Cine este dumnezeu ?!!!!

Unii, sunt irationali pentru ca sunt prosti (retardati mintal), altii, sunt irationali pentru ca sunt ignoranti ( lipsa cunostinte) dar uneori pot fi irational pentru ca sunt puturosi ( curiozitatea intelectuala lipseste, dar o inlocuiesc cu AROGANTA)


Paradoxal, toti suntem convinsi ca suntem persoane rationale, toti credem si suntem convinsi ca optiunile/deciziile si actiunile noastre sunt rezultatul unor procese ale unei gandiri realiste, logice, insa recunoastem si acceptam ca fiinta umana este in mod natural o tabula rasa irationala si in acelasi timp ca fiita umana ar inseamna alte persoane.

Iar daca incerci sa te gandesti si sa iti raspunzi onest si logic la o simpla intrebare: ce diferentiaza un prost de un ignorant sau pe cei doi, de un destept, atunci , nu poti obtine decat un simgur raspuns: desteptul foloseste, ratiunea si logica, insa paradoxul abia acum se poate evidentia, deorece noi , toti, credem sau avem convingerea ca folosim logica si ratiunea, dar in realitate, putini sunt cei care isi folosesc intr-adevar logica si ratiunea fundamentandu-si optiunile deciziile si actiunile pe un volum de cunostinte reale si corecte, iar cel care detine asemenea cunostinte, reale, este desteptul.

De ce?
Foarte simplu, este apt cognitiv sa distinga realitatea de irealitate, eroarea de fals etc. deoarece cultura in care s-a nascut, mediul inconjurator din familie, educatia si instructia pe care i-au aplicat-o parintii si profesorii, i-au permis sa-si dezvolte ratiunea, logica (facultatile intelectuale) intr-un context realist, ordonat si exact.

Acest demers, porneste de la modul cum percepem, selectam si verificam, intelegem, distingem ssi analizam, INFORMATIA (informatiile pe care le insusim si pe fundamentul carora acumulam si ne formam atat de necesarul, bagaj de cunostinte reale), pentru a o supune facultatilor mintale, rationamentelor si logicilor, in vederea obtinerii unei concluzii in baza carea avem posibilitatea sa optam, sa decidem sau sa actionam intr-un mod realist, evolutiv/progresist.

Unei persoana cu dizabilitati intelectuale congenitale, unui prost sau unui ignorant (vezi precizari ) ii lipseste facultatea unei gandiri rationale si logice, fundamentate pe INFORMATII (cunostinte) reale, corecte..

Concluzia: oligofrenii congenital, prostii si ignorantii, sunt persoane ale caror optiuni/decizii si actiuni, nu le apartin, deoarece sunt premeditate, predeterminate si induse, de catre cei care ii manipuleaza informational, iar cei care se preteaza la asa ceva, minciuna si manipulare, pot sa-i consider veritabili criminali, teroristi psihici ai speciei umane.

unu vorbeste cu sine,altu jigneste

si asta se-ntimpla din 2 motive :
- ori se detesta pe sine si-i judeca pe ceilalti dupa modelul personal
- ori este un egocentric infatuat
dar, in ambele cazuri, atit Ratiunea, cit si Logica si Informatiile stiute despre ceilalti, sunt "asamblate " gresit, tocmai deficitului de capacitate observationala !

De la: KARP0V_, la data 2015-07-17 20:05:43

De la: _haak0n__, la data 2015-07-17 09:56:26

De la: KARP0V_, la data 2015-07-16 23:34:25Moartea este o iluzie!

nu, este o realitate si este parte integranta a realitatii.

stii, universul mic si mare, infinitul mic si mare !

Universul functioneaza in baza unor legi(nu ordonante de urgenta ).........legile dupa parerea mea au aparut in acelasi timp cu universul. Nu stim daca legile se pot modifica in ''timp'' sau daca pot apare legi noi. Daca exista posibilitatea sa apara legi noi atunci poate ca si ''realitatea'' se poate schimba. Poate ca apare o lege care sa permita clonarea lui 750 la infinit....... . Atunci va simti si el ce inseamna vesnicia pe pieile lui

Si cine a dat legile astea?

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: nastasemihail, la data 2015-07-18 16:45:13

De la: KARP0V_, la data 2015-07-17 20:05:43

De la: _haak0n__, la data 2015-07-17 09:56:26

De la: KARP0V_, la data 2015-07-16 23:34:25Moartea este o iluzie!

nu, este o realitate si este parte integranta a realitatii.

stii, universul mic si mare, infinitul mic si mare !

Universul functioneaza in baza unor legi(nu ordonante de urgenta ).........legile dupa parerea mea au aparut in acelasi timp cu universul. Nu stim daca legile se pot modifica in ''timp'' sau daca pot apare legi noi. Daca exista posibilitatea sa apara legi noi atunci poate ca si ''realitatea'' se poate schimba. Poate ca apare o lege care sa permita clonarea lui 750 la infinit....... . Atunci va simti si el ce inseamna vesnicia pe pieile lui

Si cine a dat legile astea?

Chiar nu stii?

Daca exista dumnezeu atunci universul nu are inceput. Daca universul nu are inceput atunci creatia nu a avut loc. Daca creatia nu a avut loc dumnezeu nu are dreptul sa se dea mare in ceea ce ne priveste. Suntem egalii lui dumnezeu deci ar fi cazul sa ne respectam reciproc. Daca dumnezeu nu este un creator atunci biserica nu mai are niciun rol.......se transforma intr-o escrocherie ancestrala!

De la: KARP0V_, la data 2015-07-18 19:45:09Daca exista dumnezeu atunci universul nu are inceput. Daca universul nu are inceput atunci creatia nu a avut loc. Daca creatia nu a avut loc dumnezeu nu are dreptul sa se dea mare in ceea ce ne priveste. Suntem egalii lui dumnezeu deci ar fi cazul sa ne respectam reciproc. Daca dumnezeu nu este un creator atunci biserica nu mai are niciun rol.......se transforma intr-o escrocherie ancestrala!

Bravo , mai pushtiule ! Iti merge mintea brici .

De la: nastasemihail, la data 2015-07-18 16:45:13

De la: KARP0V_, la data 2015-07-17 20:05:43

De la: _haak0n__, la data 2015-07-17 09:56:26

De la: KARP0V_, la data 2015-07-16 23:34:25Moartea este o iluzie!

nu, este o realitate si este parte integranta a realitatii.

stii, universul mic si mare, infinitul mic si mare !

Universul functioneaza in baza unor legi(nu ordonante de urgenta ).........legile dupa parerea mea au aparut in acelasi timp cu universul. Nu stim daca legile se pot modifica in ''timp'' sau daca pot apare legi noi. Daca exista posibilitatea sa apara legi noi atunci poate ca si ''realitatea'' se poate schimba. Poate ca apare o lege care sa permita clonarea lui 750 la infinit....... . Atunci va simti si el ce inseamna vesnicia pe pieile lui

Si cine a dat legile astea?

Legile au aparut ca o necesitate in momentul in care au aparut principalele forte: gravitația, forța electromagneticã, forța nuclearã tare și forța dezintegrãrii.....et caetera Asemenea legi care apar pentru a ''sustine'' un univers se pot manifesta doar daca se indeplinesc anumite conditii.............in urma unui ''traumatism'' cosmic care are loc la temperaturi mai mari de 1 miliard de grade(am avut eu o revelatie).
Dumnezeu nu cred ca era atat de prost sa functioneze la asemenea temperaturi cand putea sa stea pe Coasta lu' Aazur sau a lui Adam....si sa frece menta sau sa astepte sa-i cada o para(mar) malaiatza in gura lui Natafeatza

Molitfele Sfantului Vasile cel Mare



(pentru cei care patimesc de la diavol si pentru toata neputinta, care se citesc si in ziua Sfantului Vasile cel Mare)

Dumnezeul dumnezeilor si Domnul domnilor, facatorul cetelor celor de foc si lucratorul puterilor celor fara de trup, mesterul celor ceresti si al celor pamantesti, pe Care nimeni dintre oameni nu L-a vazut, nici poate sa-L vada; de Care se teme si se cutremura toata faptura; Cel ce a aruncat din cer pe capetenia ingerilor, care din trufie si-a incordat grumazul oarecand si s-a lepadat de slujba sa prin neascultare, si pe ingerii cei impreuna cu dansul potrivnici, care s-au facut diavoli, i-a aruncat in intunericul cel adanc al iadului, fa ca blestemul acesta, ce se face in numele Tau cel infricosator, sa fie spre ingrozirea acestui povatuitor al vicleniei si a tuturor taberelor lui, care au cazut impreuna cu el din lumina cea de sus, si pune-l pe fuga; si-i porunceste lui si; diavolilor lui sa se departeze cu totul, ca sa nu faca nici o vatamare acestui suflet pecetluit; ci acesti pecetluiti sa ia taria puterii ca sa calce peste serpi si peste scorpii si peste toata puterea vrajmasului. Ca se lauda si se cinsteste si de toata suflarea cu frica se slaveste preasfant numele Tau, al Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Domnului sa ne rugam.

Te blestem pe tine, incepatorul rautatilor si al hulei, capetenia impotrivirii si urzitorul vicleniei. Te blestem pe tine, cel aruncat din lumina cea de sus si surpat pentru mandrie in intunericul adancului. Te blestem pe tine si pe toata puterea cea cazuta ce a urmat vointa ta. Te blestem pe tine, duh necurat, cu Dumnezeu Savaot si cu toata oastea ingerilor lui Dumnezeu, Adonai, Eloi, Dumnezeul cel atotputernic; iesi si te departeaza de la robul lui Dumnezeu (N). Te blestem pe tine cu Dumnezeu, Care prin cuvant toate le-a zidit si cu Domnul nostru Iisus Hristos, Fiul Lui cel Unul-Nascut, Care, mai inainte de veci, in chip de negrait si fara patima, S-a nascut dintr-insul; cu Cel ce a facut faptura vazuta si nevazuta si a zidit pe om dupa chipul Sau si, mai inainte, prin legea firii l-a invatat acestea si cu priveghere ingereasca 1-a pazit; cu Cel ce a inecat pacatul cu apa de sus si a desfacut adancurile de sub cer si a pierdut pe uriasii cei necucernici si turnul faradelegilor l-a sfaramat si pamantul Sodomei si al Gomorei cu foc si cu pucioasa l-a ars si spre marturie fumega fum nestins; cu Cel ce marea cu toiagul a despartit si pe popor l-a trecut cu picioarele neudate, iar pe tiranul faraon si oastea cea impotrivitoare lui Dumnezeu, tabara paganatatii, sub valuri de veci a inecat-o. Te blestem cu Cel care, la plinirea vremii, din Fecioara in chip de negrait S-a intrupat si pecetile curatiei intregi le-a pazit; Care a binevoit sa spele prin botez intinaciunea noastra cea veche, cu care noi prin neascultare ne spurcasem. Te blestem pe tine cu Cel ce S-a botezat in Iordan si ne-a dat noua in apa, prin har, chipul nestricaciunii; de Care ingerii si toate puterile ceresti s-au mirat, vazand pe Dumnezeu cel intrupat smerindu-Se, cand Tatal cel fara de inceput a descoperit nasterea cea fara de inceput a Fiului si cand pogorarea Sfantului Duh a marturisit unimea Treimii. Te blestem pe tine cu Cel ce a certat vantul si a linistit viforul marii; Care a izgonit cetele diavolilor; Cel ce prin tina a dat vedere ochilor lipsiti de lumina ai celui orb din nastere si a innoit zidirea cea veche a neamului nostru si celor muti le-a dat grai; Cel ce a curatit ranile leprosilor si pe morti din groapa i-a inviat; Cel ce pana la ingropare cu oamenii a vorbit si iadul prin inviere l-a pradat si toata omenirea a intocmit-o sa nu mai fie cucerita de moarte. Te blestem pe tine cu Dumnezeu atottiitorul, Care a insufletit pe oameni si cu grai de Dumnezeu insuflat dimpreuna cu Apostolii a lucrat si toata lumea a umplut-o de dreapta credinta. Teme-te, fugi, pleaca, departeaza-te, diavole necurate si spurcate, cel de sub pamant, din adanc, inselatorule, cel fara de chip, cel vazut pentru nerusinare, nevazut pentru fatarie, oriunde esti sau unde mergi, de esti insusi Beelzebul, sau de te arati ca cel ce scutura, ca sarpele, sau ca fiara, sau ca aburul, sau ca fumul, ori ca barbat, ori ca femeie, ori ca jiganie, ori ca pasare, sau vorbitor noaptea, sau surd, sau mut, sau care infricosezi cu navalirea, sau sfasii, sau uneltesti rele, in somn greu, sau in boala, sau in neputinta, sau pornesti spre ras, sau aduci lacrimi de dezmierdari; ori esti desfranat, ori rau mirositor, ori poftitor, ori facator de desfatare, ori fermecator, ori indemnator spre dragoste necurata, ori ghicitor in stele, ori sezi in casa, ori esti fara de rusine, ori iubitor de vrajba, ori fara astampar; sau te schimbi cu luna, sau te intorci dupa un oarecare timp, sau vii dimineata, sau la amiaza, sau la miezul noptii, sau in orice vreme, sau la revarsatul zorilor, sau din intamplare te-ai intalnit, sau de cineva esti trimis, sau ai navalit fara de veste; sau esti din mare, sau din rau, sau din pamant, sau din fantana, sau din daramaturi, sau din groapa; sau din balta, sau din trestie, sau din noroaie, sau de pe uscat, sau din necuratie; sau din lunca, sau din padure, sau din copaci, sau din pasare, sau din tunet, sau din acoperamantul baii, sau din scaldatoare de ape, sau din mormant idolesc; sau de unde stim, sau de unde nu stim, cunoscut ori necunoscut, sau din vreun loc nebanuit, pieri si te departeaza, rusineaza-te de chipul cel zidit si infrumusetat de mana lui Dumnezeu. Teme-te de asemanarea lui Dumnezeu celui intrupat si sa nu te ascunzi in robul lui Dumnezeu (N), ca toiag de fier si cuptor de foc si iadul si scrasnirea dintilor te asteapta, ca rasplatire pentru neascultare. Teme-te, taci, fugi, sa nu te intorci, nici sa te ascunzi cu vreo alta viclenie de duhuri necurate, ci du-te in pamant fara de apa, pustiu, nelucrat, unde om nu locuieste, ci este cercetat numai de Dumnezeu, Cel ce leaga pe toti care vatama si uneltesc aupra chipului Sau; Cel ce in lanturi te-a aruncat in intunericul iadului, pentru noaptea si ziua cea lunga, pe tine diavole, ispititorul si aflatorul tuturor rautatilor. Ca mare este frica de Dumnezeu si mare este slava Tatalui si a Fiului si a Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Domnului sa ne rugam.

Dumnezeul cerurilor, Dumnezeul luminilor, Dumnezeul ingerilor celor de sub taria Ta, Dumnezeul arhanghelilor celor de sub stapanirea Ta, Dumnezeul maritelor domnii, Dumnezeul sfintilor, Tatal Domnului nostru Iisus Hristos; Cel ce ai dezlegat sufletele cele legate cu moartea si, prin Unul-Nascut Fiul Tau, ai luminat pe omul cel patruns de intuneric; Cel ce ai slabit durerile noastre si toata greutatea ai usurat-o si toata nalucirea vrajmasului de la noi ai departat-o; si Tu, Fiule si Cuvantul lui Dumnezeu, Care, cu moartea Ta, ne-ai facut pe noi nemuritori si ne-ai marit cu slava Ta; Cel ce, cu invierea Ta, ne-ai daruit noua sa ne ridicam de la oameni la Dumnezeu, si ai purtat pe crucea Ta toata sarcina pacatelor noastre; Cel ce ai luat asupra-Ti sfaramarea noastra si ai tamaduit-o, Doamne; Care ne-ai facut noua cale la ceruri si stricaciunea in nestricaciune ai prefacut-o, auzi-ma pe mine, care cu dragoste si cu frica strig catre Tine, Cel de a Carui frica se topesc muntii impreuna cu taria de sub cer; de a Carui putere duhurile necuvantatoare ale stihiilor se cutremura, pazind hotarele lor; de a Carui porunca focul rasplatirii nu va trece hotarele ce i s-au pus, ci, suspinand, asteapta porunca Ta; de a Carui frica toata faptura se chinuieste oftand cu suspinuri negraite si avand porunca sa astepte vremea sa; de Care toata firea cea potrivnica a fugit si oastea vrajmasului s-a domolit, diavolul a cazut, sarpele s-a calcat si balaurul s-a strivit; prin Care neamurile ce Te-au marturisit s-au luminat si s-au intarit in Tine, Doamne; prin Care viata s-a aratat, nadejdea s-a intemeiat, credinta s-a intarit, Evanghelia s-a propovaduit; prin Care omul cel pamantesc s-a innoit crezand in Tine, ca cine este ca Tine Dumnezeu atotputernic? Pentru aceasta, Te rugam pe Tine, Dumnezeule al parintilor si Doamne al milei, Cel ce esti mai inainte de veci si mai presus de fire, primeste pe acesta care a venit la Tine pentru numele Tau cel sfant si al iubitului Tau Fiu, Iisus Hristos, si al Sfantului si preaputernicului si de viata facatorului Tau Duh; izgoneste din sufletul lui toata neputinta, toata necredinta, tot duhul necurat, scuturator, de sub pamant, din foc, nesuferit, poftitor, iubitor de aur, iubitor de argint, turbat, desfranat, tot diavolul necurat, intunecat, fara chip si fara rusine. Asa, Dumnezeule, departeaza de la robul Tau (N) toata lucrarea diavolului, toata vraja, toata fermecatura, slujirea idoleasca, cautarea in stele, vraja cu mort, vraja cu pasare, patima desfatarii, iubirea trupeasca, iubirea de argint, betia, desfranarea, nerusinarea, mania, iubirea de cearta, neastampararea si tot cugetul viclean. Asa, Doamne, Dumnezeul nostru, insufla intr-insul Duhul Tau cel pasnic, ca, fiind pazit de El, sa faca roade de credinta, de fapte bune, de intelepciune, de curatie, de infranare, de dragoste, de bunatate, de nadejde, de blandete, de indelunga-rabdare, de ingaduinta, de smerenie, de pricepere, caci este rob al Tau, in numele lui Iisus Hristos, crezand in Treimea cea de o fiinta si marturisind-O impreuna cu ingerii, arhanghelii, domniile cele marite si cu toata oastea cereasca. Pazeste impreuna cu dansul si inima noastra, ca puternic esti, Doamne, si Tie slava inaltam, impreuna si Unuia-Nascut Fiului Tau si Preasfantului si Bunului si de viata Facatorului Tau Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Vindecarea a doi orbi si un mut in Capernaum

Vindecarea a doi orbi si un mut in Capernaum
Mareste imaginea.
Vindecarea a doi orbi si un mut in Capernaum - Duminica a 7-a dupa Rusali

In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, Amin!

Binecuvantati si dreptmaritori crestini in sfanta biserica a Domnului nostru Iisus Hristos. Asa cum a binevoit Domnul, Mantuitorul Hristos, in Duhul Sfant, impartasindu-se pe El noua pentru ca viata Lui sa fie viata noastra, ne-a impartasit intai din cuvantul lui Dumnezeu si apoi din trupul si sangele Lui. Asa si noi ne impartasim intai din cuvantul dumnezeiestii Evanghelii si apoi, fara indoiala cei care randuieste Domnul sa fie vrednici, se impartasesc si din trupul si din sangele Lui. Deci acum ne impartasim din cuvantul Lui dumnezeiesc si asa sa-l primim, cum zice dumnezeiescul apostol Petru: “Sa primeasca omul cuvantul din Dumnezeu- Cuvantul pentru ca si voi, cuvintele voastre pe care le rostiti, sa fie ca din cuvantul lui Dumnezeu”.

Atunci, iubitilor, in vremea aceea aflandu-se Mantuitorul in Capernaum si vestindu-se in tot tinutul acela prezenta Lui, doi orbi se tineau dupa El strigand: “Miluieste-ne, fiul lui David, miluieste-ne pe noi”. Trebuie stiut - Mesia - era un cuvant care il numea pe Mantuitorul, caci evreii stiau ca Mesia, adica unsul lui Dumnezeu, Hristosul, se va intrupa si naste din semintia lui David, psalmistul, profetul si imparatul David. De aceea cand vom auzi totdeauna in evanghelie cuvant, sa stim si sa cunoastem ca si aceasta chemare se adresa lui Iisus Hristos contemplat, vazut, inteles ca Mesia, adica unsul lui Dumnezeu.

Si a intrat Iisus in casa, dar iata orbii s-au tinut dupa El, au intrat si ei imediat dupa Dansul, iar Iisus i-a intrebat, asa cum ne-ar intreba pe noi, atunci ca si astazi – El care este etern: “Credeti ca Eu va pot salva, va pot da vedere? ca pot raspunde feluritelor voastre dureri, cautari, izbavindu-va de un chin care va stapaneste, credeti?” Zis-au Lui orbii: “Da, Doamne.” Erau ei total orbi? Inlauntru, duhovniceste nu erau orbi, ei vedeau (ca dovada ca L-au numit pe Iisus, Fiul lui David) si atunci cu acea credinta launtrica au raspuns: “ Da, Doamne.” Acea credinta adanc vazatoare.

Si atunci Iisus s-a atins de ochii lor zicand, sa retinem cuvantul: “Dupa credinta voastra fie voua” si li s-au deschis ochii, dupa creinta lor. Astfel la harul Lui a raspuns creinta lor si in aceasta unire s-a nascut in ei lumina. Sa nu uitam nici o clipa acest har. Asa se naste lumina, in aceasta unire, asa se naste viata.

Dar Iisus le-a poruncit cu asprime zicand: “Vedeti nimeni sa nu stie!”. Uneori insa ii trimitea Iisus, ca pe vindecatul de demon al Gadarenilor. Atunci, vindecatul l-a rugat pe Iisus sa-l lase sa mearga dupa Dansul, dar Iisus stiti ce i-a spus: “Mergi si vesteste despre tot binele pe care ti l-a facut tie Dumnezeu”.

Deci pe vindecatul de demon il trimite sa propovaduiasca, il face apostol; aici, celor care fusesera orbi le spune cu asprime: “nimeni sa nu stie”.

Uneori insa ii trimitea Iisus ca pe vindecatul de demon al Gadarenilor. Atunci l-a rugat vindecatul pe Iisus sa-l lase sa mearga dupa dansul, dar Iisus, stiti, ce i-a spus: “Mergi si vesteste despre tot binele pe care ti l-a facut tie Dumnezeu”. Deci pe vindecatul de demon il trimite sa propavaduiasca, il face apostol; aici, celor care fusesera orbile spune cu asprime: “Nimeni sa nu stie”.

Pentru fiecare moment era o taina si un rost al cuvantului dumnezeiesc pentru ca fiecare, si suflet si loc si timp si moment, isi au o originalitate a lor. Nu staruim acum asupra acestui fapt . Zice Sfanta Evanghelie mai departe: iesind orbii, fostii orbi, caci acum vedeau. Cand s-au deschis ochii lor pe cine au vazut intaia oara? S-au deschis ochii la fata lui Hristos si asa cum L-au vazut nu puteau sa taca, impartasindu-se ei lumina din lumina.

O Doamne, ce fericiti! Dar sa nu credem ca pe noi ne lasa mai putin fericiti, trebuie doar sa avem credinta, sa credem. Si au vestit in tot tinul acela. Nu ni se spune ca i-ar fi pedepsit Dumnezeu pentru aceasta. Iarasi se deschide o taina. Una le spune orbilor Hristos, alta fac ei. Dar ei nu au facut-o impotriva luminii lui Dumnezeu. Au marturisit impartasirea luminii, pentru ca au vrut sa o cumoasca si altii. Sa impartaseasca lumina din lumina lui Hristos. Si plecand ei iata au adus un nou mut, dar se mai adauga ceva: avea demon; la orbi nu se mentioneaza insa la mut Evanghelia spune ca avea demon, adica duhul cel rau. Demonul i-a amutit graiul. Si deodata, vedeti, cuvintele Evangheliei se implinesc, fostii orbi graiesc pregatind pe mut. Fostii orbi strigau infruntand pe demon, rusinau pe demon.

Acesta este talcul, cred, ca pe de o parte Mantuitorul din smerenie le spune sa taca, pentru ca sa vina un mut si ei insisi sa rusineze pe demon care facea sa-l amuteasca, iar Mantuitorul scoate demonul si mutul graieste preamarind pe Dumnezeu si muultimile se minunau si graiau: “Niciodata nu s-au aratat in Israel asemenea fapte minunate”. Fariseii insa sarmanii neintelegand ziceau: “Cu domnul demonilor scoate pe demoni”.

Pacatul cel mare este impotriva Duhului Sfant, cum il numeste Mantuitorul, adica a nu simti, a nu vedea cu ochii duhului puterea Duhului Sfant pentru care psalmistul se ruga: “Duhul Sfant nu-l lua de la mine, Doamne”, oricat de decazut am ajuns, dar nu-l lua de la mine, pentru ca numai in Duhul Sfant pot sa vad, pot sa cred, pot sa ma rog, pot sa fiu ceeea ce Tu m-ai zidit, sa fiu chip al Tau.

Sarmanii!”cu demonul demonilor...”, asa cum dintre noi suntem multi care cand vedem ceva bun la un semen al nostru nu vedem binele, vedem tot raul. “Este o mare durere sa nu vezi binele in tine”, zicea un scriitor. Sa nu vezi binele in tine sau un alt fapt bun al cuiva, in orice pozitie s-ar afla.Sa nu vezi binele, sa vezi nmai raul si sa te gandesti: cine stie din ce motive a savarsit acest lucru.Este semnul unui tragic fariseism. Este posibil sa fii orb trupeste si sa nu fii orb sufleteste. Doamne, nu cunoastem noi un orb in tara noastra care vede mai bine decat orice om, parintele Paraian. Ca orb a facut teologia si luminat de Duhul Sfant da sfat si tarie atator suflete. Sau dintre Sfintii Parinti, Didim cel orb, care a scris o carte “Despre Duhul Sfant”.

O Doamne, toti cei care te-au cumoscut ca Tu esti lumina. Plansul nostru al tuturor este pentru orbirea noastra lantrica. La aceasta orbire ar trebui sa cugetam toti, sa ne intrebam cugetand si la cuvantul Mantuitorului, la pilda semanatorului, cand ucenicilor le spunea “voua va eate dat sa cunoasteti tainele imparatiei”, pentru ca ei, fariseii, oamenii ceilalti “vazand nu vad si auzind nu inteleg”.

Sa nu vezi, dar cum s-a petrecut aceasta? Am citit de curand un cuvant al Sfantului Grigorie de Nissa care m-a patruns adanc. Vorbind despre caderea parintilor nostri Adam si Eva, spune el: “Cum e cu putinta sa nu vezi pacatul? Pacatul care inseamna despartirea de Dumnezeu prin pacatul de baza: orgoliul, mandria care nu pune in centru pe Dumnezeu, ci eul, egoul omului, ca si cum omul ar fi centrul si si-ar da singur fiinta si sens existentei sale, el si-ar fi pus pentru sine un inceput.

Ganditi-va la ideologiile acelea care au provocat revolutia franceza in 1879. Voiau sa puna inceput lumii; iar in 1917 la fel. Aceste ideologii s-au apropiat una de alta, adica cea din urma de cea dintai, iar cea dintai de demon.

Revin la ceea ce marturiseste Sfantul Grigorie despre cum s-a nascut starea de pacat. Eu sunt chemat sa am privirea catre Dumnezeu, asa cum a fost zidit Adam, dupa chipul Fiului Sau. Zice Evanghelia: “La inceput era Cuvantul”; dar Cuvantul e Fiul lui Dumnezeu, e Fiul si Cuvantul lui Dumnezeu. “La inceput era Cuvantul si Cuvantul era la Dumnezeu”. In limba greaca este o prepozitie – pros, adica spre, cuu fata spre Dumnezeu; deci Fiul lui Dumnezeu e cu fata spre Dumnezeu, iar noi, cei ziditi dupa chipul Lui, asa suntem randuiti sa fim: cu fata spre Dumnezeu, cu fata spre lumina. Si atunci caderea este intoarcerea de la lumina lui Dumnezeu; cum talcuiesc Parintii: Daca esti cu fata spre lumina te impartasesti de lumina; asa cum stand cu fata spre Soare te impartasesti din lumina lui. Daca lasi o clipa sa cada pleoapele peste ochi, atunci nu s-a stins in tine izvorul luminii, dar nu mai vezi. Tu singur voind sa inchizi ochii te inchizi luminii, inchizi prin pleoapele tale intrarea luminii lui Dumnezeu in tine; te-ai inchis atunci in intuneric. De aceea si povestea aceea populara, cu omul care se lupta sa aduca cu un vas lumina de afara inauntru.Si cineva i-a zis: “Mai omule, sarmanul de tine, deschide undeva niste ferestre!”. Si a deschis omul derestrele pe care insa intra lumina, dar putea sa intre si moartea. Moartea intra, cum spune Scriptura, prin ferestre, adica prin simturi. Si zice un cuvant uluitor, o talcuire a Scripturii data de Sfantul Grigorie de Nyssa: “Omul a fost trimis afara din Rai fara casa”. Atunci , care era casa? Raiul.

Cand citim mai adanc in Scriptura mai constatam ceva: ca Dumnezeu L-a facut pe om din tarana, a suflat suflare de viata si s-a facut suflet viu purtator de har, devenind sufletul lui, tron al Dumnezeului celui viu si ochiul lui Dumnezeu, impartasit de har. Si a zidit Dumnezeu gradina cea din Eden – Raiul; si spune: “A luat Domnul Dumnezeu pe omul pe care-l facuse si l-a dus in gradina cea din Eden ca s-o lucreze si s-o pazeasca”. Cuvantul este cu talc adanc.Deci l-a dus in Rai, l-a dus in aceasta casa dumnezeiasca din afara Raiului, in casa lui Dumnezeu, dar raspunzand omul ispitei sarpelui; l-a trimis afara fara casa. Din lumina in intuneric. Asa s-a nascut in om de la sarpe, de la demon, inceputul patimilor si inceputul orbirii; Fiecare ar trebui sa cugetam in clipa aceasta sa ne alcatuim constiinta de sine, altfel spus statutul nostru fundamental, constiinta noastra prin care sa aflam pentru ce traim, pentru muncim, pentru ne jertfim, de unde venim, cum sa petrecem si cum sa fim neincetat. Caci iata acesta este intelesul: Dumnezeu l-a dus pe om in Rai, deci s-a savarsit o mutare, o trecere. un suis si ca existenta noastra este neincetat un suis. Trebuie sa cunosti odata obarsia ta, originea ta. Sfantul Maxim spune: “Inceputul pacatului este in inteligenta. In intelectul omului, in cugeterea omului” si anume s-a imbolnavit mintea omului, s-a imbolnavit constiinta lui. Cum adica? Omul s-a intunecat in originea lui, in obarsia lui, a uitat de unde vine., cine l-a zidit pe el. Acesta este inceputul pacatului, faptul ca omul nu-si mai cunoaste originea lui, obarsia lui. Aceasta este poate tragedia tragediilor.

Deci fiecare sa cugete la acest fapt fundamental, la statutul sau, la constiinta sa, la ce este el ca fiinta. Spune un om chinuit sufleteste: “ce sunt nu stiu, iar ce stiu nu sunt”. Ori Scripturile si Parintii ne invata si ce suntem si ce trebuie sa fim.

Ce spune Scriptura in privinta aceasta? Intai si inainte de toate, Dumnezeu este lumina si Dumnezeu eate iubire. Dumnezeu eate lumina si nici un intuneric un este in El, spune sfantul apostol si evanghelist Ioan, (Scrisoarea I, cap.1, vers.5 si cap.4 vers.8 ): “Dumnezeu este iubire”. Deci Dumnezeu este lumina si iubire si ne-a creat pe noi dupa chipul lui si in vederea nesfarsitei asemanari cu El, ( atunci si omul in obarsia lui este lumina si este iubire) si ne-a asezat in Rai casa a luminii si casa a iubirii dumnezeiesti. Acesta esta faptul capital pe care trebuie sa-l stim, omul nu aspira simplu dupa lumina, ci aspira dupa lumina pentru ca el insusi a fost zidit din lumina si din iubire, si lumina cu iubirea impreuna alcatuiesc existenta, si viata in Dumnezeu si in noi si nu numai lumina ci si iubire deoarece lumina fara iubire este searbada, este seaca, poate sa si ucida. Nu au spus fariseii in fata lui Pilat “noi lege avem” si legea era lumina lor. Ganditi-va, adancul din noi este de nedistrus, este lumina divina, dar si iubire. Deci lumina si iubire, tot ce cunosti sa impartasesti in iubire. Acesta este statutul nostru fndamental de a fi lumina si iubire si de a fi fost asezati in casa luminii si in casa iubirii lui Dumnezeu.

Sa cugete omul cu toata staruinta la patimi; sa stie ca el este lumina si casa a luminii si ca pacatul este intuneric. Cand l-a asezat Dumnezeu pe om in Rai (si talcuim adeseori cuvantul acesta, porunca lui Dumnezeu) i-a zis: “gustati din toti pomii gradinii”. Cum talcuieste Ioan Damaschin, parintele nostru: “Suie-te prin toate fapturile la Mine si gusta-ma din toate pe Mine, viata cea adevarata”. Gusta-Ma pe Mine – impartaseste-te neincetat din Mine, ca intr-o euharistie. Asa a fost facut omul – sa se impartaseasca din toate fapturile, din ele, din Dumnezeu, din lumina divina, din ratiunile divine, din ratiunile lor dumnezeiesti; contempland, ca Filocalia. Stiti care sunt treptele Filocaliei: intai incetarea patimilor si apoi luminarea. Adica sa vezi in toate fapturile lumina lor dunmnezeiasca raspandita catre fiecare faptura, care luminita ei, un rost al ei. Asa cum contemplam noi florile, holdele de grau, muntii, brazii – contemplam atunci frumusetea iubirii dumnezeiesti ca sa ajungem apoi la lumina eterna. Asa “gusta-Ma pe Mine din toate” – si sa sporesti atunci din lumina in lumina. Aceasta este chemarea: sa te intrebi: Am sporit in clipa aceasta cu un nou inteles al trupului din lumina in lumina? Si spuneam catrebie sa gandeasca omul si sa analizeze intotdeauna orgoliul, cel dintai pacat al demonului. Cum zice sfantul apostol Pavel cand scrie lui Timotei, episcopul: “Pe cel de crand botezat sa nu-l faci imediat episcop (sau preot) ca nu cumva sa cada in trufie” – deci in osanda diavolului. Si spune Apostolul ca diavolul este originea pacatului, originea caderii noastre. Orgoliul – si odata cu orgoliul, cu iubirea de sine toate patimile – ne asaza pe noi in intuneric.

Reflectam zilele acestea ceva mai adanc la cuvantul lui Dumnezeu: “Gustati din toti pomii gradinii” – deci “Suie-te prin toate fapturile, gusta-Ma din toate pe Mine viata cea adevarata” sau cum zice psalmistul: “Gustati si vedeti ca bun este Domnul”; sau cum gustam noi din sfanta impartasanie. Ar trebui aici sa gandim si de ce spune Mantuitorul ca postul si rugaciunea izgonesc demonii. Inca o data sa reflectam gustarea euharistica fata de lacomia pantecelui, fata de acea stare care a fost cum se spune: “Dumnezeul lor e pantecele”, deci numai atat. Ce a insemnat gustarea, de ce a pus Dumnezeu la inceput postul? “ Din pomul cunostintei binelui si raului sa nu mananci”. Undeva la n popor in Apus se spune ca moartea sta in stomac, in lacomie.

Este de crezut ca omul era chemat prin suflarea harului Duhului Sfant , pe care l-a primit cand i s-a dat suflare de viata sa transfigureze trupul acesta si sa guste euharistic din fapturi. Daca omul de la inceput ar fi invatat porunca: “gustati euharistic dumnezeieste” nu s-ar fi nascut bolile si nu s-ar fi nascut atata stricaciune in trupul nostru. Alta era stare noastra originara,. Iertati ca dezvalui si acest fapt: niste studenti la teologie il intrebau pe profesor acum vreo treizeci de ani, pe parintele Nicolaescu, daca Hristos luand firea noastra trupeasca a luat si toate aceste afecte ale noastre: foamea, setea si celelalte. De buna seama ca le-a luat pe toate, dar alta era starea in Hristos, Care era fara de pacat. A luat toate ale noastre dar fara de pacat. De aceea Sfantul Ioan Gura de Aur (in moliftele lui) spune ca Mantuitorul “cu preacurata si sfanta Lui scuipire facand tina a deschis ochii orbului”. Toate erau sfinte in Hristos. Asa va fi omul in eternul viitor cand va iesi din intuneric, caci toate patimile sunt intuneric. Cand esti in desfranare atata vezi, esti obsedat si posedat atunci, in acea clipa. Si spune Apostolul: “iubirea de arginti e radacina tuturor rautatilor”; apoi tristetea cand te chinuie un gand, o patima, un esec, un cuvant al cuiva care socotesti ca te-a jignit, apoi toropeala aceasta, lenea spiritului. Spun unii: nu ma mai pot ruga, nu mai pot dormi, nu se mai trezeste inima mea. O, Doamne! Spune un parinte al bisericii ca aceasta lene face viermi, ca este inceput iadului. Apoi mania, ura, invidia. Este atat de simplu: cand urasti pe cineva, mai vezi ceva bun in el? Nu. Si nu este chiar nimic bun in el?

Scriptura spune ca l-a trimis Dumnezeu pe om afara din Rai, dar cum talcuieste Sfantul Grigorie, totusi, zice ca l-a asezat in preajma gradinii Edenului ca sa doreasca neincetat sa se intoarca; si nu este ucis in nimeni chipul lui Dumnezeu, caci nu poate sa ucida ceea ce este de neucis, si anume sufletul pe care l-a facut Dumnezeu prin har sa fie nemuritor. Si atunci tu in ura ta nu vezi decat raul, intunericul din tine, nu vezi si ce are bun aproapele tau caci te-ai inchis in tine. Apoi frica, slava desarta, toate aceste patimi, pacatele impotriva Duhului Sfant care ucid sufletul, credinta, nadejdea, dragostea. Spune Mantuitorul: “nu va temeti de cei care va ucid trupul ci de cei care ucid sufletul”.

O, iubitilor, cat m-as ruga pentru d-voastra si pentru noi toti, sa ne temem de cei care ne ucid sufletele, care ne alunga in moarte inainte de a muri, caci moartea in suflet incepe, dar si invierea tot in suflet incepe si incepe cu lumina. Si toate virtutile sunt lumina, toate poruncile lui Dumnezeu sunt lumina. Zice rugaciunea de dimineata pe care o citeste preotul cand se citesc cei sase psalmi la strana: “Doamne, de dimineata alearga duhul nostru catre tine Dumnezeule, pentru ca lumina sunt poruncile Tale. Cuvintele Tale, faclie picioarelor mele. Invata-ne pe noi Dumnezeule dreptatea Ta. Lumineaza ochii gandurilor noastre”. Deci ochii duhului nostru sa fie deschisi ca lumina dinlauntru sa nu piara. Sa planga tot sufletul pentru intunericul care sta inintea noastra si inlauntrul nostru ca nu cunva “sa adormim in pacate spre moarte”. Risipeste, Doamne, orice lene de la inimile noastre, daruieste soarele dreptatii si pazeste viata noastra cu pecetea Sfantului Duh! De aceea la botez se pecetluiesc toate simturile. Copilasul are simturile trupesti; atunci de ce se mai pecetluiesc? Tocmai ca sa se deschida simturile dinlauntru. Se pecetluieste la frunte copilasul ca sa se deschida mintea lui, cum spune Apostolul: “sa avem mintea lui Hristos”; se pecetluieste apoi ca sa se deschida inima...

O, iubitilor, scria Pavel corintenilor: “In inima noastra este largire; nu sunteti la stramtorare”. O, inima ta, crestine, sa fie deschisa, sa imbratisize tot sufletul omenesc! Se pecetluiesc ochii, urechile, narile, toate simturile ca sa se deschida dinlauntru vederea duhovniceasca, auzul duhovnicesc. “Auzului meu vei da bucurie si veselie” – zice Psalmistul. Si toata faptura ta sa fie de aici lumina, caci daca ai de aici lumina “intunericul e cel mai dinafara”.

Eram odata intr-o gara mare si asteptam pe cineva. Erau multe lumini, beculete, fel de fel, dar deodata mi-am zis: Ce inseamna intrnericul cel mai dinafara? Si am simtit atunci ca inlauntru, acolo trebuie sa lumineze lumina cereasca, lumina divina iar noi sa ne simtim ca o casa a luminii. In fiecare gand dumnezeiesc sa simtim ca este lumina, in fiecare virtute: credinta, nadejdea, dragostea, dreptatea – toate acestea sa simtim ca sunt lumina si ca noi traim in ele. Doamne, iti multumesc ca ma aflu in lumina – si cand ma rog se intampla si aceasta.

Am stat de vorba acum de dimineata cu cineva: Dumneata cand citesti rugaciunea gandesti? Cand zici Tatal nostru: Doamne ce inteles adanc, ceresc! – il numim Tata al nostru, deci avem acelasi tata, acelasi Parinte ceresc; si atunci noi toti suntem fiii Lui. Gandesti asa? ca esti fiu al Parintelui ceresc? A inceput sa tresara. Si, mai departe, zicem al nostru; ce inseamna? Ca intre noi suntem frati. Si mai departe “Sfinteasca-se numele Tau” – Sfant e numele Tau si numele tau sa ma sfinteasca. Mai departe: “Vie imparatia Ta” – tu sa fii imparat, imparatul inimilor, al sufletelor noastre. “Fie voia Ta” – nu a mea, ca Tu voieste numai binele, Doamne. “Precum in cer asa si pe pamant” – O, Doamne, sa devina pamantul oglinda a cerului!... Daca toti ne-am ruga si am gandi cugetand adanc, atunci incetul cu incetul din aceste puncte de lumina, din fiecare, s-ar raspandi mult mai multa lumina. De ce rugaciunea sa o facem cu mintea in inima? Pentru ca sa fim fii ai luminii.

Undeva la un spital stau scrise, intiparite in zid de catre un bolnav, aceste cuvinte: “Doamne, vedeam si visam in tineretea mea si ceream lui Dumnezeu putere ca sa ma realizez si sa am succes, reusita, dar Dumnezeu m-a lasat in slabiciune. De ce? Ca sa invat smerit si sa-L ascult pe El, sa vad ca puterea e de la El. Ma vedeam in stare sa fac lucruri mari, cucerind lumea si m-am trezit deodata bolnav si infirm, ca sa fac nu lucruri mari, ci lucruri bune. Ma vedeam in bogatie sa fiu fericit, si iata-ma sarac, ca sa fiu nu bogat, ci intelept. Voiam maretie, sa am slava oamenilor si am cazut in slabiciune, ca sa ma impartasesc de voia lui Dumnezeu, de slava Lui. Ma vedeam in tinerete cu o fiinta bogata langa mine si nu mi-a fost asa; in schimb deodata inima mea s-a deschis catre intreaga lume – si catre cei bogati si catre cei saraci; si catre cei mari si catre cei mici. Ma vedeam asa, in stralucirea acestei lumi, si am inteles ca stralucirea vine din launtru, nu din afara. Si atunci, rugaciunile mele erau din adanc, adanc la care eu nu cugetam. Acel dar mi l-a dat Dumnezeu, si anume de a fi in lumina” – in lumina Ta, Doamne, Tu care ai spus: “Eu sunt Lumina lumii. Cel ce vine dupa Mine nu va umbla intru intuneric, ci va avea lumina vietii”. Amin.

Parintele Constantin Galeriu

pbs.twimg.com/media/CCBkAuOW8AEm2G1.jpg

s-media-cache-ak0.pinimg.com/736x/2e/95/38/2e9538a20582cc5a3a4a7...

De la: 9am_4421, la data 2015-07-18 21:23:50

pbs.twimg.com/media/CCBkAuOW8AEm2G1.jpg

s-media-cache-ak0.pinimg.com/736x/2e/95/38/2e9538a20582cc5a3a4a7...]

Eu am intrat pe forum prin vara lui 2009, eram ceva mai tanar! De atunci tot incerc sa-i educ p-astia dar nu reusesc, nu sunt un bun pedagog sau sunt ei cu ''frica'' de dumnezeu. Ei nu inteleg cat de puternic trebuie sa fie un dumnezeu, pentru ei dumnezeu e un fel de Stalin ancestral sau chiar mai vechi avand in vedere ca s-a autonascut primul.......

Dumnezeu!? Cum a aparut oare.......tot ca o necesitate?(a nu se confunda cu necesitatile fizio....)
De ce exista chiar si inainte de a exista si pe unde golanea din moment ce inca nu crease universul?
Ce a facut 9990000000000000000000000000000000000000000000000 de ani pana s-a hotarat sa creeze universul? Acest timp tinde spre infinit deoarece el bantuia de fooooaaaarte mult timp pe Nicaieri. Unde se afla acest Nicaieri? Pe la noi prin univers nu este deoarece universul inca nu fusese creat...............si in plus am verificat si eu si am ajuns la acelasi rezultat. Deci dumnezeu nu e cu noi, nu mai este cu noi, il doare-n pix de noi ....sa dovedeasca preotii ca dumnezeu nu a murit......

Crestinii sunt o secta a iudaismului.......Au tradat traditia noastra, l-au tradat pe Zalmoxe si se mai mira ca le merge prost....ca aleg prost si ca multi sunt prosti.....

Ooooooooooooo! Zalmoxe!

Sa ne abateti din a noastra lege
Inseamna ca si cand mi-as da mosia
Ce din batrani am prins-o a-ntelege......

Sa-mi las CREDINTA ori sa imi las glia
E ca si cum vederea eu as pierde
Si-as fi neputincios sa-nfrunt urgia....

Esti un om mort cand n-ai in ce mai crede!

(crestinii nu mai cred nici macar in dumnezeul lor, nici in isus.......aproape ca nu mai cred nici in moaste....au inceput sa creada in Arsenie Boca.......Multi prosti este)......

De la: KARP0V_, la data 2015-07-18 19:45:09Daca exista dumnezeu atunci universul nu are inceput. Daca universul nu are inceput atunci creatia nu a avut loc. Daca creatia nu a avut loc dumnezeu nu are dreptul sa se dea mare in ceea ce ne priveste. Suntem egalii lui dumnezeu deci ar fi cazul sa ne respectam reciproc. Daca dumnezeu nu este un creator atunci biserica nu mai are niciun rol.......se transforma intr-o escrocherie ancestrala!

da' de ce ? de unde si pina unde Universul nu are un inceput , devreme ce lumea stiintifica recunoaste un Big- bang , iar Tu esti o creatura care se manifestata zi de zi ?
ai avut o revelatie ? sau spuselor astea dichisite ca sa impresioneze sufletele gingase de femeie li se potrivesc mai bine versurile alea cu : " insirind cuvinte goale
ce din coada au sa sune " ?

De la: gabigabi2, la data 2015-07-19 14:47:17

De la: KARP0V_, la data 2015-07-18 19:45:09Daca exista dumnezeu atunci universul nu are inceput. Daca universul nu are inceput atunci creatia nu a avut loc. Daca creatia nu a avut loc dumnezeu nu are dreptul sa se dea mare in ceea ce ne priveste. Suntem egalii lui dumnezeu deci ar fi cazul sa ne respectam reciproc. Daca dumnezeu nu este un creator atunci biserica nu mai are niciun rol.......se transforma intr-o escrocherie ancestrala!

da' de ce ? de unde si pina unde Universul nu are un inceput , devreme ce lumea stiintifica recunoaste un Big- bang , iar Tu esti o creatura care manifestata zi de zi ?
ai avut o revelatie ? sau la spusele astea dichisite ca sa impresioneze sufletele gingase de femeie li se potrivesc mai bine versurile alea cu : " insirind cuvinte goale
ce din coada au sa sune " ?

Gabi , pai nu sustin creationistii ca D-zeu a existat dintotdeauna ?
Este chiar foarte logic ce spune Karpov , citeste cu atentie !

De la: 9am_4421, la data 2015-07-19 14:57:44

De la: gabigabi2, la data 2015-07-19 14:47:17

De la: KARP0V_, la data 2015-07-18 19:45:09Daca exista dumnezeu atunci universul nu are inceput. Daca universul nu are inceput atunci creatia nu a avut loc. Daca creatia nu a avut loc dumnezeu nu are dreptul sa se dea mare in ceea ce ne priveste. Suntem egalii lui dumnezeu deci ar fi cazul sa ne respectam reciproc. Daca dumnezeu nu este un creator atunci biserica nu mai are niciun rol.......se transforma intr-o escrocherie ancestrala!

da' de ce ? de unde si pina unde Universul nu are un inceput , devreme ce lumea stiintifica recunoaste un Big- bang , iar Tu esti o creatura care manifestata zi de zi ?
ai avut o revelatie ? sau la spusele astea dichisite ca sa impresioneze sufletele gingase de femeie li se potrivesc mai bine versurile alea cu : " insirind cuvinte goale
ce din coada au sa sune " ?

Gabi , pai nu sustin creationistii ca D-zeu a existat dintotdeauna ?
Este chiar foarte logic ce spune Karpov , citeste cu atentie !

la mintea ta logic ca i logic,,nu exista timp,nu ai ce astepta daca timpul este inexistent,timpul este doar o lege a acestui univers

asa, SI ?
si la un moment dat aceasta INTELIGENTA a-nceput sa se manifeste ! cum ? GINDIND !
si din acest gind - punctual , ca sa zic asa , s-a nascut Universul si, cu 5 min. inainte de al 12.lea ceas al desavirsirii Creeatiei a aparut si omul, cununa sa !

De la: 9am_750, la data 2015-07-19 15:12:56

De la: 9am_4421, la data 2015-07-19 14:57:44

De la: gabigabi2, la data 2015-07-19 14:47:17

De la: KARP0V_, la data 2015-07-18 19:45:09Daca exista dumnezeu atunci universul nu are inceput. Daca universul nu are inceput atunci creatia nu a avut loc. Daca creatia nu a avut loc dumnezeu nu are dreptul sa se dea mare in ceea ce ne priveste. Suntem egalii lui dumnezeu deci ar fi cazul sa ne respectam reciproc. Daca dumnezeu nu este un creator atunci biserica nu mai are niciun rol.......se transforma intr-o escrocherie ancestrala!

da' de ce ? de unde si pina unde Universul nu are un inceput , devreme ce lumea stiintifica recunoaste un Big- bang , iar Tu esti o creatura care manifestata zi de zi ?
ai avut o revelatie ? sau la spusele astea dichisite ca sa impresioneze sufletele gingase de femeie li se potrivesc mai bine versurile alea cu : " insirind cuvinte goale
ce din coada au sa sune " ?

Gabi , pai nu sustin creationistii ca D-zeu a existat dintotdeauna ?
Este chiar foarte logic ce spune Karpov , citeste cu atentie !

la mintea ta logic ca i logic,,nu exista timp,nu ai ce astepta daca timpul este inexistent,timpul este doar o lege a acestui univers

da bre' , nici matale nu prea cred ca existi , da' cred ca nu-i o pierdere prea mare pentru acest univers

ce sa zici si tu,,tipic oamenilor usor de manipulat

De la: gabigabi2, la data 2015-07-19 15:16:42asa, SI ?
si la un moment dat aceasta INTELIGENTA a-nceput sa se manifeste ! cum ? GINDIND !
si din acest gind - punctual , ca sa zic asa , s-a nascut Universul si, cu 5 min. inainte de al 12.lea ceas al desavirsirii Creeatiei a aparut si omul, cununa sa !

din ce spui tu , rezulta ca Dumnezeu se suprapune/coincide cu Universul insusi .
Si ajungem la panteism .

De la: 9am_4421, la data 2015-07-19 15:35:16

De la: gabigabi2, la data 2015-07-19 15:16:42asa, SI ?
si la un moment dat aceasta INTELIGENTA a-nceput sa se manifeste ! cum ? GINDIND !
si din acest gind - punctual , ca sa zic asa , s-a nascut Universul si, cu 5 min. inainte de al 12.lea ceas al desavirsirii Creeatiei a aparut si omul, cununa sa !

din ce spui tu , rezulta ca Dumnezeu se suprapune/coincide cu Universul insusi .
Si ajungem la panteism .

mai madam, nuscriu romaneste sau care-i treaba ?
oare nu se intelege ce-nseamna : " si la un moment dat " ? deci NU e concomitent si nici nu coincide !
si daca citind negru pe alb nu ai inteles ce-am spus, Cum de ai inteles vorbele lui Karpov, ca abia la el se poate intelege si Alternativa : ca exista posibilitatea ca Universul si Dumnezeu sa fi fost Dintotdeauna, Fara Inceput si Fara de Sfirsit !?

De la: gabigabi2, la data 2015-07-19 15:42:04

De la: 9am_4421, la data 2015-07-19 15:35:16

De la: gabigabi2, la data 2015-07-19 15:16:42asa, SI ?
si la un moment dat aceasta INTELIGENTA a-nceput sa se manifeste ! cum ? GINDIND !
si din acest gind - punctual , ca sa zic asa , s-a nascut Universul si, cu 5 min. inainte de al 12.lea ceas al desavirsirii Creeatiei a aparut si omul, cununa sa !

din ce spui tu , rezulta ca Dumnezeu se suprapune/coincide cu Universul insusi .
Si ajungem la panteism .

mai madam, nuscriu romaneste sau care-i treaba ?
oare nu se intelege ce-nseamna : " si la un moment dat " ? deci NU e concomitent si nici nu coincide !
si daca citind negru pe alb nu ai inteles ce-am spus, Cum de ai inteles vorbele lui Karpov, ca abia la el se poate intelege si Alternativa : ca exista posibilitatea ca Universul si Dumnezeu sa fi fost Dintotdeauna, Fara Inceput si Fara de Sfirsit !?

Bun , hai sa incepem un pic altfel .
UNDE a existat aceasta INTELIGENTA , Gabi ?
Si UNDE a creat aceasta INTELIGENTA intregul UNIVERS ?

unde e si Acum si a fost Dintotdeauna si va mai fi in veci !

si, Revelatia mea, ca nu numai Karpov are revelatii , este ca atunci cind vorbim despre Dumnezeu sau Univers vorbim despre Acelasi Lucru !

De la: gabigabi2, la data 2015-07-19 16:06:33unde e si Acum si a fost Dintotdeauna si va mai fi in veci !

si, Revelatia mea, ca nu numai Karpov are revelatii , este ca atunci cind vorbim despre Dumnezeu sau Univers vorbim despre Acelasi Lucru !

Aha , bun ...si eu ce ti-am spus mai spus ?

De la: 9am_4421, la data 2015-07-19 15:35:16

De la: gabigabi2, la data 2015-07-19 15:16:42asa, SI ?
si la un moment dat aceasta INTELIGENTA a-nceput sa se manifeste ! cum ? GINDIND !
si din acest gind - punctual , ca sa zic asa , s-a nascut Universul si, cu 5 min. inainte de al 12.lea ceas al desavirsirii Creeatiei a aparut si omul, cununa sa !

din ce spui tu , rezulta ca Dumnezeu se suprapune/coincide cu Universul insusi .
Si ajungem la panteism .

Nu e revelatia ta , panteistii tot asta credeau .

De la: 9am_4421, la data 2015-07-19 16:12:13

De la: 9am_4421, la data 2015-07-19 15:35:16

De la: gabigabi2, la data 2015-07-19 15:16:42asa, SI ?
si la un moment dat aceasta INTELIGENTA a-nceput sa se manifeste ! cum ? GINDIND !
si din acest gind - punctual , ca sa zic asa , s-a nascut Universul si, cu 5 min. inainte de al 12.lea ceas al desavirsirii Creeatiei a aparut si omul, cununa sa !

din ce spui tu , rezulta ca Dumnezeu se suprapune/coincide cu Universul insusi .
Si ajungem la panteism .

Nu e revelatia ta , panteistii tot asta credeau .

e clar ca avem intelegeri diferite : panteistii il vad pe Dumnezeu in Toate, ceea ce-nseamna ca -l gindesc ca pe o entitate prezenta si palpabila, privit de Dinafara !
iar eu am spus ca ori vorbim de Dumnezeu sau de Univers, e totaia si- L gindesc ca cineva care este Inauntrul sau si nu in exteriorul sau !

De la: gabigabi2, la data 2015-07-19 16:06:33unde e si Acum si a fost Dintotdeauna si va mai fi in veci !

si, Revelatia mea, ca nu numai Karpov are revelatii , este ca atunci cind vorbim despre Dumnezeu sau Univers vorbim despre Acelasi Lucru !

what ? Ia uite ce spui aici !

Daca panteistii il vedeau pe Dzeu in toate , asa cum zici tu , ce mama naibii inseamna "toate " ?

Si cum adica il priveau de dinafara , ei nu faceau parte din "TOATE " ?