Teoria stringurilor continuua!

Cate universuri exista in multivers?
"KOPY-PASTE 'LA GREU"









Daca acceptam ideea conform careia traim intr-un multivers, este rezonabil sa ne intrebam cate alte universuri, exceptandu-l pe cel in care existam, fac parte din el. Iar fizicienii vin cu un raspuns: aproximativ 10^10^16 (adica zece la puterea a zecea la puterea a saisprezecea) universuri.
Una dintre cele mai interesante produse ale cosmologiei ultimilor ani este dezvoltarea ideii multiversului ca preocupare centrala. In loc sa fi produs un singur univers, Big Bang-ul ar fi produs mai multe, diferite, conform celor mai noi premise.

O intrebare care se naste firesc este cat de multe universuri exista. Andrei Linde si Vitaly Vanchurin de la Universitatea Stanford din California sunt de parere ca au elaborat un raspuns aproximativ in legatura cu aceasta chestiune.

Big Bang-ul a reprezentat un cuantum de procese care a generat un cuantum de fluctuatii ale starii universului primordial. Acest univers a intrat intr-o perioada de expansiune rapida denumita inflatie, in timpul careia perturbatiile produse au creat diferite conditii clasice initiale in diferite parti ale cosmosului. De vreme ce fiecare dintre aceste regiuni avea un set diferit de legi ale fizicii energiilor, ele puteau fi privite ca universuri distincte.

Ceea ce au facut Linde si Vanchurin a fost sa estimeze cate universuri diferite ar fi putut aparea ca rezultat al evenimentului. Raspunsul lor indica faptul ca acest numar trebuie sa fie proportional cu efectul care a cauzat perturbatiile de inceput. Linde si Vanchurin au aplicat cateva reguli rezonabile pentru a calcula aceasta valoare si au obtinut colosalul, dupa cum cercetatorii insisi recunosc, 10^10^10^7.

Dar ce inseamna 10^10^16? Este vorba despre perceptia umana. Un lucru foarte interesant este ca proprietatile observatorului devin un factor esential intrucat acesta este limitat in ce priveste cantitatea de informatie pe care o poate percepe si inmagazina. Este o limita cunoscuta sub denumirea de "limita Bekenstein" si este data de creierul uman.

Potrivit lui Linde si Vanchurin, cantitatea totala de informatie care poate fi absorbita de un individ in timpul vietii sale este de aproximativ 10^16 biti. Deci un creier uman normal poate avea 10^10^16 configuratii si astfel nu ar putea distinge niciodata un numar de universuri mai mare decat acesta. Deci limita nu depinde de proprietatile multiversului ci de proprietatile observatorului.

Kosty.Prietenii la nevoie se cunosc! Nimeni nu este mai presus de restul ,doar un procent infim din ADN-ul nostru ne diferentiaza! Si asta creeaza "starea in care ne aflam".

'CUM COMENTATI?"

Kosty.Prietenii la nevoie se cunosc! Nimeni nu este mai presus de restul ,doar un procent infim din ADN-ul nostru ne diferentiaza! Si asta creeaza "starea in care ne aflam".

Am promis ca o sa discut pe tema asta ,si sper ca vor fi destui "interlocutori" "seriosi'," misthocari "care vor fi"animati' sa discute 'tema' respectiva", interesati de polemica pe 'palierul' discutiei amintite anteprov. !

Kosty.Prietenii la nevoie se cunosc! Nimeni nu este mai presus de restul ,doar un procent infim din ADN-ul nostru ne diferentiaza! Si asta creeaza "starea in care ne aflam".

De la: IPU, la data 2010-05-08 00:48:35Am promis ca o sa discut pe tema asta ,si sper ca vor fi destui "interlocutori" "seriosi'," misthocari "care vor fi"animati' sa discute 'tema' respectiva", interesati de polemica pe 'palierul' discutiei amintite anteprov. !

Se admint chiar si ce care au cunostite de fizica ............."SIMPLE'!

Kosty.Prietenii la nevoie se cunosc! Nimeni nu este mai presus de restul ,doar un procent infim din ADN-ul nostru ne diferentiaza! Si asta creeaza "starea in care ne aflam".

2.8 Teoria Stringurilor. O teorie care explic� totul. Teoria �M�.

(capitol bazat pe prezenatrile savantilor Stephen Hawking si Brian Greene)



Einstein a c�utat in ultimii treizeci de ani ai vie�ii sale o teorie unificatoare. El dorit o teorie care s� poat� explica func�ionarea universului pe baza celor doua for�e fundamentale cunoscute �n timpul s�u, anume gravita�ia �i electromagnetismul. Einstein credea ca universul este guvernat de un singur set de ecua�ii, iar cele doua for�e cunoscute la �nceputul secolului XX, anume gravita�ia �i electromagnetismul, sunt manifest�ri ale unui principiu unic. Existenta principiului unic care guverneaz� totul, este sus�inuta �i de Sfantul Ioan Damaschin f�c�nd parte din credin�a revelata a Bisericii Ortodoxe (�i Romano-Catolice). Cu alte cuvinte, Einstein a c�utat o ecua�ie (sau un set de ecua�ii) suficient� pentru a explica absolut totul, de la Big-Bang si supernove, la particule subatomice, atomi si molecule. Chiar �i dup� descoperirea celorlalte doua for�e fundamentale care guverneaz� universul pe la mijlocul secolului XX, adic� interac�iunea nucleara slab� �i interac�iunea nuclear� tare, visul lui Einstein de a g�si o teorie unificatoare a reprezentat �i reprezint� scopul final al fizicii moderne.

O din ce in ce mai mare parte din comunitatea fizicienilor �i matematicienilor devine pe zi ce trece mai convins� ca teoria stringurilor (sau corzilor) pare sa ofere r�spunsul c�ut�rilor, reu�ind s� unifice cele doua teorii par�iale care descriu universul, anume teoria relativit��ii generalizat� (pentru universul la scara mare) �i mecanica cuantic� (pentru universul la scar� extrem de mica). Ambele teorii sunt sus�inute de dovezi experimentale incontestabile. Din nefericire, aceste doua teorii par�iale nu sunt compatibile. Relativitatea generalizata, care descrie modul �n care ac�ioneaz� for�a gravita�ionala, implica un univers lin cu spa�iu-timp bine definit geometric, neted si plan, fiind curbat doar de prezenta masei �i energiei. Mecanica cuantica, cu principiul ei de incertitudine, arat� ca la o scara infinitezimal�, universul este turbulent, haotic, fiind un loc unde evenimentele doar pot fi prezise cu o anumita probabilitate. Exista situa�ii, c�nd trebuie sa aplicam ambele teorii, cum ar fi pentru a descrie big bangul �i g�urile negre, �ns� ecua�iile celor doua teorii sunt incompatibile.

Din acest motiv, fizicienii �i matematicienii sunt �n c�utarea unei teorii care sa unifice mecanica cuantic� �i relativitatea generalizata, o teorie care sa ne explice cum ac�ioneaz� for�a gravita�ionala la nivel atomic �i subatomic, deci o teorie cuantica a gravita�iei. O asemenea teorie ar fi capabil� sa explice pe de o parte gravita�ia, descrisa de relativitatea generalizata, iar pe de lata parte electromagnetismul, interac�iunea nuclear� tare �i interac�iunea nuclear� slab�, descrise de mecanica cuantic�. Teoria superstingurilor, numita �i teoria stringurilor, este formularea curenta a acestui �el m�re� al oamenilor de �tiin�a.

Teoria stringurilor nu este noua, ea ap�r�nd pe la mijlocul secolului XX. Pe la sf�r�itul anilor 1960, un t�n�r fizician italian care ulterior a ajuns la CERN (Centrul European de Cercet�ri Nucleare), pe nume Gabriele Veneziano, c�uta o ecua�ie matematic� care s� descrie interac�iunea nuclear� tare, adic� imensa for�� care une�te nucleul atomului, �in�nd �mpreun� protonii �i neutronii. El a g�sit o ecua�ie veche de vreo doua sute de ani a unui matematician suedez pe nume Leonhard Euler care p�rea s� descrie aceasta for��. Surprins de descoperirea sa �nt�mpl�toare, el a f�cut public acest lucru devenind faimos �i astfel a luat fiin�a teoria stringurilor. Trecuta de la un coleg la altul, ecua�ia a ajuns �i pe masa de lucru a unui t�n�r fizician american pe nume Leonard Susskid, care a intuit ce se ascundea in spatele abstractelor simboluri matematice ale formulei. Susskid a �n�eles c� formula descria o coarda extrem de mica �i foarte elastic�, care nu numai c� se putea �ntinde �i contracta dar putea oscila �n diverse moduri, �ns� lucrarea lui nu a fost considerata prea interesant� de comunitatea oamenilor de �tiin�a �i astfel se p�rea ca teoria stringurilor va fi abandonata cu totul. Din ce �n ce mai pu�ini fizicieni �ncercau sa elucideze ecua�iile teoriei stringurilor.

In 1974 �nsa, fizicianul John Schwarz, rezolv�nd ecua�iile care unificau cele trei forte din mecanica cuantica (electromagnetismul, interac�iunea nucleara tare �i interac�iunea nucleara slaba) pe baza teoriei stringurilor, a observat ni�te mici anomalii matematice, care mai t�rziu s-au dovenit a fi ni�te particule f�r� masa care transportau gravita�ia, adic� se descoperise matematic existenta gravitonului �i �n teoria stringurilor. Misterioasele particule descoperite erau extrem de mici, ele fiind de o suta de milioane de milioane de milioane de milioane de milioane (unu urmat de 32 de zerouri) de ori mai mica dec�t un centimetru. Vom oferi un exemplu pentru a ne imagina cat de mica este un string, astfel daca atomul ar fi considerat de m�rimea sistemului nostru solar, atunci acest string ar fi doar de m�rimea unui copac de pe p�m�nt.

Prezicerile teoriei corzilor sunt �ntocmai cu prezicerile teoriei relativit��ii generalizate la scara de lungimi normale, insa ele ar diferi pentru dimensiuni extrem de mici, adic� mai mici de o mie de milioane de milioane de milioane de milioane de milioane (unu urmat de 33 de zerouri) de ori dec�t un centimetru.

�n prezent, singura teorie acceptata �i verificata experimental, care descrie universul la nivel subatomic, sus�ine ca particulele de materie �i cele purt�toare de for�� sunt punctiforme. Pana �n prezent, cea mai mici particula constituenta a materiei confirmata experimental este quarkul, �ns� consider�nd c� particulele de materie sunt alc�tuite din stringuri, rezolv�m problema incompatibilit��ii dintre mecanica cuantica �i teoria relativit��ii (care, a�a cum sunt formulate acum, nu pot fi corecte am�ndou�) ceea ce este o realizare remarcabil� pentru �tiin�� �i pentru omenire. Conform teoriei stringurilor, particule elementare ale materiei (adic� electroni, protoni, neutroni, quarci �.a.) precum �i particulele purt�toare de for��, sunt formate din foarte mici corzi �nchise, extrem de elastice �i unidimesionale. Aceste corzi de energie, extrem de mici �i foarte elastice, care se pot �ntinde, oscila �i vibra, au fost denumite de fizicieni stringuri. Mai mult, toate stringurile sunt identice, singura diferen�� �ntre ele, chiar daca este un string ce reprezint� o particul� grea dintr-un atom, sau un string ce reprezint� o particul� f�r� mas�, purt�toare de for��, fiind doar gama de rezonan�e, adic� modul �n care vibreaz�. Stringurile pot fi deschise av�nd capetele libere, sau unite la capete form�nd o bucl� (figura 2.8.1), ceea ce determina tipurile de interac�iune la care pot fi supuse. C�nd vor fi descoperite �i experimental, stringurile vor deveni particulele fundamentale ale universului, deocamdat� le �vedem� doar matematic.

















a. b.



Figura 2.8.1 Stringuri deschise (a.) �i stringuri �nchise (b.)



Departe de a fi doar o colec�ie de date ob�inute experimental, �n teoria stringurilor propriet��ile particulelor (cum ar fi sarcina electric�, masa �i spinul) sunt manifest�ri ale uneia �i aceleia�i tr�s�turi caracteristice �i anume gama de rezonan�e a vibra�iei fundamentale (muzica putem spune) a buclei stringului. Este �ntocmai cum diferitele note muzicale sunt produse de diferitele vibra�ii ale corzii unei vioare. Aceea�i idee se aplic� bine�n�eles �i pentru for�ele naturii, particulele purt�toare de for�a, care nu au mas�, fiind asociate de asemenea cu un anumit mod de vibra�ie al stringului, din moment ce totul (adic� toata materia �i toate for�ele) este unificat �n gama de oscila�ii a stringurilor (putem spune �notele muzicale� pe care stringul le poate �c�nta�). Particulele care transporta radia�ia electromagnetic�, gravita�ia �i interac�iunea nucleara tare �i slaba (adic� fotonii, gravitonii, gluonii �i bosonii) interac�ioneaz� cu alte particule baz�ndu-se pe gama lor de rezonanta a vibra�iilor. Iat�-ne deci, exist�nd intr-o simfonie, pe care nu o putem percepe, �ns� care ne ofer� principiul fundamental al existentei. Din p�cate, deoarece aparatul matematic aferent teoriei stringurilor care ne ofer� gama de vibra�ii ale stringurilor, este foarte complicat �i nu pot fi efectuate �nc� calculele aferente.

Ceea ce determina tipul particulelor elementare ale materiei, este oscila�ia stringului �i energia asociata cu aceasta oscila�ie. Conform faimoasei ecua�ii a lui Einstein E=mc2, energia �i masa sunt echivalente, adic� cu cat un obiect con�ine mai multa energie, cu at�t are mai multa mas� �i reciproc. �n teoria stringurilor, aceasta echivalenta �nseamn� ca pentru particule cu mase diferite, un string cu energie joasa este mai u�or (mai pu�in masiv) dec�t un string cu energie mai mare.

Toate obiectele, nu doar stringurile fundamentale, au game de rezonanta asociate. Pentru o coarda a unei vioare noi auzim �n principal un singur ton, acesta reprezent�nd gama fundamentala de rezonanta a corzii. Dar rezonan�a instrumentului nu se opre�te aici. Corpul vioarei are �i el o gam� de frecven�e de rezonan��, care au rolul de a amplifica sunetul creat de coarda �n vibra�ie. De asemenea, exist� rezonan�� �i �n obiectele care nu sunt muzicale. Spre exemplu biroul dumneavoastr� are frecven�e de rezonan��, la fel �i planeta noastr� p�m�nt. Fiecare gama de rezonante este multiplu al frecventei fundamentale. Astfel, fundamentala este jum�tate dintr-o unda complet�, armonica de ordinul doi este o unda completa, a treia armonic� este o unda �i jum�tate �.a. Aceasta gama continu� pe m�sura ce energia de mi�care aplicata corzii cre�te.

Teoria stringurilor explica cele patru forte fundamentale ale universului. Este �n natura stringului s� unifice relativitatea generalizat� �i mecanica cuantic�. �n mecanica cuantic�, particulele interac�ioneaz� �i dincolo de distan�a zero �n spa�iu-timp (reamintim c� �n mecanica cuantic� spa�iul-timpul nu este bine definit, ci este turbulent �i haotic, neexist�nd no�iunile spa�iale de: �nainte, �napoi, sus, jos, st�nga, dreapta; �i no�iunile temporale: �nainte, dup� �.a.), �ns� conform teoriei relativit��ii, particula care transporta for�a gravita�ionala, adic� gravitonul, nu poate ac�iona la distan�a zero. Stringurile rezolv� aceasta problema, �ntruc�t ele sunt unidimesionale (adic� au doar lungime) fac posibil� transmiterea interac�iunii �i dincolo de distan�e foarte mici printr-o �ungere� a interac�iunilor. Aceasta �ungere� neteze�te spa�iu-timpul �ndeajuns pentru ca gravitonul s� interactioneaze cu alte particule din mecanica cuantic�, unific�ndu-se astfel cele doua seturi de ecua�ii ale relativit��ii generalizate �i mecanicii cuantice.

Dar teoria stringurilor, cu toata elegan�a sa, vine totu�i cu un pre�. Pentru ca teoria sa fie consistent�, universul trebuie sa aib� mai mult de trei dimensiuni spa�iale �i una temporal�. De fapt, teoria stringurilor prezice un univers cu noua dimensiuni (sau zece conform teoriei �M� �i teoriei supergravita�iei) spa�iale �i una temporal�. Cele nou� dimensiuni spa�iale sunt constituite din cele trei dimensiuni cu care suntem obi�nui�i �n via�a de zi cu zi (anume: lungime, l��ime �i �n�l�ime), la care se mai adaug� �nc� �ase dimensiuni curbate, �ncol�cite �i �nchise, care apar �n fiecare punct din spa�iul nostru tridimesional �i care nu pot fi observate cu nici o tehnologie existent� �n prezent. �n cadrul teoriei �M�, pe langa cele �ase extra dimensiuni spa�iale, mai apare �nc� o dimensiune spa�ial� imens� �n care se afl� universul, numit� membran� (sau bran�). Existen�a a mai mult de trei dimensiuni spa�iale, este un concept at�t de dificil de acceptat �nc�t nici chiar adep�ii teoriei stringurilor nu-l pot �vizualiza�.

S� ne imagin�m spre exemplu o coala de h�rtie, cu o suprafa�a neteda �i plan�, care are doar doua dimensiuni. Daca rulam aceasta suprafa�a bidmensional�, ea va forma un tub, astfel �nc�t o dimensiune va deveni curbat�, rulat�. Acum s� ne imagin�m c� vom continua rularea foii de h�rtie at�t de mult, �nc�t dimensiunea din interior, care este rulata �i curbat�, pare s� dispar� �i tubul va arata ca o linie doar (figura 2.8.2 - a). In mod similar, �ase din cele �apte extra dimensiuni prezise de teoria stringurilor �n ultima sa variant� (anume teoria �M�), ce apar �n fiecare punct din spa�iul nostru tridimensional, sunt curbate �i �ncol�cite at�t de mult �nc�t par s� dispar� din experien�a noastr� de zi cu zi (figura 2.8.2 - b).

Aceste dimensiuni curbate �i �ncol�cite, pot avea anumite configura�ii complexe, cunoscute sub numele de forme Calabi-Yau (figura 2.8.3). Din nefericire, exista zeci de mii de variante ale acestor configura�ii �i este foarte dificil s� se specifice care dintre acestea reprezint� extra dimensiunile universului nostru. Este foarte important de �tiut care dintre ele sunt corecte, deoarece forma acestor dimensiuni determin� gama de vibra�ii a stringurilor. Aceste game de vibra�ii, reprezint� �n schimb, componentele care permit universului nostru sa existe.






a) b)



Figura 2.8.2 Curbarea dimensiunilor: a) rularea unei foi de h�rtie bidimensionale astfel �nc�t o dimensiune pare s� dispar�; b) extra dimensiune spa�ial� �n forma de cerc, curbata �i �nchisa ce apare �n orice punct al unei suprafe�e bidimensionale.






Figura 2.8.3 Forme Calabi-Yau. Model generat de computer pentru cele �apte extra dimensiuni spa�iale, prezise de teoria stringurilor a fi in fiecare punct din spa�iul tridimensional.



Aceste extra dimensiuni pot fi mici, cam de 10-35 metri sau mari, cam de o zecime de milimetru. Alternativ, extra dimensiunile pot fi la fel de mari sau chiar mai mari dec�t universul nostru. In acest caz, c��iva fizicieni sunt de p�rere c� gravita�ia poate traversa aceste extra dimesniuni spa�iale, ceea ce ar explica de ce gravita�ia este at�t de slab� �n compara�ie cu celelalte trei for�e. Creierul uman este astfel construit �nc�t percepe doar trei dimensiuni spa�iale �i timpul. Se crede ca cele trei dimensiuni spa�iale pe care le percepem sunt formate din stringuri deschise, �n timp ce un graviton spre exemplu este format dintr-un string �nchis, el put�nd trece astfel prin toate cele zece dimensiuni spa�iale.

Teoria stringurilor prezice de asemenea, c� fiecare particul� de materie descoperit� p�n� �n prezent, are un corespondent, o �super� particula purt�toare de for�� nedescoperit� �nc�, iar fiecare particula purt�toare de for�� are de asemenea o �super� particula de materie corespondent�, nedescoperit� �nc�. Aceasta idee, cunoscuta sub numele de supersimetrie, ne ajuta sa stabilim o rela�ie �ntre particulele de materie �i particulele purt�toare de for��. Aceste particule teoretice, numite superparteneri, se crede c� sunt mult mai masivi dec�t partenerii lor cunoscu�i deja.

Poten�ialul explicativ al teoriei �M� este imens, ea put�ndu-ne arata practic ce s-a �nt�mplat la �nceputul universului, teoria big bang-ului descriind doar ce s-a �nt�mplat dup� primele frac�iuni de secund�. Sub auspiciile teoriei stringurilor, universul poate sa fi �nceput la o dimensiune extrem de mica, cea a unui string. Teoria tringurilor poate descrie de asemenea �i natura g�urilor negre, care de�i prezise de teoria relativit��ii generalizat�, nu au putut fi explicate integral la nivel cuantic, de mecanica cuantic�. Utiliz�nd un tip de teorie a stringurilor, fizicienii au descris matematic �i ce se �nt�mpl� cu g�urile negre extrem de mici (care au masa sub un gram) �i care nu au putut fi explicate de mecanica cuantic�. Astfel, dup� ce au fost supuse schimb�rilor �n geometria extra dimensiunilor teoriei stringurilor, aceste g�uri negre extrem de mici, reapar ca particule elementare cu masa �i sarcin� electric�. C��iva teoreticieni se g�ndesc acum c� g�urile negre �i particulele fundamentale de materie sunt identice, iar diferen�a care o percepem �ntre ele reflect� doar ceva asem�n�tor tranzi�iei de stare, ca de exemplu tranzi�ia apei �n ghea��.

In 1915, c�nd Einstein a afirmat ca spa�iu-timpul formeaz� de fapt un continuum cvadridimensional, curbat de prezenta masei sau a energiei, a ar�tat ca aceasta "curbare" produce for�a gravita�ional�. �n teoria superstringurilor, orice particula ocup�, la un moment dat, un punct �n spa�iu. Stringurile, pe de alta parte, sunt ca o linie, av�nd doar lungime �i nici o alt� dimensiune.






a) b)



Figura 2.8.3 Stringurile �n mi�care determina o suprafa�a bidimensional�: a) deschisa dac� stringul este deschis sau b) �nchis� daca stringul este �nchis la capete.



�n concluzie, dac� istoria particulelor se putea reprezenta printr-o linie, denumit� �n relativitate "linie de univers", aceasta se transpune la nivelul stringurilor printr-o "f�ie a lumii (universului)". Stringurile pot fi deschise, f�ia lumii corespunz�nd cu o suprafa�a plan�, sau �nchise, caz in care f�ia lumii devine un tub.

Orice punct al stringului unidimesional poate fi descris prin dou� coordonate, una specific�nd timpul, iar cealalt� pozi�ia punctului pe coard�, sau mai precis, starea a�a-zisei particule care rezult� din vibra�ia acestuia. Stringurile deschise descriu �n mi�care o suprafa�� a spa�iu-timpului bidimensionala deschis�, iar un string �nchis descrie �n mi�care o suprafa�� �nchis� a spa�iu-timpului, �ntocmai ca un tub (un cilindru) din care nu se poate ie�i (figura 2.8.3).

Doua stringuri se pot uni pentru a forma unul singur marindu-se astfel suprafa�a, fie contopindu-se la unul din capete �n cazul celor deschise, fie reunindu-se unul singur, �n cazul celor �nchise (figura 2.8.4). In mod analog, un string se poate divide, rezult�nd dou� stringuri cu suprafe�e mai mici. Emiterea sau absorb�ia de particule corespunde diviz�rii sau reunirii de stringuri, iar acest proces de emitere si absorbite sta la baza proceselor cuantice.






Figura 2.8.4 Unirea a doua stringuri �nchise �ntr-unul singur cu diametru mai mare.



Spre exemplu, interac�iunile gravita�ionale dintre soare �i p�m�nt sunt imaginate �n teoria particulelor ca fiind produse de emiterea de gravitoni, de c�tre soare, �i de absorbirea acestora de c�tre p�m�nt.

Teoria stringurilor nu este �n �ntregime nou�, ea evolu�nd continuu de la apari�ia ei la sf�r�itul anilor 1960. La un moment dat, existau cinci variate ale teoriei stringurilor, �ns� la mijlocul anilor 1990, a ap�rut o teorie noua numita teoria �M�, propusa de fizicianul Edwart Witten, care a unificat toate cele cinci variante, explic�nd matematic (prin ad�ugarea unei noi dimensiuni spa�iale) ca acestea sunt de fapt aspecte diferite ale uneia �i aceleia�i teorii. Este �ntocmai ca un obiect ce se oglinde�te �n cinci oglinzi diferite, fiecare oglinda reflect�nd subiectul dintr-un anumit unghi. Autorul teoriei nu a explicat ce semnifica numele teoriei �M� (c�teva conjuncturi suger�nd ca ar �nsemna �mama�, �mister� sau �membran�).

Super-gravita�ia se asem�na foarte mult cu Teoria stringurilor �i se referea la num�rul dimensiunilor �n Univers. �n mod normal credem c� tr�im �ntr-o lume tridimensional�. Ne putem mi�ca �n trei direc�ii: la dreapta sau la st�nga, sus sau jos, �nainte sau �napoi, dar fizicienii au trebuit s� adauge �i alte dimensiuni pentru a putea explica �ntr-un sigur set de ecua�ii cele patru for�e fundamentale ale universului. Einstein a propus ca timpul s� fie a patra dimensiune. Dimensiunile adi�ionale sunt spa�ii �n Univers pe care nu le puteam percepe. Conform Teoriei stringurilor erau exact 10 dimensiuni: 9 dimensiuni spa�iale �i una temporal�. Teoria super-gravita�iei �ns� enumera 11 dimensiuni. Pu�ini erau cei care credeau �i promovau cele 11 dimensiuni, desconsidera�i fiind de comunitatea cercet�torilor care reconsiderau universul pornind de la cadrul oferit de Teoria stringurilor: o coard� care vibreaz�. C�nd fizicienii �ncercau s� salveze Teoria stringurilor, ei au ad�ugat a 11a dimensiune la cele 10, iar rezultatul a fost unul surprinz�tor. Cele cinci versiuni ale teoriei aflate �n competi�ie unele cu celelalte s-au dovedit a fi variante ale aceleia�i teorii fundamentale care �ncepea din nou s� aib� sens. Odat� cu ad�ugarea celei a 11a dimensiuni, teoria s-a transformat astfel: stringurile, despre care se presupunea c� stau la baza materiei din Univers, s-au extins �i s-au combinat. Concluzia extraordinar� era aceea c� toat� materia din Univers era conectat� la o singur� structur� imens�: membrana. Aceast� nou� teorie a primit numele Teoria �M� �i a impulsionat din nou c�utarea explica�iei pentru toate lucrurile din Univers. Ce se �tie �ns� despre a 11a dimensiune? S-a descoperit repede c� se lunge�te spre infinit, dar este foarte mic� �n l��ime, mai precis ea m�soar� un milimetru �mp�r�it la 10 cu 20 de zerouri, dup� cum spune Burt Ovrut. �n acest spa�iu misterios plute�te universul nostru membran�, iar �n cur�nd a ap�rut o nou� idee, aceea c� la cap�tul opus al dimensiunii 11 se afl� un alt univers-membran� care pulseaz�.

Lisa Randall, profesorar� de Fizic� la Universitatea Harvard, a fost cea care a deschis calea c�tre aceast� idee plec�nd de la gravita�ie explic�nd c� for�a gravita�ional� este foarte slab� �n compara�ie cu celelalte for�e. Dac� te ui�i �n jur, spui c� gravita�ia nu pare at�t de slab�, dar dac� stai s� te g�nde�ti �ntregul P�m�nt trage de tine �i totu�i po�i s� ridici lucruri de pe sol. Lisa Randall explic� aceast� ciud��enie prin prezen�a dimensiunilor adi�ionale: gravita�ia este la fel de puternic� ca �i celelalte for�e (de exemplu: de�i gravita�ia ac�ioneaz� asupra unui simplu ac, dac� ac�ion�m asupra acului cu un magnet mic, care se lipe�te pe frigider, for�a magnetic� va �nvinge for�a gravita�ional�), doar c� ea se scurge �n aceste dimensiuni pe care nu le putem vedea. Ecua�ia �ns� nu func�iona din aceast� perspectiv�. La auzul ideii c� s-ar putea s� existe alt� membran� �n dimensiunea 11, Randall a schimbat perspectiva asupra problemei gravita�iei �i a g�sit o alt� solu�ie: gravita�ia nu se scurgea din universul nostru spre alte dimensiuni, ci invers, din alte dimensiuni �n universul nostru. �i astfel s-a ajuns la o no�iune mult timp ocolit� de comunitatea �tiin�ific�: universurile paralele.

Cercet�torii au fost cuprin�i de frenezia universurilor paralele existente �n a 11a dimensiune, care p�reau s� rezolve probleme vechi de secole. �i cum arat� aceste universuri paralele? Fizicienii spun c� ele variaz� �n forme (de la binecunoscuta �doughnut�-gogoa�a cu gaur� la mijloc, p�n� la �coli de h�rtie�), dimensiuni �i caracteristici. Astfel �ntr-un alt univers protonul poate s� fie instabil, caz �n care atomii se pot dizolva, iar ADN-ul nu se poate forma �i astfel �n aceste universuri nu poate exista via�� inteligent�. Poate c� este o lume de electroni �i electricitate, poate un univers de fulgere �i neutrini, dar f�r� materie stabil�. Dar dac� doar pe o frac�iune din aceste universuri se dezvolt� via�a, vom avea un num�r imens de universuri �n care pot tr�i civiliza�ii de fiin�e inteligente.

Cercet�torii au ajuns iar�i la �ncercarea de a explica singularitatea ce a precedat Big Bang, de data aceasta cu ajutorul Teoriei �M�. �n 2001, aceasta a suferit o transformare din partea cercet�torului american Burt Ovrut de la Universitatea Pensylvania, departamentul de Fizic� si Astronomie. De�i p�n� atunci se credea c� a 11a dimensiune este un loc pa�nic �n care universurile-membran� plutesc lini�tit, Burt Ovrut spune c� de fapt �universurile se mi�c� prin dimensiunea 11 ca ni�te valuri imense puternice.� El mai spune c� nu este at�t de mult loc pentru toate universurile, a�a c� dac� ele se mi�c�, atunci exist� posibilitatea ca ele s� se loveasc� unele de celelalte. De fapt, ele ori se dep�rteaz� una de cealalt�, ori se lovesc. Urm�toarea �ntrebare logic� este ce se �nt�mpl� c�nd universurile-paralele se lovesc? R�spunsul este dat de Neil Turok, �eful catedrei de Fizic� Matematic� a Universit��ii Cambridge: �Big Bang este consecin�a �nt�lnirii dintre dou� universuri paralele.� Universul nostru are �ns� �n unele locuri concentr�ri de materie: stele, galaxii, quasari �i alte aglomer�ri. Acestea se explic� tot prin universurile paralele. Neil Turok spune c� acestea se mi�c� precum valurile �i tot ca valurile, suprafa�a lor nu este plat�, ci se unduie�te. Astfel, c�nd universurile paralele se lovesc, ele nu se lovesc uniform pe toat� suprafa�a �i concomitent, ci �n puncte diferite �i la momente diferite �n timp. A�a se explic� na�terea universului �n forma pe care o cunoa�tem noi, cu ajutorul Teoriei �M�. De remarcat este faptul ca cele 11 dimenisuni precum si multiversurile sunt finite dar fara limite.

Dup� cum am precizat, teoria �M� este valabil� intr-un spa�iu cu nu mai pu�in de unsprezece dimensiuni (zece dimensiuni spaiale �i timpul), �ns� noi nu putem observa dec�t timpul �i trei dimensiuni spa�iale, care sunt formate din stringuri deschise. Celelalte �apte dimensiuni spa�iale sunt presupuse a fi formate fie din stringuri �nchise, deci au dimensiuni extrem de mici; fie au dimesiuni extrem de mari �i se numesc membrane (sau brane), av�nd diferite forme. �n principiu, prin ad�ugarea de noi dimensiuni, care pot fi curbate �n diverse moduri, se creeaz� noi for�e. �n unsprezece dimensiuni se pot acomoda toate cele patru forte fundamentale, �ns� prin introducerea altor �apte dimensiuni (pe l�ng� cele patru pe care le percepem), apar totodat� o serie de complica�ii matematice serioase (anomalii topologice), care au reu�it sa anihileze toate teoriile emise, cu o singur� excep�ie: teoria stringurilor (corzilor).

Primul obstacol de care se love�te o astfel de teorie revolu�ionara, este tocmai dovada experimentala, iar aceste dovezi practice nu au putut fi ob�inute, deoarece pentru a pune �n evidenta un astfel de string, de dimensiuni extrem de mici (1020 astfel de entit��i puse cap�t la cap�t ar putea cuprinde diametrul unui singur proton) ar fi necesar un accelerator de particule mai mare dec�t p�m�ntul �nsu�i. Stephen Hawking, savantul care a revolutionat fizica secolului XX, fiind considerat de mul�i oameni de �tiin�a drept succesorul lui Einstein, afirm� c� "teoria superstringurilor este o bucata din fizica secolului XXI, c�zuta accidental in secolul XX". Calculele necesare pentru finalizarea aparatului matematic sunt extrem de dificile �i chiar �i cu ajutorul unui computer, se estimeaz� o durat� de c��iva ani.

Din p�cate, nici o parte a teoriei stingurilor nu a fost confirmata experimental, �n principal deoarece teoreticienii nu �n�eleg �nc� suficient de bine teoria pentru a face definitiv preziceri concrete ce pot fi verificate prin teste practice. �n plus, dup� cum am precizat deja, stingurile sunt at�t de mici �nc�t nu pot fi detectate de tehnologia actual� (cum ar fi acceleratoarele de particule). �n timp ce teoria stringurilor nu poate fi �nc� verificata experimental, fizicienii sper� �ns� ca anumite preziceri s� poate fi observate totu�i, ob�in�ndu-se eviden�e circumstan�iale, cum ar fi demonstrarea existen�ei extradimensiunilor, a particulelor �super� partener sau a fluctua�iilor din radia�ia de fond a universului. Astfel, fizicienii spera ca acceleratoarele de particule curente, sau cele viitoare, sa poate indica existen�a extradimensiunilor prezise de teoria stringurilor, detectoarele m�sur�nd energia lips� ce s-ar scurge din dimensiunea noastr� �n aceste extra dimensiuni, dovedind astfel existenta lor. Cercet�torii vor folosi de asemenea acceleratoarele de particule actuale precum �i cele din genera�ia urm�toare, pentru a detecta particulele �super� partener, prezise de teoria stringurilor. Pe de alta parte, radia�ia uniform� de fond a universului este de 2,7 grade Kelvin. Aceasta se crede a fi r�mas� de la temperatura foarte ridicata a big bang-ului. Compar�nd temperaturile diferitelor loca�ii ale atmosferei, aflate la distante foarte mici una de cealalt�, au fost observate diferen�e extrem de mici (de ordinul unei sute de mii dintr-un grad Kelvin) ale acestei temperaturi corespunz�toare radia�iei de fond. Cercet�torii caut� �ns� diferen�e ale temperaturii �n anumite forme specifice, care pot fi ramase din momentele de �nceput ale big bang-ului, c�nd a fost atinsa energia necesara pentru crearea stringurilor.

Pentru prima data �n istoria fizicii avem o teorie care are capacitatea de a explica modul �n care este construit �i func�ioneaz� universul. Din acest motiv teoria �M� este descris� uneori ca fiind posibila teorie capabil� s� descrie totul, �o teorie pentru absolut orice�, teoria �ultim� sau �final�. Acest grandio�i termeni descriptivi, sunt meni�i s� �nsemne cea mai completa teorie posibila a fizicii, o teorie care dep�e�te cu mult celelalte teorii par�iale, o teorie care nu necesita, ba mai mult nici nu permite o alta explica�ie �i mai profund� a universului.

Kosty.Prietenii la nevoie se cunosc! Nimeni nu este mai presus de restul ,doar un procent infim din ADN-ul nostru ne diferentiaza! Si asta creeaza "starea in care ne aflam".

Prietenii mei vor gasi "desenele "explicative in 'pozele mele'

Kosty.Prietenii la nevoie se cunosc! Nimeni nu este mai presus de restul ,doar un procent infim din ADN-ul nostru ne diferentiaza! Si asta creeaza "starea in care ne aflam".

De la: IPU, la data 2010-05-08 00:59:38Prietenii mei vor gasi "desenele "explicative in 'pozele mele'

Trebuia sa pui bulina rosie ! Daca intra crestinii pe topicul asta le produci un ""colaps"" in creier de uita si de isus ....si ar fi .... pacat ! ?

De la: IPU, la data 2010-05-08 00:59:38Prietenii mei vor gasi "desenele "explicative in 'pozele mele'

VIORILE COSMOSULUI - STRINGURI SI SUPRESTRINGURI

�String theory is a part of 21st-century physics that fell by chance into the 20th century�
(Teoria stringurilor este o parte a fizicii secolului 21 care, din �nt�mplare, a aparut �n secolul 20)
Edward Witten, Institutul pentru Sudii Avansate, Princeton
�Gravitatia trebuie sa fie produsa de un agent care sa actioneze constant, conform cu anumite legi; dar ca acest agent este unul material sau unul imaterial, acest lucru l-am lasat consideratiei cititorilor mei.� De fapt, cred ca se poate spune ca aceste r�nduri din scrisoarea adresata de catre Isaac Newton catre Richard Bentley, la 25 februarie 1693, premerg cu peste trei secole fizica secolului 21. In continuare aveti �ntregul text care se �ncheie cu fraza de mai sus.
�Este de neconceput ca materia bruta ne�nsufletita sa poata, fara medierea a ceva, care nu este material, sa actioneze si sa aiba efect asupra unei alte parti de materie fara contact reciproc, asa cum trebuie sa se �nt�mple daca gravitatia, �n sensul lui Epicur, este sa fie esentiala si inerenta ei (n.n. materiei). Iar acesta este unul din motivele pentru care nu am dorit sa-mi atribuiti mie gravitatia �nnascuta. Ca gravitatia ar trebui sa fie �nnascuta, inerenta si esentiala materiei, astfel �nc�t un corp sa poata actiona asupra altuia la distanta, prin vid, fara medierea a nimic altceva, cu si prin care actiunea si forta sa poata fi transmise de la unul la altul, este pentru mine o mare absurditate si cred ca nici un om care �n probleme filosofice (n.n. de fapt, stiintifice, �n sensul �n care fizica era numita �n acea vreme �filozofie naturala�) are o capacitate de g�ndire competenta, nu poate sa cada �n asa ceva. Gravitatia trebuie sa fie produsa de un agent care sa actioneze constant, conform cu anumite legi; dar ca acest agent este unul material sau unul imaterial, acest lucru l-am lasat consideratiei cititorilor mei.�
Lui Newton �i datoram ceea ce �n limbajul de astazi al Fizicii poate fi numita prima unificare: el a aratat ca aceleasi legi guverneaza fenomenele terestre si cele cosmice. Pentru a realiza asa ceva, a avut nevoie de o matematica speciala, pe care nu o avea la �ndem�na, asa ca a inventat-o (calculul fluxiunilor sau, cum �i spunem noi, calculul diferential. Primele idei le-a avut �n anii 1665-67, dar cartea sa �metoda fluxiunilor� a fost terminata �n 1671, cu doi ani �naintea celei a lui Leibniz asupra aceluiasi subiect, si publicata �n 1736). Punctul central al fizicii sale a fost gravitatia. Insatisfactia de a avea de a face cu o forta care ar trebui sa se propage fara existenta unui mediu propriu a trebuit sa astepte peste 250 de ani pentru a-si gasi o solutie: Relativitatea Generala a lui Einstein. Care, dupa ce aratase prin Relativitatea Speciala ca exista o legatura �ntre spatiu si timp, prin Relativitatea Generala arata mai �nt�i ca gravitatia este indistinctibila de acceleratie, iar apoi ca exista o legatura �ntre gravitatie si geometrie. Daca Newton aratase ce face gravitatia, dar nu cum actioneaza ea, Einstein o face: prin �ndoirea spatiu-timpului! Asa cum spune Brian Greene �n best-sellerul sau �Universul Elegant�, Einstein rezolva astfel doua dintre cele trei mari conflicte care au generat nasterea Fizicii moderne. Primul este cel �ntre legile newtoniene ale mecanicii si cele ale electromagnetismului lui Maxwell, rezolvat prin formularea Relativitatii Speciale; cel de al doilea este generat de �nsasi noua teorie: este conflictul �ntre viteza luminii ca viteza-limita �n Univers si aparenta propagare instantanee a gravitatiei. Solutia este din nou una radicala (tipic pentru Einstein!): spatiul si timpul nu doar ca sunt influentate de starea de miscare a observatorului, dar, mai mult, ele se pot deforma, se pot �ndoi drept consecinta a prezentei materiei si energiei. Spatiul si timpul �nceteaza, prin Relativitatea Generala, sa mai fie �terenurile pasive� pe care se �joaca� viata Universului. Ele devin �jucatori�, implicati efectiv �n desfasurarea oricaror evenimente. Dar lucrurile nu s-au oprit aici, pentru ca imediat s-a declansat al treilea conflict, cel mai profund de p�na acum: conceptele de spatiu si timp, redefinite de Relativitatea Generala, nu se �potrivesc� cu cele din Mecanica Cuantica. Cele doua teorii sunt incompatibile. Daca avem de studiat un anumit sistem, cele doua nu pot functiona, nu pot fi folosite �n acelasi timp. Legile si metodele lor se aplica fie la sisteme microscopice/subatomice (mecanica cuantica), fie la scara marilor structuri si suprastructuri cosmice (relativitatea generala). Nu pot fi �transferate� dintr-un domeniu �n altul. Si totusi exista situatii, sau cel putin se pot imagina, c�nd, de exemplu, chiar la scara cosmica este nevoie de mecanica cuantica (cum ar fi situatia �n care o gaura neagra �se pregateste� de disparitie si ajunge la dimensiuni microscopice). Prima �ncercare efectiva de reconciliere are loc de abia la sf�rsitul secolului 20, prin ceea ce se numeste Teoria Stringurilor. �n dosarul Stiinta si Tehnica al lunii acesteia va oferim o scurta prezentare a acestei noi �ncercari de �ntelegere si explicare a lumii. (Cu observatia ca am preferat termenii �ncetateniti de stringuri si superstringuri, adaptati la limba rom�na �n locul termenilor �corzi� sau �supercorzi�.)
Sa parcurgem �nsa mai �nt�i scurta istorie a dimensiunilor suplimentare ale Universului nostru si a ideii stringurilor. Istoria este relativ scurta pentru ca, de fapt, este vorba de numai... ???????

Kosty.Prietenii la nevoie se cunosc! Nimeni nu este mai presus de restul ,doar un procent infim din ADN-ul nostru ne diferentiaza! Si asta creeaza "starea in care ne aflam".

De la: IPU, la data 2010-05-08 01:11:42

De la: IPU, la data 2010-05-08 00:59:38Prietenii mei vor gasi "desenele "explicative in 'pozele mele'

VIORILE COSMOSULUI - STRINGURI SI SUPRESTRINGURI

�String theory is a part of 21st-century physics that fell by chance into the 20th century�
(Teoria stringurilor este o parte a fizicii secolului 21 care, din �nt�mplare, a aparut �n secolul 20)
Edward Witten, Institutul pentru Sudii Avansate, Princeton
�Gravitatia trebuie sa fie produsa de un agent care sa actioneze constant, conform cu anumite legi; dar ca acest agent este unul material sau unul imaterial, acest lucru l-am lasat consideratiei cititorilor mei.� De fapt, cred ca se poate spune ca aceste r�nduri din scrisoarea adresata de catre Isaac Newton catre Richard Bentley, la 25 februarie 1693, premerg cu peste trei secole fizica secolului 21. In continuare aveti �ntregul text care se �ncheie cu fraza de mai sus.
�Este de neconceput ca materia bruta ne�nsufletita sa poata, fara medierea a ceva, care nu este material, sa actioneze si sa aiba efect asupra unei alte parti de materie fara contact reciproc, asa cum trebuie sa se �nt�mple daca gravitatia, �n sensul lui Epicur, este sa fie esentiala si inerenta ei (n.n. materiei). Iar acesta este unul din motivele pentru care nu am dorit sa-mi atribuiti mie gravitatia �nnascuta. Ca gravitatia ar trebui sa fie �nnascuta, inerenta si esentiala materiei, astfel �nc�t un corp sa poata actiona asupra altuia la distanta, prin vid, fara medierea a nimic altceva, cu si prin care actiunea si forta sa poata fi transmise de la unul la altul, este pentru mine o mare absurditate si cred ca nici un om care �n probleme filosofice (n.n. de fapt, stiintifice, �n sensul �n care fizica era numita �n acea vreme �filozofie naturala�) are o capacitate de g�ndire competenta, nu poate sa cada �n asa ceva. Gravitatia trebuie sa fie produsa de un agent care sa actioneze constant, conform cu anumite legi; dar ca acest agent este unul material sau unul imaterial, acest lucru l-am lasat consideratiei cititorilor mei.�
Lui Newton �i datoram ceea ce �n limbajul de astazi al Fizicii poate fi numita prima unificare: el a aratat ca aceleasi legi guverneaza fenomenele terestre si cele cosmice. Pentru a realiza asa ceva, a avut nevoie de o matematica speciala, pe care nu o avea la �ndem�na, asa ca a inventat-o (calculul fluxiunilor sau, cum �i spunem noi, calculul diferential. Primele idei le-a avut �n anii 1665-67, dar cartea sa �metoda fluxiunilor� a fost terminata �n 1671, cu doi ani �naintea celei a lui Leibniz asupra aceluiasi subiect, si publicata �n 1736). Punctul central al fizicii sale a fost gravitatia. Insatisfactia de a avea de a face cu o forta care ar trebui sa se propage fara existenta unui mediu propriu a trebuit sa astepte peste 250 de ani pentru a-si gasi o solutie: Relativitatea Generala a lui Einstein. Care, dupa ce aratase prin Relativitatea Speciala ca exista o legatura �ntre spatiu si timp, prin Relativitatea Generala arata mai �nt�i ca gravitatia este indistinctibila de acceleratie, iar apoi ca exista o legatura �ntre gravitatie si geometrie. Daca Newton aratase ce face gravitatia, dar nu cum actioneaza ea, Einstein o face: prin �ndoirea spatiu-timpului! Asa cum spune Brian Greene �n best-sellerul sau �Universul Elegant�, Einstein rezolva astfel doua dintre cele trei mari conflicte care au generat nasterea Fizicii moderne. Primul este cel �ntre legile newtoniene ale mecanicii si cele ale electromagnetismului lui Maxwell, rezolvat prin formularea Relativitatii Speciale; cel de al doilea este generat de �nsasi noua teorie: este conflictul �ntre viteza luminii ca viteza-limita �n Univers si aparenta propagare instantanee a gravitatiei. Solutia este din nou una radicala (tipic pentru Einstein!): spatiul si timpul nu doar ca sunt influentate de starea de miscare a observatorului, dar, mai mult, ele se pot deforma, se pot �ndoi drept consecinta a prezentei materiei si energiei. Spatiul si timpul �nceteaza, prin Relativitatea Generala, sa mai fie �terenurile pasive� pe care se �joaca� viata Universului. Ele devin �jucatori�, implicati efectiv �n desfasurarea oricaror evenimente. Dar lucrurile nu s-au oprit aici, pentru ca imediat s-a declansat al treilea conflict, cel mai profund de p�na acum: conceptele de spatiu si timp, redefinite de Relativitatea Generala, nu se �potrivesc� cu cele din Mecanica Cuantica. Cele doua teorii sunt incompatibile. Daca avem de studiat un anumit sistem, cele doua nu pot functiona, nu pot fi folosite �n acelasi timp. Legile si metodele lor se aplica fie la sisteme microscopice/subatomice (mecanica cuantica), fie la scara marilor structuri si suprastructuri cosmice (relativitatea generala). Nu pot fi �transferate� dintr-un domeniu �n altul. Si totusi exista situatii, sau cel putin se pot imagina, c�nd, de exemplu, chiar la scara cosmica este nevoie de mecanica cuantica (cum ar fi situatia �n care o gaura neagra �se pregateste� de disparitie si ajunge la dimensiuni microscopice). Prima �ncercare efectiva de reconciliere are loc de abia la sf�rsitul secolului 20, prin ceea ce se numeste Teoria Stringurilor. �n dosarul Stiinta si Tehnica al lunii acesteia va oferim o scurta prezentare a acestei noi �ncercari de �ntelegere si explicare a lumii. (Cu observatia ca am preferat termenii �ncetateniti de stringuri si superstringuri, adaptati la limba rom�na �n locul termenilor �corzi� sau �supercorzi�.)
Sa parcurgem �nsa mai �nt�i scurta istorie a dimensiunilor suplimentare ale Universului nostru si a ideii stringurilor. Istoria este relativ scurta pentru ca, de fapt, este vorba de numai... ???????

Este o teorie interesanta" de compromis! Oamenii de stiinta in urma 'analizei' multidmenisonale'[accceptind mai mult de 3 dimensiuni] au emis teoria respectiva, pasul spre "neant 'fiind" expresiv "ca la nceputul secolului cind nu se stia exact ca exista'atomul'!

Kosty.Prietenii la nevoie se cunosc! Nimeni nu este mai presus de restul ,doar un procent infim din ADN-ul nostru ne diferentiaza! Si asta creeaza "starea in care ne aflam".

Constituen�i fundamentali ai Universului, particulele identificate de fizicieni p�n� �n prezent ca apar�in�nd Modelului Standard � electroni, neutrini, quarcuri �.a.m.d. - reprezint� un veritabil alfabet al materiei. Asemenea literelor � omoloagele lingvistice ale particulelor elementare � aceste elemente fundamentale reprezint� cele mai mici componente ale materiei identificate cu mijloacele pe care le posed� �tiin�a ast�zi. Conform celor observate p�n� �n prezent, se pare c� nu exist� o substructur� sau ni�te sub-particule care s� intre �n componen�a acestor constituen�i fundamentali.
Teoria stringurilor (teoria sforilor, dup� cum mai este numit�) sus�ine �ns� contrariul. Potrivit acestei teorii, dac� am avea la dispozi�ie o tehnologie care s� ne permit� s� vizualiz�m materia la un ordin de magnitudine mult inferior celui observabil cu instrumentele actuale, am constata c� aceste particule fundamentale nu sunt punctiforme, a�a cum le descrie �tiin�a ast�zi, ci sunt constituite din minuscule bucle unidimensionale. Autorii �i adep�ii acestei teorii descriu stringurile (sau corzile, sforile etc.) ca pe ni�te filamente minuscule care vibreaz� sau oscileaz� �ntr-o singur� dimensiune.
Figura de mai jos ilustreaz� ideea principal� a teoriei stringurilor, plec�nd de la un m�r �i p�trunz�nd la sc�ri succesiv mai mici �n structura intern� a acestuia �i a constituen�ilor s�i.
La ce ajut� teoria stringurilor?
De�i nicidecum evident, simpla �nlocuire a particulei elementare de tip punctiform cu stringuri rezolv� o incompatibilitate major� a fizicii moderne, cea dintre mecanica cuantic� �i teoria general� a relativit��ii (teorii incompatibile �n forma lor actual�). Teoria stringurilor dezleag� astfel nodul gordian al fizicii teoretice contemporane. Aceasta este o realizare extraordinar�, dar reprezint� doar unul din motivele pentru care teoria stringurilor s-a bucurat de un succes imens.
Einstein �i teoria unificat� a c�mpului
�n anii �n care Einstein uimea comunitatea �tiin�ific� cu teoria relativit��ii, for�ele nucleare tare �i slab� nu fuseser� �nc� descoperite, iar cele dou� for�e fundamentale cunoscute pe atunci, gravita�ia �i electromagnetismul, p�reau imposibil de descris �n cadrul unei teorii unice. Einstein credea cu t�rie �n faptul c� natura poate fi descris� �n integralitatea sa pe baza unei teorii care s� demonstreze faptul c� aceste dou� for�e nu sunt dec�t manifest�ri diferite ale aceluia�i principiu fundamental unificator. Celebrul fizician a pornit �ntr-o c�utare ce avea s� dureze 30 de ani a unei a�a-zise teorii unificate a c�mpului. A fost cauza pentru care s-a izolat de comunitatea fizicienilor mai tineri care erau fascina�i pe atunci de progresele �nregistrate �n zona mecanicii cuantice.
De�i f�r� succes �i singur la vremea respectiv� �n ini�iativa sa de a g�si o teorie care s� descrie unitar Universul, timpul a dovedit c� �ntreprinderea lui Einstein a venit prea devreme. Ca de multe alte ori, Einstein fusese cu mult �naintea timpului s�u. Dup� mai bine de o jum�tate de secol, visul g�sirii unei teorii unificate a devenit principala preocupare a fizicii teoretice. Iar o mare parte a comunit��ii matematicienilor �i fizicienilor consider� c� teoria stringurilor este cel mai bun candidat �n aceast� competi�ie. Plec�nd de la principiul c� la un nivel microscopic fundamental totul este format din corzi vibrante, teoria stringurilor ofer� o platform� care reu�e�te s� descrie la nivel teoretic toate for�ele �i particulele fundamentale ale fizicii moderne.
Particulele - manifest�ri ale vibra�iei stringurilor
Teoria stringurilor introduce ideea c� toate propriet��ile particulelor observabile care fac parte din ceea ce numim actualmente Modelul Standard (�i e vorba at�t despre particulele fundamentale, c�t �i despre particulele for�� asociate cu cele patru for�e fundamentale � electromagnetismul, gravita�ia, for�ele nucleare tare �i slab�), propriet��i precum masele �i sarcinile lor electrice diferite, sunt rezultatul diverselor moduri �n care un string poate s� vibreze. Asemenea corzilor unui violoncel sau ale unui pian, care au frecven�e de rezonan�� specifice � pe care urechea uman� le percepe ca note muzicale diferite � la fel putem privi corzile din teoria stringurilor. Numai c�, �n loc s� dea na�tere diverselor note muzicale, fiecare dintre caracteristicile particulelor elementare ale Modelului Standard sunt determinate de �abloanele de oscila�ie ale unor a�a-zise stringuri. Electronul �i datoreaz� propriet��ile unui anume tip de vibra�ie a stringurilor, quarcul-up unui alt model de oscila�ie, �.a.m.d.
Departe de a fi o colec�ie de date experimentale haotice, propriet��ile particulelor, a�a cum reies ele din teoria stringurilor, sunt manifest�ri ale acelora�i caracteristici fizice: vibra�iile sau oscila�iile unor corzi (denumite �i bucle sau stringuri) � constituen�i unidimensionali fundamentali ai materiei. Ideea se aplic� �i particulelor-for��, astfel c� totul, materie sau for��, devine interpretabil prin prisma oscila�iei acestor corzi, altfel spus a �notelor muzicale� pe care ele le produc.
Sunt to�i fizicienii ferici�i cu teoria stringurilor?
De�i teoria stringurilor pare a fi salutar� din perspectiva unific�rii celor dou� teorii fundamentale, mecanica cuantic� �i teoria general� a relativit��ii, aceast� teorie nu este �nc� �mbr��i�at� de majoritatea fizicienilor. Principalul argument �mpotriva acesteia este imposibilitatea efectu�rii de experimente care s� arate c� teoria are baze reale. De�i o frumoas� construc�ie matematic�, �n acest moment istorie nu sunt posibile m�sur�tori la o scar� at�t de mic� precum cea la care ar putea fi observabile stringurile. A�adar, mul�i fizicieni privesc teoria stringurilor ca pe o simpl� teorie, iar nu ca pe o descriere a realit��ii.
Articol inspirat de programul PBS NOVA "The elegant universe".

Kosty.Prietenii la nevoie se cunosc! Nimeni nu este mai presus de restul ,doar un procent infim din ADN-ul nostru ne diferentiaza! Si asta creeaza "starea in care ne aflam".

De la: IPU, la data 2010-05-08 01:32:25

Constituen�i fundamentali ai Universului, particulele identificate de fizicieni p�n� �n prezent ca apar�in�nd Modelului Standard � electroni, neutrini, quarcuri �.a.m.d. - reprezint� un veritabil alfabet al materiei. Asemenea literelor � omoloagele lingvistice ale particulelor elementare � aceste elemente fundamentale reprezint� cele mai mici componente ale materiei identificate cu mijloacele pe care le posed� �tiin�a ast�zi. Conform celor observate p�n� �n prezent, se pare c� nu exist� o substructur� sau ni�te sub-particule care s� intre �n componen�a acestor constituen�i fundamentali.
Teoria stringurilor (teoria sforilor, dup� cum mai este numit�) sus�ine �ns� contrariul. Potrivit acestei teorii, dac� am avea la dispozi�ie o tehnologie care s� ne permit� s� vizualiz�m materia la un ordin de magnitudine mult inferior celui observabil cu instrumentele actuale, am constata c� aceste particule fundamentale nu sunt punctiforme, a�a cum le descrie �tiin�a ast�zi, ci sunt constituite din minuscule bucle unidimensionale. Autorii �i adep�ii acestei teorii descriu stringurile (sau corzile, sforile etc.) ca pe ni�te filamente minuscule care vibreaz� sau oscileaz� �ntr-o singur� dimensiune.
Figura de mai jos ilustreaz� ideea principal� a teoriei stringurilor, plec�nd de la un m�r �i p�trunz�nd la sc�ri succesiv mai mici �n structura intern� a acestuia �i a constituen�ilor s�i.
La ce ajut� teoria stringurilor?
De�i nicidecum evident, simpla �nlocuire a particulei elementare de tip punctiform cu stringuri rezolv� o incompatibilitate major� a fizicii moderne, cea dintre mecanica cuantic� �i teoria general� a relativit��ii (teorii incompatibile �n forma lor actual�). Teoria stringurilor dezleag� astfel nodul gordian al fizicii teoretice contemporane. Aceasta este o realizare extraordinar�, dar reprezint� doar unul din motivele pentru care teoria stringurilor s-a bucurat de un succes imens.
Einstein �i teoria unificat� a c�mpului
�n anii �n care Einstein uimea comunitatea �tiin�ific� cu teoria relativit��ii, for�ele nucleare tare �i slab� nu fuseser� �nc� descoperite, iar cele dou� for�e fundamentale cunoscute pe atunci, gravita�ia �i electromagnetismul, p�reau imposibil de descris �n cadrul unei teorii unice. Einstein credea cu t�rie �n faptul c� natura poate fi descris� �n integralitatea sa pe baza unei teorii care s� demonstreze faptul c� aceste dou� for�e nu sunt dec�t manifest�ri diferite ale aceluia�i principiu fundamental unificator. Celebrul fizician a pornit �ntr-o c�utare ce avea s� dureze 30 de ani a unei a�a-zise teorii unificate a c�mpului. A fost cauza pentru care s-a izolat de comunitatea fizicienilor mai tineri care erau fascina�i pe atunci de progresele �nregistrate �n zona mecanicii cuantice.
De�i f�r� succes �i singur la vremea respectiv� �n ini�iativa sa de a g�si o teorie care s� descrie unitar Universul, timpul a dovedit c� �ntreprinderea lui Einstein a venit prea devreme. Ca de multe alte ori, Einstein fusese cu mult �naintea timpului s�u. Dup� mai bine de o jum�tate de secol, visul g�sirii unei teorii unificate a devenit principala preocupare a fizicii teoretice. Iar o mare parte a comunit��ii matematicienilor �i fizicienilor consider� c� teoria stringurilor este cel mai bun candidat �n aceast� competi�ie. Plec�nd de la principiul c� la un nivel microscopic fundamental totul este format din corzi vibrante, teoria stringurilor ofer� o platform� care reu�e�te s� descrie la nivel teoretic toate for�ele �i particulele fundamentale ale fizicii moderne.
Particulele - manifest�ri ale vibra�iei stringurilor
Teoria stringurilor introduce ideea c� toate propriet��ile particulelor observabile care fac parte din ceea ce numim actualmente Modelul Standard (�i e vorba at�t despre particulele fundamentale, c�t �i despre particulele for�� asociate cu cele patru for�e fundamentale � electromagnetismul, gravita�ia, for�ele nucleare tare �i slab�), propriet��i precum masele �i sarcinile lor electrice diferite, sunt rezultatul diverselor moduri �n care un string poate s� vibreze. Asemenea corzilor unui violoncel sau ale unui pian, care au frecven�e de rezonan�� specifice � pe care urechea uman� le percepe ca note muzicale diferite � la fel putem privi corzile din teoria stringurilor. Numai c�, �n loc s� dea na�tere diverselor note muzicale, fiecare dintre caracteristicile particulelor elementare ale Modelului Standard sunt determinate de �abloanele de oscila�ie ale unor a�a-zise stringuri. Electronul �i datoreaz� propriet��ile unui anume tip de vibra�ie a stringurilor, quarcul-up unui alt model de oscila�ie, �.a.m.d.
Departe de a fi o colec�ie de date experimentale haotice, propriet��ile particulelor, a�a cum reies ele din teoria stringurilor, sunt manifest�ri ale acelora�i caracteristici fizice: vibra�iile sau oscila�iile unor corzi (denumite �i bucle sau stringuri) � constituen�i unidimensionali fundamentali ai materiei. Ideea se aplic� �i particulelor-for��, astfel c� totul, materie sau for��, devine interpretabil prin prisma oscila�iei acestor corzi, altfel spus a �notelor muzicale� pe care ele le produc.
Sunt to�i fizicienii ferici�i cu teoria stringurilor?
De�i teoria stringurilor pare a fi salutar� din perspectiva unific�rii celor dou� teorii fundamentale, mecanica cuantic� �i teoria general� a relativit��ii, aceast� teorie nu este �nc� �mbr��i�at� de majoritatea fizicienilor. Principalul argument �mpotriva acesteia este imposibilitatea efectu�rii de experimente care s� arate c� teoria are baze reale. De�i o frumoas� construc�ie matematic�, �n acest moment istorie nu sunt posibile m�sur�tori la o scar� at�t de mic� precum cea la care ar putea fi observabile stringurile. A�adar, mul�i fizicieni privesc teoria stringurilor ca pe o simpl� teorie, iar nu ca pe o descriere a realit��ii.
Articol inspirat de programul PBS NOVA "The elegant universe".

Postarea articolelor de mai sus 'nu ma fac mai inteligent", [dar, postarea lor ,unde am gasit-o] ma incita la a deschide un subiect interesant despre univers,nasterea lui si 'existenta' noastra efemera ,explicatia cit de cit 'stiintifica despre :de unde venim unde ne indreptam si cine suntem,ordinea fiind aleatorie in functie de "perceptie!

Kosty.Prietenii la nevoie se cunosc! Nimeni nu este mai presus de restul ,doar un procent infim din ADN-ul nostru ne diferentiaza! Si asta creeaza "starea in care ne aflam".

De la: IPU, la data 2010-05-08 01:38:25

De la: IPU, la data 2010-05-08 01:32:25

Constituen�i fundamentali ai Universului, particulele identificate de fizicieni p�n� �n prezent ca apar�in�nd Modelului Standard � electroni, neutrini, quarcuri �.a.m.d. - reprezint� un veritabil alfabet al materiei. Asemenea literelor � omoloagele lingvistice ale particulelor elementare � aceste elemente fundamentale reprezint� cele mai mici componente ale materiei identificate cu mijloacele pe care le posed� �tiin�a ast�zi. Conform celor observate p�n� �n prezent, se pare c� nu exist� o substructur� sau ni�te sub-particule care s� intre �n componen�a acestor constituen�i fundamentali.
Teoria stringurilor (teoria sforilor, dup� cum mai este numit�) sus�ine �ns� contrariul. Potrivit acestei teorii, dac� am avea la dispozi�ie o tehnologie care s� ne permit� s� vizualiz�m materia la un ordin de magnitudine mult inferior celui observabil cu instrumentele actuale, am constata c� aceste particule fundamentale nu sunt punctiforme, a�a cum le descrie �tiin�a ast�zi, ci sunt constituite din minuscule bucle unidimensionale. Autorii �i adep�ii acestei teorii descriu stringurile (sau corzile, sforile etc.) ca pe ni�te filamente minuscule care vibreaz� sau oscileaz� �ntr-o singur� dimensiune.
Figura de mai jos ilustreaz� ideea principal� a teoriei stringurilor, plec�nd de la un m�r �i p�trunz�nd la sc�ri succesiv mai mici �n structura intern� a acestuia �i a constituen�ilor s�i.
La ce ajut� teoria stringurilor?
De�i nicidecum evident, simpla �nlocuire a particulei elementare de tip punctiform cu stringuri rezolv� o incompatibilitate major� a fizicii moderne, cea dintre mecanica cuantic� �i teoria general� a relativit��ii (teorii incompatibile �n forma lor actual�). Teoria stringurilor dezleag� astfel nodul gordian al fizicii teoretice contemporane. Aceasta este o realizare extraordinar�, dar reprezint� doar unul din motivele pentru care teoria stringurilor s-a bucurat de un succes imens.
Einstein �i teoria unificat� a c�mpului
�n anii �n care Einstein uimea comunitatea �tiin�ific� cu teoria relativit��ii, for�ele nucleare tare �i slab� nu fuseser� �nc� descoperite, iar cele dou� for�e fundamentale cunoscute pe atunci, gravita�ia �i electromagnetismul, p�reau imposibil de descris �n cadrul unei teorii unice. Einstein credea cu t�rie �n faptul c� natura poate fi descris� �n integralitatea sa pe baza unei teorii care s� demonstreze faptul c� aceste dou� for�e nu sunt dec�t manifest�ri diferite ale aceluia�i principiu fundamental unificator. Celebrul fizician a pornit �ntr-o c�utare ce avea s� dureze 30 de ani a unei a�a-zise teorii unificate a c�mpului. A fost cauza pentru care s-a izolat de comunitatea fizicienilor mai tineri care erau fascina�i pe atunci de progresele �nregistrate �n zona mecanicii cuantice.
De�i f�r� succes �i singur la vremea respectiv� �n ini�iativa sa de a g�si o teorie care s� descrie unitar Universul, timpul a dovedit c� �ntreprinderea lui Einstein a venit prea devreme. Ca de multe alte ori, Einstein fusese cu mult �naintea timpului s�u. Dup� mai bine de o jum�tate de secol, visul g�sirii unei teorii unificate a devenit principala preocupare a fizicii teoretice. Iar o mare parte a comunit��ii matematicienilor �i fizicienilor consider� c� teoria stringurilor este cel mai bun candidat �n aceast� competi�ie. Plec�nd de la principiul c� la un nivel microscopic fundamental totul este format din corzi vibrante, teoria stringurilor ofer� o platform� care reu�e�te s� descrie la nivel teoretic toate for�ele �i particulele fundamentale ale fizicii moderne.
Particulele - manifest�ri ale vibra�iei stringurilor
Teoria stringurilor introduce ideea c� toate propriet��ile particulelor observabile care fac parte din ceea ce numim actualmente Modelul Standard (�i e vorba at�t despre particulele fundamentale, c�t �i despre particulele for�� asociate cu cele patru for�e fundamentale � electromagnetismul, gravita�ia, for�ele nucleare tare �i slab�), propriet��i precum masele �i sarcinile lor electrice diferite, sunt rezultatul diverselor moduri �n care un string poate s� vibreze. Asemenea corzilor unui violoncel sau ale unui pian, care au frecven�e de rezonan�� specifice � pe care urechea uman� le percepe ca note muzicale diferite � la fel putem privi corzile din teoria stringurilor. Numai c�, �n loc s� dea na�tere diverselor note muzicale, fiecare dintre caracteristicile particulelor elementare ale Modelului Standard sunt determinate de �abloanele de oscila�ie ale unor a�a-zise stringuri. Electronul �i datoreaz� propriet��ile unui anume tip de vibra�ie a stringurilor, quarcul-up unui alt model de oscila�ie, �.a.m.d.
Departe de a fi o colec�ie de date experimentale haotice, propriet��ile particulelor, a�a cum reies ele din teoria stringurilor, sunt manifest�ri ale acelora�i caracteristici fizice: vibra�iile sau oscila�iile unor corzi (denumite �i bucle sau stringuri) � constituen�i unidimensionali fundamentali ai materiei. Ideea se aplic� �i particulelor-for��, astfel c� totul, materie sau for��, devine interpretabil prin prisma oscila�iei acestor corzi, altfel spus a �notelor muzicale� pe care ele le produc.
Sunt to�i fizicienii ferici�i cu teoria stringurilor?
De�i teoria stringurilor pare a fi salutar� din perspectiva unific�rii celor dou� teorii fundamentale, mecanica cuantic� �i teoria general� a relativit��ii, aceast� teorie nu este �nc� �mbr��i�at� de majoritatea fizicienilor. Principalul argument �mpotriva acesteia este imposibilitatea efectu�rii de experimente care s� arate c� teoria are baze reale. De�i o frumoas� construc�ie matematic�, �n acest moment istorie nu sunt posibile m�sur�tori la o scar� at�t de mic� precum cea la care ar putea fi observabile stringurile. A�adar, mul�i fizicieni privesc teoria stringurilor ca pe o simpl� teorie, iar nu ca pe o descriere a realit��ii.
Articol inspirat de programul PBS NOVA "The elegant universe".

Postarea articolelor de mai sus 'nu ma fac mai inteligent", [dar, postarea lor ,unde am gasit-o] ma incita la a deschide un subiect interesant despre univers,nasterea lui si 'existenta' noastra efemera ,explicatia cit de cit 'stiintifica despre :de unde venim unde ne indreptam si cine suntem,ordinea fiind aleatorie in functie de "perceptie!

Desi nu am inca un avatar (din motive tehnice), care sa te duca la descoperirea ca sunt "norinmunti' sau "dordedor", stii ca odata chiar te-am rugat sa deschizi acest topic. Vreau sa precizez ca indiferent cine citeste tot ce ne-ai dezvaluit pana acum, ca indiferent cat de limitati suntem in a completa ceva din imaginatia proprie, pe tine te face mai inteligent pentru ca iti pui intrebari care nu sunt la indemana oricui. Ca sa vin cu copletari la gandirea atator oameni de stiinta, pentru mine e un hazard. Mai e ceva! Nu cred ca multi vor citi tot discurdul fragmentat pentru a interveni cu idei proprii. Eu una, incep sa reflectez si in momentul cand, chiar voi fi in stare sa vin cu completari, o voi face in modul cel mai serios, dar deocamdata iti doresc succes in a gasi interlocutori.

Nimic nu-i imposibil pana nu devine imposibil! Gresim ca sa avem ce sa iertam!

...IPU-le..observ c� te intereseaz� �i-mi postezi de fiecare dat� lungi texte adunate de prin diferite site-uri, ok.

...hai s�-ncep prin a�i pune o �ntrebare simpl�, la care doresc un r�spuns sincer din partea ta.

Q: materializ�rile fantomatice percepute de c�tre individul uman, sunt reale?

De la: mytcor, la data 2010-05-14 16:30:06...IPU-le..observ c� te intereseaz� �i-mi postezi de fiecare dat� lungi texte adunate de prin diferite site-uri, ok.

...hai s�-ncep prin a�i pune o �ntrebare simpl�, la care doresc un r�spuns sincer din partea ta.

Q: materializ�rile fantomatice percepute de c�tre individul uman, sunt reale?

Chiar daca nu sint ip...iti raspund eu. Unele sint independente de observator. Unele sint materializate de observator si nu realizeaza asta. Altele sint halucinatii. Nu sint reale. Adica nu le vad si altii. Sau nu sint pe aceeasi frecventa cu altii. ca in undele electro....
Multamit, ?
Eu nu am vazut niciodata asa ceva.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: nastasemihail, la data 2010-05-15 05:33:49

De la: mytcor, la data 2010-05-14 16:30:06...IPU-le..observ c� te intereseaz� �i-mi postezi de fiecare dat� lungi texte adunate de prin diferite site-uri, ok.

...hai s�-ncep prin a�i pune o �ntrebare simpl�, la care doresc un r�spuns sincer din partea ta.

Q: materializ�rile fantomatice percepute de c�tre individul uman, sunt reale?

Chiar daca nu sint ip...iti raspund eu. Unele sint independente de observator. Unele sint materializate de observator si nu realizeaza asta. Altele sint halucinatii. Nu sint reale. Adica nu le vad si altii. Sau nu sint pe aceeasi frecventa cu altii. ca in undele electro....
Multamit, ?
Eu nu am vazut niciodata asa ceva.

Nici eu nu am vazut desi mi s-a parut odata ca am simtit numai, dar as dori sa vad "cu proprii-mi ochi""

Nimic nu-i imposibil pana nu devine imposibil! Gresim ca sa avem ce sa iertam!

Eu nu-mi doresc sa vad, fiindca atunci stiu ca e ceva in neregula cu mine. Deocamdata sintem reglati pe aceasta realitate. Asta nu inseamna ca si acele viziuni nu exista. dar in astral.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: nastasemihail, la data 2010-05-15 06:12:23Eu nu-mi doresc sa vad, fiindca atunci stiu ca e ceva in neregula cu mine. Deocamdata sintem reglati pe aceasta realitate. Asta nu inseamna ca si acele viziuni nu exista. dar in astral.

Buna dimineata Leule! Eu nu am scris ca ti-ai dori sa vezi dumneata ci eu pentru ca, vezi, ma apropii de clipa suprema si as vrea sa ma dereglez putin ca sa vad viziunile!

Nimic nu-i imposibil pana nu devine imposibil! Gresim ca sa avem ce sa iertam!

De la: mytcor, la data 2010-05-14 16:30:06...IPU-le..observ c� te intereseaz� �i-mi postezi de fiecare dat� lungi texte adunate de prin diferite site-uri, ok.

...hai s�-ncep prin a�i pune o �ntrebare simpl�, la care doresc un r�spuns sincer din partea ta.

Q: materializ�rile fantomatice percepute de c�tre individul uman, sunt reale?

Dupa parerea mea "materializare", nu stiu daca e potrivit termenul potrivit.
Conform teoriei" adunate de pe diferite siite -uri' ,sincer ,am zis intotdeauna ca sa am parte si eu [adica sa vad asa ceva], si ,atunci ,mi s-ar confirma ca exista mai multe dimensiuni, mai multe universuri care sunt ,sau se leaga intre ele intimplator ,sau prin accidente "cuantice" ,naturale sau produse artificial.E clar, ca daca o "fantoma poate sa se "materializeze", in dimensiunea noastra ,trecerea in dimensiunea noastra este produsa artificial,manevra fiind premeditata.
Fizicienii dealungul timpului , au emis fel de fel de teorii privind existenta universului,nasterea , dimensiunile, viteza, directia in care se indrepta, ,si moartea lui in final,nereusind sa-si dea raspunsuri sigure ,dar, aflind unele lucruri"care i-a luminat",asta ducind la o teorie noua acceptata din ce in ce mai mult in comunitatea stiintifica.Geometria euclidiana,mecanica lui Newton,si alte legi vor fi fiind de mult depasite cind se va dovedi ca facem parte dintr-un multivers extrem de bine organizat neguvernat de legi browniene.
Sunt sigur ca totul in jur de la cea mai mica particula [nedescoperita inca],pina la aglomerarile[clustrele] de galaxii,vibreaza cu o frecventa anume,fiecare 'interpretind intr-un concert urias'partitura' dupa care a fost programat, Dirijorul fiind ceva mai presus de intelegerea noastra.
Cred ca am raspuns la intrebarea ta simpla ,dealtfel ,sincer, si nu cred ca ai vrut sa-mi probezi inteligenta sau sinceritatea mea , ci doar a fost 'o figura de stil' pentru a mai destinde atrmosfera de pe forum.
Ma astept cu 'contributii la acest topic, si chiar ,si cu mici glumite acceptate dealtfel, poate ne raspundem unor intrebari ce ne macina.
Oricum exemplul cu 'fantoma materializata" a fost relevant.' privind subiectul topicului lasind la o parte celelalte.
Daca pot sa mai raspund si la alta intrebare sunt aici ce-i drept rar, o perioada,o fac cu mare placere!

Kosty.Prietenii la nevoie se cunosc! Nimeni nu este mai presus de restul ,doar un procent infim din ADN-ul nostru ne diferentiaza! Si asta creeaza "starea in care ne aflam".

R�spunsurile voastre m� nemul�umesc !...

IPU-le, unul simplu �i scurt :

-DA
-NU

ok ?..

De la: mytcor, la data 2010-05-17 22:03:33R�spunsurile voastre m� nemul�umesc !...

IPU-le, unul simplu �i scurt :

-DA
-NU

ok ?..

E prea simplu.
Iar un raspuns negativ sau pozitiv ma nemultumeste pe mine!

Kosty.Prietenii la nevoie se cunosc! Nimeni nu este mai presus de restul ,doar un procent infim din ADN-ul nostru ne diferentiaza! Si asta creeaza "starea in care ne aflam".

De la: IPU, la data 2010-05-17 22:11:16

De la: mytcor, la data 2010-05-17 22:03:33R�spunsurile voastre m� nemul�umesc !...

IPU-le, unul simplu �i scurt :

-DA
-NU

ok ?..

E prea simplu.
Iar un raspuns negativ sau pozitiv ma nemultumeste pe mine!

...ok 1...atunci pun stop aici, dialogului !...sinceritatea-i mai presus de orice cunoa�tere.

De la: mytcor, la data 2010-05-17 22:16:15

De la: IPU, la data 2010-05-17 22:11:16

De la: mytcor, la data 2010-05-17 22:03:33R�spunsurile voastre m� nemul�umesc !...

IPU-le, unul simplu �i scurt :

-DA
-NU

ok ?..

E prea simplu.
Iar un raspuns negativ sau pozitiv ma nemultumeste pe mine!

...ok 1...atunci pun stop aici, dialogului !...sinceritatea-i mai presus de orice cunoa�te.

Nici nu cred ca ai vrut sa ma aduci aproape de opris!

Kosty.Prietenii la nevoie se cunosc! Nimeni nu este mai presus de restul ,doar un procent infim din ADN-ul nostru ne diferentiaza! Si asta creeaza "starea in care ne aflam".

De la: IPU, la data 2010-05-17 22:11:16

De la: mytcor, la data 2010-05-17 22:03:33R�spunsurile voastre m� nemul�umesc !...

IPU-le, unul simplu �i scurt :

-DA
-NU

ok ?..

E prea simplu.
Iar un raspuns negativ sau pozitiv ma nemultumeste pe mine!

Buna seara IPU! Eu nu vreau un "da" sau un "nu" categoric ci imbracat in niste expresii pe care sa le inteleg si la urma sa trag singura concluzia! De cand citesc aceste teorii m-a cam luat durerea de cap si am senzatia ca fac si amigdalita dar tot nu ma las! Trebuie sa ajungem la concluzia finala care sa-i surprinda si pe cercetatori!. Noapte buna si nu mi-o lua in nume de rau ca pe celalat topic ai scris chiar tu ca se pot face si "glumite".

Nimic nu-i imposibil pana nu devine imposibil! Gresim ca sa avem ce sa iertam!

De la: IPU, la data 2010-05-17 22:18:13

De la: mytcor, la data 2010-05-17 22:16:15

De la: IPU, la data 2010-05-17 22:11:16

De la: mytcor, la data 2010-05-17 22:03:33R�spunsurile voastre m� nemul�umesc !...

IPU-le, unul simplu �i scurt :

-DA
-NU

ok ?..

E prea simplu.
Iar un raspuns negativ sau pozitiv ma nemultumeste pe mine!

...ok 1...atunci pun stop aici, dialogului !...sinceritatea-i mai presus de orice cunoa�tere.

Nici nu cred ca ai vrut sa ma aduci aproape de opris!

...nu, Opri� bruiaz� ambele domenii , doar at�t �i nimic mai mult !...

toleran�a mea, �n ceea ce-l prive�te, se-ntreapt� c�tre un; ignor diafan.

De la: 9am182131, la data 2010-05-17 22:19:41

De la: IPU, la data 2010-05-17 22:11:16

De la: mytcor, la data 2010-05-17 22:03:33R�spunsurile voastre m� nemul�umesc !...

IPU-le, unul simplu �i scurt :

-DA
-NU

ok ?..

E prea simplu.
Iar un raspuns negativ sau pozitiv ma nemultumeste pe mine!

Buna seara IPU! Eu nu vreau un "da" sau un "nu" categoric ci imbracat in niste expresii pe care sa le inteleg si la urma sa trag singura concluzia! De cand citesc aceste teorii m-a cam luat durerea de cap si am senzatia ca fac si amigdalita dar tot nu ma las! Trebuie sa ajungem la concluzia finala care sa-i surprinda si pe cercetatori!. Noapte buna si nu mi-o lua in nume de rau ca pe celalat topic ai scris chiar tu ca se pot face si "glumite".

Inteleg ce doriti sa" spuneti "doamna.Intentia postarilor mele a fost sa inteleg si eu cu ajutorul si altor forumisti interesati, sau singur teoria asta,si nu sa demonstrez sau sa ma masor cu savantii.
Fiecare interpreteaza ,cu cuvinte cit mai complicate ,cind intelesul e foarte simplu la indemina oricui!
Repet ,nu trebuie "sa imbirligam explicatiile", ci doar sa vorbim simplu asa ca sa inteleaga toata lumea.,ca si cum am fi fata in fata! Unul [indiferent cine] intreaba si celalalt raspunde!
Daca se puneau intrebari ,se putea raspunde.Dar scopul.........E ... scop!
Suprematia ,este indiscutabila!

Am glumit!........

Kosty.Prietenii la nevoie se cunosc! Nimeni nu este mai presus de restul ,doar un procent infim din ADN-ul nostru ne diferentiaza! Si asta creeaza "starea in care ne aflam".

De la: mytcor, la data 2010-05-17 22:26:22

De la: IPU, la data 2010-05-17 22:18:13

De la: mytcor, la data 2010-05-17 22:16:15

De la: IPU, la data 2010-05-17 22:11:16

De la: mytcor, la data 2010-05-17 22:03:33R�spunsurile voastre m� nemul�umesc !...

IPU-le, unul simplu �i scurt :

-DA
-NU

ok ?..

E prea simplu.
Iar un raspuns negativ sau pozitiv ma nemultumeste pe mine!

...ok 1...atunci pun stop aici, dialogului !...sinceritatea-i mai presus de orice cunoa�tere.

Nici nu cred ca ai vrut sa ma aduci aproape de opris!

...nu, Opri� bruiaz� ambele domenii , doar at�t �i nimic mai mult !...

toleran�a mea, �n ceea ce-l prive�te, se-ntreapt� c�tre un; ignor diafan.

Atunci ,scuza-ma!
Mai ma iau si eu citeodata dupa instincte!
Ca deobicei nu prea cred in coiincidente!

Kosty.Prietenii la nevoie se cunosc! Nimeni nu este mai presus de restul ,doar un procent infim din ADN-ul nostru ne diferentiaza! Si asta creeaza "starea in care ne aflam".

De la: IPU, la data 2010-05-17 22:33:24

De la: 9am182131, la data 2010-05-17 22:19:41

De la: IPU, la data 2010-05-17 22:11:16

De la: mytcor, la data 2010-05-17 22:03:33R�spunsurile voastre m� nemul�umesc !...

IPU-le, unul simplu �i scurt :

-DA
-NU

ok ?..

E prea simplu.
Iar un raspuns negativ sau pozitiv ma nemultumeste pe mine!

Buna seara IPU! Eu nu vreau un "da" sau un "nu" categoric ci imbracat in niste expresii pe care sa le inteleg si la urma sa trag singura concluzia! De cand citesc aceste teorii m-a cam luat durerea de cap si am senzatia ca fac si amigdalita dar tot nu ma las! Trebuie sa ajungem la concluzia finala care sa-i surprinda si pe cercetatori!. Noapte buna si nu mi-o lua in nume de rau ca pe celalat topic ai scris chiar tu ca se pot face si "glumite".

Inteleg ce doriti sa" spuneti "doamna.Intentia postarilor mele a fost sa inteleg si eu cu ajutorul si altor forumisti interesati, sau singur teoria asta,si nu sa demonstrez sau sa ma masor cu savantii.
Fiecare interpreteaza ,cu cuvinte cit mai complicate ,cind intelesul e foarte simplu la indemina oricui!
Repet ,nu trebuie "sa imbirligam explicatiile", ci doar sa vorbim simplu asa ca sa inteleaga toata lumea.,ca si cum am fi fata in fata! Unul [indiferent cine] intreaba si celalalt raspunde!
Daca se puneau intrebari ,se putea raspunde.Dar scopul.........E ... scop!
Suprematia ,este indiscutabila!

Am glumit!........

Eu indiferent cum ma exprim (e felul meu de a scrie), subiectul ma intereseaza efectiv dar nu-i dau de capat. O sa urmaresc ce se mai scrie si pana la urma voi gasi si eu ceva care sa para ca o concluzie proprie!

Nimic nu-i imposibil pana nu devine imposibil! Gresim ca sa avem ce sa iertam!

De la: 9am182131, la data 2010-05-17 22:49:41

De la: IPU, la data 2010-05-17 22:33:24

De la: 9am182131, la data 2010-05-17 22:19:41

De la: IPU, la data 2010-05-17 22:11:16

De la: mytcor, la data 2010-05-17 22:03:33R�spunsurile voastre m� nemul�umesc !...

IPU-le, unul simplu �i scurt :

-DA
-NU

ok ?..

E prea simplu.
Iar un raspuns negativ sau pozitiv ma nemultumeste pe mine!

Buna seara IPU! Eu nu vreau un "da" sau un "nu" categoric ci imbracat in niste expresii pe care sa le inteleg si la urma sa trag singura concluzia! De cand citesc aceste teorii m-a cam luat durerea de cap si am senzatia ca fac si amigdalita dar tot nu ma las! Trebuie sa ajungem la concluzia finala care sa-i surprinda si pe cercetatori!. Noapte buna si nu mi-o lua in nume de rau ca pe celalat topic ai scris chiar tu ca se pot face si "glumite".

Inteleg ce doriti sa" spuneti "doamna.Intentia postarilor mele a fost sa inteleg si eu cu ajutorul si altor forumisti interesati, sau singur teoria asta,si nu sa demonstrez sau sa ma masor cu savantii.
Fiecare interpreteaza ,cu cuvinte cit mai complicate ,cind intelesul e foarte simplu la indemina oricui!
Repet ,nu trebuie "sa imbirligam explicatiile", ci doar sa vorbim simplu asa ca sa inteleaga toata lumea.,ca si cum am fi fata in fata! Unul [indiferent cine] intreaba si celalalt raspunde!
Daca se puneau intrebari ,se putea raspunde.Dar scopul.........E ... scop!
Suprematia ,este indiscutabila!

Am glumit!........

Eu indiferent cum ma exprim (e felul meu de a scrie), subiectul ma intereseaza efectiv dar nu-i dau de capat. O sa urmaresc ce se mai scrie si pana la urma voi gasi si eu ceva care sa para ca o concluzie proprie!

Daca vreti ,cind avem timp, putem lua in parte fiecare "articol copiat" despre teoria corzilor si o discutam cu ce a inteles fiecare!
Mie mi se pare fascinanta ,chiar daca nu a fost demonstrata "palpabil" , [deocamdata, e imposibil], ci doar matematic.
In momentul in care unii dau teze de doctorat in fizica pe tema asta ,inseamna ca trebuie luata in calcul.

Kosty.Prietenii la nevoie se cunosc! Nimeni nu este mai presus de restul ,doar un procent infim din ADN-ul nostru ne diferentiaza! Si asta creeaza "starea in care ne aflam".

Daca vreti ,cind avem timp, putem lua in parte fiecare "articol copiat" despre teoria corzilor si o discutam cu ce a inteles fiecare!
Mie mi se pare fascinanta ,chiar daca nu a fost demonstrata "palpabil" , [deocamdata, e imposibil], ci doar matematic.
In momentul in care unii dau teze de doctorat in fizica pe tema asta ,inseamna ca trebuie luata in calcul.


Voi urmari topicul si imi voi cauta si eu alte materiale pentru ca subiectul e mult mai incitant decat sa intru in "Cafenea" si sa intreb ce se mai serveste sau sa port discutii pe alte topicuri numai sa ma aflu in treaba. De acelea m-am cam saturat. Eu acum scriu cate ceva singulara si nu ma intereseaza daca cineva citeste. In momentul cand voi vedea ca incepi discutiile propuse a fi dezbatute pe capitole cred ca va fi mult mai usor.

Nimic nu-i imposibil pana nu devine imposibil! Gresim ca sa avem ce sa iertam!

De la: 9am182131, la data 2010-05-17 23:11:45Daca vreti ,cind avem timp, putem lua in parte fiecare "articol copiat" despre teoria corzilor si o discutam cu ce a inteles fiecare!
Mie mi se pare fascinanta ,chiar daca nu a fost demonstrata "palpabil" , [deocamdata, e imposibil], ci doar matematic.
In momentul in care unii dau teze de doctorat in fizica pe tema asta ,inseamna ca trebuie luata in calcul.


Voi urmari topicul si imi voi cauta si eu alte materiale pentru ca subiectul e mult mai incitant decat sa intru in "Cafenea" si sa intreb ce se mai serveste sau sa port discutii pe alte topicuri numai sa ma aflu in treaba. De acelea m-am cam saturat. Eu acum scriu cate ceva singulara si nu ma intereseaza daca cineva citeste. In momentul cand voi vedea ca incepi discutiile propuse a fi dezbatute pe capitole cred ca va fi mult mai usor.

OK!
Lasati-mi timp,si voi aborda subiectul asa cum 'am zis",dar fiind avid de informatie las topicul si ma uit pe tvr1 pentru ca e o emisiune interesanta despre stiinta si religie" tip dezbatere'.

Kosty.Prietenii la nevoie se cunosc! Nimeni nu este mai presus de restul ,doar un procent infim din ADN-ul nostru ne diferentiaza! Si asta creeaza "starea in care ne aflam".