Negarea prezervativului----reconciliaza istoric biserica catolica si ortodoxa.....!!!!

volumele sunt in format pdf.....

De la: mytcor, la data 2009-04-01 00:02:50volumele sunt in format pdf.....

..nu stiu ce-i ala format pdf....
insa...in cazul preotilor greco-catolici...nu ar fii fost mai simplu sa treak la ortodoxie?

nici gheorghiu dej si nici ceausescu nu au avut nimik cu ortodoxia.....
si nu au inchis toti preotii ci doar pe cei kr s-au opus regimului...cu restul nu aveau nimik..
insa...in cazul bisericii greco catolice lucrurile stau altfel....aceasta biserik a fost unita cu forta cu biserik ortodoxa....
unii preoti greco-catolici au refuzat unirea....insa...nu ar fii fost mai simplu sa o accepte?

EPISCOPI ŒNLATURATI DE AUTORITATILE COMUNISTE
Patriarhul Rom�niei Nicodim Munteanu, fiu al unei familii de tarani din Pipirigul Neamtului,
a studiat la. Seminarul de la Socola, iar din 1890 a fost trimis de mitropolitul Iosif Naniescu la
Academia lui Petru Movila din Kiev.
Œn 1896 a devenit ieromonah la Manastirea Neamt. �ntre 1903 - 1909 a condus Seminarul de la
Galati, iar �n 1909 a fost hirotonit arhiereu vicar pe l�nga Mitropolia Moldovei.
Ales episcop de Husi �n 1912, s-a retras ca staret la Manastirea Neamt �n perioada 1924 -
1935. Œn ianuarie 1935 a fost chemat la c�rma Mitropoliei Iasilor, iar la 30 iunie 1939 a devenit
patriarhul Rom�niei.
Pentru ca a refuzat sa devina o simpla unealta �n m�na comunistilor, a fost �nlaturat din scaun si
a murit la scurta vreme. Œn dupa-amiaza zilei de 27 februarie 1948, clopotele anuntau moartea
patriarhului Nicodim Munteanu. Cinci zile, credinciosii si-au plecat genunchii �n fata trupului
ne�nsufletit al patriarhului, asezat �n catedrala patriarhala.
Mitropolitul Irineu Mihalcescu (Ioan, numele de botez), fiu de preot, a vazut lumina zilei �n
comuna Pat�rlagele, Buzau, la 24 aprilie 1874. Dupa ce a �nvatat la scoala din sat, si-a continuat
studiile gimnaziale la Buzau, de unde s-a transferat la Seminarul Teologic din acelasi oras.
Cursul superior �l urmeaza la Seminarul Central din Bucuresti, de unde trece la Facultatea
de Teologie din Bucuresti. �n 1899 �si ia licenta �n Teologie, av�nd ca subiect al tezei "Sinodul III
Ecumenic din Efes".
Œn continuare, studiaza la Facultatile de Teologie si Filosofie din Berlin si Leipzig. Œn 1903
�si ia doctoratul �n filosofie la Leipzig, summa cum laude, cu teza intitulata: "Darlegung und Kritik der
Religionsphilosophie Sabatiers".

Œntors �n tara, Ioan Mihalcescu este numit la 1 iunie 1904, profesor la Facultatea de Teologie din
Bucuresti, pe seama catedrei de Teologie Fundamentala si Dogmatica, al carei titular e confirmat la
28 martie 1908. La Facultatea din Bucuresti a creat disciplina de Apologetica sau Teologie
fundamentala, sistematiz�nd un imens material, pe care stiinta europeana i-l punea la dispozitie.
Nichifor Crainc �si amintea de cursurile sale, considerate �n comparatie cu cele mai prestigioase ale
1
Universitatii din Bucuresti, ca de adevarate sarbatori ale vietii intelectuale.
Œntre cele 510 titluri legate de numele profesorului Ioan Mihalcescu, inventariate de Emilian
2
Vasilescu , se numara si importante traduceri, precum Epopeea lui Ghilgames, Legile lui M�nu sau
Bagavad-Gita, facute dupa versiuni germane si franceze.
Œn anul 1923, �n viata profesorului Ioan Mihalcescu a intervenit un eveniment crucial: a fost
hirotonit preot pe seama bisericii Amza.
Œntre 1926 -1928 a fost decan al Facultatii de Teologie din Cernauti.
Dupa moartea sotiei sale, Anastasia, Biserica a vazut imediat �n el un viitor ierarh. �n 1936 devine
arhiereu vicar al Arhiepiscopiei Bucurestilor, apoi loctiitor de episcop al R�mnicului si mai t�rziu,
�n 1939, loctiitor al mitropolitului Olteniei, iar din decembrie 1939 mitropolit al Modovei.
La 16 august 1947, mitropolitul Irineu Mihalcescu era fortat sa se retraga din scaun. A murit �n
�mprejurari neelucidate, la 3 aprilie 1948.
Emilian Dumitru Antal, arhiereu vicar al Bucurestilor, locuitor de episcop la Arges, apoi
loctiitor de mitropolit la Suceava, s-a nascut la 20 octombrie 1894 la Toplita, judetul Harghita. A
studiat Teologia la Sibiu si filosofia la Universitatea din Budapesta. Dupa 1948 a fost exilat la
manastire; �nt�i la Manastirea Neamt, dupa aceea la Cozia si, �n cele din urma, la Toplita, unde a ramas
ca staret, timp de 19 ani, p�na la moarte. Este �ngropat la Manastirea Toplita.
Nifon Grigore Criveanu, mitropolitul Olteniei, s-a nascut la 20 februarie 1889, la Slatioara,
judetul Romanati (Olt). A studiat la Seminarul Central si la Facultatea de Teologie din Bucuresti,

1
Studii teologice, publicatie a Facultatii de Teologie din Bucuresti, anul VII, 1938 -1938, p. 12



apoi la Facultatile de Teologie din Montpellier si Paris. Preot la biserica Lucaci din Bucuresti, apoi
la Popa Soare, profesor si director la Seminarul Nifon din Bucuresti, s-a calugarit la Cernica �n
1927. Hirotonit �n acelasi an arhiereu vicar al Episcopiei R�mnicului, la 19 octombrie 1933 a fost ales
episcop la Husi, iar la 30 noiembrie 1939 a devenit mitropolitul Olteniei. A fost pensionat �n 1945.
Atanasie Alexandru Dinca, arhiereu vicar patriarhal, cu titlul B�rladeanul, loctiitor de
episcop al R�mnicului din 1945, a fost scos din functie dupa 1948 si obligat sa intre �n Manastirea
Neamt.
Mitropolitul Basarabiei Efrem Enachescu, nascut la 21 mai 1893 la Zavoieni, V�lcea, a absolvit
Seminarul Central din Bucuresti, dupa care a urmat cursurile Facultatii de Teologie din Bucuresti si
cursuri de specializare la Montpellier, �n Franta..
La 12 ianuarie 1944 a fost ales arhiepiscop al Chisinaului si mitropolit al Basarabiei. Dupa numai
3
c�teva luni a fost nevoit sa se refugieze la Bucuresti. Potrivit volumului Marturisitori de dupa gratii , a
murit �n detentie.
Episcopul Eugeniu Laiu s-a nascut la 20 iunie 1894 �n localitatea Bargaunani, judetul Neamt.
A fost mitropolitul Bucovinei, cu sediul la Cernauti. Pentru actiuni dusmanoase fata de comunism, a
fost arestat �n 1949, potrivit informatiilor provenite de la protopopiatul Tg. Neamt. A �ncetat din viata
la 20 aprilie 1968.
Relatarea lui N. Steinhardt despre episcopul Leu pe care 1-a �nt�lnit �n �nchisoare "tare dar�mat,
umbl�nd �n c�rje, �ntolit �n straie mitoase de baciu la o st�na de munte �nalt", interogat �mpreuna cu
4
doctorul Voiculescu, de gardieni, "batjocoriti si besteliti, insultati, �njurati si porcaiti" , s-ar putea
referi �n realitate la episcopul Laiu, pentru ca episcopul Leu a murit �n martie 1949 si nu a fost arestat.
Mitropolitul Timisoarei Vasile Lazarescu, s-a nascut la 1 ianuarie 1894 �n localitatea
Cornesti, judetul Timis. Ales episcop al Caransebesului, este hirotonit arhiereu �n 1933 iar la 12
iunie 1940 este ales episcop al Timisoarei. �n 1947 devine arhiepiscop al Timisoarei si mitropolit al
Banatului.
A fost pus �n retragere la 18 decembrie 1961, la cererea autoritatilor comuniste, stabilindu-i-se ca
resedinta Manastirea Cernica, unde a si murit.
La 1 martie 1949 s-a stins din viata, �n resedinta episcopala de la Husi, �n v�rsta de 69 de ani,
episcopul Grigore Leu. Fiu al unei vechi familii de preoti din partile Covurluiului, nascut la 2 mai
1881 �n Tutcani, Vaslui, dupa ce a urmat cursurile Seminariilor din Roman si Iasi, a fost hirotonit
preot pentru comuna Oancea, Galati, urm�nd �n paralel cursurile Facultatii de Teologie din
Bucuresti. �ntre 1916 - 1918 a fost directorul Seminarului din Ismail, iar �n 1924 a devenit vicar al
Mitropoliei Iasilor, fiind sfintit arhiereu �n acelasi an.
Œn 1936 Grigore Leu este ales episcop al Argesului, iar dupa patru ani, �n 1940, este ales episcop
de Husi, unde ram�ne p�na la 5 februarie 1949. �n urma noilor arondari eparhiale din 1949, Episcopia
Flusilor se �mparte �ntre Episcopiile de Roman si Galati, iar episcopul Grigore Leu este pus �n retragere.
Mitropolitul Nicolae Mladin s-a nascut la 18 decembrie 1914, la Abrud. Dupa ce a absolvit
liceul la Petrosani, a urmat Facultatea de Teologie la Oradea, Chisinau si Bucuresti, lu�ndu-si
doctoratul �n 1946, si continu�nd cu cursuri de specializare la Viena.
Tuns �n monahism �n 1947 si hirotonit �n 1949, a fost ales arhiepiscop al Sibiului si mitropolit
al Ardealului �n 1967. Nevoit sa se retraga din scaun �n 1981 �n �mprejurari neclare, a murit �n 1986 la
Manastirea S�mbata de Sus.
Episcopul Policarp Morusca (Pompei, numele de botez), s-a nascut la 20 martie 1883 �n
localitatea Dealul Geoagiului, judetul Alba. Dupa ce a urmat cursurile gimnaziale la Alba Iulia si
Blaj, a absolvit Institutul Teologic din Sibiu. �ntre 1908 - 1919a slujit ca paroh �n Seica Mare, judetul
Sibiu. Tuns �n monahism �n 1925, a fost ales episcop misionar pentru rom�nii din America la 24


ianuarie 1935. Œn 1948 a fost pensionat. A murit �n 1958 si este �ngropat la Schitul Sf. Ioan
Botezatorul din Alba Iulia.
Veniamin Nistor (Virgil, numele de botez), episcop de Caransebes, s-a nascut la 10 februarie
1886 �n localitatea Araci, judetul Covasna, �ntr-o familie de preot. A absolvit liceul la Brasov si
Institutul Teologic la Sibiu, �n 1909.
A lucrat la Episcopia Clujului, apoi la Arhiepiscopia Sibiului. A fost tuns �n monahism la
Caldarusani si hirotesit arhimandrit �n 1940. La 8 iunie 1941 a devenit episcop al Caransebesului. Œn
februarie 1949 a fost pensionat. A murit la 5 februarie 1963 si este �ngropat la Manastirea Sf�ntul Ioan
Botezatorul din Alba Iulia.
Episcopul Cosma Petrovici, nascut la Braila �n 11 ianuarie 1873, a studiat la Seminarul din
Galati �ncep�nd cu anul 1892. Din 1892 a urmat cursul superior al Seminarului Veniamin din Iasi.
Œn toamna anului 1896, dupa absolvirea seminarului, se casatoreste si pleaca la Cernauti pentru a-
.si desav�rsi studiile la Facultatea de Teologie de acolo. La 15 iunie 1897 se �ntoarce �n tara si este
hirotonit diacon pe seama bisericii din Pomada, judetul Botosani, dar este detasat la catedrala din
Dorohoi.
Œn 1900 si-a luat licenta �n Teologie, iar la 15 august 1902 a fost hirotonit preot �n Manastirea
Varatec si numit protoiereu la Dorohoi. �n vara anului 1917 a ramas vaduv cu opt copii. La 9 iulie
1923 a fost hirotonit arhiereu vicar al Mitropoliei Moldovei, cu titlul de Botosaneanul. La 11 iunie
1924 a devenit episcop al Dunarii de Jos, cu sediul la Galati.
La sf�rsitul lunii august 1947 a fost � pus �n retragere ª prin decretul 1836/10 septembrie 1947, iar
�n ziua de 16 decembrie 1948 si-a dat obstescul sf�rsit.
Arhiereul vicar Vasile Veniamin Pocitan, nascut la 5 decembrie 1870 �n comuna Ciumasi,
Buzau, loctiitor de episcop la Husi, �ntre 1932 - 1934 si arhiereu vicar al Bucurestilor �ntre 1935 -
1948, a fost pensionat �n 1948.
Episcopul Nicolae Popovici de la Oradea s-a nascut la 29 ianuarie 1903 la Biertan, judetul
Sibiu. A urmat cursurile gimnaziale la Dumbraveni, scoala normala la Sibiu, apoi liceul la Brasov si
Academia Teologica la Sibiu, �n 1934 si-a luat doctoratul �n Teologie la Cernauti, dupa care a facut
studii de specializare la Atena, Munchen, Tubingen, Leipzig si Breslau. Œntre 1932 -1936 a fost
profesor de Dogmatica si Apologetica la Academia � Andreiana ª din Sibiu. La 28 aprilie 1936 a
devenit episcop al Oradiei.
Refugiat la Beius �ntre 1940 - 1944, a fost pensionat la 5 octombrie 1950 si trimis, cu domiciliu
obligatoriu, la Manastirea Cheia. A murit la 20 octombrie 1960, la Biertan.
Mitropolitul Visarion Puiu (Victor, numele de botez) s-a nascut la Pascani, �n 27 februarie
1879. Dupa ce a studiat la Seminariile din Roman si Iasi, a urmat cursurile Facultatii de Teologie din
Bucuresti apoi ale Academiei duhovnicesti din Kiev. La 22 decembrie 1905 a fost tuns �n monahism
la Roman, iar �n ziua Nasterii Domnului, �n acelasi an, hirotonit diacon.
Hirotonit preot �n 1908, a devenit vicar al Eparhiei Dunarii de Jos �n 1909, apoi a fost director al
Seminarului Sf. Andrei din Galati, iar mai t�rziu director al Seminarului din Chisinau si exarh al
manastirilor din Basarabia.
La 17 martie 1921 a fost ales episcop al Argesului, �n 1923 episcop al Hotinului cu sediul la
Balti, iar la 17 octombrie 1935 a devenit mitropolit al Bucovinei. �ntre 1942 - 1944 a fost mitropolit al
Transnistriei si de pe aceasta pozitie s-a straduit cu staruinta sa demonstreze ca Transnistria apartine pe
buna dreptate rom�nilor. La 23 august 1944 se afla �n Zagreb, unde a participat la hirotonirea unui
arhiereu pentru Biserica Ortodoxa Croata; a �nteles imediat ce va urma �n tara si s-a vazut nevoit sa se
refugieze �n Apusul Europei.
La 21 februarie 1946 "Tribunalul Poporului" din Bucuresti 1-a condamnat la moarte. Sub
presiunea autoritatilor comuniste, Sf�ntul Sinod 1-a depus din treapta la 28 februarie 1950. A fost
reabilitat �n septembrie 1990.
Œntre 1949 - 1958 a fost �nt�istatatorul Episcopiei Ortodoxe Rom�ne de la Paris, atasata
Sinodului Bisericii Ruse din afara frontierelor, cu sediul la New York. A murit la 10 august 1964.
Teodor Trandafir Scorobet, nascut la C�rtisoara, judetul Sibiu, ales �n 1946 arhiereu vicar al
Arhiepiscopiei Sibiului, cu titlul de Rasinareanul, a fost �nchis de autoritatile maghiare la Cluj,
Oradea si Zambor, �ntre 1916 -1918. �n 1948 a fost scos la pensie fortat.
Tit Simedrea, mitropolit al Bucovinei, nascut �n comuna Naipu, Giurgiu, la 4 septembrie
1886, a studiat la Seminarul Nifon, la Facultatea de Teologie din Bucuresti si la Facultatea de Drept din
Iasi, continu�nd cu cursuri de specializare la Monlpellier si Paris. A slujit ca preot de mir �n parohia
Prunaru, Teleorman, apoi la Blejesti si Movila Peris, Ilfov.
Œntre 1923 - 1925 a fost director al Cancelariei Sf�ntului Sinod. Calugarit �n 1924 la
Manastirea Cernica, la 11 decembrie 1935 a devenit mitropolit al Bucovinei, eu resedinta la Cernauti.
�nteleg�nd ca va fi pus �n disponibilitate din oficiu, s-a retras la 31 iunie 1945. I s-a fixat ca domiciliu
schitul Darvari din Bucuresti.
Pavel Serpe, arhiereu vicar al Bucurestilor din iulie 1947, cu titlul de Ploiesteanul, a fost pus �n
disponibilitate dupa 1948, stabilindu-i-se ca loc de retragere Manastirea Curtea de Arges.
Episcopul Lucian Triteanul, nascut la 15 august 1872 la Razboieni, judetul Alba, a urmat liceul
la Blaj si Sibiu, apoi cursurile Institutului de Teologie din Sibiu si ale Facultatii de Filosofic din
cadrul Universitatii din Budapesta. �n 1923 a fost tuns �n monahism, iar la 29 martie �n acelasi an, ales
episcop al Romanului. Prin decretul Nr. 1836 din 10 septembrie 1947, a fost pus �n retragere

si...culmea....doar pastorul ala se regaseste printre marii romani.....
de preotii ortdocsii a uitat toata lumea....:(

e bine sa ne mai amintim de ei.....poate cu okzia asta si numarul celor kr blameaza ortdoxia va scadea....


ps:si pentru asta trebuie sa-i multumim lui mytcor....

Vasile Manea, Cicerone Ioni�oiu. Martiri �i m�rturisitori ai bisericii din Rom�nia (1948-1989). Biserica ortodox�. Vol.1. Edi�ia a-II-a. Ed. Patmos, Cluj-Napoca, 1998, 213 p. ISBN 973-96911-2-9

SURSA PLAGIATULUI......daca mai doriti, plagiez pana se umple topicul !

De la: mytcor, la data 2009-04-01 00:45:46Vasile Manea, Cicerone Ioni�oiu. Martiri �i m�rturisitori ai bisericii din Rom�nia (1948-1989). Biserica ortodox�. Vol.1. Edi�ia a-II-a. Ed. Patmos, Cluj-Napoca, 1998, 213 p. ISBN 973-96911-2-9

SURSA PLAGIATULUI......daca mai doriti, plagiez pana se umple topicul !

mytcor....e ok ce ai spus pana acum.....lasa-i sa citeasca makr astea doua pagini...
il intreb eu maine pe simi....dak mai vrea...mai postezi.....

ps:apoi astept din partea lui o lista la fel de lunga cu pastorii kr s-au opus comunismului in acelasi mod.....

De la: joanna_dark_2007, la data 2009-04-01 00:34:06si...culmea....doar pastorul ala se regaseste printre marii romani.....
de preotii ortdocsii a uitat toata lumea....:(

e bine sa ne mai amintim de ei.....poate cu okzia asta si numarul celor kr blameaza ortdoxia va scadea....


ps:si pentru asta trebuie sa-i multumim lui mytcor....

...si lui the....

www.crestinortodox.ro/diverse/88385-camera-18-cristelnita-de-bot...

Caracterul f�r� �n�elepciune poate mult, dar inteligen�a f�r� caracter nu valoreaz� nimic - Cicero

De la: The, la data 2009-03-31 23:15:12Ioana, este corect sa-ti aperi ideile ... insa felul in care te adresezi unui alt forumist conteaza. Trebuie sa iei in considerare ca dispretul doare pe altul tot la fel cum te doare si pe tine .... poate daca ai putina rabdare si tact atunci cand susti o idee, vei reusi sa convingi si pe altul de valabilitatea ei.

Este dreptul tau sa te aperi daca cineva te acuza sau te jigneste, insa daca citesti un mesaj al altui forumist .... chiar daca acesta exprima o idee total aiurea ... nu trebuie sa raspunzi folosind cuvinte ... "colorate"

De aceea am reactionat eu acolo in felul acela ... eu nu am nimic cu tine .... intr-un anumit fel , pe acel forum, am incercat sa-ti raspund cu aceeasi moneda .... nu stiu cum sa explic .... acolo atitudinea mea copia atitudinea ta

Sincer consider ca am gresit deoarece eu urasc violenta ... chiar si cea verbala

ceea ce spuneam agresivitatea atrage agresivitati.. iar de multe ori tot asupra celui care le provoaca...
Stiu ca Ioana a inteles asta! e vorba de multa diplomatie!

De la: joanna_dark_2007, la data 2009-04-01 00:13:46

De la: mytcor, la data 2009-04-01 00:02:50volumele sunt in format pdf.....

..nu stiu ce-i ala format pdf....
insa...in cazul preotilor greco-catolici...nu ar fii fost mai simplu sa treak la ortodoxie?

pentru ce sa treaca?...ei s-au nascut in aceasta credinta ...cu ea ramane! Fiecare om isi respecta cultul in care s-a nascut!
Ti-ar placea sa te intrebe cineva din randul greco-catolicilor, de ce nu treci la ei, ca doctrina lor este mult mai buna? Cred ca te-ar deranja o astfel de intrebare. Fiecare cult religios are valorile ei , credinciosului, enoriasului nu-i ramande decat sa-si apere si sa-si respectre credinta in care s-a nascut!
Cu ce sunt ei mai prejos sau noi mai presus fata de ei?

De la: mari_uka, la data 2009-04-01 10:05:54

De la: joanna_dark_2007, la data 2009-04-01 00:13:46

De la: mytcor, la data 2009-04-01 00:02:50volumele sunt in format pdf.....

..nu stiu ce-i ala format pdf....

insa...in cazul preotilor greco-catolici...nu ar fii fost mai simplu sa treak la ortodoxie?

pentru ce sa treaca?...ei s-au nascut in aceasta credinta ...cu ea ramane! Fiecare om isi respecta cultul in care s-a nascut!

Ti-ar placea sa te intrebe cineva din randul greco-catolicilor, de ce nu treci la ei, ca doctrina lor este mult mai buna? Cred ca te-ar deranja o astfel de intrebare. Fiecare cult religios are valorile ei , credinciosului, enoriasului nu-i ramande decat sa-si apere si sa-si respectre credinta in care s-a nascut!

Cu ce sunt ei mai prejos sau noi mai presus fata de ei?

Just, Mariuca scumpita ! Just !







De ce sa fie trecut cineva cu forta din biserica sa in alta biserica ?

Caracterul f�r� �n�elepciune poate mult, dar inteligen�a f�r� caracter nu valoreaz� nimic - Cicero

Joanna
Nu are rost sa facem liste.!!!.Daca BOR era corecta,arata lista cu cei care au inselat voia lui Dumnezeu.!!!Dar au fost capete sus-puse...
Pe mine nu ma afecteaza...spalate pe cap cu ei...DAR CUM MERGI TU LA UN PREOT SA TE SPOVEDESTI,DACA SLUJESTE DIAVOLULUI????Sau scrie pe fruntea lor CURAT....NECURAT.!!!!

symy-apocalipsa.blogspot.ro

Daca preotii savarsesc pacate...o fac in numele lor.
Intr-adevar exista tot felul de preoti corupti..dar parerea mea este ca ei trebui respectati pentru statutul lor de preot . Oricum ei vor raspunde in fata lui D-zeu
Preotii au rolul lor pe care ei trebui sa-l respecte
Preotul ortodox �ndepline�te un rol dublu: pe de o parte, �n virtutea harului sf�nt primit de la episcop prin hirotonie, el este un slujitor al lui Dumnezeu, un reprezentant sau continuator al preo�iei M�ntuitorului, iar pe de alta el este un interpret, delegat al Bisericii, adic� al ob�tii credincio�ilor pe care �i p�store�te, fiindc� el se roag� nu numai �n numele s�u personal ci �i �n numele credincio�ilor �i pentru ei.
Ca reprezentant al credincio�ilor, el prezint� lui Dumnezeu cuvenita ofrand� a acestora, adic� darurile, �nchinarea �i rug�ciunile lor, iar ca vas ales al harului, el transmite credincio�ilor ceea ce vine de la Dumnezeu, adic� harul dumnezeiesc, iertarea p�catelor, via�a ve�nic� �i, �n general, toate darurile spirituale �i bun�t��ile materiale pe care le primim de la Dumnezeu. Preotul slujitor este astfel verig� de leg�tur� �ntre Dumnezeu �i credincios, �ntre cer �i p�m�nt.

De la: joanna_dark_2007, la data 2009-04-01 01:06:15

De la: mytcor, la data 2009-04-01 00:45:46Vasile Manea, Cicerone Ioni�oiu. Martiri �i m�rturisitori ai bisericii din Rom�nia (1948-1989). Biserica ortodox�. Vol.1. Edi�ia a-II-a. Ed. Patmos, Cluj-Napoca, 1998, 213 p. ISBN 973-96911-2-9



SURSA PLAGIATULUI......daca mai doriti, plagiez pana se umple topicul !

mytcor....e ok ce ai spus pana acum.....lasa-i sa citeasca makr astea doua pagini...

il intreb eu maine pe simi....dak mai vrea...mai postezi.....



ps:apoi astept din partea lui o lista la fel de lunga cu pastorii kr s-au opus comunismului in acelasi mod.....

Ioana, de curiozitate am incercat sa caut liste de crestini "pocaiti" (nu numai pastori, din randul pocaitilor au suferit nu numai "popii")si nu prea am gasit.Posibil ca sa nu se fi facut "liste" pe aceste tema, sau daca sunt nu ma pricep sa le gasesc.

Oricum, te asigur ca nu numai Wurmbrand a fost in inchisorile comuniste.

Ascultand predicile lui sau citind cartile scrise de el se poate afla ca foarte multe persoane au fost inchise si si-au pierdut viata in inchisorile comuniste din cauza credintei pe care au avut-o.E adevarat ca multi au iest vii din inchisoare pt ca povestii ce s-a intamplat acolo.


Din 1938 a facut parte din Oastea Domnului (care a fost desfiintata de Biserica Ortodoxa in 1948).
Deoarece miscarea si-a continuat activitatea, Nicolae Moldoveanu a fost arestat in 1959 si condamnat la 12 ani de inchisoare, din care a executat 5 ani.

Traian Dorz
.....�ncep�nd cu anul 1948, c�nd regimul necredintei a preluat puterea politica, sugrum�nd libertatile religioase, si p�na la moartea sa, �n 20 iunie 1989, interdictiile s-au permanentizat si diversificat. Oastea Domnului, miscare a ortodoxiei militante, a fost declarata "secta cea mai periculoasa" si scoasa �n afara Legii pentru ca nu voia sa renunte la crezul ei crestin, ci, dimpotriva, sa-l mentina viu �n constiinta credinciosilor Bisericii noastre bune si strabune. De-a lungul existentei sale zbuciumate, presarata cu scurte pauze, poetul a totalizat peste saisprezece ani de �nchisoare. �n 1959, a fost condamnat la saptesprezece ani de munca silnica pentru �ntreaga lui activitate. Decretul de gratiere generala din 1964 �i va reda libertatea. Va fi �nsa supravegheat pas cu pas si �mpiedicat sistematic sa scrie si sa-si manifeste convingerile sale. Domiciliile fortate, chemarile inopinate la organele de securitate �l vor tine mereu �ntr-o stare de alerta. Interdictiile devin acum si mai suparatoare si umilitoare.

C�ndva, �ntr-un trecut de trista amintire, a nu stiu c�ta "sectie" dintr-un nechemat si obtuz "Comitet Central" al Partidului Comunist, care avea pretentia sa ia locul lui Dumnezeu �n lume, a hotar�t, �ntr-o sedinta de pomina, "axata pe problemele muncii scriitoricesti", ca numitul Traian Dorz, fiind un mistic retrograd, n-are dreptul sa scrie, ba, mai mult, n-are nici talent!! Era ca si cum cineva ar porunci soarelui sa nu mai lumineze sau izvorului cristalin sa nu mai curga, sau vulcanului sa nu mai erupa!

Astfel, dupa cum afirmam �n r�ndurile precedente, mai bine de saptesprezece ani si alti ani grei de presupusa libertate, acesti oameni nesabuiti s-au jucat "de-a privighetoarea si colivia" cu poetul Traian Dorz. Dar c�ntaretul �ncatusat n-a putut fi oprit. El a devenit, cum spunea un admirator al sau, "o harfa sp�nzurata de-o streasina de �nchisoare", vorbind �ntregii lumi despre credinta �n Hristos si despre calvarul Rom�niei crestine.

�n pauzele de "libertate", cu domiciliul obligatoriu la Livada Beiusului, trudind din zori si p�na-n noapte la muncile c�mpului, seara, �ntors acasa istovit, "cu m�ini batatorite de sapa si de ger", dupa o cina frugala, se aseza �n pat, unde, acoperindu-se complet cu patura, la lumina lanternei, �si scria poeziile si meditatiile crestine. Militianul sau paznicii de noapte, daca zareau cumva vreo luminita �nauntru, bateau �n geam, aduc�ndu-i aminte ca "n-are voie sa scrie!". Trebuia sa doarma, sa fie bun de munca a doua zi pe "ogoarele �nfratite si �nfloritoare ale colectivei".

www.viatavesnica.ro/vezi-biografie-36.html

te asigur ca mai gasesc multe articole daca caut

Aceasta este versiunea html a fi�ierului www.stavropoleos.ro/files/Martiri%20pentru%20Hristos.pdf.
G o o g l e genereaz� automat versiuni html ale documentelor c�utate pe Web.
Page 1
1
ierom. Iustin Marchi�
Martiri pentru Hristos �n Rom�nia comunist�
(Conferin�� � Bose, ITALIA, octombrie 2008)
Regimul comunist �i logica persecu�iei anticre�tine
Secolul XX a fost secolul martirilor �i �n Rom�nia. Intrat� �n sfera sovietic� la 23 aug.
1944, �ara a fost dominat� p�n� �n dec. 1989 de puterea comunist� care a avut acela�i profil de
regim totalitar, pseudo-democratic �i cu o ideologie materialist-ateist� ca toate regimurile politice
instalate de tancurile sovietice �n �ntreg estul Europei. Spre deosebire de Rusia comunist�, unde
regimul comunist a fost instaurat prin revolu�ie, �n ��rile satelit, cum a fost �i Rom�nia, acesta a
fost impus printr-o ac�iune organizat�, programat� �i riguros controlat�. Maturizat� �n Rusia,
puterea comunist� a putut fi mult mai eficient� �n teritoriile anexate, sub toate aspectele, inclusiv
sub cel al represiunii.
Instaurat prin alegeri pseudo-democrate la 6 martie 1945, noul regim a identificat imediat
adversarii �i a trecut la anihilarea lor. Pe l�ng� partidele istorice �i personalit��ile vechiului regim,
Biserica a f�cut obiectul unei preocup�ri insistente. �n principal dou� au fost modalit��ile prin
care noul stat comunist inten�iona s� transforme �ara �i pe oamenii ei �n conformitate cu propriul
program �i propria religie ateist�: suprimarea oponen�ilor, a elitelor culturale, intelectuale,
spirituale �i remodelarea institu�ional� a tuturor dimensiunilor vie�ii economice �i sociale. Un
prim val de arest�ri masive a fost declan�at imediat dup� 23 aug. 1944, c�nd sute de oameni ai
Bisericii au fost condamna�i pentru presupuse culpe de ordin politic (simpatii legionare,
na�ionaliste). Congresul �efilor cultelor din Rom�nia (16-17 oct. 1945), care trebuia s�
demonstreze propagandistic libertatea religioas� instaurat� de noul regim, a adus o relaxare a
acestui prim val de represiune.
Odat� cu abdicarea Regelui �i instalarea definitiv� a regimului comunist �n 1948, ac�iunile
represive devin sistematice �i vizeaz� remodelarea de ansamblu at�t a Bisericii c�t �i a �ntregii
societ��i printr-o serie de �reforme� care s-au succedat �n ritm alert: reforma agrar�, monetar�, a
propriet��ii (na�ionalizarea), a economiei (industrializarea socialist�), a �nv���m�ntului �i desigur
a Bisericii. Institu�ia e reconfigurat� printr-un nou statut, o nou� organizare prin care i se
Page 2
2
amputeaz� orice expresie social� (activit��ile educative, caritativ-sociale fiindu-i cu des�v�r�ire
interzise). Ambi�ia declarat� a noii puteri era de a trece dincolo de sfera strict� a politicului �i
economicului �i a schimba �nse�i parametrii antropologici ai fiin�ei umane, orchestr�nd pentru
aceasta un program de �reeducare� f�r� precedent, extins la scara �ntregii societ��i, prin care se
c�uta dob�ndirea controlului asupra con�tiin�elor �i ob�inerea �omului nou� de tip comunist.
Ateismul militant al regimului era �n fond o religie �n negativ aflat� �n raport concuren�ial cu
orice alt� credin�� religioas� �i cu cre�tinismul �n primul r�nd. Puternic conotat ideologic, regimul
comunist se va angaja prioritar �n aceast� direc�ie. Represiunea politico-ideologic�, cu toat�
paleta ei de atrocit��i merg�nd de la arest�ri, torturi, condamn�ri abuzive, �i culmin�nd cu
suprimarea fizic� a celor viza�i, era o component� esen�ial� a ac�iunilor de �reeducare� (cum de
altfel s-a �i intitulat sinistrul experiment de dezumanizare desf�urat �n anii 50 �n penitenciarul de
la Pite�ti), �i �i viza �n principal pe oamenii Bisericii. Regimul voia s� st�p�neasc� total min�ile �i
sufletele oamenilor. De�i Biserica a fost formal �i institu�ional acceptat� �i tolerat� de statul
comunist, cre�tinii au fost practic �n stare de persecu�ie pe toat� durata puterii comuniste din
Rom�nia.
Schi�� a unei cronologii a persecu�iei
Persecu�ia a fost constant�, sistematic� �i de intensit��i variabile. Cea mai dur� �i mai
s�ngeroas� s-a consumat �n anii 50 c�nd temni�ele comuniste au fost umplute de mii de preo�i,
monahi sau simpli credincio�i de toate confesiunile, aresta�i pentru delicte de con�tiin�� camuflate
�n spatele unor sentin�e pentru culpe de ordin politic, pentru c� oficial �n Rom�nia comunist� nu
exista persecu�ie religioas�. Scenariul unei astfel de condamn�ri se desf�ura dup� c�teva
constante: cel arestat (de regul� noaptea pentru a amplifica efectul psihologic) era constr�ns �n
urma unui interogatoriu desf�urat sub presiune �i tortur� (fizic� �i psihologic�) s� recunoasc� tot
ceea ce doreau anchetatorii. �n general pentru ortodoc�i acuzele erau de legionarism, iar pentru
catolici de spionaj �n favoarea Vaticanului.
Primul val de represiune diminueaz� �n anii �53 � 54, dup� ce mi�carea de rezisten��
armat� din mun�i a fost anihilat� �n totalitate. La sf�r�itul acestui interval este lichidat� practic �i
�ntreaga elit� cultural� �i politic� a ��rii, inclusiv ierarhia Bisericii greco-catolice, fie prin execu�ii
directe, fie indirect prin exterminare �n regimuri de deten�ie atroce (cum a fost penitenciarul de la
Page 3
3
Sighet). La 29 oct. 1952 moare �n �nchisoare filozoful cre�tin Mircea Vulc�nescu �n urma unei
tuberculoze instalate dup� ce mai multe nop�i de iarn�, �ntins pe cimentul temni�ei, a �inut pe
pieptul s�u un alt de�inut grav bolnav, salv�ndu-i via�a. Ultimele sale cuvinte au fost �s� nu ne
r�zbuna�i�. La 16 mai 1954 moare tot �n �nchisoare monseniorul Vladimir Ghika. Arestat la 18
nov. 1952 �n drum spre locuin�a unui bolnav, �i condamnat la 3 ani de temni�a pentru acuza de
�spionaj �n favoarea Vaticanului�, torturat pentru a recunoa�te culple imaginare, b�tr�nul prin� de
80 de ani se stinge din via�� �n urma unui regim de deten�ie exterminator.
Al doilea val de represiune declan�at la sf�r�itul anilor 50, va avea �n centrul s�u una din
cele mai semnificative mi�c�ri de rena�tere spiritual�, gruparea �Rugul Aprins�. Mentorul s�u,
Alexandru Teodorescu, alias Sandu Tudor, ziarist �i polemist redutabil, cu vederi de st�nga �n
perioada interbelic�, c�lug�rit cu numele Agaton �n 1948, arestat prima dat� �n 1950, eliberat �n
1952, va �mbr�ca schima mare la Sih�stria Neam�ului �i se va stabili pe Rar�u de unde cobora
frecvent �n Bucure�ti pentru reuniunile asocia�iei �Rugul Aprins� (coagulat� la m�n�stirea Antim,
Bucure�ti �n jurul lui Daniil Sandu Tudor �i av�ndul la �nceput �n centru pe un c�lug�r rus
refugiat, Ioan Kulighin, care a adus ini�ierea �n Rug�ciunea isihast�, asocia�ia a reunit mari
personalit��i ale culturii �i spiritualit��ii rom�ne�ti. Principalul mod de manifestare erau
conferin�ele pe teme de spiritualitate, isihasmul �i rug�ciunea inimii. Interzis� �n 1948 �i
desfiin�at� practic prin plecarea animatorului ei, Daniil Sandu Tudor �n Moldova, �ntrunirile ei
vor fi reluate �ntr-un cadru restr�ns dup� 1955 �n casa fam. Mironescu de unde Sandu Tudor �i
este arestat �mpreun� cu alte 15 persoane �n 13-14 iunie 1958. �n fapt un simplu cenaclu de
lectur� �i colocvii pe teme filocalice, acesta a atras aten�ia pentru faptul c� promova o
spiritualitate isihast� ce contrazicea formalismul ritualist �ng�duit Bisericii.
O alt� dimensiune a ac�iunii lui Daniil Sandu Tudor ce deranja regimul comunist era
proiectul s�u formativ-educativ de atragere �n m�n�stiri a tinerilor intelectuali �i a-i mobiliza
pentru o intens� munc� de traduceri din sfin�ii p�rin�i, precum �i a Bibliei. De�i nimic din
activitatea sa nu contrazicea cadrul legal comunist, membrii grupului sunt condamna�i la pedepse
�ntre 5 �i 25 ani pentru activitate de tip legionar (condamnare ironic� pentru cineva ca Daniil
Sandu Tudor care a scris sistematic �mpotriva legionarilor chiar atunci c�nd ace�tia erau la
putere!), ostil� clasei muncitoare. �ntr-un proces verbal al anchetatorului grupului s-a g�sit
urm�toarea not�: �Rug�ciunea inimii reprezint� forma cea mai exagerat� a Ortodoxiei, fiind
potrivnic� �i d�un�toare actualului regim prin aceea c� cei ce ajungeau s� practice aceast�
Page 4
4
rug�ciune �n mod corect trebuia ca tot timpul �n afara orelor de somn s� repete �n g�nd aceast�
rug�ciune. Acest lucru duce la ruperea de regim �i chiar de orice activitate, �n special de cea
politic� (citat dup� George Enache, Ortodoxie �i putere politic� �n Rom�nia contemporan�,
Nemira, 2005, p. 396-397). Afirma�ia anchetatorului este �n cel mai �nalt grad semnificativ�
pentru incompatibiltatea profund� dintre via�a cre�tin� autentic� �i modelul propus de comuni�ti.
Sandu Tudor prime�te condamnarea cea mai mare de 25 de ani de deten�ie �i moare �n
�nchisoarea de la Aiud, la 16 noi. 1962.
Din lotul �Rugului Aprins� au f�cut parte printre al�ii: poetul �i medicul Vasile
Voiculescu (n. 13 oct. 1884, condamnat �n 1958 la 5 ani temni�� grea pentru c� a �uneltit contra
ordinii sociale�, argumentul prezentat de acuzare �n instan�� fiind �poeziile duhovnice�ti ale dlui
V.Voiculescu�, contacteaz� un tbc la coloan� �i va muri la scurt timp dup� eliberare. Defini�ia
vie�ii sale a fost �s� nu treac� nici o zi f�r� s� faci o fapt� bun�). Studen�ii pe atunci �i viitorii
mari duhovnici: Roman Braga, Sofian Boghiu, Arsenie Papacioc, Benedict Ghiu� �i p�rintele
Dumitru St�niloae, supravie�uiesc temni�ei. La momentul arest�rii, marele teolog avea 55 ani. �n
1947 se mutase la Bucure�ti dup� ce la presiunile liderilor comuni�ti ai vremii a fost silit s�
p�r�seasc� Sibiul �i Facultatea de Teologie de aici, unde fusese profesor �i decan. La Bucure�ti
vine �n contact cu membrii Rugului Aprins �i particip� la c�teva din reuniunile grupului. E arestat
pe 4 sept. 58 pentru �activitate du�m�noas� �i uneltire contra ordinii sociale concretizate �n
articolele scrise la revista �G�ndirea� �i participarea la �nt�lnirile membrilor �Rugului Aprins�
unde aveau loc �discu�ii defavorabile la adresa regimului popular-democrat� cu care el �a fost de
acord� (dup� G. Enache, op.cit., p. 442-443). Prin sentin�a din 8 nov. 1958, pr. Dumitru St�niloae
e condamnat la 5 ani de munc� silnic�. Din fericire supravie�uie�te temni�ei �i este eliberat �n 15
ian. 1963. La data eliber�rii avea 60 de ani. Episodul carceral al p�rintelui Dumitru St�niloae, ca
�i al �ntregului grup ce i-a reunit pe membrii �Rugului Aprins� arat� c� �ns�i lectura, editarea
Sfin�ilor P�rin�i, via�a duhovniceasc� propriu-zis� erau considerate o amenin�are at�t de mare
�nc�t cei care �i le asumau riscau �nchisoare �i moartea ca du�mani ai regimului comunist.
Via�a duhovniceasc� este pedepsit� �i la nivel institu�ional prin decretul 410 din 1959
c�nd monahismul e aproape desfiin�at �i mii de monahi �i monahii sunt alunga�i din m�n�stiri.
Dup� 1965 persecu�ia anticre�tin� a diminuat �n Rom�nia pentru c� regimul comunist
intr� �ntr-o alt� zodie, cea a na�ional-comunismului lui Nicolae Ceau�escu. Aspir�nd la
Page 5
5
autonomie fa�� de Moscova (manifestat� deschis cu episodul glorios al opozi�iei fa�� de invadarea
Cehoslovaciei din 1968) acesta caut� sprijin �n Occident dar pentru a-l ob�ine trebuie s� relaxeze
m�car aparent situa�ia drepturilor omului �n interior, �i astfel linia represiunii dure anterioare e
abandonat� �n favoarea unei supravegheri stricte extinse la �ntreaga societate. Mul�i dintre cei
prigoni�i au fost elibera�i �i �i-au reluat slujirea la altar dupa 1964, c�nd �nchisorile politice au
fost lichidate. Dar Securitatea a continuat s�-i urm�reasc�, mai mult sau mai pu�in discret,
supravegherea �i anchetele lor au durat �n unele cazuri p�n� �n 1989. Erau mari duhovnici, mari
predicatori sau mari c�rturari; unii au ajuns ierarhi, al�ii arhimandri�i, al�ii parohi exemplari �i pot
fi considera�i adev�ra�i r�scump�r�tori ai vremurilor. Libertatea relativ� a deceniului �apte a
secolului trecut era �ns� atent controlat�. Biserica nu mai era �ntemni�at� la propriu, chiar dac�
spiritualitatea ei este considerat� �n continuare periculoas�. �nsu�i termenul �mistic� cre�tin� e
interzis �i �n lucr�rile sale p�rintele Dumitru St�niloae trebuie s� recurg� la sinonime pentru a-i fi
acceptate la publicare. �nntr-un fel, Biserica primise prin diferite �ngr�diri aspectul unei
�rezerva�ii�, statul impiedic�nd �n fapt o real� libertate religioas�, care ar fi presupus o
manifestare vizibil� a credin�ei �n cetate. Eliminarea religiei din �coli �i diferite opreli�ti �n
catehizarea tinerilor au dus �n timp la formarea unor genera�ii �nstr�inate de valorile cre�tine.
Problemele recuper�rii memoriei
C�derea regimului comunisto-ceau�ist �n decembrie 89 a deschis o vast� ac�iune de
recuperare �i salvare a memoriei colective concomitent cu o ampl� dezbatere public� asupra
istoriei recente a Bisericii. Multe teme se afl� �nc� �n dezbatere din pricina ambiguit��ii lor
inevitabile �n contextul epocii, cum sunt figura patriarhului Iustinian Marina (1946 - 1977) �i
sensul apostolatului social promovat de el, sau dimensiunea colabor�rii clericilor cu fosta
securitate mai ales �n perioada ceau�ist�.
Pentru c� persecu�ia �i represiunea religioas� din anii 50 s-au f�cut de obicei sub acuza de
legionarism ca parte a strategiei minciunii generalizate a regimului, marea majoritatea a dosarelor
oamenilor bisericii instrumentate �n epoc� poart� aceast� acuz� aplicat� chiar celor care nu au
avut manifestat niciodat� simpatii de acest gen. Din p�cate, verdictul dat de represiunea
comunist� continu� s� greveze memoria acestor martiri gener�nd reticen�e �i ezit�ri �n aprecierea
lor. Faptul c� dosarele de anchet� sunt astfel construite �nc�t s� impun� un verdict prestabilit face
Page 6
6
ca recursul la arhivele fostei securit��i (fapt devenit posibil dup� �nfiin�area Consiliului de
Studierea Arhivelor Securit��ii) s� nu fie relevant luat izolat. �n aceste dosare se afl� doar o parte
de adev�r, cea dorit� de anchetatori. Cealalt� parte se afl� �n alte arhive, ale �nchisorilor, ale
tribunalelor, spitalelor, �n documentele administra�iei cimitirelor �i mai ales �n amintirile,
memoriile �i m�rturiile supravie�uitorilor. Fiecare caz �n parte presupune o munc� laborioas� de a
separa minciuna de adev�r, minciuna comunist�, diabolic� (diavolul e tat�l ei) de adev�rul
m�rturisitorilor lui Hristos. �n cei aproape 20 de ani scur�i de la c�derea regimului comunist, o
�ntreag� literatur� a memoriilor din �nchisorile comuniste a v�zut lumina tiparului. S-a �nfiin�at un
institut de cercetare a totalitarismului.
�ntocmirea unor liste ale preo�ilor aresta�i a fost mereu �n aten�ia �i preocuparea
istoricilor rom�ni dup� 1989. Cercet�torii Institutului Na�ional pentru Studiul Totalitarismului au
str�ns date din publica�ii, bro�uri, memorii sau arhive personale �i au publicat articole �n
periodice. Treptat au �nceput s� apar� �i studii sau volume �n care erau prinse rezultatele acestei
munci de investigare a trecutului.
M�rturisitori de dup� gratii. Slujitori ai Bisericii �n temni�ele comuniste ap�rut �n
suplimentul revistei Renasterea, publicat de Paul Caravia, diac. �tefan Iloaie �i Virgiliu
Constantinescu �n 1995, a fost o prim� lucrare care cuprindea un num�r considerabil de slujitori
cre�tini de toate confesiunile. I-a urmat dic�ionarul statistic intitulat Biserica �ntemni�at�.
Rom�nia: 1944-1989, alc�tuit �n 1998 de Paul Caravia, Virgiliu Constantinescu �i Flori St�nescu
(sub egida Institutului National pentru Studiul Totalitarismului) �n care erau inregistrate 2544 de
persoane, f�r� limitari confesionale, �ntre care 2398 de preo�i (ortodoc�i � 1725; greco-catolici �
226; romano-catolici � 165; protestan�i �i neoprotestan�i � 90; de alte religii � 36). De�i neinclu�i
�n articolele dic�ionarului, sunt men�iona�i �n studiul introductiv �i 31 de ierarhi ortodoc�i sco�i
din scaun (sechestra�i sau exila�i, unii mor�i �n �mprejur�ri pe c�t de obscure, pe at�t de suspecte,
ca Irineu Mih�lcescu sau Nicolae Popovici), peste 1500 de cazuri de personal ecleziastic epurat,
precum �i 60 de monahi despre care se �tie cu certitudine c� au sprijinit mi�carea na�ional� de
rezisten��. Remarcabil� e lucrarea monumental� a lui Cicerone Ioani�iu, intitulat� Victimele
terorii comuniste. Aresta�i, tortura�i, �ntemni�a�i, uci�i, dic�ionar ap�rut �n 9 volume (p�n� la
litera R), ca �i volumele: Vasile Manea, Cicerone Ioni�oiu, Martiri �i m�rturisitori ai bisericii din
Rom�nia (1948-1989). Vol.1Biserica ortodox�. (Edi�ia a-II-a. Ed. Patmos, Cluj-Napoca, 1998,
213 p. ISBN 973-96911-2-9) �i Preot prof. dr. Ioan Bota, Cicerone Ioni�oiu, Martiri �i
Page 7
7
m�rturisitori ai bisericii din Rom�nia (1948-1989). Vol. 2. Biserica Rom�n� Unit� cu Roma,
Greco-Catolic�. Biserica Romano-Catolic�. (Edi�ia a-II-a. Ed. Patmos, Cluj-Napoca, 1998, 219
p. ISBN 973-96911-3-7).
Vasile Manea public� �n 2000 o lucrare dedicat� Preo�ilor ortodoc�i �n �nchisorile
comuniste, iar Cristina P�iu�an �i Radu Ciuceanu public� �n 2001, Biserica Ortodox� Rom�n�
sub regimul comunist. Vol I. 1945-1958 care con�ine 181 rapoarte informative ale Securiit��ii
privind activitatea instu�iilor BOR, a ierarhilor �i preo�ilor �n anii instaur�rii �i impunerii puterii
comunsite.
Mai recent au ap�rut �i lucr�ri de analiz� �i interpretare nu doar culegeri de documente:
George Enache, Ortodoxie �i putere politic� �n Rom�nia contemporan� (Ed. Nemira, Bucure�ti,
2004), Adrian Nicolae Petcu (coord.), Partidul, Securitatea �i Cultele: 1945-1989 (Ed. Nemira,
Bucuresti, 2005), Cristian Vasile, Biserica Ortodox� Rom�n� in primul deceniu comunist (Ed.
Vremea, Bucure�ti, 2005).
Slujitorii catolici sau protestan�i, cei de confesiune greco-catolic� �ntemni�a�i �n perioada
comunist� erau la r�ndul lor inclu�i �n listele, volumele �i studiile publicate. �n acela�i timp,
lucr�rile generale despre rezisten�a �mpotriva comunismului dedic� pagini �nsemnate clericilor �i
celor mor�i pentru credin��.
�n 1999 se �nfiin�eaz� Consiliul Na�ional pentru Studierea Arhivelor Securit��ii care
deschide calea unei cercet�rii sistematice �i mediate institu�ional. Dac� la �nceputul investigarea
se �ntemeia �n mare parte pe materiale de istorie oral� �i pe scrieri memorialistice, de acum, prin
accesul direct la arhive, �ncepe o etap� a document�rii temeinice �i a studiului �tiin�ific,.
Este important de spus c� inten�ia elabor�rii unei lucr�ri care s� surprind� suferin�a
m�rturisitorilor cre�tini �n timpul regimului comunist a existat �nc� din timpul celui de-al doilea
r�zboi mondial. Dup� eliberarea Basarabiei de trupele sovietice, �n 1943 li s-a cerut urma�ilor
clericilor �i cre�tinilor persecuta�i s� ajute la �ntocmirea unui �martirolog al Bisericii basarabene�,
prin adunarea datelor referitoare la cei martiriza�i, schingiui�i sau deporta�i de puterea ateist�. Nu
se �tie dac� ini�iativa a ajuns la vreun sf�r�it, dar �n presa basarabean� au ap�rut �n anii 1942-
1943 liste cu preo�i ortodoc�i basarabeni aresta�i, deporta�i sau uci�i �n timpul st�p�nirii sovietice
pe care autorii prezentului volum le-au folosit.
Page 8
8
Memoria martirilor din perioada comunist� �n preocuparea Bisericii � un martirologiu
ecumenic
Istoria Bisericii Ortodoxe Rom�ne, s-a aflat �i �n aten�ia unor istorici �i cercet�tori din
afara Bisericii, unele informa�ii �i interpret�ri au fost poate gre�it preluate sau distorsionate,
rezultate din necunoa�terea istoriei Bisericii �i a specificului organiz�rii acesteia. De aceea era
firesc ca punctul de vedere al Bisericilor s� fie cunoscut tuturor celor care se ocup� de perioada
comunist� �i Biserica era cea care avea datoria de a-l face cunoscut, de a-�i prezenta �i interpreta
propria istorie. �n 2007, Editura Institutului Biblic �i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Rom�ne a
publicat un volum de aproape 800 de pagini �nchinat martirilor pentru Hristos din Rom�nia �n
timpul regimului comunist ateu. Este prima �ncercare sistematic� din partea Bisericii de asumare
a trecutului de asemenea propor�ii, fiind deopotriv� un gest de cunoa�tere �i o datorie moral� fa��
de cei care au m�rturisit pentru Hristos �n anii prigoanei comuniste. Remarcabil este mai ales
faptul c� ne afl�m �n fa�a unei prime �ncerc�ri de dep�ire a limitelor confesionale �ntr-o lucrare
care s� redea printr-un ecumenism al memoriei, ecumenismul persecu�iei �i al martiriului. Ea a
unit �n paginile ei pe martirii tuturor bisericilor istorice din Rom�nia � Biserica Ortodox�,
Biserica Romano-Catolic� �i Biserica Evanghelic� de confesiune augustan�. S-a dorit �i prezen�a
Bisericii greco-catolice unit� cu Roma, dar dup� afirma�ia editorului, partea greco-catolic� nu-ar
fi reu�it s� prezinte la timp propria contribu�ie. Lucrarea a ap�rut cu binecuv�ntarea Patriarhului
BOR de atunci, PF P�rinte Teoctist, a Arhiepiscopului �i Mitropolitului Romano-Catolic de
Bucure�ti, �PS Ioan Robu �i a Episcopului Bisericii Evanghelice C.A. din Rom�nia, Excelen�a Sa
Cristoph Klein. Comitetul de redactare a reunit la r�ndul s�u ierarhi �i preo�i ortodoc�i, catolici �i
protestan�i. Din cei peste 240 de martiri cre�tini prezen�i �n volum, 207 sunt ortodoc�i, 30 catolici
�i 4 protestan�i evanghelici, majoritatea clerici �i monahi.
Ini�iator �i editor al proiectului este o asocia�ie a unor germani catolici din sud-estul
Europei a c�ror membrii provin din diferite ��ri ale Europiei de sud-est (Ungaria, Iugoslavia �i
Rom�nia). St Gerhard�s Werk, de pe l�ng� Episcopia Romano-Catolic� de Tottenburg-Stuttgard,
sus�inut� de bisericile istorice din Rom�nia, declan�eaz� �n anul 2003 o ampl� munc� de cercetare
a arhivelor confesionale �i a celor ale Securit��ii pentru a identifica clerici �i laici m�rturisitori
pentru Hristos care au suferit �n timpul regimului comunist De aici a pornit ideea al�tur�rii
Page 9
9
tuturor biografiilor �ntr-un volum, un martirologiu asem�n�tor celor deja ap�rute �n ��ri precum
Italia, Austria sau Germania.
�n �nt�lniri de lucru succesive s-au stabilit criteriile potrivit c�rora poate fi dat statutul de
martir pentru Hristos unei persoane. Astfel s-au convenit, pe temeiuri teologice �i canonice,
definitorii �n stabilirea martirajului, trei criterii, care au fost aprobate de to�i reprezentan�ii
Bisericilor Cre�tine din Rom�nia participante la acest proiect editorial: moartea prin violen��
(martyrium materiateliter), ura fa�� de credin�� manifestat� de prigonitori (martyrium formaliter
ex parte tyranni) �i aceptarea con�tient� a voin�ei lui Dumnezeu (martyrium formaliter ex parte
victimae). Pentru elaborarea documenta�iei, adunarea materialelor �i �ntocmirea biografiei fiecare
Biseric� �i-a denumit reprezentan�ii care la r�ndul lor au desemnat un colectiv de cercet�tori, care
au consultat dosare ale Arhivelor confesionale, Arhivelor Securit��ii �i Arhivelor Statului, arhive
de familie, colec�ii de reviste din perioada interbelic� dar �i din anii de dup� 1989, scrieri �i
�nsemn�ri memorialistice, au interogat martori ai epocii �i �n final au elaborat sute de biografii
fundamentate �i verificate istoric. A fost un proiect ecumenic care �i-a asumat, pe de o parte,
recuperarea martirajului cre�tin din anii comunismului �i, pe de alt� parte, reconcilierea
religioas�, �n volum fiind prezen�i martiri ortodoc�i, romano-catolici �i lutherani.
Fi�ele cuprinse �n lucrare cuprind o diversitate de portrete �i destine. Unii preo�i au ajuns
�n �nchisori doar pentru c� erau socoti�i chiaburi sau pentru c� au sprijinit rezisten�a
anticomunist� din mun�i. Al�ii pentru c� au de�inut sau publicat lucr�ri care ar�tau adev�rata fa��
a comunismului din Rusia interbelic�. Li s-a repro�at unora dintre preo�ii �ntemni�a�i activitatea
lor legionar� sau apartenen�a la Partidul Na�ional ��r�nesc, ori faptul c� au f�cut propagand�
liberal�. Altora c� s-au opus colectiviz�rii ori c� au �mprumutat o revist� religioas� unui vecin.
Monahii erau socoti�i elemente du�m�noase, greu de �nregimentat, m�n�stirile focare de
misticism �i pietate, greu controlabile, astfel c� monahii trebuiau compromi�i �i m�n�stirile
defiin�ate. �n acei ani, doar pentru c� erai credincios sau teolog deveneai suspect, erai etichetat
drept legionar �i anticomunist, �i puteai fi urm�rit, anchetat, �nchis �i supus unor torturi
�nsp�im�nt�toare. Aceste destine sunt surprinse �n paginile volumului dedicat martirilor pentru
Hristos �i depun m�rturie, fiecare dintre ele, pentru o via�� de jertf� pentru Biseric� �i credin��.
Page 10
10
Ca pentru �ntreaga Rom�nie, �i pentru Biserica Catolic� anul 1948 a fost un moment de ruptur�,
atunci regimul comunist ini�iaz� �i pune �n practic� o serie de ac�iuni de adversitate f��i�� fa�� de
Biseric�. Biserica catolic� este lovit� prin denun�area unilateral� a Concordatului dintre Rom�nia
�i Sf�ntul Scaun, prin �nchiderea Seminariilor catolice, a celorlalte �coli catolice de tradi�ie, prin
desfiin�area congrega�iilor religioase �i �nchiderea institutelor patronate de acestea: �coli, spitale,
clinici, opere de caritate, azile, prin desfiin�area presei catolice �i a tuturor ascocia�iilor laice de
tradi�ie, dar �i prin confiscarea propriet��ilor Bisericii, mobile �i imobile � cl�diri, terenuri,
biblioteci, arhive etc. Documentele de arhiv� confirm� modul brutal �n care autorit��ile comuniste
au ac�ionat �ncep�nd cu anul 1948-1949 �mpotriva ierarhiei catolice �i a celei a bisericii
evanghelice, a clerului, a ordinelor monahale. Pe de alt� parte, cei care au reu�it s� scape de
represiunea Securit��ii, reprezentan�i ai unor institu�ii de prestigiu care f�cuser� istorie �n �ara
noastr� au p�r�sit �n acea perioad� Rom�nia, urm�nd calea exilului.
Martirologiul rom�n editat �n 2007 face o adev�rat� repara�ie moral�, pentru c� dac� e
adev�rat c� �Martirii fac Biserica credibil� �n fa�a lumii� aceasta se datoreaz� �i faptului c� prin
astfel de lucr�ri ei tr�iesc acum �n memoria noastr�. Cu prilejul comemor�rii martirilor secolului
XX (din 2000, de la Colosseumul din Roma) Papa Ioan Paul al II-lea a amintit c� e de datoria
noastr� s� nu-i uit�m �i, mai mult, s� le fix�m memoria �n scris, pentru posteritate. Pentru c�
numele multora sunt necunoscute, ale altora au fost denigrate de c�tre persecutori, care au
�ncercat s� le discrediteze martirajul. �i de aceea memoria martiriului lor r�m�ne datoria noastr�.
Departe de a fi exhausitiv, acest volum editat de Patriarhia Ortodox� Rom�n� e un prim pas pe
calea reconciliatoare a recuper�rii unei memorii ecumenice a celor care, asemenea cre�tinilor din
primele veacuri, au m�rturisit cu pre�ul vie�ii lor credin�a �n Hristos cel �nviat.

CAMY
In Biblie STA SCRIS:"Caci este un singur DUMNEZEU,si este un singur MIJLOCITOR intre Dumnezeu si OAMENI:OMUL ISUS HRISTOS"....1Timotei2/5

Camy....scrie cumva ca intre mine si Dumnezeu sta un POPA????????????????????????????????????????????????????Sau in cine sa ma incred in BIBLIE SAU IN POPA?????????????????????? Sau nu ai atata intelepciune sa intelegi CUVANTUL LUI DUMNEZEU...???

symy-apocalipsa.blogspot.ro

De la: mari_uka, la data 2009-04-01 10:05:54

De la: joanna_dark_2007, la data 2009-04-01 00:13:46

De la: mytcor, la data 2009-04-01 00:02:50volumele sunt in format pdf.....

..nu stiu ce-i ala format pdf....
insa...in cazul preotilor greco-catolici...nu ar fii fost mai simplu sa treak la ortodoxie?

pentru ce sa treaca?...ei s-au nascut in aceasta credinta ...cu ea ramane! Fiecare om isi respecta cultul in care s-a nascut!
Ti-ar placea sa te intrebe cineva din randul greco-catolicilor, de ce nu treci la ei, ca doctrina lor este mult mai buna? Cred ca te-ar deranja o astfel de intrebare. Fiecare cult religios are valorile ei , credinciosului, enoriasului nu-i ramande decat sa-si apere si sa-si respectre credinta in care s-a nascut!
Cu ce sunt ei mai prejos sau noi mai presus fata de ei?

Foarte corect ce spui tu M�riuka!!! Dac� nu exist� respect �i �n�elegere, nici m�car �ntre cre�tini....atunci cum s� a�tep�i respect de la islami�ti sau alte religii????!!!!!
Avem nevoie de toleran��. Nu conteaz� la cine se roag� sau dac� se roag� cineva.....conteaz� umanismul de care d� dovad�! C�t �i �n ce m�sur� te po�i baza pe acea persoan�, la nevoie. ....C�t �i �n ce m�sur� acea persoan� se poate baza pe ajutorul t�u, al meu...al nostru!!!!

C�nd toat� lumea g�nde�te la fel �nseamn� c� nimeni nu g�nde�te.

De la: joanna_dark_2007, la data 2009-04-01 00:16:44nici gheorghiu dej si nici ceausescu nu au avut nimik cu ortodoxia.....
si nu au inchis toti preotii ci doar pe cei kr s-au opus regimului...cu restul nu aveau nimik..
insa...in cazul bisericii greco catolice lucrurile stau altfel....aceasta biserik a fost unita cu forta cu biserik ortodoxa....
unii preoti greco-catolici au refuzat unirea....insa...nu ar fii fost mai simplu sa o accepte?

Pentru Ioana.....

Nu stiu ce istorie studiezi la facultatea pe care o urmezi insa... esti cam mica sa-ti dai cu parerea obiectiva despre anumite probleme pe care nu el cunosti si stapanesti indeajuns. Importanta Bisericii Greco-Catolice in Transilvania austro-ungara si mai apoi unita cu Romania este mare. Nume ca Inocentiu Micu, Iuliu Maniu, Coposu, sau a celor din Scoala Ardeleana (greco catolici cu totii) au adus un aport important culturii si politicii din ultimii 150 de ani.
Iti recomand o carte a lui Ovidiu Bozgan, poate ai auzit de el:Cronica unui esec previzibil. Romania si Sfantul Scaun in perioada pontificatului papei Paul al VI-lea (1963-1978). E o carte foarte bine documentata, cu multe surse (asa cum ii sade bine unui istoric).

In ce priveste trecerea de la o Biserica la alta eu cred ca Biserica Ortodoxa a savarsit abuzuri fata de Biserica Greco-Catolica. Fidelitatea Patriarhilor Iustin si Iustinian fata de regimul comunist a lui Dej cat si a lui Ceausescu a facut un rau Bisericii Greco-Catolice. Revendicarile ortodoxiei cu privire la trecerea in subordinea sa a greco-catolicilor nu a facut altceva decat declansarea unui conflict de care s-au folosit comunistii. Episcop Ioan Ploscaru (greco-catolc) a scris o carte - Lanturi si teroare - cu marturii din inchisorile prin care a trecut. Colaborationism a existat in toate cultele din Romania. Intrebarea mea este> de ce in 1948 toate cultele au fost desfiintate, mai putin Biserica ortodoxa? Mai tarziu Biserica Roamano-Catolica a ajuns sa fie tolerata, si controlata de securitate. Tradatori au existat si in cadrul acestei Biserici, insa Biserica Ortodoxa a fost privilegiata in urma unor favoruri?!

symy-apocalipsa.blogspot.ro

De la: symy1, la data 2009-04-01 14:02:15CAMY
In Biblie STA SCRIS:"Caci este un singur DUMNEZEU,si este un singur MIJLOCITOR intre Dumnezeu si OAMENI:OMUL ISUS HRISTOS"....1Timotei2/5

Camy....scrie cumva ca intre mine si Dumnezeu sta un POPA????????????????????????????????????????????????????Sau in cine sa ma incred in BIBLIE SAU IN POPA?????????????????????? Sau nu ai atata intelepciune sa intelegi CUVANTUL LUI DUMNEZEU...???

Preotul este un slujitor crestin...el in nici un caz mijlocitorul intre om si D-zeu
D-zeu nu sta in popa... ...preotul este un cre�tin hirotonit pentru a sluji o ob�te cre�tin�, �ndeosebi prin vestirea a ceea ce cre�tinii numesc �cuv�ntul lui Dumnezeu�, �i prin prezidarea �i administrarea tainelor (sacramentelor) Bisericii
Noi, credincio�ii ne adresam preo�ilor cu apelativul"P�rinte". Aceasta nu este o formul� de adresare oficial�, ci mai degrab� un apelativ informal care constituie totodat� o amintire direct� a rolului preotului de p�rinte duhovnicesc al comunit��ii sale.

Pentru symy1...

Din fericire Cristos nu a consacrat preoti ci episcopi. Ultima Cina prezentata de sinoptici este diferita de cea din Ioan. In momentul Cinei de Taina Isus ii consacra pe apostoli. In In 17 Cristos se roaga Tatalui pentru cei pe care i-a ales. Aceasta rugaciune mai este numita si rugaciunea sacerdotala. Cristos i-a uns pe Apostoli episcopi si le-a dat puterea de a face �ucenici din toate neamurile�. Ucenici nu se refera numai la cei care vor primi Botezul, dar si la cei care il vor uram pe Cristos in viata de preotie. Preotul este consacrat de catre episcop, urmas al apostolilor, ca ajutor a acestuia in munca pastorala si sacramentala. Aceasta consacrare imprima un caracter de nesters asemenea caracterului Botezului. Preotul in virtutea consacrarii sale devine slujitor al altarului, profet, si rege asemenea lui Cristos. Teologia sacerdotala exprima foarte bine acest mister: preotul actioneaza in persona Christi in momentul in care celebreaza Sfintele Taine. Nu este nici magie, nici superstitie! Cine mijloceste intre noi si Dumnezeu este Cristos. Insa preotul este un alter Christus in ceea ce priveste sacramentele si pastoratia.
Bineinteles symy1 nu e nevoie sa crezi toate aceste lucruri. fiecare e liber sa se comporte asa cum crede. scrisoarea din care citezi tu -1Tim2,5 - face parte din indemnurile sf Paul catre Episcopul Timotei, in care il indeamna cum sa se comporte in comunitatea pe care o pastoreste. Daca rupi din context citatele este normal ca fiecare sa le interpreteze dupa bunul sau plac. Insa in cap 3 al acestei scrisori Paul lamureste cum trebuie sa fie un episcop, cum sa se comporte diaconii. Cei care neaga Sacramentele, si Sacramentul Preotiei in mod special pe ce baza o fac??? Biblica? Teologica???

De la: eclaudesvd, la data 2009-04-01 15:46:14

De la: joanna_dark_2007, la data 2009-04-01 00:16:44nici gheorghiu dej si nici ceausescu nu au avut nimik cu ortodoxia.....
si nu au inchis toti preotii ci doar pe cei kr s-au opus regimului...cu restul nu aveau nimik..
insa...in cazul bisericii greco catolice lucrurile stau altfel....aceasta biserik a fost unita cu forta cu biserik ortodoxa....
unii preoti greco-catolici au refuzat unirea....insa...nu ar fii fost mai simplu sa o accepte?

Pentru Ioana.....

Nu stiu ce istorie studiezi la facultatea pe care o urmezi insa... esti cam mica sa-ti dai cu parerea obiectiva despre anumite probleme pe care nu el cunosti si stapanesti indeajuns. Importanta Bisericii Greco-Catolice in Transilvania austro-ungara si mai apoi unita cu Romania este mare. Nume ca Inocentiu Micu, Iuliu Maniu, Coposu, sau a celor din Scoala Ardeleana (greco catolici cu totii) au adus un aport important culturii si politicii din ultimii 150 de ani.
Iti recomand o carte a lui Ovidiu Bozgan, poate ai auzit de el:Cronica unui esec previzibil. Romania si Sfantul Scaun in perioada pontificatului papei Paul al VI-lea (1963-1978). E o carte foarte bine documentata, cu multe surse (asa cum ii sade bine unui istoric).

In ce priveste trecerea de la o Biserica la alta eu cred ca Biserica Ortodoxa a savarsit abuzuri fata de Biserica Greco-Catolica. Fidelitatea Patriarhilor Iustin si Iustinian fata de regimul comunist a lui Dej cat si a lui Ceausescu a facut un rau Bisericii Greco-Catolice. Revendicarile ortodoxiei cu privire la trecerea in subordinea sa a greco-catolicilor nu a facut altceva decat declansarea unui conflict de care s-au folosit comunistii. Episcop Ioan Ploscaru (greco-catolc) a scris o carte - Lanturi si teroare - cu marturii din inchisorile prin care a trecut. Colaborationism a existat in toate cultele din Romania. Intrebarea mea este> de ce in 1948 toate cultele au fost desfiintate, mai putin Biserica ortodoxa? Mai tarziu Biserica Roamano-Catolica a ajuns sa fie tolerata, si controlata de securitate. Tradatori au existat si in cadrul acestei Biserici, insa Biserica Ortodoxa a fost privilegiata in urma unor favoruri?!

ha ha...ovidiu bozgan e profesorul meu...fac cu el istorie moderna universala(si chiar maine am si curs si seminar cu el)....
unirea cu biserik romei a fost o mare tampenie,iar biserik greco-catolik o idiotenie....sunt foarte bine documentata la acest capitol....pe primul semestru chiar am avut de facut un referat cu tema asta....iti recomand si eu o carte...mircea pacurariu...istoria bor!!!..este academician...deci...cred k stie ce spune...in plus are au stil accesibil extrem de placut .....o sa citesti cu placere cartea lui.....
de ce spun k unirea cu biserik romei a fost o idiotenie...pentru k diplomele leopoldine nu s-au aplikt!!!
s-au pastrat in continuare legile venite din evul mediu bazate pe documente de genul *uniom trium natiorum * sau *tripartitumul lui werboczi*.....
reprezentantii scolii ardelene au fost greco ktolici pentruk nu putea sa fak o scola altfel(ortodocsii nu au aveau acest drept)...ei insa au ajuns chiar sa studieze la roma sau viena....
bor a savarsit abuzuri fata de biserik greco ktolik?....poi...astia erau tot ortodocsii dar trecuti fortat la catolicism...era normal sa se intoark la ortodoxie....in plus...de ce nu amintesti de crimele oribile facute de bozgori asupra romanilor pentru a-i determina sa treak la catolicism(aminteste-ti de rascoala lui visarion sarai sau sofronie din cioara).....atrocitatile au fost ingrozitoare....numarul romanilor morti pentru apararea ortodoxiei e enorm!!!
nu toate cultele au fost desfiintate...din contra...in constitutia din 48 se specifik clar k oricine are in romania dreptul de a exercita sau nu orice religie...(doar martorii lui iehova au fost interzisi...si satanistii sau alti timpiti)....
comunismul si ortodoxia s-au inteles per total bine....insa au fost si unii preoti kr au refuzat sa adere la principiile comuniste si atunci...au fost ucisi(si mytcor a demonstrat aseara....)...
nici eu nu sunt de acord cu comunismul...deloc....(motiv pentru kr ma opun cipurilor si altor metode de control a populatiei)...insa....altii au fost!!!
au preferat sa jertfeasca libertatea lor pe altarul sigurantei zilei de maine!!!

Din pacate Ioana... nu esti decat o fundamentalista radicala din Biserica Ortodoxa, care negi cu desavarsire atat dialogul ecumenic, cat si posibilitatea ca o persoana poate alege ce cult sau religie doreste. Crezi ca ortodoxia detine intregul adevar si ca faptele si documentele istorice sunt infailibile... insa nu e chiar asa. Vrei sa prezinti BOR intr-o imagine angelica insa sa stii ca nu e asa. Coruptia din eparhii si mitropolii este cunoscuta precum si colaborarea cu comunismul. aceasta �intelegere per total bine� de care amintesti a costat multe vieti. De atrocitatile de care amintesi nu cunosc foarte multe, insa apelativul pe care il folosesti - bozgor - este foarte caracteristic unui nivel de cultura joasa, nicidecum universitara pe care incerci sa o demonstrezi. Insa fecare vorbeste ce are in inima sa si da din cat are. Nu pot sa/ti cer prea mult si in nici un caz nu se poate dialoga cu tine. Succes la facultatea pe care o urmezi si sper sa te ajute sa/ti ridici gradul de cultura si de limbaj, dar mai ales sa inveti din greselile trecutului si sa nu le savarsesti si tu din nou.

Joanna, esti profund subiectiva 1...dac-ai fi citit cu atentie , ai fii observat ca-n perioada 1948-1989 TOATE CULTELE RELIGIOASE AU AVUT DE SUFERIT.
-indiferent carui cult ar fii apartinut acei martiri ei si-au platit cu viata convingerile lor.
SUNT ADEVARATII EROI AI CRESTINATATII iar cei ce nu-s in stare a-i cinsti pe toti deopotriva asa cum se cuvine, nu-i pot spune Om.

De la: eclaudesvd, la data 2009-04-01 21:17:52Din pacate Ioana... nu esti decat o fundamentalista radicala din Biserica Ortodoxa, care negi cu desavarsire atat dialogul ecumenic, cat si posibilitatea ca o persoana poate alege ce cult sau religie doreste. Crezi ca ortodoxia detine intregul adevar si ca faptele si documentele istorice sunt infailibile... insa nu e chiar asa. Vrei sa prezinti BOR intr-o imagine angelica insa sa stii ca nu e asa. Coruptia din eparhii si mitropolii este cunoscuta precum si colaborarea cu comunismul. aceasta �intelegere per total bine� de care amintesti a costat multe vieti. De atrocitatile de care amintesi nu cunosc foarte multe, insa apelativul pe care il folosesti - bozgor - este foarte caracteristic unui nivel de cultura joasa, nicidecum universitara pe care incerci sa o demonstrezi. Insa fecare vorbeste ce are in inima sa si da din cat are. Nu pot sa/ti cer prea mult si in nici un caz nu se poate dialoga cu tine. Succes la facultatea pe care o urmezi si sper sa te ajute sa/ti ridici gradul de cultura si de limbaj, dar mai ales sa inveti din greselile trecutului si sa nu le savarsesti si tu din nou.

da...cred cu tarie k bor detine adevarul...e biserik lasata de sfintii apostoli....acum...doar nu vrei sa spui k au lasat o religie total aiurea....
exista si preoti corupti...dar...de lista postata aseara de mytcor ce spui?
cuvantul bozgor exista in dex....deci...ce nu e ok cu el?
voi invata din greselile trecutului....
imi pare rau k nu mai vorbesti cu mine despre biserik greco ktolik...aveam de gand sa-ti spun mai multe detalii legate de ea.....insa...inceark sa citesti cartea lui mircea pacurariu...nu de dragul meu ci pentru cultara ta generala....ai incredere...krtea este foarte buna!!!...citeste makr cateva pagini sa vezi ce stil frumos are....o sa-ti placa si o sa inveti multe....nu stii cand iti vor fii utile informatiile pe kr le vei afla acolo....

numai bine!!!

De la: mytcor, la data 2009-04-01 21:38:54Joanna, esti profund subiectiva 1...dac-ai fi citit cu atentie , ai fii observat ca-n perioada 1948-1989 TOATE CULTELE RELIGIOASE AU AVUT DE SUFERIT.
-indiferent carui cult ar fii apartinut acei martiri ei si-au platit cu viata convingerile lor.
SUNT ADEVARATII EROI AI CRESTINATATII iar cei ce nu-s in stare a-i cinsti pe toti deopotriva asa cum se cuvine, nu-i pot spune Om.

da,mytcor...ai dreptate...indiferent carei religii ar fii apartinut oamenii(unii dintre ei) au avut de suferit datorita comunismului...insa....nu datorita religie lor ci convingerilor lor politice....
iti repet....in constitutia din 48 se specifik clar faptul k oamenii au dreptul de a avea sau nu orice religie(doar martorii lui iehova erau interzisi...si satanistii)
preotii aceia kr au murit in inchisori nu au ajuns acolo datorita faptului k era prigoana impotriva bor...din contra....gheorghiu dej a avut relatii foarte bune cu biserik ortodoxa....
ei au ajuns acolo pentru k se declarau pe fata anti comunisti(sau facusera politik de dreapta in perioada interbelik)....insa...la fel de bine pot gasi o lista cu inginerii inchisi ....sau profesorii....sau studentii.....
atitudinea anti comunista tine de convingerile politice...nu de religie!!!
am precizat mai sus...unele persoane au ales sa jertfeasca libertatea pe altarul sigurantei zilei de maine....altii nu!!!

(ps:nu mai discutam acum dak comunismul a fost mai bun sau mai rau decat *democratia * de acum....)

Joanna, n-ai dreptate !...

De la: mytcor, la data 2009-04-01 21:58:20Joanna, n-ai dreptate !...

unde?

Cam....peste tot...

symy-apocalipsa.blogspot.ro