Stiati ca?

MARGARINA - o poveste de spus in noapte, pe intuneric,
eventual in tabara la munte ...

Margarina a fost produsa inital pentru a ingrasa curcanii,
pe cand ceea ce a facut in realitate a fost sa-i omoare.
Persoanele care au sonzorizat investigatia au vrut
sa-si recupereze banii, asa ca au inceput sa se gandeasca
sub ce forma sa o faca.
Continea o substanta alba, care nu avea nimic atractiv
pentru a fi comestibil, asa ca i-au adaugat o culoare galbena,
pentru a o vinde in loc de unt.
Acum au scos cateva noi savori, ca sa le mai vanda la
necunoscatori ca voi si ca mine.
Cunoasteti diferenta intre margarina si unt ???
Continuati sa cititi pana la sfarsit...pentru ca este
destul de interesant !!!
Comparatia intre unt si margarina :
Ambele au aceiasi cantitate de calorii.
Untul este usor mai bogat in grasimi saturate:
8 grame, comparativ cu 5 grame pe care le are margarina.
A manca margarina in loc de unt poate creste cu 53%
riscul de imbolnaviri coronariene la femei, conform unui recent
studiu medical dela Universitatea din Harvard.
A manca unt, creste absorbtia unei mari cantitati de
nutrienti, care se gasesc in alte alimente.
Untul contine beneficii nutritionale proprii, in timp
ce margarina are numai ceea ce i-au fost adaugate la fabricatie.
Untul este mult mai bun decat margarina si imbunatateste savoarea
altor alimente.
Untul a existat de secole, in timp ce margarina are
mai putin de 100 de ani.
Acum... despre margarina: este foarte bogata in acizi
grasi (aceia pe care i-au descoperit recent oamenii de stiinta, ca
sunt foarte rai si guvernele au inceput sa ii interzica).
Risc triplu de boli coronariene.
Creste colesterolul total, mai ales cel rau si
micsoreaza colesterolul bun.
Creste de 5 ori riscul de cancer. Micsoreaza calitatea laptelui matern.
Micsoreaza reactia imunologicaa organismului.Micsoreaza reactia la insulina.
Margarinei ii lipseste O MOLECULA pentru a fi PLASTIC ....!!!!
Numai acest fapt si este suficient sa evitati folosirea margarinei in
viata voastra si oricare alt lucru care ar fi hidrogenat (asta inseamna
ca se adauga HIDROGEN, care modifica structura moleculara a substantelor).
Puteti incerca urmatoarele : cumparati un pic de margarina si lasati-o
in garaj, sau intr-un loc umbros. Dupa cateva zile,veti observa doua
lucruri: nu veti gasi nici muste, nici macar acei deranjanti tantari
(ceea ce ar trebui sa va spuna ceva). Nu veti putea simti nici un
miros urat sau diferit, pentru ca nu are nicio valoare nutritiva.
Nimic nu creste in ea. Nici macar cele mai mici microorganisme nu pot
creste in ea. De ce ? Pentru ca este aproape numai plastic !!!
V-ar place sa ungeti pe paine prajita un Tupperware ?(ex. recipientii
cu capace care se vand prin sistemul Super Level Marketing)
Mai putem adauga inca ceva:daca luam o bucata de margarina si o punem
pe gratar,sau intr-o tigaie ca sa prajim o friptura,va iesi un fum negru!!!

Concluzia. E bine sa inlocuim natura doar acolo unde aducem imbunatatiri, nu unde practic ne pune sanatatea in joc.
Eu cind mincam margarina, nu stiam de ce nu ma simteam pur si simplu bine. Aveam probleme cu caile respiratorii asemanatoare cu mincatul zaharului mai mult.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: marian_bd_rotaru, la data 2009-05-06 22:12:38Exista fiinte vii inferioare virusilor , atat ca evolutie , cat si ca dimensiune . Viroizii , alcatuiti din nuclee de ARN , fara teci din substante proteice si prionii , inferiori viroizilor . Prionii sunt alcatuiti din proteine si se pare ca nu au cod genetic propriu . Viroizii si prionii sunt cauza unor boli grave , dar si al unor mutatii genetice .

brrr

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Pentru CAMELYA : Margarina , este un amestec de ulei vegetal lichid si solidificat ( plantol ) . Plantolul se obtine la randul sau prin saturarea grasimilor din uleiurile vegetale brute . Aceasta saturare se realizeaza prin hidrogenare . Hidrogenul utilizat , provine din hidroliza apei . DECI MARGARINA CA ATARE NU ARE NIMIC TOXIC ! ULEIURILE VEGETALE BRUTE CONTIN ACIZI GRASI ESENTIALI , DE CARE ORGANISMUL ARE ABSOLUTA NEVOIE .Astfel de produse sunt superioare grasimilor animale . Ca orice produs alimentar insa , margarina este aditivata . Abia acesti aditivi sunt nocivi . Culoarea galbena a margarinei ar putea fi obtinuta de exemplu in mod natural utilizand sofranul . Mai periculoase sunt zic eu , asa numitele sucuri pe care le beau toti si le dau copiilor . Aceste posirci sunt otravuri care nu au nimic de a face cu fructele de pe eticheta . Sunt alcatuite din apa industriala , indulcitori sintetici si colorate cu tartrazina , o substanta chimica de sinteza , nociva organismului !

Radonul ( radiu in emanatii ) este eliminat permanent de catre scorta terestra . In atmosfera libera nu este periculos . Concentratia este mica , iar in timp prin fisiune nucleara naturala , se transforma in heliu . In incaperile neaeresite insa , se poate acumula si depasi pragul admis . Astfel persoanele care traiesc in spatii neventilate , sunt afectate de radiatii , cu toate consecintele care decurg de aici .

999video.google.com/googleplayer.swf?docid=-35570740140716532&hl=ro..." style="width:400px;height:326px" allowFullScreen="true" allowScriptAccess="always" type="application/x-shockwave-flash">

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

Informatii care completeza pe cele din filmul de mai sus , apar in revista COSMOS , precum si in carti editate de catre " FOR YOU "

Se pare ca scrisul pe teritoriul Romanei a aparut inainte de a fi inventat in Sumer . Ipoteza este dezvoltata in cartea : " De la Tartaria , in Tara Luanei "

In " Istoria Naturala " , Pliniu , scrie despre vasele murhine . Aceste vase ( cupe , boluri , pahare , etc ) , erau transparente , foarte subtiri si foarte fragile . Se executau prin turnare centrifuga , dintr - un material lichid care se intarea la caldura . Acest material se exploata dintr - un zacamant aflat in Mesopotamia . Mineralul amintit de Pliniu , nu mai este astazi disponibil si constituie o enigma pentru geologi .

Politia Romana are un Id de mess pe care puteti sa-l adaugati in lista. Puteti sta de vorba cu un politist de serviciu pe mess. Ma rog, cred ca doar pentru informatii generale sau anumite indrumari. Iata Id-ul

dgpmb01 pe yahoo.

Do the right thing or state the obvious and the 'pen will be mightier than the Sword.' The truth will set you free. It's the principle of the thing

Autorit��ile otomane din Dobrogea au �ns�rcinat pe c�rturarul Nifon B�l�escu s� organizeze �colile rom�ne�ti �i s� creeze altele acolo unde nu existau. In sec. XIX a continuat s� func�ioneze vechea �coal� rom�neasc� din Turtucaia unde documentele au p�strat numele unei �ntreg pleiade de �nv���tori �ncep�nd cu dasc�lul Rusu �aru �n 1774. �n Silistra �nc� �nainte de 1850 func�iona o �coal� rom�neasc� din care ie�iser� serii �ntregi de absolven�i. Dasc�lul Petru Mihail nota ,,anul 1847 martie �nt�iul: m-am tocmit la �coal� ca s� �nv�� pe copii carte rom�neasc�. C. Petrescu, ce crease �n 1866 o Eforie, un comitet �colar va tip�ri cu ajutorul mitropolitului de Silistra �n 1874 un abecedar turco-rom�n. La dotarea ei a participat �ncep�nd cu 1877 guvernul Rom�niei. La ini�iativa conducerii �colii normale din Silistra a fost �nfiin�at� ,,Societatea rom�n� pentru cultur� �i limb� care de�inea regulament, statute, registre �i sigiliu propriu, iar scopul ei era ,,de a propaga prin toate mijloacele putincioase �ntre rom�nii din aceste p�r�i, �nv���tura limbii materne� �i de ,,a conlucra la dezvoltarea educa�iei na�ionale �i a ap�ra privilegiile ei�. Mai exista �i ,,Comunitatea Bisericii Rom�ne�ti� [36].

�i la 1854 se va v�rsa s�nge rom�nesc la sud de Dun�re, voluntari rom�ni lupt�nd eroic la asediul Silistrei [37]. �nainte de jum�tatea sec. XIX c�lug�rul Partenie descrie locuitorii Dobrogei: ,,��rani numi�i rom�ni au un port bulgaresc �i vorbesc limba rom�neasc�, foarte primitori �i ospitalieri [38].

La 1878 Cadrilaterul cuprinz�nd chiar Varna �i Rusciucul a fost oferit Rom�niei �nainte de constituirea statului independent bulgar, �ns� atunci Rom�nia nu l-a primit pentru a nu-�i pierde printr-o tranzac�ie dreptul ei asupra sudului Basarabiei. Nici �n timpul r�zboiului s�rbo-bulgar din 1886, Rom�nia nu a �n�eles s� profite de situa�ia grea a Bulgariei [39].

De abia dup� ce s-a consemnat pierderea sudului Basarabiei, I. C. Br�tianu �i M. Kog�lniceanu, la 24 iunie 1878 cereau includerea Silistrei. La sf�r�itul r�zboiului din 1877 Rusia ar fi fost de acord ca Rom�niei s�-i revin� �i Cadrilaterul, �ns� pentru a pedepsi refuzul Rom�niei de a semna cedarea sudului Basarabiei, va sus�ine ca sudul Dobrogei s� apar�in� Bulgariei. Cam t�rziu s-a hot�r�t Br�tianu s� afirme r�spicat c� ,,pe c�nd Bulgaria era a Turciei, Dobrogea era a ��rii Rom�ne�ti� [40]. Guvernul de atunci a retras doar func�ionarii din Basarabia, iar referitor la Dobrogea nu a �n�eles poate importan�a acesteia [41]. Congresul de pace de la Berlin ne-a dat �i Silistra �ns� la punerea pe teren a grani�ei, acest ora� ne-a fost sustras, Rom�nia cer�ndu-l apoi �n 1879, 1884, 1886 �n fa�a comisiei interna�ionale de delimitare a frontierei dobrogene. Negocieri au avut loc la Londra �i Petersburg unde se parafeaz� �n 26 aprilie 1913 un protocol prin care Bulgaria recunoa�te apartenen�a la statul rom�n a Silistrei cu o zon� exterioar� de 3 km. La aplicarea acestuia au ap�rut probleme privind locul de unde �n�elegeau p�r�ile s� �nceap� m�surarea celor 3 km [42].


�n Cadrilater �i chiar la sud de acesta, �inutul era ocupat de un num�r mare de turci, cei mai mul�i dispu�i s� emigreze. Atribuit� �ns� principatului autonom al Bulgariei, Dobrogea de sud va fi �mp�nzit� cu elemente bulgare, absente aproape p�n� atunci �n regiune.

Balcic. Gradina lui Allah. Foto Jurnalul NationalB�lcescu, merg�nd spre Constantinopol a �ntrebat mirat ,,unde-s bulgarii?�, iar Carol I a m�rturisit c� p�n� la Plevna n-a vorbit cu localnicii altfel dec�t rom�ne�te. Erau voci care cereau tot p�m�ntul unde se auzea vorb� rom�neasc�: Vidinul, Rahova, �i�tovul, Turtucaia, Silistra, Ostrovul �i tot malul dobrogean p�n� la mare st�p�nit c�ndva de legiunile romane ale str�mo�ilor no�tri. O statistic� din 1850 �n cazaua Balcic d�dea �n 84 localit��i doar 682 familii bulgare, iar �n Bazargic �n 89 de localit��i doar 930 familii bulgare. Iat� deci cum popula�ia bulgar� a Cadrilaterului este sosit� �n zon� abia dup� 1878 din restul Bulgariei, Rusia, Turcia �i chiar Rom�nia. Aceast� stare de fapt au recunoscut�o �i savan�ii bulgari. P. Gabe, Miletici care scriu c� ,,popula�ia bulgar� din nord-estul Bulgariei �i mai ales cea din Dobrogea �i din �inuturile Varna, Silistra �i Sumba provine �n marea ei majoritate din sudul Bulgariei �i din regiunile muntoase ale Balcanilor.� [43]

Etnograful austriac Kanitz a obsevat �n c�l�toriile din 1866-1879 c� a�ez�rile bulgare sunt recente chiar �i �n Varna care era mai mult turco-t�tar� �i c� popula�ia rom�neasc� formeaz� majoritatea locuitorilor la Turtucaia. �nv���torul bulgar Raici I. Bl�scov scria �n 1868 c� bulgarii din jurul Silistrei �n satele Popina, Aidemir ,,vorbeau mai mult rom�ne�te�. Mai spunea c� preo�ii foloseau limba rom�n� �n biseric� iar �n staul Calipetrovo toate c�r�ile biserice�ti erau rom�ne�ti, slavona era dispre�uit� �i c� doar el a �nceput s� c�nte ,,Gospodi pomilui� �n loc de rom�nescul ,,Doamne miluie�te�. Vechimea rom�nilor �n Cadrilater e dovedit� de faptul c� �n timpul st�p�nirii turce�ti biserica din Silistra �i Turtucaia era rom�neasc�. Primele coloniz�ri bulgare sunt din timpul r�zboaielor ruso-turce de la sf�r�itul sec. XVIII �i �nceputul sec. XIX, �ns� abia dup� 1878 ponderea lor cre�te, popula�ia Cadrilaterului la 1912 fiind de 48% turco-t�tari, 43% bulgari, 2,3% rom�ni. [44]

�n urma atacului Bulgariei �mpotriva fo�tilor alia�i, armata rom�n� intr� �n Cadrilater, �nainteaz� spre Sofia, f�r� a �nt�mpina rezisten��. La conferin�a de pace de la Bucure�ti din 1913 se recunoa�te Rom�niei st�p�nirea Dobrogei de sud (Cadrilaterului). Despre aceast� pace, Grecia spunea c� a fost ,,bine f�cut� solid� toate ��rile �n afara Bulgariei au fost mul�umite. Chiar �i Bulgariei, r�zboaiele i-au adus un surplus de popula�ie de 1.200.000 locuitori [45]. Dup� pacea din 1913 pan-slavi�tii au distrus monumentul voluntarei ,,valaco-tribalian�, Mari�a, �n v�rst� de 15 ani, eroin� a r�zboiului din 1877-1878, fiind prima din cele 5 victime din r�ndurile a 37 fete de la Sm�rdan.

�nc� de la aderarea Bulgariei la Tripla Alian��, ea �i rezerva dreptul s� emit� preten�ii teritoriale asupra Rom�niei. �ntre august 1916-nov. 1918, Bulgaria va ocupa Dobrogea �ntreag�. �n dezastrul rom�nesc de la Turtucaia a c�zut prizonier �i apoi ucis de bulgari publicistul ar�dean Mircea Russu �irianu ce lupta ca voluntar �n armata rom�n� [46].

La sf�r�itul r�zboiului ni se recunoa�te dreptul asupra Cadrilaterului. �n 13 dec. 1919, prezentantul musulmanilor din Dobrogea (�n Parlamentul rom�n intraser� 4 deputa�i musulmani) amintea c� ,,la marele congres din Constan�a al musulmanilor s-a protestat contra dezlipirii Cadrilaterului de �ara mam�, Rom�nia� [47]. Principala popula�ie a Cadrilaterului dorea s� fie �ntre frontierele Rom�niei, sim�ind de pe atunci viitoarele campanii de slavizare a ei pe care i le va aplica Bulgaria mai t�rziu.

�n perioada c�t Cadrilaterul a fost �n componen�a Rom�niei, ponderea bulgarilor a r�mas constant� (40%), iar �n timp ce elementul turco-t�tar va sc�dea prin emigrare, elementul rom�nesc va cre�te de exemplu : �ntre 1928-1938 de la 14.7% la 29% prin coloniz�ri. �ncep�nd cu 1925, arom�nii, c�rora statul grec le-a r�pit p�m�nturile �i le-a dat grecilor adu�i din Asia Mic�, vor fi coloniza�i �n Dobrogea de sud, beneficiind de loturi �ntre 5, 10, 15 ha. (militarii p�n� la 75 ha). Au fost adu�i din Macedonia greac� aproape 80.000 macedo-rom�ni. Ei au �ntemeiat sate precum: Fra�ari, Gramo�tea, Regina Maria, General Dragalina, Ezibei, Cusuiul din Vale, Regele Mihai etc.

Cadrilaterul se �ncadreaz� �n societatea rom�neasc�. �n jude�ul Durostor func�ionau 2 licee rom�ne�ti, 2 bulgare, 1 liceu comercial, 1 gimnaziu mixt, alte 205 �coli �i 95 gr�dini�e. Aceea�i re�ea �colar� func�iona �n Caliacra. La Silistra ap�reau publica�ii ca: Dobrogea Cultural�, Dun�rea, Cadrilater, �nv���toul Durostorean, Ac�iunea Rom�neasc�, Rom�nul, Viitorul Silistrei, �ara lui Mircea, iar la Bazargic apar Curierul Caliacrei, Straja Cadrilaterului, Cuv�ntul nostru, Legionarii, Buciumul, Caliacra, Sentinela rom�n�, C�minul nostru, Frontiera, Sem�n�torul, Dobrogea de sud. Se construiesc 80 km cale ferat�, aeroport la Bazargic �i Balcic, port la Balcic, Palatul Administrativ, sedul sucursalei B.N.R., spitalul jude�ean, cl�direa liceului de b�ie�i �n Bazargic, uzine electrice etc. [48]

�n 1928, regina Maria �ncepe construc�ia unui mic castel la Balcic, transfom�nd locul �ntr-un cuib de lini�te �i reg�sire deosebit de pitoresc. Conform testamentului ,,cu trupul voi odihni la Curtea de Arge�, l�ng� iubitul meu so�, Regele Ferdinand, dar doresc ca inima mea s� fie a�ezat� sub lespezile bisericii ce am cl�dit-o pe malul M�rii Negre �n Cadrilater�. �n 1940 inima �i este dus� la Bran iar din 1965 la Muzeul Na�ional de Istorie [49].

�n tragica var� 1940, diploma�ii bulgari vorbeau deja de probabilitatea ca Bulgaria s� primeasc� sudul Dobrogei ,,ca un cadou din m�inile Uniunii Sovietice�. �i Hitler a f�cut presiuni pentru aceast� solu�ie. Drama Basarabiei, Bucovinei �i Ardealului, a f�cut ca cedarea celor 2 jude�e dobrogene s� treac� aproape neobservat�. Comitagii bulgari infiltra�i de organiza�ia terorist� DVRO au �nceput asasinate pentru ca rom�nii s� plece c�t mai repede �i s� �i lase bunurile. �n zadar popula�ia striga: ,,Nu ced�m, s� lupt�m!�.

Tratatul de la Craiova din 7 sept. 1940 semnat de Antonescu la 10 sept. Ceda Bulgariei un teritoriu de 7.726 km2, 378.000 locuitori, ora�ele Balcic, Bazargic, Silistra, Turtucaia. To�i rom�nii erau obliga�i s� p�r�seasc� teritoriul cedat. �n 1913, c�nd Rom�nia a dob�ndit Cadrilaterul, Bulgaria a primit �n compensa�ie de la turci Tracia. Slaba pondere a bulgarilor aici �nainte de sec. XIX �i mai ales �nainte de 1878 o recunosc chiar bulgarii. Dr. Miletici scria ,,s� credem c� �n Dobrogea except�nd ora�ele este o popula�ie veche bulg�reasc�, ar fi s� ne �n�el�m singuri. Bulgari autohtoni �nt�lnim numai de la linia Rusciuc-Varna spre sud�. �n Cadrilater, scria c� ,,n-am putut g�si o singur� localitate cu popula�ie indigen�. Istoricul, fost ministru al Bulgariei C. Jencek scria ,,elementul bulg�resc �ntre Iantra �i Marea Neagr� este foarte slab reprezentat, iar �n T�rnovo, �umla, Silistra se c�l�tore�te ca �ntr-o regiune turceasc�. Prof. Romansky scria ,,cre�terea num�rului bulgarilor �n regiunea Varna-Silistra �n ultimi 30 ani se datore�te faptului c� bulgarii originari din alte �inuturi i-au �nlocuit pe turcii ce emigrau�. Atlasul otoman din 1840 �i raportul guvernatorului Dobrogei din 1856 nici nu �i enumer� pe bulgari printre locuitorii regiunii [50].

Zahu Pan� aprecia c� tratatul de la Craiova din 1940 ar fi cel mai ru�inos act semnat de Rom�nia, nu doar pentru c� s-a cedat un teritoriu f�r� lupt� unui adversar net inferior, dar acesta este singurul care a retras pe to�i rom�nii din teritoriul cedat printr-un schimb neechitabil de popula�ie [51].

Au p�r�sit Rom�nia �n 1940, 61 000 de bulgari �i s-au refugiat din Cadrilater 100 000 de rom�ni, l�s�nd �n urma lor sate ca Doimu�lari, Cainargeaua Mare, Curt-Bunar, Sars�nlar, Acad�nlar, Popina, Casim, Amutli, Stejarul, Vulture�ti, Cavarna etc. Pe ansamblu �n Dobrogea erau 223.000 rom�ni �i 173.000 bulgari. Exist� p�reri c� �n 1940 �n Cadrilater bulgarii ar fi fost deja pe locul III, dup� rom�ni �i turco-t�tari. �n veacurile de domina�ie otoman�, sudul Dobrogei a fost aproape complet turcizat �i cu toat� �ng�duin�a turcilor din sec. XVII-XVIII, prin 1850 �n �ntreaga Dobroge erau numai 7-8 000 bulgari �n ora�e fa�� de 50 000 rom�ni �i 43 000 �n sate fa�� de 166 000 rom�ni. Prin spor natural nu puteau cre�te �ntre 1850 cu 750% ajung�nd la 50 000, ci doar la vreo 20-25 000. Restul nu au fost originari de aici. Dobrogea au st�p�nit-o: 292 ani bulgarii (679-971), 280 ani bizatinii (971-1186 �i 1320-1385), 70 ani patriarhatul din Constantinopol (1250-1320), 458 ani turcii (1420-1878) �i 679 de ani romanii, str�mo�ii no�tri la care se adaug� 77 ani de st�p�nire direct� a rom�nilor (1385-1420 �i 1879-1919) plus 64 ani de domina�ie a valahilor as�ne�ti (1186-1250) totaliz�nd 820 ani de st�p�nire latino-roman� �i 292 ani de domina�ie bulgar� [52].

Gligor Popi : ,, Rom�nii din Banatul S�rbesc�
Dupã primul rãzboi mondial, �n urma Conferin�ei de la Paris, Banatul a fost �mpãr�it �ntre Regatul S�rbilor, Croa�ilor �i Slovenilor (R.S.C.S.) �i Rom�nia (Magazin istoric, nr.12/2001). Aproape 80.000 de rom�ni au rãmas �n Banatul s�rbesc ce apar�ineR.S.C.S., iar circa 50.000 s�rbi �i croa�i acontinuat sã trãiascã �n Banatul rom�nesc.
Litigiul ini�ial dintre cele douã state vecine privind delimitarea Banatului a fost solu�ionat din 1929, �n virtutea tradi�ionalelor legãturi de prietenie rom�no-s�rbe. La conferin�a de la Paris, Nikola Pasici, �eful delega�iei s�rbe, declarase, de altfel, cã partea s�rbã dorea ca buna vecinãtate cu rom�nii s� se men�inã �i sã rãm�nã permanentã.
Guvernele celor douã �ãri au avut dese convorbiri �i au �ncheiat conven�ii �i acorduri reciproce privind soarta rom�nilor din R.S.C.S. �i a s�rbilor �i croa�ilor din Banatul rom�nesc. Statutul lor a fost reglementat �i printr-o serie de tratate interna�ionale.
Care a fost situa�ia rom�nilor din Banatul s�rbesc �n perioada interbelicã?


Cele 24 de pl�ngeri ale protopopului

�n primii ani de existen�ã a Regatului S�rbilor, Croa�ilor �i Slovenilor, minoritatea rom�nã rãmasã aici a �nt�mpinat multe dificultã�i �n desfã�urarea �n bune condi�ii a vie�ii ei na�ionale, spiritual-culturale. Cu toate cã Tratatul de pace de la Saint-Germain din 10 septembrie 1919 stabilea protec�ia interna�ionalã a minoritã�ilor din R.S.C.S., prevederile sale nu s-au aplicat �n mod consecvent. Dimpotrivã, au fost �nregistrate numeroase abuzuri, prigoniri, �icanãri �i nedreptã�i privindu-i pe rom�nii din Banatul s�rbesc.
Se resim�ea, �n primul r�nd, lipsa intelectualilor � preo�i, �nvã�ãtori �.a. Majoritatea acestora, �mpreunã cu multe familii de �ãrani, �n baza dreptului de op�iune, pãrãsiserã Banatul s�rbesc, stabilindu-se �n Rom�nia.
Situa�ia rom�nilor devenise �ngrijorãtoare mai ales �n ceea ce prive�te �nvã�ãm�ntul primar. Din cei 105 �nvã�ãtori care au func�ionat �nainte de primul rãzboi mondial, 72 au trecut �n Rom�nia. Fãcuserã aceasta deoarece n-au vrut sã se supunã ordinelor noilor autoritã�i de a �nvã�a limba s�rbã, respectiv �limba statului�. La fel �i-au pãrãsit rosturile �i mul�i avoca�i, preo�i, medici, func�ionari care n-au vrut sa rãm�nã sub stãp�nire s�rbã.
�colile confesionale au fost transformate �n �coli de stat. Autoritã�ile centrale au numit �n satele rom�ne�ti �nvã�ãtori s�rbi, ru�i sau bulgari, care nu cuno�teau limba maternã a elevilor. La fel, func�ionarii rom�ni au fost �nlocui�i cu al�ii din r�ndul s�rbilor, tot sub pretextul cã nu cunosc �limba statului�. Fa�ã de nedreptãþile la care erau supu�i, rom�nii din Banatul s�rbesc au reac�ionat. Slujitorii Bisericii ortodoxe rom�ne au cerut ca enoria�ii lor sã fie trata�i ca cetã�eni cu drepturi egale. De un deosebit prestigiu s-a bucurat protopopul Traian Oprea, din V�r�e�. El este autorul celor �24 de pl�ngeri�, expuse public, �n care arãta nedreptã�ile sãv�r�ite fa�ã de rom�ni; nu beneficiau de efectele reformei agrare, nefiind �mproprietãri�i; studen�ii �i elevii care studiau �n Rom�nia nu puteau ob�ine pa�apoarte; autoritã�ile nu aprobau statutele Asocia�iei Culturale Rom�ne �i ale Asocia�iei Studen�ilor, organizate �n scopul propã�irii intelectuale �i spirituale; era interzisã folosirea manualelor �colare primite din Rom�nia.
Totodatã, protopopul Oprea semnala autoritã�ilor ecleziastice diecezane de la Caransebe� abuzurile sãv�r�ite de autoritã�i �mpotriva unor clerici �i intelectuali rom�ni. Preotul George Baias din Iablanca fusese �nchis douã luni, apoi pus sub supraveghere. Parohul Avram Corcea fusese nevoit sã se refugieze �n Rom�nia pentru a scãpa de amenin�ãrile �i maltratãrile unor func�ionari administrativi. Un alt preot, Teodor Petrica, din Nicolin�, a fost �nchis la V�r�e� �i apoi la Belgrad.
Tot acest protopop a intervenit �i pe l�ngã comandantul militar din V�r�e�, spre a curma unele abuzuri fa�ã de intelectualitatea rom�nã. Printre cei prigoni�i s-a aflat �i �nvã�ãtorul Petru Bizerea din Co�tei care, bãtut de solda�i, a fost nevoit sã treacã cu toatã familia �n Rom�nia.

V�r�e�, mai 2003

prof. dr. GLIGOR POPI,

membru corespondent al Academiei Rom�ne

9am.ro - raiul colectoarelor de adrese de e-mail

In cazul in care esti interesat de cateva zeci/sute de mii de adrese de e-mail, citeste mai departe deoarece 9am.ro este exact locul care-ti trebuie. Ma explic.

1. Userele 9am.ro contin litere, cifre si _. Luam userul meu, de exemplu, pe care mi l-a ales 9am.ro: costin_cocioaba. Stiti de ce? Simplu. Pentru ca am folosit e-mail-ul costin.cocioaba@CEVA :-).

2. Majoritatea utilizatorilor de internet din Romania folosesc yahoo.com, gmail.com si mizeria de la Microsoft. Desi am cautat pe Google, nu am gasit o statistica exacta asa ca luati informatia precedenta ca si banuiala personala sau ma ajuta cineva cu o statistica reala.

* Pentru curiosi, fane (atentie la MJ, ca da bine cu dreapta) si persoane de buna credinta care vor sa-mi faca cadouri si nu stiu de unde sa ma ia, eu folosesc gmail.

3. Nu ramane decat sa inlocuim peste tot _ cu . si sa populam 3 tabele, una cu [email protected], alta cu [email protected] iar cea din urma� da. Cu mizeria de hotmail.

Pun pariu ca este o metoda sigura, de nepretuit, prin care puteti face rost de ~ 200,000 conturi de e-mail, in ciuda faptului ca cifra declarata de 9am.ro este de 159.088.

Calin, lasa putin Rapidul caci pontul asta nu te costa nimic!
Comunitatea 9am.ro - 208.534 usere moarte din 159.088?

Spuneam mai devreme ca poti face rost de ~200.000 conturi de email. Ma explic.

9am.ro are in footer-ul paginilor, catalogul utilizatorilor, impartit ca la catalog pe litere: A, B, C, D, E, F, G, H, I, J, K, L, M, N, O, P, Q, R, S, T, U, V, W, X, Y, Z. Fiecare litera e impartita la randul ei pe grupuri. Va dati seama ca ar fi fost prea mare derajul sa infiga ~10k usere per pagina.

Nu stiu daca a interesat pe cineva cate usere sunt cu adevarat in comunitatea 9am.ro, insa pe mine m-au interesat doar userele moarte, adica acelea care satisfac 2 conditii, pe metoda Kudika:

- nu au decat un singur prieten, 9am_admin, evident.
- nu au nici o activitate (macar o zgarietura pe forum, gen)

Asadar, conform celor doua filtre eu m-am ales cu 208.534 usere, dintr-un total de 159.088. Wtf?!

Cum sunt lesinat dupa statistici, am invartit putin excelul ala si m-am ales cu urmatoarele date:
# 0 utilizatori au folosit adresa de e-mail ca si user. La kudika.ro gasisem 1.561, insa nu mi-am facut user sa vad cum se compune numele utilizatorului. O fi la fel?
# 106.891 utilizatori au 39 de ani si sunt de sex feminin. Dintre acestia, 105.663 nu si-au declarat localitatea, semn ca au decedat inainte de a se naste.
# 3.171 utilizatori au 39 de ani si sunt de sex masculin. Dintre acestia, 2.222 nu si-au declarat localitatea. Al 2223-lea sunt eu. Insa eu am un post pe forum :-)
# 6237 utilizatori nu si-au declarat varsta
# 92.235 utilizatori au varsta declarata si diferita de 39 de ani

Pana cand tu, in speranta ca m-ai zarit vanzand seminte�n gara la Buzau, aduni cifrele de mai sus sa vezi daca-ti da totalul, eu dau timid din umeri caci eu nu mai inteleg nimic. Wtf?

Tu ce concluzii ai trage? Ce putem invata astazi de la unul din cele mai mari site-uri de stiri (chiar daca e doar revista presei) din Romania?

Special thanks to Victor! :-)
Cateva sute de persoane s-au abonat si citesc eCostin.com folosind un rss reader (ex: Google Reader sau Bloglines) ori pur si simplu pe e-mail, aici! Tu ce astepti? :)

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

Cine stapanea Insula Ada-Kaleh de langa Orsova controla si navigatia pe fluviu. De aceea, palma de pamant a fost indelung disputata ajungand cand pamant austriac, cand otoman. In final, insula, o oaza de Orient in mijlocul apei, a ajuns la romani, care au dinamitat-o si au scufundat-o.

Vocea cantata a imamului strabate, din minaret, fiecare cotlon al insulei, desenand minunatul contur de stea aruncata in apele Dunarii. Strabate strazile inguste, cu case care strang in ele o mie de nopti de povesti, bate in divanul scund, intins a dupa-amiezi lenese si se opreste pe mustiucul fiecareia din narghilele din care turcii trag cu sete.

Chemarea spre invatamintele lui Allah a lasat bazarul pustiu, iar matasurile cu fir de aur � nealintate de degete de turcoaica tanara. Si invartitul la cazanul de rahat s-a oprit la vocea imamului, iar zaharul aruncat acolo cu petale de trandafir s-a prins in forma care avea sa se topeasca in gura. E vremea pentru Allah, pentru una din cele cinci rugaciuni zilnice.

Covorul rosu al geamiei, un dar de la sultanul Abdul Hamid, primeste in moliciunea lui talpile goale ale musulmanilor veniti la rugaciune. Femeile, cu fata ascunsa in ferigea si cu trupul infasurat in grele matasuri negre, isi au locul lor, in partea din spate a geamiei.

BAZARUL
Dupa rugaciune, viata incepea din nou sa palpite. Din Ezarzia, strada principala, care se strecoara pe sub zidurile cetatii, se ridica iar mirosul de tutun aromat din narghilea si aroma de cafea la nisip.

"O bratara! Si o salba! Si matasea asta, cum vi se potriveste? Dar poate pana atunci ati dori o dulceata de trandafir? Nu e graba!", zambeste din mustati turcul batran care tine una din pravalii. Si petalele de trandafir strivite intr-o savanta amestecatura dulce si se topesc in gura te ametesc, de-ti vine sa cumperi toata pravalia turcului in salvari.

ADA SI KALEH
"Iasomie! Smirna! Si o pereche de papuci cusuti cu fir de aur!", isi canta urmatorul negustor de pe Ezarzia marfa. "Priviti, toate tocmai de la Stanbul!", intinde negustorul mainile incarcate de podoabe spre tine. Ca sa poti sa le admiri si sa te tocmesti cum isi sade bine, atunci cand faci afaceri cu un turc, musti din rahatul si cafeaua la nisip oferite.

La cafenea, numai oamenii mari au voie. N-ai sa pomenesti tanar pierzandu-si vremea asa. Ii auzi pe terenul de fotbal al insulei cum bat mingea si se striga in limba lor. "Meraba", te saluta un tinerel de sub un copac de Musmoale, un pom de clima mediteraneana.

Intr-un tarziu, cu bratele incarcate de cutii de rahat, tigari "Ada Kaleh", din cel mai parfumat tutun, matasuri grele si podoabe migalos mestesugite, pleci spre barca ce te va aduce pe tarm.

Iar turcul ce potriveste lotca dupa valurile Dunarii iti va spune inca o data povestea de care nu te mai saturi: a sultanului Kaleh si a preaiubitei lui sotii, Ada, pentru care le-a parasit pe toate celelalte neveste din harem. S-a mutat cu Ada pe insula de la Dunare, dar sultana, nefericita si izolata, a sfarsit prin a se arunca in Dunare, in timpul unei calatorii.

"Allah ekber!"� chemarea imamului joaca peste apele Dunarii, in intrecere cu ultimele raze ale soarelui.

POVESTE CU SFARSIT
Asa a fost si, probabil, asa ar fi ramas si acum Ada-Kaleh, daca nu i-ar fi sosit sfarsitul intr-o zi a anului 1971, cand comunistii au dinamitat-o pur si simplu si au scufundat-o in apele noului lac de acumulare creat de barajul de la Portile de Fier 1. "Ne-am dat seama ca avea sa ne mute imediat ce au venit si au facut masuratorile. Era prin �64-�65.

Mai apoi ne-a spus ca se face barajul", ne spune Musref Durgut, unul din cei aproximativ 600 de stramutati de pe Ada-Kaleh.

Au sperat pana in ultimul moment ca nu va fi adevarat. Ca barajul avea, cumva, sa refuze sa inghita paradisul tutunului si locumului � rahatul turcesc.

S-au rugat turcii la Allah, s-au dus cu petitie si la sefii de pe pamant� Nimic nu mai putea sa salveze soarta insulei. Ada-Kaleh, cu toate legendele ei, urma sa moara. Ca sa evite un scandal foarte mare, autoritatile au incercat sa inghita gura celor care protestau fata de inundarea insulei cu un proiect care ar fi salvat frumusetile de pe Ada-Kaleh.

Locuitorii si chiar copacii urmau sa fie mutati pe Simian, o insula de langa Drobeta Turnu-Severin, care urma sa fie noul Ada-Kaleh. Cetatea, cazematele de langa ea, cimitirul musulman urmau sa ia drumul Simianului. Moscheei de pe Ada-Kaleh nu i s-a dat nici macar aceasta sansa. A fost aruncata in aer, ca si restul cladirilor care mai ramasesera pe insula.
Ranile de dupa explozie le-a acoperit apa.

In ciuda efortului autoritatilor de a reinvia insula-cetate pe Simian, nici un turc nu s-a mutat pe, ceea ce proiectantii numeau, "noul Ada-Kaleh". "Lucrurile s-au petrecut prea repede pentru a ne duce pe Simian. Majoritatea au plecat la Constanta sau in Turcia, acolo unde aveau rude. Eu am plecat in Turcia, dar m-am intors la Drobeta Turnu-Severin dupa doi ani.

Un aer si o atmosfera ca pe insula aceea nu mai gaseai nicaieri. De aceea multi din batrani nu au mai rezistat si au murit pe la 50-60 de ani", marturiseste Durgut, un turc nascut pe insula.

SIMIAN
Pe Insula Simian faci pe Dunare cel mult 10 minute cu o barca motorizata din portul de la Drobeta Turnu-Severin. Cei care au proiectat mutarea Ada-Kaleh-ului nu au pus pe Simian si fostul debarcader la care ancorau seara barcile pescarilor turci, obositi de atata tras la rame pe apele Dunarii. Salupele intind o punte de lemn pe care cobori pe pe malul insulei.

Chiar daca nu te intampina smochinii si maslinii din clima mediteraneana de care se bucura Ada-Kaleh-ul, aerul de pe Simian e unul special, imbibat de aroma blondelor caise care cresc in copacii cine stie de ce plantati. Si peste toate mirosurile de fructe coapte si iarba de mult timp necosita, Dunarea arunca si ea curenti imbibati de navalnicia apelor abia invartite in cazane.

Vegetatia creste necontrolat pe insula, iar serpii se strecoara in voie prin iarba. Localnicii din satul Simian, care si-au incropit cate o gradina de zarzavat pe insula, spun ca e mare lucru daca intr-o zi scapi fara sa ti se incolaceasca de picioare sau de maini cate o mandrete de sarpe. Noroc ca nu sunt veninosi, sau cel putin asa se spune.

Oricat de "bland" ar fi veninul serpilor insa, cu greu ei pot reprezenta o atractie pentru eventualii turisti care ar veni pe insula.

"CETATEA" GRANICERILOR
In 1971, cand au vazut autoritatile ca n-au reusit sa populeze insula, au dat-o in grija granicerilor. Dovada sta si acum o cladire greoaie, cu etaj si pod mare, in care se adaposteau granicerii.

Cladirea e imprejmuita de un gard, dar poarta e deschisa si oricine poate vizita camerele goale, bine pastrate, in care � in mod ciudat, aproape � peretii au ramas intacti, fara mazgaleli si alte urme de "civilizatie" pe care le gasesti intr-un imobil abandonat. In apropierea cladirii granicerilor se afla cimitirul musulman mutat de pe Ada-Kaleh.

Sau ce a mai ramas din el � adica un mormant vandalizat, cu capacul spart, in care poti zari ramasitele de schelet ale musulmanilor ingropati acolo si cateva pietre funerare de pe care cu greu distingi ceva.

Cetatea luata de pe Ada-Kaleh a fost astfel remodelata incat sa se potriveasca pe conturul noii insule. Insa putine lucruri din aceasta cetate mai aduc cu "micul Orient" de pe Dunare. Caramida nu e cu siguranta cea originala, iar potrivirea elementelor aduse de pe insula-cetate a fost facuta, de cele mai multe ori, cu un ciment grosolan.

Singura amintire clara de pe Ada-Kaleh: piatra pusa in Ada-Kaleh de sultanul Mahmut Khan al II-lea, in anul 1739. Cazematele transferate de pe insula-cetate arata si ele jalnic, mai ales ca granicerii le-au folosit la un moment dat ca si grajduri pentru cai.

Putine lucruri de pe Simian te duc cu gandul la Ada-Kaleh, insa insula are un farmec pe care nici un trecator prin zona Portilor de Fier nu ar trebui sa refuze sa-l incerce. De pe zidurile vechii cetati, de unde se vede atat de minunat Dunarea, cu o cafea pe care va puteti imagina ca a facut-o la nisip un turc priceput, puteti visa in voie la Ada-Kaleh.

Iar daca va aflati pe Dunare, la 3 kilometri in aval de Orsova, si vedeti naluca unei barci care dispare si apare din valuri, sa stiti ca sunteti exact deasupra insulei Ada-Kaleh.


Istoria Insulei Ada-Kaleh

Ada-Kaleh se gasea pe mijlocul Dunarii, la 3 kilometri de Orsova, in aval, si la 20 km de Turnu-Severin, in amonte. Climatul insulei era mediteranean si submediteranean.

S-a numit Yernis, in vremea faptelor eroice ale argonautilor. Era un loc atat de minunat, ca pana si Hercules s-a aruncat sa cucereasca acest pamant al uriasului Geryon. Grecii o botezasera, dupa numele pe care si-l merita, Cotinusa, adica insula maslinilor salbatici. La Herodot, insula apare cu numele de Cyraunis, iar Cornelius Nepos o numea Cerne.

Mare minune daca insula, cu vegetatia ei luxurianta, n-ar fi adapostit si vreun altar geto-dac.

Cine avea "micul Gibraltar" al Dunarii controla, practic, circulatia pe fluviu si pe uscat in zona, asa ca bucatica de pamant botezata Ada-Kaleh (adica, in turca, "Insula cetatii") a tot fost motiv de numeroase batalii.

Prima data ar fi fost fortificata pe la sfarsitul secolului al XIV-lea de Iancu de Hunedoara, pe atunci ban al Severinului. Din 1526 incepe dominatia otomana in zona "Portile de Fier", iar spre sfarsitul secolului al XVII-lea, in functie de cine iesea invingator din razboaiele turco-austriece, insula isi schimba stapanirea.

Fortificarea insulei au facut-o austriecii intre 1717-1739, care au ridicat cetatea solida din carmida, care avea sa se pastreze pana la decizia comunistilor de a scufunda insula. Carolina � acesta era numele cu care alintau austriecii insula fortificata.

N-au avut parte insa prea mult de minunata cetate ridicata, pentru ca, incepand cu 1739, cu doar o mica exceptie de cateva luni, in 1870, insula a trecut sub stapanire otomana.

Dupa primul razboi mondial, in urma unui referendum, Ada-Kaleh, considerata pana in acel moment teritoriu austro-ungar, ca urmare a Congresului de la Berlin, din 1878, a revenit Romaniei, dupa dorinta celor care locuiau pe insula.

de Carmen Plesa, Alex Nedea

Valahii de pe muntele Sinai
Legenda sau adevar pierdut?

Beduinii din tribul geabelilor nu par sa se deosebeasca de ceilalti sinaiti. Arata la fel, vorbesc la fel, au aceleasi traditii. Totusi, cand intalnesc un roman, se opresc si isi deapana repede povestea: si ei, geabelii, sunt de origine romana, iar stramosii lor valahi au fost adusi acolo de catre imparatul Iustinian, cand a fost intemeiata manastirea Sfanta Ecaterina, adica in secolul VI. Au fost crestini pana nu demult, prin sec. XVIII. Povestea lor este incredibila. Pana de curand, nimeni nu i-a luat in serios. Lingvistii romani nu stiu nimic despre ei, istoricii au vagi informatii, care provin din notele de calatorie ale unor straini ce s-au perindat pe la locurile sfinte in secolele trecute. Pare de necrezut, dar daca au dreptate, inseamna ca sunt fratii nostri, descendenti ai unei romanitati care s-a conservat si a evoluat separat, departe de Europa romanica, si care, probabil, si-a pastrat multa vreme trasaturile, inainte sa cedeze sub influenta araba. Daca nu este asa, si este doar o legenda, care este samburele de adevar in jurul caruia a crescut aceasta poveste?
De curand, au fost facute cateva cercetari amanuntite cu privire la aceasta comunitate. Cercetatorul Andrei Popescu-Belis a studiat o multime de izvoare, de la surse istoriografice bizantine, la manuscrise din biblioteca manastirii si marturii din evul mediu, renastere si epoca moderna, tinand cont si de traditia orala a beduinilor numiti geabeli, adica �oameni de la munte�. Ce rezulta din cercetarile sale? Intr-adevar, in secolul VI, cand Iustinian a hotarat construirea Manastirii �Sfanta Ecaterina�, au fost trimise in Egipt o suta de familii de �abid-al-Rum, adica �servitori/ sclavi ai romanilor�, cum sustine cronicarul Eutychius din Alexandria (sec. X), cu scopul de a sluji manastirii si de a o apara. Descendentii acestor servitori traiau si in vremea cronicarului, in preajma manastirii, iar printre ei se numarau si asa-numitii Lahmiyin. Se pare ca toate informatiile ulterioare deriva din aceasta marturie, dar au fost reinterpretate si modificate. Astfel ca numele Lahm, care nu se stie exact la ce neam se refera, a fost interpretat ca provenind din Valah (in araba nu exista v la inceput de cuvant), iar in loc de �sclavi ai romanilor�, prin care se arata doar ca cele o suta de familii proveneau din imperiu, s-a spus ca geabelii vin din Pont (Marea Neagra n.red.). Un manuscris din manastire, considerat copie dupa un document din anul 530, care vorbeste chiar despre fondarea manastirii, pomeneste despre aducerea acestor crestini de la Marea Neagra, din tara valahilor (bilad-al-Aflah). Unii cercetatori considera ca acest manuscris a fost redactat abia in sec. XVII-XVIII. In sec. XVI, un calator ceh, pe nume Cristophe Harant, povesteste despre acesti beduini si face o afirmatie surprinzatoare: capeteniile se numesc in limba lor capi.
In epoca moderna, beduinii geabeli au aflat tot mai multe despre aceasta legenda a originii lor europene, integrand-o in traditia lor orala. Un cercetator japonez, Nishio Tetsuo, a alcatuit un inventar lexical al geabelilor, care nu contine insa nici o trasatura particulara, fiind vorba doar de cuvinte arabe. Prin urmare, nici un fir care sa confirme legenda originii valahe a acestor beduini. Totusi, exista un factor biologic care merita luat in seama: cercetarile facute in anii �70, pe esantioane de sange, prelevate de la toti beduinii de pe muntele Sinai, au demonstrat ca geabelii sunt diferiti si destul de neobisnuiti fata de celelalte triburi de beduini. Din pacate, nu s-au facut comparatii cu populatiile din nordul sau sudul Dunarii. In plus, chiar daca s-ar face, nu stim cat de relevante ar fi rezultatele, deoarece in Balcani au avut loc, de-a lungul timpului, multe amestecuri de populatii. Iata si concluzia cercetatorului: este vorba de o interpretare eronata a textului lui Eutychius, care a luat proportii, asemenea telefonului fara fir, si a patruns chiar si in traditia beduinilor. In realitate, nu stim decat ca cele o suta de familii trimise de Iustinian sa ajute la treburile manastirii proveneau din imperiu, dar nu stim de unde anume. Etnonimul Lah nu stim la ce se refera. Valahii si Marea Neagra au fost introduse ulterior in poveste, printr-o interpretare eronata. Capi nu este un cuvant romanesc sau romanic. Nu exista urme romanice in limba geabelilor. Prin urmare, daca acesti beduini au, intr-adevar, o ascendenta europeana, acest lucru nu mai poate fi stabilit astazi decat pe baza unor analize de ADN.
O alta cercetare a fost intreprinsa de catre Laura Sitaru, dar concluziile sale sunt diferite de cele ale lui Popescu-Belis. Pe langa marturia lingvistica a calatorului ceh, mai aflam si de aventurile calatorului german Samuel Kiechel, tot in secolul al XVI-lea, care spune ca acesti beduini spun la paduchi pedoci. Mai trebuie sa tinem cont, afirma cercetatoarea, de faptul ca, la scurta vreme dupa fondarea manastirii, in anul 570, pelerinul Antoninus Placentinus, vizitand acele locuri, sustine ca la Sfanta Ecaterina se vorbeau latina, greaca, siriaca, egipteana si bessa. Or, se stie ca bessi erau un trib tracic din Balcani. Exista si astazi un trib de beduini numit bezya, care locuieste in orasul Ter, nu departe de muntele Sinai. Este aceasta o coincidenta? Oare acei �servitori romani (sau ai romanilor)� de care pomeneste Eutychius erau traci romanizati, care inca isi pastrasera limba materna si se rugau in limba lor ori intr-o limba romanica in curs de formare? Pentru Andrei Popescu-Belis, prezenta bessilor la Manastirea Sfanta Ecaterina este extrem de improbabila, in ciuda acestei marturii. Pentru Laura Sitaru, este o cale importanta de cercetare. In plus, spune cercetatoarea, existenta celor doua cuvinte cu aspect romanesc in limba geabelilor in sec. XVI este o dovada clara ca acesti beduini sunt romanici crestini care au fost arabizati. E posibil ca in limba lor sa mai existe si alte urme, dar inca nu au fost intreprinse cercetari serioase in acest sens. Inventarul lexical redactat de cercetatorul japonez nu este suficient de relevant, caci se bazeaza doar pe trei subiecti intervievati, membri ai aceleiasi familii, care, in plus, nu locuiesc in satul geabelilor, aflat chiar langa manastire, ci in orasul Ter.
Cercetarile cu privire la misteriosul trib al geabelilor sunt abia la inceput. Sa rezumam: traditia afirma ca geabelii sunt crestini europeni, adusi chiar la intemeierea manastirii, in sec. VI, pentru slujirea si paza monahilor. Nu stim exact din ce parte a imperiului provin, deoarece au avut loc interpolari in manuscrise. Din punct de vedere biologic, geabelii sunt in mod sigur un neam distinct de ceilalti beduini de pe muntele Sinai. Din punct de vedere lingvistic, ei au fost arabizati complet, dar in sec. XVI, mai existau cuvinte romanice in limba lor. De altfel, inca nu au fost intreprinse anchete lingvistice serioase asupra graiului lor. Rezulta de aici multe semne de intrebare. Dar cel mai important lucru care trebuie luat in considerare este prezenta bessilor la aceasta manastire, dar si la altele din zona. Intr-un articol intitulat �Bessi in manastirile din Orient�, pr. prof. Dumitru Staniloae inventariaza toate izvoarele care se refera la prezenta acestui neam la locurile sfinte. Astfel, pe langa jurnalul de calatorie al lui Antoninus Placentinus, pomenit mai sus, din care am aflat ca la Sfanta Ecaterina se vorbea limba bessa, mai aflam, din Viata Sfantului Teodosie, ca in manastirea intemeiata de Teodosie la rasarit de Betleem, in sec. VI, existau patru biserici: una pentru bolnavi mintal, una in care se slujea in limba greaca, una in care �neamul bessilor inalta in limba lor rugaciunile Stapanului comun� si o alta, in care se slujea in limba armeana; tot din sec. VI-VII ne provine o informatie datorata lui Ioan Moscu, care spune ca in Palestina existau doua manastiri cu numele Soubiba, una de limba bessa si una de limba siriaca; in Viata Sfantului Sava cel Sfintit se vorbeste de mai multe manastiri besse in Palestina; mai mult, o manastire de bessi exista la 553 chiar in Constantinopol. Cine sunt acesti bessi, prezenti in numar asa de mare in manastirile din Orient? Sunt traci care vorbeau o latina evoluata spre o limba romanica? Se intelege oare prin �limba bessa� limba autohtonilor traci? Semnalarea bessilor si a limbii lor la o vreme cand se presupune ca limba autohtonilor a murit demult, si ca toti tracii si dacii romanizati vorbeau latina, ar fi uimitoare. Insa cel mai important lucru care trebuie retinut este acela al prezentei incontestabile a bessilor la locurile sfinte, inclusiv la Manastirea �Sfanta Ecaterina�. Atestarea lor coincide, in mod surprinzator, cu semnalarea celor o suta de familii plecate din imperiu sa slujeasca manastirea, care stau la baza viitorului trib al geabelilor. De aici trebuie sa porneasca viitoarele cercetari.
Geabelii, �oamenii de la munte�, isi duc viata mai departe, nestiuti de fratii lor de sange. E de mirare ca nimeni nu i-a luat in seama pana acum. E de mirare ca istoricii si lingvistii romani nici n-au auzit de ei. Astazi, s-ar putea sa fie prea tarziu sa se mai poata face ceva pentru a salva de la pieire adevarul. Arabizarea ultimilor beduini valahi pare sa fie completa. Legenda va ramane legenda, daca nu se va gasi o echipa cu mult entuziasm si cu fonduri, care sa intreprinda cercetari aprofundate, sa faca anchete lingvistice si teste biologice. Va ramane doar amintirea unei comunitati de valahi, plecata acum un mileniu si jumatate sa slujeasca o manastire in Egipt.
AURORA PETAN

_______________________

Academician Virgil Candea

�Pastrarea unei insule crestine intr-o mare
islamica se datoreaza sprijinului romanesc�

- Se spune ca in secolul VI dupa Cristos, imparatul bizantin Iustinian a stramutat un numar de colonisti de la gurile Dunarii in indepartatul Egipt, pentru a construi o manastire. Este un fapt documentat sau o legenda, domnule profesor?
- Este un fapt cat se poate de real, nu e o legenda. Cercetarile intreprinse sunt serioase, iar documentele existente in arhiva manastirii �Sfanta Ecaterina� de pe Muntele Sinai confirma legaturile permanente dintre crestinismul dunarean si insula de crestinatate de acolo. La noi, in nord-vestul Imperiului Bizantin, era, fireste, o civilizatie superioara altor zone ale imperiului, iar colonistii trimisi de Iustinian au avut ca misiune zidirea manastirii. Dupa incheierea lucrarilor, acesti muncitori, vorbitori ai unei forme incipiente a romanei, au ramas pe loc, in slujba manastirii. Erau numiti bessi (bessoi - dupa unii cronicari bizantini) - numele generic al crestinilor de la Marea Neagra, urmasi ai geto-dacilor. Recunoscand originea lor latina, arabii i-au numit llah - ca o derivatie a denumirii obisnuite folosite de alte popoare pentru romani, vlah. Un alt nume generic dat de arabi colonistilor crestini din Sinai a fost jabaliyya, adica oameni de la munte. Aceste informatii, in forme variate, pot fi regasite la multi istorici si calatori, ca J.L. Burkhardt, E. Robinson, E.H.Palmer, Lina Eckenstein si altii. Dupa marturiile acestora, colonistii isi pastrasera religia crestina cel putin pana in secolul al XVIII-lea. Apoi, au trecut treptat la islam, fara sa-si fi pierdut cu totul constiinta originilor lor europene indepartate. Marcus Beza, diplomat si scriitor aroman, demonstreaza, in anii �30, ca trimisii sau, dupa unii, prizonierii de razboi ai imparatului Iustinian au fost aromani. El a descris destinul in istorie al acestor stramosi ai sai. Mai recent, in 1990, istoricul britanic de origine romana, John Nandris, a publicat un eseu despre �jebaliyehi�, in care face o analiza critica a izvoarelor privitoare la acesti valahi din Sinai.
- Care sunt semnificatiile istorice ale prezentei acestor aromani sau vlahi sau bessi sau jebalieni in Sinai?
- Sinaiul este un punct de pornire deosebit de important in istoria relatiilor dintre tarile romane si orientul crestin. Pe langa calugarii bizantini si colonistii protoromani, la manastirea �Sfanta Ecaterina� au vietuit si calugari veniti din Moldova si Tara Romaneasca. Mai tot timpul, legaturile au fost stranse, dar ultimele patru secole au lasat urme adanci, atat in privinta arhitecturii complexului monahal din Sinai, cat si in privinta daniilor nenumarate facute de domnii romani, potrivit arhivelor manastirii. Incepand cu secolul al XVI-lea, pana la secularizarea averilor manastiresti din secolul al XIX-lea, a lui Cuza, manastirea din Sinai a fost ajutata sistematic si continuu de toti domnitorii nostri. Ii amintesc doar pe Radu Paisie, Petru cel Tanar, Alexandru al II-lea Mircea, Petru Schiopu, Matei Basarab, Constantin Brancoveanu si altii. Au contribuit cu danii importante si familii boieresti ca Balacenii si Cantacuzinii. Pastrarea acestei insule crestine intr-o mare islamica se datoreaza practic sprijinului romanesc, asa cum s-a intamplat cu multe manastiri de la Muntele Athos, din Constantinopol, Meteora, Alexandria, Palestina, Peninsula Balcanica etc. Un moment important in aceste relatii il reprezinta pelerinajul din 1682, al Doamnei Elina, mama lui Serban Cantacuzino, domnul Tarii Romanesti, la Ierusalim si Sinai. Dupa intoarcerea acasa, fiul sau va ctitori o manastire la Sinaia, pe care o va inchina manastirii �Sfanta Ecaterina�. Practic, desi romanii timpurii trimisi in Sinai au fost in cele din urma convertiti la islam, fara insa a-si pierde cu totul identitatea (dupa Robinson, ultima femeie crestina a tribului a murit la 1750), manastirea crestin-ortodoxa de acolo a supravietuit pana azi gratie romanilor.
ION LONGIN POPESCU

www.bizcar.ro/Garcia_Marquez_Ultima_Scrisoare.php

Do the right thing or state the obvious and the 'pen will be mightier than the Sword.' The truth will set you free. It's the principle of the thing

V. P�rvan spunea: ,,Dintre ��rile care alc�tuiesc Rom�nia de azi, Dobrogea este cea mai veche �ar� rom�n�. Cu mult �nainte ca dacii din Dacia s� se fac� romani, dacii din Dobrogea au �nceput s� vorbeasc� latine�te, s� se �nchine ca romanii �i s�-�i fac� ora�e �i sate romane��[1].

Prin Dobrogea de sud, Dobrogea Nou� sau Cadrilater se desemneaz� jude�ele Durostor (3.226 km2) �i Caliacra (4500 km2) aflate �ntre grani�ele Rom�niei �ntre 1913-1940. Acest Cadrilater (patrulater) este urma�ul Cadrilaterului format de cet��ile Rusciuc, �umla, Varna �i Silistra din timpul turcilor care era mai �ntins [2].

Cadrilaterul este �i el parte a spa�iului etnogenezei rom�ne�ti, care �n sud a avut loc p�n� �n Balcani. Din sec. VIII-VI �dHr. a avut loc colonizarea greac� a litoralului vestic al M�rii Negre, dar dincolo de zidurile cet��ilor popula�ia cea mai important� o constituiau ge�ii. Herodot poveste�te c� �nainte de a ajunge la Istru, Darius a biruit mai �nt�i pe ge�i, ce se credeau nemuritori �i care au luptat cu mult� vitejie �n trec�torile mun�ilor Balcani �i la nord de ace�tia. [3]

�n sec. II �dHr. rege peste ge�ii din sudul Dobrogei, aliat cu romanii �mpotriva bastarnilor �i r�spl�tit de Octavian cu titlul ,,amicus et socius populi romani� a fost Rholes [4]. Burebista pusese st�p�nire pe ora�ele grece�ti de la Olbia p�n� la Apollonia. Dionysopolitanii recuno�teau c� acesta, devenit ,,st�p�nul �ntregii ��ri de dincolo �i de dincoace de fluviu� era ,,cel dint�i �i cel mai mare dintre regii Tracilor� [5]. Poetul Ovidiu recuno�tea ,,c�-i �nvins� de getic� elena� [7].


Ceilal�i str�mo�i ai no�tri, romanii �i aduc legiunile �n zon� �nc� din anul 72 �dHr. dar incorporarea efectiv� la imperiul roman va avea loc dup� 29 �dHr. pentru ca la 46 d.Hr., Duorostor s� fie deja municipium din provincia Moesia Inferior. Referitor la numele acestei provincii, s� men�ion�m c� Sallustius spunea c� ,,moesii sunt totuna cu vechiul neam aprig al ge�ilor� [8]. La Durostorum (Silistra) a fost fixat� legiunea a XI-a Claudia. Sub Antonius Pius se g�sesc numeroase enclave de veterani �i negustori romani sau romaniza�i convie�uind cu ge�ii b�tina�i. Romanii vor numi Dobrogea �i Scythia Minor de la popula�ia stabilit� aici �n sec. III �dHr. �i asimilate de ge�i. ,,Sci�i au fost numi�i �i Ioan Cassian, Aethicus, Histricus, Dionisie Exiguus �i al�i monahi din Dobrogea care foloseau �n vorbire �i �n scris limba latin� fiind precursori ai vechii literaturi rom�ne �mpreun� cu autorii anonmi �i de la Durostorum (362), Niceta Remesianul etc.

Teritoriul dintre Dun�re �i mare a fost scena treceriii a aproape tuturor popoarelor migratoare cunoscute de istoria european�. Autohtonii daco-romani s-au ap�rat uneori bizuindu-se pe for�ele lor, alte ori, a�a cum s-a �nt�mplat �n 594 c�nd generalul Priscus primea ajutorul or�enilor din Durostorum �mpotriva slavilor, se al�turau puterii militare a Bizan�ului. C�nd Constantinopolul f�cea abuzuri centralizatoare �i fiscale ei ofereau ajutor adversarilor acestora. �n momentele de sl�biciune ale bizantinilor, rezisten�a era organizat� �n exclusivitate de ob�tile s�te�ti �i ,,romaniile populare� [9].

�n sec. IV Constantin cel Mare a creat episcopate la Tomis, Odessos (Varna), Durostorum, Appiaria, Abrittus (Razgrad), Sexanta-Prisca (Russe), Novae (�i�tov), Nicopolis, Oescus (Isker), Ratiaria (Arciar), Viminacium (Kostolac), Singidunum (Belgrad) pentru popula�ia romanic� [10]. La Durostorum s-a n�scut generalul roman Aetius care i-a �nfr�nt pe huni pe C�mpiile Catalunice �n 451. [11]

Limba bisericii a fost mult� vreme latina, lucru ar�tat �i de existen�a episcopatelor dun�rene p�n� la sf�r�itul sec. VI (un episcop Ursus era �nc� la 787 �n Abrittus). Latina i-a influen�at �i pe slavii a�eza�i �n Peninsula Balcanic� �ncep�nd cu sec. VII, ei prelu�nd din latin� numeroase cuvinte (oltar, kalenda, �esar-�ar). Slavii au ajuns s� aib� chiar conduc�tori de neam latin (Laurentius, Menandru, Sabinus, Paganus) �nainte de cre�tinarea bulgarilor. Dup� cre�tinarea acestora la 865 s-au �nfiin�at episcopate slave la Silistra �i Vidin ce le au continuat pe cele latine. De aici probabil s-a tras �i limba slavon� �n biserica rom�nilor fiindc� mul�i monahi se vor refugia la nord de Dun�re dup� distrugerea statului bulgar din 1018. [12]

Popula�ia romanizat� dintre Dun�re-Balcani �i mare a sprijinit o�tile bizantine �n luptele cu bulgarii �n 971 �i �n luptele cu Sviatoslav, cneazul Kievului. Pe acest teritoriu a fost constituit� thema Pradunavon (Paristrion) [13]. Ponderea neamurilor turce �n structura etnic� a Dobrogei devine �nsemnat� la �nceputul mileniului II, autohtonii trebuind s� �in� piept pecenegilor, uzilor, cumanilor, t�tarilor.

La confluen�a sec. XII-XIII �i Cadrilaterul a fost integrat statului rom�no-bulgar al As�ne�tilor. Dup� anul 1000, aici sunt atestate forma�iuni politice ca cea din jurul Silistrei conduse de Tatul [14]. �n 1245 o scrisoare a papei Innocen�iu IV �i men�ioneaz� pe rom�nii care locuiau pe teritoriul dintre Dun�re �i mare [15].

�n jurul anului 1320 se cristalizeaz� nucleul statal independent �ara C�rvunei cu fortifica�ii la Cavarna, Caliacra, Dristra. Balica, unul din c�rmuitorii acesteia intervenea �n conflictele din imperiul bizantin. Dobrotici va fi recunoscut despot de c�tre Bizan� fiind suveran �n Dobrogea, valea Carasu, zona Silistra, Vlahia As�ne�tilor etc. A luptat �n multe r�nduri �mpotriva turcilor, a �aratului de T�rnovo, a Genovei sprijinit� �i de unguri. S-a sprijinit pe ajutorul domnului Vlaicu Vod�, pe al Vene�iei �i �i-a �nt�rit prestigiul printr-o unire dinastic� cu Bizan�ul. Va fi urmat de fiul s�u Ioancu, care va continua politica antiotoman� [16].

Vlaicu Vod� a avut �i el posesiuni pe malul drept al Dun�rii [17]. �i Radu I Basarab a colaborat cu Dobroti�� [18]. Moartea �n 1386, dup� o domnie de aproape 4 decenii a despotului Dobroti�� a deschis prilejul ca mo�tenirea acestuia s� fie r�vnit� de �aratul bulgar de la T�rnovo �i de turcii otomani. Pentru Dobrogea a luptat �n 1386 �i Dan I, iar dup� moartea acestuia �ntr-o lupt� cu �arul bulgar �i�man �i urmeaz� la domnie fratele s�u Mircea [19]. Sus�inut de contingentele dobrogene, Mircea cel B�tr�n �l �nvinge �i alung� de la putere �n 1388 pe vizirul Candarli Ali Pa�a �i �nf�ptuie�te unirea Dobrogei (inclusiv Silistra) cu �ara Rom�neasc�.

Din 1390 st�p�nirea lui Mircea �n Dobrogea este formulat� ,,terrarum Dobrodicii despotus�. Cetatea D�rstorului apare �n titlul voievodului ca entitate separat� pentru c� ,,�ara Dristei� separat� de despotatul lui Dobrotici a luat na�tere �n jurul centrelor P�cuiul lui Soare �i Silistra [20].

Dup� cucerirea Bulgariei (cu toate c� de exemplu, Mircea a salvat Vidinul la 1390) turcii �n 1393 atac� Dobrogea asediind cetatea Silistra. O�tirea lui Mircea, ajutat� de popula�ia ora�ului este �nvins� printr-un ,,�iretlic�. �n tratatul �ncheiat �ntre Mircea �i Baiazid se spunea ,,to�i cre�tinii care �mbr��is�nd religia lui Mahomed vor trece apoi din regiunile supuse puterii noastre �n Valahia �i vor deveni acolo din nou cre�tin, nu vor putea fi reclama�i �n nici un fel �i ataca�i� [21]. �n iarna 1393-1394 Mircea a repurtat o victorie des�v�r�it� la sud de Balcani �n zona Kar�novas�. Urmarea fost redob�ndirea Silistrei. [22] La 1404 arhiepiscopul Ioan de Sultanieh afirma : ,,l�ng� Marea cea Mare sau Pontic� este Valahia o �ar� mare. Are un domnitor al s�u �i de�i turcul a prins pe mul�i dintre ei, nu a dob�ndit st�p�nirea acestei ��ri� [23].

�ncercarea turcilor de a cuceri Silistra rom�neasc� �n 1408, a e�uat. Dup� Mircea, fiul s�u a continuat aceea�i politic�. La 1418 �ntitul�ndu-se ,,Mihail, domn al T�rii Rom�ne�ti �i al mun�ilor �i p�n� la Marea Neagr�. Dan II izbutise cu for�a armelor s� asigure controlul Dun�rii lupt�nd �n 1425 la Vidin �i Dr�stor. �i Radu II se va intitula domn �i al ,,Podunaviei p�n� la Marea cea Mare�. Exist� ipoteze c� Dobrogea a fost cucerit� de turci specul�nd rivalitatea dintre Dan II �i Radu II dar �i p�rerea c� st�p�nirea rom�neasc� s-a men�inut �n Dobrogea p�n� �ntre anii 1445 (Vlad Dracul) �i 1462 (Vlad �epe�) [24].

Vlad Dracul cu fiul s�u V. �epe� asediaz� �n 1445 Silistra �i cucere�te Turtucaia ajutat de crucia�i. �n iarna 1461-1462 Vlad �epe� a trecut prin sabie malul drept al Dun�rii de la Zimnicea p�n� la gurile Dun�rii, ucig�nd 23.809 supu�i turci �i primind la nord de fluviu numero�i cre�tini [25].

Turcii au zis �inutului dintre Dun�re �i mare p�n� la Varna Dobrugi-lli, adic� �inutul lui Dobrug�, dup� numele celui mai vechi st�p�nitor al zonei pe care �l �tiau [26]. Dup� definitivarea cuceririi ei de c�tre otomani �ntre 1445-1466 [27], Dobrogea a fost organizat� militar �i administrativ �n sangiacurile Tulcea �i Silistra. Popula�ia cre�tin� era exclus� de la serviciul militar dar efectua �ndatoriri administrativ-poli�iene�ti. �n unit��ile militare din Dobrogea se aflau pe l�ng� turci �i cazaci, t�tari. Sangeacul Silistra avea districtele Constan�a, Mangalia, Balcic �i Bazargic [28].

�n 1595 Mihai Viteazul a eliberat ora�ul Silistra f�r� �ns� a cuceri �i cetatea. �mpreun� cu Aron Vod� a alungat garnizoanele turce�ti din raialele din sudul Moldovei �i Dobrogea, Nicopol, Rusciuc, Vidin, V�r�e�. Dup� �nfr�ngerea lui Hd�m Pa�a, conduc�torul Vidinului, Mihai a stat �n �inutul acela 10 zile. �i �n 1596 el va intreprinde o campanie la sud de Dun�re [29].

�n februarie 1603 voievodul Radu �erban a lovit �i el Silistra �i �nfr�nge pe Ahmed-Pa�a [30].
Bogdan Boksici primul episcop catolic al Bulgariei f�cea la 1641 constatarea c� locuitorii bulgari din Dobrogea ,,vorbesc �i turce�te �i rom�ne�te�. �n toat� perioada st�p�nirii turce�ti �n zon�, pe fondul autohton al acelor dicieni sau ,,rom�ni vechi �, au continuat s� se stabileasc� locuitori din Muntenia, Transilvania �i Moldova. �n sec. XVIII ora�ul Silistra cuprindea 60.000 locuitori, cam c�t Bucure�tiul de atunci [31].

La 1673 Grigore Ghica, Mihai Apafi �i �tefan Petriceicu �mpreun� cu Polonia adunaser� o�ti �i se preg�teau s� atace cet��ile Silistra, Br�ila, Ismail, Chilia. Tighina, Cetatea Alb�. Peste un secol �n 1773 for�ele ruse desf�urau lupte �n Dobrogea mai ales pentru cucerirea Silistrei. �n aprilie, unit��i de voluntari rom�ni sub comanda maiorului Bogdan au executat atacuri �n jurul Vidinului, iar �n iunie un deta�ament format dintr-un regiment de infanterie, 1 de carabinieri, arn�u�i �i recru�i a atacat Turtucaia �i i-a �nfr�nt pe otomani. Pe timpurile acelea V�lsan consider� c� s-ar fi elaborat de c�tre rom�ni o hart� a Dobrogei [32].

Mitropolia Br�ilei (Proilavei) cuprindea �i Silistra unde de c�teva ori s-a �i mutat re�edin�a acesteia. �n sec. XVI-XVIII �n fruntea mitropoliei de D�rstor au p�storit o �ntreag� pleiad� de clerici rom�ni. Biserica mitropolitan� din Silistra �i biserici din zon� au fost �ntre�inute serios de domnii rom�ni. N. Iorga a g�sit c�r�i vechi pe care era ,,�n grai rom�nesc �nsemnarea vechilor dasc�li�, iar �n �coala rom�neasc� din Turtucaia (sec. XVII) condicele �i c�r�ile biserice�ti cuprindeau un �ntreg pomelnic de vechi c�rturari. �n sec. XVII erau la Silistra 40 de �coli islamice [33].

�n 1806 armatele �ariste ocup� iar cet��ile din Moldova �i Dobrogea [34]. �n 1811 la un recens�m�nt moldovenesc se semnaleaz� 2487 ,,b�jenari de peste Dun�re� din care mai mult de o mie ,,rom�ni veni�i din satele dobrogene� [35].

Autor : General (r.) dr. EMIL STR�INU

ROM�NIA, PE HARTA MISTERELOR LUMII � n lume exist� mici popula�ii izolate, ce se consider� a fi urma�ii primilor oameni de pe P�m�nt. A�a se socotesc multe comunit��i din Caucaz, bascii din Pirinei �i Quanchii din Canare, iar exemplele ar putea continua. Dar pu�ini �tiu c� �n �ara noastr�, �n preajma Mun�ilor Gagu, din masivul Retezat, tr�iesc a�a-numi�ii gugani sau gugulani, p�stori voinici �i foarte �nal�i, cu via�� retras� �i particularit��i lingvistice destul de stranii, care se pretind a fi urma�ii direc�i ai dacilor �i cobor�tori din� cei mai vechi oameni din lume. Neam de p�stori, guganii �i trag numele �i se cred de-o seam� cu piscul din Masivul Godeanu, la sud de Retezat, care are 21 de v�rfuri, toate peste 2.000 de metri, dar nici unul mai mare ca v�rful Gagu (2.291 metri). Anumite particularit��i lingvistice (dialecte) �n vorbire, destul de stranii, au creat legende �i au f�cut din gugulani un izvor de presupuneri �i ipoteze, care �i au originea �n preistorie. Credin�a acestor p�stori rom�ni, cum c� ar fi cei mai vechi oameni de pe P�m�nt, este mult mai ad�nc� dec�t legenda, pentru c� ajunge tocmai la r�d�cina miturilor primordiale ale omenirii. � n lume exist� mici popula�ii izolate, ce se consider� a fi urma�ii primilor oameni de pe P�m�nt. A�a se socotesc multe comunit��i din Caucaz, bascii din Pirinei �i Quanchii din Canare, iar exemplele ar putea continua. Dar pu�ini �tiu c� �n �ara noastr�, �n preajma Mun�ilor Gagu, din Masivul Retezat, tr�iesc a�a-numi�ii gugani sau gugulani, p�stori voinici �i foarte �nal�i, cu via�� retras� �i particularit��i lingvistice destul de stranii, care se pretind a fi urma�ii direc�i ai dacilor �i cobor�tori din� cei mai vechi oameni din lume. Neam de p�stori, guganii �i trag numele �i se cred de-o seam� cu piscul din Masivul Godeanu, la sud de Retezat, care are 21 de v�rfuri, toate peste 2.000 de metri, dar nici unul mai mare ca v�rful Gagu (2.291 metri). Anumite particularit��i lingvistice (dialecte) �n vorbire, destul de stranii, au creat legende �i au f�cut din gugulani un izvor de presupuneri �i ipoteze, care �i au originea �n preistorie. Credin�a acestor p�stori rom�ni, cum c� ar fi cei mai vechi oameni de pe P�m�nt, este mult mai ad�nc� dec�t legenda, pentru c� ajunge tocmai la r�d�cina miturilor primordiale ale omenirii. Se poveste�te, de pild�, c� str�mo�ii ancestrali ai gugulanilor ar fi urma�ii p�m�ntenilor din Gigantomachia Elina, care p�eau din munte �n munte, cum am c�lca noi din piatr� �n piatr�, iar Iovan Iorgovan ar fi nimeni altul dec�t modelul dup� care a fost �ntruchipat Hercule, lupta acestuia cu balaurul av�nd loc la poalele Muntelui Oslea, de l�ng� izvorul Cernei, cum se p�streaz� �n baladele populare din partea locului, �i nu pe Ossa din Olimp, cum se nareaz� �n Odiseea. Probabil c� Homer, �mpreun� cu Hesiod, au str�mutat Gigantomachia din �ara Ha�egului, leag�nul civiliza�iei rom�ne�ti, pe coasta golfului Thermaios, ca s� le fie, probabil, mai la �ndem�n�. Ideea cu Gigantomachia Carpatic� a fost lansat�, cu exemplific�ri patronimice, de Nicolae Densu�ianu (1846-1911), �n opera sa capital� �Dacia Preistoric�", fiind reluat� �n multe studii de dat� recent�, ce reanim� aceast� poveste care, �n nici un caz, nu trebuie uitat�!
Numele de gigan�i vine de la Hogigas (Uria�) care, fiind identic cu Ho geganes, poate �nsemna �i �n�scut pe p�m�nt", adic� b�tina�. Este, credem, revelator s� reamintim c� �n textele antice se pomene�te de localitatea Gigonul (guganul), iar pe harta geografic� a Rom�niei, l�ng� Caransebe�ul de ast�zi, este men�ionat� a�ezarea cu numele de Gagnis, pentru a ne convinge de str�vechea etimologie mitic� a guganilor.

Transnistria a avut dintotdeauna acela�i rol �n planurile imperiale ruse�ti: de avanpost �i de cap de pod militar spre Europa civilizat�. Ast�zi, Noua Rusie �i impune pozi�ia la grani�a cu NATO printr-o politic� agresiv�, de for��.

Documentarul, a c�rei ultim� parte o public�m �n acest num�r al revistei Rost, prezint� istoriografic soarta acestei f�ii de p�m�nt transnistrian, r�vnit� �i folosit� de-a lungul secolelor �ntr-un singur scop: strategic.



Toponimia confirma rom�nitatea Transnistriei

Iat� �n continuare o serie de nume ale localit��ilor de dincolo de Nistru: Singuri, Volosovca, Cioban, Beseni, Volosschie, C�r�cin�i-Valahi, Cotiujani, U�ita, (l�ng� izvoarele Bugului); Glodoasa, Troianca, Mamaica, Adaba�i, Alexandria, Perepelitino, Santuia, M�lai (pe l�ng� Kirovograd); Buric, Fundescleevca, V�r�a�i, Curecni (�ntre Cigirin �i Novomirgorod); Babanca, Burta, Tecucica (l�ng� Novoarhanghelsk); R�zmeri�a, Selari, Moldovca, Moldovscaia, Odaia, Moldovanca (l�ng� Olviopol); Arca�i, Cantacuzinca, Moldovca Bra�oveanovca, P�dure�, Ur�ta, �erbani, Arnautovca (l�ng� Voznerensk); Baraboi, Gr�dini�a, Dobrojeni, Grosulovo, Moldovanca (l�nga Odessa); Co�uri, Gu�a, �ura-Bondureni, Buda, Soroca, Chisleac, Bursuci, Odaeva, �ura (l�ng� Gaisan) etc.

�n 1893, Th. Burada men�ioneaz� urm�toarele sate moldovene�ti din gubernia Cherson: Iasca, Gr�dini�a, Sevartaica, Belcauca (spre Ovideopol), M�l�ie�ti, Floarea, Tei, Co�arca, Buturul, Perperita, Goiana, Siclia, Corotna, Cioburceni, Speia, Caragaciu, Taslac, Doro�caia, Voznisevsca (pe Bug), Moldovca �i Cantacuzinovca. Acela�i Burada g�seste, �n 1906, �n Podolia satele rom�ne�ti: Lescov��, Ruda, Iv�ne�, Rogozna, Studenita, U�i�a, Lipciani, Serebia, Busa, Co�ni�a, Grusca, Ocni�a, Camenca, L�pu�na, S�r��ei, Rabni�a, Botu�ani, Pietrosul, Slobozia, Domni�a, Balta, Mo�neagul, Senina, Bursucul.

Tot atunci, potrivit statisticilor oficiale, tr�iau �n Cherson �i Podolia 532.416 de rom�ni, �n Ecaterinoslav 11.813, iar �n Taurida (Crimeea) 4.015. Aprecierile asupra cifrelor reale merg p�n� la 1.200.000. La mijlocul secolului XIV, �n Transnistria existau peste 400 de sate curat rom�ne�ti.

Alexis Nour (care a identificat �n Transnistria o localitate "Nouroaia") nume�te ca ultime sate ale zonei compact rom�ne�ti spre r�s�rit Glodo�i - cam la aceea�i paralela cu Cern�u�iul �i �erbani - la o paralel� cu Ia�ul �ns� la 200-250 km de la Nistru. Acesta a g�sit �n Kiev un liceu care purta numele celui care �l �ntre�inea prin dona�ii uria�e: "Pavel Galagan". La fel de vesti�i erau cei din familiile Funduclea (numele �l purta �i o strad� �n Kiev), Cordunean, Frunzetti, M�c�rescu, Bonta�, Gredescu.

Dintre numele de ape din Transnistria amintim Tiligul, Ingul, Ingule�ul, Baraboi, Volo�ica, Balacliica, Berezan, Cuciurean, Tigheci, Putred, Soroca, Ocni�a, Darla, Udici, Sahaidac (veche denumire pentru desag�), Moldovca, Bu�a, T�trani, Humor, Merla, U�i�a.



�n 1918 Transnistria c�nta "De�teapt�-te rom�ne"

�ntre 1909 �i 1913, ieromonahul Inochentie a condus �n Transnistria, la Balta, o "mi�care" pentru reintroducerea limbii rom�ne �n biseric�. Zeci de mii de moldoveni veneau �n pelerinaj la Balta unde li se vorbea �i li se �mp�r�eau gazete �n limba lor. De�i ap�rat de ��rani (60 vor c�dea uci�i), Inochentie este ridicat de cazaci �i �nchis. Autorit��ile vor permite �ns� folosirea limbii rom�ne �n biserici.

�n 1914, Austria promitea Rom�niei "toat� Basarabia cu Odessa", promisiune ce o va re�nnoi. Prezen�a voluntarilor ardeleni �i bucovineni �n Ucraina a avut un rol benefic �n rede�teptarea con�tiin�ei na�ionale la rom�nii din Imperiul �arist. Ofi�erii rom�ni vor desf�ura o vie activitate cultural� atr�g�nd de partea lor studen�ii din Kiev. La Odessa se aflau 40.000 de osta�i �i ofi�eri rom�ni din armata rus�, care vor avea �i ei o puternic� �nr�urire asupra studen�ilor din Odessa �i �mpreun� vor organiza un congres la 23 martie 1917. �n ziua de 18 aprilie a aceluia�i an, la Odessa a avut loc o manifestare a solda�ilor rom�ni la care au luat parte 12.000 de osta�i �i student�i basarabeni �i transnistrieni. La 9 aprilie ziarul "Cuv�nt moldovenesc" publicase programul P.N.M., care cuprindea printre altele �i drepturi na�ionale pentru rom�nii de dincolo de Nistru, iar �n 14 aprilie se �nfiin�ase "Asocia�ia �nv���torilor moldoveni din Basarabia �i de dincolo de Nistru". Congresul �nv���torilor rom�ni din Rusia, �inut la Odessa, a cerut pentru transnistrieni serviciu religios, �coli, inspectorat �colar, episcopie la Dub�sari, seminar la Odessa, toate �n limba rom�n�.



"Pe noi cui ne l�sa�i?"

�n �edin�a Radei ucrainene, deputatul transnistrean Ion Dumitra�cu va protesta �mpotriva preten�iilor Ucrainei asupra Basarabiei. Dumitra�cu �mpreun� cu Ion Precul �i Valeriu Cicate vor conduce "De�teptarea - societate na�ional� a romnilor din Ucraina" infiintata la Kiev la 26 noiembrie 1917.

Congresul ostasesc moldovenesc de la inceputul lui noiembrie 1917 din Chi�in�u a avut pe ordinea de zi la punctul 8 "Moldovenii de peste Nistru" �i a hot�r�t c� �n Sfatul ��rii, rom�nii de peste Nistru s� de�in� 10 mandate. S-a mai cerut Ucrainei s� recunoasc� rom�nilor de peste Nistru, din Caucaz, din Siberia acelea�i drepturi pe care Basarabia le recunoa�te minorit��ilor etnice. Chi�in�ul mai cerea administra�iilor transnistriene s� notifice num�rul copiilor rom�ni de v�rst� �colar�. La acest congres ��ranul transnistrean Toma Jalb� a �ntrebat "�i cu noi, care tr�im pe cel�lalt mal al Nistrului, cum r�m�ne fra�ilor, pe noi cui ne l�sa�i?".

La 17 decembrie 1917 s-a organizat un Congres al rom�nilor transnistrieni la Tiraspol, precedat fiind de adun�ri preg�titoare la Tiraspol �n 16 noiembrie �i Grigoriopol �n 21 noiembrie, hot�r�ndu-se ca fiecare sat s� trimit� doi delega�i. �inut sub semnul tricolorului, Congresul a votat pentru crearea de �coli na�ionale cu predare �n limba rom�n� �i alfabet latin; introducerea limbii rom�ne �n biserici, Justi�ia �n limba ba�tina�ilor, medici rom�ni la sate, moldovenii s� fac� armata �n oastea na�ional� �i alegerea a opt reprezentan�i �n Rada ucrainean�. S-a mai hot�r�t tip�rirea de gazete, �mp�r�irea mo�iilor la ��rani �i s� se fac� tot posibilul ca Transnistria s� fie alipit� Basarabiei. �i cum nu �tiau dac� Basarabia va lupta pentru aceast� alipire, sublocotenentul transnistrean Bulat aten�iona: "Dac� vom lasa Ucraina s� taie o ramur� azi, alta m�ine, din copacul nostru va r�m�ne buturuga". Trimisul Radei ucrainene a urat �n �ncheiere "Slav� Moldovei slobode!".

Comitetul Na�ional Rom�n ales a deschis 52 �coli rom�ne�ti, Rada ucrainean� a aprobat manualele rom�ne�ti tip�rite la Chi�in�u cu litere latine, Consiliul Zemstvei din Tiraspol a �nceput s� introduce� �i �n Administra�ie �i �n Justi�ie cunosc�tori ai limbii rom�ne. Timotei Ple�ca �i Toma Jalb� au organizat batalionul rom�nesc, osta�ii primind echipament, armament, cazarm�. Cadrele didactice nu au fost silite s� urmeze cercurile de var� �n limba ucrainean�, ci 30 dintre ele au urmat cursuri la Chi�in�u. �n satul Lunca s-a jucat chiar "Piatra din cas�" de Vasile Alecsandri. P�n� ce teroarea bol�evic� va p�trunde peste tot, pe alocuri, �n �coli �i �n 1919 se mai c�nta "De�teapt�-te rom�ne".

�n 9 ianuarie 1918, deputatul Ion Precul, moldovean din st�nga Nistrului, ia cuv�ntul �n Rada ucrainean� �i cere drepturi egale pentru compatriot�ii lui. Se preconiza un Congres general al rom�nilor din Ucraina �n iunie 1918, dar abia �n decembrie 1919, la o Adunare na�ional�, se pune problema organiz�rii lor �ntr-un stat na�ional. La 21 martie 1919, �n urm�rirea bandelor bol�evice, rom�nii trec Nistrul �i ocup� pentru scurt timp Tiraspolul �i Razdelnaia.

La Conferin�a de pace de la Paris, Rom�nia nu a reclamat Transnistria �i r�m�n de domeniul istoriei motivele pentru care dezrobirea fra�ilor transnistrieni nu s-a �nf�ptuit atunci, fiind sili�i s� �nfrunte �nc� o epoc� de suferin�e. Dup� spusele lui Dominte Timonu (n�scut �n Mahala l�ng� Dub�sari, membru mai apoi al Fondului Literar al Uniunii Scriitorilor din Rom�nia) perioada a fost "mai grea �i mai cumplit�".

�ntr-o cuv�ntare �inut� la Var�ovia, �n noiembrie 1920, Take Ionescu spunea c� "600.000 de rom�ni traiesc dincolo de frontiera estic�". �n aprilie 1920 �ncep mari revolte ��r�ne�ti, r�scula�ii condu�i de Tutunica ocup� Balta, r�scoala �ntinz�ndu-se �n raioanele Codama �i Ananev (raion despre care "Marea enciclopedie rus�" spunea c� "moldovenii s�nt locuitorii autohtoni ai raionului"). �n 1922, sub conducerea lui Chirsul�, revolta a reizbucnit. Dup� �n�bu�irea �n s�nge a acestora s-au f�cut deport�ri �n mas�.



Un stat rom�nesc �ntre Rusia �i Rom�nia Mare

Dup� declara�ia din 3 august 1923 a Guvernului Sovietic privind na�ionalit��ile �i libera folosire a limbii materne, �i ca urmare a tendin�elor brutale de ucrainizare, la 3 septembrie se �ntrunesc la Balta delega�ii satelor rom�ne�ti. Ucrainienii au f�cut opozi�ie la organizarea unei republici autonome. �i totu�i, �n 12 octombrie 1924, se creaz� Republica Autonom� Socialist� Sovietic� Moldoveneasc�, �n cadrul Ucrainei, capitala fiind Balta, iar din 1928 Tiraspolul, cu grani�a vestic� fixat� declarativ pe Prut. La Barzula, �n aprilie 1925, Congresul Pan-Moldovenesc a fixat grani�ele �i Constitu�ia recunoscut� de ucrainieni la 10 mai.

Cu o suprafata, in 1934, de 8434 kilometri patrati si o populatie de 615.500 locuitori (din care 80% romani), noua republica cuprindea raioanele: Balta, Barzula, Camenca, Crut, Dub�sari, Grigoriopol, Ananiev, Ocna Ro�ie, Rabni�a, Slobozia, Tiraspol. A fost creat� pentru a a���a pe nemultumi�ii din Basarabia. Vintil� Br�tianu considera cu luciditate: "Crearea unui stat rom�n �ntre Rusia �i noi" va permite dezvoltarea �n URSS "a unei vie�i na�ionale rom�ne�ti".

Mo�tenirea l�sat� de �arism era �nfior�toare: popula�ia analfabet�, �coli de limba matern� lips�, con�tiin�a na�ional� stins�, oamenii �n mare parte ne�tiind de unde se trag �i cine s�nt. Demn de men�ionat c� �n RASSM nu s-a vorbit totu�i despre "limba moldoveneasc�", ci despre rom�n�. Reiese din paginile s�pt�m�nalului "Plugarul ro�u", care, la 21 august 1924, relata: "S-a hot�r�t ca �n �coale, case �i �n a�ez�minte de culture� rom�neasc� s� se �ntrebuin�eze limba rom�neasc�".

�n RASS Moldoveneasc� au func�ionat 145 �coli rom�ne�ti gimnaziale, 18 �coli rom�ne�ti de rang liceal, institut agronomic, unul pedagogic �i politehnica, cu o popula�ie �colar� rom�neasc� total� de 24.200 din care 800 studen�i. Din 1933 se introduce alfabetul latin. Apar publica�ii cum ar fi: "Plugarul ro�u", "Moldova Socialist�", "Comsomolistul Moldovei", "Moldova literar�", "Octombrie", "Sc�nteia Leninist�". Mai existau sta�ie radio la Tiraspol, Corul de Stat "Doina", teatrul de stat �i sec�ie rom�n� la �coal� teatral� din Odessa, institut de cercet�ri �tiin�ifice. T�n�ra republica avea un Congres General al Sovietelor, parlament local, guvern �i chiar un pre�edinte de republica.



Prigoana stalinist�

�n 1937, �ns�, intelectualitatea din RASS Moldoveneasc� a fost acuzat� c� a f�cut jocul du�manului de clas�, fiind exterminat� �n mod barbar. �ncep�nd cu �ntregul guvern al republicii �i termin�nd cu inimo�ii scriitori transnistrieni �ntre care: Nicolae Smochin�, Toader M�lai, Nicolae �urcanu, Simion Dumitrescu, Petre Chioru, Mihai Andreescu, Mitrea Marcu, Alexandru Caftanachi, Iacob Doibani, Ion Corcin, Dumitru B�tr�ncea, Nistor Cabac. Atrocit��ile staliniste au mers p�n� acolo �nc�t �n satul lui Toma Jalba (Butor-raionul Grigoriopol) au fost �mpu�cati 167 b�rba�i din cei 168.

Datorit� colectiviz�rilor for�ate �i �nchiderii bisericilor (�ncheiat� �n 1938) a avut loc un adev�rat exod peste Nistru at�t de intens �nc�t a fost nevoie de un lag�r pentru refugia�ii transnistrieni, iar num�rul intelectualilor originari de dincolo de Nistru ajunsese at�t de mare �nc�t la Chi�in�u, Cluj �i Ia�i, apar reviste ale acestora: "Tribuna rom�nilor transnistrieni" condus� de St. Bulat, "Transnistria" � redactat� de Ilia Zaftur, respectiv "Moldova Nou�" redactat� de N. Smochin�. Gr�nicerii ru�i tr�geau f�r� mil� �n cei pe care �i descopereau trec�nd Nistrul. Astfel de evenimente erau obi�nuite, �ns�, la 23 februarie 1932 a fost un adev�rat masacru fiind uci�i 40 de barba�i, femei �i copii, fiind un subiect de discu�ie �n Parlament �i �n pres� intern� �i interna�ional�.


Sf�ierea Transnistriei

�nainte de 28 iunie 1940 �i �n zilele urm�toare se vorbea despre reunirea noilor teritorii dintre Prut �i Nistru cu RASSM. Agen�ia RATAU transmitea din Balta despre mitingul consacrat sus�inerii "�ntrunirii poporului basarabean cu poporul RASS Moldovene�ti." Ecouri ale inten�iei CC al PC din URSS din 11 iunie 1940 se reg�sesc �n paginile Moldovei Socialiste din 13 iulie 1940: "Cu mare bucurie am aflat noi c� Sovietul Comisarilor Poporului din CC al PC Unional au sus�inut rug�mintea organizatorilor Moldovei �i au intrat cu propunere �n Sovietul Suprem al URSS de a �ntruni locuitorimea Basarabiei cu locuitorimea RASSM �i organiza Republica Confederativ� Socialist� Sovietic� Moldoveneasc�".

Kremlinul comandase culegerea de date �n vederea lu�rii hot�r�rii privind structura administrativ-teritorial� a RSSM. Un asemenea raport, datat 15 iulie 1940 �i semnat A.Scerbacov, propune cedarea dintre jude�ele basarabene doar a Hotinului (care �mpreun� cu Cern�u�iul s� apar�in� Ucrainei), iar din RASSM s� cedeze Ucrainei doar raioanele Balta �i Pesceansc. Viitoarea Moldova urma s� aib� cinci regiuni: Bal�i, Chi�in�u, Bender, Akkerman �i Tiraspol cu raioanele Ananiev, Valea Hotului, Grigoriopol, Dub�sari, Camenca, Codama, Cotovsc, Ocna Rosie, Rabnita, Slobozia, Tiraspol �i Cerneansc). Regiunea Tiraspol ar fi avut 518.385 locuitori.

Conducerea fostei RASS Moldoveneasc� propune �i ea cedarea c�tre Ucraina, pe l�ng� Bucovina de Nord, doar a Hotinului, Cet��ii Albe �i Chiliei, iar de la est de Nistru s� fie cedate doar raioanele Codama, Balt� �i Pesciana.

Prin pre�edintele Sovietului Suprem al Ucrainei, M.Greciuha, Kievul cerea, la 22 iulie 1940, ca Ucrainei s�-i revin� pe l�ng� Bucovina de Nord, Hotin, Akkermann, Chilia �i Ismail, Bolgradului �i a opt din raioanele RASSM (Codama, Balta, Pesciana, Ananiev, Valea Hotului, Ocna Rosie, Cerneansc, Kotovsk). De�i �n urma analiz�rii propunerilor Ucrainei �i RASSM, A.Gorkin, secretar al prezidiului Sovietului Suprem �i propunea lui G. Malenkov (secretar al CC al PCUS) s� se adopte varianta RASSM, �n 2 august 1940, Sovietul Suprem a adoptat legea form�rii RSSM �n varianta propus� de Ucraina.

La 10 mai 1941 se respingeau demersurile cet��enilor din urm�toarele localit��i transnistriene de a trece din componen�a Ucrainei �n componen�a Moldovei: Timcov (raionul Codama) Stanislavca (raionul Kotovsc), Culmea Veche (raionul Kotovsc), Grebenichi �i Slaveano-Serbca (raionul Grosu). S�nt aprobate doar cererilor satelor Dorotcaia Noua �i Sadovo (raionul Ocna Ro�ie).

Iat� c�teva din numele localit��ilor din fosta RASSM care treceau la Ucraina: Lunga, Hartop, Visterniceni, Bors, Dabija, C�rle�ti, Serpa, Culmea Veche �i Noua (raionul B�rzu); Valea Hotului, Tocila, Grecu, Peri�ori, Handrabura, �alpani (raionul Nani); P�sat, Holmu, P�rlita, P�s��el, Mironi, Banzari, Bursuci, Mosneanca, Raculova, Herbina (raionul Balta), Budai, Buza, Str�mba, Bro�teni, Slobozia, Buchet, Timcau, Ploti, �erbi (raionul Crutai); Ocna Ro�ie, Cl�veni, Tiscolung, Tiscol, Odaie, Ideia, Co�ari, Dihori, Mironi, Slobozia, Dubau, Tabuleanca, Sahaidac, Topal�, Ciorna, Perlicani, Basarabia, Bahta, M�l�ie�ti, Ilie, Br�nz�, Untilovca, G�v�nosu (raionul Ocna Ro�ie). Multe din numele rom�ne�ti vor fi schimbate: B�rzu �n Kotovsk, M�rculeni �n Dimovka, Volo�ca �n Pisariovka, �ntunecata �n Svetloe, Nani �n Ananiev, Vrabie �n Vradievka, Valea Ho�ului �n Dolinskoie, M�lai �n Karataevka, Ur�ta �n Elenovka etc.

Numele moldovenilor au fost ucrainizate �i ele: Sandu, Rusu, Buzatu, Cherdevara au devenit peste noapte: Sandulenko, Rusulenko, Buzatenko. Kerdevarenko.



Sub administra�ie rom�neasc�.

�ntre 19 august 1941 �i 29 ianuarie 1944, Rom�nia a avut sub administra�ie temporar� "Transnistria" ce se �ntindea �ntre Nistru �i Bugul de p�n� la limanul Niprului, iar �n nord p�n� la apa Niomjai �i a Rovului. Teritoriul, �n suprafa�a de 44.000 kilometri p�tra�i �i cu o popula�ie de 1,2 milioane de locuitori, a fost �mp�r�it �n 13 jude�e: Ananiev, Balta, Berzovca, Dub�sari, Golta, Jugastru, Movil�u, Oceacov, Odessa, Ovidiopol, Rabni�a, Tiraspol, Tulcin. �n vederea deschiderii �colilor la 1941, primarii urmau s� consulte imediat ob�tile locale spre a stabili limba de predare a �nv���m�ntului (rus� sau rom�n�) dup� alegerea obstei. P�str�nd vechea �mp�r�ire �n 64 de raioane, din cei 1623 func�ionari, doar 398 proveneau din Rom�nia. Din cele peste 1000 de biserici desfiin�ate de comuni�ti, �n 1943 nu erau �nc� reparate dec�t 76. Al�turi de 219 preo�i localnici mai slujeau 250 preo�i din Rom�nia. S-au organizat cursuri pentru 800 cadre didactice, rom�ne�ti din Transnistria, apar publica�ii ca "Transnistria", "Glasul Nistrului", "Bugul", "Gazeta Odessei", "�ara Bugului", "Molva". La Tiraspol s-a �nfiin�at liceul rom�nesc "Duca Vod�", iar cinematografe s-au deschis �n Tiraspol, Ananiev �i Odessa. Reprezenta�ii cinematografice au avut loc �n toate satele Transnistriei. �n satul H�rj�u au fost repatria�i rom�ni din Kuban (504 familii de dincolo de Bug au fost repatriate �ntre Prut �i Bug la �nceputul ac�iunii). Din relat�rile buliba�ei Coca din Sinte�ti - Ilfov, pe malul Bugului era amenajat un fel de lag�r unde au fost aduna�i 2600 �igani.

�n 1944, odat� cu �naintarea frontului, cea mai mare parte a Transnistriei a fost �ncorporat� �n RSS Ucrainean�, iar raioanele Camenca, Rabni�a, Dub�sari, Grigoriopol, Tiraspol, Slobozia �n componen�a RSS Moldovene�ti, situa�ie existent� �i �n prezent.



O Rom�nie extrem-oriental�

�n 1966, R. Udler precizeaz� c� 240 de localit��i cercetate �n cadrul Atlasului Lingvistic Moldav se aflau �n Ucraina (Transcarpatia, Cern�u�i, Odessa, Nicolaev, Kirovograd, Dniepropetrovsk, Zaporojie, Donetk, Lugansk), �n RSSA Abhazia, �n Khirghizia. Mai existau materiale necartografiate �i pentru Omsk �i Primorsk. V. Buescu aduce date noi privind diaspora rom�neasc� de peste Ural. �n regiunea Orenburg �i Turgai exist� sate pur moldovene�ti. �n satul Berdianski locuiesc basarabeni ce mai �nt�i fusser� coloniza�i �n Simferopol. �n satul Abiarski a �nt�lnit familii cu numele Septechita. �n regiunea Samarkand exist� un sat exclusiv moldovenesc, iar �n satul Orheievka din Semipalatinsk tr�iau coloni din Orhei. Sate rom�ne�ti exist� �n jurul Omskului �i Akmolinskului �i �n regiunea Tansk. �n jurul ora�ului Irkutsk exist� rom�ni, unul din satele �n care ace�tia s�nt concentra�i fiind Ceremskov. L�ng� Vladivostok pe fluviul Usuri exist� sate ca Teiul, Z�mbreni, Bogatarca, Ki�inovka, B�lcine�ti, Dunai, Basarabia Nou�, Log�ne�ti cuprinz�nd la 1968, 30.000 moldoveni. Pe Amur, l�ng� Habarovsk, exist� sate c� Inul, Aur, Dun�rea. �n Manciuria tr�iau �nainte de r�zboi 20.000 de rom�ni. S-au semnalat pescari rom�ni din Primorsk care au cerut azil �n Japonia.

�ntre multele valuri de deport�ri, emigr�ri, coloniz�ri ale rom�nilor spre est, un rol important l-a avut �i str�mutarea �n Siberia �i Kazastan �ntre 1906-1914 a 60.000 basarabeni �i crearea unei adev�rate Rom�nii extrem-orientale.



Destr�marea URSS nu le-a folosit rom�nilor din Transnistria

Recens�m�ntul din 1989 din Ucraina atest� prezen�a rom�nilor la est de Nistru, �n regiunea Odessa, care cuprinde �ns� �i sudul Basarabiei (149.534), Nikolaev (16.673), Kirovograd (10.694) �i alte regiuni (73.128). Exist�, �n 1992, la Odessa o Societate Cultural� Rom�neasc� "Luceaf�rul" care edita �i un s�pt�m�nal cu acela�i nume condus de Vadim Bacinschi. Maria M�rg�rit din Ananiev spunea despre acest s�pt�m�nal c� este un "alin pentru durerea ce m� �ncearc�" �i c� "ne dor schimb�rile c�rora au fost supuse c�ndva denumirile satelor noastre" �i vorbe�te de "existen�a de veacuri a noastr� pe aceste locuri".

Interesele ruse�ti �n zona - a c�ror expresie este conflictul �nceput �n 1992 �i tendin�ele centrifuge continuate p�n� �n prezent - �mpiedic� accesul la via�a na�ional� m�car pentru rom�nii transnistrieni din raioanele Moldovei. Dac� la �nceput 26.000 elevi din Transnistria au cerut grafie latin�, �n urma presiunilor rusofonilor au rezistat doar �colile nr. 20 din Tiraspol (despre care T. Tabunscic vicepre�edinte al Societ��ii "Transnistria" anun�a c� a crescut de la 30 la 700 de elevi); nr.4, 17, 18, 19, din Bender (Thighina) �i nr. 12 din Rabni�a. �n �ntreaga Transnistrie moldovenii constituie 40% din popula�ie (ru�ii �i ucrainenii reprezint� doar 22, respectiv 28%); �n Tiraspol unde, �n 1940, rom�nii formau 65% din popula�ie, �n 1989 reprezentau abia 12%.

Cu g�ndul la ace�ti bravi rom�ni transnistrieni va fi zis probabil Corneliu Coposu c� "integritatea noastr� territorial� p�n� la frontierele estice ale neamului este o oblige�ie sf�nt�, ca a XI-a porunca a decalogului rom�nesc".

Autorit��ile autoproclamatei Republici Moldovene Transnistriene de azi controleaz� pe l�ng� raioanele de la est de Nistru �i ora�ul Tighina care este �n Basarabia. �n 1992, dup� ce armata Moldovei a intrat �n Tiraspol, a primit ordin de la Snegur s� se retrag�. Osta�ii au pl�ns de necaz. Chi�in�ul este �ndrept��it conform dreptului interna�ional s� restabileasc� ordinea constitu�ional� �n zon� �ns� a avut �i are ni�te ezit�ri cel pu�in suspecte.

Prima nava propulsata electric , s - a deplasat in ... 1837 , pe fluviul Neva !

Micrometrul intr - o varianta foarte apropiata de cea actuala , a fost inventat in 1772 , de catre Jams Watt

Acum 13000 ani a avut loc o incalzire cu 8 grade C (nu sint f sigur daca e 8 grade C sau putin mai muca). Datele sint culese din carotele de gheata din Groenlanda. Nu este o data incerta ci sigura. Incalzirea s-a produs in 3 ani. Se banuie ca aceasta incalzire a dus la disparitia in masa a majoritatii vietuitoarelor peste o anumita marime. Multe mamifere uriase, inclusiv mamutii. De asemenea ea a declansat si sfirsitul ultimei ere glaciare si alte evenimente geoclimatice. Cauza incalzirii se banuie ca ar fi precesia Pamintului, dar nu e f sigur.
A fost cea mai mare incalzire cunoscuta din perioada mai recenta a Pamintului.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Antoine Laurent de Lavoisier a constatat ca sticla este solubila in apa. Extrem de greu solubila , dar este .In concluziile sticlele colorate afecteaza inocuitatea alimentului , dat fiind ca pentru colorare se folosesc inclusiv compusi ai plumbului .

norii sant formati din picaturi de apa si/sau gheata si din ... picaturi supraracite. acestea sunt picaturi de apa care la temperaturi de -20 ... -30 de grade celsius nu ingheatza, raman fluide. cercetatorii nu au reusit inca sa descopere de ce.

Gigi Becali va lansa o linie vestimantara dedicata barbatilor despre care "specialistii in moda" cred ca va concura direct marca Versace. Iar cand nu va mai putea face fata comenzilor, d-nul Becali are ca optiune un "joint venture" cu Maria Grappini.

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

Ati ajuns la sfarsitul Internet-ului
Ati ajuns la utlima pagina al Internet-ului. Daca credeti ca aceasta este o eroare, nu este. Sunteti aici, fiindca ati fost online prea mult si/sau n-ati avut nimic mai bun de facut.

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

In realitate , telefonul a fost inventat in 1862 , de catre profesorul german Johhan Reiss ( 1834 - 1874) . Aparatul funtiona , iar inventatorul comunica cu sotia . Un aparat era instalat la scoala unde era director , iar celalalt la domiciliu . A neglijat sa - si breveteze inventia .Tot Johhan Reiss , a inventat in 1856 , ceasul desteptator .

Pentru obtinerea unui singur kilogram de purpura naturala , erau necesari 12000 de melci .

de omnia dubitandum

baaaiiiiiii,cristiiiii,astea e reale,domn'e?nu cred ca exista in romanica asemenea desteptaciuni

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost