Stiinta mileniului iii .constiinta vibratorie .

 Tuturor ne place s� ne g�ndim la cine suntem, de unde venim, �i modul �n care suntem lega�i ereditar de str�mo�i, uneori chiar mai mult dec�t at�t. Toat� acest� g�ndire (cel pu�in din partea oamenilor de �tiin��) a dat roade, proiectul "Human Genome", av�nd ca scop decodificarea complet� a codului nostru genetic - proiectul a fost ini�iat �n USA la �nceputul anului 1990 �i demarat �n 1992 de c�tre DOE �i National Institutes of Health (NIH) implic�nd o finan�are initial� de peste 3 Mld.$- avea ca scopul ini�ial :

- identificarea celor aprox.100.000 de gene din ADN-ul uman
- determinarea cu o precizie de 1/10.000 a secven�ei celor 3 Mld. de perechi de baze azotate ce alc�tuiesc ADN-ul uman
- stocarea informa�iilor ob�inute �ntr-o baz� de date
- dezvoltarea metodicilor �i tehnologiilor necesare studierii acestor baze de date
- s� se ofere r�spunsuri problemelor etice, care pot ap�rea �n urma studierii ADN-ului uman, at�t din punct de vedere legal c�t �i social
 -etc.

 �ns�, ar trebui s� ne �ntoarcem �n timp pentru a �n�elege importan�a acestei preocup�ri a fiin�ei umane pe aceast� tem� �i-am s�-ncep cu Pitagora (580-500 �.e.n) care a presupus c� toate materialele ereditare au venit de la tat�l unui copil , mama furniz�nd doar loca�ia �i hran� pentru f�t.Pitagora considera c� materialul seminal este un fel de cocktail ce curge prin corpul unui b�rbat colect�nd informa�ii de natur� ereditar� din fiecare organ, acest lichid de sex masculin devenind material de formare a unui copil odat� cu depunerea sa �ntr-o femeie.

 Empedocle, (490-430 �.e.n) un alt g�nditor grec, -a preluat teoria lui Pitagora, care nu a putut explica cu u�urin�� evidenta �nsu�ire ereditar� a tras�turilor fizice ce erau preluate atat de la tat� c�t �i de la mam�- afirm�nd c�; materialul seminal masculin a fost amestecat �n interiorul corpului feminin cu lichid sexual feminin. Un embrion, credea el, rezult� din amestecarea materialului ereditar de sex masculin cu cel feminin g�sit de el �n urma examin�rii fluideor sexuale.

 Nici filozoful grec Aristotel (384-322 �.e.n.) nu a omis acest domeniu, �n�eleg�nd perfect importan�a c�t �i teoriile dezvoltate de predecesorii s�i pe aceast� tem�, Aristotel a fost convins c� atat mama c�t �i tat�l contribuie cu material biologic pentru a se na�te un copil, �ns�, Aristotel a gre�it atunci c�nd a crezut c� materialul seminal ar fi combinat cu s�ngele menstrual �n interiorul corpului unei femei.

 Abia fizicianul englez William Harvey, (1578-1657) este primul cercet�tor care a explicat modul �n care inimile noastre pompeaz� s�ngele �i cum acesta circul� �n corpul uman, a reu�it s� combat� teoria lui Aristotel spun�nd c�: s�ngele menstrual nu poate contribui la formarea unui fetus, deasemenea, el a pus sub semnul �ntreb�rii rolul direct al materialului seminal �n cadrul reproducerii, suger�nd, ca un "ou" g�sit �n interiorul unei femei a fost fertilizat prin intermediul unui fel de infec�ie pus� �n mi�care prin actul sexual.

 La dou�zeci de ani dup� moartea lui Harvey, �n 1677 omul de �tiin�� olandez Antonie van Leeuwenhoek (1632-1723) A CREAT UN MICROSCOP DESTUL DE PUTERNIC, pentru a m�ri spermatozoizii ce existau �n sperm�.
 Deoarece Harvey nu a putut observa dovezi de material ereditar �n materialul seminal, el a devenit sceptic c� materialul seminal ar aduce vreo contribu�ie genetic� la un fetus. Constatarea lui Van Leeuwenhoek, a dat nastere la ideea c� interac�iunile celulare genera toate lucrurile vii.

 �m 1751, Pierre-Louis Moreau de Maupertuis (1698-1759), �n cartea sa (System of Nature) a ini�iat �i men�ionat penru prima dat� ideea modern� de gene recesive �i dominante, Pierre-Louis Moreau de Maupertuis studiase apari�iile polidactile ( degete suplimentare) la mai multe genera�ii ale unei familii �i a demonstrat modul �n care aceast� tr�s�tur� poate trece at�t la urma�ii de sex feminin c�t �i la cei de sex masculin.
 El, chiar a presupus c� polidactilile, a fost rezultatul unei muta�ii �n "particule ereditare" ale unui individ �i chiar a conceput un model matematic de predic�ie a apari�iei tr�s�turilor polidactilice la viitorii urma�i.

 �i uite-a�a dr�g�la�ilor, am ajuns �n vremea lui Charles Darwin (1809-1882) ideile lui C. Darwin �n ceea ce prive�te ereditatea se �nv�rte �n jurul conceptului s�u "pangenesis." �n pangenesis, particule mici numite pangenes, sau gemmules, sunt produse �n fiecare organ, �esuturile organismului, �i circul� �n fluxul de sange prin vene �i artere. Materialul de reproducere a fiec�rui individ este format din aceste pangenes, In cercetarile sale timpurii, Darwin credea c� caracteristicile pangenes au fost sensibile la schimb�ri pe tot parcursul vie�ii, astfel �nc�t urma�ii ar putea mo�teni tr�s�turi achizi�ionate de p�rin�ii lor �n timpul vie�ii, dar el a eliminat ulterior acest aspect al teoriei sale.

 Gregor Mendel este creditat pe scar� larg� cu formularea legilor de baz� ale ereditatii: factorii ereditari nu se amestec�, r�m�n separat; unii factori sunt dominan�i, �n timp ce al�ii sunt recesivi, fiecare p�rinte �mprumut� doar jum�tate din informa�iile sale ereditare descenden�ilor; descenden�ii diferi�i ai acelora�i p�rin�i au seturi diferite de informa�ii ereditare.

 Gregor Mendel (1822-1884 ) un om de �tiin�� austriac care a tr�it �i a condus o mare parte din cercet�rile sale cele mai importante �ntr-o m�n�stire din cehoslovacia, a stabilit baza �tiin�ei moderne genetica. El a experimentat pe plante de maz�re �ntr-un efort de a �n�elege modul �n care un p�rinte a trecut trasaturile fizice urma�ilor.
 Thomas Morgan Hunt (1866-1945) Morgan a stabilit o teorie a ereditatii, care a fost bazat� pe ideea c� genele, aranjate pe cromozomi, transport� factorii ereditari care sunt exprimate �n diferite combina�ii atunci c�nd este cuplat cu o pereche de gene. �n 1933, Morgan a castigat Premiul Nobel pentru descoperirea sa a "mecanismelor de transmisie ereditar�"

 Francis Crick Harry Compton & James Dewey Watson
 Biofizicianul britanic Francis Crick �i geneticianul american James Watson, au �ntreprins cercet�ri comune �n structura ADN-ului �n 1951. Geneticienii deja �tiau c� ADN-ul de�ine rolul principal �n determinarea structurii �i func�iile fiecarei celule din organism, dar ei nu au �n�eles mecanismul �i nici n-au �n�eles c� structura ADN-ului este direct implicat� �n procesul genetic. Studiind cu raze X modele moleculare, Watson �i Crick au descoperit structura de dublu helix a ADN-ului. Dintr-o data ei au putut explica modul �n care func�ioneaz� molecula de ADN ,Watson �i Crick a pavat calea pentru toate descoperirile genetice majore din ultima jum�tate de secol. Ei au primit in 1962 Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicin�.

 �n 1983 Barbara McClintocka (1902-1992 )devenit prima femeie laureat� a Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicin�. Oamenii de �tiin�� de ast�zi cred c� "jumping gene," sau transpozoni, pot fi legate de anumite boli genetice, cum ar fi hemofilia, leucemie,cancer de s�n, �i poate juca un rol critic �n evolu�ia uman�.

 etc.etc..�ns� , mi-am permis s� v� listez mai jos,numele adev�ra�ilor eroi ai civiliza�iei umane din acest domeniu, atat fo�ti c�t �i contemporani vou�, at�t ei c�t �i viitorii oameni de �tiin��, adev�rate eminen�e cenu�ii, ei cercet�t�ri , merit� din partea voastr� , cel pu�in s� le rosti�i prenumele �i numele, dac� opera pe care ei au des�v�r�it-o pentru �i �n numele civiliza�iei umane, ai c�ror membrii componen�i pretinde�i c-a�i fi �i voi, n-a�i avut timpul, pl�cerea, sau necesarul minim al nivelului de cuno�tin�e dob�ndit prealabil pentru a o �n�elege.

 Din p�cate pentru unii dintre voi, �nca n-am descoperit date certificate �tiin�ific despre acel : "ADN-eteric" sau despre acele "10catene eterice deconectate" sorry!...
 _____________________________________________________________________________________________________________________________________
 "Human Genome



 International Human Genome Sequencing Consortium

 Whitehead Institute for Biomedical Research, Center for Genome Research, Nine Cambridge Center, Cambridge, Massachusetts 02142, USA
 The Sanger Centre, The Wellcome Trust Genome Campus, Hinxton, Cambridgeshire CB10 1RQ, United Kingdom
 Washington University Genome Sequencing Center, Box 8501, 4444 Forest Park Avenue, St. Louis, Missouri 63108, USA
 US DOE Joint Genome Institute, 2800 Mitchell Drive, Walnut Creek, California 94598, USA
 Baylor College of Medicine Human Genome Sequencing Center, Department of Molecular and Human Genetics, One Baylor Plaza, Houston, Texas 77030, USA;
 Department of Cellular and Structural Biology, The University of Texas Health Science Center at San Antonio, 7703 Floyd Curl Drive, San Antonio, Texas 78229-3900, USA;
 Department of Molecular Genetics, Albert Einstein College of Medicine, 1635 Poplar Street, Bronx, New York 10461, USA;
 Baylor College of Medicine Human Genome Sequencing Center and the Department of Microbiology & Molecular Genetics, University of Texas Medical School, PO Box 20708, Houston, Texas 77225, USA
 RIKEN Genomic Sciences Center, 1-7-22 Suehiro-cho, Tsurumi-ku Yokohama-city, Kanagawa 230-0045, Japan
 Genoscope and CNRS UMR-8030, 2 Rue Gaston Cremieux, CP 5706, 91057 Evry Cedex, France
 GTC Sequencing Center, Genome Therapeutics Corporation, 100 Beaver Street, Waltham, Massachusetts 02453-8443, USA
 Department of Genome Analysis, Institute of Molecular Biotechnology, Beutenbergstrasse 11, D-07745 Jena, Germany
 Beijing Genomics Institute/Human Genome Center, Institute of Genetics, Chinese Academy of Sciences, Beijing 100101, China;
 Southern China National Human Genome Research Center, Shanghai 201203, China;
 Northern China National Human Genome Research Center, Beijing 100176, China
 Multimegabase Sequencing Center, The Institute for Systems Biology, 4225 Roosevelt Way, NE Suite 200, Seattle, Washington 98105, USA
 Stanford Genome Technology Center, 855 California Avenue, Palo Alto, California 94304, USA
 Stanford Human Genome Center and Department of Genetics, Stanford University School of Medicine, Stanford, California 94305-5120, USA
 University of Washington Genome Center, 225 Fluke Hall on Mason Road, Seattle, Washington 98195, USA
 Department of Molecular Biology, Keio University School of Medicine, 35 Shinanomachi, Shinjuku-ku, Tokyo 160-8582, Japan
 University of Texas Southwestern Medical Center at Dallas, 6000 Harry Hines Blvd., Dallas, Texas 75235-8591, USA
 University of Oklahoma's Advanced Center for Genome Technology, Dept. of Chemistry and Biochemistry, University of Oklahoma, 620 Parrington Oval, Rm 311, Norman, Oklahoma 73019, USA
 Max Planck Institute for Molecular Genetics, Ihnestrasse 73, 14195 Berlin, Germany
 Cold Spring Harbor Laboratory, Lita Annenberg Hazen Genome Center, 1 Bungtown Road, Cold Spring Harbor, New York 11724, USA
 GBF - German Research Centre for Biotechnology, Mascheroder Weg 1, D-38124 Braunschweig, Germany
 National Center for Biotechnology Information, National Library of Medicine, National Institutes of Health, Bldg. 38A, 8600 Rockville Pike, Bethesda, Maryland 20894, USA;
 Department of Genetics, Case Western Reserve School of Medicine and University Hospitals of Cleveland, BRB 720, 10900 Euclid Ave., Cleveland, Ohio 44106, USA;
 EMBL European Bioinformatics Institute, Wellcome Trust Genome Campus, Hinxton, Cambridge CB10 1SD, United Kingdom;
 Max Delbr�ck Center for Molecular Medicine, Robert-Rossle-Strasse 10, 13125 Berlin-Buch, Germany;
 EMBL, Meyerhofstrasse 1, 69012 Heidelberg, Germany;
 Dept. of Biology, Massachusetts Institute of Technology, 77 Massachusetts Ave., Cambridge, Massachusetts 02139-4307, USA;
 Howard Hughes Medical Institute, Dept. of Genetics, Washington University School of Medicine, Saint Louis, Missouri 63110, USA;
 Dept. of Computer Science, University of California at Santa Cruz, Santa Cruz, California 95064, USA;
 Affymetrix, Inc., 2612 8th St, Berkeley, California 94710, USA;
 Genome Exploration Research Group, Genomic Sciences Center, RIKEN Yokohama Institute, 1-7-22 Suehiro-cho, Tsurumi-ku, Yokohama, Kanagawa 230-0045, Japan;
 Howard Hughes Medical Institute, Department of Computer Science, University of California at Santa Cruz, California 95064, USA;
 University of Dublin, Trinity College, Department of Genetics, Smurfit Institute, Dublin 2, Ireland;
 Cambridge Research Laboratory, Compaq Computer Corporation and MIT Genome Center, 1 Cambridge Center, Cambridge, Massachusetts 02142, USA;
 Dept. of Mathematics, University of California at Santa Cruz, Santa Cruz, California 95064, USA;
 Dept. of Biology, University of California at Santa Cruz, Santa Cruz, California 95064, USA;
 Crown Human Genetics Center and Department of Molecular Genetics, The Weizmann Institute of Science, Rehovot 71600, Israel;
 Dept. of Genetics, Stanford University School of Medicine, Stanford, California 94305, USA;
 The University of Michigan Medical School, Departments of Human Genetics and Internal Medicine, Ann Arbor, Michigan 48109, USA;
 MRC Functional Genetics Unit, Department of Human Anatomy and Genetics, University of Oxford, South Parks Road, Oxford OX1 3QX, UK;
 Institute for Systems Biology, 4225 Roosevelt Way NE, Seattle, WA 98105, USA
 National Human Genome Research Institute, US National Institutes of Health, 31 Center Drive, Bethesda, Maryland 20892, USA;
 Office of Science, US Department of Energy, 19901 Germantown Road, Germantown, Maryland 20874, USA;
 The Wellcome Trust, 183 Euston Road, London, NW1 2BE, UK.

 Initial sequencing and analysis of the human genome

 Eric S. Lander1, Lauren M. Linton1, Bruce Birren1, Chad Nusbaum1, Michael C. Zody1, Jennifer Baldwin1, Keri Devon1, Ken Dewar1, Michael Doyle1, William FitzHugh1, Roel Funke1, Diane Gage1, Katrina Harris1, Andrew Heaford1, John Howland1, Lisa Kann1, Jessica Lehoczky1, Rosie LeVine1, Paul McEwan1, Kevin McKernan1, James Meldrim1, Jill P. Mesirov1, Cher Miranda1, William Morris1, Jerome Naylor1, Christina Raymond1, Mark Rosetti1, Ralph Santos1, Andrew Sheridan1, Carrie Sougnez1, Nicole Stange-Thomann1, Nikola Stojanovic1, Aravind Subramanian1 & Dudley Wyman1 for Whitehead Institute for Biomedical Research, Center for Genome Research:, Jane Rogers2, John Sulston2, Rachael Ainscough2, Stephan Beck2, David Bentley2, John Burton2, Christopher Clee2, Nigel Carter2, Alan Coulson2, Rebecca Deadman2, Panos Deloukas2, Andrew Dunham2, Ian Dunham2, Richard Durbin2, Lisa French2, Darren Grafham2, Simon Gregory2, Tim Hubbard2, Sean Humphray2, Adrienne Hunt2, Matthew Jones2, Christine Lloyd2, Amanda McMurray2, Lucy Matthews2, Simon Mercer2, Sarah Milne2, James C. Mullikin2, Andrew Mungall2, Robert Plumb2, Mark Ross2, Ratna Shownkeen2 & Sarah Sims2 for The Sanger Centre:, Robert H. Waterston3, Richard K. Wilson3, LaDeana W. Hillier3, John D. McPherson3, Marco A. Marra3, Elaine R. Mardis3, Lucinda A. Fulton3, Asif T. Chinwalla3, Kymberlie H. Pepin3, Warren R. Gish3, Stephanie L. Chissoe3, Michael C. Wendl3, Kim D. Delehaunty3, Tracie L. Miner3, Andrew Delehaunty3, Jason B. Kramer3, Lisa L. Cook3, Robert S. Fulton3, Douglas L. Johnson3, Patrick J. Minx3 & Sandra W. Clifton3 for Washington University Genome Sequencing Center, Trevor Hawkins4, Elbert Branscomb4, Paul Predki4, Paul Richardson4, Sarah Wenning4, Tom Slezak4, Norman Doggett4, Jan-Fang Cheng4, Anne Olsen4, Susan Lucas4, Christopher Elkin4, Edward Uberbacher4 & Marvin Frazier4 for US DOE Joint Genome Institute:, Richard A. Gibbs5, Donna M. Muzny5, Steven E. Scherer5, John B. Bouck5, Erica J. Sodergren5, Kim C. Worley5, Catherine M. Rives5, James H. Gorrell5, Michael L. Metzker5, Susan L. Naylor6, Raju S. Kucherlapati7, David L. Nelson & George M. Weinstock8 for Baylor College of Medicine Human Genome Sequencing Center:, Yoshiyuki Sakaki9, Asao Fujiyama9, Masahira Hattori9, Tetsushi Yada9, Atsushi Toyoda9, Takehiko Itoh9, Chiharu Kawagoe9, Hidemi Watanabe9, Yasushi Totoki9 & Todd Taylor9 for RIKEN Genomic Sciences Center:Jean Weissenbach10, Roland Heilig10, William Saurin10, Francois Artiguenave10, Philippe Brottier10, Thomas Bruls10, Eric Pelletier10, Catherine Robert10 & Patrick Wincker10 for Genoscope and CNRS UMR-8030:, Andr� Rosenthal12, Matthias Platzer12, Gerald Nyakatura12, Stefan Taudien12 & Andreas Rump12 for Department of Genome Analysis, Institute of Molecular Biotechnology:, Douglas R. Smith11, Lynn Doucette-Stamm11, Marc Rubenfield11, Keith Weinstock11, Hong Mei Lee11 & JoAnn Dubois11 for GTC Sequencing Center:, Huanming Yang13, Jun Yu13, Jian Wang13, Guyang Huang14 & Jun Gu15 for Beijing Genomics Institute/Human Genome Center:, Leroy Hood16, Lee Rowen16, Anup Madan16 & Shizen Qin16 for Multimegabase Sequencing Center, The Institute for Systems Biology:, Ronald W. Davis17, Nancy A. Federspiel17, A. Pia Abola17 & Michael J. Proctor17 for Stanford Genome Technology Center:, Bruce A. Roe22, Feng Chen22 & Huaqin Pan22 for University of Oklahoma's Advanced Center for Genome Technology:, Juliane Ramser23, Hans Lehrach23 & Richard Reinhardt23 for Max Planck Institute for Molecular Genetics:, W. Richard McCombie24, Melissa de la Bastide24 & Neilay Dedhia24 for Cold Spring Harbor Laboratory, Lita Annenberg Hazen Genome Center:, Helmut Bl�cker25, Klaus Hornischer25 & Gabriele Nordsiek25 for GBF�German Research Centre for Biotechnology:, Richa Agarwala26, L. Aravind26, Jeffrey A. Bailey27, Alex Bateman2, Serafim Batzoglou1, Ewan Birney28, Peer Bork29,30, Daniel G. Brown1, Christopher B. Burge31, Lorenzo Cerutti28, Hsiu-Chuan Chen26, Deanna Church26, Michele Clamp2, Richard R. Copley30, Tobias Doerks29,30, Sean R. Eddy32, Evan E. Eichler27, Terrence S. Furey33, James Galagan1, James G. R. Gilbert2, Cyrus Harmon34, Yoshihide Hayashizaki35, David Haussler36, Henning Hermjakob28, Karsten Hokamp37, Wonhee Jang26, L. Steven Johnson32, Thomas A. Jones32, Simon Kasif38, Arek Kaspryzk28, Scot Kennedy39, W. James Kent40, Paul Kitts26, Eugene V. Koonin26, Ian Korf3, David Kulp34, Doron Lancet41, Todd M. Lowe42, Aoife McLysaght37, Tarjei Mikkelsen38, John V. Moran43, Nicola Mulder28,Victor J. Pollara1, Chris P. Ponting44, Greg Schuler26, J�rg Schultz30, Guy Slater28, Arian F. A. Smit45, Elia Stupka28, Joseph Szustakowki38, Danielle Thierry-Mieg26, Jean Thierry-Mieg26, Lukas Wagner26, John Wallis3, Raymond Wheeler34, Alan Williams34, Yuri I. Wolf26, Kenneth H. Wolfe37, Shiaw-Pyng Yang3 & Ru-Fang Yeh31 for *Genome Analysis Group (listed in alphabetical order, also includes individuals listed under other headings):, Francis Collins46, Mark S. Guyer46, Jane Peterson46, Adam Felsenfeld46 & Kris A. Wetterstrand46 for Scientific management: National Human Genome Research Institute, US National Institutes of Health:, Richard M. Myers18, Jeremy Schmutz18, Mark Dickson18, Jane Grimwood18 & David R. Cox18 for Stanford Human Genome Center:, Maynard V. Olson19, Rajinder Kaul19 & Christopher Raymond19 for University of Washington Genome Center:, Nobuyoshi Shimizu20, Kazuhiko Kawasaki20 & Shinsei Minoshima20 for Department of Molecular Biology, Keio University School of Medicine:, Glen A. Evans21,, Maria Athanasiou21 & Roger Schultz21 for University of Texas Southwestern Medical Center at Dallas:, Aristides Patrinos47 for Office of Science, US Department of Energy: & Michael J. Morgan48 "

 Pentru cei pe care-i intereseaz� cu adevarat amanunte despre acest proiect c�t �i implica�iile decodific�rii genomului uman �n medicin�,dar nu numai, vizita�i link-ul :
 www.nature.com/nature/journal/v409/n6822/full/409860a0.html

...& www.nature.com/ejhg/index.html

atata copy-paste n-am vazut niciodata la un loc.
Einstein spunea ca mentalul te poarta pana la o limita, imaginatia te duce oriunde. Stufoasa barbologie insirata mai sus.
E stiintific demonstrat ca IQ, adica mentalul d-voastra, e limitat; calculeaza, programeaza, se umfla in pene, ironizeaza, jigneste, se ridica si coboara asa cum ii vine apa la moara; va manipuleaza, el avand o capacitate de mii de ori mai mare decat fizicul propriu-zis. De aceea va simtiti stresati, obositi, nervosi, supraexcitati sau invers.
Exista insa o inteligenta infinit mai puternica decat mentalul, si aceea este INTELIGENTA EMOTIONALA! Este aceea inteligenta a inimii, care, pusa in conexiune cu creierul, poate anula expansiunea belicoasa a mentalului.
As putea sa dau si eu un copy-paste, dar nu ma reprezinta. unde ar mai fi originalitatea?
un week-end placut in continuare!

Autostivuitorule,puternicule,titratule,campionule,liderule!

De la: 9am244386, la data 2011-04-08 23:02:16 atata copy-paste n-am vazut niciodata la un loc.
Einstein spunea ca mentalul te poarta pana la o limita, imaginatia te duce oriunde. Stufoasa barbologie insirata mai sus.
E stiintific demonstrat ca IQ, adica mentalul d-voastra, e limitat; calculeaza, programeaza, se umfla in pene, ironizeaza, jigneste, se ridica si coboara asa cum ii vine apa la moara; va manipuleaza, el avand o capacitate de mii de ori mai mare decat fizicul propriu-zis. De aceea va simtiti stresati, obositi, nervosi, supraexcitati sau invers.
Exista insa o inteligenta infinit mai puternica decat mentalul, si aceea este INTELIGENTA EMOTIONALA! Este aceea inteligenta a inimii, care, pusa in conexiune cu creierul, poate anula expansiunea belicoasa a mentalului.
As putea sa dau si eu un copy-paste, dar nu ma reprezinta. unde ar mai fi originalitatea?
un week-end placut in continuare!

Ia uite,l`am flancat la minut!

De la: cristianvm, la data 2011-04-08 23:07:07

De la: 9am244386, la data 2011-04-08 23:02:16 atata copy-paste n-am vazut niciodata la un loc.
Einstein spunea ca mentalul te poarta pana la o limita, imaginatia te duce oriunde. Stufoasa barbologie insirata mai sus.
E stiintific demonstrat ca IQ, adica mentalul d-voastra, e limitat; calculeaza, programeaza, se umfla in pene, ironizeaza, jigneste, se ridica si coboara asa cum ii vine apa la moara; va manipuleaza, el avand o capacitate de mii de ori mai mare decat fizicul propriu-zis. De aceea va simtiti stresati, obositi, nervosi, supraexcitati sau invers.
Exista insa o inteligenta infinit mai puternica decat mentalul, si aceea este INTELIGENTA EMOTIONALA! Este aceea inteligenta a inimii, care, pusa in conexiune cu creierul, poate anula expansiunea belicoasa a mentalului.
As putea sa dau si eu un copy-paste, dar nu ma reprezinta. unde ar mai fi originalitatea?
un week-end placut in continuare!

Ia uite,l`am flancat la minut!

se spune ca intre 2 nu-l ploua
bune si proptelele la ceva. Tin sandramaua in picioare.

777 nu stiu daca ai dat copy/paste de nenumarate ori intentionat.
daca nu, esti cam neglijent/a iar info tale nu sunt chiar interesante pentru acest topic si nici in general pe un forum ca 9am .

Trebuie sa fim constienti ca exist o evolutie a fiintei pe aceasta Terra iar MENTALUL, sursa a Ratiunii ,este doar un stadiu deja depasit de matrix-ul universal.
Atunci cand saltul evolutiv are loc este logica ca transformarea fiintei este profunda reflectata mai ales in ADN.
Evolutia nu este facuta de oamenii de stiinta;ei doar constata .
Nu numai eu consider ca ,,constiinta vibratorie,, ce poate fi experimentata cu usurinta in prezent, este urmatoriul stadiu evolutuiv al fiintei, dincolo de stadiile mentale si emotionale.

Corp fizic
corp eteric
corp sufletesc sau emotional, astral
corp spiritual
corp mental
corp cauzal
corp dumnezeiesc


penultimele 3 nu le stiu exact locul

Constiinta , sfera de constiinta, s-ar putea sa fie ultimul corp.
Ceea ce se spune cu inteligenta emotionala ar putea sa tina de corpul emotional. Care are reprezentare sau locul pe inima.

Sintem in domeniul supozitiilor. Unii stiu mai exact. Cei ce ...vad.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Energia electrica, electromagnetica, este cea care formeaza sau are acelasi domeniu de manifestare cu corpul eteric.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Energiile de tip fluid, telurice, petrol, gaze, lemn, carbune. Sint pe corpul sau au acelasi domeniu de manifestare cu corpul fizic.


Astea le spun, ca sa va dati seama le ca nivel sintem ca oameni. Ce anume motiveaza razboaiele ptr resurse. Petrol, in special.
Si ce nivel urmeaza sa accedem. Cel din domeniul electromagnetic. Abia.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Mihai, modific�rile genetice, nu schimb� ADN-ul!!!!
S�-�i dau un exemplu, s� �n�elegi: Dac� ai grupa de s�nge A...�i prime�ti s�nge grupa O...nu �nseamn� c� grupa ta de s�nge se va schimba, ea r�m�ne aceea�i...pricipit?!

C�nd toat� lumea g�nde�te la fel �nseamn� c� nimeni nu g�nde�te.

De la: Dorulet, la data 2011-04-09 23:38:16Mihai, modific�rile genetice, nu schimb� ADN-ul!!!!
S�-�i dau un exemplu, s� �n�elegi: Dac� ai grupa de s�nge A...�i prime�ti s�nge grupa O...nu �nseamn� c� grupa ta de s�nge se va schimba, ea r�m�ne aceea�i...pricipit?!

Mai sus nu am vorbit de aaaaaaaaaaaaaaaadn, ci de corpurile energetice.
Si corelarea lor cu putinele cunostinte ale noastre din domeniul energetic. Care se opresc de fapt la electromagnetism.
Si pe care il consideram singurul spectru energetic.
De ADN, vorbea altcineva. Cum ca noi avem 10 lanturi inactive, dintotdeaquna. Si doar 2 active acum.
Au fost dezactivate acum mii de ani. Asta nu stiu cum e. Dar imi place

Cineva a stricat pagina, cu linkuri continui, probabil.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: nastasemihail, la data 2011-04-09 23:28:29Corp fizic
corp eteric
corp sufletesc sau emotional, astral
corp spiritual
corp mental
corp cauzal
corp dumnezeiesc


penultimele 3 nu le stiu exact locul

Constiinta , sfera de constiinta, s-ar putea sa fie ultimul corp.
Ceea ce se spune cu inteligenta emotionala ar putea sa tina de corpul emotional. Care are reprezentare sau locul pe inima.

Sintem in domeniul supozitiilor. Unii stiu mai exact. Cei ce ...vad.

corpul eteric si astral sunt identice in alte teoriii iar un corp spiritual au foarte putini oameni in prezent.
definitea constiintei ca ,,forma de reflectarea a Realitatii,, este corecta.
deci problema este evolutia noastra spre Realitatea noastra.
stagnarea nu produce modificari.

De la: Dorulet, la data 2011-04-09 23:38:16Mihai, modific�rile genetice, nu schimb� ADN-ul!!!!
S�-�i dau un exemplu, s� �n�elegi: Dac� ai grupa de s�nge A...�i prime�ti s�nge grupa O...nu �nseamn� c� grupa ta de s�nge se va schimba, ea r�m�ne aceea�i...pricipit?!

corect.
ai incercat sa schimbi tot sangele?

exista notiuni ca genotip si fenotip.

FENOT�P s.n. (Biol.) Ansamblu de �nsușiri și caractere care se manifest� �n mod vizibil la un individ și care este determinat de baza ereditar� și de condițiile de mediu. - Din fr. ph�notype.

chiar si in prezent se recunoste influenta mediului asupra genotipului.
eu afirm ca genotipul se schimba(nu de la o zi la alta) functie de cum traiesti...reactii...fixatii-BEHAVIOR.

De la: YS, la data 2011-04-10 10:30:58

De la: Dorulet, la data 2011-04-09 23:38:16Mihai, modific�rile genetice, nu schimb� ADN-ul!!!!
S�-�i dau un exemplu, s� �n�elegi: Dac� ai grupa de s�nge A...�i prime�ti s�nge grupa O...nu �nseamn� c� grupa ta de s�nge se va schimba, ea r�m�ne aceea�i...pricipit?!

corect.
ai incercat sa schimbi tot sangele?

exista notiuni ca genotip si fenotip.

FENOT�P s.n. (Biol.) Ansamblu de �nsușiri și caractere care se manifest� �n mod vizibil la un individ și care este determinat de baza ereditar� și de condițiile de mediu. - Din fr. ph�notype.

chiar si in prezent se recunoste influenta mediului asupra genotipului.
eu afirm ca genotipul se schimba(nu de la o zi la alta) functie de cum traiesti...reactii...fixatii-BEHAVIOR.

corect! orice copil de gradinita stie ca mediul influenteaza. Si este insusi natura care influenteaza (vezi tipologiile umane) si apoi natura umana. Ia un om dintr-o categorie sociala si pune-l in alta categorie sociala, cu viziuni de viata diferite, cu nivel de educatie diferit, etc. Daca individul uman nu e suficint de centrat pe sinele sau, pe prezent, pe niste valori morale sanatoase, ajunge sa-si schimbe comportamentul intr-o proportie de 80% . Cam asa se intampla si cu persoanele educate care nu au suficienta FORTA motivata de VOINTA si bazata pe cele mai BUNE INTENTII; ajung sa se plafoneze sau sa se adapteze la mediu.
In concluzie, doamna cu "schimbarea sangelui", nimeni de pe aici nu vrea sa va schimbe sangele ci doar ca un comportament sanatos si niste valori morale te pot face rezistent la vicisitudinile mediului si daca mai si iubesti NATURA, ii opresti pe ceilalti din caderea lor.
apropo, nu eu am zis chestiile astea, sunt scrise de mult de istoria umana, si le intalniti si prin cartile de psihologie si prin toate revistele de toate tipurile.
Si aici se numeste o scimbare de ADN, adica pe langa zestrea genetica de la parinti, adaugam educatia transmisa bine si reusim sa stam drepti cand restul de 99%de langa noi se indoaie.
Astfel, insusi fizicul tau se intareste, imunitatea creste si asta datorita increderii in SINELE tau!

...buey voi �tia doi, adev�ra�i ciuriburi, pe la ce �coli a�i umblat voi de pute�i scrie asemenea idio�enii, ce v�rst� ave�i voi m�i neispr�vi�ilor, dac� nici acum la �nceput de milenium trei nu sunte�i capabili s� distinge�i realitatea �tiin�ific� de ipoteticile teori a unor a�a zi�i parapsihologi cu grave tulbur�ri psihologico-psihice ?

...cum po�i buey n�stase, s� sus�i asemenea abera�ii : "Corp fizic,corp eteric,corp sufletesc sau emotional, astral,corp spiritual,corp mental,corp cauzal,corp dumnezeiesc",... �n ce tratate psihologico-psihotehnico-psihiatrice �tiin�ifice ai g�sit tu asemenea informa�ii?...�n ce comunicate sau pe la ce foruri academice ai auzit tu c� s-ar vehicula asemenea informa�ii de natura cel pu�in ipotetic�, buey nulitate intelectual-uman�, e�ti �i tu tot unul din �la ce �i folose�te numai 15% din capacit��ile mintale?

...buey �tia doi, YS �i n�stase, mie mi-ar fi ru�ine s� scriu asemenea abera�ii pe un forum public �i-apoi s� mai revin cu alte comentarii pe diferite teme a doua zi sub acela�i nick.
buey troll Ys, da, se poate face o transfuzie total� de s�nge �i ADN-ul tot nu se schimb�, �tii de ce ?...dac� nu ai s� pui tu m�na pe carte, pe o carte cu informa�ii de natur� �tiin�ific� veritabile, �i n-ai s�-�i auto-infirmi aberantele afirma�ii ce le-ai comis pe acest topic, atunci am s� le corectez eu, dar intr-un mod pe care nici m�car nu-l b�nuie�ti, vorbe�ti despre fenotip �i genotip, dar nu st�p�ne�ti no�iunile termenilor, ai impresia c� o defini�ie a dex-ului referitoare la cei doi termeni,te poate transforma peste noapte �ntr-o persoan� ce a �n�eles exact despre ceea ce vorbe�te.
...distinc�ia �ntre genotipul �i fenotipul este frecvent experimentat atunci c�nd studiaz� modele de familie pentru anumite boli ereditare, de exemplu hemofilie ,exist� dou� ALELE pentru orice GEN� dat�,aceste alele pot fi la fel (homozigote) sau diferite (heterozigot�), �n func�ie de individ (a se vedea zigot ), cu o alel� dominant� , descenden�i este garantat s� mo�teneasc� tr�s�tura �n cauz�, indiferent de dou� alele.

in cazul unuei pers.hemofile, cu o alel� recesiv�, fenotipul depinde de alt� alel�,o �mperechere a persoanei afectat� de hemofilie, cu un individ heterozigot, exist� o �ans� de 50-50 de a transmite afec�iunea la urma�i, vor fi hemofili, �mperecherea unor indivizii cu un fenotip normal, nu transmit urma�ilor afec�iuni genetice, sunt scuti�i de a avea urma�i anormale, �n�elegi Ys?.. Un individ homozigot recesiv are un fenotip anormal �i este garantat pentru a trece gena anormala pe urma�i.

...dac� ai fi citit cu aten�ie scurta istorioar� pe care am postat-o anterior, ai fi observat cine vorbe�e despre ace�ti transponzi , dar ai preferat s� cite�ti imbecilit��ile postate de n�stase patru case.

...Ys, a�a �n treac�t ��i pot exemplifica implica�iile geneticii dezvoltate in cadrul diferitelor programe de cercetare �i inginerie genetic� cum ar fi: programarea genetic�, algoritm evolutiv, ameliorarea genetic� ale diferitelor (specii)...etc...utilitatea conceptului de genotipuri, in ing. genetic�, are ca scop simularea de fenotipuri �n programarea genetic� c�t �i stabilirea algoritmi evolutivi optimi, asemenea de tehnici pot oferi solu�ii pentru anumite probleme dificile atat din punct de vedere genetic,c�t �i la rezolvarea unor grave prob. de s�n�tate a unui individ ce a mo�tenit genetic o afec�iune.

...c�ut� �i informeaz�-te ce implic� �i ce ar �nseamna o analiza genotipic�, �i apoi s� pretinzi c� ai �n�eles exact despre ceea ce vorbe�ti sau no�iunea ce �i-a denotat-o acel citat din DEX.

Domnu' ...777, capacitatea de a purta un dialog civilizat si insotit de argumente inteligente e accesibila oricui, Nimeni nu va opreste sa va expuneti parerea.
Domnii pe care i-ati admonestat nu merita limbajul afisat. Dar mentalul uman la unii are tendinta de a asupri si hartui acele calitati intalnite la alte tipologii si pe care el nu le are; o viziune realista v-ar 'sfatui" sa comunicati, nu invers.

De la: 9am244386, la data 2011-04-10 12:59:33 Domnu' ...777, capacitatea de a purta un dialog civilizat si insotit de argumente inteligente e accesibila oricui, Nimeni nu va opreste sa va expuneti parerea.
Domnii pe care i-ati admonestat nu merita limbajul afisat. Dar mentalul uman la unii are tendinta de a asupri si hartui acele calitati intalnite la alte tipologii si pe care el nu le are; o viziune realista v-ar 'sfatui" sa comunicati, nu invers.

...da?... s� �tii c� ai dreptate,chiar nu merit� !..."efortul" �i timpul pierdut, c�t �i gestul de-a arunca cu diamante prin pivele porcilor.

dumneata cine e�ti, vreo ezoteris� manelizat�, vreo yoghin� surescitat�, sau vreo m�icu�� tembelizat� ?..m� lee�i !

De la: 9am246777_, la data 2011-04-10 13:06:33

De la: 9am244386, la data 2011-04-10 12:59:33 Domnu' ...777, capacitatea de a purta un dialog civilizat si insotit de argumente inteligente e accesibila oricui, Nimeni nu va opreste sa va expuneti parerea.
Domnii pe care i-ati admonestat nu merita limbajul afisat. Dar mentalul uman la unii are tendinta de a asupri si hartui acele calitati intalnite la alte tipologii si pe care el nu le are; o viziune realista v-ar 'sfatui" sa comunicati, nu invers.

...da?... s� �tii c� ai dreptate,chiar nu merit� !..."efortul" �i timpul pierdut, c�t �i gestul de-a arunca cu diamante prin pivele porcilor.

dumneata cine e�ti, vreo ezoteris� manelizat�, vreo yoghin� surescitat�, sau vreo m�icu�� tembelizat� ?..m� lee�i !

Corect! Cam a�a am zis eu....�i mam�-mam� ce s-au mai ofticat pe mine!
Am �ncercat �i s� le explic...din p. de v. �tiin�ific....dar dup� cum ai v�zut, n-am avut cui
Am r�mas uite-a�a la ce �ntrebare mi-a pus...auzi acolo "schimbarea total� a s�ngelui din tot corpul"....nu pot s� cred ce inep�ii sunt �n stare unii s� debiteze!!!!

C�nd toat� lumea g�nde�te la fel �nseamn� c� nimeni nu g�nde�te.

De la: YS, la data 2011-04-10 10:30:58

De la: Dorulet, la data 2011-04-09 23:38:16Mihai, modific�rile genetice, nu schimb� ADN-ul!!!!
S�-�i dau un exemplu, s� �n�elegi: Dac� ai grupa de s�nge A...�i prime�ti s�nge grupa O...nu �nseamn� c� grupa ta de s�nge se va schimba, ea r�m�ne aceea�i...pricipit?!

corect.
ai incercat sa schimbi tot sangele?

exista notiuni ca genotip si fenotip.

FENOT�P s.n. (Biol.) Ansamblu de �nsușiri și caractere care se manifest� �n mod vizibil la un individ și care este determinat de baza ereditar� și de condițiile de mediu. - Din fr. ph�notype.

chiar si in prezent se recunoste influenta mediului asupra genotipului.
eu afirm ca genotipul se schimba(nu de la o zi la alta) functie de cum traiesti...reactii...fixatii-BEHAVIOR.

Sincer....�ntrebarea asta mi-ai pus-o de-adev�ratelea....sau este o glum� proast�????
Prefer s� cred a 2-a variant�...altfel, e�ti de-a dreptul penibil�!!!!

C�nd toat� lumea g�nde�te la fel �nseamn� c� nimeni nu g�nde�te.

De la: Dorulet, la data 2011-04-10 13:36:29

De la: 9am246777_, la data 2011-04-10 13:06:33

De la: 9am244386, la data 2011-04-10 12:59:33 Domnu' ...777, capacitatea de a purta un dialog civilizat si insotit de argumente inteligente e accesibila oricui, Nimeni nu va opreste sa va expuneti parerea.
Domnii pe care i-ati admonestat nu merita limbajul afisat. Dar mentalul uman la unii are tendinta de a asupri si hartui acele calitati intalnite la alte tipologii si pe care el nu le are; o viziune realista v-ar 'sfatui" sa comunicati, nu invers.

...da?... s� �tii c� ai dreptate,chiar nu merit� !..."efortul" �i timpul pierdut, c�t �i gestul de-a arunca cu diamante prin pivele porcilor.

dumneata cine e�ti, vreo ezoteris� manelizat�, vreo yoghin� surescitat�, sau vreo m�icu�� tembelizat� ?..m� lee�i !

Corect! Cam a�a am zis eu....�i mam�-mam� ce s-au mai ofticat pe mine!
Am �ncercat �i s� le explic...din p. de v. �tiin�ific....dar dup� cum ai v�zut, n-am avut cui
Am r�mas uite-a�a la ce �ntrebare mi-a pus...auzi acolo "schimbarea total� a s�ngelui din tot corpul"....nu pot s� cred ce inep�ii sunt �n stare unii s� debiteze!!!!

exista o vorba in popor, si sa stiti ca toate vorbele din popor contin niste adevaruri: "cine zice aia e" acum ma intreb care din cele presupuneri ale tale esti!
"informatiile tale stiitifice" sunt la nivelul cavernei. N-am intalnit pana acum niciun om de stiinta care sa aiba o asemenea atitudine; poate doar hitler.
ai o mare problema cu schimbatul sangelui. si asta din cauza nivelului tau scazut de perceptie a realitatii.
Daca vroiam sa-ti sugerez o schimbare de sange, iti recomandam un site de dating sau o adresa de black magic vodoo. Din tot forumul asta muribund, topicul asta e singurul in care mai posteaza niste oameni cu un nivel de constiinta peste media ta.
Am o sugestie: evita ce nu-ti place, nu esti obligata sa te agati. In asta consta superioritatea; capacitatea de a evita orice tip de magnetism.

De la: Dorulet, la data 2011-04-10 13:42:31

De la: YS, la data 2011-04-10 10:30:58

De la: Dorulet, la data 2011-04-09 23:38:16Mihai, modific�rile genetice, nu schimb� ADN-ul!!!!
S�-�i dau un exemplu, s� �n�elegi: Dac� ai grupa de s�nge A...�i prime�ti s�nge grupa O...nu �nseamn� c� grupa ta de s�nge se va schimba, ea r�m�ne aceea�i...pricipit?!

corect.
ai incercat sa schimbi tot sangele?

exista notiuni ca genotip si fenotip.

FENOT�P s.n. (Biol.) Ansamblu de �nsușiri și caractere care se manifest� �n mod vizibil la un individ și care este determinat de baza ereditar� și de condițiile de mediu. - Din fr. ph�notype.

chiar si in prezent se recunoste influenta mediului asupra genotipului.
eu afirm ca genotipul se schimba(nu de la o zi la alta) functie de cum traiesti...reactii...fixatii-BEHAVIOR.

Sincer....�ntrebarea asta mi-ai pus-o de-adev�ratelea....sau este o glum� proast�????
Prefer s� cred a 2-a variant�...altfel, e�ti de-a dreptul penibil�!!!!

Dorulet, intrebarea e la fel de absurda ca si exemplul tau !
cat despre stiinta lui 777....regret sincer dar nu-l pot urmari din lipsa de interes pentru date statistice.

De la: 9am246777_, la data 2011-04-10 12:15:47...buey voi �tia doi, adev�ra�i ciuriburi, pe la ce �coli a�i umblat voi de pute�i scrie asemenea idio�enii, ce v�rst� ave�i voi m�i neispr�vi�ilor, dac� nici acum la �nceput de milenium trei nu sunte�i capabili s� distinge�i realitatea �tiin�ific� de ipoteticile teori a unor a�a zi�i parapsihologi cu grave tulbur�ri psihologico-psihice ?

...cum po�i buey n�stase, s� sus�i asemenea abera�ii : "Corp fizic,corp eteric,corp sufletesc sau emotional, astral,corp spiritual,corp mental,corp cauzal,corp dumnezeiesc",... �n ce tratate psihologico-psihotehnico-psihiatrice �tiin�ifice ai g�sit tu asemenea informa�ii?...�n ce comunicate sau pe la ce foruri academice ai auzit tu c� s-ar vehicula asemenea informa�ii de natura cel pu�in ipotetic�, buey nulitate intelectual-uman�, e�ti �i tu tot unul din �la ce �i folose�te numai 15% din capacit��ile mintale?

...buey �tia doi, YS �i n�stase, mie mi-ar fi ru�ine s� scriu asemenea abera�ii pe un forum public �i-apoi s� mai revin cu alte comentarii pe diferite teme a doua zi sub acela�i nick.
buey troll Ys, da, se poate face o transfuzie total� de s�nge �i ADN-ul tot nu se schimb�, �tii de ce ?...dac� nu ai s� pui tu m�na pe carte, pe o carte cu informa�ii de natur� �tiin�ific� veritabile, �i n-ai s�-�i auto-infirmi aberantele afirma�ii ce le-ai comis pe acest topic, atunci am s� le corectez eu, dar intr-un mod pe care nici m�car nu-l b�nuie�ti, vorbe�ti despre fenotip �i genotip, dar nu st�p�ne�ti no�iunile termenilor, ai impresia c� o defini�ie a dex-ului referitoare la cei doi termeni,te poate transforma peste noapte �ntr-o persoan� ce a �n�eles exact despre ceea ce vorbe�te.
...distinc�ia �ntre genotipul �i fenotipul este frecvent experimentat atunci c�nd studiaz� modele de familie pentru anumite boli ereditare, de exemplu hemofilie ,exist� dou� ALELE pentru orice GEN� dat�,aceste alele pot fi la fel (homozigote) sau diferite (heterozigot�), �n func�ie de individ (a se vedea zigot ), cu o alel� dominant� , descenden�i este garantat s� mo�teneasc� tr�s�tura �n cauz�, indiferent de dou� alele.

in cazul unuei pers.hemofile, cu o alel� recesiv�, fenotipul depinde de alt� alel�,o �mperechere a persoanei afectat� de hemofilie, cu un individ heterozigot, exist� o �ans� de 50-50 de a transmite afec�iunea la urma�i, vor fi hemofili, �mperecherea unor indivizii cu un fenotip normal, nu transmit urma�ilor afec�iuni genetice, sunt scuti�i de a avea urma�i anormale, �n�elegi Ys?.. Un individ homozigot recesiv are un fenotip anormal �i este garantat pentru a trece gena anormala pe urma�i.

...dac� ai fi citit cu aten�ie scurta istorioar� pe care am postat-o anterior, ai fi observat cine vorbe�e despre ace�ti transponzi , dar ai preferat s� cite�ti imbecilit��ile postate de n�stase patru case.

...Ys, a�a �n treac�t ��i pot exemplifica implica�iile geneticii dezvoltate in cadrul diferitelor programe de cercetare �i inginerie genetic� cum ar fi: programarea genetic�, algoritm evolutiv, ameliorarea genetic� ale diferitelor (specii)...etc...utilitatea conceptului de genotipuri, in ing. genetic�, are ca scop simularea de fenotipuri �n programarea genetic� c�t �i stabilirea algoritmi evolutivi optimi, asemenea de tehnici pot oferi solu�ii pentru anumite probleme dificile atat din punct de vedere genetic,c�t �i la rezolvarea unor grave prob. de s�n�tate a unui individ ce a mo�tenit genetic o afec�iune.

...c�ut� �i informeaz�-te ce implic� �i ce ar �nseamna o analiza genotipic�, �i apoi s� pretinzi c� ai �n�eles exact despre ceea ce vorbe�ti sau no�iunea ce �i-a denotat-o acel citat din DEX.

Doamna sau domnul care guiti, pe comentqariile altora. Vezi ca nu m-am legat de comentariile tale si nici de tine.
Eu am dat o idee despre corpurile energetice. Altii sint cu genetica. Eu imi insusesc ce consider eu de cuviinta, nu ce imi dicteaza una ca tine. Si viitorul va discerne ptr fiecare, daca pica pe adevar sau fals.
Teoriile corpurilor energetice sint din filozofiile orientale, cu termeni adaptati modern, nu de mine. Eu mi-am insusit-o. Fiindca o consider reala.
Si daca mai guiti, cum ai facut-o, sa stii ca guitam la unison. Tot nu am mincat carne de porc de mult.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Si prin modificari de constiinta, se pot face modificari corporale. bineinteles mici.
Eu unul am auzit f vag de asta. Si cum nu iese fum fara foc....

De exemplu, te sugestionezi ca ti-e foame, si iti umpli interiorul cu mincare....modificare corporala.
gata....mi s-au terminat exemplele.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Mda, mul�i...da' pro�ti !!!

C�nd toat� lumea g�nde�te la fel �nseamn� c� nimeni nu g�nde�te.

De la: Dorulet, la data 2011-04-11 12:52:05

Mda, mul�i...da' pro�ti !!!

multumim! mai poftim pe la noi!


Din cauza unui superego prea gadilat la atentie, se ajung la niste manifestari demne de un ...''om''.
Subiectul asta a fost discutat de Liiceanu si Plesu aseara pe postul national. Daca in clasa de ''prosti'' se incadreaza si domnii respectivi, atunci multumim tare pentru caracterizare. Chiar ma simt onorata de asemenea vecini!

Lupta (cu sine)

Intr-o seara, un batran indian ii explica nepotului sau ce lupta teribila se da in interiorul fiecarei persoane.
Si ii spunea asa:
Exista in fiecare dintre noi doi lupi.
Lupul Raului.
El este furia, gelozia, invidia, tristetea, regretele, aroganta, cupiditatea, vinovatia, inferioritatea, minciuna, orgoliul, superioritatea si egocentrismul..
Lupul Binelui.
El este bucuria, pacea, iubirea, speranta, linistea, modestia, bunatatea, bunavointa, generozitatea, adevarul si compasiunea.
Dupa o clipa de gandire nepotelul il intreaba:
''Bunicule si care lup castiga?''
La care batranul ii raspunde simplu:

'Cel pe care il hranesti'

De la: Dorulet, la data 2011-04-11 12:52:05

Mda, mul�i...da' pro�ti !!!

Candva si noi,astia "incuiatii",am fost ca tine...privind in urma,imi dau seama cat de departe eram!
Esti minunata,tine`o tot asa!

De la: cristianvm, la data 2011-04-11 21:00:33

De la: Dorulet, la data 2011-04-11 12:52:05

Mda, mul�i...da' pro�ti !!!

Candva si noi,astia "incuiatii",am fost ca tine...privind in urma,imi dau seama cat de departe eram!
Esti minunata,tine`o tot asa!

un adevarat domn.
La unii inca functioneaza GPS-ul. Pacat ca nu-l si folosesc; le-ar prinde bine.

Seven Deadly Sins by Mahatma Gandhi

1.Wealth Without Work
2.Pleasure Without Conscience
3.Knowledge Without Character
4.Commerce (Business) Without Morality (Ethics)
5.Science Without Humanity
6.Religion Without Sacrifice
7.Politics Without Principle