Basescu

De la: Silviu, la data 2010-09-11 02:28:50Am o propunere ...
Sa vedem cine vrea sa participe.
Ha sa lasam sfada asta de doua parale pe tema "jos Basescu" ca e plictiseala mare, si sa incercam o ridicare a nivelului.
Sa spuna fiecare, fara nume, fara atacuri la adresa cuiva, de ce crede ca s-a ajuns in situatia asta nenorocita in care ne aflam si cam ce crede el (sau ea) ca ar fi de facut. Daca se poate fara misto.
Daca e cu misto, macar sa fie mai spalat ...
E, ce ziceti ?
Va bagati ?
Dar sa nu ma plictisiti cu chestii de genul, "Basescu, inca din 90, pe cand era ministrul transporturilor si a adus minerii in Bucuresti .... alea, alea, ..." le-am fumat, m-au plictisit destul Vanea si Dorinel si compania.
Ceva mai serios, se poate ?

Simplu, socialismul de tip sovietic, care le-a placut conducatorilor nostri intotdeauna,ne-a adus o astfel de situatie. Mediocritatile au subjugat printr-un astfel de sistem intreaga elita de intelectuali a tarii!
Adevarul se afla in povestea de mai jos. Si poate ca tot nu ar fi fost un dezastru daca nu eram romani!

Un profesor de economie la un colegiu local, a declarat ca nu a picat niciodata un elev, insa odata a picat o clasa intreaga.

Acea clasa a sustinut cu tarie ca socialismul functioneaza si ca nimeni n-ar mai fi sarac si nimeni n-ar mai fi bogat, un mare egalizator.

Profesorul le-a raspuns atunci: "Bine, o sa facem in aceasta clasa un experiment asupra socialismului. Toate notele vor fi facute medie si toti veti primi aceasi nota astfel incat nimeni nu va pica si nimeni nu va lua nota A".
Dupa primul test, notele au fost facute medie si toata
lumea a primit un B. Elevii care au invatat din greu au fost tristi iar cei care au invatat putin erau fericiti. Pe masura ce testul al 2-lea se apropia, elevii care au invatat putin, au invatat si mai putin acum, iar cei care au invatat din greu s-au decis ca vor si ei sa primeasca de-a gata, gratis o nota buna asa ca au invatat putin. Media celui de-al 2-lea test a fost un D! Nimeni nu a fost fericit. Cand cel de-al 3-lea test a fost dat, media a fost un F. Notele n-au crescut niciodata, insa certurile, reprosurile si jignirile au rezultat in dusmanii si animozitati, si nimeni nu a mai invata pentru beneficiul celorlalti. Toti au picat clasa, spre marea lor surpriza, iar profesorul le-a spus ca si socialismul va cadea in cele din urma, pentru ca atunci cand rasplata e mare, efortul depus pentru a reusi e de asemenea mare, insa atunci cand guvernamantul i-a toata rasplata din ecuatie, nimeni nu va mai incerca sau va vrea sa reuseasca.
Nu poate fi mai simplu de atat!
Sau intr-un paragraf scurt insa profund, care exprima totul:

"Nu poti legisla ca saracii sa fie eliberati dand o lege prin care bogatii sunt inrobiti. Ceea ce o persoana primeste fara sa fi muncit pentru acel ceva, o alta persoana trebuie sa munceasca fara sa fi primit acel ceva. Guvernamantul nu poate da nimanui ceva, fara ca acel ceva sa nu fie luat in prima faza de la altcineva. Cand jumatate din populatie merge pe ideea ca nu trebuie sa munceasca fiindca cealalta jumatate va avea grija de ei, iar cand cealalta jumatate merge pe ideea ca nu serveste la nimic sa munceasca fiindca oricum altcineva va culege roadele muncii lor si vor primi ceea ce ei au muncit, asta dragul meu prieten, este sfarsitul oricarei natiuni. Nu poti multiplica bogatia divizand-o".
> Dr. Adrian Rogers, 1931

De la: click_cont, la data 2010-09-10 23:20:27

De la: vasile_vali, la data 2010-09-09 23:35:07

De la: click_cont, la data 2010-09-09 22:06:26

De la: Dorinel, la data 2010-09-09 13:50:02Din ciclul vorb�rie mult� �i f�r� sens, plin� de amuzament �i contradic�ii, un subiect mi-a atras totu�i aten�ia �n discursul de asear� a lui Traian B�sescu �ntr-o Edi�ie Special� la TVR: "Venitul minim garantat trebuie diminuat ori scos." Da, un subiect social, c�t se poate de "problematic" �n actualul context.
B�sescu a subliniat c� �n Rom�nia nu mai trebuie s� se �ncurajeze "nemunca": "Acel venit minim garantat, care a facut ca �n mediul rural s� nu mai g�se�ti un om dispus s� mearg� o zi la cules sau sap�, trebuie eliminat sau dat numai acelora care chiar au nevoie de el"

Ok. Da, a�a stau lucrurile �i sunt de acord cu cele afirmate. Ce m� deranjeaz� �n acest caz este contextul din spatele acestor cuvinte: Guvernul Boc V trebuie s� mai fac� rost de bani, iar acest lucru se poate face fie �i prin diminuarea sau chiar t�ierea venitului minim garantat.
Tot t�iem, t�iem, t�iem ...
Pe c�nd punem la loc ce a distrus aceast� guvernare dezastruoas� ?

...Pe cand romanul se v-a apuca serios de munca si nu v-a mai astepta sa faca altii pentru el si sa traiasca de pe o zi pe alta. Cu acele probleme scoase pe tapet de Basescu ne confruntam cu totii cei care dorim sa mai facem si productie nu numai sa comercializam importuri! Nu poti munci pamantul la tara cu tractoristi care te jecmanesc de bani pentru ca stiu ca nu gasesti forta de munca de nici un fel acolo! E plin la tara de tineri care traiesc din somaj sau din pensia de handicapat sau boala a parintilor dar nu fac numic decat daca ii plateste cineva dublu fata de valoarea munci lor. Bat mingea pe maidane toata ziua sau sprijina peretii carciumelor! Romanul in general trebuie sa-si schimbe mentalitatile. Ma uimeste cum astazi nimeni nu poate munci la tara! Bunicii mei aveau 5
hectare de pamant pe vremea lui Ceausescu, la noi nu a fost pamantul colectivizat niciodata si puteau munci 2 oameni tot pamantul asta cu boii si plugul. Asa au crescut 3 copii si 3 nepoti, mai dadeau si statului porcul din cotet pe deasupra si nu s-au plans niciodata de greutati. Astazi nimeni nu poate sa-l munceasca cu adevarat desi sunt tractoare destule la tara. Asta se numeste dezinteres total!!!

Ai dreptate cam 60%, Victorito! E adevarat, daca ai o sursa de a castiga un ban nemeritat, o folosesti pana se poate...Dar, pe de alta parte, de ce sa muncesti si sa castigi 2 lei la soare, cand pti lua 1 leu stand la umbra? Si in plus, munca in agricultura nu e rasplatita suficient: este istovitoare, nu e pentru oricine! Tb sa fii puternic dpdv fizic si sa ai o sanatate buna...De asta la tara oamenii se trec repede...si se duc la fel de repede catre strabuni...Si nu uita, la tara Salvarea nu vine repede....
Toate cele bune!, de la un adversar, dar doar de opinie...

"Nihil sine Deo!"

Hai sa nu mai facem nici unul nimic, stam toti cu burta la soare pentru ca daca muncim "nu vine salvarea" si oricum statul ne va da bani ca sa nu murim cel putin de foame!

Nicaieri nu se traeste mai bine ca la tara, daca iti place sa muncesti!!! Tine minte asta, acolo mananci sanatos daca esti interesat, ai toate conditiile sa traiesti 100 de ani, dar, e mult mai dulce tuica pe banii statului, si la propriu si la figurat. Nu uita insa ca nu e la fel de sanatoasa!!!!

Aberatie. Generalizarile nu sunt de bun simt. Ai fost oriunde la tara doar in vacanta sau oricand doar la Moeciu. Nu-ti mai spus eu cum se traieste la tara "in general". Oricum viata acolo se imparte foarte clar in anotimpuri. Sunt perioade in care mai au cate ceva in gradina, uneori de toate, alteori nimic, in functie de starea vremii dar sunt perioade in an cand n-au de nici unele, cand se cam termina proviziile si roadele pamantului sunt abia incoltite sau inca nefacute sau necoapte. Ei in perioada aia trebuie sa cumpere tot dar absolut tot la preturi mai mari ca noi orasenii. Nu mai zic ca pretul utilitatilor este acelasi ca cel pe care-l platim noi, nu mai zic ca "niste destepti ii pune sa-si puna apometru la fantana.
In alta ordine de idei, apropos de agroturism, pensiuni sau turism in general, am vazut ca "alti destepti" au facut recent un memoriu catre FMI sa le aprobe ca firmele cu o fifra de afaceri mai mica de 100.000 de euro sa nu se mai poata declara platitor de TVA. Actualmente ai dreptul, esti liber sa te declari sau nu platitor de TVA si esti obligat sa incepi sa platesti TVA daca cifra ta de afaceri depaseste parca 35.000 de euro. Nu stiu la ce s-au gandit cand au propus ca masura de combatere a evaziunii fiscale interdictia de a te declara platitor de TVA cu o cifra de afaceri sub 100.000 euro. Alta aberatie. Parca cineva cauta permanent sa dea cu lopata in cap celor care fac ceva sau care INCA mai fac ceva in tara asta. Pare-se ca vor sa limiteze, sa blocheze, sa paralizeze totul. Nimeni nu mai misca, cine misca, misca mort. Ce naiba de joc fac ? Al cui ?
Masura propusa in memorandumul ala catre FMI recent incurca extrem de mult relatriile cu partenerii externi. Toti iti cer documentul ccu "VAT number". Fiscul lor le cere obsesiv VAT number al clientilor sau partenerilor de afaceri. Nu ne intereseaza relatiile externe ? Nu ne intereseaza exportul de tursim ? Nu vrem turisti straini ? Pai daca vrem, da-i voie omului sa se declare platitor de TVA cand considera necesar si oportun. Nimeni nu se declara de nebun platitor de TVA. Cine vrea bataie de cap si produse mai scumpe in sandramaua lui ? In mod normal iti convine sa nu fi platitor si devii platitor numai cand esti obligat prin lege, actualmente cand depasesti limita de 35.000 (c.a). DAR sunt situatii in care vrei nu vrei trebuie sa faci dovada la extern ca esti platitor. Cei din tursim mai noi pe piata nu au cum sa atinga limita de 100.000 euro cifra de afaceri si pentru a putea avea clienti, pentru a primi rezervari externe trebuie sa se listeze pe site-uri de rezervari. Proprietarii acelor site-uri CER "VAT number" !!!!!!!! Ma ingrozesc cum au plecat cu stangul, stangacii astia. Cu alte cuvinte, cauta SA NE MAI DEA O STANGA !

www.money.ro/intern-1/scrisoarea-de-intentie-nu-orice-firma-mai-...

Do the right thing or state the obvious and the 'pen will be mightier than the Sword.' The truth will set you free. It's the principle of the thing

De la: broscuta_super_verde, la data 2010-09-11 22:04:08

De la: click_cont, la data 2010-09-10 23:20:27

De la: vasile_vali, la data 2010-09-09 23:35:07

De la: click_cont, la data 2010-09-09 22:06:26

De la: Dorinel, la data 2010-09-09 13:50:02Din ciclul vorb�rie mult� �i f�r� sens, plin� de amuzament �i contradic�ii, un subiect mi-a atras totu�i aten�ia �n discursul de asear� a lui Traian B�sescu �ntr-o Edi�ie Special� la TVR: "Venitul minim garantat trebuie diminuat ori scos." Da, un subiect social, c�t se poate de "problematic" �n actualul context.
B�sescu a subliniat c� �n Rom�nia nu mai trebuie s� se �ncurajeze "nemunca": "Acel venit minim garantat, care a facut ca �n mediul rural s� nu mai g�se�ti un om dispus s� mearg� o zi la cules sau sap�, trebuie eliminat sau dat numai acelora care chiar au nevoie de el"

Ok. Da, a�a stau lucrurile �i sunt de acord cu cele afirmate. Ce m� deranjeaz� �n acest caz este contextul din spatele acestor cuvinte: Guvernul Boc V trebuie s� mai fac� rost de bani, iar acest lucru se poate face fie �i prin diminuarea sau chiar t�ierea venitului minim garantat.
Tot t�iem, t�iem, t�iem ...
Pe c�nd punem la loc ce a distrus aceast� guvernare dezastruoas� ?

...Pe cand romanul se v-a apuca serios de munca si nu v-a mai astepta sa faca altii pentru el si sa traiasca de pe o zi pe alta. Cu acele probleme scoase pe tapet de Basescu ne confruntam cu totii cei care dorim sa mai facem si productie nu numai sa comercializam importuri! Nu poti munci pamantul la tara cu tractoristi care te jecmanesc de bani pentru ca stiu ca nu gasesti forta de munca de nici un fel acolo! E plin la tara de tineri care traiesc din somaj sau din pensia de handicapat sau boala a parintilor dar nu fac numic decat daca ii plateste cineva dublu fata de valoarea munci lor. Bat mingea pe maidane toata ziua sau sprijina peretii carciumelor! Romanul in general trebuie sa-si schimbe mentalitatile. Ma uimeste cum astazi nimeni nu poate munci la tara! Bunicii mei aveau 5
hectare de pamant pe vremea lui Ceausescu, la noi nu a fost pamantul colectivizat niciodata si puteau munci 2 oameni tot pamantul asta cu boii si plugul. Asa au crescut 3 copii si 3 nepoti, mai dadeau si statului porcul din cotet pe deasupra si nu s-au plans niciodata de greutati. Astazi nimeni nu poate sa-l munceasca cu adevarat desi sunt tractoare destule la tara. Asta se numeste dezinteres total!!!

Ai dreptate cam 60%, Victorito! E adevarat, daca ai o sursa de a castiga un ban nemeritat, o folosesti pana se poate...Dar, pe de alta parte, de ce sa muncesti si sa castigi 2 lei la soare, cand pti lua 1 leu stand la umbra? Si in plus, munca in agricultura nu e rasplatita suficient: este istovitoare, nu e pentru oricine! Tb sa fii puternic dpdv fizic si sa ai o sanatate buna...De asta la tara oamenii se trec repede...si se duc la fel de repede catre strabuni...Si nu uita, la tara Salvarea nu vine repede....
Toate cele bune!, de la un adversar, dar doar de opinie...

"Nihil sine Deo!"

Hai sa nu mai facem nici unul nimic, stam toti cu burta la soare pentru ca daca muncim "nu vine salvarea" si oricum statul ne va da bani ca sa nu murim cel putin de foame!

Nicaieri nu se traeste mai bine ca la tara, daca iti place sa muncesti!!! Tine minte asta, acolo mananci sanatos daca esti interesat, ai toate conditiile sa traiesti 100 de ani, dar, e mult mai dulce tuica pe banii statului, si la propriu si la figurat. Nu uita insa ca nu e la fel de sanatoasa!!!!

Aberatie. Generalizarile nu sunt de bun simt. Ai fost oriunde la tara doar in vacanta sau oricand doar la Moeciu. Nu-ti mai spus eu cum se traieste la tara "in general". Oricum viata acolo se imparte foarte clar in anotimpuri. Sunt perioade in care mai au cate ceva in gradina, uneori de toate, alteori nimic, in functie de starea vremii dar sunt perioade in an cand n-au de nici unele, cand se cam termina proviziile si roadele pamantului sunt abia incoltite sau inca nefacute sau necoapte. Ei in perioada aia trebuie sa cumpere tot dar absolut tot la preturi mai mari ca noi orasenii. Nu mai zic ca pretul utilitatilor este acelasi ca cel pe care-l platim noi, nu mai zic ca "niste destepti ii pune sa-si puna apometru la fantana.
In alta ordine de idei, apropos de agroturism, pensiuni sau turism in general, am vazut ca "alti destepti" au facut recent un memoriu catre FMI sa le aprobe ca firmele cu o fifra de afaceri mai mica de 100.000 de euro sa nu se mai poata declara platitor de TVA. Actualmente ai dreptul, esti liber sa te declari sau nu platitor de TVA si esti obligat sa incepi sa platesti TVA daca cifra ta de afaceri depaseste parca 35.000 de euro. Nu stiu la ce s-au gandit cand au propus ca masura de combatere a evaziunii fiscale interdictia de a te declara platitor de TVA cu o cifra de afaceri sub 100.000 euro. Alta aberatie. Parca cineva cauta permanent sa dea cu lopata in cap celor care fac ceva sau care INCA mai fac ceva in tara asta. Pare-se ca vor sa limiteze, sa blocheze, sa paralizeze totul. Nimeni nu mai misca, cine misca, misca mort. Ce naiba de joc fac ? Al cui ?
Masura propusa in memorandumul ala catre FMI recent incurca extrem de mult relatriile cu partenerii externi. Toti iti cer documentul ccu "VAT number". Fiscul lor le cere obsesiv VAT number al clientilor sau partenerilor de afaceri. Nu ne intereseaza relatiile externe ? Nu ne intereseaza exportul de tursim ? Nu vrem turisti straini ? Pai daca vrem, da-i voie omului sa se declare platitor de TVA cand considera necesar si oportun. Nimeni nu se declara de nebun platitor de TVA. Cine vrea bataie de cap si produse mai scumpe in sandramaua lui ? In mod normal iti convine sa nu fi platitor si devii platitor numai cand esti obligat prin lege, actualmente cand depasesti limita de 35.000 (c.a). DAR sunt situatii in care vrei nu vrei trebuie sa faci dovada la extern ca esti platitor. Cei din tursim mai noi pe piata nu au cum sa atinga limita de 100.000 euro cifra de afaceri si pentru a putea avea clienti, pentru a primi rezervari externe trebuie sa se listeze pe site-uri de rezervari. Proprietarii acelor site-uri CER "VAT number" !!!!!!!! Ma ingrozesc cum au plecat cu stangul, stangacii astia. Cu alte cuvinte, cauta SA NE MAI DEA O STANGA !

www.money.ro/intern-1/scrisoarea-de-intentie-nu-orice-firma-mai-...]

Uimitor cum ajunse-si de la tara la oras! In ceea ce priveste masura asta e o tampenie la fel de mare ca si cea din capul cui a izvorat. Pun pariu ca a fost retardatul de Jefri. Ce ma mai uimeste insa este si usurinta cu care a fost acceptata. E un jaf la adresa investitorilor si a firmelor in curs de dezvoltare.

DESPRE CAT DE INTELIGENTI SUNTEM.........EU,TU,E ALTA POVESTE.....DACA NU ESTI IN STARE SA PERCEPI O IRONIE,E PROBLEMA,TA.......IN REST IAR TE-AI LANSAT INTR-O PERORATIE FARA CAP SI FARA COADA.......SUBIECTUL TAU E BASESCU,SI ASTA DA DOVADA DE CATA IGNORANTA SUFERI.......ESTI INDOCTRINAT CU ANTENE,IREALITATI SI CE E MAI RAU PUI BOTU !!! NU DISCERNI INTRE CEIA CE TREBUIA FACUT DE MULT SI CEIA CE SE INCEARCA A SE FACE,ESTI CATRANIT CA " TERORISTUL " BASESCU TI-A LUAT 25% DIN LEAFA,LA CAT GANDESTI,CRED CA TREBUIA SA-TI IA 50% SI DUPA SA TE DEA SI AFARA...........ESTI MEDIOCRU RAU,DE FAPT ESTI UN SPAGAR,CARE JUPUIESTE DE BANI PARINTII ELEVILOR TAI,ASA CA HAI SI FATE UTIL PRIN ,DECENTA MACAR !!!

Vorbești, dai lecții, f�r� acoperire� dragule dac� citeai mai atent �nțelegeai. C� eu , spre fericire � nu am fost diminuat la salariu, ptr. c� deși �ncerc s� v� ajut s� �nțelegeți, c� guvernanții voștri v� termin�este mai r�u de c�t terorismul...face un genocid, omoar� pensionarii,dar voi nu mai aveți nici bunul simt? �n goana de servii pe fiul cel mai iubit?...eu sunt un am�r�t de profesoraș �n Ungaria�sunt la 1000 de km. La Zala ,este drept , am zis c� m� uit la tv Antena 3, iar la voi �n Rom�nia s-a r�sp�ndit, ideologia c� aici rom�nii nu au nici un drept, c� sunt nevoiți s� �nvețe limba maghiar� cu arma la cap�Tat� , �nțelege c� suntem �n 2010�eu st�nd la 1000 km. de țar� v�d, �nțeleg ce se �nt�mpl� �n Rom�nia�aici Ungurii �m� permit s� v�d emisiuni tv din Rom�nia, și sunt la granița cu Austria...Drepturile pentru minorit�ți...voi vorbiți �știa fac... aici este Europa, la voi Balcanul, dar nu m� mir , ! la inteligența ta...Ai vrea tu s� fi de mediocritatea mea,�SPAGAR?� Dragule ești exact cea ce-mi d�deam seama, un prost�nac, fost activist de partid, sau securit, sau oricum din cercul acesta�.Hai pune cenuș� �n cap și recunoaște c� ai , cam greșit și ești cam �de r�s c� ții cu marinarul, imbecilule�și ataci oamenii c� ești �n apropierea, un servitor de lep�dat�. puterii RUȘINE�TR�D�TOR DE ȚAR�, TR�DPTOR DE NEAM!.... Copile d�ți seama de nivelul t�u,de culrur� și inteligenț�

sunt un tip timid,nu vrei s� m� cunoști,fromoaso! Au �ncercat toate nevestele mele dar....

De la: Silviu, la data 2010-09-11 02:11:02

De la: Angel_1, la data 2010-09-11 00:06:24

De la: Silviu, la data 2010-09-10 20:52:33
Cum o functiona frate Curtea de Apel ? Dupa ce reguli ?
Poate stie vreunul pe aici, poate e vreun avocat harsait prin tribunale sa ne spuna.
Am avut ceva probleme pe care a trebuit sa le rezolv in justitie si am ajuns si la curtea de apel.
Pai, dupa ce depui hartia ti se da un termen de cel putin o luna, daca nu chiar mai mult....
E un fel de programare ... ca la medic pentru operatie.
Cand e vorba de baieti d-astia, gen Patriciu, SOV, DD, Becali, azi ii aresteaza pentru 29 de zile, nici n-apuca sa serveasca micul dejun (stiti povestea cu painea uscata a puscariei ...) ca, hop, se si judeca apelul, unde, de obicei, sunt eliberati iar ei se considera deja nevinovati. Normal.
Nici azi nu se mai stie despre ce a fost vorba cu povestea arestarii lui Becali ...
S-a judecat procesul ala, i-a sechestrat pe derbedeii care i-au furat masina, sau nu, de ce l-au arestat pana la urma ?

.

Buna seara!
Fara a ma considera avocatul harsait prin instante,caci experienta instantelor n-o consider o harsiala ,ci doar o placere a meseriei, voi incerca sa va raspund.
Curtea de Apel functioneaza in baza aceleasi legii in care functioneaza toate instantele judecatoresti.In ceea ce privesc termenele procesuale acestea sunt defipte de legiuitor si sunt:pe ore,zile, luni, ani(in situatii exceptionale) si sunt diferite intre procesualul civil si cel penal.
in cazurile enuntate de DVs procedura era cea de propunere mandat de arestare data de catre parchet dupa orodonanta de retinere..acestea se judeca in interiorul ordonantei,deci pana la expirarea orelor.daca instanta de judecata confirma mandatul recursul la mandat se declara tot in 24 de ore...si-n cateva zile se pune dosarul pe rol si se si judeca...deci in ceea ce privesc masurile preventive termenele sunt extrem de scurte si sunt termene procesuale defipte de legiuitorul in C proc.pen...

sper ca am putut sa fac putina lumina in caile "intunecate"ale justitiei de ce sunt aceste diferente de termene si ca nu este nici o conspiratie la mijloc
Dvs probabil ca aveti o cauza civila (sau penal,dar evident ca nu pe masura de arest preventiv)fie in apel, fie in faza de recurs, daca fondul s-a judecat la judecatorie si atunci termenele sunt mai lungi...daca v-ati luat termen intr-o luna, sunteti un caz fericit...se dau termene si la cateva luni :-( asta se datoreaza instantelor de judecata care sunt extrem de solicitate..au si peste 70 de cauze intr-o zi...acum mai depinde si de la oras la oras.

a...si eram sa uit..termenele se dau automat de catre pc la inregistrarea unei cereri pe rolul unei instante...in cursul judecatii termenul il da presedintele completului de judecata.

si inca un amendament:faptul ca sunt pusi liberi,asta nu presupune ca sunt nevinovati, ci doar se judeca in stare de libertate si nu de arest...dosarul se judeca in continuare in toate fazele lui procesuale.

Multumesc, ai fost foarte clara.
Asa este, n-am avut probleme de natura asta, ci de cu totul alta.

cu placere!
succes sa aveti!

De la: click_cont, la data 2010-09-11 21:50:46

De la: Silviu, la data 2010-09-11 02:28:50Am o propunere ...
Sa vedem cine vrea sa participe.
Ha sa lasam sfada asta de doua parale pe tema "jos Basescu" ca e plictiseala mare, si sa incercam o ridicare a nivelului.
Sa spuna fiecare, fara nume, fara atacuri la adresa cuiva, de ce crede ca s-a ajuns in situatia asta nenorocita in care ne aflam si cam ce crede el (sau ea) ca ar fi de facut. Daca se poate fara misto.
Daca e cu misto, macar sa fie mai spalat ...
E, ce ziceti ?
Va bagati ?
Dar sa nu ma plictisiti cu chestii de genul, "Basescu, inca din 90, pe cand era ministrul transporturilor si a adus minerii in Bucuresti .... alea, alea, ..." le-am fumat, m-au plictisit destul Vanea si Dorinel si compania.
Ceva mai serios, se poate ?

Simplu, socialismul de tip sovietic, care le-a placut conducatorilor nostri intotdeauna,ne-a adus o astfel de situatie. Mediocritatile au subjugat printr-un astfel de sistem intreaga elita de intelectuali a tarii!
Adevarul se afla in povestea de mai jos. Si poate ca tot nu ar fi fost un dezastru daca nu eram romani!

Un profesor de economie la un colegiu local, a declarat ca nu a picat niciodata un elev, insa odata a picat o clasa intreaga.

Acea clasa a sustinut cu tarie ca socialismul functioneaza si ca nimeni n-ar mai fi sarac si nimeni n-ar mai fi bogat, un mare egalizator.

Profesorul le-a raspuns atunci: "Bine, o sa facem in aceasta clasa un experiment asupra socialismului. Toate notele vor fi facute medie si toti veti primi aceasi nota astfel incat nimeni nu va pica si nimeni nu va lua nota A".
Dupa primul test, notele au fost facute medie si toata
lumea a primit un B. Elevii care au invatat din greu au fost tristi iar cei care au invatat putin erau fericiti. Pe masura ce testul al 2-lea se apropia, elevii care au invatat putin, au invatat si mai putin acum, iar cei care au invatat din greu s-au decis ca vor si ei sa primeasca de-a gata, gratis o nota buna asa ca au invatat putin. Media celui de-al 2-lea test a fost un D! Nimeni nu a fost fericit. Cand cel de-al 3-lea test a fost dat, media a fost un F. Notele n-au crescut niciodata, insa certurile, reprosurile si jignirile au rezultat in dusmanii si animozitati, si nimeni nu a mai invata pentru beneficiul celorlalti. Toti au picat clasa, spre marea lor surpriza, iar profesorul le-a spus ca si socialismul va cadea in cele din urma, pentru ca atunci cand rasplata e mare, efortul depus pentru a reusi e de asemenea mare, insa atunci cand guvernamantul i-a toata rasplata din ecuatie, nimeni nu va mai incerca sau va vrea sa reuseasca.
Nu poate fi mai simplu de atat!
Sau intr-un paragraf scurt insa profund, care exprima totul:

"Nu poti legisla ca saracii sa fie eliberati dand o lege prin care bogatii sunt inrobiti. Ceea ce o persoana primeste fara sa fi muncit pentru acel ceva, o alta persoana trebuie sa munceasca fara sa fi primit acel ceva. Guvernamantul nu poate da nimanui ceva, fara ca acel ceva sa nu fie luat in prima faza de la altcineva. Cand jumatate din populatie merge pe ideea ca nu trebuie sa munceasca fiindca cealalta jumatate va avea grija de ei, iar cand cealalta jumatate merge pe ideea ca nu serveste la nimic sa munceasca fiindca oricum altcineva va culege roadele muncii lor si vor primi ceea ce ei au muncit, asta dragul meu prieten, este sfarsitul oricarei natiuni. Nu poti multiplica bogatia divizand-o".
> Dr. Adrian Rogers, 1931

@click, esti in eroare. @silviu nu ne-a provocat la propaganda. Paragraful e profund intradevar dar nu si contextul in care l-ai pus. Ai reusit sa-i dai un sens cinic. Cum altfel ?

Do the right thing or state the obvious and the 'pen will be mightier than the Sword.' The truth will set you free. It's the principle of the thing

De la: 9am126636, la data 2010-09-11 20:16:10 In '89 traiam prost dar nu aveam datorii, in 2010 traim prost dar avem datorii. Diferenta este ca Ceausescu si gasca lui au fost mici copii fata de astia de acum. Intrebarea este cit o sa mai suportam sa se imbogateasca astia pe spinarea noastra?

Domnule, sa se imbogateasca cat vor. Nu ne-ar interesa daca s-ar imbogati ei daca si-ar face treaba cum se cuvine si am trai fiecare normal dupa puterea si capacitatea fiecaruia. La noi se pune clar problema infometarii copiilor din casele romanilor. ASTA se intampla. Ni se rupe de bogatia lor caci nu le cerem sa ne dea ei de mancare. Le cerem doar sa-si faca treaba cum se cuvine. Sa ia masurile necesare pentru diminuarea efectelor imediate ale crizei. Din moment ce se poateTVA 9 % in turism atunci DE CE NU SE POATE macar tot 9 % la produsele de baza, in prag de iarna, fara locuri de munca, cu venituri subzistentiale in fiecare familie aproape ? Cui ling pantofii acesti guvernati ?
TVA-ul in turism este 9 %. Sper ca stiati. Nu stiu cat e la medicamente ca nu am avut curiozitatea. Stiu insa sigur ca dreptul de a trai este sacru iar ceea ce se intampla cu nepasarea si negarea realitatii este genocid. Noi romanii de rand nu dorim sa traim in conflicte, nu vrem oameni in strada. Este de bun simt sa incerci sa preintampini asa ceva. Nu suntem obligati sa traim cu teroarea strazii pe langa teroarea de fond, inevitabila a crizei.

Do the right thing or state the obvious and the 'pen will be mightier than the Sword.' The truth will set you free. It's the principle of the thing

De la: click_cont, la data 2010-09-11 22:35:34

De la: broscuta_super_verde, la data 2010-09-11 22:04:08

De la: click_cont, la data 2010-09-10 23:20:27

De la: vasile_vali, la data 2010-09-09 23:35:07

De la: click_cont, la data 2010-09-09 22:06:26

De la: Dorinel, la data 2010-09-09 13:50:02Din ciclul vorb�rie mult� �i f�r� sens, plin� de amuzament �i contradic�ii, un subiect mi-a atras totu�i aten�ia �n discursul de asear� a lui Traian B�sescu �ntr-o Edi�ie Special� la TVR: "Venitul minim garantat trebuie diminuat ori scos." Da, un subiect social, c�t se poate de "problematic" �n actualul context.
B�sescu a subliniat c� �n Rom�nia nu mai trebuie s� se �ncurajeze "nemunca": "Acel venit minim garantat, care a facut ca �n mediul rural s� nu mai g�se�ti un om dispus s� mearg� o zi la cules sau sap�, trebuie eliminat sau dat numai acelora care chiar au nevoie de el"

Ok. Da, a�a stau lucrurile �i sunt de acord cu cele afirmate. Ce m� deranjeaz� �n acest caz este contextul din spatele acestor cuvinte: Guvernul Boc V trebuie s� mai fac� rost de bani, iar acest lucru se poate face fie �i prin diminuarea sau chiar t�ierea venitului minim garantat.
Tot t�iem, t�iem, t�iem ...
Pe c�nd punem la loc ce a distrus aceast� guvernare dezastruoas� ?

...Pe cand romanul se v-a apuca serios de munca si nu v-a mai astepta sa faca altii pentru el si sa traiasca de pe o zi pe alta. Cu acele probleme scoase pe tapet de Basescu ne confruntam cu totii cei care dorim sa mai facem si productie nu numai sa comercializam importuri! Nu poti munci pamantul la tara cu tractoristi care te jecmanesc de bani pentru ca stiu ca nu gasesti forta de munca de nici un fel acolo! E plin la tara de tineri care traiesc din somaj sau din pensia de handicapat sau boala a parintilor dar nu fac numic decat daca ii plateste cineva dublu fata de valoarea munci lor. Bat mingea pe maidane toata ziua sau sprijina peretii carciumelor! Romanul in general trebuie sa-si schimbe mentalitatile. Ma uimeste cum astazi nimeni nu poate munci la tara! Bunicii mei aveau 5
hectare de pamant pe vremea lui Ceausescu, la noi nu a fost pamantul colectivizat niciodata si puteau munci 2 oameni tot pamantul asta cu boii si plugul. Asa au crescut 3 copii si 3 nepoti, mai dadeau si statului porcul din cotet pe deasupra si nu s-au plans niciodata de greutati. Astazi nimeni nu poate sa-l munceasca cu adevarat desi sunt tractoare destule la tara. Asta se numeste dezinteres total!!!

Ai dreptate cam 60%, Victorito! E adevarat, daca ai o sursa de a castiga un ban nemeritat, o folosesti pana se poate...Dar, pe de alta parte, de ce sa muncesti si sa castigi 2 lei la soare, cand pti lua 1 leu stand la umbra? Si in plus, munca in agricultura nu e rasplatita suficient: este istovitoare, nu e pentru oricine! Tb sa fii puternic dpdv fizic si sa ai o sanatate buna...De asta la tara oamenii se trec repede...si se duc la fel de repede catre strabuni...Si nu uita, la tara Salvarea nu vine repede....
Toate cele bune!, de la un adversar, dar doar de opinie...

"Nihil sine Deo!"

Hai sa nu mai facem nici unul nimic, stam toti cu burta la soare pentru ca daca muncim "nu vine salvarea" si oricum statul ne va da bani ca sa nu murim cel putin de foame!

Nicaieri nu se traeste mai bine ca la tara, daca iti place sa muncesti!!! Tine minte asta, acolo mananci sanatos daca esti interesat, ai toate conditiile sa traiesti 100 de ani, dar, e mult mai dulce tuica pe banii statului, si la propriu si la figurat. Nu uita insa ca nu e la fel de sanatoasa!!!!

Aberatie. Generalizarile nu sunt de bun simt. Ai fost oriunde la tara doar in vacanta sau oricand doar la Moeciu. Nu-ti mai spus eu cum se traieste la tara "in general". Oricum viata acolo se imparte foarte clar in anotimpuri. Sunt perioade in care mai au cate ceva in gradina, uneori de toate, alteori nimic, in functie de starea vremii dar sunt perioade in an cand n-au de nici unele, cand se cam termina proviziile si roadele pamantului sunt abia incoltite sau inca nefacute sau necoapte. Ei in perioada aia trebuie sa cumpere tot dar absolut tot la preturi mai mari ca noi orasenii. Nu mai zic ca pretul utilitatilor este acelasi ca cel pe care-l platim noi, nu mai zic ca "niste destepti ii pune sa-si puna apometru la fantana.
In alta ordine de idei, apropos de agroturism, pensiuni sau turism in general, am vazut ca "alti destepti" au facut recent un memoriu catre FMI sa le aprobe ca firmele cu o fifra de afaceri mai mica de 100.000 de euro sa nu se mai poata declara platitor de TVA. Actualmente ai dreptul, esti liber sa te declari sau nu platitor de TVA si esti obligat sa incepi sa platesti TVA daca cifra ta de afaceri depaseste parca 35.000 de euro. Nu stiu la ce s-au gandit cand au propus ca masura de combatere a evaziunii fiscale interdictia de a te declara platitor de TVA cu o cifra de afaceri sub 100.000 euro. Alta aberatie. Parca cineva cauta permanent sa dea cu lopata in cap celor care fac ceva sau care INCA mai fac ceva in tara asta. Pare-se ca vor sa limiteze, sa blocheze, sa paralizeze totul. Nimeni nu mai misca, cine misca, misca mort. Ce naiba de joc fac ? Al cui ?
Masura propusa in memorandumul ala catre FMI recent incurca extrem de mult relatriile cu partenerii externi. Toti iti cer documentul ccu "VAT number". Fiscul lor le cere obsesiv VAT number al clientilor sau partenerilor de afaceri. Nu ne intereseaza relatiile externe ? Nu ne intereseaza exportul de tursim ? Nu vrem turisti straini ? Pai daca vrem, da-i voie omului sa se declare platitor de TVA cand considera necesar si oportun. Nimeni nu se declara de nebun platitor de TVA. Cine vrea bataie de cap si produse mai scumpe in sandramaua lui ? In mod normal iti convine sa nu fi platitor si devii platitor numai cand esti obligat prin lege, actualmente cand depasesti limita de 35.000 (c.a). DAR sunt situatii in care vrei nu vrei trebuie sa faci dovada la extern ca esti platitor. Cei din tursim mai noi pe piata nu au cum sa atinga limita de 100.000 euro cifra de afaceri si pentru a putea avea clienti, pentru a primi rezervari externe trebuie sa se listeze pe site-uri de rezervari. Proprietarii acelor site-uri CER "VAT number" !!!!!!!! Ma ingrozesc cum au plecat cu stangul, stangacii astia. Cu alte cuvinte, cauta SA NE MAI DEA O STANGA !

www.money.ro/intern-1/scrisoarea-de-intentie-nu-orice-firma-mai-...]

Uimitor cum ajunse-si de la tara la oras! In ceea ce priveste masura asta e o tampenie la fel de mare ca si cea din capul cui a izvorat. Pun pariu ca a fost retardatul de Jefri. Ce ma mai uimeste insa este si usurinta cu care a fost acceptata. E un jaf la adresa investitorilor si a firmelor in curs de dezvoltare.

Bon ! Am aflat parerea ta. Ce e de facut ? Cine ne conduce ? Pentru cine ? Cat mai induram in fruntea statului niste simple unelte INERTE ? Mai, cat timp sunt vie si cat timp am un baiat care va creste si va trai in tara asta, mie imi pasa. CE E DE FACUT ? Avem parte de duma dupa duma exact atunci cand ne asteptam mai mult ca lucrurile vor lua un curs normal. Ce e de facut ?

Do the right thing or state the obvious and the 'pen will be mightier than the Sword.' The truth will set you free. It's the principle of the thing

De la: click_cont, la data 2010-09-11 22:35:34

De la: broscuta_super_verde, la data 2010-09-11 22:04:08

De la: click_cont, la data 2010-09-10 23:20:27

De la: vasile_vali, la data 2010-09-09 23:35:07

De la: click_cont, la data 2010-09-09 22:06:26

De la: Dorinel, la data 2010-09-09 13:50:02Din ciclul vorb�rie mult� �i f�r� sens, plin� de amuzament �i contradic�ii, un subiect mi-a atras totu�i aten�ia �n discursul de asear� a lui Traian B�sescu �ntr-o Edi�ie Special� la TVR: "Venitul minim garantat trebuie diminuat ori scos." Da, un subiect social, c�t se poate de "problematic" �n actualul context.
B�sescu a subliniat c� �n Rom�nia nu mai trebuie s� se �ncurajeze "nemunca": "Acel venit minim garantat, care a facut ca �n mediul rural s� nu mai g�se�ti un om dispus s� mearg� o zi la cules sau sap�, trebuie eliminat sau dat numai acelora care chiar au nevoie de el"

Ok. Da, a�a stau lucrurile �i sunt de acord cu cele afirmate. Ce m� deranjeaz� �n acest caz este contextul din spatele acestor cuvinte: Guvernul Boc V trebuie s� mai fac� rost de bani, iar acest lucru se poate face fie �i prin diminuarea sau chiar t�ierea venitului minim garantat.
Tot t�iem, t�iem, t�iem ...
Pe c�nd punem la loc ce a distrus aceast� guvernare dezastruoas� ?

...Pe cand romanul se v-a apuca serios de munca si nu v-a mai astepta sa faca altii pentru el si sa traiasca de pe o zi pe alta. Cu acele probleme scoase pe tapet de Basescu ne confruntam cu totii cei care dorim sa mai facem si productie nu numai sa comercializam importuri! Nu poti munci pamantul la tara cu tractoristi care te jecmanesc de bani pentru ca stiu ca nu gasesti forta de munca de nici un fel acolo! E plin la tara de tineri care traiesc din somaj sau din pensia de handicapat sau boala a parintilor dar nu fac numic decat daca ii plateste cineva dublu fata de valoarea munci lor. Bat mingea pe maidane toata ziua sau sprijina peretii carciumelor! Romanul in general trebuie sa-si schimbe mentalitatile. Ma uimeste cum astazi nimeni nu poate munci la tara! Bunicii mei aveau 5
hectare de pamant pe vremea lui Ceausescu, la noi nu a fost pamantul colectivizat niciodata si puteau munci 2 oameni tot pamantul asta cu boii si plugul. Asa au crescut 3 copii si 3 nepoti, mai dadeau si statului porcul din cotet pe deasupra si nu s-au plans niciodata de greutati. Astazi nimeni nu poate sa-l munceasca cu adevarat desi sunt tractoare destule la tara. Asta se numeste dezinteres total!!!

Ai dreptate cam 60%, Victorito! E adevarat, daca ai o sursa de a castiga un ban nemeritat, o folosesti pana se poate...Dar, pe de alta parte, de ce sa muncesti si sa castigi 2 lei la soare, cand pti lua 1 leu stand la umbra? Si in plus, munca in agricultura nu e rasplatita suficient: este istovitoare, nu e pentru oricine! Tb sa fii puternic dpdv fizic si sa ai o sanatate buna...De asta la tara oamenii se trec repede...si se duc la fel de repede catre strabuni...Si nu uita, la tara Salvarea nu vine repede....
Toate cele bune!, de la un adversar, dar doar de opinie...

"Nihil sine Deo!"

Hai sa nu mai facem nici unul nimic, stam toti cu burta la soare pentru ca daca muncim "nu vine salvarea" si oricum statul ne va da bani ca sa nu murim cel putin de foame!

Nicaieri nu se traeste mai bine ca la tara, daca iti place sa muncesti!!! Tine minte asta, acolo mananci sanatos daca esti interesat, ai toate conditiile sa traiesti 100 de ani, dar, e mult mai dulce tuica pe banii statului, si la propriu si la figurat. Nu uita insa ca nu e la fel de sanatoasa!!!!

Aberatie. Generalizarile nu sunt de bun simt. Ai fost oriunde la tara doar in vacanta sau oricand doar la Moeciu. Nu-ti mai spus eu cum se traieste la tara "in general". Oricum viata acolo se imparte foarte clar in anotimpuri. Sunt perioade in care mai au cate ceva in gradina, uneori de toate, alteori nimic, in functie de starea vremii dar sunt perioade in an cand n-au de nici unele, cand se cam termina proviziile si roadele pamantului sunt abia incoltite sau inca nefacute sau necoapte. Ei in perioada aia trebuie sa cumpere tot dar absolut tot la preturi mai mari ca noi orasenii. Nu mai zic ca pretul utilitatilor este acelasi ca cel pe care-l platim noi, nu mai zic ca "niste destepti ii pune sa-si puna apometru la fantana.
In alta ordine de idei, apropos de agroturism, pensiuni sau turism in general, am vazut ca "alti destepti" au facut recent un memoriu catre FMI sa le aprobe ca firmele cu o fifra de afaceri mai mica de 100.000 de euro sa nu se mai poata declara platitor de TVA. Actualmente ai dreptul, esti liber sa te declari sau nu platitor de TVA si esti obligat sa incepi sa platesti TVA daca cifra ta de afaceri depaseste parca 35.000 de euro. Nu stiu la ce s-au gandit cand au propus ca masura de combatere a evaziunii fiscale interdictia de a te declara platitor de TVA cu o cifra de afaceri sub 100.000 euro. Alta aberatie. Parca cineva cauta permanent sa dea cu lopata in cap celor care fac ceva sau care INCA mai fac ceva in tara asta. Pare-se ca vor sa limiteze, sa blocheze, sa paralizeze totul. Nimeni nu mai misca, cine misca, misca mort. Ce naiba de joc fac ? Al cui ?
Masura propusa in memorandumul ala catre FMI recent incurca extrem de mult relatriile cu partenerii externi. Toti iti cer documentul ccu "VAT number". Fiscul lor le cere obsesiv VAT number al clientilor sau partenerilor de afaceri. Nu ne intereseaza relatiile externe ? Nu ne intereseaza exportul de tursim ? Nu vrem turisti straini ? Pai daca vrem, da-i voie omului sa se declare platitor de TVA cand considera necesar si oportun. Nimeni nu se declara de nebun platitor de TVA. Cine vrea bataie de cap si produse mai scumpe in sandramaua lui ? In mod normal iti convine sa nu fi platitor si devii platitor numai cand esti obligat prin lege, actualmente cand depasesti limita de 35.000 (c.a). DAR sunt situatii in care vrei nu vrei trebuie sa faci dovada la extern ca esti platitor. Cei din tursim mai noi pe piata nu au cum sa atinga limita de 100.000 euro cifra de afaceri si pentru a putea avea clienti, pentru a primi rezervari externe trebuie sa se listeze pe site-uri de rezervari. Proprietarii acelor site-uri CER "VAT number" !!!!!!!! Ma ingrozesc cum au plecat cu stangul, stangacii astia. Cu alte cuvinte, cauta SA NE MAI DEA O STANGA !

www.money.ro/intern-1/scrisoarea-de-intentie-nu-orice-firma-mai-...]

Uimitor cum ajunse-si de la tara la oras! In ceea ce priveste masura asta e o tampenie la fel de mare ca si cea din capul cui a izvorat. Pun pariu ca a fost retardatul de Jefri. Ce ma mai uimeste insa este si usurinta cu care a fost acceptata. E un jaf la adresa investitorilor si a firmelor in curs de dezvoltare.

Tot'una !

Do the right thing or state the obvious and the 'pen will be mightier than the Sword.' The truth will set you free. It's the principle of the thing

De la: profesor2010, la data 2010-09-11 23:34:48DESPRE CAT DE INTELIGENTI SUNTEM.........EU,TU,E ALTA POVESTE.....DACA NU ESTI IN STARE SA PERCEPI O IRONIE,E PROBLEMA,TA.......IN REST IAR TE-AI LANSAT INTR-O PERORATIE FARA CAP SI FARA COADA.......SUBIECTUL TAU E BASESCU,SI ASTA DA DOVADA DE CATA IGNORANTA SUFERI.......ESTI INDOCTRINAT CU ANTENE,IREALITATI SI CE E MAI RAU PUI BOTU !!! NU DISCERNI INTRE CEIA CE TREBUIA FACUT DE MULT SI CEIA CE SE INCEARCA A SE FACE,ESTI CATRANIT CA " TERORISTUL " BASESCU TI-A LUAT 25% DIN LEAFA,LA CAT GANDESTI,CRED CA TREBUIA SA-TI IA 50% SI DUPA SA TE DEA SI AFARA...........ESTI MEDIOCRU RAU,DE FAPT ESTI UN SPAGAR,CARE JUPUIESTE DE BANI PARINTII ELEVILOR TAI,ASA CA HAI SI FATE UTIL PRIN ,DECENTA MACAR !!!

Vorbești, dai lecții, f�r� acoperire� dragule dac� citeai mai atent �nțelegeai. C� eu , spre fericire � nu am fost diminuat la salariu, ptr. c� deși �ncerc s� v� ajut s� �nțelegeți, c� guvernanții voștri v� termin�este mai r�u de c�t terorismul...face un genocid, omoar� pensionarii,dar voi nu mai aveți nici bunul simt? �n goana de servii pe fiul cel mai iubit?...eu sunt un am�r�t de profesoraș �n Ungaria�sunt la 1000 de km. La Zala ,este drept , am zis c� m� uit la tv Antena 3, iar la voi �n Rom�nia s-a r�sp�ndit, ideologia c� aici rom�nii nu au nici un drept, c� sunt nevoiți s� �nvețe limba maghiar� cu arma la cap�Tat� , �nțelege c� suntem �n 2010�eu st�nd la 1000 km. de țar� v�d, �nțeleg ce se �nt�mpl� �n Rom�nia�aici Ungurii �m� permit s� v�d emisiuni tv din Rom�nia, și sunt la granița cu Austria...Drepturile pentru minorit�ți...voi vorbiți �știa fac... aici este Europa, la voi Balcanul, dar nu m� mir , ! la inteligența ta...Ai vrea tu s� fi de mediocritatea mea,�SPAGAR?� Dragule ești exact cea ce-mi d�deam seama, un prost�nac, fost activist de partid, sau securit, sau oricum din cercul acesta�.Hai pune cenuș� �n cap și recunoaște c� ai , cam greșit și ești cam �de r�s c� ții cu marinarul, imbecilule�și ataci oamenii c� ești �n apropierea, un servitor de lep�dat�. puterii RUȘINE�TR�D�TOR DE ȚAR�, TR�DPTOR DE NEAM!.... Copile d�ți seama de nivelul t�u,de culrur� și inteligenț�

Imi placi, dom' Profesor.
Ungure, mi se pare ca esti mai roman decat multi de pe aici..
Eu sunt un roman-roman.
Ca dracu'
De cand a trebuit sa ma lupt cu cancerul nevestei mele, am batut Ungaria dupa legume si fructe bio.
I-am vazut pe unguri.
Am devenit prietenul lor, fara sa-mi propun asta.
Asa este precum spui.
Fi fericit ca poti sta acolo, ca vorbesti ungureste si te poti integra usor.
Daca n-as avea acest handicap, numit limba, asa pleca si eu.
Fi fericit intr-o tara sanatoasa !
Oricum mai sanatoasa ca a noastra.
Romania a fost si va fi mereu codasa clasamentelor pentru ca cetateanul roman este profund stricat la minte.
Lui i se pare normal sa "i se dea". Fara ca sa faca altceva decat sa-i voteze pe cei care ii promit mereu si mereu ca-i dau ceva.
Poate criza asta sa-i mai dezmeticeasca.
Si o foame crancena, o saracie lucie.

In fine, vom vedea.

Probleme PDL-ului si a lui Basescu, cea mai mare, este ca n-au oameni de valoare, sa daca-i au, ca si in cazul PNTcd nu-i pun in varf.
Ceea ce-i va duce la rapa, ca si pe PNTcd.
Mai vorbim.

Un om inteligent poate spune de multe ori o prostie, dar un prost nu poate spune niciodata ceva inteligent.

De la: click_cont, la data 2010-09-11 21:50:46

De la: Silviu, la data 2010-09-11 02:28:50Am o propunere ...
Sa vedem cine vrea sa participe.
Ha sa lasam sfada asta de doua parale pe tema "jos Basescu" ca e plictiseala mare, si sa incercam o ridicare a nivelului.
Sa spuna fiecare, fara nume, fara atacuri la adresa cuiva, de ce crede ca s-a ajuns in situatia asta nenorocita in care ne aflam si cam ce crede el (sau ea) ca ar fi de facut. Daca se poate fara misto.
Daca e cu misto, macar sa fie mai spalat ...
E, ce ziceti ?
Va bagati ?
Dar sa nu ma plictisiti cu chestii de genul, "Basescu, inca din 90, pe cand era ministrul transporturilor si a adus minerii in Bucuresti .... alea, alea, ..." le-am fumat, m-au plictisit destul Vanea si Dorinel si compania.
Ceva mai serios, se poate ?

Simplu, socialismul de tip sovietic, care le-a placut conducatorilor nostri intotdeauna,ne-a adus o astfel de situatie. Mediocritatile au subjugat printr-un astfel de sistem intreaga elita de intelectuali a tarii!
Adevarul se afla in povestea de mai jos. Si poate ca tot nu ar fi fost un dezastru daca nu eram romani!

Un profesor de economie la un colegiu local, a declarat ca nu a picat niciodata un elev, insa odata a picat o clasa intreaga.

Acea clasa a sustinut cu tarie ca socialismul functioneaza si ca nimeni n-ar mai fi sarac si nimeni n-ar mai fi bogat, un mare egalizator.

Profesorul le-a raspuns atunci: "Bine, o sa facem in aceasta clasa un experiment asupra socialismului. Toate notele vor fi facute medie si toti veti primi aceasi nota astfel incat nimeni nu va pica si nimeni nu va lua nota A".
Dupa primul test, notele au fost facute medie si toata
lumea a primit un B. Elevii care au invatat din greu au fost tristi iar cei care au invatat putin erau fericiti. Pe masura ce testul al 2-lea se apropia, elevii care au invatat putin, au invatat si mai putin acum, iar cei care au invatat din greu s-au decis ca vor si ei sa primeasca de-a gata, gratis o nota buna asa ca au invatat putin. Media celui de-al 2-lea test a fost un D! Nimeni nu a fost fericit. Cand cel de-al 3-lea test a fost dat, media a fost un F. Notele n-au crescut niciodata, insa certurile, reprosurile si jignirile au rezultat in dusmanii si animozitati, si nimeni nu a mai invata pentru beneficiul celorlalti. Toti au picat clasa, spre marea lor surpriza, iar profesorul le-a spus ca si socialismul va cadea in cele din urma, pentru ca atunci cand rasplata e mare, efortul depus pentru a reusi e de asemenea mare, insa atunci cand guvernamantul i-a toata rasplata din ecuatie, nimeni nu va mai incerca sau va vrea sa reuseasca.
Nu poate fi mai simplu de atat!
Sau intr-un paragraf scurt insa profund, care exprima totul:

"Nu poti legisla ca saracii sa fie eliberati dand o lege prin care bogatii sunt inrobiti. Ceea ce o persoana primeste fara sa fi muncit pentru acel ceva, o alta persoana trebuie sa munceasca fara sa fi primit acel ceva. Guvernamantul nu poate da nimanui ceva, fara ca acel ceva sa nu fie luat in prima faza de la altcineva. Cand jumatate din populatie merge pe ideea ca nu trebuie sa munceasca fiindca cealalta jumatate va avea grija de ei, iar cand cealalta jumatate merge pe ideea ca nu serveste la nimic sa munceasca fiindca oricum altcineva va culege roadele muncii lor si vor primi ceea ce ei au muncit, asta dragul meu prieten, este sfarsitul oricarei natiuni. Nu poti multiplica bogatia divizand-o".
> Dr. Adrian Rogers, 1931

Asa este, exemplul tau este foarte bun ...

In spiritul lui ... la bile albe, guvernul actual nicearca sa indrepte niste cretinisme facute de ani si ani de zile ... de catre stiti voi cine ...
Eu nu inteleg de ce contribuabilul roman trebuie sa plateasca o parte din caldura celor care locuiesc la blocuri ?
Povestea asta cu gigacaloria ...
Cu apa calda ...
Cine plateste apa calda a unuia care sta la casa si se incalzeste cu gaz sau cu lemne ?
Cum se stabilesc "plafoane" imbecile de 500 lei/membru de familie, pentru aceia care ar fi "indreptatiti" sa primeasca "ajutor" pentru incalzire ?
Cand salariul minim este de 600 lei ...
Pe ala care sta la casa si are, insumat, un venit de 1300 lei pentru 3 persoane, cine-l "ajuta" sa treaca iarna ?
Nimeni.
Ba, din banii lui, se mai dau si altora ....
Atat, asta e doar un exemplu.

PSD si PNL (si, partial cei din actualul PDL) au instrainat, rand pe rand, toate sursele aducatoare de profit la buget, fara sa stea pe ganduri. Ca si cum ar fi fost ale lor. N-au nimic, nici un plan, nici o strategie pentru iesirea din criza.
De fapt, ce ste iesirea din criza ?
O reasezare a lucrurilor, o reorganizare prin care, celor care nu produc nimic ci doar speculeaza, sa nu li se mai "dea".
Iar bani adevarati sa aiba cei care chiar muncesc pentru ei ...
Cata vreme cel care munceste nu are ponderea profitului, nimic nu se va schimba in bine si lucrurile vor merge in directia descrisa de Click, de profesorul ala din anii 30.

Am aflat ca in Olanda, pentru a-ti da copilul la gradinita, trebuie sa platesti 1.600 euro pe luna.
Enorm, nu ?
Dar statul subventioneaza suma cu pana la 80% in functie de veniturile parintilor, ale familiei.
Cum ?
Invers decat la noi.
Adica: cu cat parintii castiga mai mult, cu atat subventia este mai mare.
Simplu, nu ?
Cu cat castigi mai mult, cu atat platesti statului mai multe taxe si impozite, mai multe taxe pentru marfurile si serviciile mai multe, pe care le achizitionezi si, pe cale de consecinta, e normal sa ti se intoarca o parte din bani chiar ... tie, nu celui care plateste mai putin la punga comuna.
La noi e exact invers.
Taman cine plateste mai mult, ma refer aici la oamenii de rand, ala doar plateste, iar cei care nu pun mare lucru in punga comuna, s-au obisnuit sa tot primeasca si sa tot primeasca de la ... stat.
Cine intelege cu adevarat ca "statul" suntem toti cei care platim taxele si impozitele ?
Majoritatea romanilor au o mentalitate de tip "conu' Leonida".
Si asta ne duce pe toti la faliment.

Un om inteligent poate spune de multe ori o prostie, dar un prost nu poate spune niciodata ceva inteligent.

Gandirea lui Marx - Marxismul

Marxismul este sistemul concep�iilor �i al doctrinei lui Marx. Marx a continuat �i a sintetizat оn mod genial cele trei curente ideologice principale din secolul al XIX-lea existente оn trei dintre cele mai оnaintate ��ri din lume: filozofia clasic� german�, economia politic� clasic� englez� �i socialismul francez, legat de doctrinele revolu�ionare franceze оn general. Remarcabila consecven�� �i unitate - recunoscut� chiar �i de adversari - a concep�iilor sale, care constituie оn totalitate materialismul modern �i socialismul �tiin�ific modern, ca teorie �i program al mi�c�rii muncitore�ti din toate ��rile civilizate ale lumii, ne oblig�, оnainte de a trece la expunerea con�inutului principal al marxismului - anume doctrina economic� a lui Marx -, s� facem o sumar� prezentare a concep�iei sale generale despre lume.

Materialismul filozofic
�ncep�nd din 1844-1845, c�nd concep�iile sale s-au cristalizat, Marx a devenit materialist, �i anume adept al lui Feuerbach, consider�nd �i mai t�rziu c� p�r�ile slabe acestuia constau exclusiv �n faptul c� materialismul lui nu este �ndeajuns de consecvent �i de atotcuprinz�tor. Marx vedea �nsemn�tatea istoric� universal�, �epocal� a lui Feuerbach tocmai �n ruptura hot�r�t� cu idealismul lui Hegel �i �n proclamarea materialismului, care �nc� ��n secolul al XVIII-lea, �n special materialismul francez, nu a fost numai o lupt� �mpotriva institu�iilor politice existente, ca �i �mpotriva religiei �i a teologiei existente, ci, �n aceea�i m�sur�, �i o lupt�... �mpotriva oric�rei metafizici� (luat� �n sensul de �be�ie a specula�iilor�, spre deosebire de �filozofia treaz�) (�Sf�nta familie� �n �Scrieri postume�). �Pentru Hegel - scrie Marx -, procesul g�ndirii, pe care, sub denumirea de idee, el �l transform� chiar �ntr-un subiect de sine st�t�tor, este demiurgul (creatorul) realului... La mine, dimpotriv�, idealul nu este nimic altceva dec�t materialul transpus �i tradus �n capul omului�, �Unitatea lumii nu const� �n existen�a ei..., ci �n materialitatea ei, �i aceasta este dovedit�... printr-o dezvoltare lung� �i anevoioas� a filozofiei �i a �tiin�elor naturii... Mi�carea este modul de existen�� a materiei. Niciodat� �i nic�ieri n-a existat materie f�r� mi�care, �i nici nu poate s� existe... Dac� se pune �ns� mai departe �ntrebarea ce sunt g�ndirea �i con�tiin�a �i care este originea lor, constat�m c� ele sunt produse ale creierului omenesc �i c� �nsu�i omul este un produs al naturii, care s-a dezvoltat �n mediul lui �nconjur�tor �i �mpreun� cu acesta; astfel st�nd lucrurile, se �n�elege de la sine c� produsele creierului omenesc, care �n ultim� instan�� sunt �i ele tot produse ale naturii, nu contrazic restul �nl�n�uirii din natur�, ci �i corespund�. �Hegel era idealist, cu alte cuvinte, pentru el, ideile din mintea lui nu erau imagini mai mult sau mai pu�in abstracte ale obiectelor �i proceselor reale, ci, invers, obiectele �i dezvoltarea lor nu erau pentru el dec�t imaginile concretizate ale �ideii� existente undeva �nc� �naintea lumii�. �n �Ludwig Feuerbach� - lucrare �n care Engels expune p�rerile sale �i ale lui Marx asupra filozofiei lui Feuerbach, �i pe care n-a �ncredin�at-o tiparului dec�t dup� ce a recitit vechiul manuscris al lucr�rii asupra lui Hegel, asupra lui Feuerbach �i asupra concep�iei materialiste a istoriei, scrise �mpreun� cu Marx �n 1844-1845 - Engels scrie: �Marea problem� fundamental� a oric�rei filozofii, �i �ndeosebi a filozofiei moderne, este problema raportului dintre g�ndire �i existen��... dintre spirit �i natur�... Care este elementul primar: spiritul sau natura ?... Dup� felul cum r�spundeau la aceast� �ntrebare, filozofii se �mp�r�eau �n dou� mari tabere. Cei care sus�ineau c� spiritul a existat �naintea naturii �i care admiteau deci, �n ultim� instan��, crearea lumii �n vreun fel oarecare... alc�tuiau tab�ra idealismului. Ceilal�i, care considerau natura ca element ini�ial, apar�ineau diferitelor �coli ale materialismului�. Orice alt� utilizare a no�iunilor de idealism �i materialism (�n sens filozofic) duce numai la confuzii. Marx a respins categoric nu numai idealismul, care este �ntotdeauna legat �ntr-un fel sau altul de religie, dar �i punctul de vedere al lui Hume �i al lui Kant, deosebit de r�sp�ndit �n zilele noastre, agnosticismul, criticismul, pozitivismul, sub diferitele lor forme, socotind acest gen de filozofie ca o concesie �reac�ionar� f�cut� idealismului �i, �n cazul cel mai bun, ca ,,o manier� pudic� de a primi materialismul pe u�a din dos �i de a-l t�g�dui �n fa�a lumii�. Vezi �n aceast� privin��, �n afar� de lucr�rile lui Engels �i Marx amintite mai sus, scrisoarea c�tre Engels din 12 decembrie 1866, оn care Marx ar�t�nd c� cunoscutul naturalist T. Huxley s-a situat pe pozi�ii �mai materialiste� dec�t de obicei �i a admis c�, at�ta timp c�t �observ�m �i g�ndim �n mod real, nu putem p�r�si niciodat� terenul materialismului�, �i repro�a totodat� acestuia �c� deschide o porti�� agnosticismului �i humeismului. Trebuie relevat �ndeosebi modul �n care concepea Marx raportul dintre libertate �i necesitate : �...Libertatea este оn�elegerea necesit��ii. Necesitatea este oarb� numai �n m�sura �n care nu este �n�eleas� . Ceea ce �nseamn�: recunoa�terea domina�iei legilor obiective �n natur� �i recunoa�terea transform�rii dialectice a necesit��ii �n libertate (concomitent cu transformarea �lucrului �n sine�, necunoscut, dar cognoscibil, �n �lucru pentru noi�, a �esen�ei lucrurilor� �n �fenomen�). Marx �i Engels considerau c� principalele neajunsuri ale �vechiului� materialism, inclusiv ale celui feuerbachian (�i cu atоt mai mult ale materialismului �vulgar� al lui Bьchner-Vogt-Moleschott), sunt urm�toarele:
(1) acest materialism era �prin excelen�� mecanicist� �i nu �inea seama de dezvoltarea chimiei �i biologiei moderne (iar pentru zilele noastre ar trebui s� ad�ug�m: de teoria electric� a materiei);
(2) vechiul materialism era neistoric, nedialectic (metafizic �n sens de antidialectic), nu promova consecvent �i nu considera universal punctul de vedere al evolu�iei;
(3) �esen�a uman� era conceput� ca abstrac�ie, �i nu ca �ansamblul rela�iilor sociale� (determinate din punct de vedere istoric concret); de aceea, acest materialism nu f�cea dec�t �s� interpreteze� lumea, �n timp ce e vorba de �a o schimba�, cu alte cuvinte nu �n�elegea �nsemn�tatea �activit��ii revolu�ionare practice�.

Dialectica
Marx �i Engels considerau dialectica lui Hegel cea mai cuprinz�toare, mai bogat� �n con�inut �i mai profund� teorie a dezvolt�rii - drept cea mai grandioas� cucerire a filozofiei clasice germane. Orice alt� formulare a principiului dezvolt�rii, evolu�iei, ei o socoteau unilateral� �i f�r� con�inut, o considerau ca o deformare �i o denaturare a procesului real al dezvolt�rii �n natur� �i �n societate (dezvoltare care decurge adesea �n salturi, catastrofe �i revolu�ii). �Se poate spune c� Marx �i cu mine am fost singurii care am salvat� (de nimicirea de c�tre idealism, inclusiv de c�tre hegelianism) �dialectica con�tient� �i am transpus-o �n concep�ia materialist� asupra naturii�. �Natura constituie piatra de �ncercare a dialecticii, �i trebuie s� recunoa�tem �tiin�ei moderne a naturii meritul de a ne fi furnizat pentru aceast� verificare un material extrem de bogat� (acestea au fost scrise �nainte de descoperirea radiului, a electronilor, a transmuta�iei elementelor etc.!), �care spore�te pe zi ce trece, dovedind astfel c� �n natur� lucrurile se petrec, �n ultim� instan��, �n mod dialectic, �i nu metafizic�.
�Marea idee fundamental� - scrie Engels - c� lumea nu trebuie conceput� ca un complex de lucruri definitive, ci ca un complex de procese, �n care lucrurile �n aparen�� stabile, ca �i reflectarea lor ideal�, �n mintea noastr�, conceptele parcurg o neоntrerupt� transformare �n cadrul devenirii �i al pieirii.. , de la Hegel �ncoace, aceast� mare idee fundamental� a intrat �ntr-at�t �n con�tiin�a social�, �nc�t aproape c� nu mai este contrazis� �n aceast� form� general� a ei. Dar �ntre a recunoa�te aceast� idee fundamental� �n cuvinte �i a o aplica �n realitate �n fiecare domeniu al cercet�rii �tiin�ifice e o mare deosebire�. �Pentru filozofia dialectic� nimic nu este definitiv, absolut, sacru; ea dezv�luie nestatornicia la toate �i �n toate, �n fa�a ei nu r�mоne �n picioare nimic, �n afar� de procesul continuu al devenirii �i al dispari�iei, al ascensiunii infinite de la inferior la superior, a c�rei ampl� reflectare �n creierul care g�nde�te este ea �ns�i�. A�adar, dup� Marx, dialectica este ��tiin�a legilor generale ale mi�c�rii, at�t a lumii exterioare c�t �i a g�ndirii omene�ti�.
Aceast� latur� revolu�ionar� a filozofiei lui Hegel a fost preluat� si dezvoltat� de Marx. Materialismul dialectic �nu mai are nevoie de o filozofie care s� stea deasupra celorlalte �tiin�e�. Din vechea filozofie nu mai r�m�ne dec�t ��tiin�a despre g�ndire �i despre legile ei - logica formal� �i dialectica�. Iar dialectica, �n concep�ia lui Marx, ca �i �n aceea a lui Hegel, cuprinde ceea ce se nume�te ast�zi teoria cunoa�terii, gnoseologia, care trebuie s�-�i considere �i ea obiectul din punct de vedere istoric, studiind �i sintetiz�nd originea �i dezvoltarea cunoa�terii, trecerea de la necunoa�tere la cunoa�tere.
Ast�zi, ideea dezvolt�rii, a evolu�iei, a p�truns aproape �n �ntregime �n con�tiin�a social�, dar nu prin filozofia lui Hegel, ci pe alt� cale. Dar aceast� idee, a�a cum au formulat-o Marx �i Engels, sprijinindu-pe Hegel, este mult mai cuprinz�toare, mult mai bogat� �n con�inut dec�t ideea curent� de evolu�ie. O dezvoltare care repet� treptele str�b�tute anterior, dar le repet� altfel, pe o baz� superioar� (�negarea nega�iei�), o dezvoltare, ca s� spunem a�a, �n spiral�, �i nu �n linie dreapt�; - o dezvoltare prin salturi, catastrofe �i revolu�ii; - ��ntreruperi ale continuit��ii�; - transformarea cantit��ii оn calitate; - impulsuri interne spre dezvoltare, date de antagonismul, de ciocnirea for�elor �i tendin�elor deosebite care ac�ioneaz� asupra unui corp dat, �n cadrul unui fenomen dat sau al un societ��i date; - interdependen�� �i leg�tur� foarte str�ns�, indisolubil� a tuturor laturilor fiec�rui fenomen (istoria eviden�iind �n permanen�� laturi noi), leg�tur� care ne d� procesul universal al mi�c�rii, unic �i legic, - iat� c�teva tr�s�turi ale dialecticii, teorie a dezvolt�rii mai bogat� �n con�inut dec�t cea curent�. (Cf. scrisoarea lui Marx c�tre Engels din 8 ianuarie 1868 �n care el ridiculizeaz� �trihotomiile rigide� ale Stein, care numai prin absurd ar putea fi confundate cu dialectica materialist�.)


Concep�ia materialist� a istoriei
D�ndu-�i seama de inconsecven�a, de imperfec�iunea �i de unilateralitatea vechiului materialism, Marx ajunge la convingerea c� e neap�rat necesar �ca �tiin�a despre societate... s� fie pus� �n concordan�� cu baza materialist� �i reconstruit� conform acestei baze�. Dac� materialismul explic� �n general con�tiin�a prin existen��, �i nu invers, materialismul �n aplicarea lui la via�a social� a omenirii cere explicarea con�tiin�ei sociale prin existen�a social�. �Tehnologia - spune Marx (�Capitalul�, vol. I) - dezv�luie atitudinea activ� a omului fa�� de natur�, procesul nemijlocit de produc�ie a vie�ii sale �i totodat� pe cel al condi�iilor sale sociale de via�� �i al reprezent�rilor spirituale care decurg din ele�. O formulare complet� a tezelor fundamentale ale materialismului aplicat la societatea omeneasc� �i la istoria ei a dat Marx �n prefa�a la lucrarea sa �Contribu�ii la critica economiei politice� prin urm�toarele cuvinte:
��n produc�ia social� a vie�ii lor, oamenii intr� �n rela�ii determinate, necesare, independente de voin�a lor - rela�ii de produc�ie -, care corespund unei trepte de dezvoltare determinate a for�elor lor de produc�ie materiale. Totalitatea acestor rela�ii de produc�ie constituie structura economic� a societ��ii, baza real� pe care se �nal�� o suprastructur� juridic� �i politic� �i c�reia �i corespund forme determinate ale con�tiin�ei sociale. Modul de produc�ie al vie�ii materiale determin� �n genere procesul vie�ii sociale, politice �i spirituale. Nu con�tiin�a oamenilor le determin� existen�a, ci, dimpotriv�, existen�a lor social� le determin� con�tiin�a. Pe o anumit� treapt� a dezvolt�rii lor, for�ele de produc�ie materiale ale societ��ii intr� �n contradic�ie cu rela�iile de produc�ie existente, sau, ceea ce nu este decоt expresia juridic� a acestora din urm�, cu rela�iile de proprietate оn cadrul c�rora ele s-au dezvoltat pоn� atunci. Din forme ale dezvolt�rii for�elor de produc�ie, aceste rela�ii se transform� �n c�tu�e ale lor. Atunci �ncepe o epoc� de revolu�ie social�. O dat� cu schimbarea bazei economice are loc, mai �ncet sau mai repede, o revolu�ionare a �ntregii uria�e suprastructuri. Atunci c�nd cercet�m asemenea revolu�ion�ri, trebuie s� facem �ntotdeauna o deosebire �ntre revolu�ionarea material� a condi�iilor economice de produc�ie, care poate fi constatat� cu precizie �tiin�ific�, �i formele juridice, politice, religioase, artistice sau filozofice, �ntr-un cuv�nt formele ideologice, �n care oamenii devin con�tien�i de acest conflict �i �l rezolv� prin lupt�.
A�a cum un individ oarecare nu poate fi judecat dup� ceea ce gоnde�te despre sine, tot astfel o asemenea epoc� de revolu�ie nu poate fi judecat� prin prisma con�tiin�ei sale. Dimpotriv�, aceast� con�tiin�� trebuie explicat� prin contradic�iile vie�ii materiale, prin conflictul existent �ntre for�ele de produc�ie sociale �i rela�iile de produc�ie...� ��n linii generale, modurile de produc�ie asiatic, antic, feudal �i burghez-modern reprezentau respectiv epoci de progres ale forma�iunii economice a societ��ii]. (Cf. formularea concis� pe care o d� Marx �n scrisoarea sa c�tre Engels din 7 iulie 1866: �Potrivit teoriei noastre organizarea muncii este determinat� de mijloacele de produc�ie.)
Descoperirea concep�iei materialiste a istoriei, sau, mai bine zis, extinderea �i aplicarea consecvent� a materialismului la domeniul fenomenelor sociale, a �nl�turat dou� neajunsuri principale ale teoriilor istorice anterioare. �ntоi, acestea cercetau, �n cazul cel mai bun, numai motivele ideologice ale activit��ii istorice a oamenilor, �i nu ce anume genereaz� aceste motive, nu sesizau legile obiective �n dezvoltarea sistemului de rela�ii sociale, nu vedeau c� aceste rela�ii depind de gradul de dezvoltare a produc�iei materiale; al doilea, �n timp ce teoriile de p�n� atunci nu �ineau seama tocmai de ac�iunile maselor popula�iei, materialismul istoric a f�cut pentru prima oar� posibil� studierea, cu o precizie proprie �tiin�elor istorice-naturale, a condi�iilor sociale de via�� ale maselor �i a schimb�rii acestor condi�ii. �Sociologia� �i istoriografia dinainte de Marx nu au f�cut, �n cazul cel mai bun, decоt s� acumuleze material faptic brut, str�ns fragmentar �i s� eviden�ieze anumite aspecte ale procesului istoric. Marxismul a deschis calea spre o cercetare multilateral�, atotcuprinz�toare a procesului apari�iei, dezvolt�rii �i dec�derii forma�iunilor social-economice, �mbr��i��nd totalitatea tendin�elor contradictorii, reduc�ndu-le la condi�iile de existen�� �i de produc�ie precis determinabile ale diferitelor clase ale societ��ii, �nl�tur�nd subiectivismul �i arbitrarul manifestat �n alegerea ideilor �dominante� sau �n interpretarea lor, ar�t�nd c� ideile �i tendin�ele variate �i au toate, f�r� excep�ie, r�d�cinile �n starea for�elor de produc�ie materiale. Oamenii sunt f�uritorii propriei lor istorii. Dar ce determin� motivele oamenilor �i �n special ale maselor de oameni? Ce anume provoac� ciocnirile dintre ideile �i tendin�ele contradictorii? Ce reprezint� totalitatea acestor conflicte din cadrul tuturor societ��ilor omene�ti? Care sunt condi�iile obiective ale produc�iei vie�ii materiale ce alc�tuiesc baza �ntregii activit��i istorice a oamenilor? Care este legea dezvolt�rii acestor condi�ii? Marx a atras aten�ia asupra tuturor acestor probleme, tras�nd calea spre studiul �tiin�ific al istoriei, pe care o concepe ca un proces unitar, guvernat de legi necesare �n �ntreaga lui varietate de aspecte �i contradic�ii.

Lupta de clas�
C� �ntr-o o societate n�zuin�ele unor membri ai ei sunt opuse n�zuin�elor altora, c� via�a social� este plin� de contradic�ii, c� istoria ne оnf��i�eaz� tabloul unei lupte �ntre popoare �i �ntre societ��i, precum �i �n cadrul lor, c� ea ne mai arat� o alternan�� a perioadelor de revolu�ie �i de reac�iune, de r�zboi �i de pace, de stagnare �i de progres sau de dec�dere rapid�, - toate aceste fapte sunt �ndeob�te cunoscute. Marxismul a dat firul c�l�uzitor care permite s� se descopere, �n acest labirint �i haos aparent, existen�a unor legi necesare; acest fir c�l�uzitor este teoria luptei de clas�. Numai studierea totalit��ii n�zuin�elor care anim� pe to�i membrii unei societ��i sau ai unui grup de societ��i permite definirea �tiin�ific� a rezultatelor acestor n�zuin�e. Iar sursa n�zuin�elor contradictorii o constituie deosebirea dintre situa�ia �i condi�iile de via�� ale claselor care compun o societate. �Istoria tuturor societ��ilor de pоn� azi - scrie Marx �n �Manifestul Comunist� (cu excep�ia istoriei comunei primitive, adaug� mai t�rziu Engels) - este istoria luptelor de clas�. Omul liber �i sclavul, patricianul �i plebeul, nobilul �i iobagul, me�terul �i calfa, �ntr-un cuvоnt asupritorii �i asupri�ii se aflau �ntr-un permanent antagonism, duceau o lupt� neоntrerupt�, c�nd ascuns�, c�nd f��i��, o lupt� care de fiecare dat� se sfоr�ea printr-o prefacere revolu�ionar� a �ntregii societ��i, sau prin pieirea claselor aflate �n lupt�... Societatea burghez� modern�, ridicat� pe ruinele societ��ii feudale, nu a desfiin�at antagonismele de clas�. Ea a creat doar clase noi, condi�ii noi de asuprire, forme noi de lupt�, �n locul celor vechi. Epoca noastr�, epoca burgheziei, se deosebe�te �ns� prin faptul c� a simplificat antagonismele de clas�. Societatea �ntreag� se scindeaz� din ce оn ce mai mult �n dou� mari tabere du�mane, �n dou� mari clase direct opuse una alteia: burghezia �i proletariatul�. De la marea revolu�ie francez� �ncoace, istoria Europei a scos �n mod pregnant la iveal� оntr-o serie de ��ri acest substrat real al evenimentelor: lupta de clas�. �nc� �n epoca Restaura�iei, au ap�rut �n Fran�a o serie de istorici (Thierry, Guizot, Mignet, Thiers) care, sintetizоnd evenimentele, s-au v�zut sili�i s� recunoasc� lupta de clas� este cheia �n�elegerii �ntregii istorii a Fran�ei. Iar epoca modern�, epoca victoriei depline a burgheziei, a institu�iilor reprezentative, a dreptului de vot larg (dac� nu universal), epoca presei cotidiene ieftine, care p�trunde �n mase etc., a unor uniuni muncitore�ti puternice �i din ce �n ce mai largi, ca �i a uniunilor patronale etc., a dovedit �i mai concret (de�i uneori sub o form� cu totul unilateral�, �pa�nic�, �constitu�ional�) ca motorul evenimentelor este lupta de clas�. Pasajul de mai jos din �Manifestul Comunist� al lui Marx ne arat� c� Marx cerea �tiin�ei sociale s� fac� o profund� analiz� obiectiv� a situa�iei fiec�rei clase �n societatea modern�, o analiz� a condi�iilor de dezvoltare a fiec�rei clase: �Dintre toate clasele care se contrapun �n zilele noastre burgheziei, singur proletariatul este o clas� cu adev�rat revolu�ionar�. Celelalte clase decad �i pier o dat� cu dezvoltarea marii industrii; proletariatul, dimpotriv�, este propriul ei produs. P�turile de mijloc: micul industria�, micul negustor, me�te�ugarul, ��ranul, to�i lupt� �mpotriva burgheziei pentru a salva de la pieire existen�a lor ca p�turi de mijloc. A�adar, ele nu sunt revolu�ionare, ci conservatoare. Mai mult �nc�, ele sunt reac�ionare, deoarece �ncearc� s� �ntoarc� �napoi roata istoriei. Iar dac� ac�ioneaz� �n chip revolu�ionar, o fac �n vederea trecerii lor apropiate �n r�ndurile proletariatului, nu-�i ap�r� interesele actuale, ci interesele lor viitoare, �i p�r�sesc propriul lor punct de vedere ca s� �i-l �nsu�easc� pe acela al proletariatului�. �ntr-o serie de lucr�ri istorice , Marx a dat pilde str�lucite �i pline de �n�eles ad�nc de istoriografie materialist�, de analiz� a situa�iei fiec�rei clase �n parte �i adesea a diferitelor grupuri sau p�turi din r�ndurile aceleia�i clase, ar�t�nd c�t se poate de concret de ce �i cum �orice lupt� de clas� este o lupt� politic�. Pasajul citat arat� limpede c�t de complex� este re�eaua de rela�ii sociale �i de trepte intermediare �ntre o clas� �i alta, �ntre trecut �i viitor, pe care Marx o analizeaz� pentru a stabili rezultanta �ntregii dezvolt�ri istorice.
Cea mai profund�, cea mai complet� �i cea mai am�nun�it� aplicare �i confirmare a teoriei lui Marx este doctrina lui economic�.
UTOPIE,VISURI SAU REALITATI???????

De la: TEMERAR, la data 2010-09-11 06:31:01Cred ca situatia in Romania ,este foarte grava si nu mai este cazul sa facem glume.
Dupa1990,haitele politice,perindate la conducerea Romaniei,au avut un singur scop,jaful national.
Instrainarea principalelor capacitati economico-productive,din proprietatea statului unor pretinsi investitori straini,care aveau interes sa la falimenteze,au redus drasnic veniturile la bugetul Romaniei,dar au majorat conturile celor care au facut tranzactiile.Incercarea de iesire din colaps ,prin dezvoltarea mediului privat a esuat ,fiind continu frinata de catre potentatii politici ,care au favorizat,evaziunea fiscala in propriul interes de gasca politica,inrobid populatia cu taxe si impozite impovaratoare,pentru mascarea fraudelor clasei politice.Singura posibilitate de salvare a Romaniei ,este confiscarea averilordobindite ilicit,nationalizarea principalelor capacitati economico productive (lasate pe mina strainilor care transfera profiturile in tarile de origina) promovarea si subventionarea sectorului privat productiv autohton, care a fost vitregit de catre toate haitele politice perindate la putere.Sunteti de aceias parere contrarie cu mine ?

Daca poporul roman a promovat HOTII la conducere,inseamna ca a chibzuit adinc !

De la: dracusor, la data 2008-09-30 19:08:14constat [email protected], dati-va cu opinia

CRIZA financiara!Preturi pe masura!50 ron finalizarea!Tinere simpatice si atragatoare,curate,respectuase,discrete,cu locatie centrala si program non stop,te asteptam sa te convingi singur de totul!Te pupam! video 12 Sep 01:32
0725.747.767/ 0757.322.990/ Pret 50L

De la: profesor2010, la data 2010-09-11 23:34:48DESPRE CAT DE INTELIGENTI SUNTEM.........EU,TU,E ALTA POVESTE.....DACA NU ESTI IN STARE SA PERCEPI O IRONIE,E PROBLEMA,TA.......IN REST IAR TE-AI LANSAT INTR-O PERORATIE FARA CAP SI FARA COADA.......SUBIECTUL TAU E BASESCU,SI ASTA DA DOVADA DE CATA IGNORANTA SUFERI.......ESTI INDOCTRINAT CU ANTENE,IREALITATI SI CE E MAI RAU PUI BOTU !!! NU DISCERNI INTRE CEIA CE TREBUIA FACUT DE MULT SI CEIA CE SE INCEARCA A SE FACE,ESTI CATRANIT CA " TERORISTUL " BASESCU TI-A LUAT 25% DIN LEAFA,LA CAT GANDESTI,CRED CA TREBUIA SA-TI IA 50% SI DUPA SA TE DEA SI AFARA...........ESTI MEDIOCRU RAU,DE FAPT ESTI UN SPAGAR,CARE JUPUIESTE DE BANI PARINTII ELEVILOR TAI,ASA CA HAI SI FATE UTIL PRIN ,DECENTA MACAR !!!

Vorbești, dai lecții, f�r� acoperire� dragule dac� citeai mai atent �nțelegeai. C� eu , spre fericire � nu am fost diminuat la salariu, ptr. c� deși �ncerc s� v� ajut s� �nțelegeți, c� guvernanții voștri v� termin�este mai r�u de c�t terorismul...face un genocid, omoar� pensionarii,dar voi nu mai aveți nici bunul simt? �n goana de servii pe fiul cel mai iubit?...eu sunt un am�r�t de profesoraș �n Ungaria�sunt la 1000 de km. La Zala ,este drept , am zis c� m� uit la tv Antena 3, iar la voi �n Rom�nia s-a r�sp�ndit, ideologia c� aici rom�nii nu au nici un drept, c� sunt nevoiți s� �nvețe limba maghiar� cu arma la cap�Tat� , �nțelege c� suntem �n 2010�eu st�nd la 1000 km. de țar� v�d, �nțeleg ce se �nt�mpl� �n Rom�nia�aici Ungurii �m� permit s� v�d emisiuni tv din Rom�nia, și sunt la granița cu Austria...Drepturile pentru minorit�ți...voi vorbiți �știa fac... aici este Europa, la voi Balcanul, dar nu m� mir , ! la inteligența ta...Ai vrea tu s� fi de mediocritatea mea,�SPAGAR?� Dragule ești exact cea ce-mi d�deam seama, un prost�nac, fost activist de partid, sau securit, sau oricum din cercul acesta�.Hai pune cenuș� �n cap și recunoaște c� ai , cam greșit și ești cam �de r�s c� ții cu marinarul, imbecilule�și ataci oamenii c� ești �n apropierea, un servitor de lep�dat�. puterii RUȘINE�TR�D�TOR DE ȚAR�, TR�DPTOR DE NEAM!.... Copile d�ți seama de nivelul t�u,de culrur� și inteligenț�

UITE CINE VORBESTE,TU CITESTI CE SCRII MAI PAIATO ? UN CLAUN ,ASTA ESTI ! UN ANTENIST,CARE ASA CUM AM MAI SPUS PUNE BOTU !!!!!!!!!!!!!!!!! IAR DESPRE TARA,VB. AICI DE ROMANIA ,NU VORBI MAI MUHAIA TU DIN UNGARIA........SPER SA-TI FIE F. CLAR,TAMPITULE !!!!!! TU VB. DESPRE CE FAC GUVERNANTII NOSTRI ? TU CE GUVERN RECUNOSTI / PE CEL MAGHIAR SAU PE CEL ROMAN ? DE FAPT TU CE NATIE DE SPURCACIUNE MAI ESTI ?

� c� po�i numai s� reu�e�ti, nu ai cum s� pierzi. E�ecul este imposibil; este o iluzie. Nimic nu este e�ec. Nimic. Totul �nainteaz� in istoria umanit��ii precum se �nt�mpl� �i cu procesul ei evolutiv. Totul avanseaz� de-a lungul c�l�toriei tale.

Necazul mai Silver9am,este ca PDLul este expirat,Basescu a creiat conditii sa ne huiduie poporul la orice manifestatie participam din partea Guvernului a PDL ului sau presedentiei.
A sosit timpul ca noi cei de la PDL si Guvern sa disparem de pe scena politica,pina nu este prea tirziu,ca ne linseaza poporul pacalit.

De la: 9am242210, la data 2010-09-12 13:26:18Necazul mai Silver9am,este ca PDLul este expirat,Basescu a creiat conditii sa ne huiduie poporul la orice manifestatie participam din partea Guvernului a PDL ului sau presedentiei.
A sosit timpul ca noi cei de la PDL si Guvern sa disparem de pe scena politica,pina nu este prea tirziu,ca ne linseaza poporul pacalit.

NICI UN GUVERN PE TIMP DE CRIZA ( MAI ALES FINANCIARA ) NU ESTE IUBIT,VEZI GUVERNELE DIN GRECIA,ITALIA,GERMANIA ETC.......PROBLEMA ESTE, CA ACESTE GUVERNE SA IA MASURILE CORESPUNZATOARE SITUATIEI,ORI LA NOI GUVERNUL PE LANGA FAPTUL CA A FOST SLABUT,A SI FOST SABOTAT TOT TIMPUL,DE OPOZITIE SI MAI ALES DE PRESA,VEZI ANTENELE,IREALITATEA,OTV...........IN LOC SA SE OCUPE DE CRIZA IN 2009 A TREBUIT SA SE BATA IN INTERIORUL GUVERNULUI CU MIN. PSD,A FOST PUS PE TUSA PANA LA ALEGERILE DIN DECEMBRIE,DECI DIN 2008,ACEST GUVERN A LUCRAT DOAR 9-10 LUNI IN 2 ANI,CEIA CE ESTE INACCEPTABIL. NU II SCUZ,RECUNOSC CA ESTE UN GUVERN SLABUT,DAR,NICI NOI ROMANII NU AM CONTRIBUIT CU NIMIC LA A NE FI MAI BINE. VEZI CATE PENSII DATE PE NEDREPT,VEZI CATE AJUTOARE,VEZI CATI OAMENI TREBUIE SA SUSTINA O ECONOMIE MURIBUNDA ? DECI TREBUIE FACUT ORDINE IN SISTEM SI DUPA AIA VEDEM....... DE CE NU VREA PSD,PNL,SA INTRE LA GUVERNARE ? ACUM CONFORM SONDAJELOR PDL, SE INVARTE IN 15-20% DIN INCREDEREA POPULATIEI,( CAT PNL ) NEASTEPTAT DE BINE,DUPA PAREREA MEA.......DACA ATUNCI CAND E GREU CEDEZI ,INSEAMNA CA ESTI LAS,DAR RECUNOSC INCA O DATA CA SE POATE MULT,MULT MAI BINE !!!!!!!!!!!!!!

� c� po�i numai s� reu�e�ti, nu ai cum s� pierzi. E�ecul este imposibil; este o iluzie. Nimic nu este e�ec. Nimic. Totul �nainteaz� in istoria umanit��ii precum se �nt�mpl� �i cu procesul ei evolutiv. Totul avanseaz� de-a lungul c�l�toriei tale.

Dece OFF TOPIC ? Noi suntem CRIZA am creiato si o vom pastra,lichidam opozitia cu ajutorul DNA si vom cistiga CRIZA si o vom tine numai pentru PDL.CE DACA ROBERTA ANASTASIE A FOST HUIDUITA,toti membrii nostri de laPDL sunt nesimtiti-vintul bate apa trece ,pietrele ramin ,o sa facem si mai grea viata de romin !

De la: broscuta_super_verde, la data 2010-09-12 02:47:28

De la: click_cont, la data 2010-09-11 21:50:46

De la: Silviu, la data 2010-09-11 02:28:50Am o propunere ...
Sa vedem cine vrea sa participe.
Ha sa lasam sfada asta de doua parale pe tema "jos Basescu" ca e plictiseala mare, si sa incercam o ridicare a nivelului.
Sa spuna fiecare, fara nume, fara atacuri la adresa cuiva, de ce crede ca s-a ajuns in situatia asta nenorocita in care ne aflam si cam ce crede el (sau ea) ca ar fi de facut. Daca se poate fara misto.
Daca e cu misto, macar sa fie mai spalat ...
E, ce ziceti ?
Va bagati ?
Dar sa nu ma plictisiti cu chestii de genul, "Basescu, inca din 90, pe cand era ministrul transporturilor si a adus minerii in Bucuresti .... alea, alea, ..." le-am fumat, m-au plictisit destul Vanea si Dorinel si compania.
Ceva mai serios, se poate ?

Simplu, socialismul de tip sovietic, care le-a placut conducatorilor nostri intotdeauna,ne-a adus o astfel de situatie. Mediocritatile au subjugat printr-un astfel de sistem intreaga elita de intelectuali a tarii!
Adevarul se afla in povestea de mai jos. Si poate ca tot nu ar fi fost un dezastru daca nu eram romani!

Un profesor de economie la un colegiu local, a declarat ca nu a picat niciodata un elev, insa odata a picat o clasa intreaga.

Acea clasa a sustinut cu tarie ca socialismul functioneaza si ca nimeni n-ar mai fi sarac si nimeni n-ar mai fi bogat, un mare egalizator.

Profesorul le-a raspuns atunci: "Bine, o sa facem in aceasta clasa un experiment asupra socialismului. Toate notele vor fi facute medie si toti veti primi aceasi nota astfel incat nimeni nu va pica si nimeni nu va lua nota A".
Dupa primul test, notele au fost facute medie si toata
lumea a primit un B. Elevii care au invatat din greu au fost tristi iar cei care au invatat putin erau fericiti. Pe masura ce testul al 2-lea se apropia, elevii care au invatat putin, au invatat si mai putin acum, iar cei care au invatat din greu s-au decis ca vor si ei sa primeasca de-a gata, gratis o nota buna asa ca au invatat putin. Media celui de-al 2-lea test a fost un D! Nimeni nu a fost fericit. Cand cel de-al 3-lea test a fost dat, media a fost un F. Notele n-au crescut niciodata, insa certurile, reprosurile si jignirile au rezultat in dusmanii si animozitati, si nimeni nu a mai invata pentru beneficiul celorlalti. Toti au picat clasa, spre marea lor surpriza, iar profesorul le-a spus ca si socialismul va cadea in cele din urma, pentru ca atunci cand rasplata e mare, efortul depus pentru a reusi e de asemenea mare, insa atunci cand guvernamantul i-a toata rasplata din ecuatie, nimeni nu va mai incerca sau va vrea sa reuseasca.
Nu poate fi mai simplu de atat!
Sau intr-un paragraf scurt insa profund, care exprima totul:

"Nu poti legisla ca saracii sa fie eliberati dand o lege prin care bogatii sunt inrobiti. Ceea ce o persoana primeste fara sa fi muncit pentru acel ceva, o alta persoana trebuie sa munceasca fara sa fi primit acel ceva. Guvernamantul nu poate da nimanui ceva, fara ca acel ceva sa nu fie luat in prima faza de la altcineva. Cand jumatate din populatie merge pe ideea ca nu trebuie sa munceasca fiindca cealalta jumatate va avea grija de ei, iar cand cealalta jumatate merge pe ideea ca nu serveste la nimic sa munceasca fiindca oricum altcineva va culege roadele muncii lor si vor primi ceea ce ei au muncit, asta dragul meu prieten, este sfarsitul oricarei natiuni. Nu poti multiplica bogatia divizand-o".
> Dr. Adrian Rogers, 1931

@click, esti in eroare. @silviu nu ne-a provocat la propaganda. Paragraful e profund intradevar dar nu si contextul in care l-ai pus. Ai reusit sa-i dai un sens cinic. Cum altfel ?

Broscuto, eu nu fac propaganda, eu am spus adevarul, crud, desigur, iar in cazul acesta cea care este cinica fata de mine si fata de cei ca mine, esti tu! Eu m-am saturat sa tot dau si sa tot dau si sa nu primesc nimic in schimb decat, iata, un nou jaf, ca cel aratat de tine! Aici exista o problema pe care cei ca tine, pentru ca le convine de minune, nu vor sa o recunoasca!

Ei au inceput.....

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: Denis, la data 2010-09-12 09:34:31Gandirea lui Marx - Marxismul

Marxismul este sistemul concep�iilor �i al doctrinei lui Marx. Marx a continuat �i a sintetizat оn mod genial cele trei curente ideologice principale din secolul al XIX-lea existente оn trei dintre cele mai оnaintate ��ri din lume: filozofia clasic� german�, economia politic� clasic� englez� �i socialismul francez, legat de doctrinele revolu�ionare franceze оn general. Remarcabila consecven�� �i unitate - recunoscut� chiar �i de adversari - a concep�iilor sale, care constituie оn totalitate materialismul modern �i socialismul �tiin�ific modern, ca teorie �i program al mi�c�rii muncitore�ti din toate ��rile civilizate ale lumii, ne oblig�, оnainte de a trece la expunerea con�inutului principal al marxismului - anume doctrina economic� a lui Marx -, s� facem o sumar� prezentare a concep�iei sale generale despre lume.

Materialismul filozofic
�ncep�nd din 1844-1845, c�nd concep�iile sale s-au cristalizat, Marx a devenit materialist, �i anume adept al lui Feuerbach, consider�nd �i mai t�rziu c� p�r�ile slabe acestuia constau exclusiv �n faptul c� materialismul lui nu este �ndeajuns de consecvent �i de atotcuprinz�tor. Marx vedea �nsemn�tatea istoric� universal�, �epocal� a lui Feuerbach tocmai �n ruptura hot�r�t� cu idealismul lui Hegel �i �n proclamarea materialismului, care �nc� ��n secolul al XVIII-lea, �n special materialismul francez, nu a fost numai o lupt� �mpotriva institu�iilor politice existente, ca �i �mpotriva religiei �i a teologiei existente, ci, �n aceea�i m�sur�, �i o lupt�... �mpotriva oric�rei metafizici� (luat� �n sensul de �be�ie a specula�iilor�, spre deosebire de �filozofia treaz�) (�Sf�nta familie� �n �Scrieri postume�). �Pentru Hegel - scrie Marx -, procesul g�ndirii, pe care, sub denumirea de idee, el �l transform� chiar �ntr-un subiect de sine st�t�tor, este demiurgul (creatorul) realului... La mine, dimpotriv�, idealul nu este nimic altceva dec�t materialul transpus �i tradus �n capul omului�, �Unitatea lumii nu const� �n existen�a ei..., ci �n materialitatea ei, �i aceasta este dovedit�... printr-o dezvoltare lung� �i anevoioas� a filozofiei �i a �tiin�elor naturii... Mi�carea este modul de existen�� a materiei. Niciodat� �i nic�ieri n-a existat materie f�r� mi�care, �i nici nu poate s� existe... Dac� se pune �ns� mai departe �ntrebarea ce sunt g�ndirea �i con�tiin�a �i care este originea lor, constat�m c� ele sunt produse ale creierului omenesc �i c� �nsu�i omul este un produs al naturii, care s-a dezvoltat �n mediul lui �nconjur�tor �i �mpreun� cu acesta; astfel st�nd lucrurile, se �n�elege de la sine c� produsele creierului omenesc, care �n ultim� instan�� sunt �i ele tot produse ale naturii, nu contrazic restul �nl�n�uirii din natur�, ci �i corespund�. �Hegel era idealist, cu alte cuvinte, pentru el, ideile din mintea lui nu erau imagini mai mult sau mai pu�in abstracte ale obiectelor �i proceselor reale, ci, invers, obiectele �i dezvoltarea lor nu erau pentru el dec�t imaginile concretizate ale �ideii� existente undeva �nc� �naintea lumii�. �n �Ludwig Feuerbach� - lucrare �n care Engels expune p�rerile sale �i ale lui Marx asupra filozofiei lui Feuerbach, �i pe care n-a �ncredin�at-o tiparului dec�t dup� ce a recitit vechiul manuscris al lucr�rii asupra lui Hegel, asupra lui Feuerbach �i asupra concep�iei materialiste a istoriei, scrise �mpreun� cu Marx �n 1844-1845 - Engels scrie: �Marea problem� fundamental� a oric�rei filozofii, �i �ndeosebi a filozofiei moderne, este problema raportului dintre g�ndire �i existen��... dintre spirit �i natur�... Care este elementul primar: spiritul sau natura ?... Dup� felul cum r�spundeau la aceast� �ntrebare, filozofii se �mp�r�eau �n dou� mari tabere. Cei care sus�ineau c� spiritul a existat �naintea naturii �i care admiteau deci, �n ultim� instan��, crearea lumii �n vreun fel oarecare... alc�tuiau tab�ra idealismului. Ceilal�i, care considerau natura ca element ini�ial, apar�ineau diferitelor �coli ale materialismului�. Orice alt� utilizare a no�iunilor de idealism �i materialism (�n sens filozofic) duce numai la confuzii. Marx a respins categoric nu numai idealismul, care este �ntotdeauna legat �ntr-un fel sau altul de religie, dar �i punctul de vedere al lui Hume �i al lui Kant, deosebit de r�sp�ndit �n zilele noastre, agnosticismul, criticismul, pozitivismul, sub diferitele lor forme, socotind acest gen de filozofie ca o concesie �reac�ionar� f�cut� idealismului �i, �n cazul cel mai bun, ca ,,o manier� pudic� de a primi materialismul pe u�a din dos �i de a-l t�g�dui �n fa�a lumii�. Vezi �n aceast� privin��, �n afar� de lucr�rile lui Engels �i Marx amintite mai sus, scrisoarea c�tre Engels din 12 decembrie 1866, оn care Marx ar�t�nd c� cunoscutul naturalist T. Huxley s-a situat pe pozi�ii �mai materialiste� dec�t de obicei �i a admis c�, at�ta timp c�t �observ�m �i g�ndim �n mod real, nu putem p�r�si niciodat� terenul materialismului�, �i repro�a totodat� acestuia �c� deschide o porti�� agnosticismului �i humeismului. Trebuie relevat �ndeosebi modul �n care concepea Marx raportul dintre libertate �i necesitate : �...Libertatea este оn�elegerea necesit��ii. Necesitatea este oarb� numai �n m�sura �n care nu este �n�eleas� . Ceea ce �nseamn�: recunoa�terea domina�iei legilor obiective �n natur� �i recunoa�terea transform�rii dialectice a necesit��ii �n libertate (concomitent cu transformarea �lucrului �n sine�, necunoscut, dar cognoscibil, �n �lucru pentru noi�, a �esen�ei lucrurilor� �n �fenomen�). Marx �i Engels considerau c� principalele neajunsuri ale �vechiului� materialism, inclusiv ale celui feuerbachian (�i cu atоt mai mult ale materialismului �vulgar� al lui Bьchner-Vogt-Moleschott), sunt urm�toarele:
(1) acest materialism era �prin excelen�� mecanicist� �i nu �inea seama de dezvoltarea chimiei �i biologiei moderne (iar pentru zilele noastre ar trebui s� ad�ug�m: de teoria electric� a materiei);
(2) vechiul materialism era neistoric, nedialectic (metafizic �n sens de antidialectic), nu promova consecvent �i nu considera universal punctul de vedere al evolu�iei;
(3) �esen�a uman� era conceput� ca abstrac�ie, �i nu ca �ansamblul rela�iilor sociale� (determinate din punct de vedere istoric concret); de aceea, acest materialism nu f�cea dec�t �s� interpreteze� lumea, �n timp ce e vorba de �a o schimba�, cu alte cuvinte nu �n�elegea �nsemn�tatea �activit��ii revolu�ionare practice�.

Dialectica
Marx �i Engels considerau dialectica lui Hegel cea mai cuprinz�toare, mai bogat� �n con�inut �i mai profund� teorie a dezvolt�rii - drept cea mai grandioas� cucerire a filozofiei clasice germane. Orice alt� formulare a principiului dezvolt�rii, evolu�iei, ei o socoteau unilateral� �i f�r� con�inut, o considerau ca o deformare �i o denaturare a procesului real al dezvolt�rii �n natur� �i �n societate (dezvoltare care decurge adesea �n salturi, catastrofe �i revolu�ii). �Se poate spune c� Marx �i cu mine am fost singurii care am salvat� (de nimicirea de c�tre idealism, inclusiv de c�tre hegelianism) �dialectica con�tient� �i am transpus-o �n concep�ia materialist� asupra naturii�. �Natura constituie piatra de �ncercare a dialecticii, �i trebuie s� recunoa�tem �tiin�ei moderne a naturii meritul de a ne fi furnizat pentru aceast� verificare un material extrem de bogat� (acestea au fost scrise �nainte de descoperirea radiului, a electronilor, a transmuta�iei elementelor etc.!), �care spore�te pe zi ce trece, dovedind astfel c� �n natur� lucrurile se petrec, �n ultim� instan��, �n mod dialectic, �i nu metafizic�.
�Marea idee fundamental� - scrie Engels - c� lumea nu trebuie conceput� ca un complex de lucruri definitive, ci ca un complex de procese, �n care lucrurile �n aparen�� stabile, ca �i reflectarea lor ideal�, �n mintea noastr�, conceptele parcurg o neоntrerupt� transformare �n cadrul devenirii �i al pieirii.. , de la Hegel �ncoace, aceast� mare idee fundamental� a intrat �ntr-at�t �n con�tiin�a social�, �nc�t aproape c� nu mai este contrazis� �n aceast� form� general� a ei. Dar �ntre a recunoa�te aceast� idee fundamental� �n cuvinte �i a o aplica �n realitate �n fiecare domeniu al cercet�rii �tiin�ifice e o mare deosebire�. �Pentru filozofia dialectic� nimic nu este definitiv, absolut, sacru; ea dezv�luie nestatornicia la toate �i �n toate, �n fa�a ei nu r�mоne �n picioare nimic, �n afar� de procesul continuu al devenirii �i al dispari�iei, al ascensiunii infinite de la inferior la superior, a c�rei ampl� reflectare �n creierul care g�nde�te este ea �ns�i�. A�adar, dup� Marx, dialectica este ��tiin�a legilor generale ale mi�c�rii, at�t a lumii exterioare c�t �i a g�ndirii omene�ti�.
Aceast� latur� revolu�ionar� a filozofiei lui Hegel a fost preluat� si dezvoltat� de Marx. Materialismul dialectic �nu mai are nevoie de o filozofie care s� stea deasupra celorlalte �tiin�e�. Din vechea filozofie nu mai r�m�ne dec�t ��tiin�a despre g�ndire �i despre legile ei - logica formal� �i dialectica�. Iar dialectica, �n concep�ia lui Marx, ca �i �n aceea a lui Hegel, cuprinde ceea ce se nume�te ast�zi teoria cunoa�terii, gnoseologia, care trebuie s�-�i considere �i ea obiectul din punct de vedere istoric, studiind �i sintetiz�nd originea �i dezvoltarea cunoa�terii, trecerea de la necunoa�tere la cunoa�tere.
Ast�zi, ideea dezvolt�rii, a evolu�iei, a p�truns aproape �n �ntregime �n con�tiin�a social�, dar nu prin filozofia lui Hegel, ci pe alt� cale. Dar aceast� idee, a�a cum au formulat-o Marx �i Engels, sprijinindu-pe Hegel, este mult mai cuprinz�toare, mult mai bogat� �n con�inut dec�t ideea curent� de evolu�ie. O dezvoltare care repet� treptele str�b�tute anterior, dar le repet� altfel, pe o baz� superioar� (�negarea nega�iei�), o dezvoltare, ca s� spunem a�a, �n spiral�, �i nu �n linie dreapt�; - o dezvoltare prin salturi, catastrofe �i revolu�ii; - ��ntreruperi ale continuit��ii�; - transformarea cantit��ii оn calitate; - impulsuri interne spre dezvoltare, date de antagonismul, de ciocnirea for�elor �i tendin�elor deosebite care ac�ioneaz� asupra unui corp dat, �n cadrul unui fenomen dat sau al un societ��i date; - interdependen�� �i leg�tur� foarte str�ns�, indisolubil� a tuturor laturilor fiec�rui fenomen (istoria eviden�iind �n permanen�� laturi noi), leg�tur� care ne d� procesul universal al mi�c�rii, unic �i legic, - iat� c�teva tr�s�turi ale dialecticii, teorie a dezvolt�rii mai bogat� �n con�inut dec�t cea curent�. (Cf. scrisoarea lui Marx c�tre Engels din 8 ianuarie 1868 �n care el ridiculizeaz� �trihotomiile rigide� ale Stein, care numai prin absurd ar putea fi confundate cu dialectica materialist�.)


Concep�ia materialist� a istoriei
D�ndu-�i seama de inconsecven�a, de imperfec�iunea �i de unilateralitatea vechiului materialism, Marx ajunge la convingerea c� e neap�rat necesar �ca �tiin�a despre societate... s� fie pus� �n concordan�� cu baza materialist� �i reconstruit� conform acestei baze�. Dac� materialismul explic� �n general con�tiin�a prin existen��, �i nu invers, materialismul �n aplicarea lui la via�a social� a omenirii cere explicarea con�tiin�ei sociale prin existen�a social�. �Tehnologia - spune Marx (�Capitalul�, vol. I) - dezv�luie atitudinea activ� a omului fa�� de natur�, procesul nemijlocit de produc�ie a vie�ii sale �i totodat� pe cel al condi�iilor sale sociale de via�� �i al reprezent�rilor spirituale care decurg din ele�. O formulare complet� a tezelor fundamentale ale materialismului aplicat la societatea omeneasc� �i la istoria ei a dat Marx �n prefa�a la lucrarea sa �Contribu�ii la critica economiei politice� prin urm�toarele cuvinte:
��n produc�ia social� a vie�ii lor, oamenii intr� �n rela�ii determinate, necesare, independente de voin�a lor - rela�ii de produc�ie -, care corespund unei trepte de dezvoltare determinate a for�elor lor de produc�ie materiale. Totalitatea acestor rela�ii de produc�ie constituie structura economic� a societ��ii, baza real� pe care se �nal�� o suprastructur� juridic� �i politic� �i c�reia �i corespund forme determinate ale con�tiin�ei sociale. Modul de produc�ie al vie�ii materiale determin� �n genere procesul vie�ii sociale, politice �i spirituale. Nu con�tiin�a oamenilor le determin� existen�a, ci, dimpotriv�, existen�a lor social� le determin� con�tiin�a. Pe o anumit� treapt� a dezvolt�rii lor, for�ele de produc�ie materiale ale societ��ii intr� �n contradic�ie cu rela�iile de produc�ie existente, sau, ceea ce nu este decоt expresia juridic� a acestora din urm�, cu rela�iile de proprietate оn cadrul c�rora ele s-au dezvoltat pоn� atunci. Din forme ale dezvolt�rii for�elor de produc�ie, aceste rela�ii se transform� �n c�tu�e ale lor. Atunci �ncepe o epoc� de revolu�ie social�. O dat� cu schimbarea bazei economice are loc, mai �ncet sau mai repede, o revolu�ionare a �ntregii uria�e suprastructuri. Atunci c�nd cercet�m asemenea revolu�ion�ri, trebuie s� facem �ntotdeauna o deosebire �ntre revolu�ionarea material� a condi�iilor economice de produc�ie, care poate fi constatat� cu precizie �tiin�ific�, �i formele juridice, politice, religioase, artistice sau filozofice, �ntr-un cuv�nt formele ideologice, �n care oamenii devin con�tien�i de acest conflict �i �l rezolv� prin lupt�.
A�a cum un individ oarecare nu poate fi judecat dup� ceea ce gоnde�te despre sine, tot astfel o asemenea epoc� de revolu�ie nu poate fi judecat� prin prisma con�tiin�ei sale. Dimpotriv�, aceast� con�tiin�� trebuie explicat� prin contradic�iile vie�ii materiale, prin conflictul existent �ntre for�ele de produc�ie sociale �i rela�iile de produc�ie...� ��n linii generale, modurile de produc�ie asiatic, antic, feudal �i burghez-modern reprezentau respectiv epoci de progres ale forma�iunii economice a societ��ii]. (Cf. formularea concis� pe care o d� Marx �n scrisoarea sa c�tre Engels din 7 iulie 1866: �Potrivit teoriei noastre organizarea muncii este determinat� de mijloacele de produc�ie.)
Descoperirea concep�iei materialiste a istoriei, sau, mai bine zis, extinderea �i aplicarea consecvent� a materialismului la domeniul fenomenelor sociale, a �nl�turat dou� neajunsuri principale ale teoriilor istorice anterioare. �ntоi, acestea cercetau, �n cazul cel mai bun, numai motivele ideologice ale activit��ii istorice a oamenilor, �i nu ce anume genereaz� aceste motive, nu sesizau legile obiective �n dezvoltarea sistemului de rela�ii sociale, nu vedeau c� aceste rela�ii depind de gradul de dezvoltare a produc�iei materiale; al doilea, �n timp ce teoriile de p�n� atunci nu �ineau seama tocmai de ac�iunile maselor popula�iei, materialismul istoric a f�cut pentru prima oar� posibil� studierea, cu o precizie proprie �tiin�elor istorice-naturale, a condi�iilor sociale de via�� ale maselor �i a schimb�rii acestor condi�ii. �Sociologia� �i istoriografia dinainte de Marx nu au f�cut, �n cazul cel mai bun, decоt s� acumuleze material faptic brut, str�ns fragmentar �i s� eviden�ieze anumite aspecte ale procesului istoric. Marxismul a deschis calea spre o cercetare multilateral�, atotcuprinz�toare a procesului apari�iei, dezvolt�rii �i dec�derii forma�iunilor social-economice, �mbr��i��nd totalitatea tendin�elor contradictorii, reduc�ndu-le la condi�iile de existen�� �i de produc�ie precis determinabile ale diferitelor clase ale societ��ii, �nl�tur�nd subiectivismul �i arbitrarul manifestat �n alegerea ideilor �dominante� sau �n interpretarea lor, ar�t�nd c� ideile �i tendin�ele variate �i au toate, f�r� excep�ie, r�d�cinile �n starea for�elor de produc�ie materiale. Oamenii sunt f�uritorii propriei lor istorii. Dar ce determin� motivele oamenilor �i �n special ale maselor de oameni? Ce anume provoac� ciocnirile dintre ideile �i tendin�ele contradictorii? Ce reprezint� totalitatea acestor conflicte din cadrul tuturor societ��ilor omene�ti? Care sunt condi�iile obiective ale produc�iei vie�ii materiale ce alc�tuiesc baza �ntregii activit��i istorice a oamenilor? Care este legea dezvolt�rii acestor condi�ii? Marx a atras aten�ia asupra tuturor acestor probleme, tras�nd calea spre studiul �tiin�ific al istoriei, pe care o concepe ca un proces unitar, guvernat de legi necesare �n �ntreaga lui varietate de aspecte �i contradic�ii.

Lupta de clas�
C� �ntr-o o societate n�zuin�ele unor membri ai ei sunt opuse n�zuin�elor altora, c� via�a social� este plin� de contradic�ii, c� istoria ne оnf��i�eaz� tabloul unei lupte �ntre popoare �i �ntre societ��i, precum �i �n cadrul lor, c� ea ne mai arat� o alternan�� a perioadelor de revolu�ie �i de reac�iune, de r�zboi �i de pace, de stagnare �i de progres sau de dec�dere rapid�, - toate aceste fapte sunt �ndeob�te cunoscute. Marxismul a dat firul c�l�uzitor care permite s� se descopere, �n acest labirint �i haos aparent, existen�a unor legi necesare; acest fir c�l�uzitor este teoria luptei de clas�. Numai studierea totalit��ii n�zuin�elor care anim� pe to�i membrii unei societ��i sau ai unui grup de societ��i permite definirea �tiin�ific� a rezultatelor acestor n�zuin�e. Iar sursa n�zuin�elor contradictorii o constituie deosebirea dintre situa�ia �i condi�iile de via�� ale claselor care compun o societate. �Istoria tuturor societ��ilor de pоn� azi - scrie Marx �n �Manifestul Comunist� (cu excep�ia istoriei comunei primitive, adaug� mai t�rziu Engels) - este istoria luptelor de clas�. Omul liber �i sclavul, patricianul �i plebeul, nobilul �i iobagul, me�terul �i calfa, �ntr-un cuvоnt asupritorii �i asupri�ii se aflau �ntr-un permanent antagonism, duceau o lupt� neоntrerupt�, c�nd ascuns�, c�nd f��i��, o lupt� care de fiecare dat� se sfоr�ea printr-o prefacere revolu�ionar� a �ntregii societ��i, sau prin pieirea claselor aflate �n lupt�... Societatea burghez� modern�, ridicat� pe ruinele societ��ii feudale, nu a desfiin�at antagonismele de clas�. Ea a creat doar clase noi, condi�ii noi de asuprire, forme noi de lupt�, �n locul celor vechi. Epoca noastr�, epoca burgheziei, se deosebe�te �ns� prin faptul c� a simplificat antagonismele de clas�. Societatea �ntreag� se scindeaz� din ce оn ce mai mult �n dou� mari tabere du�mane, �n dou� mari clase direct opuse una alteia: burghezia �i proletariatul�. De la marea revolu�ie francez� �ncoace, istoria Europei a scos �n mod pregnant la iveal� оntr-o serie de ��ri acest substrat real al evenimentelor: lupta de clas�. �nc� �n epoca Restaura�iei, au ap�rut �n Fran�a o serie de istorici (Thierry, Guizot, Mignet, Thiers) care, sintetizоnd evenimentele, s-au v�zut sili�i s� recunoasc� lupta de clas� este cheia �n�elegerii �ntregii istorii a Fran�ei. Iar epoca modern�, epoca victoriei depline a burgheziei, a institu�iilor reprezentative, a dreptului de vot larg (dac� nu universal), epoca presei cotidiene ieftine, care p�trunde �n mase etc., a unor uniuni muncitore�ti puternice �i din ce �n ce mai largi, ca �i a uniunilor patronale etc., a dovedit �i mai concret (de�i uneori sub o form� cu totul unilateral�, �pa�nic�, �constitu�ional�) ca motorul evenimentelor este lupta de clas�. Pasajul de mai jos din �Manifestul Comunist� al lui Marx ne arat� c� Marx cerea �tiin�ei sociale s� fac� o profund� analiz� obiectiv� a situa�iei fiec�rei clase �n societatea modern�, o analiz� a condi�iilor de dezvoltare a fiec�rei clase: �Dintre toate clasele care se contrapun �n zilele noastre burgheziei, singur proletariatul este o clas� cu adev�rat revolu�ionar�. Celelalte clase decad �i pier o dat� cu dezvoltarea marii industrii; proletariatul, dimpotriv�, este propriul ei produs. P�turile de mijloc: micul industria�, micul negustor, me�te�ugarul, ��ranul, to�i lupt� �mpotriva burgheziei pentru a salva de la pieire existen�a lor ca p�turi de mijloc. A�adar, ele nu sunt revolu�ionare, ci conservatoare. Mai mult �nc�, ele sunt reac�ionare, deoarece �ncearc� s� �ntoarc� �napoi roata istoriei. Iar dac� ac�ioneaz� �n chip revolu�ionar, o fac �n vederea trecerii lor apropiate �n r�ndurile proletariatului, nu-�i ap�r� interesele actuale, ci interesele lor viitoare, �i p�r�sesc propriul lor punct de vedere ca s� �i-l �nsu�easc� pe acela al proletariatului�. �ntr-o serie de lucr�ri istorice , Marx a dat pilde str�lucite �i pline de �n�eles ad�nc de istoriografie materialist�, de analiz� a situa�iei fiec�rei clase �n parte �i adesea a diferitelor grupuri sau p�turi din r�ndurile aceleia�i clase, ar�t�nd c�t se poate de concret de ce �i cum �orice lupt� de clas� este o lupt� politic�. Pasajul citat arat� limpede c�t de complex� este re�eaua de rela�ii sociale �i de trepte intermediare �ntre o clas� �i alta, �ntre trecut �i viitor, pe care Marx o analizeaz� pentru a stabili rezultanta �ntregii dezvolt�ri istorice.
Cea mai profund�, cea mai complet� �i cea mai am�nun�it� aplicare �i confirmare a teoriei lui Marx este doctrina lui economic�.
UTOPIE,VISURI SAU REALITATI???????

Intre VIS si REALITATE exista DRUMUL asezat pe un "FUNDAMENT". La asiatici pot functiona teoriile socialiste si comuniste, la romani, sau europeni in general, niciodata!!!

De la: NESIMTITUL, la data 2010-09-12 18:08:10Dece OFF TOPIC ? Noi suntem CRIZA am creiato si o vom pastra,lichidam opozitia cu ajutorul DNA si vom cistiga CRIZA si o vom tine numai pentru PDL.CE DACA ROBERTA ANASTASIE A FOST HUIDUITA,toti membrii nostri de laPDL sunt nesimtiti-vintul bate apa trece ,pietrele ramin ,o sa facem si mai grea viata de romin !

Stie sefu,nu merge el cind fierbe gloata,trimite fufele !

�UITE CINE VORBESTE,TU CITESTI CE SCRII MAI PAIATO ? UN CLAUN ,ASTA ESTI ! UN ANTENIST,CARE ASA CUM AM MAI SPUS PUNE BOTU !!!!!!!!!!!!!!!!! IAR DESPRE TARA,VB. AICI DE ROMANIA ,NU VORBI MAI MUHAIA TU DIN UNGARIA........SPER SA-TI FIE F. CLAR,TAMPITULE !!!!!! TU VB. DESPRE CE FAC GUVERNANTII NOSTRI ? TU CE GUVERN RECUNOSTI / PE CEL MAGHIAR SAU PE CEL ROMAN ? DE FAPT TU CE NATIE DE SPURCACIUNE MAI ESTI ?�

M�i, copilul prost al lui tata�Da cred c� am dreptul s� vorbesc, din moment ce m-am n�scut,crescut pe aceste meleaguri....c� am plecat, am plecat, pentru c� m-am c�s�torit cu o s�soaic�... ei �i... dar tu cu ce drept pui la �ndoial� dreptul meu de a vorbii de Rom�nia?... cine e�ti tu s� m� tragi la r�spundere. Am f�cut �coala �mpreun�? Am jucat pe acela�i grund?...Ne-am tras de �irete? Sau la v�rsta ta e�ti at�t de restr�ns la cap c� nu-�i convine c� actualmente stau �n Ungaria.?...asta te deranjeaz� , copilul t�mpit al lui tata? e�ti chiar a�a prost sau te prefaci? am avut astfel de elevi ...cunosc specimenul...Eu m� simt mai legat de Rom�nia, de c�t un derbedeu, na�ionalist, �ovin ca tine. Ce nu am dreptul s� fac grij� pentru locurile mele natale, pentru oamenii de acolo? �mi interzici tu muce ? Cu ce drept, cine �-�i permite mucos, prost ce e�ti s� m� �ntrebi de na�ionalitate... Fiecare �ine cu neamul lui, dar nu este nevoit s� dea socoteal� niciodat� nim�nui de cea ce simte...at�t mai mult unui incult...Astfel de persoane, ca tine au f�cut circ �i ayi la morm�ntul lui Avram Iancu...din aceast� cauz� suntem privi�i afar� . a�a cum suntem, c� nu suntem �n stare nici s� s�rb�torim...M�i mai pune m�na cite�te, �nva��...doar - doar se va lipii, �n afar� de jeg ceva de tine...

sunt un tip timid,nu vrei s� m� cunoști,fromoaso! Au �ncercat toate nevestele mele dar....

De la: profesor2010, la data 2010-09-12 21:14:11�UITE CINE VORBESTE,TU CITESTI CE SCRII MAI PAIATO ? UN CLAUN ,ASTA ESTI ! UN ANTENIST,CARE ASA CUM AM MAI SPUS PUNE BOTU !!!!!!!!!!!!!!!!! IAR DESPRE TARA,VB. AICI DE ROMANIA ,NU VORBI MAI MUHAIA TU DIN UNGARIA........SPER SA-TI FIE F. CLAR,TAMPITULE !!!!!! TU VB. DESPRE CE FAC GUVERNANTII NOSTRI ? TU CE GUVERN RECUNOSTI / PE CEL MAGHIAR SAU PE CEL ROMAN ? DE FAPT TU CE NATIE DE SPURCACIUNE MAI ESTI ?�

M�i, copilul prost al lui tata�Da cred c� am dreptul s� vorbesc, din moment ce m-am n�scut,crescut pe aceste meleaguri....c� am plecat, am plecat, pentru c� m-am c�s�torit cu o s�soaic�... ei �i... dar tu cu ce drept pui la �ndoial� dreptul meu de a vorbii de Rom�nia?... cine e�ti tu s� m� tragi la r�spundere. Am f�cut �coala �mpreun�? Am jucat pe acela�i grund?...Ne-am tras de �irete? Sau la v�rsta ta e�ti at�t de restr�ns la cap c� nu-�i convine c� actualmente stau �n Ungaria.?...asta te deranjeaz� , copilul t�mpit al lui tata? e�ti chiar a�a prost sau te prefaci? am avut astfel de elevi ...cunosc specimenul...Eu m� simt mai legat de Rom�nia, de c�t un derbedeu, na�ionalist, �ovin ca tine. Ce nu am dreptul s� fac grij� pentru locurile mele natale, pentru oamenii de acolo? �mi interzici tu muce ? Cu ce drept, cine �-�i permite mucos, prost ce e�ti s� m� �ntrebi de na�ionalitate... Fiecare �ine cu neamul lui, dar nu este nevoit s� dea socoteal� niciodat� nim�nui de cea ce simte...at�t mai mult unui incult...Astfel de persoane, ca tine au f�cut circ �i ayi la morm�ntul lui Avram Iancu...din aceast� cauz� suntem privi�i afar� . a�a cum suntem, c� nu suntem �n stare nici s� s�rb�torim...M�i mai pune m�na cite�te, �nva��...doar - doar se va lipii, �n afar� de jeg ceva de tine...

Eu te cred pe cuvant ca esti roman, dupa felul in care scrii si mai ales profesor. Si te mai cred si ca ai facut scoala in Romania dar ma intreb intre care ani??? O fi in vremuri indepartate si demult uitate, sau in astea recente? Scuze ar fi si pentru prima varianta si pentru cea de a doua dar, nu le putem accepta din partea unui profesor. Scrie-ne si noua romaneste, domnule profesor, chiar daca de acolo din Ungaria ca doar ce naiba, ai crescut aici nu?

De la: 9am242215, la data 2010-09-12 20:51:36

De la: NESIMTITUL, la data 2010-09-12 18:08:10Dece OFF TOPIC ? Noi suntem CRIZA am creiato si o vom pastra,lichidam opozitia cu ajutorul DNA si vom cistiga CRIZA si o vom tine numai pentru PDL.CE DACA ROBERTA ANASTASIE A FOST HUIDUITA,toti membrii nostri de laPDL sunt nesimtiti-vintul bate apa trece ,pietrele ramin ,o sa facem si mai grea viata de romin !

Stie sefu,nu merge el cind fierbe gloata,trimite fufele !

De la: 9am242215, la data 2010-09-12 20:51:36

De la: NESIMTITUL, la data 2010-09-12 18:08:10Dece OFF TOPIC ? Noi suntem CRIZA am creiato si o vom pastra,lichidam opozitia cu ajutorul DNA si vom cistiga CRIZA si o vom tine numai pentru PDL.CE DACA ROBERTA ANASTASIE A FOST HUIDUITA,toti membrii nostri de laPDL sunt nesimtiti-vintul bate apa trece ,pietrele ramin ,o sa facem si mai grea viata de romin !

Stie sefu,nu merge el cind fierbe gloata,trimite fufele !

Alea crancene, fara scrupule, fara suflet, fara constiinta, alea "de lemn Tanase".

Do the right thing or state the obvious and the 'pen will be mightier than the Sword.' The truth will set you free. It's the principle of the thing

De la: click_cont, la data 2010-09-12 19:46:24

De la: broscuta_super_verde, la data 2010-09-12 02:47:28

De la: click_cont, la data 2010-09-11 21:50:46

De la: Silviu, la data 2010-09-11 02:28:50Am o propunere ...
Sa vedem cine vrea sa participe.
Ha sa lasam sfada asta de doua parale pe tema "jos Basescu" ca e plictiseala mare, si sa incercam o ridicare a nivelului.
Sa spuna fiecare, fara nume, fara atacuri la adresa cuiva, de ce crede ca s-a ajuns in situatia asta nenorocita in care ne aflam si cam ce crede el (sau ea) ca ar fi de facut. Daca se poate fara misto.
Daca e cu misto, macar sa fie mai spalat ...
E, ce ziceti ?
Va bagati ?
Dar sa nu ma plictisiti cu chestii de genul, "Basescu, inca din 90, pe cand era ministrul transporturilor si a adus minerii in Bucuresti .... alea, alea, ..." le-am fumat, m-au plictisit destul Vanea si Dorinel si compania.
Ceva mai serios, se poate ?

Simplu, socialismul de tip sovietic, care le-a placut conducatorilor nostri intotdeauna,ne-a adus o astfel de situatie. Mediocritatile au subjugat printr-un astfel de sistem intreaga elita de intelectuali a tarii!
Adevarul se afla in povestea de mai jos. Si poate ca tot nu ar fi fost un dezastru daca nu eram romani!

Un profesor de economie la un colegiu local, a declarat ca nu a picat niciodata un elev, insa odata a picat o clasa intreaga.

Acea clasa a sustinut cu tarie ca socialismul functioneaza si ca nimeni n-ar mai fi sarac si nimeni n-ar mai fi bogat, un mare egalizator.

Profesorul le-a raspuns atunci: "Bine, o sa facem in aceasta clasa un experiment asupra socialismului. Toate notele vor fi facute medie si toti veti primi aceasi nota astfel incat nimeni nu va pica si nimeni nu va lua nota A".
Dupa primul test, notele au fost facute medie si toata
lumea a primit un B. Elevii care au invatat din greu au fost tristi iar cei care au invatat putin erau fericiti. Pe masura ce testul al 2-lea se apropia, elevii care au invatat putin, au invatat si mai putin acum, iar cei care au invatat din greu s-au decis ca vor si ei sa primeasca de-a gata, gratis o nota buna asa ca au invatat putin. Media celui de-al 2-lea test a fost un D! Nimeni nu a fost fericit. Cand cel de-al 3-lea test a fost dat, media a fost un F. Notele n-au crescut niciodata, insa certurile, reprosurile si jignirile au rezultat in dusmanii si animozitati, si nimeni nu a mai invata pentru beneficiul celorlalti. Toti au picat clasa, spre marea lor surpriza, iar profesorul le-a spus ca si socialismul va cadea in cele din urma, pentru ca atunci cand rasplata e mare, efortul depus pentru a reusi e de asemenea mare, insa atunci cand guvernamantul i-a toata rasplata din ecuatie, nimeni nu va mai incerca sau va vrea sa reuseasca.
Nu poate fi mai simplu de atat!
Sau intr-un paragraf scurt insa profund, care exprima totul:

"Nu poti legisla ca saracii sa fie eliberati dand o lege prin care bogatii sunt inrobiti. Ceea ce o persoana primeste fara sa fi muncit pentru acel ceva, o alta persoana trebuie sa munceasca fara sa fi primit acel ceva. Guvernamantul nu poate da nimanui ceva, fara ca acel ceva sa nu fie luat in prima faza de la altcineva. Cand jumatate din populatie merge pe ideea ca nu trebuie sa munceasca fiindca cealalta jumatate va avea grija de ei, iar cand cealalta jumatate merge pe ideea ca nu serveste la nimic sa munceasca fiindca oricum altcineva va culege roadele muncii lor si vor primi ceea ce ei au muncit, asta dragul meu prieten, este sfarsitul oricarei natiuni. Nu poti multiplica bogatia divizand-o".
> Dr. Adrian Rogers, 1931

@click, esti in eroare. @silviu nu ne-a provocat la propaganda. Paragraful e profund intradevar dar nu si contextul in care l-ai pus. Ai reusit sa-i dai un sens cinic. Cum altfel ?

Broscuto, eu nu fac propaganda, eu am spus adevarul, crud, desigur, iar in cazul acesta cea care este cinica fata de mine si fata de cei ca mine, esti tu! Eu m-am saturat sa tot dau si sa tot dau si sa nu primesc nimic in schimb decat, iata, un nou jaf, ca cel aratat de tine! Aici exista o problema pe care cei ca tine, pentru ca le convine de minune, nu vor sa o recunoasca!

Inainte de toate : , pentru ca am fost cinica dar nu s-a zburlit blana pe tine....dimpotriva.

Apoi, dau un copy/paste al unui post de-al meu pe un blog al unei simpatizante PSD unde ai sa razi majoritatea prietenilor bloggeri, tot simpatizanti PSD, gandeau ca tine. Am incercat sa le tin piept cu urmatoarele :

"Venitul minim garantat trebuie sa existe. Oricum limita e mult sub minimul de supravietuire. Numai unui nazist i-ar trece prin cap ideea eliminarii acestui venit. Ca exista cazuri singulare de fortare a legii este un lucru reprobabil si usor de controlat de autoritati. Daca exista autoritati caci de indoim pe zi ce trece ca traim intr-un stat de drept si nu in comuna primitiva.
Eu una prefer sa am confortul faptului ca sistemul de asigurari la care contribui de atatia ani este raspunzator de aisgurarea unui venit minim de supravietuire, este o chestie ce tine de dreptul la viata care e sacru. In afara de asta e mai civilizat sa nu-i lasam sa seta cu mana intinsa pe strada. Cu totii simtim vinovatia de a trece pe langa ei. Vinovatia nu trebuie lasata in spinarea noastra din moment ce noi platim si pentru cei mai putin inzestrati sau trasi in jos de diverse tare prin segmentul de solidaritate continut in fiecare contributie.
Nu in ultimul rand este important sa traim intr-o societate echilibrata fara plaga saraciei extreme. Saracia extrema ne bate noua la usa prin vecinii sau cunoscutii care vin sa ne ceara ba un ban de paine, ba sa inlocuiasca butelia, ba sa mearga la doctor ca are maseaua umflata, ba ca ii inchide lumina ca nu reuseste s-o plateasca. Sunt situatii de viata prin care nu mi-as dori sa trec. Apoi, acesti disperati de saracie care vin la tine ca la ultima speranta, ajung sa-ti fie cei mai ferventi dusmani daca vreodata nu raspunzi apelului lor. Sunt prea disperati sa judece sau sa mai aiba caracter. Ei nu inteleg ca nu e obligatia ta sa le asiguri supravietuirea si ca si tu la randul tau poti trece prin momente grele. Ei stiu ca sunt total lipsiti de ajutor si ca mor de foame daca ii lipsesti de ajutor.
E corect sa stim ca toti semenii nostri au un venit minim de supravietuire. In felul asta avem constiinta curata neacceptand sa raspundem cerselii lor. E o chestie murdara in care intram cu totii la un moment dat. Am primit la injuraturi si blesteme de la oamenii pe care i-am sustinut ani de zile. La un moment dat nu mi-am mai permis sa fac suficient si a trebuit sa ma justific mereu in fata unor amarati care apoi ma priveau si ma tratau cu dispret. Ii inteleg dar nu inteleg de ce nu constientiza cu totii importanta faptului ca nu poate trai nimeni in propria bunastare daca in jurul lui e plin de saracie si amaraciune.
Asigurarea unui venit minim de supravietuire este benefic noua tuturor si pentru asta platim. Pentru a trai intr-o societate echilibrata si eventual civilizata.
Ce sa inteleg ? La stat merge jumatate din salariul nostru iar angajatorul pune si el deasupra cam tot pe atat. A la fine constatam ca nici noi si nici amaratii nu primesc nimic in schimb. Noi suntem pe cont propriu iar ei in carca noastra. NU e corect si e vina noastra ca lucrurile stau asa. Inghitim gogosi de genul �nemunca� si alte tampenii bolsevice cu care ne dreseaza pitbulii de frunte.
@ aliosa, nimeni nu si-ar dori astfel de �beneficii�. Numai un om care nu are o paine pe masa atarna la asa ceva. Sa fim seriosi. cati �smecheri� crezi ca exista care sa atarne la venitul minim garantat ? Sa fim seriosi. O paine neagra cum o fi trebuie sa-i pui omului pe masa indiferent cat e de ticalos. Cu fiecare detinut se cheltuie 2500 RON/luna (douazecisicincimiloane). Nu cumva ar fi mai util sa avem politisti bine platiti si bine pregatiti pentru a lucra mai mult la preventie ? Nu e mai usor sa previi decat sa tratezi ? Am iesi mai ieftin cu siguranta.
Una cu alta au legatura. Multi ajung in inchisori pentru ca au furat te miri ce, o paine, un cablu, un portofel. Nivelul de trai intr-o societate e foarte important. Venitul minim garantat este un segment necesar in tabloul general al nivelului de trai. Ii lasi fomisti si ei ajung sa fure sau sa dea in cap apoi cheltuie de zece ori mai mult cu el in justitie si apoi in inchisoare.

Do the right thing or state the obvious and the 'pen will be mightier than the Sword.' The truth will set you free. It's the principle of the thing

De la: click_cont, la data 2010-09-10 23:20:27

De la: vasile_vali, la data 2010-09-09 23:35:07

De la: click_cont, la data 2010-09-09 22:06:26

De la: Dorinel, la data 2010-09-09 13:50:02Din ciclul vorb�rie mult� �i f�r� sens, plin� de amuzament �i contradic�ii, un subiect mi-a atras totu�i aten�ia �n discursul de asear� a lui Traian B�sescu �ntr-o Edi�ie Special� la TVR: "Venitul minim garantat trebuie diminuat ori scos." Da, un subiect social, c�t se poate de "problematic" �n actualul context.
B�sescu a subliniat c� �n Rom�nia nu mai trebuie s� se �ncurajeze "nemunca": "Acel venit minim garantat, care a facut ca �n mediul rural s� nu mai g�se�ti un om dispus s� mearg� o zi la cules sau sap�, trebuie eliminat sau dat numai acelora care chiar au nevoie de el"

Ok. Da, a�a stau lucrurile �i sunt de acord cu cele afirmate. Ce m� deranjeaz� �n acest caz este contextul din spatele acestor cuvinte: Guvernul Boc V trebuie s� mai fac� rost de bani, iar acest lucru se poate face fie �i prin diminuarea sau chiar t�ierea venitului minim garantat.
Tot t�iem, t�iem, t�iem ...
Pe c�nd punem la loc ce a distrus aceast� guvernare dezastruoas� ?

...Pe cand romanul se v-a apuca serios de munca si nu v-a mai astepta sa faca altii pentru el si sa traiasca de pe o zi pe alta. Cu acele probleme scoase pe tapet de Basescu ne confruntam cu totii cei care dorim sa mai facem si productie nu numai sa comercializam importuri! Nu poti munci pamantul la tara cu tractoristi care te jecmanesc de bani pentru ca stiu ca nu gasesti forta de munca de nici un fel acolo! E plin la tara de tineri care traiesc din somaj sau din pensia de handicapat sau boala a parintilor dar nu fac numic decat daca ii plateste cineva dublu fata de valoarea munci lor. Bat mingea pe maidane toata ziua sau sprijina peretii carciumelor! Romanul in general trebuie sa-si schimbe mentalitatile. Ma uimeste cum astazi nimeni nu poate munci la tara! Bunicii mei aveau 5 hectare de pamant pe vremea lui Ceausescu, la noi nu a fost pamantul colectivizat niciodata si puteau munci 2 oameni tot pamantul asta cu boii si plugul. Asa au crescut 3 copii si 3 nepoti, mai dadeau si statului porcul din cotet pe deasupra si nu s-au plans niciodata de greutati. Astazi nimeni nu poate sa-l munceasca cu adevarat desi sunt tractoare destule la tara. Asta se numeste dezinteres total!!!

Ai dreptate cam 60%, Victorito! E adevarat, daca ai o sursa de a castiga un ban nemeritat, o folosesti pana se poate...Dar, pe de alta parte, de ce sa muncesti si sa castigi 2 lei la soare, cand pti lua 1 leu stand la umbra? Si in plus, munca in agricultura nu e rasplatita suficient: este istovitoare, nu e pentru oricine! Tb sa fii puternic dpdv fizic si sa ai o sanatate buna...De asta la tara oamenii se trec repede...si se duc la fel de repede catre strabuni...Si nu uita, la tara Salvarea nu vine repede....
Toate cele bune!, de la un adversar, dar doar de opinie...

"Nihil sine Deo!"

Hai sa nu mai facem nici unul nimic, stam toti cu burta la soare pentru ca daca muncim "nu vine salvarea" si oricum statul ne va da bani ca sa nu murim cel putin de foame!

Nicaieri nu se traeste mai bine ca la tara, daca iti place sa muncesti!!! Tine minte asta, acolo mananci sanatos daca esti interesat, ai toate conditiile sa traiesti 100 de ani, dar, e mult mai dulce tuica pe banii statului, si la propriu si la figurat. Nu uita insa ca nu e la fel de sanatoasa!!!!

Victorito, cine apuca azi la tara 80 de ani e fericit...Nu este anul de cand tatal meu s-a dus la parintii lui, la 67 de ani din cauza imbatranirii rapide cauzate de agricultura, mai pe scurt a epuizarii fizice, Victorito...Cat despre agricultura, asta nu e agricultura ce avem noi, este un fel de doua feluri, unde taranul munceste, Statul se preface ca ii da subventia la hectar, se preface ca alunga intermediarii, se preface ca ii asigura conditii pentru a-si vinde DIRECT marfa catre consumatori, iar cei de la oras platesc si mai scump si ii mai si injura pe "taranii" din piete, in fapt intermediarii ce dubleaza cateodata pretul de vanzare al taranului.
Vezi ce simplu vorbesti tu de agricultura, Victorito? Eu sunt de "acolo" si nu am pretentia ca stiu tot despre agricultura si ca pot sa generalizez. Stiu doar despre bucatica mea de pamant [pt care platesc impozit dar statul isi aminteste greu ca tb sa-mi dea subventia], despre liziera mea de padure [din care n-am voie sa tai, dar mi-o fura "baietii destepti" in complicitate cu unii functionari publici]si randurile mele de vie, grav afectate de mana in acest an...
PS: Aud ca ministrul oranj Tabara vrea sa puna impozit pe terenurile nelucrate. Victorito, ati schimbat un no-name cu un cretin? Pai asta e "Reforma" agriculturii romanesti, asa vor iesi productii mari la hectar? Pai sa nu stie acest peunerist/pedalac_pe_nou ca terenurile au ramas necultivate din nepasarea/nesimtirea altora ca el [ca doar a mai fost min. agriculturii, intre 94-96], cand au marit nejustificat preturile la motorina/seminte/ingrasaminte/irigatii?

Hai, sa te vad acus, Victorito, cum o dregi, sper sa fie rezonabil, caci eu mananc fara E-uri....

"Nihil sine Deo!"