mic� �n s�n�tate care se r�spl�te�te de 100 de ori (sau mai mult) prin economisirea cheltuielilor legate de asisten�� medical�.
� Vitamina D este extrem de sigur�. Din reac�ia oamenilor care �i administreaz� suplimente cu vitamina D reiese c�, practic nu produce efecte secundare negative, chiar �i la doze zilnice aparent mari precum 4000-8000 IU (de 10 ori mai mare dec�t RDA-ul � doza zilnic� recomandat� - curent �n America).
� Deficien�a de vitamina D este cauzat� � �n mare m�sur� � de stilul de via�� modern desf�urat �n spa�ii �nchise. Oamenii tr�iesc, lucreaz� �i se distreaz� �n cas� sub lumin� artificial�. Acest lucru este motivul absen�ei expunerii la lumina natural� (raze solare), prin care se genereaz� vitamina D.
� Vitamina D reduce dramatic susceptibilitatea la boli infec�ioase, precum gripa sezonier� �i H1N1. Vitamina D �declan�eaz� sistemul imunitar �i �i permite s� func�ioneze mai agresiv �n lupa �mpotriva invaziei virale.
Mai bun dec�t vaccinurile, mai sigur dec�t medicamentele...
Vitamina D dep�e�te ca eficien�� vaccinurile. Vitamina D dep�e�te ca eficien�� medicamentele anticancerigene. Dep�e�te ca eficien�� medicamentele prescrise pentru vindecarea osteoporozei. Vitamina D vindec� mai eficient diabetul dec�t medicamentele anti-diabet.
Mereu �i mereu: vitamina D se dovede�te a fi mai sigur�, mai eficient� �i mult mai convenabil� dec�t medicamentele scumpe v�ndute la pre�uri de monopol. Mai mult, prin natura sa este evident compatibil� cu organismul uman, din moment ce corpul uman produce efectiv vitamina D c�nd are aceast� ocazia (este expus la ac�iunea razelor solare).
�n plus, spre deosebire de produsele farmaceutice, vitamina D nu d�uneaz� mediului �nconjur�tor. Excesul de vitamina D sp�lat de ploaie nu contamineaz� pe�tii precum produsele farmaceutice.
Toate aceste adev�ruri evidente despre vitamina D, ne pun pe g�nduri: cum se explic� faptul c� reforma �n s�n�tate nici m�car nu men�ioneaz� acest nutrient? Dac� vre�i �ntr-adev�r s� reforma�i s�n�tatea na�iunii, trebuie s� �ncepe�i cu remedierea epidemiei de deficien�� de vitamina D �n r�ndul popula�iei.
C�nd vine vorba de men�inerea s�n�t��ii oamenilor, toate medicamentele din lume nu pot face c�t poate vitamina D... simplu, convenabil �i sigur.
Nu v� cost� nimic. Nu ave�i nevoie de re�et�. Nu trebuie s� consulta�i medicul. Nici m�car nu trebuie s� cump�ra�i suplimente pentru a intra �n posesia vitaminei D. Doar face�i o plimbare pe afar�, sub lumina soarelui, �i ve�i ini�ia singur procesul de auto-vindecare a organismului dvs.
Tocmai aceast� idee � c� pacien�ii �i pot vindeca singuri propriul lor cancer doar plimb�ndu-se �n natur� � este cel mai temut lucru �n lumea cancerului �i a industriei de vaccinuri. Industria farmeceutic� este speriat� de moarte la ideea c� oamenii vor deveni educa�i �n materie de nutri�ie �i �i vor da seama c� vitamina D, singur�, elimin� nevoia de sutele de medicamente �i vaccinuri poten�iale. Declan�eaz� procesul de vindecare, protejeaz� organismul de boli, �i singura amenin�are major� pe care o prezint� este la adresa profitabilit��ii industriei de asisten�� medical� care domin� ast�zi medicina.
Dac� medicina modern� ar putea interzice vitamina D, ar face-o imediat. Totu�i, prin �ncerc�rile sen. McCain de a distruge suplimentele nutri�ionale ar putea �ntr-un final izbuti.
sursa: www.vitaking.ro/stiri/de-ce-nu-vi-s-a-dezvaluit-adevarul-despre-...

�Nu pot schimba directia vantului, dar pot schimba pozitia velelor astfel incat sa ajung intotdeuna la destinatie.� Jimmy Dean
�Zambeste, atunci cand doare cel mai mult.�
�Daca ne-am da seama cat de puternice sunt gandurile noastre, nu am mai avea nici un gand negativ.� Pace Pilgrim

De la: Silver9AM, la data 2011-08-12 16:01:46

De la: chillywilly, la data 2011-08-12 15:43:32

De la: Silver9AM, la data 2011-08-12 13:34:07......................................................................................................

Ba cioara imputita,daca eu ar trebui sa citesc 100 de carti ,tu ar trebui sa o iei de la prescolari,sau cum era pe vremea ta de la soimii patriei ,asa ca rapanosule,mai cauta un KK'at cu multi tranji si i'ati pranzul..........
SA PLESNESTI BINE.CIOARA

Chiar ar trebui sa citesti 100 de carti! .....poti incepe cu capra cu trei iezi....pentru alfabetizare...apoi alte 100 ca sa inveti sa vorbesti si cum sa te comporti .....dar probabil in zadar ... defect de fabricatie! nici medicatia nu exista

Cred ca ai realizat pe propria'ti piele,nici numele nu stii sa ti'l scrii,si mai dai sfaturi.......mai popo,hai dute si baga'ti rama in apa rece........ [/quote]
Pot sa-mi scriu numele cum vrea muschii mei fiind si avatar (apropo sti ce este ala ..in afara de film?) dar un incult insinuant si vulgar ca tine nu poate pricepe.Ca orice obscurat iti place mizeria, vulgaritatea si probabil ca amicul vanghelie te simti "ejaculat" din lumea civilizata....precum se vede din postari.
Un cocalar desavarsit
Adevaraul te va elibera...inainte de termen

universul si prostia doua chestiuni infinite desi in privinta primei chestiuni am oarece indoieli

De la: Silver9AM, la data 2011-08-12 15:30:20

De la: Black_Friday, la data 2011-08-12 15:22:18

De la: Silver9AM, la data 2011-08-12 13:34:07

De la: vasile_vali, la data 2011-08-12 12:47:40

De la: Silver9AM, la data 2011-08-11 22:10:15

De la: chillywilly, la data 2011-08-11 21:58:32

De la: Balboaca, la data 2011-08-11 21:51:27

De la: Black_Friday, la data 2011-08-11 21:47:34

De la: Balboaca, la data 2011-08-11 21:38:15

De la: chillywilly, la data 2011-08-11 21:35:59

De la: Balboaca, la data 2011-08-11 21:32:49

De la: chillywilly, la data 2011-08-11 20:51:54

De la: gabigabi, la data 2011-08-11 18:19:16

De la: Balboaca, la data 2011-08-11 18:04:53

De la: gabigabi, la data 2011-08-11 17:15:10

De la: Balboaca, la data 2011-08-11 17:01:57 Asteptam de multa vreme sa se ia masuri drastice de stopare a dictaturii pensionarului si iata ca au aparut.
Nu pot decat sa fiu de acord si sa aplaud aceste masuri necesare intr-o perioada atat de grea.
Astept si din partea primarului Sorin Oprescu o masura similara privitoare la gratuitatea ITB.

Cretinule, de ce nu puneti voi niste cianura in pensie ca sa scapati de grija noastra, criminalilor ? da' crezi ca tu vei scapa ? cind iti va veni rindul ,vei fi si tu o povara de care se vor lepada foarte usor, la primul tomberon iesit in cale !

,,Criminali'' inconstienti sunteti chiar voi , cei care nu intelegeti ca deficitul la pensii este urias.
Cum mai aveti tupeul(unii dintre voi) sa mai aveti pretentii la mariri atata timp cat tocmai maririle din 2008 a adus bugetul de pensii in faliment iar majoritatea celor care inca mai muncesc si contribuie ca prostii la bunastarea voastra au salarii cu mult mai mici decat pensiile voastre?
Mamaie nu mai te droga si poate asa vei intelege realitatea.

cretinule, CITE DATORII AU REGIILE DE STAT catre casa de pensii ? dar catre sanatate ? de ce nu-si achita aceste datorii, in schimb isi dau prime si bonificatii de concediu, de miel, de porc ? cum isi Permite madam Udrea sa sparga 60 mil. de eu ptr. o sala polivalenta ACUM , in plina Criza si-n program de AUSTERITATE ?

Prostovanule, pai atata educatie ai incat sa-i oferi doamnei ,,Muciinceai'' doar o floare ca la inmormantare? Vai de capul tau!

Senilule !ai uitat bunele maniere? n-ai avut maniere niciodata...mitocane

Mai ,,Laba multa'', daca modifici postarile macar fa si tu treaba mai bine!

La ce te astepti de la handicapatul asta? Papagalul, daca nu are citate la indemana de pe Goagal, nu poate sa emita nimic inteligent... Cica a fost copil precoce, la trei ani avea mintea de acum, dar s-a imbolnavit de poliomierlita de la pestele stricat si a ramas cu handicap.

Nenea Pinguinu incearca sa-mi modifice postarea fara a realiza ca originalul ramane vizibil.
Vorba ta.......poliomelita este de vina!

Esti complet aiurea ...daca modific ceva ,alea sunt postarile mele! se numeste corectura! ce sti tu ...senil!

Tu esti modificat genetic mai iubitor de baietei,ai gasit,sau mai cauti ? Mai bine incearca sa iti schimbi orientarea sexuala,uite "o femeie plina de politica",ia si incearca,da'i cu limba inainte sa nu fie iute....si modifica'ti avatarul ,de prost ce esti l'ai scris legat,vai steaua ta de poponar imputit......

Tu faci observatii vis-a-vis de srierea cuiva, ba miss Nature_Error'y? Ba rama zoioasa, penibila kkreatura, pune mana pe cartea de romana si pe celelalte 100 manuale obligatorii pt. un scolar si nu mai fa pe prof. univ. woodra cu altii, ca doar nu va luati posete Louis_Guittzon de la acelasi magazin..!!!!


"NIHIL SINE DEO!"

Ba cioara imputita,daca eu ar trebui sa citesc 100 de carti ,tu ar trebui sa o iei de la prescolari,sau cum era pe vremea ta de la soimii patriei ,asa ca rapanosule,mai cauta un KK'at cu multi tranji si i'ati pranzul..........
SA PLESNESTI BINE.CIOARA

Soimii sunt negri, cu ciocul mare si croncane?!! Oratania asta inseamna ca de o viata este soim al patriei.

Mai da'l incolo de cioara...........Ce ai facut prietene la peste ? Cum a fost ? A muscat ? Cum e balta,e dotata ?

Salut Silver! Iti raspund abia acum, pentru ca ieri am fost terminat, am cazut lat. M-am trezit cu noaptea in cap, plus soarele... Ce sa zic, a fost frumos pentru ca pestele era hamesit si a tras in disperare. Ce nu mi-a placut, este ca pestele a fost destul de mic, ciortani pina in kg, care nu iti ofera prea multe emotii, malurile baltii foarte inalte, fara drum de acces amenajat, asa ca trebuie sa lasi masina in parcarea pazita si apoi sa te cari sute de metri cu sculele in spate, ca un puscas marin. Nu sunt umbrare amenajate si nici toalete... Ce este de apreciat, administratorii baltii nu hranesc pestele si nici nu umbla la apa si daca nu prinzi cantitatea permisa bonul pe care il achiti, iti dau ei pestele viu, scos din bazine cu apa amenajate in cadrul fermei.
Oricum, data viitoare o sa merg in alta parte, unde exista si peste mai mare.

"No man is an island entire of itself; every man is a piece of the continent, a part of the main... And therefore never send to know for whom the bell tolls; it tolls for thee." - John Donne

De la: Black_Friday, la data 2011-08-13 19:20:57

De la: Silver9AM, la data 2011-08-12 15:30:20

De la: Black_Friday, la data 2011-08-12 15:22:18

De la: Silver9AM, la data 2011-08-12 13:34:07

De la: vasile_vali, la data 2011-08-12 12:47:40

De la: Silver9AM, la data 2011-08-11 22:10:15

De la: chillywilly, la data 2011-08-11 21:58:32

De la: Balboaca, la data 2011-08-11 21:51:27

De la: Black_Friday, la data 2011-08-11 21:47:34

De la: Balboaca, la data 2011-08-11 21:38:15

De la: chillywilly, la data 2011-08-11 21:35:59

De la: Balboaca, la data 2011-08-11 21:32:49

De la: chillywilly, la data 2011-08-11 20:51:54

De la: gabigabi, la data 2011-08-11 18:19:16

De la: Balboaca, la data 2011-08-11 18:04:53

De la: gabigabi, la data 2011-08-11 17:15:10

De la: Balboaca, la data 2011-08-11 17:01:57 Asteptam de multa vreme sa se ia masuri drastice de stopare a dictaturii pensionarului si iata ca au aparut.
Nu pot decat sa fiu de acord si sa aplaud aceste masuri necesare intr-o perioada atat de grea.
Astept si din partea primarului Sorin Oprescu o masura similara privitoare la gratuitatea ITB.

Cretinule, de ce nu puneti voi niste cianura in pensie ca sa scapati de grija noastra, criminalilor ? da' crezi ca tu vei scapa ? cind iti va veni rindul ,vei fi si tu o povara de care se vor lepada foarte usor, la primul tomberon iesit in cale !

,,Criminali'' inconstienti sunteti chiar voi , cei care nu intelegeti ca deficitul la pensii este urias.
Cum mai aveti tupeul(unii dintre voi) sa mai aveti pretentii la mariri atata timp cat tocmai maririle din 2008 a adus bugetul de pensii in faliment iar majoritatea celor care inca mai muncesc si contribuie ca prostii la bunastarea voastra au salarii cu mult mai mici decat pensiile voastre?
Mamaie nu mai te droga si poate asa vei intelege realitatea.

cretinule, CITE DATORII AU REGIILE DE STAT catre casa de pensii ? dar catre sanatate ? de ce nu-si achita aceste datorii, in schimb isi dau prime si bonificatii de concediu, de miel, de porc ? cum isi Permite madam Udrea sa sparga 60 mil. de eu ptr. o sala polivalenta ACUM , in plina Criza si-n program de AUSTERITATE ?

Prostovanule, pai atata educatie ai incat sa-i oferi doamnei ,,Muciinceai'' doar o floare ca la inmormantare? Vai de capul tau!

Senilule !ai uitat bunele maniere? n-ai avut maniere niciodata...mitocane

Mai ,,Laba multa'', daca modifici postarile macar fa si tu treaba mai bine!

La ce te astepti de la handicapatul asta? Papagalul, daca nu are citate la indemana de pe Goagal, nu poate sa emita nimic inteligent... Cica a fost copil precoce, la trei ani avea mintea de acum, dar s-a imbolnavit de poliomierlita de la pestele stricat si a ramas cu handicap.

Nenea Pinguinu incearca sa-mi modifice postarea fara a realiza ca originalul ramane vizibil.
Vorba ta.......poliomelita este de vina!

Esti complet aiurea ...daca modific ceva ,alea sunt postarile mele! se numeste corectura! ce sti tu ...senil!

Tu esti modificat genetic mai iubitor de baietei,ai gasit,sau mai cauti ? Mai bine incearca sa iti schimbi orientarea sexuala,uite "o femeie plina de politica",ia si incearca,da'i cu limba inainte sa nu fie iute....si modifica'ti avatarul ,de prost ce esti l'ai scris legat,vai steaua ta de poponar imputit......

Tu faci observatii vis-a-vis de srierea cuiva, ba miss Nature_Error'y? Ba rama zoioasa, penibila kkreatura, pune mana pe cartea de romana si pe celelalte 100 manuale obligatorii pt. un scolar si nu mai fa pe prof. univ. woodra cu altii, ca doar nu va luati posete Louis_Guittzon de la acelasi magazin..!!!!


"NIHIL SINE DEO!"

Ba cioara imputita,daca eu ar trebui sa citesc 100 de carti ,tu ar trebui sa o iei de la prescolari,sau cum era pe vremea ta de la soimii patriei ,asa ca rapanosule,mai cauta un KK'at cu multi tranji si i'ati pranzul..........
SA PLESNESTI BINE.CIOARA

Soimii sunt negri, cu ciocul mare si croncane?!! Oratania asta inseamna ca de o viata este soim al patriei.

Mai da'l incolo de cioara...........Ce ai facut prietene la peste ? Cum a fost ? A muscat ? Cum e balta,e dotata ?

Salut Silver! Iti raspund abia acum, pentru ca ieri am fost terminat, am cazut lat. M-am trezit cu noaptea in cap, plus soarele... Ce sa zic, a fost frumos pentru ca pestele era hamesit si a tras in disperare. Ce nu mi-a placut, este ca pestele a fost destul de mic, ciortani pina in kg, care nu iti ofera prea multe emotii, malurile baltii foarte inalte, fara drum de acces amenajat, asa ca trebuie sa lasi masina in parcarea pazita si apoi sa te cari sute de metri cu sculele in spate, ca un puscas marin. Nu sunt umbrare amenajate si nici toalete... Ce este de apreciat, administratorii baltii nu hranesc pestele si nici nu umbla la apa si daca nu prinzi cantitatea permisa bonul pe care il achiti, iti dau ei pestele viu, scos din bazine cu apa amenajate in cadrul fermei.
Oricum, data viitoare o sa merg in alta parte, unde exista si peste mai mare.

Principalul e ca te'ai distrat,ma bucur pt. tine,ai avut ocazia sa te relaxezi,cat despre peste,stii cum e......cand vine "monstru" ai struna de 25,iar cand ai de 45,vin bibortii......asta e,conteaza mult ca te'ai deconectat de la .....cotidian....

� c� po�i numai s� reu�e�ti, nu ai cum s� pierzi. E�ecul este imposibil; este o iluzie. Nimic nu este e�ec. Nimic. Totul �nainteaz� in istoria umanit��ii precum se �nt�mpl� �i cu procesul ei evolutiv. Totul avanseaz� de-a lungul c�l�toriei tale.