Stiati ca?

Se poate trai si fara jumatate de creier. De fapt sint dovezi ca sint procese de gindire care au loc in afara creierului.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

In Georgia , mai precis in Colhida , pe tarmul Marii Negre , traieste singurul popor de negri , care sunt bastinasi europeni . Se pare ca au migrat din Abisinia . Sunt crestini .
O comunitate de tatari , locuieste in Lituania . Sunt stabiliti din sec . XIII .
Majoritatea evreilor din lume sunt de fapt Kazari , popor care a trait pe Volga si a trecut la religia mozaica , in sec . VIII , d . Hr .
In delta fluviului Shatt al Arab , din Irak , locuieste un popor monoteist , care considera ca fiind Mesia , pe Sfantul Ioan Botezatorul !Au migrat din munti Iudeei , find prigoniti in egala masura de crestini , evrei si musulmani .

In SUA , traieste populatia amish . Sunt colonisti germani , care s- au cramponat in modul de viata specific sec . XVIII. Nu recunosc SUA . Le spun americanilor " englezi "
Tot in SUA , locuieste o comunitate de oameni albastri .
In muntii Retezat , traiesc guganii , o populatie despre care Victor Kernbach , afirma ca ar fi de origine extraterestra .
In sudul Indiei , locuieste o populatie veche de crestini . Crestinii dupa Toma . Se spune ca au fost crestinizati de catre Sfantul Toma .
In Insula Pastelui , locuiau oameni blonzi . Au mai fost vazuti de catre Thor Heyerdhal , in deceniul VI , al sec . XX .
In Islanda locuia o populatie de oameni rosi . Mai erau pomeniti la inceputul sec . XX .

in Hawaii , a locuit o populatie de pitici . Executau lucrari de constructie la cererea bastinasilor kanaki . In satul unor astfel de pigmei , a ajuns un functionar amrican in 1894 .
Au existat se pare si pigmei eschimosi . Au trait pana in primul sfert al sec . XX , in Barensland . S - au stins in urma unei molimi de tuberculoza , care a decimat in acea perioada multe triburi de bastinasi din nordul Canadei
In 1870 , la incoronarea Reginei Victoria , ca Imparateasa a Indiei , a participat ( fara a fi invitat ) si Regele Shambalei , alaturi de 696 de Rajahi indieni .

Cea mai veche familie din lume , este Familia Imperiala Japoneza , atestata din anul 660 i.Hr . Este si dinastia cu cea mai indelungata prezenta pe tron . De aproape 3000 de ani Japonia , are aceeasi dinastie . Primul Imparat Japonez , Jemmu Teno , stramosul familiei , a fost , spune legenda , fiul unei sirene !

Stiati ca de vreo doua saptamani s-a deschis site-ul www.schimbdeneveste.ro.....Nu stiati, este? Mai, mai, mai....

Exista urme de viata de umanoizi, practic oameni vechi de la citeva zeci de milioane de ani pina la 300 milioane de ani, in straturi de carbune in special, dar si in alte straturi geologice. Exista chiar o urma de pantof.
La noi s-a gasit un fel de talpica asemanatoare cu cea folosita la modulul lunar, veche de vreo 15 milioanea ani.
Datele sint reale conform metodelor stiintifice, dar nu incap in manuale...

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Printre cele mai vechi vietuitoare care traiesc si acum, deci care s-au modificat foarte putin de 300 milioane ani:
rechinul, crocodilul.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

In spatiul romanesc , s - au produs cateva " premiere " :
- Primul umanoid din lume . Scheletul dateaza de 2 000 000 si este mai vechi decat cele africane ; A fost descoperit langa Campina .
- Prima scriere , cea descoperita la Tartaria , in Oltenia , mai veche decat cea sumeriana ;
- Prima asezare urbana la Lepinscki Vir ( pe teritoriul Banatului , din pacate asa zis sarbesc ) . Mai veche decat Ierihonul .

Cea mai mare manastire crestin ortodoxa din lume , este Sfanta Ecaterina , din Sinai . Pe proprietatile manastirii , lucreaza din vremuri vechi , un trib de beduini . Acum sunt musulmani . Acesti beduini , sunt insa de origine .... romana ( valaha ) . Sunt protoramani , stabiliti in Sinai , in sec . VI d Hr . Un trib similar de beduini romani , traia nomad pe malurile Iordanului . Acest trib a disparut dupa razboiul din 1967 .

De la: marian_bd_rotaru, la data 2009-02-14 23:16:33In spatiul romanesc , s - au produs cateva " premiere " :
- Primul umanoid din lume . Scheletul dateaza de 2 000 000 si este mai vechi decat cele africane ; A fost descoperit langa Campina .
- Prima scriere , cea descoperita la Tartaria , in Oltenia , mai veche decat cea sumeriana ;
- Prima asezare urbana la Lepinscki Vir ( pe teritoriul Banatului , din pacate asa zis sarbesc ) . Mai veche decat Ierihonul .

Ainu, o populatie ce-ar putea avea radacinile stramosesti in spatiul Carpato-Danubiano-Pontic.

MAI INTAI DE TOATE STIATI CA:

"Rom�nia este o �ar� cu o veche cultur� �i civiliza�ie. Afirma�ia este demonstrat� de sutele de mii de probe materiale arheologice existente �n numeroasele muzee din �ar�. Dintre acestea, dou� prin simbolistica lor valideaz� vechimea spiritualit��ii noastre: G�nditorul de la Cernavoda, cultura Hamangia �i Hora de la Frumusani cultura Cucuteni!

Statueta G�nditorul (descoperit� la Cernavod� �n 1956, dateaz� din a doua jum�tate a mileniului V �i �nceputul mileniului IV �.Hh.) reflect� starea meditativ� �i contemplativ� a Omului, vizavi de Sine, de lumea �n care tr�ie�te �i �n rela�ia sa cu �ntreg Universul, pe c�nd existen�a lui depindea de puterea bra�elor.

Cealalt� statuet�, Hora de la Frumu�ica (4000 �.H.), apar�in�nd culturii neolitice de la Cucuteni, se g�se�te �n Muzeul Arheologic din Piatra Neam�, (localitate de un interes turistic special); ea arat� capacitatea de abstractizare a arti�tilor anonimi reflectat� �n Art�, cu cca. 6.000 de ani �n urm�, c�nd se exprimau prin simboluri �i semne.

Omul, �n rela�ia sa cu natura, a traversat multe etape. De la o atitudine sfid�toare, agresiv� �i de distrug�tor al mediului �n care tr�ie�te, consider�ndu-se st�p�n al naturii, p�n� la convingerea c� trebuie s� convie�uiasc� �n armonie cu Natura.

Armonizarea rela�iilor omului cu natura e promovat� din timpurile biblice, iar pe teritoriul de ast�zi al Rom�niei, aceast� atitudine are r�d�cini ad�nci. Probat� mai ales prin obiceiuri �i credin�e populare (transmise pe cale oral�) se manifest� �i �n ritualuri precre�tine din vremea zeului Zamolxe, a �ntregitorului Burebista �i a viteazului �i ne�nduplecatului rege dac Decebal. Din timpul acestui legendar erou, dateaz� cetatea �i sanctuarul de la Sarmizegetusa, unicate �n Europa. �i azi impresioneaz� ingeniozitatea solu�iilor tehnice aplicate �n construc�ia zidurilor, �tiin�a dacilor �n calcularea timpului �i a mi�c�rii astrelor pe cer �i mai ales bog��ia �n aur �i modul de prelucrare a acestuia (monedele cosoni din tezaurele dacice).

Poate de aceea, tot un daco-roman, Dionysus Exiguus este acela care a realizat calendarul modern, utilizat azi de lumea �ntreag� �i care fixeaz� ca moment zero, na�terea lui Isus Cristos (�nainte �i dup� Hristos).

Tehnica unor construc�ii indestructibile, din piatr� �i lemn, d�inuie �i azi �n zona Maramure�ului (zon� cunoscut� mai ales prin conservarea tr�s�turilor fundamentale ale rom�nilor) �i �n unele sate situate �n zona dealurilor subcarpatice. Bisericile de lemn din Maramure� (Ieud) sunt unice �n Europa, prin arhitectura lor zvelt�, prin modul de construc�ie �i �mbinare a structurilor f�r� a se utiliza vreun cui metalic. Ele au mai fost denumite �i catredale din lemn.

Cu o astfel de tradi�ie multimilenar�, este explicabil de ce a fost posibil, ca tot un rom�n, Constantin Br�ncu�i s� revolu�ioneze sculptura universal�. Aceea�i simbolistic�, �ntoarcerea la esen��, cu r�d�cini �n timpurile imemoriale ale acestui popor poate fi descifrat� �n celebrele sculpturi �Masa t�cerii�, �Poarta s�rutului� �i �Coloana infinit� ale lui Br�ncu�i, sculpturi ce se afl� �n ora�ul T�rgu Jiu din Rom�nia.

Una din tr�s�turile profunde ale mentalit��ii rom�ne�ti o reprezint� maniera de reflectare a rela�iei Om � Divinitate �n picturi �i fresce din bisericile �i m�n�stirile r�sp�ndite pe �ntreg cuprinsul ��rii.

Printre cele mai frumoase �i vestite biserici din �ar�, sunt cele construite de domnitorul �tefan cel Mare �i Sf�nt, care, dup� fiecare r�zboi de ap�rare c�tigat, ca semn de mul�umire pentru izb�nd�, �n�l�a o m�n�stire. Culoarea albastr� a m�n�stirii Vorone�, compus� dup� re�ete tradi�ionale, uime�te lumea �ntreag�, datorit� rezisten�ei la factorii de mediu (este indestructibil�). Nici p�n� azi nu a fost descifrat secretul prepar�rii culorilor!

M�n�stirile devenite locuri de pelerinaj pentru oamenii din lumea �ntreag�, au constituit nuclee ale spiritualit��ii na�ionale, �n jurul c�rora au fost create legende �i mituri nemuritoare (vezi Legenda me�terului Manole - constructorul legendar al m�n�stirii de la Curtea de Arge�, - care dezvolt� ideea sacrificiului ca etap� obligatorie �n realizarea unei capodopere).

Rom�nii, indiferent de perioada istoric�, supu�i vremurilor, au continuat s� viseze, ridic�nd ochii spre cer, �n aspira�ia de a zbura.

Mult �nainte de a se inventa avionul, Conrad Haas de la Sibiu a imaginat zborul cosmic, elabor�nd principiul rachetelor cu mai multe trepte. Manuscrisul �Coligatul din Sibiu� descrie aceste �ncerc�ri, realizate experimental inc� din 1569!

Mai t�rziu, �n 1935 Herman Oberth (1894-1989), profesor �n ora�ul Media�, a lansat o rachet� cu combustibil lichid. (�n teza sa de doctorat sus�inut� �n 1923 la Universitatea din Cluj a conceput Racheta pentru spa�iile interplanetare).

Tot un rom�n, Traian Vuia a inventat �n 1903 ma�ina zbur�toare folosind propriile mijloace de bord pentru desprinderea de la sol. Nici reprezentan�ii Academiei Franceze nu au crezut �n posibilitatea acestui zbor �i au respins memoriul inventatorului Traian Vuia cu rezolu�ia �nebun�. Acesta nu s-a descurajat �i a brevetat inven�ia �n august 1903 iar apoi, �n anii 1904-1905 a construit avionul prob�ndu-l �n zbor la 18 martie 1906 pe C�mpia de la Montesson l�ng� Paris. Prin brevetul s�u, prin construc�ia aparatului �i �ncercarea acestuia �n zbor, Traian Vuia este de fapt inventatorul avionului modern. De�i era con�tient de valoarea inven�iei sale, el spunea �Ce importan�� are cine a f�cut un lucru ! Important este c� el exist�, s-a f�cut. Eu n-am c�utat niciodat� gloria, fiindc� �tiu c� gloria pierde adesea pe om. Eu nu lucrez pentru gloria mea personal�, eu lucrez pentru gloria omenirii.�

Numeroase bunuri de care azi se bucur� �ntreaga omenire, au fost create de rom�ni. Un exemplu concludent �n acest sens, este pancreina (insulina) descoperit� de medicul Nicolae Paulescu. Acest medicament, poate fi considerat cea mai mare descoperire medical� a secolul XX, aplicarea tratamentului salv�nd milioane de vie�i omene�ti.

Spiritul inventiv al rom�nilor s-a manifestat �n cele mai diverse domenii de activitate, de la mijloacele folosite pentru scris, vezi �condeiul port�re� f�r� sf�r�it�, (str�mo�ul stiloului de azi) inven�ie brevetat� de Petrache Poenaru la Paris �n 1827 �i p�n� la tehnica forajelor petroliere de mare ad�ncime, brevetate de Ion Basgan �n 1934 �i 1937.

Este demn de re�inut faptul, c�, tot pe teritoriul Rom�niei, a fost descoperit� una din cele mai vechi scrieri ideogramice din lume, Tablele din T�rt�ria jude�ul Alba (5000 �Hr ).

De�i nu ne propunem s� facem o ierarhizare a creatorilor rom�ni, c�teva nume se impun prin unicitate : Gogu Constantinescu, Gheorghe I. Marinescu �i �tefan Odobleja.

Gogu Constantinescu este creatorul unei �tiin�e noi, sonicitatea, care se ocup� cu transmiterea energiei prin vibra�ii. Teoria a fost expus� �ntr-o bro�ur� publicat� �n 1918 la Londra sub denumirea �Theory of sonics� av�nd drept consecin�� apari�ia a numeroase inven�ii care au contribuit la progresul tehnic mondial.(Pompele de injec�ie �i injectoarele pentru motoarele Diesel, motoarele sonice rotative, perforatoarele sonice, ciocanele sonice, etc.). Ca o recunoa�tere a contribu�iei adus� de Gogu Constantinescu, o grup� a clasific�rii interna�ionale a brevetelor poart� numele s�u : F16H33/12 � Transmisia Constantinescu.

Gogu Constantinescu spunea �Tehnica de azi dispune de mijloacele necesare pentru a face lumea fericit�. Depinde numai de oameni s-o aplice �n folosul lor deplin, �n scopul unui ideal scump tuturor popoarelor � pacea.�

Gheorghe I. Marinescu (1863-1938) eminent specialist �n histologie, patologie �i bacteorologie, este unul din fondatorii neorologiei prin lucrarea sa fundamental� �La cellule nerveuse� (dou� volume � Paris 1909).

Teoria consonantist� creat� de rom�nul �tefan Odobleja (1902-1978), �n fapt teoria ciberneticii generalizate, pune �n eviden�� similitudinea dintre procesele psihologice ale fiin�ei umane �i coresponden�a lor �n �tiin�ele exacte oglindite �n procesele fizice din Univers. �n Om ca parte a �ntregului, se reg�sesc toate procesele fizice din Univers.

Consecin�ele directe ale acestei teorii au condus la apari�ia calculatorului �i a teoriei cibernetice, aceasta reprezent�nd doar un aspect particular al teoriei cibernetice generalizate a lui Odobleja. �ntreaga teorie a fost publicat� de �tefan Odobleja �n lucrarea �La psichologie consonantiste�, �n dou� volume (1938 � Lugoj).

Evident, �ntr-o astfel de prezentare sintetic� nu putem trece �n revist� pe to�i creatorii rom�ni. Cunoa�terea Rom�niei cu istoria ei multimilenar� poate fi f�cut� vizit�nd muzeele de Arheologie, Art�, Istorie, Tehnic�, Literatur� �.a.m.d. din �ar�.

O incursiune la Muzeul Na�ional Tehnic din Bucure�ti, ofer� oportunitatea de a descoperi primul vehicol din lume cu form� aerodinamic� perfect�, av�nd un consum minim de energie la �naintarea �ntr-un fluid, inven�ie ce stopeaz� mult agresiunea omului �mpotriva naturii. �n fapt este vorba de automobilul construit �i brevetat �n Germania �n 1922-1923 de inginerul rom�n Aurel Persu, av�nd forma unei pic�turi de ap� �n c�dere.

O alt� curiozitate �tiin�ific� o reprezint� Pilele Karpen cu electrozii din platin� �i aur, av�nd ca electrolit acidul sulfuric �n concentra�ie de 100%. Aceste pile, pentru care Vasilescu Karpen, (profesor, inventator �i fost rector al Politehnicii din Bucure�ti �n perioada 1920-1940), a elaborat o teorie matematic�, pun �n discu�ie principiul al doilea al termodinamicii.

Un punct de mare atrac�ie �l constituie aparatul de zbor individual al lui Justin Capr� brevetat �n 1958 �i al doilea laser cu gaz (Heliu-Neon) din lume, realizat de profesorul Ion Ag�rbiceanu �n 1962.

Am putea aminti �i pe al�i inventatori rom�ni, dar ei pot fi g�si�i �n site-ul expozi�iei rom�ne�ti. De la Aiki , Japonia.

Men�ion�m �ns� ce a spus un alt savant rom�n, Henri Coand�, inventatorul avionului cu reac�ie (avion prezentat la expozi�ia mondial� de la Paris �n 1910), cu privire la contribu�ia noastr� �tiin�ific�. Afirma�ia a fost f�cut� la �nceputul deceniului VII al secolului XX . �Ce noroc ar avea omenirea dac� ar exista multe na�ii care s�-i fi adus fa�� de num�rul de locuitori at�t c�t i-a adus na�ia Rom�n� �n ultimii 120 de ani�.

Aceast� afirma�ie r�m�ne valabil� �i azi pe o mai lung� perioad� de timp �i se sus�ine prin exemple din diverse domenii.

Tipul �i cantitatea de energie utilizat� de-a lungul istoriei a marcat cicluri succesive de civiliza�ii. Datorit� �n special motorului cu ardere intern�, producerea �i consumul petrolului a c�p�tat o larg� r�sp�ndire la sf�r�itul secolului al XIX-lea. Trebuie subliniat faptul c� �n Rom�nia, mult �nainte de producerea industrial� a petrolului, au existat instala�ii de tehnic� popular� folosite �n extrac�ia petrolului, hecna cu cai. �n 1850 �n zona P�cure�i � Prahova, cu o astfel de instala�ie se extr�geau cca. 2t/zi. �i�eiul era scos ca �i apa din f�nt�ni cu g�le�i mari, hecne, ac�ionate manual cu ajutorul unor scripe�i � crivac - �i apoi prin for�a animal�. (�n timp ce o g�leat� se ridica plin� de �i�ei, alta, cobora.)

Ceva mai t�rziu, fra�ii Theodor �i Marin Mehedin�eanu, au construit la R�fov � Ploie�ti (1856) prima instala�ie de rafinare industrial� a petrolului din �ar�, fapt pentru care Rom�nia este men�ionat� �n statisticile mondiale ca produc�toare de petrol. �n 1857 �i 1858, produc�ia industrial� de �i�ei a Rom�niei era de 257t/an. Din 1859, �ntre ��rile produc�toare de �i�ei apare �i S.U.A. cu o produc�ie de 274t/an.

Theodor Mehedin�eanu, pe baza unui contract �ncheiat �n 8 octombrie 1856 cu prim�ria ora�ului Bucure�ti, �ncepe cu 1.04.1857 iluminarea Bucure�tiului cu petrol, astfel c� primul ora� din lume iluminat cu gaz lampant este Bucure�tiul.

Ob�inerea hidrocarburilor aromatice (benzen, toluen, xilen) s-a f�cut prin �Procedeul de rafinare cu bioxid de sulf lichid� brevetat �n 1908 de Laz�r Edeleanu (1861 � 1941).

Mina de petrol de la �S�rata Monteoru� � jude�ul Buz�u, �n func�iune �i azi, este un unicat al tehnologiei de exploatare � se folosesc galerii de min� pentru extragerea petrolului. Localitatea este renumit� �i prin izvoarele s�rate, amenajate �n b�i termale cu efecte miraculoase �n vindecarea a numeroase afec�iuni, �n special de natur� reumatic�.

Primul care a folosit principiul sonicit��ii �n forajul petrolier, a fost P. Otetele�eanu, care �n 1921, a brevetat procedeul �Sondaj rotativ uscat pentru petrol, sistem rom�n�, iar mai t�rziu folosind acela�i principiu al sonicit��ii, Ion Basgan a brevetat �n 1934 (Rom�nia) �i �n 1937 �n S.U.A., forajul petrolier de mare ad�ncime.

Prin aplicarea acestei inven�ii, companiile americane, au ob�inut profituri uria�e. De�i inventatorul nu a reu�it s�-�i dob�ndeasc� drepturile de autor ce proveneau din aplicarea inven�iei, (evaluate de o firm� german� �n 1967 la 8,6 miliarde dolari) de la tribuna Muzeului Na�ional Tehnic �Prof. Ing. Dimitrie Leonida� din Bucure�ti, �i-a exprimat speran�a c� aceste contribu�ii rom�ne�ti vor fi cunoscute de lumea �ntreag�. El mai spera, c� dac� vreodat� va c�tiga acei bani care i se cuveneau, s�-i ofere cu generozitate tinerilor creatori rom�ni din toate domeniile, ca un fel de premiu Nobel.

�n ofensiva omului pentru cunoa�terea lumii �n care tr�ie�te un rol determinant la avut Fizica. �i �n acest domeniu, numero�i creatori rom�ni au avut contribu�ii esen�iale. Astfel stabilirea c�t mai exact� a unor constante universale, este esen�ial� prin consecin�ele ce decurg �n via�a practic�, din aplicarea unor formule clasice.

�n acest sens, Constantin Miculescu (1863 � 1937) a inventat �n 1891 un calorimetru �i a folosit o metod� original� pentru determinarea echivalentului mecanic al caloriei, 4,1857 J/cal. Determin�rile efectuate de al�i mari fizicieni ai lumii, ca J. M. Joule (1819 � 1889), E. M. Lenz (1804 � 1865) �i J. A. d� Arsonval (1851 � 1940) prezentau abateri de cca. 20% fa�� de valoarea exact� stabilit� abia �n 1950, c�nd Comitetul Interna�ional de M�suri �i Greut��i a adoptat valoarea definitiv�.

Valoarea echivalentului mecanic al caloriei stabilit� de Constantin Miculescu la 4,1857 J/cal �n 1891 s-a modificat doar la a patra zecimal�, respectiv a devenit 4,1855 J/cal. Un model al calorimetrului folosit de inventator, realizat de academicianul Matei Marinescu, se g�se�te �n Muzeul Na�ional Tehnic din Bucure�ti.

Un alt fizician, Dragomir Hurmuzescu (1865 � 1954) s-a ocupat de g�sirea constantei universale reprezent�nd raportul dintre unitatea electromagnetic� �i electrostatic� � constanta electrodinamic�, elabor�nd o tez� de doctorat sub �ndrumarea celebrului fizician francez Gabriel Lippman (1845 � 1921), laureat al premiului Nobel �n 1908.

Mai t�rziu, Dragomir Hurmuzescu �mpreun� cu fizicianul francez J. Benoist, a descoperit proprietatea razelor R�ntgen de a desc�rca corpurile electrizate.

De asemenea a inventat un material electroizolant � dielectrina � (amestec de sulf �i parafin� �n anumite propor�ii) �i electroscopul Hurmuzescu, folosit de so�ii Pierre �i Marie Curie la descoperirea Radiului. Un model al electroscopului se afl� �n Muzeul Na�ional Tehnic din Bucure�ti. Dragomir Hurmuzescu este �i p�rintele radiofoniei rom�ne�ti, la 1 noiembrie 1928 fiind inaugurat� transmisia radiofonic� permanent�. Prima sta�ie de radiofonie tip Marconi, folosit� �n Bucure�ti (B�neasa) se afl� la Muzeul Na�ional Tehnic din Bucure�ti.

Structura atomului a fost o preocupare a oamenilor de �tiin�� �nc� din antichitate. C�nd modelul atomic s-a definitivat, o alt� problem� s-a n�scut, calcularea momentului magnetic al electronului.

�tefan Procopiu (1890 � 1972), pornind de la teoria cuantelor a calculat �n 1912, momentul magnetic al electronului, descoperind �n acest fel magnetonul. Mai t�rziu, �n 1915 �n mod independent, N. Bohr la descoperit �i el.

Procopiu a stabilit de asemenea faptul c� momentul magnetic al globului p�m�ntesc, a �nceput s� creasc� din 1932, dup� ce sc�zuse timp de 120 de ani.

Av�nd acelea�i preocup�ri Alexandru Proca (1897 � 1955) a stabilit ecua�iile c�mpului mezonic, numite �i ecua�ii Proca. Independent de el, japonezul H. Yukawa, a prev�zut existen�a mezonilor �i a stabilit �i a stabilit ecua�iile de spin Proca. Tot Proca a pus �n discu�ie structura granular� a spa�iului �i timpului, a adus contribu�ii importante la teoria particulelor elementare.

�ncep�nd cu deceniul patru al secolului XX, una dintre cele mai importante probleme puse fizicienilor din lumea �ntreag� a fost legat� de producerea energiei electrice �n centralele nucleare.

Horia Hulubei (1896 � 1972) a participat la organizarea Institutului de Fizic� Atomoc� din Bucure�ti, al c�rui prim director a fost. El a vut �i alte contribu�ii � cu ajutorul unui spectrograf de concep�ie proprie, aob�inut spectre de raze X �n gaze ( printre primele �n lume).

�n prezent, �n Rom�nia s-au dezvoltat domenii de v�rf ale fizicii ca laserii �i optica nelinear�, studiul materialelor nucleare prin tehnici de rezonan�� magnetic�, fizica plasmei �i a ionilor grei, producerea materialelor �i combustibililor nucleari, radiobiologia, studiul unor noi surse de energie etc.

Un alt domeniu care a captat aten�ia oamenilor de �tiin�� rom�ni a fost chimia. Fondatorii �colii rom�ne�ti de chimie, au fost Petru Poni (1841 � 1925) la Ia�i �i Constantin I. Istrate (1850 � 1918) la Bucure�ti.

Petru Poni a �mbog��it terminologia �tiin�ific� prin descoperirea a dou� minerale pe care le-a denumit Bro�tenit� �i Badenit� �i a �ntreprins un studiu aprofundat al petrolului, public�nd monografia �Cercet�ri asupra compozi�iei chimice a petrolurilor rom�ne�(1903).

Constantin I. Istrate (1850 - !934) a elaborat o reac�ie chimic� datoric� c�reia a descoperit �n 1887 o clas� de coloran�i �Franceinele�, substan�e f�r� azot �i cu mare stabilitate la lumin�. El a �ntreprins studii �nsemnate �i asupra s�rii, (unul din z�c�mintele cele mai importante ale Rom�niei) �i a chihlimbarului.

A fost comisar general pentru preg�tirea expozi�iei inaugurale a Parcului Carol I (1906), parc ce azi este inclus �n r�ndul monumentelor din tezaurul na�ional, constituind �i un punct de atrac�ie turistic�. Tot el a elaborat un studiu introductiv la volumul Dacia Preistoric� a lui Nicolae Densu�ianu sub titlul ��nsemn�tatea Daciei Preistorice� (1912).

Printre cei mai cunoscu�i chimi�ti rom�ni contemporani pe plan interna�ional, este Costin D. Neni�escu (1902 � 1970). Contribu�iile acestui savant sunt consemnate �n literatura chimic� mondial� prin �Reac�ia Neni�escu� (ob�inerea unor deriva�i ai iodului), �Sintezele Neni�escu�, �Hidrocarbura Neni�escu�. A inventat o serie de procedee tehnologice pentru fabricarea unor medicamente, antid�un�tori �i a unor intermediari pentru chimia organic�. �n 1970 a ob�inut �n Germania medalia Hofman.

Numeroase sunt �i inven�iile �n avia�ie.

Cel mai prolific inventator din Rom�nia, este Henry Coand� (1886 � 1972), pomenit mai sus ca autor al avionului cu reac�ie. Tot el este inventatorul aerodinei lenticulare, construit� pe baza efectului Coand� (un fel de farfurie zbur�toare) aceasta fiind o inven�ie pentru mileniul trei.

Henry Coand� este autorul �i a altor inven�ii de mare interes ca : sistemul de transport tubular de mare vitez� cu propulsie, prin aplicarea efectului Coand�, (fluidul de lucru fiind aerul comprimat care determin� deplasarea ultrarapid�), cl�direa cruciform antiseismic�, sau rezervor de petrol oceanic de mare capacitate etc.

�n 6 mai 1911 Ion Paulat a prezentat �n revista Fl�gsport din Frankfurt, un hidroavion, acesta fiind printre primele �n lume.

Printre eroii na�ionali cei mai �ndr�gi�i, este fl�c�ul din Bin�in�i, Aurel Vlaicu (1882 � 1913) constructor de avioane, inventator �i pilot deschiz��or de drumuri �n avia�ia mondial� �M-a� socoti r�spl�tit cu prisosin�� pentru cei patrusprezece ani de munc� de team� �i speran�e chinuitoare, dac� a� �tii c� am f�cut ceva, c�t de pu�in pentru progresul �tiin�ei �i pentru fericirea oamenilor�.

A proiectat �i construit dou� avioane monoplane �n 1910 (Vlaicu I) �i �n 1911 (Vlaicu II) iar �n perioada 1912 � 1913 a proiectat Vlaicu III, primul avion de construc�ie metalic� din lume. La concursul interna�ional de la Aspen � Viena, din 1912, a ob�inut premiul pentru aterizare la punct fix, cu un aeroplan conceput, construit �i pilotat de el �nsu�i.

Anastase Dragomir este precursorul cabinei catapultate a avionului c�nd acesta este �n pericol de pr�bu�ire. Inventatorul rom�n a brevetat �n Fran�a procedeul (brevet nr. 675566/1930) dar l-a experimentat �nc� din 28 august 1929 pe aeroportul de l�ng� Orly, celula para�utat� fiind lansat� de aviatorul francez Bussontrott.

Apari�ia telefonului (1876 � Graham Bell), a reprezentat o revolu�ie �n tehnica de comunicare. Utilizarea acestuia nu necesit� o �tiin�� �nalt� pentru utilizatori (apelant �i receptor), a�a c� s-a r�sp�ndit �n toat� lumea, inclusiv �n Rom�nia (1882) destul de repede (cu �mbun�t��iri aduse de Hughes �i Edison). Telefonia a intrat �n impas, c�nd, datorit� cre�terii foarte mari a utilizatorilor (noi circuite), se ajungea la blocaj. Tocmai de aceea se impunea transmiterea mai multor mesaje pe aceia�i linie electric�.

Primul cercet�tor care a conceput �i realizat o instala�ie opera�ional� de telefonie multipl� �n curen�i purt�tori ai unui curent microfonic de frecven�� audibil� a fost rom�nul Augustin Maior �n anul 1906, cu o schem� de telefonie duplex, �n laboratorul de electricitate al Po�tei din Budapesta, iar apoi pe o linie telefonic� de 15 km pe care a transmis cinci convorbiri �n multiplex. �n articolul publicat �n 1907 �n revista �Elektrotechnische zeitschrift� el a ar�tat c� a reu�it s� transmit� cele cinci convorbiri simultan.

Un lung �ir de creatori �n domeniul teologiei ortodoxe, literaturii, istoriografiei, filozofiei �i sociologiei ilustreaz� cum �tiin�a rom�neasc� s-a impus �n lumea �ntreag�. Astfel Sf�ntul Niceta de Remesiana (338-340 � cca.420) teolog �i muzicolog este creatorul imnului capodoper� Tedeum Laudamus, c�ntat �n zilele noastre �n bisericile cre�tine din lumea �ntreag� (ortodoxe, catolice, protestante).

Sf�ntul Ioan Casian (360-435) este fondatorul vie�ii monahale �n Europa Occidental� �i unul din marii doctrinari ai bisericii.

Dimitrie Cantemir ( ) istoric, scriitor, etnograf, arheolog, orientalist, filozof este considerat unul din fondatorii etnografiei ca �tiin�� (Descriptio Moldaviae), �i ai orientalisticii.

Mihai Eminescu poetul nostru na�ional reprezent�nd �Expresia integral� a sufletului rom�nesc� - Nicolae Iorga sau �Cea mai �nalt� �ncorporare a inteligen�ei rom�ne�ti� � Titu Maiorescu (a c�rui oper� este considerat� una dintre cele mai �nalte culmi ale romantismului literar european), interpret liric de mare for�� expresiv� al miturilor fundamentale ale rom�nilor, a reu�it printr-o mare putere de abstractizare �i sintez�, s� anticipe chiar unele teorii din �tiin�ele exacte legate de na�terea Universului, exprimate �ntr-o form� literar� de neegalat (La Steaua, Luceaf�rul etc.).

Nicolae Iorga prin opera sa fluviu �nsum�nd peste 3000 de volume publicate �n rom�n�, german�, englez�, italian�, francez� este unul din fondatorii sociologiei na�iunii.

Lucian Blaga filozof �i scriitor este teoreticianul subcon�tientului colectiv �n cultur� al�turi de elve�ianul Carl Gustav Jung �i rom�nul Mircea Eliade. El spunea c� �ve�nicia s-a n�scut la sat�. Oamenii de la sat (satul primordial) tr�iesc �n armonie cu natura. Inven�iile nu sunt aprioric distructive, devin a�a doar prin felul cum sunt utilizate de om. O importan�� cov�r�itoare privind atitudinea omului fa�� de natur� o are morala cre�tin�.

Cel mai important istoric al religiilor din cultura universal� este considerat Mircea Eliade , al�turi de Dumitru St�niloaie (1903-1993) apreciat ca unul dintre cei mai mari g�nditori cre�tini din istoria umanit��ii.

Subliniind �n continuare importan�a modului de utilizare a crea�iei �i �n mod special a inven�iilor, putem ar�ta c� aceea�i energie nuclear� poate servi unor scopuri nobile, sau poate fi folosit� �n mod distructiv. �tefania M�r�cineanu, fizician� rom�n�, descoperitoarea radioactivit��ii artificiale cu cca. zece ani �naintea savantei Irene Joliot Curie , o folosea pentru provocarea ploii artificiale �n �inuturi de�ertice.

Tocmai pentru a nu fi folosite inven�iile �ntr-un scop distructiv, este necesar� comunicarea �ntre oameni, indiferent de barierele lingvistice, geografice, religioase. Cel mai la �ndem�n� mijloc de comunicare a fost �i continu� s� fie Muzica. Printre cei mai cunoscu�i rom�ni care transmit informa�ii despre sufletul nostru prin muzic�, amintim pe Ion C�ianu Valachus (1629-1683), care ne-a l�sat mo�tenire Codexul, con�ine c�ntecele rom�ne�ti, George Enescu, violonist, pianist, compozitor, dirijor care a adus muzica cult� rom�neasc� la nivelul muzicii universale �i Pascal Bentoiu, compozitor si exegetul cel mai important al operei lui Enescu.

Cele c�teva repere nu sunt suficiente pentru cunoa�terea creativit��ii din Rom�nia. Numai aceia care str�b�t �ara de la un cap�t la altul, vizit�nd m�n�stirile, muzeele �i mai ales �ncerc�nd un contact nemijlocit cu oamenii acestor locuri, vor avea revela�ia adev�ratei dimensiuni a culturii �i civiliza�iei poporului rom�n"









Nicolae Aurelian Diaconescu

Asa este Mytcor,
Numai daca s-ar fi brevetat stiloul, insulina, avionul, ar fi trebuit sa calcam numai pe marmura, sa avem autostrazi, orase turistice vechi, curatenie, un mediu curat, hrana si caldura ieftine ... cate si mai cate.
Si totusi, in ciuda acestori valori reala, n-avem de niciunele, ne batem pe postul de "prostii Europei" iar nivelul de trai este jalnic...
Cum ramane cu valorile noastre ?
De ce nu suntem in stare sa le valorificam si sa le pretuim la timpul lor ?

Acum nu e momentul !

@Atotputernicul, pectru ca :


Despre influen�a bizantin�:

Plaga mare a Rusiei � ca �i a noastr� � a fost tradi�ia bizantin�, suflul spiritualit��ii bizantine, care altoit �ntr-o cultur� str�in� devine anchiloz�, schematism abstract, iar pe plan politic �i cultural, reac�ionarism organizat. Tot ce este g�ndire reac�ionar� �n Rusia secolului trecut continu� � con�tient sau incon�tient � filonul bizantin. Pe Pobedonos�ev � procurorul Sf�ntului Sinod, profet al inculturii maselor �ntr-o �ar� de analfabe�i, �l v�d descifr�nd sensul istoriei dup� o icoan� bizantin�, iar nu dup� mersul soarelui, cum au f�cut occidentalii, � dup� o icoan� bizantin�, simbol al mor�ii, al usc�ciunii �i al umbrelor. Nu exist� o viziune mai devitalizant� dec�t aceea care se degajeaz� din arta bizantin�, art� de ceruri obscure, de monotonie �ntre sfin�i, de inaderen�� la Eros. �i c�nd te g�nde�ti c� Rom�nia a vie�uit secole sub blestemul spiritului bizantin!

Despre bisericu�e:

Rom�nul iube�te �ntors�tura, adic� inconsecven�a �n procesul lucrurilor. Cel mai mare chin pe capul lui ar fi construirea unei catedrale; tendin�a lucrurilor �nspre �n�l�ime, ascensiunea firii e str�in� complet geniului nostru. Turnurile bisericilor rom�ne�ti nu se sprijin� �n cer, a�a cum se �nt�mpl� cu cele gotice, ci, rezemate pe corpul bisericii, ele par a fi mul�umite c� se afl� undeva, aproape de tot, un p�m�nt, de care nu e bine s� te �ndep�rtezi. O catedral� este un r�spuns lui Dumnezeu la toate �ntreb�rile care i le-a pus omului. Ea dovede�te c� distan�a �ntre creator �i creatur� este departe de a fi infinit� �i c�, la urma urmelor, ei s-ar putea �nt�lni vreodat� �n �n�l�imi. Sensul ultim al catedralei este o provocare �i o sfruntare adresat� divinit��ii. S�nt turnuri pe care omul n-a avut curajul s� scrie: p�n� c�nd vei mai fi Dumnezeu, Doamne? Toate operele pe care omul le-a conceput pentru pream�rirea lui Dumnezeu s�nt o dovad� a m�rimii umane, iar nu divine. Profilul unui turn pe un cer �n �nser�ri este simbolul tragediei sau infinitului uman.
F�cut-am multe bisericu�e �n trecutul nostru, toate triste �i mici. Improviza�ii de credin��.

Despre politica de ap�rare:

Rom�nia e geografie, nu e istorie. �n�elege cineva acest tragic? O �ar� are valoare numai c�nd devine o problem� pentru al�ii, c�nd numele ei �nseamn� o atitudine. Cu to�ii �tim ce �nseamn� Fran�a, Anglia, Italia, Rusia �i Germania, dar nu �tim nici unul ce �nseamn� Rom�nia. Nu �tim ce este Rom�nia, dar �tim perfect ce nu este.

S-a spus de at�tea ori: am ap�rat latinitatea (�i se citeaz�: o oaz� de latinitate �n Balcani); un dig �mpotriva slavismului, ap�r�tori ai cre�tin�t��ii; p�str�tori ai tradi�iilor romane etc.

A�i �n�eles: am ap�rat �i am p�strat. Se cheam� aceasta destin? Na�iunile mari au spintecat istoria, �n pornirea lor de a se afirma. Dup� fl�c�rile lor r�m�ne o d�r� de foc �n lume, c�ci o cultur� mare seam�n� unei ofensive cosmice. Dar ce r�m�ne dup� defensiva unei culturi mici? Praf � dar nu de pu�c�, pulbere purtat� de un v�nt de toamn�. Caut �n zadar prim�vara culturilor mici�

Despre ��ranul rom�n:

�De c�te ori privesc ��ranul rom�n �mi place s� v�d �nscrise �n cutele fe�ei sale golurile dureroase ale trecutului nostru. Nu cunosc �n Europa un alt ��ran mai am�r�t, mai p�m�ntiu, mai cople�it. �mi �nchipui c� acest ��ran n-a avut o sete puternic� de via��, de i s-au �nscris pe fa�� toate umilin�ele, de i s-au ad�ncit �n riduri toate �nfr�ngerile. Oric�te rezerve de via�� ar dovedi el, impresia nu este totu�i a unei prospe�imi biologice. O existen�� subteran� este fiin�a lui �i mersul lui lent �i g�rbovit este un simbol pentru umbrele destinului nostru. S�ntem un neam care-am ie�it din v�g�uni, din mun�i �i din v�i. Am privit cerul din umbr� �i-am stat drep�i �n �ntuneric. Ne-am r�corit o mie de ani. De aceea, numai febra ne mai poate sc�pa�

C�nd va ridica ��ranul rom�n capul �n sus? �n jos am privit de c�nd ne-am n�scut.
Cioran - �Schimbarea la fa�� a Rom�niei�

Cel mai mic stat din lume , nerecunoscut oficial ci doar oficios , este Noua Atlantida . Este situat pe un banc de nisip lung de 9 m si lat de 1 , 80 m . Are 4 cetateni .

La finele anului trecut, in timp ce la Nairobi se desfasura o conferinta pe tema schimbarilor climatice, NASA a organizat un meeting cu usile inchise avand drept subiect geoingineria.
Despre geoingineria climatica se vorbeste de cateva zeci de ani.
Manipularea voluntara a chimiei straturilor atmosferice in vederea atenuarii efectelor gazelor de sera are un trecut destul de incarcat, primele proiecte de modificare a climatului la scara larga fiind formulate tocmai in vederea asa-numitelor "razboaie climatice". Era in 1945, pe cand cresteau tensiunile intre rusi si americani si fiecare parte incerca sa speculeze puterea de distrugere continuta de fenomenele naturii. O putere considerata de catre teoreticienii Razboiului Rece potential superioara celei a armelor atomice.

De-a lungul timpului, au fost promovate diferite metode de manipulare climatica, cea mai cunoscuta fiind avansata in 1997, de catre Edward Teller. Chiar de el, parintele bombei cu hidrogen si al razboaielor stelare. Teller a propus crearea unui ecran solar prin introducerea de particule reflectorizante in straturile superioare ale atmosferei � operatiune care, sustinea el, ar costa de 100 de ori mai putin decat cheltuielile necesare respectarii Tratatului de la Kyoto.

Potrivit economistului canadian Michel Chossudovsky, profesor la Universitatea din Ottawa, importanta dezbatere asupra incalzirii globale patronata de Natiunile Unite nu furnizeaza la ora actuala decat o imagine partiala a schimbarilor climatice; dincolo de impactul devastator al emisiilor de gaze cu efect de sera asupra stratului de ozon, clima mondiala poate fi modificata si de o noua generatie de sofisticate arme nonletale (non-lethal weapons), atat americanii, cat si rusii avand la dispozitie copioase capacitati de a se "distra" cu clima lumii.

In Statele Unite, acest tip de tehnologie a fost perfectionat in cadrul programului High-frequency Active Aural Research (HAARP), ca parte a Initiativei de Aparare Strategica. Recente studii stiintifice sugereaza ca HAARP este complet functional si are capacitatea sa provoace inundatii, seceta, uragane si cutremure.

Instrument in masura sa destabilizeze selectiv sistemele agricole si ecologice ale unor intregi regiuni, din punct de vedere strict militar HAARP reprezinta o arma de distrugere in masa. Chiar daca nu exista dovezi ca aceasta tehnologie mortala ar fi si folosita, unii oameni de stiinta considera ca ONU ar trebui sa abordeze problema "razboiului ambiental" in paralel cu discutiile asupra impactului climatic al gazelor de sera. Chestiunea deliberatei manipulari climatice in scopuri militare nu a fost trecuta niciodata in mod explicit pe agenda ONU privitoare la schimbarile climatice. In trecut, lupta dintre negociatorii oficiali, ambientalisti si lobby-urile business-ului american s-a concentrat asupra refuzului deschis al Statelor Unite de a face eforturi pentru reducerea emisiilor de CO2 in acord cu Protocolul de la Kyoto, din 1997.
Ultima ora
La mijlocul lunii februarie, in cadrul unei videoconferinte prin satelit pe tema efectelor incalzirii globale, James E. Hansen, cercetator NASA, a anuntat ca, in pofida eforturilor internationale anuntate pentru urmatorii 10 ani, speciile de pe planeta noastra aflate deja pe cale de disparitie nu vor mai exista pana la finele acestui secol.

Hansen, care, din decembrie 2005, dupa o interventie in care invita la reducerea drastica a emisiilor de gaz cu efect de sera, a fost luat in colimator de Casa Alba. A specificat ca nu vorbeste in numele NASA, ci in al lui personal si a prezis ca, atunci cand incalzirea globala va creste cu pana la 3 grade Celsius, topirea calotelor polare si ulterioara ridicare a nivelului oceanelor va ingropa sub ape Florida, ca si mare parte din Louisiana si din coasta de est a Statelor Unite. Este imposibil de prognozat cu exactitate momentul in care se va intampla acest lucru. Dar se va intampla.

Hansen a mai precizat ca semnele incalzirii globale au inceput sa apara in mod dramatic in Groenlanda, unde gheata se topeste cu o viteza mult superioara celei de acum cinci ani, in timp ce nivelurile oceanelor sporesc cu 3,5 mm/an. Si ca o noua era glaciara va insemna extinctia umanitatii. Un om informat este pe jumatate salvat.

, NASA,

FACTS
________________________________________
High-Frequency Active Aural Research

HAARP isi are cartierul general la Gokoma (Alaska) si este administrat de Aviatie si Marina laolalta. Utilat de Laboratorul de Cercetare Aviatica � Directia Vehicule Spatiale, HAARP este alcatuit dintr-un sistem de antene puternice, in masura sa genereze "modificari locale controlate ale ionosferei".

Omul de stiinta Nicholas Begich � activist al campaniei impotriva HAARP � descrie acest program ca fiind "...o tehnologie bazata pe raze extrem de puternice de unde radio care ajung in zonele ionosferei (stratul cel mai inalt al atmosferei), se concentreaza asupra acesteia si o incalzesc. In acel moment, undele electromagnetice ricoseaza pe Pamant si penetreaza orice lucru � viu sau mort." Cercetatoarea Rosalie Bertell descrie si ea HAARP ca fiind �...o soba gigantica, in stare sa cauzeze principala spartura a ionosferei, facand nu atat gauri, cat incizii lungi in stratul protector ce impiedica radiatiile letale sa bombardeze planeta.� Bertell este de parere ca "cercetatorii militari ai Statelor Unite lucreaza la sistemele climatice ca arma potentiala." Adica la intetirea furtunilor si la devierea fluviilor de vapori ale atmosferei terestre in vederea producerii secetei sau a inundatiilor in anumite zone. HAARP a fost prezentat opiniei publice drept un program de cercetare stiintifica si academica. Totusi, documente militare ale Statelor Unite par a sugera faptul ca principalul obiectiv al HAARP este acela de a exploata ionosfera in folosul Departamentului Apararii. Fara a se referi explicit la HAARP, un studiu al Aviatiei SUA pune accent pe folosirea "unor modificari induse ionosferei" ca mod de a altera atat modelele climatice, cat si radarele si comunicatiile inamice. Acum, sustinatorii proiectelor de geoinginerie climatica se limiteaza la a spune simplu ca este vorba despre interventii rapide si eficiente, incercand sa transforme o problema care priveste pe toata lumea intr-una tehnica, de dezbatut intre specialisti. Conventia de la Geneva include insa printre "armele interzise" acest tip de metode "belicoase", care urmaresc sa modifice clima si mediul inconjurator. Exista infinite alte obiectii fata de geoinginerie, printre care si una estetica: rezultat al radiatiei solare difuzate de particule, mult mai mare decat cea reflectata, din cerul albastru nu ar mai ramane decat o amintire: ne-am uita in sus si am vedea vazduhul alb-galbui, desprins parca dintr-un oribil film de science-fiction.


Cronica fierbinte

1945
Matematicianul american de origine maghiara John Von Neumann, primul promotor al geoingineriei, preconiza un "razboi climatic" impotriva URSS.

1960-�70
Academicianul rus Mihail Budyko a formulat ipoteza conform careia, imprastiind particule de funingine pe o banchiza, aceasta ar putea fi topita in mod ireversibil.

1950-2003
Edward Teller , considerat parintele bombei H, a fost multa vreme unul dintre putinii avocati ai geoingineriei climatice. El a sustinut in 1997 necesitatea de a proteja Terra prin intermediul unui ecran de particule de sulf.

Stiati ca...?
motto-ul Audi a fost prezent �i �n versurile unor melodii?

Celebrul slogan "Vorsprung durch Technik" (Progres prin
tehnologie) poate fi auzit �n c�ntecul Zooropa lansat de trupa irlandez� U2 �n 1994: "Zooropa - Vorsprung durch Technik. Zooropa - Be all that you can be". �n videoclipul melodiei Parklife a forma�iei Blur (pies� tot din 1994), versul "It's got nothing to do with that Vorsprung durch Technik you know" coincide cu momentul �n care doi din membrii grupului, Damon Albarn �i Phil Daniels, ies dintr-un Audi de culoare ro�ie, oprit la un stop, pentru a se urca
�n b�tr�nul Ford Granada. �n 1998, cunoscutul DJ german Paul van Dyk a lansat un album intitulat "Vorsprung Dyk Technik".

Stiinta a evoluat odata cu oamenii, iar la inceputul mileniului trei, ingineria ofera mapamondului minuni altadata greu de imaginat chiar si pentru scriitorii de science-fiction.

Thomas Edison spunea ca: �O idee, oricat de valoroasa, nu face doi bani daca nu o pui in practica". Este unul dintre conceptele care stau la baza ingineriei. Iata cateva dintre realizarile inginerilor din lumea intreaga, care par sa invinga si ultima frontiera: puterea gandului.

Parc eolian in mijlocul marii

La 20 km de coasta Danemarcei se afla Horns Rev, cel mai mare parc eolian din lume, compus din 80 de elice inalte de 110 m fiecare, cu o putere de 160 MW, mult mai puternice decat oricare centrala eoliana de uscat.

Elicele, cu o lungime de 30 m fiecare, se asambleaza la sol si sunt transportate pe mare cu ajutorul unor barje speciale. Montajul pe stalpi in mare se face cu echipe formate din cate patru tehnicieni si macarale imense, montate pe vapoare ce stationeaza langa stalpii uriasi, ce rasar din mare asemeni unui gard straniu si alb.

Autostrada imposibila

Numele oficial este Autostrada Articului si se afla in Canada. Uneste orasele Tibbitt si Contwoyoto si este considerata cea mai periculoasa sosea din lume. Situata in tinuturile arctice din nordul taigalei canadiene, soseaua se desfasoara pe 500 km, pana la uriasele mine de diamante din nordul inghetat. Autostrada Articului este periculoasa deoarece 85% din suprafata ei traverseaza lacuri inghetate, iar stratul de gheata se poate rupe, inghitind camioanele care strabat soseaua de gheata. Acest traseu se poate face doar iarna, in lunile cu temperaturi foarte scazute.

In fiecare iarna, angajatii de la Nuna Logistics (masinarii enorme de curatat si nivelat zapada) intra in actiune. Utilajele deschid o strada larga de 70 m, echivalentul unei autostrazi cu 8 benzi, care permite camioanelor de 70 tone sa ajunga la minele de diamante. Cateodata, natura are ultimul cuvant, iar camioanele dispar sub stratul gros de gheata. Poate ca si acesta este un motiv pentru care diamantele sunt atat de scumpe.

Colosi pe mare

Cele mai mari meganave din lume se folosesc pentru a transporta obiecte foarte mari si grele cum ar fi statiile petroliere off-shore, utilaje pentru lichefierea gazului pentru platformele de exploatare marine, statii militare radar, submarine, alte nave de tonaj mai mic. V-ati intrebat vreodata cum se incarca aceste meganave? Mare parte din suprafata unui asemenea vas o reprezinta platforma transportoare. Aceasta se scufunda, se parcehaza deasupra incarcatura, apoi platforma se ridica si se navigheaza spre destinatie. Simplu, nu?

Podul de apa peste apa

Este un pod real, seamana cu o autostrada inundata si nu este o halucinatie a lui Jules Verne. Este vorba despre podul Magdeburg din Germania, cu o lungime de un km si latimea de 32 m. Este necesar sa-l privesti de mai multe ori ca sa-ti dai seama ca exista si ca este construit de mana omului.

Este un pod de apa care traverseaza fluviul Elba si permite circulatia navelor intre cele mai mari canale fluviale din Germania. A costat peste 500 milioane de euro si s-a realizat in sase ani.

Cam asa arata realizarile unor ingineri de succes si cateva minuni ale mapamondului in secolul XXI.

�Succesul este un joc, cu cat joci de mai multe ori, cu atat castigi de mai multe ori si cu cat castigi de mai multe ori, cu atat vei juca mai bine.� (Allan Pease)

Exista popoare care traiesc numai pe apa . De exemplu tribul ulu de pe lacul Titicaca sau populatia de nomazi negustori , care traieste in Oceanul Indian . Acest oameni se nasc , traiesc si mor pe apa .
Beduini isi masoara averea in numarul de curmali pe care ii au in diferite oaze
In arhipelagul Yap , se utilizeaza traditional bani de piatra . Valoarea este data de marime ( diametru )

In limba populatiei ainu , cuvantul catun , are acelasi inteles ca in limba romana !

De la: marian_bd_rotaru, la data 2009-02-19 07:09:51In limba populatiei ainu , cuvantul catun , are acelasi inteles ca in limba romana !

Lacul Siutghiol , este cel mai apropiat lac cu apa dulce de o mare .
Pe insula Ovidiu , la inceputul sec . XX , se mai gaseau fundatiile unei vile romane , fapt care confirma legenda ca poetul latin Ovidiu , ar fi locuit pe aceasta insula in timpul exilului sau la Tomis . Pe atunci insula era proprietatea unui turc . Acesta culegea de pe insula petale de trandafir pentru dulceata , struguri si pere salbatice .
Statuinea Eforie Sud , s - a numit initial Baile Movila , dupa numele intreprinzatorului care a fondat - o . Dupa trecerea statiunii la stat , a primit numele dupa pseudonimiul literar al Reginei Elisabeta - Carmen Sykva . Acest nume la pastrat pana - n 1948 .

Imaginile suprinzatoare ale unui oras scufundat langa coasta vestica a Africii, imagini suprinse de noul serviciu Google Ocean, au aprins imaginatia oamenilor de stiinta. Sa fie oare vorba de mitica cetate a Atlantidei?

Fotografiile realizate cu ajutorul satelitilor arata o formatiune rectangulara, la o distanta de circa 6 kilometri in largul coastelor Marocului, in locul cunoscut drept Groapa Abisala Madeira. Nu departe se afla Insulele Canare, unul dintre locurile predilecte ale cautatorilor orasului pierdut. Datele geografice par sa corespunda chiar si cu descrierile lui Platon, cel care vedea Atlantida dincolo de Coloanele lui Hercule (Stramtoarea Gibraltar).

�Chiar si daca ar fi doar o formatiune naturala, si tot ar merita o privire apropiata�, sustine Dr. Charles Orser, profesor de arheologie in cadrul Universitatii New York State. Conform descrierilor specialistilor, imaginile ilustreaza o formatiune ce pare facuta de mana omului si care respecta planul unui oras. Situl urmeaza sa faca obiectul unei cercetari amanuntite in viitorul apropiat

Unele specii de pasari din Siberia , migreaza toamna spre ... nord , fara a ajunge in America . Unii savanti cred in existenta Tarii lui Sanikov , descrisa de catre academicianul Obrucev . Totusi acest pamant , nu a fost gasit , iar in 1932 , autoritatile sovietice , l - au sters de pa harta !

Marele fizician Albert Einstein este considerat drept un geniu �n domeniul �n care a activat, iar exper�ii au demonstrat recent c� creierul marelui savant nu se deosebea doar prin aptitudinea rar� de a genera idei, dar �i din punct de vedere fiziologic, pentru c� s-a dovedit a nu fi la fel ca al celorlal�i muritori de r�nd, relateaz� miercuri MigNews. C�nd Eistein a decedat �n 1955 la Princeton, la v�rsta de 76 de ani, corpul s�u ne�nsufle�it a fost incinerat - conform ultimei sale dorin�e - dar creierul marelui matematician �i fizician a fost p�strat de mo�tenitorii s�i pentru posteritate. �n acel moment, multe institu�ii �tiin�ifice �i de cercetare din SUA �i-au exprimat dorin�a s� studieze �materia cenu�ie� a geniului. �n cele din urm�, acest drept l-a ob�inut un laborator din ora�ul Wichita din Kansas. Creierul lui Einstein a fost depozitat �ntr-un amestec special de substan�e, dar cercet�rile efectuate nu relevau lucruri noi, p�n� recent, c�nd o echip� de oameni de �tiin�� americani �i argentinieni au �ncercat s� descifreze secretul creierului lui Einstein.

S-a dovedit c� regiunea parietal� a creierului lui Einstein - responsabil� de abilit��ile pentru calculele matematice �i g�ndirea tridimensional� - este cu 15% mai larg� dec�t �n cazul unui b�rbat obi�nuit de aceea�i v�rst�. �n plus, �materia cenu�ie� a marelui savant con�ine un num�r mai mare de celule gliale care asigur� alimentarea �i protec�ia neuronilor. �n opinia speciali�tilor, aceasta dovede�te c� cerebelul lui Einstein consuma mai mult energie dec�t un om obi�nuit �i, �n consecin��, avea o capacitate superioar� de prelucrare a informa�iei.

Autorii cercet�rii avanseaz� ipoteza c� �i al�i reprezentan�i ai speciei umane ar putea s� aib� o construc�ie a creierului similar� cu cea a lui Einstein, dar, �n opinia lor, exist� �anse minime ca ace�tia s� poat� utiliza sut� la sut� particularit��ile men�ionate ale creierului. Savan�ii consider� c� structura creierului �n sine nu poate servi drept criteriu pentru m�surarea inteligen�ei. �n mare m�sur�, dezvoltarea mental� a omului este determinat� de un complex de factori sociali, genetici �i ecologici, sus�in exper�ii.

Sper ca nu o sa va plictisiti citind articolul asta desi e ceva mai lung. Eu zic ca merita..e f intersant

In Bulgaria , s - a descoperit mormantul unui ciclop . in Moravia s- au descoperit unelte de piatra lungi de 3 - 4 metri , care evident nu puteau fi utilizate de oameni de talie normala . In Africa de Sud , s- a descoperit un schelet uman de 5 , 25 m .

Exista schelete de uriasi intre 3-11 m descoperite din anii 1930 si mai recent, in orientul mijlociu si India. Se verifica relatarea din biblie despre acei 400000 uriasi.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

In sec XVIII , mavigatorul englez Davis , descopera in regiunea insulei Pastelui , un pamant pe care - l numeste Davisland . Pamantul este trecut ca atare pe harti . Davis , vede pe tarmul acestei insule : constructii ciclopice si statui gigantice . Davislandul , nu avea sa mai fie regasit !

Singurul metal transuranian , care nu este radioactiv , este hahniul . Are calitati identice platinei si timpul de injumatatire de 100 000 000 ani

Astazi se sarbatoreste Dragobetele si se iubeste in stilul dulce romanesc. Fiul Babei Dochia, Dragobetele, este sarbatoarea traditionala romaneasca. Ziua de 24 februarie insemna pentru omul arhaic inceputul primaverii, ziua cand natura se trezeste, ursul iese din barlog, pasarile isi cauta cuiburi, iar omul trebui sa participe si el la bucuria naturii.

Dragobetele este protectorul iubirii si se spune ca cei care se intalnesc astazi se vor iubi tot anul.

Dragobetele este si prima zi dintr-o scurta perioada (24 februarie - 9 martie) de dominatie a femeii, reminiscenta din cultura arhaica a matriarhatului, restul anului - incepand cu 10 martie (sfarsitul Babelor si inceputul zilelor Mosilor) pana la Dragobetele urmator - stand sub semnul patriarhatului. Baba Dochia (sau Baba Odochia) simbolizeaza unul dintre cele mai importante mituri romanesti. Exista multe variante ale acestui mit, al carui nume pare a proveni din calendarul bizantin, care pe 1 martie celebra Sfanta Martira Evdokia.

Una din variante este varianta mitului "Traian si Dochia" despre care celebrul critic literar George Calinescu spunea ca este "rezultatul unei intregi experiente de viata a poporului roman". Se spune ca Dochia ar fi fost fiica regelui dac Decebal, de care s-a indragostit Traian, cuceritorul Daciei. Urmarita fiind de trupele lui Traian, aceasta se ascunde pe muntele sacru, Ceahlau, impreuna cu oile. Este ajutata de Maica Domnului, care o transforma impreuna cu turma sa intr-un complex de stanci.

O alta varianta povesteste despre Baba Dochia ca a avut un fiu, pe numele sau Dragobete care s-a casatorit impotriva dorintei ei. Pentru a-si necaji nora, intr-o zi rece de iarna, i-a dat acesteia un ghem de lana neagra si a trimis-o la rau sa-l spele, spunandu-i sa nu se intoarca pana cand lana nu devine alba. Fata a incercat sa spele lana, dar chiar daca degetele sale au inceput sa sangereze, culoarea lanii ramanea tot neagra. De disperare, pentru ca nu se putea intoarce acasa la sotul iubit, a inceput sa planga. Impresionat de durerea fetei, Domnul Iisus Cristos i-a aparut in cale si i-a dat o floare rosie, spunandu-i sa spele lana cu ea. Multumindu-i, fata a pus floarea in apa, a spalat lana si a constatat cu uimire ca lana s-a albit. Fericita ca a reusit sa duca la bun sfarsit aceasta sarcina grea, si-a indreptat pasii spre casa, dar nu a fost primita bine, din contra, soacra sa auzind povestea fetei, a acuzat-o ca Martisor (asa ii spunea fata, deoarece nu-l recunoscuse pe Iisus) era iubitul ei.

Dupa aceasta intamplare, Dochia a pornit impreuna cu turma sa spre munte, fiind convinsa ca primavara venise deja, altfel de unde ar fi putut Martisor sa aiba floarea? Pe parcursul calatoriei sale, si-a scos, rand pe rand, cele douasprezece cojoace pe care le purta, pana a ramas fara niciunul. Dar vremea s-a schimbat. Pe cat de frumos fusese la inceputul zilei, pe atat de urat se facuse acum. Ningea si totul incepuse sa inghete. Dochia a inghetat impreuna cu oile sale, transformandu-se, conform legendei, in stana de piatra. Rocile se pot observa si astazi pe muntele Ceahlau si sunt o marturie vie a acestui mit romanesc.

Entitate magica asemanatoare lui Eros sau Cupidon, Dragobetele se diferentiaza de blajinitatea Sfantului Valentin din traditia catolica, fiind un barbat chipes, un neastamparat si un navalnic. Initial, Dragobete era o divinitate din panteonul balcanic, un zeu al fertilitatii, fecunditatii, senzualitatii si al dragostei. Sarbatoarea dateaza, deci, dinaintea aparitiei crestinismului si are la origine credinte si ritualuri traco-getice si orientale. In mitologia dacilor, Dragobete era zeul care oficia in cer, la inceputul primaverii, nunta tuturor animalelor. Preluat de la vechii daci, unde Dragobetele era un petitor si un nas al animalelor, romanii au transfigurat Dragobetele in protectorul iubirii celor care se intalnesc in ziua de Dragobete, iubire care tine tot anul, asa cum si pasarile "se logodesc" in aceasta zi.

In aceasta zi, satele romanesti rasunau de veselia tinerilor si de zicala : Dragobetele saruta fetele. Sunt multe credintele populare cu referire la Dragobete. Astfel se spunea ca cine participa la aceasta sarbatoare, avea sa fie ferit de bolile anului, si mai ales de febra, si ca Dragobetele ii ajuta pe gospodari sa aiba un an imbelsugat. Imbracati de sarbatoare, fetele si flacaii se intalneau in fata bisericii si plecau sa caute prin paduri si lunci, flori de primavara. In padure, in jurul focurilor aprinse, tinerii baieti si fete stateau de vorba. Fetele strangeau viorele si tamaioasa, pe care le pastrau la icoane, fiind folosite apoi in diverse farmece de dragoste. In sudul Romaniei, in Mehedinti, fata se intorcea in sat alergand, obicei numit zburatorit, urmarita de cate un baiat caruia ii cazuse draga. Daca baiatul era iute de picior si o ajungea, iar fata il placea, il saruta in vazul tuturor. Sarutul acesta semnifica logodna celor doi pentru un an, sau chiar pentru mai mult, Dragobetele fiind un prilej pentru comunitate pentru a afla ce nunti se mai pregatesc pentru toamna.

O alta traditie spune ca Dragobetele a fost transformat intr-o buruiana, numita Navalnic, de Maica Precista, dupa ce nesabuitul a indraznit sa ii incurce si ei cararile.

Nici oamenii mai in varsta nu stateau degeaba, ziua Dragobetelui fiind ziua in care trebuiau sa aiba grija de toate orataniile din ograda, dar si de pasarile cerului. In aceasta zi nu se sacrificau animale, pentru ca astfel s-ar fi stricat rostul imperecherilor. Femeile obisnuiau sa atinga un barbat din alt sat, pentru a fi dragastoase tot anul. Fetele mari strangeau de cu seara ultimile ramasite de zapada, numita zapada zanelor, iar apa topita din omat era folosita pe parcursul anului pentru infrumusetare si pentru diferite descantece de dragoste.


LA MULTI ANI !!!