Romania e verde sau murdara? va place gunoiul? avem solutii?

Nu ma ispiti Razvane, nu ma ispiti pacatosule mic ...
Ati devenit dependenti ? Poate mi-am dat seama ca maniera de abordare e gresita, poate am ajuns la concluzia ca aveti dreptate unii din voi, cine poate sti ? Numai eu ?

Acum nu e momentul !

@sbucur :pentru nimic in lume n-am crezut ca ai s-o iei ca o ironizare....omule,am vrut sa glumesc ! si cind te-am intrebat "pentru de dimineata' ce cultivi,am facut-o pentru ca mi s-a parut ca ai folosit cuvintele din reclama cu acel timid cumparator fata-n fata cu Matache Macelarul si am vrut sa stii ca am gustat gluma ta !....te rog sa ma iscuzi ! chiar te admir- pe cuvint de onoare - si-mi pare rau ca esti atit de suspicios !

DE CE TREBUIE SA RECICLAM HARTIA?

Planteaza o hartie!

Incearca sa vezi daca poti. Nu poti planta o hartie, dar poti planta copaci, copaci din care se fac hartii, hartii care se pot recicla. Recicleaza hartie!
De ce?
Pentru a obtine o tona de hartie de imprimanta sunt necesari 24 de copaci
Pentru a obtine o tona de hartie de ziar sunt taiati 12 copaci
Fiecare tona de hartie reciclata salvezeza 17 copaci
Hartia poate fi reciclata de maxim 7 ori. Dupa aceea se adauga si fibra noua pentru ca produsul final sa nu-si piarda caracteristicile.
Din 100 de tone de hartie colectate se pot replanta 30 ha de padure.



Centre de colectare in BUCURESTI

SC AMPLITECNA SA
Sos. Andronache, nr 201 Bis,
Bucuresti, sector 2
Hartie si carton

SC ANA TOTAL SRL
Bdul. Garii Obor nr. 3,
Bucuresti, sector 2
Hartie

SC CAMI COMEXIM SRL
Str. Darmanesti nr. 16,
Bucuresti, sector 1
Hartie

SC CRIMAR IMPEX SRL
Sos. Giurgiului nr. 170 B
Bucuresti, sector 4
Hartie

SC TOMARVA G&V IMPEX SRL
str. Chiciurei nr. 31,
Bucuresti, sector 3
Sticla, hartie si carton

SC MARVIMPEX RECYCLING SRL
str. Zabrautului nr. 28 - 32, Corp N,
Bucuresti, sector 5
Hartie si carton

SC RER ECOLOGIC SERVICES SRL
Bdul. Timisoara nr. 10,
Bucuresti, sector 6
Hartie si carton

SC ROMRECYCLING SRL
Str. Drumul Sabarului nr. 1,
(Soseaua de Centura)
Hartie

Centru de reciclare (hartie-sticle de plastic si fier vechi) : Str. Mihai Eminescu, nr. 174, program 9-18. E pe langa Piata Gemeni(sau Galati), str. Eminescu e paralela cu str. Dacia.

SC CIBIA COMEXIM SRL
Bd. Iuliu Maniu nr. 74-76, bl.5, sc.C,et.1, ap. 88
Bucuresti, sector 6
021.772.30.33
021.772.30.33/4
Sticla, hartie si carton

SC COMPANIA ROMPREST SERVICE SA
Str. Calea Bucurestilor nr. 224 E, Cladirea REAB, etj. 1
Otopeni, jud. Ilfov
021.204.11.55
021.201.48.56
Plastic ( PET, PE ), hartie si carton

SC GREEN PET PROD SRL
Sos. Andronache nr. 203
Bucuresti, Sector 2
021.241.20.13
021.241.22.03
Plastic (PET)

SC MARVIMPEX RECYCLING SRL
Str. Strigaturii nr. 1
Bucuresti, sector 6
021.456.53.39
Hartie si carton

SC PLASTIC RECICLARE GRUP SRL
Bd. Ion Mihalache nr.341, bl.F, sc.A, ap.22
Bucuresti, Sector 1
Plastic (PET)

SC R-ECO AMBALAJ SRL
Str. Sinei nr. 46
Bucuresti, sector 5
021.450.70.60
Plastic (PET, PP, PE), Hartie si carton

SC REMAT BUCURESTI SUD SA
Soseaua Berceni-Fort nr. 5
Bucuresti, sector 4
021.334.56.68
021.334.52.94
Hartie si carton

SC REMATHOLDING CO SRL
str. Blajel nr. 4, bl. V3, sc. 1, et. 7, ap.23, camera 1
Bucuresti, Sector 3
021.334.45.00
021.334.52.94
Metale (otel)

SC REMAT VEST SA
Str. Barsanesti nr. 23
Bucuresti, sector 6
021.434.09.05
021.434.10.29
Hartie si carton, metale (otel)

SC REPAP SRL
Bd. Tudor Vladimirescu nr. 2
Otopeni, sat Odai, jud.Ilfov
021.242.96.50
021.242.96.25
Hartie si carton

SC ROSAL GRUP SRL
Soseaua Dudesti -Pantelimon nr. 2-4-6
Bucuresti, sector 3
021.255.53.47
021.255.53.48
Hartie si carton, Plastic (PET,PE)

SC URBAN SA
Bld. Timisoara, sector 6
Bucuresti, sector 6
021.413.91.15
021.413.67.02
Sticla, Plastic (PET, PE), Hartie si carton


Centre in Timisoara

De colectarea hartiei se ocupa firma Muller-Gutennbrun Recycling
Sediu:
Timisoara 1900 str.Calea Sagului nr. 201
tel. 004-0256/285413
fax. 004-0256/285411
e-mail:contact_tm@muller-guttenbrunn.ro ; muller-guttenbrunn@xnet.ro

Punct de lucru Timisoara:
Timisoara 1900 str. Ovidiu Balea nr.45
tel. 004-0256/473177
Din cate am inteles, transportul este contra-cost.
Mai multe detalii aici:
www.muller-guttenbrunn.ro/en/cont.html

CELULOZA SI OTEL SRL
Str. J. P. Marat nr. 8;
Tel: 0256/221788, 0256/215055;
celulozasiotel@yahoo.com;

RECOMET M.B.M. SRL
Str. Demetriade nr. 1
0256/274764; 0256/490294

ELBA SA
Str. Garii nr. 1
0256/490057

sunt surprins ca pe acest FORUM sunt cam putini cei care comenteaza subiectul.....nu preea am timp sa ma uit zilnic dar vad cam aceeasi oameni care comenteaza...Explicatia? subiect care nu intereseaza lumea? As fi tare mahnit sa fie asa....sau sunt putini cei care stiu de acest forum,,,Ce ziceti?

Asa este, Geo draga si te anunt ca si tu tocmai ai cazut in acest pacat. In loc sa ne luminezi cu gandirea matale de exceptie privind mediul si ce fapte grozave se pot face pentru conservarea lui, pentru protejarea lui. tu te limitezi sa faci constatarea ca batem apa-n piua si ca suntem putini. Daca ai fi citit de la inceput ai fi vazut ca ne-am dat cu parerea despre tema asa ca, hai si tu, vino cu parerea. Ia exemplu de la Dagaio care, dupa ce ne-a explicat cum se economisesc copacii, ca sa nu vorbeasca-n vant ne-a dat si o multime de adrese unde se pot recicla produsele din hartie. Foarte tare frate ! Ceva concret, sec. N-ai ce zice. Si nici nu zic. O bila alba.
Eu am o padurice in gradina. O ingirjesc si sunt tare multumit de aceasta abordare a mediului. Am, cum ar veni, o mica fabrica de oxigen de care se bucura si ceilalti si eu, o fabrica naturala la care nu vreau si nici nu o sa renunt...

Gabi, ma vad nevoit sa recunosc ca am dat cu mucii in fasole ... Ai prins corect ideea cu macelarul dar am sfeclit-o tocmai eu, spiritualul lui peste...

Acum nu e momentul !

te pup...

..At. - Austria, scuzati intarzierea !..
...dac-ati trecut la pupaceala inseamna ca-i pe roze, ce sa mai....
...in Ro. ironiile-s la moda D-le Silviu, pana nu demanstreaza cate unul cat de "smecer" sete el, nu se lasa,
Atunci cand am timp la dispozitie si-mi imbrac echipamentul de scandal impotriva delasarii, imi pun tractorasele (cizme) si greblez rigolele din fata casei ( spatiu public ) , adun diferitele plasticuri , igenizez canalul pluvial , curat pomii de la strada ori mai stiu eu ce fac,..se mai gaseste cate-un "destept " sa ma ia peste picior, ba mai mult, te trezesti ca "ironia" vine si din partea celor la care te-ai astepta mai putin, ( d-aia cu "staif")...asa ca....m-am trezit la un moment dat ca-mi arunca unu' d-asta una d-aia; ce faci dom-le, te-ai trecut la ajutor social ?...
Mama ,mama si ce interesant se credea dansul...!!!..dar nu-i bai,...fiecare-si etaleaza poluarea mentala proprie-n felul lui.
Vad aici tot felul de solutii tehnice anti poluare, de la presele individuale pentru pachetizarea gunoiului menajer, ( ce-au inlocuit pubelele), liniil pt. triere ,reciclare, refolosire si pana la punctele de distrugere prin ardere a resturilor incinerabile ce produc energie termica.
Pentru toata aceasta tehnologie, bani sunt, programe sunt, lipsesc cei ce ar trebui sa doreasca o ROMANIE CURATA.

Numai bine @ gabigabi @ATOTPUTERNICULE ...!!!!!...
..

si pe tine te pup,ca tare sunteti cu inima mare ! sa va fie dupa inima voastra -cu drag G

GUNOIUL ????
Intrebati-l pe BASESCU dece impreuna cu APA NOVA vrea sa ucida romanii,livrindu-le apa cu FECALE de la ARCUDA ??? APA DE LA ARCUDAcare alimenteaza Bucurestiul este trasa dintr-un WC Comunal si o Groapa de gunoi ,VERIFICATI !!!

Minerule, intreab-o tu pe mata de ce te-a facut cretin ? Pe basescu o sa-l intreb ce cred eu de cuviinta. Sictir, magarule jegos !

Acum nu e momentul !

Reflectati la acestea!


STIATI CA...

Pentru fabricarea unei tone de hârtie obisnuite se folosesc între 2 si 3,5 tone de lemn, adica sunt taiati aproximativ 20 de copaci. Din fibrele de celuloza din lemn, rezultate dintr-un proces de fierbere chimica, se obtine hârtia. Prin reciclarea a unei tone de hârtie sunt salvati 17 copaci.
Hartia ar fi mult mai scumpa daca aceasta nu ar fi colectata si reprelucrata ?

O tona de chips-uri din cartofi alcatuieste 12 000 de pungi de chips-uri, ceea ce inseamna 12 000 de pungi goale de aruncat la gunoi ?

La reciclarea hartiei se foloseste mai putina energie si apa decat la fabricarea hartiei din arbori ?

Poluarea atmosferica este redusa cu 75% pentru fiecare tona de hartie produsa din hartie reciclabila si nu din lemn ?

Nivelurile de reciclare a hartiei si cartonului in statele membre UE variaza de la 28% pana la 53% ?

Recicland hartia salvam padurea... iar pentru fiecare tona de hartie reciclata se economisesc 30.000 litri apa, consumul de energie este redus cu aprox 25% iar poluarea atmosferica cu 80%, motiv pentru care reciclarea hartiei si a cartonului este foarte importanta.
Scopurile în care este folosita hârtia sunt urmatoarele: 48% din consumul total de hârtie pentru ambalaje; 30% pentru tiparit si scris; 12% în presa; 6% în igiena si menaj.
În urma activitatilor umane rezulta o cantitate enorma de deseuri, din care 40% sunt doar deseuri de hârtie. Toata aceasta cantitate de deseuri de hârtie poate fi reutilizata/reciclata pentru producerea altor produse din hârtie.
Efectele dezvoltarii industriei celulozei si hârtiei sunt dezastroase asupra mediului înconjurator prin defrisari, poluarea aerului prin fabricile de celuloza, si incineratoarele de deseuri. În ceea ce priveste defrisarea, lumea pierde în prezent peste 14 milioane de hectare de padure în fiecare an, o suprafata mai mare decât Grecia, alte zone imense fiind afectate de efectele secundare ale defrisarii: fragmentarea si degradarea solului, alunecarile de teren, disparitia speciilor exotice si poluarea.
O cutie de aluminiu dispare natural in 100 de ani?

Cojile de banane si cotoarele de mere dispar in 2 ani?

Mucurile de tigara dispar in 2 ani si contin chimicale periculoase?

Pungile de plastic dispar in aproape 30 de ani?

Sticlele de plastic nu se biodegradeaza complet niciodata; se descompun in granule care sunt mancate de diverse vietati ca pesti, pasari sau viermi, si raman in stomacul lor pana mor?

Gunoaiele de pe plaja ca ace, cioburi sau deseuri toxice pot fi periculoase pt oameni si animale?

Sondajele arata ca gunoaiele lasate de turisti pe plaja s-au marit cu 99% fata de anul 1994?

In Marea Britanie, intr-o actiune de curatare a plajilor in 2003 s-au adunat peste 17 000 de mucuri de tigara?

Se estimeaza ca 4,5 trilioane de mucuri de tigara apar in mediu in fiecare an?

O tona de chips-uri din cartofi alcatuieste 12 000 de pungi de chips-uri, ceea ce inseamna 12 000 de pungi goale de aruncat la gunoi?

Hartia este reciclabila, dar un functionar obisnuit arunca la gunoi 55-70 de kg de hartie pe an?

Americanii folosesc cca 4 milioane de tone de hartie la birouri pe an, destula cat sa se construiasca un zid de hartie inalt de 4 metri de la New York pana in California?

25% din ce aruncam fiecare este hartie sau carton?

Cutiile si foliile de aluminiu reprezinta cam 2% din deseurile domestice ca volum, dar aproape 25% din deseurile reciclabile?

Gunoiul dauneaza vietii salbatice si calitatii estetice a mediului?

In perioada de 30 de luni in care un copil poarta scutece, se folosesc 4500 de scutece de unica folosinta sau 48 refolosibile?

Este nevoie de 200 de ani pt un scutec de unica folosinta sa se descompuna?

in Marea Britanie se produc 15 milioane de sticle de plastic in fiecare zi; in 2003 doar 3% se reciclau?

35-40% din deseurile domestice provin din primele 5 lanturi de supermarketuri?

Plasticul reprezinta 11% din totalul deseurilor domestice?

Cantitatea de deseuri produsa intr-o zi in Marea Britanie este suficienta pentru a umple Trafalgar Square?

Peste 20000 tone de gunoi sunt aruncate anual in Marea Nordului. 70% se depun pe fund?

O tona de plastic inseamna 20000 de sticle de 2 litri sau 120000 de pungi?

Recicland 1 kg de aluminiu se salveaza 8 kg de bauxita , 4 kg de chimicale si 14 kwh de electricitate?

200 de borcane de sticla sunt aruncate in fiecare secunda in Marea Britanie?

Folia de aluminiu reciclata este folosita pentru a face componente pentru masini noi?

3500 cosuri de gunoi sunt aruncate in fiecare minut in Europa?

3 din 4 conserve pe care le gasim la supermarket sunt facute din otel?

Conservele din otel mai sunt numite si tinichele pentru sunt captusite cu un strat fin de tinichea, un alt metal?

Anumite telefoane mobile si accesoriile lor contin unele dintre cele mai periculoase substante cunoscute de om?

Este nevoie de 1,5 litri de ulei pentru a face un cartus de imprimanta?

Aproximativ 17 milioane cartuse laser de imprimanta au fost reciclate in Europa in 2002, insemnand 6 milioane de litri de ulei virgin salvat, suficient pentru a umple 3 bazine olimpice?

Aproximativ 1,3 milioane cartuse sunt fabricate in Europa in fiecare luna. Acestea puse cap la cap se intind de pana la 5 ori distanta de la la cea mai mare adancime a oceanului pana la suprafata si inapoi?

Aproximativ 450 milioane de telefoane mobile au fost cumparate in intreaga lume anul trecut?

Felicitari pentru cele scrise..foarte interesante...si nu se poate sa nu-ti dea de gandit.....
Apropo de peturi din plastic....exista solutie pentru reciclarea lor....ceea ce am vazut prin alte parti...la toate supermarketurile produsele ambalate in peturi...sucuri ...bere...aveau pretul:produs +ambalaj, pretul ambalajului se recupera la acele magazine...erau niste automate unde se introduceau si primeai un bonulet cu valoare care se scadea din valoarea produselor cumparate de la acel magazin...A fost singurul loc unde am vazut oameni stan la rand!!!!!!! Si in acest fel sa poate face cu toate produsele ambalate in ambalaje care se pot recicla....Odata de mult cand nu traiam intr-o "societate de consum" se practica reciclarea ambalajelor din sticla....
In mod sigur o astfel de masura impusa supermaketurilor existente in Romania ar duce la diminuarea deseurilor din plastic care se gasesc aruncate peste tot in tara asta!!!!!
Spune-am mai demult ca un cunoscut , nu roman, a incercat sa faca o afacere din reciclarea peturilor...si zicea ca ar fi trebuit sa munceasca 2 ani sa recupereze "shpagile "cerute de funcionarii de prin ministere...No, ce sa mai zici....
Inca o data felicitari pentru cele scrise...
Voi reveni...
Cred ca este nevoie si de ceva legi in sensul asta...ca tot vin alegerile....

IMPACTUL DESEURILOR ASUPRA MEDIULUI IN ROMANIA

In general, ca urmare a lipsei de amenajari si a exploatarii deficitare, depozitele de deseuri se numara printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact si risc pentru mediu si sanatatea publica.
Principalele forme de impact si risc determinate de depozitele de deseuri orasenesti si industriale, in ordinea in care sunt percepute de populatie, sunt:
modificari de peisaj si disconfort vizual;
poluarea aerului;
poluarea apelor de suprafata;
modificari ale fertilitatii solurilor si ale compozitiei biocenozelor pe terenurile invecinate.
Poluarea aerului cu mirosuri neplacute si cu suspensii antrenate de vant este deosebit de evidenta in zona depozitelor orasenesti actuale, in care nu se practica exploatarea pe celule si acoperirea cu materiale inerte.
Scurgerile de pe versantii depozitelor aflate in apropierea apelor de suprafata contribuie la poluarea acestora cu substante organice si suspensii.
Depozitele neimpermeabilizate de deseuri urbane sunt deseori sursa infestarii apelor subterane cu nitrati si nitriti, dar si cu alte elemente poluante. Atat exfiltratiile din depozite, cat si apele scurse pe versanti influenteaza calitatea solurilor inconjuratoare, fapt ce se repercuteaza asupra folosintei acestora.
Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deseuri este un proces ce poate fi considerat temporar, dar care in termenii conceptului de “dezvoltare durabila”, se intinde pe durata a cel putin doua generatii daca se insumeaza perioadele de amenajare (1-3 ani), exploatare (15-30 ani), refacere ecologica si postmonitorizare (15-20 ani).
In termeni de biodiversitate, un depozit de deseuri inseamna eliminarea de pe suprafata afectata acestei folosinte a unui numar de 30-300 specii/ha, fara a considera si populatia microbiologica a solului. In plus, biocenozele din vecinatatea depozitului se modifica in sensul ca:
in asociatiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate;
unele mamifere, pasari, insecte parasesc zona, in avantajul celor care isi gasesc hrana in gunoaie (sobolani, ciori).
Desi efectele asupra florei si faunei sunt teoretic limitate in timp la durata exploatarii depozitului, reconstructia ecologica realizata dupa eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu va mai putea restabili echilibrul biologic initial, evolutia biosistemului fiind ireversibil modificata. Actualele practici de colectare transport /depozitare a deseurilor urbane faciliteaza inmultirea si diseminarea agentilor patogeni si a vectorilor acestora: insecte, sobolani, ciori, caini vagabonzi.
Deseurile, dar mai ales cele industriale, constituie surse de risc pentru sanatate datorita continutului lor in substante toxice precum metale grele (plumb, cadmiu), pesticide, solventi, uleiuri uzate.
Problema cea mai dificila o constituie materialele periculoase (inclusiv namolurile toxice, produse petroliere, reziduuri de la vopsitorii, zguri metalurgice) care sunt depozitate in comun cu deseuri solide orasenesti. Aceasta situatie poate genera aparitia unor amestecuri si combinatii inflamabile, explozive sau corozive; pe de alta parte, prezenta reziduurilor menajere usor degradabile poate facilita descompunerea componentelor periculoase complexe si reduce poluarea mediului.
Un aspect negativ este acela ca multe materiale reciclabile si utile sunt depozitate impreuna cu cele nereciclabile; fiind amestecate si contaminate din punct de vedere chimic si biologic, recuperarea lor este dificila.
Problemele cu care se confrunta gestionarea deseurilor in Romania pot fi sintetizate astfel:
depozitarea pe teren descoperit este cea mai importanta cale pentru eliminarea finala a acestora;
depozitele existente sunt uneori amplasate in locuri sensibile (in apropierea locuintelor, a apelor de suprafata sau subterane, a zonelor de agrement);
depozitele de deseuri nu sunt amenajate corespunzator pentru protectia mediului, conducand la poluarea apelor si solului din zonele respective;
depozitele actuale de deseuri, in special cele orasenesti, nu sunt operate corespunzator: nu se compacteaza si nu se acopera periodic cu materiale inerte in vederea prevenirii incendiilor, a raspandirii mirosurilor neplacute; nu exista un control strict al calitatii si cantitatii de deseuri care intra pe depozit; nu exista facilitati pentru controlul biogazului produs; drumurile principale si secundare pe care circula utilajele de transport deseuri nu sunt intretinute, mijloacele de transport nu sunt spalate la iesirea de pe depozite; multe depozite nu sunt prevazute cu imprejmuire, cu intrare corespunzatoare si panouri de avertizare.
terenurile ocupate de depozitele de deseuri sunt considerate terenuri degradate, care nu mai pot fi utilizate in scopuri agricole; la ora actuala, in Romania, peste 12000 ha de teren sunt afectate de depozitarea deseurilor menajere sau industriale;
colectarea deseurilor menajere de la populatie se efectueaza neselectiv; ele ajung pe depozite ca atare, amestecate, astfel pierzandu-se o mare parte a potentialului lor util (hartie, sticla, metale, materiale plastice);
Toate aceste considerente conduc la concluzia ca gestiunea deseurilor necesita adoptarea unor masuri specifice, adecvate fiecarei faze de eliminare a deseurilor in mediu. Respectarea acestor masuri trebuie sa faca obiectul activitatii de monitoring a factorilor de mediu afectati de prezenta deseurilor.

Un nou program ‘Rabla’, dar cu panouri solare

articol din 12 Septembrie 2008

Ministerul Mediului vrea sa aprobe prin ordin ministerial, in cel mult trei saptamani, ghidurile de finantare pentru montarea de panouri solare pe locuinte, ca alternativa la boilere si centrale electrice, a spus secretarul de stat in MMDD Lucia Ana Varga.
Drept urmare, persoanele fizice si asociatiile de locatari vor fi incurajate sa renunte la vechile forme de producere a apei calde, de tipul boilerelor, pentru a recurge la energii mai putin poluante, ceea ce ar trebui sa reduca si cheltuieilile cu apa calda si electricitatea, a mai spus secretarul de stat in Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile (MMDD) Lucia Ana Varga, cu ocazia unui seminar de specialitate.

"Utilizand panouri solare, cetatenii vor plati mai putin si pentru curent. Intentionam ca programul nostru sa fie asemanator programului Rabla", a mentionat Lucia Varga, citata de NewsIn.

Ea a adaugat ca banii ar urma sa provina de la fondul de mediu, care a fost deja alimentat cu sumele stranse din taxa de poluare auto. De altfel, fondurile provenite din aceasta taxa ar urma sa fie folosite si pentru alte proiecte de inlocuire sau completare a sistemelor de incalzire, producerea de energie electrica din resurse regenerabile si impadurirea suprafetelor degradate, masuri prin care Ministerul Mediului urmareste imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului.

Senatul a eliminat, insa, luni, taxa de poluare si a decis restituirea banilor catre cetateni, proiectul de lege pentru aprobarea ordonantei 50/2008 urmand sa intre in dezbaterea Camerei Deputatilor, for decizional in acest caz. Daca Parlamentul va stabili, in cele din urma, eliminarea acestei taxe, Ministerul Mediului se va confrunta cu o lipsa de fonduri.

"Taxa de poluare auto va fi folosita pentru sustinerea financiara a unor proiecte ce urmaresc imbunatatirea calitatii vietii si a mediului, de aceea am speranta ca deputatii vor fi suficient de maturi si nu vor trece actul normativ", a mai spus secretarul de stat Lucia Varga.

Ea a adaugat, insa, ca "nu e bine pentru Romania ca au intrat atat de multe masini vechi cu grad de poluare ridicat dupa aprobarea taxei de poluare auto (la 1 iulie n.r.)".

In prezent, Ministerul Mediului considera esentiala demararea unor astfel de proiecte de dezvoltare durabila din banii proveniti de la fondul de mediu, cel putin in 2008, dar nu are o strategie alternativa de finantare a acestora in cazul eliminarii definitive a taxei de poluare, potrivit declaratiilor reprezentantului MMDD.

MURDARA, MURDARA, MURDARA....GUNOIUL...NORMAL CA NU NE PLACE. SA-L STRANGEM SI SA-L ARUNCAM ACOLO UNDE II ESTE LOCUL, E MAI SIMPLU SA IL ARUNCAM ASA UNDE NE VINE NOUA. AR FI SI SOLUTII DAR MAI INTAI TREBUIE SA NE "AUTOEDUCAM"

De la: cristiana_pantu, la data 2008-11-15 11:41:26MURDARA, MURDARA, MURDARA....GUNOIUL...NORMAL CA NU NE PLACE. SA-L STRANGEM SI SA-L ARUNCAM ACOLO UNDE II ESTE LOCUL, E MAI SIMPLU SA IL ARUNCAM ASA UNDE NE VINE NOUA. AR FI SI SOLUTII DAR MAI INTAI TREBUIE SA NE "AUTOEDUCAM"

Nu trebuie sa tipati ! De ce scrieti cu litere mari ?
Gunoiul este preluat de firme si este mai curat decat in anii precedenti.
Trebuie sa fie filmati si sanctionati cei care inca mai arunca gunoiul aiurea. Fara mila !

Acum nu e momentul !

Salutare. Mie mi-ar placea sa vina mai repede ziua in care o sa putem duce gunoiul din casa afara la ghenele de gunoi pe diferite tipuri de gunoi. Parca intr-un articol de azi am citit ca se va introduce acest sistem probabil din 2009. Incepe cu Bucurestiul? In celelalte orase cand vom avea?
Iar voi cei care sunteti nemultumiti ca vedeti la tot pasul oameni carora nu le pasa unde se afla un cos de gunoi pe strada, puteti incepe prin a va educa copiii si asa poate o sa schimbam ceva.
Si nu-mi place ca sunt locuri (strazi) in Cluj unde nu vezi un cos de gunoi, iar in Faget nu exista destule lazi de gunoi, asa ca lumea arunca gunoiul intr-o gramada....trist...

Din capitolul EXTERMINAREA ROMANILOR:

- ROMANIA IMPORTA GUNOI OTRAVITOR:
www.youtube.com/watch?v=GIWkkzccZtw&feature=related

- LOCUINTA VIITORULUI E IN GUNOI:
www.youtube.com/watch?v=EZKLex48mgE&feature=related

- CANCER LA COPII 3000% CRESTERE:
www.youtube.com/watch?v=4R15YI1-aVA&feature=related

- ADHD - HIPERACTIVITATE NEATENTIE:
www.youtube.com/watch?v=sBnwpFLPgcQ&feature=related

- ADHD - CONTRACEPTIVE GRATUITE:
www.youtube.com/watch?v=oBwMwsJX6n0&feature=related

- GUNOIUL OTRAVESTE APA SOLUL AERUL:
www.youtube.com/watch?v=axk_b_W5r5I&feature=related

- CONTRACEPTIVE TOXICE UCIGASE:
www.youtube.com/watch?v=4HMsnwq3Ffc&feature=related

- ORGANISME MODIFICATE GENETIC:
www.youtube.com/watch?v=WLo5MuDYQw4&feature=related

- AGRICULTURA:
www.youtube.com/watch?v=KmfVARHGO60&feature=related

- POMICULTURA DISTRUSA SISTEMATIC:
www.youtube.com/watch?v=Hi8HNK4HGjo&feature=related

- DEFRISAREA PADURILOR:
www.youtube.com/watch?v=7JZ1Vpt9Nhc&feature=related

- ROSIA MONTANA:
www.youtube.com/watch?v=c44wYQDZ4Ps&feature=related

- LAPTELE -DISTRUGEREA AGRICULTURII:
www.youtube.com/watch?v=kKqSatpj6KA&feature=related

- E-URI SI FUMAT IN SCOLI:
www.youtube.com/watch?v=N2CEWcM0Jy8

- ALAPTARE LAPTE PRAF TOXIC:
www.youtube.com/watch?v=qnoZt_7f3do&feature=related

- PESTI MORTI LACURI OTRAVITE:
www.youtube.com/watch?v=UAZ7OeOFnko&feature=related

- SCALDAT TOXIC APE OTRAVITE:
www.youtube.com/watch?v=NUH63IZuL0E&feature=related

- GUNOI VESTIC IN LACUL BICAZ:
www.youtube.com/watch?v=kr0CqhnQj0E&feature=related

- DEFRISARI SI COSTICA COSTANDA:
www.youtube.com/watch?v=W-o4diOCP5U&feature=related

România ar putea rãmâne fãrã apã în 2020
17 Noi 2008


Pe termen mediu ºi lung România nu va mai putea face faþã cerinþelor de apã ale populaþiei, industriei, agriculturii ºi ale altor consumatori, din cauza contaminãrii a aproape jumãtate din resursele þãrii, a distribuirii neuniforme a apelor ºi a schimbãrii climei.
O imagine apocaliptica a unei Rom�nii de peste 12 ani, in conditiile unui prezent iresponsabil

România nu va mai avea apã suficientã peste 12 ani, potrivit Strategiei Naþionale de Dezvoltare Durabilã a României, aprobatã recent de Guvern, document dupã care autoritãþile ar trebui sã se ghideze în urmãtoarele decenii. Avertismentul este lansat pentru termen mediu (anul 2020), dar ºi lung (2030), în cazul în care autoritãþile nu vor schimba situaþia actualã.

Una din cauzele principale ale scãderii rezervelor de apã sunt activitãþile antropice, care au afectat calitatea apelor de suprafaþã ºi a celor subterane, îndeosebi a celor freatice. Astfel, potrivit documentului, doar 57,5% din lungimea totalã a râurilor monitorizate calitativ reprezintã ape care pot fi utilizate la alimentarea centralizatã cu apã potabilã.

Din totalul resurselor potenþiale, doar 45,5% sunt tehnic utilizabile, în special datoritã contaminãrii resurselor.

Ca urmare, resursa de apã utilizabilã în România este momentan de 2.660 de metri cubi pe locuitor pe an (faþã de potenþialul de 5.930 de metri cubi/an/locuitor), în comparaþie cu media europeanã de peste 4.000 de metri cubi/an/locuitor, potrivit Strategiei. Acest lucru face ca România sã se plaseze printre statele cu resurse utilizabile de apã relativ scãzute. În plus, în þara noastrã râurile interioare se alimenteazã predominant din ploi ºi zãpezi, mai puþin din izvoare subterane, ceea ce duce la un înalt grad de dependenþã ºi de vulnerabilitate faþã de condiþiile climatice.

Mai mult, clima României prezintã variaþiuni regionale importante (8-12 luni pe an cu temperaturi pozitive în zonele sudice ºi de litoral, faþã de doar 4 luni în zonele montane înalte). „Se înregistreazã destul de frecvent valuri de cãldurã, cu temperaturi de peste 40 de grade Celsius (în vara anului 2007 au fost trei asemenea valuri la Bucureºti), ºi de frig, cu temperaturi sub -30 grade Celsius, în special în depresiunile intramontane.

Precipitaþiile, cu o medie multianualã de 640 de milimetri la nivelul întregii þãri, prezintã, de asemenea, diferenþe notabile între regiuni (între 1.200-1.400 mm pe an în zonele montane înalte ºi 400-500 mm în principalele zone agricole din jumãtatea sudicã), precum ºi în timp, perioadele de uscãciune ºi secetã severã alternând uneori chiar în cursul aceluiaºi an, cu perioade cu umiditate excedentarã care produc daune însemnate (inundaþii, alunecãri de teren)“, se precizeazã în Strategie. „Sunt zone unde este deficit de apã potabilã, din cauza secetei care s-a repetat de la an la an. Exemplul este dat de mai multe localitãþi din sudul þãrii care au rãmas fãrã apã din cauza secetei, iar apa subteranã s-a gãsit greu, oamenii sãpând zeci de puþuri pânã sã dea de un izvor“, ne-a explicat Attila Korodi, ministrul Mediului.

Potrivit ministrului, pânã în 2018 trebuie fãcute investiþii pentru a se reduce sau chiar elimina poluarea apelor. Se vor da finanþãri pentru a racorda populaþia la apã ºi la canalizare curentã, pentru a nu mai deversa apele uzate pe pãmânt sau în râuri, iar firmele vor trebui sã investeascã în reabilitarea liniilor de producþie pentru a nu mai polua“, ne-a declarat Korodi. Potrivit acestuia, dacã nu se vor face aceste investiþii, peste 18 ani vom ajunge în situaþia de a nu mai avea suficientã apã potabilã.

„Eu sper sã nu ajungem în aceastã situaþie, aceea pe care am descris-o în Strategie. Vom lansa linii de finanþãri pentru a nu fi nevoiþi ca pe termen mediu sã avem probleme cu apa“, a adãugat Attila Korodi. Totodatã, o altã soluþie gãsitã de autoritãþi o reprezintã construirea de bazine de colectare a apelor. Adicã, în zonele cu deficit de apã sã se construiascã bazine în care sã se strângã aceasta ca rezervã pentru secetã.

Mai mult de jumãtate din staþiile de epurare ale oraºelor nu sunt conforme, astfel cã apa este deversatã parþial epuratã, iar 90% dintre cei care locuiesc la þarã ºi 10% dintre cei care stau la oraº deverseazã apele uzate direct pe pãmânt sau în râuri, potrivit datelor Ministerului Mediului. Conform strategiei, dacã s-ar racorda ºi cei care nu au canalizare ºi apã curentã, apele de suprafaþã, dar ºi cele subterane nu ar mai fi poluate.

O altã cauzã o reprezintã faptul cã resursa hidrologicã este neuniform distribuitã pe teritoriul þãrii ºi are o mare variabilitate, nu numai sezonierã, ci ºi de la an la an. De aici se naºte ºi o altã soluþie: „Pe termen mediu ºi lung, satisfacerea cerinþelor de apã ale populaþiei, industriei, agriculturii ºi ale altor folosinþe nu este posibilã în România fãrã realizarea unor lucrãri hidrotehnice de anvergurã, care sã redistribuie în timp ºi în spaþiu resursele hidrologice (baraje, lacuri de acumulare, derivaþii interbazinale de debite)“, potrivit Strategiei de Dezvoltare Durabilã.

Cum se raþionalizeazã apa la secetã

Potrivit legii, în caz de secetã autoritãþile pot impune restricþii de folosire a apei. Astfel, dacã rezervele de apã sunt puþine, autoritãþile pot opri apa pentru marii consumatori, adicã cei industriali, apoi se sisteazã udatul în grãdini ºi spãlatul maºinilor, iar în ultima fazã se poate raþionaliza apa de la robinet.


CE SPUNETI, OAMENI BUNI?

Sunt placut surprins de multitudinea de informatii despre subiect pe care le scriii...si esti cea mai activa pe acest forum....ma repet un pic si spun ca aceste informatii nu ajung la oameni..ar fi de interes sa publici aceste informatii unui ziar la o rubrica, ceva numit poate " COLTUL VERDE" sau ceva in genul....cred ca ziarele tiparite au un impact mai mare la romani...toate emisiunile Tv gen revista presei sunt pentru presa scrisa....poate iese ceva si sa aiba un impact mai mare la romanashii nostri...

Draga sgeo2geo,

multumesc pentru aprecierea ta. Din pacate pare ca ma straduiesc degeaba pt. ca romanul nu este destul de responsabil sa ia aceste chestiuni in serios si sa duca o viata ecologica de dragul sanatatii familiei ( in prezent si viitor ) si de dragul pamantului romanesc ( care nu are nici o vina pentru este populat de oameni inconstienti ).

In ziare, din pacate, nu este interes pentru astfel de articole ( acestea nu sunt comerciale! ). Ei prefera pornografia si date indiscrete despre "starurile" de doi bani din Romania furnizate de paparazzi. ( vezi primele pagini ale ziarelor locale -- gratuite sau nu -- in care astfel de pictograme si articole indiscrete ocupa 90% din prima pagina + aproape pe fiecare pagina vedem nu text ci cate-o femeie goala -- "imaginea mamei ideale" prezentata copiilor ce au acces la aceste publicatii . )

Aceasta e societatea romaneasca, o turma de "oi" ce accepta toate prostiile mass-mediei. Mass-media este controlata in proportie de 80% de oameni politici cu diverse interese spre indobitocirea populatiei.

De la: dagaio, la data 2008-11-19 15:45:43Draga sgeo2geo,

multumesc pentru aprecierea ta. Din pacate pare ca ma straduiesc degeaba pt. ca romanul nu este destul de responsabil sa ia aceste chestiuni in serios si sa duca o viata ecologica de dragul sanatatii familiei ( in prezent si viitor ) si de dragul pamantului romanesc ( care nu are nici o vina pentru este populat de oameni inconstienti ).

In ziare, din pacate, nu este interes pentru astfel de articole ( acestea nu sunt comerciale! ). Ei prefera pornografia si date indiscrete despre "starurile" de doi bani din Romania furnizate de paparazzi. ( vezi primele pagini ale ziarelor locale -- gratuite sau nu -- in care astfel de pictograme si articole indiscrete ocupa 90% din prima pagina + aproape pe fiecare pagina vedem nu text ci cate-o femeie goala -- "imaginea mamei ideale" prezentata copiilor ce au acces la aceste publicatii . )

Aceasta e societatea romaneasca, o turma de "oi" ce accepta toate prostiile mass-mediei. Mass-media este controlata in proportie de 80% de oameni politici cu diverse interese spre indobitocirea populatiei.

aseara venind de la Ploiesti,am Oprit la SAFTICA la un colonel fost coleg.Sa nu ma duc cu mina goala am mers la un butic la sosea sa cumpar ceva.Mai neamule !curge un piriu ,canal prin fata buticului de-ti ia nasyul,mai fratilor dece tineti primarul in SAFTICA ? Am stat 35 minute sa travesrez DN1 sa intru in localitate ,nu exista cale auto fara sa tai linia continua si colac peste pupaza la ILFOV candideaza TARICEANU

http://www.youtube.com/watch?v=kYP5FMAhjeo&feature=related

Dragi forumisti,

cu stima va atrag atentia asupra altui strigat de alarma dintr-un articol important de citit si de luat in serios.


Un roman care locuieste la oras produce anual 340 de kg de deseuri


O persoana din Romania care traieste la oras produce anual 340 de kilograme de deseuri, dintre care 50 de kilograme reprezinta ambalaje, au spus joi, la Targu Mures, specialisti in domeniu care participa la un seminar despre colectarea selectiva a deseurilor, transmite corespondentul NewsIn.
„In cele 50 kg de ambalaje, 10,9% este hartie, 24,1% reprezinta deseurile din plastic, 11,2% este sticla si 4,4% este metal. In acest an Romania a reusit valorificarea maxima a deseurilor de carton si metal, iar pentru restul de ambalaje, sticla, plastic, lemn, Romania trebuie se atinga obiectivele prevazute de legislatia europeana pana in 2013. Sunt convinsa ca vom putea se ne conformam normelor de mediu. Important este ca fiecare sa-si faca treaba”, a afirmat Liliana Nichita, reprezentant al unei firme producatoare de ambalaje.

Ea a adaugat ca Romania se incadreaza in media europeana cu aceasta cantitate de deseuri produsa, insa nu trebuie omis ca Romania devine din ce in ce mai mult o societate de consum. „Ceea ce generam noi ca deseu incepe sa creasca an de an. Trebuie sa constientizam si sa aratam cetateanului ca schimbarea modelelor de consum este pana la urma ceva foarte important, a economisi apa, energia, a genera mai putine deseuri nu face decat sa conduca la un mediu mai curat, pentru noi, pana la urma. Aceasta cantitate de deseuri, de 340 de kg, inca nu este foarte mare, bine ar fi sa reusim sa o mentinem aici, sa nu creasca mai mult”, a spus Liliana Nichita.

In ceea ce priveste recuperea si valorificarea deseurilor, specialistii sustin ca Romania este in urma unor tari precum Ungaria si Cehia, intrucat acolo sistemele au inceput sa functioneze ceva mai devreme. „Noi nu putem decat sa folosim experienta lor si ceea ce facem noi este dovada ca ne-am uitat ce fac vecinii nostri. Suntem inca in urma lor, dar cred ca putem sa ii ajungem si sa ii depasim, daca ne stradurim putin”, a spus Liliana Nichita.

Nichita a adaugat ca, pana anul trecut, obiectivul referitor la valorificarea deseurilor de ambalaje a fost indeplinit, dar ca este necesara o mai mare implicare din partea cetatenilor. „Deseurile de ambalaje nu se regasesc doar in fluxul comercial, unde exista o serie de constrangeri si o serie de porceduri prestabilite. Operatorii economici stiu ce au de facut si fac. Practic, implicarea cetateanului trebuie fie primul pas, altfel noi nu ne vom mai atinge obiectivele incepand de anul viitor”, a aratat Nichita.

Potrivit ECO ROM Ambalaje, in Romania 30% din cantidatea totala de deseuri reprezinta plasticul, 26% este hartia, 20% sticla, 11,77 lemnul si 11,75 fierul. „Suntem inca departe de ce se intampla in alte state membre UE si suntem departe de ceea ce putem face”, a subliniat Nichita.

Sorin Popescu, director general ECO ROM Ambalaje, a precizat ca, in 2007, erau incluse in sistemul de colectare selectiva a deseurilor 24 de localitati si 800.000 de locuitori si s-a reusit colectarea a 8.000 tone de ambalaje. In 2008 au fost incluse 40 de localitati cu 1,8 milioane de persoane, si spera ca pana la finele anului sa fie colectate 13.000 tone de ambalaje. „De anul viitor se doreste ca ECO ROM Ambalaje sa intre in parteneriat cu 70 de autoritati locale pentru introducerea sistemului de colectare selectiva a deseurilor. Romania trebuie sa colecteze selectiv deseurile pana in 2013-2017, iar populatia este educata pentru a respecta acest sistem”, a afirmat Sorin Popescu.

Seminarul organizat la Targu Mures de ECO ROM Ambalaje sub patronajul Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile are drept scop sensibilizarea autoritatilor din judetele Mures, Bistrita Nasaud, Harghita si Covasna, unde colectarea selectiva a deseurilor este inca in stadiu incipient.

Oare ce s-ar intampla daca specia umana ar disparea din peisaj? Ce s-ar alege din tot ceea ce a construit omul, care ar fi soarta creatiilor lui dupa 50, 100, 1.000 de ani…? Morbid subiect, desigur… Dar stiti ce? Haideti s-o facem, ca prea suntem suparati! Unii au facut-o deja, iar cele inchipuite de ei ne-ar putea sluji drept ghid. Povestea de groaza care urmeaza este inspirata de scenariul SF imaginat de un renumit scriitor britanic, Stephen Baxter. Sa ne imaginam unul dintre orasele Terrei, incepand din clipa in care ultima fiinta umana si-a dat sufletul, in urma unei epidemii devastatoare, produsa de un virus. Creat in laborator in scopuri militare, acesta a scapat de sub control, nedand timp pentru fabricarea unui antidot eficient si dovedindu-se cu mult mai virulent decat crezusera cei care l-au conceput. In doua luni, toata populatia globului a pierit. Lipsit de oamenii care sa-i asigure mersul inainte, tot esafodajul construit de ei in mii de ani de progres intra in colaps: fabricile, bancile, spitalele – nimic nu mai functioneaza. Dupa doua luni de haos si agonie, totul ia sfarsit.

Primele zile sunt parca ireale: nu se mai aud zgomotul masinilor, zarva santierelor, sunetul glasurilor omenesti. Noaptea, luminile inca ard, functionand pe baza rezervelor de energie ramase si a controlului automat. Dar aproape nimic nu mai huruie, nu mai vuieste, nu mai zdrangane. Peste jungla de asfalt, beton si sticla rasuna doar glasurile pasarilor, iar dincolo de marginea oraselor, animalele domestice ramase de izbeliste se tanguiesc pe felurite glasuri. In 20-30 zile, uzinele furnizoare de utilitati, lipsite de lucrarile de intretinere absolut necesare, ajung in colaps. Epuizarea rezevelor de energie electrica scufunda orasele in intuneric. In asezarile aflate langa oceane sau cursuri de apa, statiile de pompare nu mai reusesc, in lipsa interventiei umane, sa mentina controlul asupra nivelului apei, iar galeriile de metrou sunt inundate in curand. Dupa cateva saptamani, centralele atomoelectrice sucomba si ele: topirea miezurilor radioactive provoaca accidente nucleare, soldate cu scurgeri de deseuri toxice.
Si totusi, viata merge mai departe; in fond, au mai ramas milioane de specii – plante, animale, ciuperci…

Orasele sunt invadate de sobolani, care devasteaza magazinele de alimente, hranindu-se cu tot ce pot gasi si concurand cu cainii vagabonzi pentru resturile de mancare si pentru cadavrele umane. Ca urmare a abundentei alimentare, animalele fac mai multi pui; populatiile sobolanesti cresc exponential pana cand, hrana epuizandu-se, rozatoarele incep sa se manance intre ele. Si, in tot acest timp, natura isi continua opera de recucerire. Buruieni prind sa rasara din crapaturile asfaltului si ale betonului. Pe acoperisurile cladirilor cresc ierburi salbatice si chiar cate un copacel. Radacinile arborilor deformeaza asfaltul, il fac sa crape si, in cele din urma il strapung. Deasupra acestuia, din resturile vegetale adunate iarna dupa iarna se formeaza, in cativa ani, un nou strat de sol. Copacii cresc netulburati, incalcindu-si ramurile deasupra a ceea ce, candva, erau strazi citadine, alcatuind treptat paduri ciudate, unde se amesteca specii indigene si exotice. Iar la umbra acestor paduri, isi gaseste un loc prielnic iedera, care imbratiseaza trunchiurile copacilor si incepe apoi, sa se catere, lent, dar fara odihna, pe peretii cladirilor. Plantele isi strecoara radacinile, tulpinile si ramurile peste tot, faramitand incet, dar sigur, zidurile. Apa ploilor si a zapezilor se infiltreaza in fisuri, ingheturile si dezgheturile alternative dezagrega lent betonul si caramida. Pe masura ce plantele colonizeaza orasele, ele sunt urmate de insecte; iar acestea – de pasari si mamifere.

Am avut deja prilejul sa vedem astfel de procese si rezulatele lor: orasele invadate de jungla din America de Sud, dar si, mai aproape de noi, istoric si geografic, orasul Pripyat din Ucraina. Construit pentru muncitorii centralei atomice de la Cernobil, acesta a fost parasit dupa accidentul din 1986. Douazeci de ani mai tarziu, spatiile deschise sunt verzi, iar placile pavajului arata de parca ar fi fost rascolite de un cutremur violent, pe cand, in realitate, sunt doar dislocate de cresterea viguroasa a radacilor plantelor. Natura a luat orasul din nou in stapanire. E momentul sa ne intrebam ce ar putea gasi un arheolog venit de pe alta planeta daca drumurile lui profesionale l-ar aduce pe Terra. Oare ce ar mai descoperi el si ce fel de imagine despre fosta civilizatie umana a Pamantului ar putea construi?

Pe masura ce asezarile se prefac in pietre si pulbere, mostenirea umana se tot pierde. Arhivele digitale devenisera deja nefolositoare din clipa in care alimentarea cu energie electrica incetase. Cartile, operele de arta, toate obiectele create de om timp de milenii se descompun treptat. Doar in morminte sau in ascunzatori bine izolate mai rezista cate ceva care sa-i ofere arheologului galactic material de studiu. Unele dintre cele mai bine conservate asemenea comori constituie pentru cercetator descoperiri epocale – de pilda mostrele de sol lunar aduse de misiunea Apollo si conservate intr-un adapost blindat din Houston.
In mod cu totul ironic, vechile edificii din piatra, aflate si azi in picioare, ar mai putea dura cateva mii de ani, pe cand cladirile moderne ar avea o viata mult mai scurta. Timp de cateva sute de ani, zgarie-norii inca s-ar mai inalta deasupra padurilor, bizare si grandioase constructii care i-ar lasa cu rasuflarea taiata pe sus-pomenitii arheologi extraterestri. Totusi, peste cateva secole, ploaia, vantul, vegetatia le-ar sfarama zidurile. Umezeala si oxigenul din aer corodeaza armatura de otel si sfarsitul este aproape. Imensele edificii indreptate spre nori devin gramezi de moloz, pe care natura le transforma, in cativa ani, in dealuri inverzite.



Cand urmele omului dispar

Oricum, expeditia arheologica trebuie sa se grabeasca, fiindca nu numai vegetatia pune stapanire pe asezarile umane, ci si apele si nisipurile. Terenurile joase, inundabile, asanate si indiguite – lunca Dunarii, campia Tamisei, polderele olandeze – se intorc sub ape. Iar in Israel, campiile transformate in teren arabil prin complexe sisteme de irigatii redevin intinderi de desert. Fauna evolueaza si ea, fiecare specie mergand pe un drum propriu. Haite de caini salbaticiti cutreiera tinuturile, aratand tot mai mult ca stramosii lor, lupii; legile selectiei naturale inlocuiesc selectia artificiala practicata de om timp de milenii la oi, vite si cai, iar rasele se incruciseaza intre ele si evolueaza spre forme mai rustice, cu infatisare primitiva.

In fostele parcuri nationale africane, populatiile de elefanti se inmultesc anarhic, distrugand vegetatia pe arii intinse, pana cand echilibrul natural se restabileste de la sine. Dar nici fauna, nici vegetatia nu mai sunt ceea ce au fost inainte de aparitia rasei umane. Timp de secole, omul a adus schimbari ordinii primordiale a lumii, transportand specii de plante si animale de pe un continent pe altul, iar acum, odata cu disparitia marelui modelator, aceste specii exotice isi gasesc, cele mai multe, un loc anume – o nisa ecologica in cadrul noilor ecosisteme. La o jumatate de mileniu de absenta a omului din peisaj, Europa s-a acoperit cu intinse paduri de fag si stejar in zonele mai joase, de molid in cele inalte, iar urmele fostelor sosele abia se mai vad, in timp ce, sub stratul de sol si vegetatie, timpul isi continua opera de distrugere a milioanelor de schelete ruginite de masini.

Fara influenta „incalzitoare“ a civilizatiei, o noua era glaciara, programata in ciclurile cosmice, readuce in Europa, 10.000 de ani mai tarziu, ghetarii care, in lenta lor inaintare, transforma peisajul, stergand si ultimele ramasite ale oraselor care au inflorit aici in urma cu 100 de veacuri. Cat de relativ este totul si cat de cruda poate fi uneori ironia cu care evenimentele istoriei „comenteaza“ actiunile omului se poate vedea
dintr-o analiza a ceea ce s-ar intampla peste inca vreo cateva milenii.



Ce ramane in locul nostru?

Poate cel mai insuportabil lucru ar fi sa stim ca gunoiul nostru va supravietui mai mult decat ceea ce am creat pentru a dura. Chiar daca miliardele de ambalaje din plastic vor fi faramitate in particule din ce in ce mai mici, acestea vor trece neprocesate prin sistemul digestiv al animalelor si deci nu vor disparea, caci plasticul nu e biodegradabil. Aproape tot plasticul produs din 1950 pana acum – miliarde de tone – exista inca in natura sub o forma sau alta, singura solutie de a scapa de el fiind ca vreo specie de animal sa devina capabila sa-l asimileze si sa-l transforme.

La 100.000 de ani de la disparitia umanitatii, arhelogii veniti din galaxia vecina ar avea surpriza de a descoperi, analizand o mostra de nisip de pe oricare dintre plajele Terrei, milioane de granule minuscule, colorate, din plastic, amestecate printre firele de nisip – adica tot ceea ce a mai ramas din sacosele, jucariile, telefoanele mobile, pieptenii si carcasele noastre de calculator. Vizitatorii ar mai gasi si ceva urme de plumb, mercur, zinc si alte metale – reziduuri ale poluarii produse de industria electronica si de cea de masini. Din fericire, radioactivitatea lor ar fi atunci mica, deoarece deseurile radioactive ingropate adanc in sol
se descompun treptat; plutoniul, de pilda, are un timp de injumatatire de 24.000 de ani. Asadar, ramasitele materiale ale civilizatiei noastre ar disparea destul de repede. Dar alte urme? Timp de inca vreo cateva zeci de milenii, prin spatiul cosmic ar mai putea fi interceptate diverse unde – vestigii ale unor transmisii radio, TV sau radar, poate ultime strigate de ajutor lansate in eter. Dar, 100.000 de ani mai tarziu, si acestea s-ar pierde…

Au trecut cateva milioane de ani si evolutia vietii pe Pamant continua. Fara transportul asigurat de om, insulele au ramas complet izolate unele de altele, fiecare devenind un laborator pentru experimentele evolutiei. Stranii forme de viata – rozatoare enorme si feroce, erbivore colosale, primate cu comportamente bizare – ar putea fi punctul de plecare pentru o noua cotitura in destinul ecosferei planetei. In cele din urma, o noua specie inteligenta ar putea prelua controlul. Dar, daca ar incerca sa construiasca o civilizatie asemanatoare celei umane disparute, ar fi defavorizata: „capitalul“ cu care ar porni ar fi jalnic, de vreme ce noi vom fi secatuit planeta de resursele usor exploatabile, extragand cantitati enorme de minereuri si combustibili fosili. Ar fi nevoie de zeci de milioane de ani pentru refacerea rezervelor de carbune si petrol. Pana la urma, insa, ce conteaza daca apare o alta specie inteligenta, care creeaza o noua civilizatie? Pe termen lung, nu numai viata pe Pamant, ci si Pamantul insusi vor disparea. Peste cinci miliarde de ani, Soarele se va dilata, transformandu-se intr-o giganta rosie – stadiul aproape final de viata al unei stele. Masa enorma va inghiti Terra si, cu asta, si cel din urma martor al civilizatiei umane va disparea. Lucrurile care ne-ar putea supravietui cel mai mult ar fi vehiculele interstelare pe care vom fi apucat sa le lansam. De pilda sondele Voyager si Pioneer, trimise in spatiu de catre NASA in anii ‘70, care urmeaza sa iasa din Sistemul Solar, pierzandu-se in imensitatea Cosmosului. Voyager I va avea nevoie de 20.000 de ani pentru a strabate centura Oort – enormul brau de comete care inconjoara Soarele. Apoi, cu sistemele de transmisie si inregistrare devenite de mult timp nefunctionale, Voyager se va roti la nesfarsit prin galaxie.

In vidul absolut, lipsit de lumina, care inconjoara stelele, pare ca nimic n-ar putea avaria structura de metal a sondei. Totusi, in cele din urma, si aceasta se va descompune, metalul sublimandu-se treptat – adica trecand din stare solida in stare gazoasa – si prefacandu-se, cu timpul, in atomi imprastiati in Univers. La 20 miliarde de ani dupa ce Pamantul va fi pierit, cea din urma ramasita a civilizatiei umane – ce pare atat de infloritoare azi – va fi disparut pentru totdeauna.



Riscuri existentiale

Nick Bostrom, profesor de filosofie la Universitatea Oxford, a intreprins recent o analiza a riscurilor majore cu care se confrunta omenirea si care i-ar putea aduce acesteia sfarsitul. Punctul central al analizei realizate de profesorul Bostrom il constituie notiunea de risc existential. Spre deosebire de riscurile suportabile (care i-ar permite „victimei“ sa-si revina dupa catastrofa), cele existentiale ar afecta in chip grav si ireversibil specia umana. Aceste riscuri sunt un fenomen de data recenta; de aceea, dupa spusele prof. Bostrom, e util sa le cunoastem, sa le evaluam si, mai ales, sa le distingem de celelalte tipuri de risc, cu atat mai mult cu cat nu detinem mecanismele biologice sau culturale care sa ne permita sa le facem fata in mod eficient.

Oamenii au avut multe de indurat de-a lungul timpului – secete, epidemii, razboaie –, dar, pana acum, nici una dintre aceste catastrofe nu a pus, totusi, in pericol soarta intregii umanitati. De fapt, pana pe la mijlocul secolului XX se poate spune ca riscurile existentiale aproape ca n-au existat – cu exceptia eventualitatii ca Terra sa se ciocneasca la un moment dat cu un asteroid sau cometa, dar probabilitatea unui astfel de eveniment a fost intotdeauna extrem de mica. Deci riscurile existentiale sunt o „inventie“ recenta. Primul dintre aceste riscuri a inceput sa ne ameninte odata cu inventarea bombei atomice, urmata de dezvoltarea arsenalelor nucleare ale superputerilor mondiale. Desi se fac eforturi mari pentru reducerea acestui risc, Holocaustul nuclear ramane o amenintare.

La fel de ingrijoratoare sunt dezvoltarea nanotehnologiilor (care ar putea fi utilizate in mod deliberat pentru distrugeri in masa), avantul ingineriei genetice (fie din greseala, fie cu intentie, ar putea fi creati agenti patogeni impotriva carora am ramane fara aparare), o evolutie anarhica a inteligentei artificiale… Si tot un risc existential ar fi, dupa parerea profesorului Bostrom, intrarea intr-o etapa in care progresul sa fie atat de slab, iar rezultatele atat de putin conforme cu asteptarile, incat practic omenirea sa nu mai evolueze. Cum ar arata o lume viitoare daca, in cateva milenii, n-am mai progresa deloc – asta chiar ca e o tema pentru speculatii intunecate…



Suntem prea multi pentru aceasta planeta?

Poate cel mai onest si mai fara compromisuri „Da“ este rostit de VHMET – The Voluntary Human Extinction Movement (Miscarea pentru Extinctia Voluntara a Omenirii). Suna oribil, dar nu e vorba despre o secta care propovaduieste sinuciderea in masa. Nu e vorba nici macar despre o organizatie cu conducatori, ierarhie, purtatori de cuvant etc. Este doar un curent de opinie, o conceptie de viata, care sustine ideea ca specia umana a exploatat deja atat de mult resurseleTerrei, incat lucrul cel mai de bun-simt pe care l-ar putea face ar fi sa inceteze sa se mai reproduca, sa inceteze sa mai adauge alte fiinte umane celor sase miliarde care se zbat deja sa traiasca pe o planeta bolnava si secatuita. Totusi, mesajul VHMET, desi radical, nu este deloc apocaliptic; mai mult, citind materialele de pe site (www.vhemt.org), te surprinde umorul (chiar daca uneori amar) si tonul rezonabil pe care sunt explicate – cu fapte si cifre – consecintele cresterii populatiei si solutiile alternative la presiunile de tot felul care ii imping pe oameni sa aiba copii. Desi nu suntem de acord cu tot ceea ce scrie acolo, continutul site-ului merita citit.
???...

Draga mytcor,

multumesc pentru mesajul tau. Incerci si asa? Multumesc.
Eu am incercat in deja prea multe feluri sa-i trezesc putin pe romanasii nostri sa inteleaga ceva din ecologie, protectia mediului si responsabilitate pt. natura, pt. tara, pt. familie, pt. sanatate etc.
Degeaba. Nimic nu-i mai sensibilizeaza. pentru ei sunt doar cuvinte care zboara ...

Imi place mult ce ai scris. E foarte posibil, totusi.
Stiu ca e un exemplu "prea dragut", insa Wall-e este un film pt. copii foarte educativ ( copiii nostri care sunt viitorul si ei ar trebui sa gandeasca altfel, adica mai responsabil ) si trebuie explicat. Asta daca exista interes.

Toata literatura SF si filmele de groaza si SF daca sunt de calitate, bineinteles, contin mesaje importante care ar trebui sa ne trezeasca din indiferenta covarsitoare si autodistrugatoare, sa ne sesizam greselile si sa reparam pana nu e prea tarziu.

Asta e. Pentru altii eu acum deja am scris mult. Prea mult ca ei sa se oboseasca sa citeasca. Gandeste-te la mesajul tau ce lung e.

Dureaza prea de mult .... Voi nu v-ati plictisit.
Credeti ca ajuta la ceva...?
Vad ca Dagaio se lupta sa destupe romanasii sa-i scoata din ignoranta ...
E prea mult !
Ma retrag.
Nu mai suport profesorii de ce trebuie sa fac altii.
Succes Dagaio in alfabetizarea celor multi si prosti !
Pentru mine problema asta e rezolvata !
Aici, adio !
(aplauze si urale prelungite ...)

Acum nu e momentul !

lung,lung, dar se citeste cu sufletul la gura !...nu stiu daca fiul si nora mea au citit acea recomandare de a nu ne mai reproduce,dar mi-au spus ca nu doresc sa faca copii ! pentru ce sa-i faca ? la ce viata sa-i aduca ? m-a durut amarnic inima,dar n-am putut sa nu le dau dreptate-n sinea mea !....

Draga gabigabi,

solutia reala nu consta in extictia voluntara a omului, in sensul ca va refuza categoric sa se mai reproduca de dragul planetei. Este putin mai complicat.
Exista 2 mari motive:
1. Copii programati sa apara intr-o familie sunt cei doriti si atent crescuti si educati - un viitor real al omenirii. In schimb copiii care nu sunt programati, deobicei nu sunt nici doriti si apar in momente nepotrivite si situatii grele sau complicate - ei au sanse de a deveni o problema a societatii. ( Asta neluand in calcul exceptiile! )
Ideea e ca daca un cuplu se gandeste sa nu mai programeze acel copil ( acei copii ) si se "sacrifica" pt. un viitor mai putin aglomerat, viitoarea societate va avea exponenti veniti neprogramati, "din greseala" si deseori nepregatiti sau cu mari defecte.

2. Deja este un fenomen in actuala societate: oamenii destepti nu procreeaza atat de des ca si cei mai putin inteligenti, fiind mai responsabili pentru spatiul si conditiile normale de nastere, crestere si educatie a copiilor.
Primii care se vor gandi la consecintele suprapopularii pamantului si a secatuirii resurselor vor fi ( deja sunt ) oamenii destepti si responsabili, nu ceilalti.

Parintii cei mai buni sunt defapt cei iubitori, destepti si responsabili.
Viitorul ii poate pierde.

Intotdeuna omenirea a depins de procreere pentru a nu disparea, pentru a nu se produce imbatranirea populatiei.

Solutia cea mai potrivita ramane tot EDUCATIA.
Daca continuam sa aruncam la gunoi tot ce reprezinta educatie, ne vom arunca siguri tot acolo.
Oamenii trebuie sa cunoasca realitatea si sa ne facem unii pe altii responsabili de ceea ce avem si de ceea ce putem face ca sa ne fie bine si sa ii fie bine si planetei.

Cum am mai spus: PLANETA NOASTRA E CAI FEMEIA, DACA O IUBESTI SI O RESPECTI, ATUNCI EA ITI VA DARUI TOT CE ARE MAI BUN.

Dragi forumisti,

ati vazut filmul IDIOCRACY?
Vi-l recomand cu caldura. Vazut pana la sfarsit, transmite un semnal de alarma, chiar daca este o comedie, e una plina de ironii.

Vizionare placuta!