Saxon

Balada lui Adrian Nastase

de Alex Saxon Slaniceanu la 21 iunie 2012 la 16:48 ·


Pe-un picior de plai, vin intr-un alai

Jeepuri sclifosite ca rupte din rai

Si din ele frate, se cobor la vale

Trei politicieni cu harfe de zmei

Care-n realitate au doar gura mare.

Unul e Traian, nume de roman

Moaca de tractor si cam infractor

Altu-i Victoras, baiat de oras

Coleg de partid si amic fidel

Cu al treilea zmeu, tot un ciobanel

Pe care il cheama simplu Bombonel

Si de care lumea zice ca-i schimbist

Fiind acuzat ca ar fi cur…mai plinut ashea!:)))

In fine, baciul cel Traian, un mare marlan

Vrea sa mi-l omoare la apus de soare

Pe cel Adrian, zis si Bombonel

Cred ca din invidie sau din prea mult zel

C-are case mandre si tablouri multe

Si-a dat zvon in tara ca tusa Tamara

Il sponsorizeaza si il finanteaza

Ok, pe la 8 jumate, evident PM

Cand soarele apune si se lasa seara

Baciul cel Traian care-i rau de fel

Face o invarteala si anunta tara

Ca pe Bombonel il paste napasta

Si isi va lasa singura nevasta

Caci va fi legat de maini si luat

Dus in duba drept intr-un loc ciudat

Plin de oameni rai de te trec fiori

Si va sta acolo, vreo doi anisori.

Baciul de oras care-i Victoras

Impins de partid, propulsat ministru

Nu e de acord, zice ca-i atipic

Strigator la cer, ce sa zic, sinistru

Sa fie vanat si acuzat politic

Un colectionar, in arta maestru.

Geaba se agita Victoras pe strada

Lumea nu-l mai crede si nu vrea sa vada

Alt mare smenar cum la tribunal

Este acuzat si apoi pe burta

E facut scapat si-n final uitat.

Baciul Adrian care-i si muntean

A ales sa moara in Zambaccian

Apoi s-a gandit ca ar fi mai bine

Sa se-mpuste-n gat cu-n pistol cu bile

Pune niste vorbe false pe hartie

Si-si cheama alaturi oaia si un caine:

Miorita laie, laie bucalaie

Stii povestea bine, n-o mai dau in rime,

Baciul cel Traian o sa ma omoare

Nu stiu daca ziua, sau l-apus de soare

Trec peste detalii si-as vrea langa mine

Fularul meu drag si-un pistol cu bile

Vezi sa fii atenta c-altfel te fac zdrente

Vreau pistol CU BILE nu unul cu GLOANTE!:))

(Apoi transpirat de perspectiva in care oaia lui draga

ar gresi munitia, Bombonel se intoarse catre cainele lui

cel plin de pedigree-uri)

Tu catel frumos, drag si respectuos

Treci peste pasajul cu fluier de os

C-am alte intentii, de om sanatos

Vreau sa ma ,,ingropi”(vorba vine) intr-un codru des

Undeva departe, poate in U.S.

Unde se aude un country duios

Pune-n stanga mea ce-am iubit ca-n vis

Arta, si tabloul lui Henri Matisse

Iar in dreapta pune muntele si marea

Sau mai bine schimba, pune-o pe Tamara!:))

Trist si-ngandurat, Adi ia pistolul

In gat si-l propteste privind in oglinda

Toti ma vor ierta si-mi vor duce dorul

Vai ce caterinca, tara o sa planga.

Bombonel racit, apasa tragaciu’

Auch…ma zgariai, uite, facui buba

Super, ca in filme, ia sa vad acuma

Mai poate cu duba sa ma ia ,,Carmaciul”?



Saxon

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

Yeeee

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

De la: _Ingrid, la data 2012-06-21 23:12:14Yeeee

asta da ambitz !!

De la: myriam_bozen_, la data 2012-06-21 23:13:45

De la: _Ingrid, la data 2012-06-21 23:12:14Yeeee

asta da ambitz !!

Cica zodia...

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

De la: _Ingrid, la data 2012-06-21 23:15:53

De la: myriam_bozen_, la data 2012-06-21 23:13:45

De la: _Ingrid, la data 2012-06-21 23:12:14Yeeee

asta da ambitz !!

Cica zodia...

ce zodie esti?,taur sau berbec...

De la: myriam_bozen_, la data 2012-06-21 23:17:28

De la: _Ingrid, la data 2012-06-21 23:15:53

De la: myriam_bozen_, la data 2012-06-21 23:13:45

De la: _Ingrid, la data 2012-06-21 23:12:14Yeeee

asta da ambitz !!

Cica zodia...

ce zodie esti?,taur sau berbec...

maimuta

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

De la: _Ingrid, la data 2012-06-21 23:20:53

De la: myriam_bozen_, la data 2012-06-21 23:17:28

De la: _Ingrid, la data 2012-06-21 23:15:53

De la: myriam_bozen_, la data 2012-06-21 23:13:45

De la: _Ingrid, la data 2012-06-21 23:12:14Yeeee

asta da ambitz !!

Cica zodia...

ce zodie esti?,taur sau berbec...

maimuta

bun ca nu impungi...

Nu impunge.
Da palme si fuge.



Citat din epopeea maimutei.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: nastasemihail, la data 2012-06-22 14:49:40Nu impunge.
Da palme si fuge.



Citat din epopeea maimutei.

Ba-i prietena cu toti ca e empatica si-i merge mintea

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

M-am nascut intr-o zi frumoasa de...degeaba.Acum se aude zgomotul pe care-l face un disc de pick-up cind e zgiriat.E un efect sonor care ne readuce cu picioarele pe pamint.Asa incep povestile voastre,a mea e usor diferita.Inainte sa ies din mama mea l-am privit in ochi pe uritul de doctor care incerca sa ma apuce de cap si sa ma traga afara.Nu pot sa uit ce moaca a facut cind a vazut ca respir,le-a zis alor mei:mda...din pacate traieste,am facut ce-am putut dar...imi pare rau.Atunci n-am inteles mare lucru dar azi stiu ca eram un copil foarte dorit.Ai mei se certau ca chiorii cind eu scosesem capul afara si oracaiam.O auzeam in special pe mama care striga la tata:na calicule,ia si creste copii ca al dreaq te-ai zgircit la un prezervativ.La botez ai mei au avut de ales intre a ma numi Ghinion urmind ca sa ma strige Ionel sau Cataclism urmind a fii strigat cu familialul Cata.Mi-au zis Ghinion pentru ca e un nume pur romanesc.Pina la 6 ani am fost cel mai cuminte copil de pe strada mea.Am stat numai in ghips.La scoala am mers de drag.Mama mi-a dat o educatie aleasa.Printre 2 fumuri de tigari si 3 cercuri pe care mi le trimitea direct in figura mi-a zis:ai grija cum inveti.Mergi la scoala ca e obligatorie,eu te trimiteam de mult sa cersesti in Gara de Nord.Invata bine sa nu ne faci de rusine iar la 14 ani sa stii deja de unde se ia un autobuz sau un tren si sa pleci unde vezi cu ochii ca la noi o sa fie tare greu sa mai locuiesti.N-am nimic cu tine dar tu cred ca ne urasti de vreme ce ai rezistat la 3 tentative de avort spontan plus ca ne-ai indoit toate lingurile din casa.La 23 de ani eram pe picioarele mele,combinat cu o fata la fel de dorita de parinti.Stateam intr-un camin de nefamilisti.Dis de dimineata ma pregateam sa merg la un interviu.Mi-am inmuiat zatul de la cafeaua de ieri,apropo...am un talent la cafea de n-ai aer...nevasta-mea numai pe mine ma pune sa o fac dimineata,zice ca eu stiu cel mai bine sa fac rost de zat proaspat de la vecini.Am si niste tehnici de ramai cu gura cascata.Calculez exact momentul optim cind sun la usa vecinilor mei sa-i intreb daca si la ei miroase a gaz.Vecinii care tocmai si-au baut cafeaua alearga ca disperatii prin camera mica de camin sa verifice toate tevile,moment in care eu scot zatul din cesti si-l pun intr-o punguta.Nu dureaza mai mult de 2 minute toata operatiunea cu tot cu sunat la usa.Vin acasa,torn apa fiarta peste zat si gata cafeaua.Cine a venit la noi in casa nu va uita multa vreme gustul alintaromei de zat.Nevasta-mea era la munca deja iar eu stateam in fata dulapului deschis in pozitia ginditorului indecis cu barbia sprijinita de mina dreapta.Hm...ce-ar merge la un interviu,ma uit,dau din cap,strimb din buze...greu frate sa alegi ceva cind n-ai nimic in dulap.Nici umerase n-am.Ok,ma indrept spre hainele pe care le port din 2005 si inainte sa le imbrac din nou a zece mia oara ma intreb cita bataie merita autorii povestilor care ne-au aburit ei copilaria cu texte ca:era sarac...dar curat,hainele-i peticite erau intotdeauna curate mirosind a apa proaspata de la riu.Cita caterinca faceau si povestitorii aiaaaa...In strada ma decid in doar 12 secunde ce mijloc de transport sa iau.Aleg mersul pe jos de frica controlorilor.Astia,daca nu ai bani,te bat de te urla sau mai rau iti rup hainele de pe tine cind te arunca jos din tramvai.Odata chiar ma rugam de un controlor sa ma bata pina lesin dar sa nu-mi rupa puloverul...ca e singurul pe care-l am si ramin in pielea goala pe strada ca tricoul de pe dedesupt e desenat cu tempera si iese daca ploua.
In drum spre firma unde urma sa am un interviu am nimerit chiar in mijlocul unui accident.Un Logan intrase intr-un Volkswagen broscuta.Femeia din Volkswagen se pare ca nu a cedat trecerea si s-a urcat pe Logan.Soferul Loganului m-a vazut si m-a rugat sa fiu martor.Am simtit cum urma sa mii se schimbe cursul vietii in momentul ala.Voi fii celebru si pe buzele tuturor.Martorul...ba nu,martorul cheie,aha...ce tare suna asta sau...Martorul surpriza...oau!Transpiram de emotie.Au venit politia rutiera si vreo 3 televiziuni.Cind politistul a intrebat de fata cu reporterii daca a vazut cineva cum s-a intimplat intimplarea toti s-au uitat spre mine iar soferul Loganului s-a ridicat deasupra tuturor strigind cit il tineau puterile si aratind cu degetul spre mine:EEEEL!Da...eu!Am apucat sa vad toti reporterii cum alergau spre mine cu microfoanele si camerele video in aer,intr-un slow motion cum numai la Hollywood vezi.Mi-am dat parul pe spate cu o zvicnire scurta a capului si in secunda urmatoare, cu 4 microfoane in nas am raspuns:de vina e Broscuta...Am mai apucat doar sa aud iar zgomotul acela de disc zgiriat care nu prevesteste nimic bun niciodata dupa care mi-am luat un mare pumn in bot de la soferita vinovata si cu parul vilvoi care mi-a racnit in fata inainte sa se stinga complet lumina:broscuta sa-i zici lu' ma-ta boule!Nu stiu cum s-a terminat acolo scandalul,eu stiu doar ca m-am trezit rezemat de un gard.M-am ridicat si am plecat mai departe.Aveam destula treaba.Pina la interviu mai aveam.Am vazut pe un perete un anunt care suna cam asa:firma de prestigiu in cinematografie angajeaza actori pentru drama romantica.Aici e de mine.Selectia era chiar azi.Locatia era foarte aproape asa ca iata-ma alaturi de alte potentiale talente asteptind sa intram la auditie.Aveam emotii mari.Unul cite unul,ieseau pe usa cei care intrau inaintea mea si in treacat imi aruncau cite un ,,succes" printre dinti.Era clar ca au fost respinsi.Intru eu.
-Ai mai jucat in filme?
-Nu,dar acasa mereu mimez cu sotia mea ca mincam fripturi si bem vin.Ieri chiar ne-am luat la harta pe chestia asta,am mimat ca am terminat toata mincarea iar a doua zi trebuia sa cumparam iar.Eu nu prea tin la bautura si dupa ce am mimat ca beau 2 pahare de vin i-am dat o palma.Dar in rest sint cuminte,nu fac scandal ca altii care se imbata ca porcii.Astia din juriu rideau de se stricau.Ok,scena pe care trebuie s-o joci e din Romeo si Julieta.Julieta e in balcon,zice ceva de o batista care i-a cazut la vrajeala din mina si pe care tu i-o duci catarindu-te pe ziduri.Ii dai batista si o saruti pe obraz.Tii se pare greu?Siguramente no...zic eu hotarit,in cea mai pura italiana din Veneto posibila.Se sting din lumini,Julieta apare in balcon...aprinde o tigara,trage adinc fumul in piept,face 2-3 cercuri perfecte apoi cu un gest suav se face ca scapa batista care cade la picioarele mele.Regizorii imi fac semne cu capul...acu Romica,palmeaza batista si du-te la aia ca ne-a zapacit cu fumul.Eu apuc batista barbateste si ma uitam de jos in sus la Julieta.Stiu ca trebuia sa fac ceva pe niste ziduri dar nu mai puteam fratioare sa ma misc.De acolo de jos ma uitam prin piz-a Julietei pina in omuletul ei din git.Zdreanta nu purta lenjerie intima.Marfa piesa asta imi ziceam in gind cu mainile gramada in buzunare.Julieta s-a prins de poanta,incepuse sa faca spagatul prin balcon,regizorul se lua cu mainile de cap,cameramanul filma extrem de nervos,eram cu totii gramada pe Julieta.Julieta isi intra tare de tot in rol si dupa ce se lasa in titele goale privi de sus in jos spre mine si zise:
-De ce ºi pentru ce eºti tu Romeo ?
..Renegã-þi tatãl!Leapãdã-al tãu nume...
Frate...nu stiu care e treaba cu versurile dar eu aveam un singur gind in cap,la dracu cu rolul asta,eu trebuia neaparat s-o pup pe zdreanta aia ca ma durea apendicita rau de tot.M-am aruncat pe zidul ala ca un turbat,Julieta slobozi un wow...ce mascul, urmat de 35 de clipiri din genele lungi pe secunda,moment in care eu eram deja ingenunchiat in fata ei si cu o mina intre picioarele-i nesimtit de frumoase:
-Mi-a dat iubirea aripi sã m-avânt!
…Nu-i zid sã-mi poatã stânjeni iubirea.
Julieta mai da ceva din top cu vocea tremurinda cum ca ma prind neamurile ei si ma omoara dar cine s-o auda frate,eu ii lingeam gleznele si genunchii ca posedatul...ati vazut desenul ala animat cu buldogul care linge un os mare de tot? Exact asa faceam eu cu picioarele Julietei,le luam frumusel de joooos si pina la genunchi faceam numai dire ca melcii de la bale...Un excitat din platou facu semne ca trebuia sa mai zic ceva,eu recunosc sportiv ca ma luase valul si zic:
-De nu þi-s drag....
Mai bine-ar fi sã mã gãseascã-aici
ªi sã sfârºesc rãpus de ura lor.Pam pam!
Ma ridic,apuc Julieta cu putere si incep sa-i explorez cavitatile cu limba.Ea intra repede in joc,scapa tigara din mina care aprinde niste paie din decor si imi prinde si ea barbia cu mina si incepe sa-mi terorizeze omuletul din cerul gurii cu limba ei.Simt ca ma ia cu lesin,piesa e pe punctul de a se duce dreaq definitiv,se aud sirene si strigate de jale de la regizor care intr-un acces de nervi se catara in balcon si incepe sa topaie pe linga mine urlind de nervi:
-Trebuia sa spui o replica timpitule nu sa faci copii live cu zdreanta asta...te-ai pi-at si pe marele Will si pe banii mei,trebuia sa te porti ca un capulet adevarat...Eeee,toate ca toate,dar pe mine cind cineva ma injura si ma face capulet ca la usa cortului e mincat.Imi jur in gind ca-l bat mar pe ala care m-a facut capulet dar eram prea ocupat cu limba Julietei moment in care ma trezesc cu volum greu si cu coperti groase de William Shakespeare in moalele capului...faza la care string din dinti brusc si simt gust amarui de singe...si o bucata de limba proaspat sectionata intre dinti.Urlam amindoi in acelasi timp si eu si Julieta,urlam preventiv pentru ca in primele secunde nu stiam a cui e limba taiata...Apoi am lesinat.M-am trezit iar in strada rezemind un perete de bloc.Ma uit la ceas si-mi dau seama de 2 lucruri:1.ca trebuie sa ma grabesc si 2.ca n-aveam ceas.Intru pe usa firmei la care aveam programare la interviu.Patronul se uita atent la mine si la poza din CV.Parca sa zic ca va cunosc?Nu,zic eu hotarit.Nu acum!Vreti o cafea,ma intreaba tipul de la personal.Una doar,ma intreb si eu in gind dar ma multumesc sa dau afirmativ din cap.Vin cafeaua si fursecurile.Era firma la care dadusem 57 de interviuri,singura de pe piata care ofera si fursecuri la cafea.De asta si eram aici.Balotez cit pot de mult,bag si in buzunare ca mai am o gura lesinata de foame acasa pe ccare trebuie s-o potolesc si chiar nu ma intereseaza moaca pe care o face ala...de ce?Pentru ca am venit sa maninc nu sa ma angajez supply chain manager,postul pentru care era interviul.Omul cu angajarile,dupa ce se chinui sa vada si altceva decit o poza veche in cv-ul meu, se ridica brusc si imi arata usa,ma ridicai si eu brusc si i-am aruncat in zeflemea: ta mi-o tugi flaele...moment in care am realizat cu groaza ca limba sectionata era a mea,de aia nu mai puteam sa pronunt pe ,,s".Ajuns acasa,ma trinti obosit direct pe o naveta de bere care tinea loc de fotoliu si in loc de ziare incepui sa rasfoiesc etichete de pe cutii de mazare sau rosii in bulion.Erau vechi,le stiam pe dinafara dar altceva nu aveam ce sa citesc.Nevasta-mea tocmai intra pe usa.Avea o moaca obosita ca a unui mim care inghetase de frig pe afara incercind sa faca oamenii de pe strada sa creada ca are nevoie de ajutor...uitase cheile de la BMW in contact si masina se incuiase automat.Oamenii chiar nu aveau chef de BMW-ul mim-ului iar unii i-au daruit si citiva pumni in dinti dupa care tot ei,batausii,mimau ca se strica de ris.Nevasta-mea zice,am 2 vesti,una buna si una rea,cu care sa incep?Obosit fleasca si preocupat sa zaresc termenul de garantie de pe o eticheta de mazare,ii fac semn sa inceapa cu ce vrea muschiul ei.Ea se trinti linga mine pe jos,ca nu mai aveam o a doua naveta de plastic si zise:vestea buna e ca m-au violat unii in lift adineauri si nu mai trebuie sa te chinui tu sa faci pe mim-ul care isi satisface nevasta si vestea proasta e ca mi-a placut la nebunie si maine te parasesc si ma mut in lift.Tu ce-ai facut azi?Intorc sictirit capul spre ea si-i zic:fa dleanto...m-a lovit blocuta-n bot...'Ulieta mi-a mincat 'imba m-am hinuit ha aduc fuhecuri acaha hi tu peci hi ma pahahesti?Nu stiu daca a inteles ceva dar stiu ca a ramas impresionata de noul meu accent si nu s-a mai mutat in lift.
SAXON

Daniela

Interesant...n-a mai disparut povestea lui Saxon, cea cu Julieta, dar a disparut comentariul lui Gabi, care-l aprecia pe autor.
Gabi, la proces eu depun marturie ca nu era nimic periculos-indecent- rasist-sovin-imoral...in acea postare.

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

E proaspata de tot...acuma l-a lovit

Ce ma distreaza cum isi descrie ,,descoperirile"

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

De la: _Ingrid, la data 2012-06-26 08:04:54Interesant...n-a mai disparut povestea lui Saxon, cea cu Julieta, dar a disparut comentariul lui Gabi, care-l aprecia pe autor.
Gabi, la proces eu depun marturie ca nu era nimic periculos-indecent- rasist-sovin-imoral...in acea postare.

sa ma traznesti de mai inteleg asta , cu stersul postarilor !
in fond era o intrebare chiar de gen facebook : ei, cum sa nu-l iubesti sau sa-l placi, cam asa ceva...

De la: gabigabi2, la data 2012-06-26 15:20:34

De la: _Ingrid, la data 2012-06-26 08:04:54Interesant...n-a mai disparut povestea lui Saxon, cea cu Julieta, dar a disparut comentariul lui Gabi, care-l aprecia pe autor.
Gabi, la proces eu depun marturie ca nu era nimic periculos-indecent- rasist-sovin-imoral...in acea postare.

sa ma traznesti de mai inteleg asta , cu stersul postarilor !
in fond era o intrebare chiar de gen facebook : ei, cum sa nu-l iubesti sau sa-l placi, cam asa ceva...

Asa-i, probabil te-au suspectat de tendinte adulterine

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

De la: _Ingrid, la data 2012-06-26 15:30:25

De la: gabigabi2, la data 2012-06-26 15:20:34

De la: _Ingrid, la data 2012-06-26 08:04:54Interesant...n-a mai disparut povestea lui Saxon, cea cu Julieta, dar a disparut comentariul lui Gabi, care-l aprecia pe autor.
Gabi, la proces eu depun marturie ca nu era nimic periculos-indecent- rasist-sovin-imoral...in acea postare.

sa ma traznesti de mai inteleg asta , cu stersul postarilor !
in fond era o intrebare chiar de gen facebook : ei, cum sa nu-l iubesti sau sa-l placi, cam asa ceva...

Asa-i, probabil te-au suspectat de tendinte adulterine

ihimmmm

De la: _Ingrid, la data 2012-06-26 13:34:11E proaspata de tot...acuma l-a lovit

Ce ma distreaza cum isi descrie ,,descoperirile"

m-a amintat la un momentdat, ca o sa-mi scrie povestea asta...

Daniela

De la: daniela_, la data 2012-06-26 15:40:13

De la: _Ingrid, la data 2012-06-26 13:34:11E proaspata de tot...acuma l-a lovit

Ce ma distreaza cum isi descrie ,,descoperirile"

m-a amintat la un momentdat, ca o sa-mi scrie povestea asta...

Chestia cu fideaua e adevarata......chiar intreaba!!!

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

De la: _Ingrid, la data 2012-06-26 15:47:01

De la: daniela_, la data 2012-06-26 15:40:13

De la: _Ingrid, la data 2012-06-26 13:34:11E proaspata de tot...acuma l-a lovit

Ce ma distreaza cum isi descrie ,,descoperirile"

m-a amintat la un momentdat, ca o sa-mi scrie povestea asta...

Chestia cu fideaua e adevarata......chiar intreaba!!!

cine pe cine?

Daniela

De la: daniela_, la data 2012-06-26 16:03:42

De la: _Ingrid, la data 2012-06-26 15:47:01

De la: daniela_, la data 2012-06-26 15:40:13

De la: _Ingrid, la data 2012-06-26 13:34:11E proaspata de tot...acuma l-a lovit

Ce ma distreaza cum isi descrie ,,descoperirile"

m-a amintat la un momentdat, ca o sa-mi scrie povestea asta...

Chestia cu fideaua e adevarata......chiar intreaba!!!

cine pe cine?

El..

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

De la: _Ingrid, la data 2012-06-22 17:06:26

De la: nastasemihail, la data 2012-06-22 14:49:40Nu impunge.
Da palme si fuge.



Citat din epopeea maimutei.

Ba-i prietena cu toti ca e empatica si-i merge mintea

ANUL MAIMUTEI
2 feb 1908 - 21 ian 1909 - PAMANT
20 feb 1920 - 7 feb 1921 - METAL
6 feb 1932 - 25 ian 1933 - APA
25 ian 1944 - 12 feb 1945 - LEMN
12 feb 1956 - 30 ian 1957 - FOC
30 ian 1968 - 16 feb 1969 - PAMANT
16 feb 1980 - 4 feb 1981 - METAL
4 feb 1992 - 22 ian 1993 - APA
22 ian 2004 - 8 feb 2005 - LEMN
8 feb 2016 - 27 ian 2017 - FOC

Corespondente cu alte elemente:
Echivalent: zodia Leului
Cristalul specific: CORAL ALB, OPAL

Cel mai bun moment al zilei: intre orele 15-17 PM.
Compatibilitate maxima: Maimuta, Dragon, Sobolan.

Vipuri: Houdini, Tom Hanks, Jennifer Aniston, David Copperfield, Michael Douglas.

Caracteristici: Reprezentantul acestui an este inteligent, inventiv, siret, gata sa speculeze, sa manipuleze si sa improvizeze mereu ceva in favoarea sa. Este foarte flexibil si adaptabil oricarei situatii, oscilant si capricios, de parca ar face totul din distractie. Poate atinge succesul in orice domeniu, daca isi pune in cap, fiind capabil de cele mai surprinzatoare actiuni. Uneori incalca orice legi si orice reguli pentru a-si atinge scopurile. Foarte original, aproape excentric, se considera o fiinta superioara la nasul careia nu poate ajunge nimeni, tratandu-i pe toti de sus, cu dispret. Activ, dinamic, cu o mare putere de munca, isi risipeste de obicei energia fara rost, pe lucruri inutile. Foarte norocos din fire, dar si foarte inteligent, va iesi mereu cu bine din orice situatie, imbrobodind pe oricine, mintind la nevoie, speculand ocazii, smecherindu-i pe toti. Afiseaza mereui o politete si o amabilitate aparenta, chiar daca nu are sentimente intotdeauna bune fata de cineva. Nu face parada de calitatile sale, uneori o face pe modestul, dar numai ca sa starneasca laudele si aprecierile celorlalti din care se imbata mereu cu placere. Vrea laude cat mai exagerate. Nu stie sa-si recunoasca greselile, cautand mereu tapi ispasitori pentru boacanele sale. Este apreciat pentru inventivitatea, creativitatae si ideile sale aproape geniale. Se descurajeaza usor in fata dificultatilor si renunta complet la ceva ce nu-i iese bine. Are un dezvoltat simt al observatiei, o buna prezenta de spirit, o mare capacitate de adaptare. Este genul de om care are mereu o explicatie pentru orice, chiar daca uneori e o minciuna, si care ii convinge si pe ceilalti ca are dreptate.

Daniela

De la: daniela_, la data 2012-06-26 16:13:45

De la: _Ingrid, la data 2012-06-22 17:06:26

De la: nastasemihail, la data 2012-06-22 14:49:40Nu impunge.
Da palme si fuge.



Citat din epopeea maimutei.

Ba-i prietena cu toti ca e empatica si-i merge mintea

ANUL MAIMUTEI
2 feb 1908 - 21 ian 1909 - PAMANT
20 feb 1920 - 7 feb 1921 - METAL
6 feb 1932 - 25 ian 1933 - APA
25 ian 1944 - 12 feb 1945 - LEMN
12 feb 1956 - 30 ian 1957 - FOC
30 ian 1968 - 16 feb 1969 - PAMANT
16 feb 1980 - 4 feb 1981 - METAL
4 feb 1992 - 22 ian 1993 - APA
22 ian 2004 - 8 feb 2005 - LEMN
8 feb 2016 - 27 ian 2017 - FOC

Corespondente cu alte elemente:
Echivalent: zodia Leului
Cristalul specific: CORAL ALB, OPAL

Cel mai bun moment al zilei: intre orele 15-17 PM.
Compatibilitate maxima: Maimuta, Dragon, Sobolan.

Vipuri: Houdini, Tom Hanks, Jennifer Aniston, David Copperfield, Michael Douglas.

Caracteristici: Reprezentantul acestui an este inteligent, inventiv, siret, gata sa speculeze, sa manipuleze si sa improvizeze mereu ceva in favoarea sa. Este foarte flexibil si adaptabil oricarei situatii, oscilant si capricios, de parca ar face totul din distractie. Poate atinge succesul in orice domeniu, daca isi pune in cap, fiind capabil de cele mai surprinzatoare actiuni. Uneori incalca orice legi si orice reguli pentru a-si atinge scopurile. Foarte original, aproape excentric, se considera o fiinta superioara la nasul careia nu poate ajunge nimeni, tratandu-i pe toti de sus, cu dispret. Activ, dinamic, cu o mare putere de munca, isi risipeste de obicei energia fara rost, pe lucruri inutile. Foarte norocos din fire, dar si foarte inteligent, va iesi mereu cu bine din orice situatie, imbrobodind pe oricine, mintind la nevoie, speculand ocazii, smecherindu-i pe toti. Afiseaza mereui o politete si o amabilitate aparenta, chiar daca nu are sentimente intotdeauna bune fata de cineva. Nu face parada de calitatile sale, uneori o face pe modestul, dar numai ca sa starneasca laudele si aprecierile celorlalti din care se imbata mereu cu placere. Vrea laude cat mai exagerate. Nu stie sa-si recunoasca greselile, cautand mereu tapi ispasitori pentru boacanele sale. Este apreciat pentru inventivitatea, creativitatae si ideile sale aproape geniale. Se descurajeaza usor in fata dificultatilor si renunta complet la ceva ce nu-i iese bine. Are un dezvoltat simt al observatiei, o buna prezenta de spirit, o mare capacitate de adaptare. Este genul de om care are mereu o explicatie pentru orice, chiar daca uneori e o minciuna, si care ii convinge si pe ceilalti ca are dreptate.

Asta-i varianta dusmanoasa, nici nu o stiam. Cum dispretuieste si nu-i ajunge nimeni la nas fara sa faca parada de calitatile sale?

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

ei, vazusi tu de ce ne intelegem bine ? eu : anul Sobolanului, luna Dragonului , ora Sarpelui ( Taur ) !

Eu sint nascatorit dupa alte zodiace in ceva ce tine de soare. Pe saptamini. Culmea ca si fi-mea la fel, soare. Deci ar fi real, fiindca se ia de la tata la FIICA.
Dupa altul, ceva de apa, dar raportaT la tara.
Asa ca sint ce vreau eu.
Asta cu zodiacele se cam termina. E ultima zvicnire.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: daniela_, la data 2012-06-26 16:13:45

De la: _Ingrid, la data 2012-06-22 17:06:26

De la: nastasemihail, la data 2012-06-22 14:49:40Nu impunge.
Da palme si fuge.



Citat din epopeea maimutei.

Ba-i prietena cu toti ca e empatica si-i merge mintea

ANUL MAIMUTEI
2 feb 1908 - 21 ian 1909 - PAMANT
20 feb 1920 - 7 feb 1921 - METAL
6 feb 1932 - 25 ian 1933 - APA
25 ian 1944 - 12 feb 1945 - LEMN
12 feb 1956 - 30 ian 1957 - FOC
30 ian 1968 - 16 feb 1969 - PAMANT
16 feb 1980 - 4 feb 1981 - METAL
4 feb 1992 - 22 ian 1993 - APA
22 ian 2004 - 8 feb 2005 - LEMN
8 feb 2016 - 27 ian 2017 - FOC

Corespondente cu alte elemente:
Echivalent: zodia Leului
Cristalul specific: CORAL ALB, OPAL

Cel mai bun moment al zilei: intre orele 15-17 PM.
Compatibilitate maxima: Maimuta, Dragon, Sobolan.

Vipuri: Houdini, Tom Hanks, Jennifer Aniston, David Copperfield, Michael Douglas.

Caracteristici: Reprezentantul acestui an este inteligent, inventiv, siret, gata sa speculeze, sa manipuleze si sa improvizeze mereu ceva in favoarea sa. Este foarte flexibil si adaptabil oricarei situatii, oscilant si capricios, de parca ar face totul din distractie. Poate atinge succesul in orice domeniu, daca isi pune in cap, fiind capabil de cele mai surprinzatoare actiuni. Uneori incalca orice legi si orice reguli pentru a-si atinge scopurile. Foarte original, aproape excentric, se considera o fiinta superioara la nasul careia nu poate ajunge nimeni, tratandu-i pe toti de sus, cu dispret. Activ, dinamic, cu o mare putere de munca, isi risipeste de obicei energia fara rost, pe lucruri inutile. Foarte norocos din fire, dar si foarte inteligent, va iesi mereu cu bine din orice situatie, imbrobodind pe oricine, mintind la nevoie, speculand ocazii, smecherindu-i pe toti. Afiseaza mereui o politete si o amabilitate aparenta, chiar daca nu are sentimente intotdeauna bune fata de cineva. Nu face parada de calitatile sale, uneori o face pe modestul, dar numai ca sa starneasca laudele si aprecierile celorlalti din care se imbata mereu cu placere. Vrea laude cat mai exagerate. Nu stie sa-si recunoasca greselile, cautand mereu tapi ispasitori pentru boacanele sale. Este apreciat pentru inventivitatea, creativitatae si ideile sale aproape geniale. Se descurajeaza usor in fata dificultatilor si renunta complet la ceva ce nu-i iese bine. Are un dezvoltat simt al observatiei, o buna prezenta de spirit, o mare capacitate de adaptare. Este genul de om care are mereu o explicatie pentru orice, chiar daca uneori e o minciuna, si care ii convinge si pe ceilalti ca are dreptate.

Cei din capricorn si varsator au caracteristici din ambele zodii anuale.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

"ANUNTURI PERICULOASE CUPLU ATRACTIV, BINE SITUAT, CASA 3 CAMERE, CAUTAM TANAR BINE DOTAT CU TOT CE TREBUIE PENTRU MENAGE A TROIS 2 ZILE PE SAPTAMANA. CEREM SI OFERIM SERIOZITATE. IGIENA MAXIMA. CURATENIA E OBSESIA NOASTRA. La acest anunt s-a facut coada in fata casei cuplului care a dat anuntul. Toti erau dati cu gel in par, parfumati si beau energizante. Discutau aprins intre ei: - Ba, daca ma aleg astia pe mine, ma filmez cu ei si pun filmarea pe you tube. - Io nu pun nimic pe you tube ma ca ma vede nevasta-mea si m-am ars. Dupa cateva ore de asteptare iese din casa jumatatea feminina a cuplului respectiv, care arata ingrijorator de bine. Masculii asezati pe trei randuri in fata portii incep sa se agite si sa se inghesuie ca sa fie primii. Femeia se uita la ei prin gard si intreaba: - Ok maciomenilor, are vreunul galeata, mop si ce mai trebuie? Maciomenii se uita unii la altii ca si cum taman atunci le cazusera cate un aparat de aer conditionat de 12000 BTU in cap. - Ce zice asta de mop bai? Ce cacat sa facem cu mopu’? Or fi si astia niste perversi din aia de am auzit de ei prin ziare…te baga in casa, te imbata si apoi te trezesti ca-ti infig vreun mop in cur! Ia stai sa intreb sa stiu dreaq sa nu ma risc aiurea. - Ce sa facem mami cu mopu? N-ai zis nimic de mop sau mai stiu eu ce alte accesorii in anunt! ,,Mami” care era micuta de statura, se ridica pe varfuri ca sa-i vada mai bine peste gard si le zise: - Uuuuf, nush ce dreaq aveti toti in cap, io cautam pe cineva sa ne ajute la curatenie. De asta am zis ca avem casa cu 3 camere, ca sa stie omu’ cat munceste, de aia vrem de doua ori pe saptamana, ca suntem foarte ocupati, de aia vrem tipi dotati, adica sa aibe ei tot ce trebuie, matura, faras, saci din plastic, bureti, galeti, perii, etc ca noi de-abia ne-am mutat si nu avem nimic inca, si de aia am zis menage a troix ca o sa fim 3 care facem menaju’ asta: io care spal geamurile, barbata-miu care varuieste si cel care va fi ales si care va face curatenie. TANARA SUPERBA, USOR NIMFOMANA, USOR TENSIONATA, NEMATERIALISTA, TATUAJE PROFESIONISTE SI SIMBOLICE PE SAN, PE UMAR SI PE FUND DUPA CUM URMEAZA: TRANDAFIR ROSU PE UMAR, O HARTIE DE 100 DE EURO PE SANUL STANG SI O LIMBA SCOASA PE FUND( mi-au placut mult The Rolling Stones) DAR SI PIERCE IN LIMBA, IN BURIC SI IN…MAI JOS, CAUT PARTENER PENTRU O RELATIE SOCANTA, DE-A DREPTUL SERIOASA SI BAZATA PE O GROAZA DE INCREDERE. URASC MINCIUNILE PROASTE!:)))) DACA VREI SA STII MAI MULTE DESPRE MINE LASA-MI ADRESA PE MESS SI CHEIA SUB PRES. Ce sa zic? Pare fata perfecta pentru o relatie stabila. Atentie mare la cheie. Lasa-i doar o cheie, aia de la intrare. Nu-i pune tot maldarul de chei sub pres ca parca vad ca aia n-are timp de glume proaste si-ti sparge geamurile. Plus ca o sa-ti faca un deranj in casa de nici toata coada aia de hormoni in extaz din primul anunt nu te mai rezolva cu curatenia VAND PISTOL CU BILE EXTREM DE PRIETENOS SI INOFENSIV. NU IMPUSCA, NU RANESTE SI NU OMOARA PE NIMENI. OZONE FRIENDLY. PETS SI MAI FRIENDLY. ENVIRONMENT FRIENDLY DE FRIENDLY. POATE FI LASAT LA INDEMANA COPIILOR FARA NICI UN FEL DE PROBLEMA. NU NECESITA BREVET SI ESTE INDICAT MAI ALES IN SIMULARILE DE SINUCIDERI. SEAMANA BINE DE TOT CU UN PISTOL ADEVARAT CEEA CE-L FACE IDEAL PENTRU SPERIAT RAUFACATORII. IN CAZ DE RAUFACATORI BAIETI DE ORAS, CULTIVATI PE INTERNET, CARE RAD CU LACRIMI LA VEDEREA PISTOLULUI SI CARE VA VOR SUGERA SA PURTATI UN FULAR CA BATAIA PE CARE O VETI LUA O SA FIE COOL, CONSULTATI DE URGENTA PE MEDICUL BRADISTEANU. PRET NEGOCIABIL IN LIMITA BUNULUI SIMT(acest anunt se citeste repede ca-n reclamele la medicamente) VAND TEREN INTRAVILAN PE PLANETA URANUS IDEAL CONSTRUCTIE MALL GALACTIC, SUPRAFATA 250.000 MP, DESCHIDERE 2 KM. CADASTRU, INTABULARE, GAZE LA POARTA.:))) Cand dati de un asemenea anunt verificati bine de tot sursa. Daca pretul e prea mic, e posibil sa fie o tzeapa. Verificati si daca terenul e in vreun litigiu. Nu discutati decat cu proprietarul. ORGANIZATORII FESTIVITATII IN CARE SE VOR ACORDA PREMIILE B.A.F.T.A. PENTRU TEATRU SI FILM PE ANUL 2012, ANUNTA TOTI INVITATII DE ONOARE CA SPECTACOLUL VA AVEA LOC LA SALA ATENEU IN DATA DE 22 AUGUST ANUL CURENT INCEPAND CU ORELE 18.00. BILETELE S-AU PUS DEJA IN VANZARE LA TOATE AGENTIILE NOASTRE. E evident ca anuntul e o mare tzeapa. Aveti mare grija! In Romania nu s-a mai auzit de ,,bafta” cam din 1990 de cand a luat Iliescu conducerea tarii. PIERDUT IN ZONA TINERETULUI PORTOFEL DIN PIELE NEAGRA IN CARE SE AFLA SUMA DE 10000 DE EURO PE CARE TOCMAI II SCOSESEM DE LA O BANCA. ADUCATORULUI RECOMPENSA GENEROASA: 500 DE EURO!!!! Aici e mult de discutat. Revin! Am putina treaba si tre sa ies! - Aloo, un taxi urgent in Dristor la shaormerie. Vine taxiul si ma urc in el: - Baga maxim cat ai pe bord pana in Tineretului! Naste nevasta-mea!:))))) Ok, am revenit! Mai sunteti aici? Hai ca m-am agitat ca un tampit. Am crezut ca au venit iar minerii asa de multa lume era in strada la Tineretului. Nici n-am avut unde sa oprim de atata lume. Sau ma rog, n-am putut sa oprim. Ca erau unii cu rangi si bate de baseball in maini si ne tot indemnau sa nu oprim ca e belea mare de tot. Cica si asa sunt prea multi pe 10000 de euro:))) Am oprit tocmai la Unirii si am luat-o pe jos inapoi spre Tineretului. Cand am ajuns acolo deja incepuse isteria. Se striga de la balcoane ca s-au infiltrat teroristi printre noi si mai ales ca portofelul, dupa ultimele informatii nu mai e negru, ci bej. Mama ce repede i-au schimbat astia culoarea: vum vum, bej! Am stat ce am stat dar mi-am dat seama ca nu e socoteala cu atata lume si am plecat. Ma mai duc si maine. Acum ca tot suntem pe aici si n-avem ce sa facem hai sa va zic ceva despre cel care a dat anuntul. 1.Omul dovedeste o proasta cunoastere a sistemului de valori din Romania. Mai mult decat atat, jigneste in mod barbar si deliberat o natiune intreaga dar mai ales populatia unui oras istoric, cum este Bucurestiul, care ani si ani de-a randul a suferit de pe urma confuziilor prin care capitala tarii lor este confundata fara nici un temei cu Budapesta. Credeti ca e usor sa iesi in balcon dimineata si sa te astepti sa vezi celebrele poduri peste Dunare si mai ales Citadella iar in loc de asa ceva il vezi pe prostul ala de vecin de la 2 cum striga la tine ca-ti sparge rotile de la masina daca o mai pui pe locul lui de parcare? Locul lui, ca sa stiti si voi, e intre toboganul ala ruginit si leaganul rupt de langa cosul de gunoi. Vorba vine cos de gunoi! Acolo e maldarul de gunoi care zace pe jos pentru ca s-a furat cosul. Deci schimbul propus de cel care a pierdut portofelul e inechitabil rau de tot. De ce i-as da unuia 10000 de euro pe 500? Om fi frate romani dar nu toti avem ciunga prin par! 2. Cica portofel din piele neagra…bai asta chiar ne injura in fata am impresia! Chiar crede ca intereseaza pe cineva culoarea si materialul din care e facut un portofel burdusit, repet, BURDUSIT, care zace pe jos si asteapta un suflet cald si milostiv sa-l ridice ca sa nu se ude daca va ploua? Unde ai trait frate pana acum? In Islanda? 3. A zis zona Tineretului? E clar! A fost la curve, stiu sigur asta, n-a pierdut nici un portofel va zic eu. Vrea sa se scoata in fata nevesti-sii, de aia l-a dat pierdut. Mai sunt cate unele care te lasa fara bani daca esti fraier. 4. Eu n-am fost la curve in Tineretului, daca asta va sta pe limba sa ma intrebati!:)) TANAR SIMPATIC, 28 ANI, 1,80, 85Kg, ZODIA RAC, CAUT PARTENERA DE VIATA PANA IN 30 DE ANI, ZODIA CAPRICORN. Sa nu-l crezi. Il cunosc. Il cauta una mai uratica asa, ii da web si el o vede. Se saluta, aia timida rade, ca asa fac toate timidele, rad, nu stiu de ce nu plang daca tot sunt timide dar in fine, nu e treaba mea, iar ala se ia de ea: - Ce zodie esti? - Berbec! Ala nu mai stia de bucurie cand a auzit asa ceva. - Oooo, berbeeeec, pai nu ne potrivim! - De unde stii tu? - Asa scrie la potriveli, ca nu ne potrivim, ma pun io de-a curmezisul horoscopului? Ia auzi aici ce zice cartea: rac si berbec? Wow, apa si foc, ca doua poluri opuse! Ce-a fost in mintea ta cand te-ai gasit sa-si iei un berbec? Fugi cat mai ai timp! Vezi? Aia ofticata inchide camera si iese de pe mess. Racul nostru rasufla usurat. Capricorn ii trebuie si capricorn o sa aibe. Il cauta alta, una Lola, si cand ii da aia webcam racul nostru se scurge usor de pe scaun ca o macaroana moale si pufoasa. Lola era arma de distrugere in masa, atat de buna era. Asta nici putere nu mai avea sa tasteze ca s-o intrebe ce zodie e, dar avea ea, ca probabil cu asta se si ocupa, lasa fraierii fara bani si fara putere:))) - Sunt sagetatoare daca asta voiai sa intrebi! Mi-am dat seama ca asta voiai dupa cum ti-ai inrosit urechile, toti faceti asa cand va mancati limba si nu mai puteti sa vorbiti. Mama ce urechi rosii ai, parca le-ai dat cu oja nebunule! Ziceam sa iesim pe undeva dar vad ca tu cauti o capricoarna…sau asa ceva. E ok, daca asta cauti… - Stai fa unde pleci, da-l dracu de horoscop ca anuntul nu l-am scris io, l-a scris un handicapat de prieten…ca asa e cand te lasi in baza lor…numai belele iti fac…iesim cum sa nu iesim, ce ai? La 6 e bine? Hai la 5 sa avem timp sa ne cunoastem…sagetator zici? Puteai sa fi si pedala de bicicleta ca tot ieseam cu tine!:))) FAMILIA BOTOSNEANU, MARIN TATA, FELICIA MAMA, ROMULUS FIU SI CERASELA SOTIE, ANUNTA PE FACEBOOK PRIETENII CELUI CARE A FOST MIHAI BOTOSNEANU CA PE DATA DE 11 IULIE SE IMPLINESC 15 ANI DE LA TRECEREA IN NEFIINTA A CELUI CARE A FOST UN PROFESOR ISCUSIT, UN TATA BUN, UN SOT IUBITOR SI UN AMANT DISCRET SI IUBIT DE TOT ORASUL. DA LIKE DACA VI LA PARASTAS PE 11. Toate amantele lui Mihai Botosneanu din Botosani evident vin la parastas. Nu exista sa lipseasca vreuna. Ce daca e si Cerasela acolo? Nevasta lui Mihai adica! Ca si ele vin cu barbatii lor de mana. Mihai era tare iubit in orasel, era prieten cu toti, tinea cu F.C. Botosani si avea acasa pian cu coarde. Da n-avea pianul ala atatea coarde cate a avut Mihai:))) Unele, care erau copile cand le tavalea Mihai, erau acum femei in toata firea, frumusele dar cam tristute, la fel ca atunci cand le-a intalnit Mihai la piata, sau prin parcul central, sau la buticul de la parterul blocului unde veneau ele in graba, direct din cada de baie, ca sa ia tigari in papuci de casa cu un halat de baie din care ieseau pulpele goale si frumoase si cu parul ud. Atunci le ataca Mihaita cel mai des, ca el era un pradator innascut, isi dilata narile sa le simta mirosul proaspat de piele fina si parfumata si le zicea la toate aceeasi vrajeala nasparlie dar care prindea mereu: - Aveti aici cartea mea de vizita domnisoara( era nu era, el la toate le zicea asa), cand mai sunteti in baie si ramaneti fara tigari sunati-ma si le aduc eu. E pacat sa raciti sau sa se ia vreun betivan de dumneavoastra cand va vede asa de sexy si de uda la par. Permiteti sa ma introduc in atmosfera dumneavoastra: Mihai. Mihai Botosneanu! Profesor de muzica. Pian. Dar mai bag si la acordeon cand tara mi-o cere. Nu beau decat la masa, un pahar, maxim doua si nu fumez! Daca se risca vreuna sa-i intinda mana si sa se prezinte si ea era mancata. Atat astepta Mihai Botosneanu, sa le ia de mana si sa le gadile in palma. Discreeeeet, nu asa ca taranul. Alea roseau de parca luau foc pentru ca stiau ca gadilatul in palma inseamna in limbajul trupului: te vreau! Altele, care erau mai purisance pe vremea aia, erau acum destul de in varsta si nu prea le mai ardea de nebuneli. Pana se vor intalni la parastas pe 11, mai discuta intre ele pe facebook. Adina, una din alea mai tinere si mai tristute se ia de Simona, care acum s-a lasat de prostii. - Simono, vezi ca am pus la status ceva despre Mihai. Am zis asa: Mihai, ai fost un amant deosebit, atent si generos. Nu te voi uita niciodata. A ta for ever, Adina, nevasta lui Costi, ala de iti repara masina. Dati like tutelor daca il regretati pe Mihai, ca bani stiati sa-i cereti, nu v-as mai vedea nasul de bani si lumanari! Ce zici Simono, e tare? Simona e femeie serioasa acum. S-a lasat de cele lumesti si a luat-o pe calea cea buna. - O sa dau like Adino ca tare mi-e dor de Mihaita, Misu, cum ii ziceam toate curvele, mai stii? Da sa ma bata Dumnezeu daca i-am cerut vreodata vreun ban. Aaa, ca mi-a lasat el asa pe noptiera cate ceva…asta da, nu contest, ca tu stii ce om era el! Am facut coliva si vreau s-o sheruiesc aici. Am pus poze si am scris: da share zdreanto la coliva asta daca te-a facut fericita si pe tine Misu! P.S. Am pus bomboane de ciocolata ca n-am gasit din alelalte colorate.:))) Hai ca vorbim pe 11 Adino, sper sa n-o vad si pe sclifosita aia de Dana, niciodata nu mi-a placut de ea, ca se tot infoia la lume ca barba’su e mare director si ca e prieten cu Mihai, ca mereu vine Mihai pe la ei sa vada meciuri…nu pot s-o inghit pe fufa aia Adino, ce-o fi vazut si Mihai asta la ea, ca nici cur n-are, de tate ce sa mai zic? Si tu stii ca noi doua mereu am fost alesele lui, ca suntem trufandale cum ii placea lui Misu sa ne zica, are si el pe ce sa puna mana, sa apuce, sa stranga, de muscat nu mai zic. Doamne iarta-ma ca fac pacate cu gura si vorbesc la prezent cand trebuia sa le zic la trecut…. Adina zambeste si tasteaza si ea: - Lasa fa ca ai zis bine, ca si la prezent tot cu gura faci pacate, crezi ca nu mi-a zis barbata-tu?:))))))))))) Simona iese instantaneu de pe facebook iar Adina canta varianta ei de la ,,cine iubeste si lasa” a Mariei Tanase: Ciiiiine iubesteee si laaaasaaaa (bis) Dumnezeu sa-i dea pedeapsaaa (bis) Cu.rva nesatula-n caaaaaasaaa (bis) Si amantii toti la maaaasa (bis) Apoi ofta ca pentru ea asa: Misule, Misule…ce tare mi-e dor de tine Misule! :))) Saxon"

Daniela

VISIT ROMANIA- ghid pentru turistul strain(TREBUIE SA CITESTI ASTA)

de Alex Saxon Slaniceanu la 1 iulie 2012 la 19:23 •


Ok fraiere, daca ai reusit sa aterizezi si tu ca omul la Bucuresti si nu la Budapesta, afla ca vrei nu vrei, asta e capitala noastra. Exact, asta voiam sa spun si eu, ca iti citesc vorbele fara sa le rostesti, Budapesta era mai misto, dar ia fii antena la mine, de ce pana mea nu te-ai dus in Budapesta? De ce ai vrut sa vezi Romania si te asteptai sa aterizezi in Budapesta? Aaaa, stai ca stiu, la voi geografia nu se preda in scoli. Poate doar in inchisori si acolo din plictiseala.

In fine, tzeapaaaa! Esti la Bucuresti! Welcome in targul lui Bucur care are o istorie destul de zbuciumata. Nici aia de pe Wikipedia nu stiu exact cui sa-i atribuie originea numelui acestui oras. Si totusi, daca vrei sa stii, odinioara Bucurestiul era denumit ,,Micul Paris'', probabil datorita vietii mondene care colcaia in oras la vremea respectiva. Dar sincer sa fiu, comparatia cu Parisul ca si desele confuzii cu Budapesta, ne onoreaza la greu mai ales ca nu vad legaturile nici cu aparate stiintifice.

Odata ajuns in Bucuresti, probabil ca o sa-ti fie foame. Sunt nenumarate restaurante in oras, unul mai scump decat celalalt dar presupun ca de restaurante esti deja satul mai ales daca vii dintr-o tara in care femeia nu gateste iar cand se risca sa faca oua prajite vin pompierii. Ce-ai zice tu de o shaorma traditionala? La Dristor? Mai, stai asa nu te ambala, ca noi romanii chiar daca suntem saraci mergem totusi la scoala si invatam carte, nu ca voi. Noi nu gresim niciodata destinatiile. Nu facem confuzii idioate cand plecam undeva la munca, intelegi? Stim si noi ca shaorma nu e traditionala romaneasca, dar daca vin romani din alte judete la Dristor, sa viziteze shaormeria aia si sa se umfle mancand, de ce n-ar face-o si un turist strain?

Am stabilit asadar primul obiectiv turistic al zilei. Am stabilit si urmatoarea ta intrebare si aia e despre Dracula. Dar daca mai scoti o singura data un sunet despre Dracula ti-o iei. Suntem atat de satuli de prostia care zace in voi incat ne enervam doar cand auzim primele sunete care par sa insemne Dracula. Deci nu te risca sa ne iei cu ,,draga" ca nu merge. Ti-o iei inca de la ,,dra..." ca nu mai asteapta nimeni sa vada ce voiai sa zici. Ajungem si la Dracula dar numai nu intreba de el. Please! Poti sa faci asta pentru mine?

Sigur, in meseria asta apar mereu conflicte de interese. Eu o sa vreau mereu sa te duc la Muzeul Satului ca sa cunosti si tu o farama din cultura si traditiile tarii mele iar tu o sa vrei mereu sa vezi Casa Poporului. Ca ai auzit tu ca se vede din spatiu. Ok, n-am inteles niciodata prosteala asta cu ,,se vede din ...bla bla bla". Care e poanta? Esti in spatiu? A, nu? Esti aici, pe pamant! Si atunci de ce te uimeste ceva de care nu esti sigur ca asa e? Vrei sa vezi un maldar de ciment si beton doar pentru ca ai auzit ca e asa de mare incat se vede din spatiu? Ok, turistul nostru stapanul nostru! Facem ca tine. Role ai? Cum de ce? Frate tu esti sigur ca ai nimerit unde trebuie? Casa Poporului e atat de mare iar ghidul ala stie atat de putina engleza incat o termina inca de la prima sala, aia cu lampadare cat China. Apoi ce faceti? Ca omul n-o sa mai stie sa va zica nimic. In plus, e atat de sictirit sa mearga kilometri intregi prin Casoaia aia incat a avut fantastica idee sa propuna ca cei fara role sa nu intre. Iar cei cu role vor fi cu adevarat incantati sa iasa cat mai repede de acolo. Trec repede in revista cateva chestii demne de retinut, in caz ca ghidul o sa fie in pana deci, o sa vezi:

- 1100 de camere. Sincer...dupa a cata camera crezi ca te ia lesinul?:)))

- 1 milion de metri cubi de marmura de Ruschita. Crezi ca e de ajuns pentru tine? O sa visezi marmura noaptea crede-ma.

- Eeeeei am ajuns si la covoareeee...din lanaaaa...multeeeee...200.000 mp de covoareee. Frate, ne oprim aici sau chiar vrei sa mai stii si cate tone de cristale s-au bagat acolo? Aaaa, iti curge sange din nas? E normal. Esti in sala cu covor rosu, baga mare ca nu se vede.

Dupa ce am vizitat Casa Poporului eu ca ghid incep sa am probleme. Turistii ma urasc deja. Dar nu ma fac ei pe mine.

- N-ati vrut Muzeul Satului urmasi de detinuti ce sunteti (australienii si neo zeelandezii sunt urmasii detinutilor englezi deportati acolo), mancati si un borsulet la una din crasmele din parc, aer curat, muzica lautareasca, nuuuu, detinutii vor betoaneee! Na, v-am dat betoane!

Depinde de unde vin turistii, asta conteaza foarte tare. Asiaticilor in general poti sa le dai orice poate fi fotografiat sa vada. Nu conteaza. Nu retin nici locul si nici motivul pentru care se gasesc pe acolo. Robotii aia si-au luat concedii ca sa plece unde vad cu ochii, cat mai departe de uzina unde muncesc si sa faca cateva mii de poze. Nici unul din ei nu se intoarce acasa cu blitzul de la aparat intreg. Daca ai turisti din America, tre sa stii ca astia vor confort. Merg in Groenlanda pentru ca nu merge nimeni acolo ca e frig si nu e nimic, dar ei merg pentru ca pot si au bani. Dar odata ajunsi in Groenlanda intreaba de jacuzzi, wi-fi, canale xxx si sala de bowling. Unul nu mai iese din culcus. Se uita pe geam la imensitatea de gheata si de zapada si-si zic:

- Am vazut-o si pe asta John...da ce cacat, puteam sa vedem un film cu Nico in Alaska si tot aia era. Da sticla aia de whiskey ca mor de plictiseala. Nu ma mai incred in vorbele tale. Unde ziceai ca vrei sa mergem data viitoare? Aaa, in Tara de Foc? Te duci singur Johnny...te duci siiiingur! Io merg la vara-mea in L.A., nu-mi mai trebuie gheata cat oi fi eu pe lumea asta.

Daca ai turisti francezi sau nemti, se prea poate ca ei sa vrea sa vada si ceva istorie sau traditie. Tre sa fii pregatit. Dar never ever sa nu-i incurci cu irlandezii sau englezii. Daca faci asta o sa ai necazuri si bad review-uri pe internet. Pentru ultimii amintiti, traditiile si istoria unui neam se masoara in butoaie de bere. Ai asa ceva? Te numesti o tara cu o istorie bogata. N-ai? pa! Cehia are!:))) Si Polonia are!:))) Toti au!:))) Asta nu inteleg agentii nostri de turism. Ce tot le baga englezilor pe gat ouale inrosite din Bucovina? Aia au ochii in cap mult mai rosii si mai mari decat ouale alea, si vad asa ceva zilnic in oglinda, dimineata cand se duc la baie. De ce ar mai vrea oua rosii? S-a terminat berea si nu stiu eu? Am discutat recent cu un grup de englezi care se intorceau din Romania, stii ce au zis?

- Era sa murim de plictiseala man! Ne-au carat unii ore in sir sa vedem niste oua rosii si niste cosuri impletite. Cand am ajuns acolo muream sa bem o bere si n-am gasit nici un pub. Aia ne dadeau branza afumata si carne de porc la ceaun dar cum sa intre astea pe gat frate fara bere? Ne-am chinuit rau de tot si ziceam ca nu mai punem piciorul in tara asta ciudata. Dar la intoarcere am trecut prin Brasov si s-a terminat cu smecheria acolo. Am fost in toate puburile din oras, belea mare de tot, istorie multa frate, traditii nu asa...am baut la istorie si traditii populare romanesti de ne-au adunat aia de pe jos cu masinile de la salubritate, asa eram de morti:))) Cool! Frumoasa tara aveti! Mai venim!

Grecii si spaniolii o sa caute in special biserici. Degeaba ii duci pe astia in puburi ca
n-or sa cheltuie un euro acolo. Sunt loviti de criza si folosesc orice prilej din vacantele lor ca sa se roage sa se termine cu criza asta. Nu-i incurca cu englezii si nici cu nemtii. Nu vor sa vada castele si muzee pentru ca acolo se plateste intrarea si ei nu vin sa cheltuie ci sa se roage.

Italienii nu-s turisti. N-au fost niciodata turisti. Ei daca merg o singura data intr-o tara straina...raman acolo!:))). Orice natie de femeie e mai frumoasa decat uscaturile lor de acasa. Iar la noi e si greu sa nu ramai frate daca numesti traditie si istorie fata noatra cu tatisoare zvelte si ochii nebunatici care dau din gene ca pasarea colibri cand simte miros de euro:)))

Mai avem un gen de turisti cu care tre’ sa fi foarte atent. Moldovenii de peste Prut. Dupa ce s-au separat de Rusia si s-au tinut departe si de noi, iata ca istoria le-a dat na na la poponet si acum saracii ne viziteaza ca la balamuc mai ales femeile lor, dornice sa cunoasca cat mai multe despre tara asta si despre pasapoartele ei. Aveti grija ce prezervative folositi cu ele. Nu le acceptati pe ale lor. Sunt gaurite!:)))

Grupul meu de turisti e ca de obicei alcatuit din ignoranti care incep orice fraza idioata cu: ,,n-am stiut ca...". Prin urmare, ca sa le inchid din start gura incep eu prezentarea locurilor pe unde mergem:

- Ok urmasi de detinuti (am turisti din Australia si Noua Zeelanda bineinteles), ce vedeti pe strada sunt oameni. Da, oameni. Tara asta e locuita de vreo cateva mii de ani. Oamenii de pe aici cultivau grane si faceau miere de albine in timpuri atat de vechi incat in vocabulare nu se introdusesera inca cuvinte ca: australian, neo zeelandez, etc:))) Aici ii lovesc din plin, dar o merita. Pe urma, stramosii nostri mai fac vreo 1500 de ani miere si grane pana ce omenirea va descopera pe voi, de fapt nu pe voi ci insulele voastre, intelegeti cum vine treaba? Si da, Romania e in Europa, chestie deloc de neglijat daca stam sa ne gandim ca de aici au pecat barcile si corabiile care au dat de voi pierduti prin oceanul planetar. Fara europeni...stiti la ce ma refer acum nu? Sigur, ca sa pui la punct pe cineva e nevoie de mult mai mult asa ca ma trezesc din nou comentand locurile pe care le vedem din mersul autocarului spre...castelul lui Dracula v-ati prins repede, ca nu mai scapam de ei. Deci:

- Dupa cum lesne se observa, chestiile alea inalte sunt stalpii de inalta tensiune care inseamna ca s-a tras curent si pe la noi. De asemenea, jeep-urile si masinile de lux de pe strazi nu-s toate cu numere straine, ba din contra, 9 din 10 sunt cu numere de Romania si what a fuck...priviti...toate circula normal, ca in tarile civilizate, adica pe dreapta!:))) Un urmas de detinut se gaseste el sa faca misto:

- Am vazut tigani si aurolaci...asa e? Tara e plina de asa ceva? Opaaa, omul se vrea dur:

- Mosule, noi nu suntem o tara in care se traieste bine pentru ca pe noi nu ne-a colonizat Anglia. Pricepi? Daca o facea, poate ca acum era altfel. Tiganii englezi traiesc in Anglia si destul de bine, asa ca n-au motive sa plece de acolo in cautarea altui loc. La fel cei francezi, spanioli, irlandezi, etc. Ai nostri nu traiesc la fel de bine si ca atare pleaca care incotro iar lumea vorbeste de ei ca si cum ar fi singurii tigani in viata. Italienii nu au tigani, dar, italienii migreaza si ei ca la balamuc. Irlandezii au comunitati mai mari in strainatate decat numara in propria lor tara iar de plonezi nu mai zic. Cat despre aurolaci...nu tot ce pare sarac e si aurolac. Sunt copii amarati si care nu au pe nimeni care sa-i ajute. Si totusi, in alte tari mult mai dezvoltate decat Romania, oamenii suferind de diverse boli psihice, merg pe strada liberi in ceea ce se cheama incercarea idioata de a-i integra in societate. Haideti sa va zic un secret, pe omul bolnav il tratezi si il supraveghezi. Nu-l lasi sa te scuipe in fata de 23 de ori ca sa-si dea el seama in final ca nu e bine ce face:)) Jizz! Mergem la castelul lui Dracula, ok?

- Yeeeee, fac toti in cor!

Ajungem la Bran. Turistii mei se dau jos din autocar si pana sa vada castelul sunt impresionati de frumusetea locurilor. Bai turistule, in caz ca nu stii, nu-s multe tari in Europa asta care sa aibe de toate, si munte, si mare, si fluviu si desert, si podis, si campie, si dealuri si depresiuni, si delta. Daca tot ai ajuns aici din intamplare, doar pentru ca ai ratat sa cobori la Budapesta ca restul prietenilor tai idioti, hai sa-ti zic un secret: esti mult mai castigat asa. Ca sa fiu mai clar, ai vazut Budapesta, ai vazut toata Ungaria, ai vazut Praga, s-a terminat cu Cehia, ai vazut Bucurestiul, n-ai vazut nimic din tara asta intelegi? NIMIC!

La castelul Bran e ca peste tot in Europa. In piata targovetii te indeamna sa cumperi kitschuri cu marca Dracula. Nu e nimic de condamnat aici. Kitschuri vand si englezii prin Londra, si irlandezii si italienii si spaniolii si francezii. Toti vand kitschuri. Dar daca esti un baiat dotat, nu cumperi nimic din magazinele specializate in ,,amintiri de neuitat" sau ,,souvenirs". Amintirile se fac nu se cumpara. Fa poze si cumpara lucruri pe care le cumpara in mod obisnuit oamenii din partea locului daca vrei sa ai amintiri de pe unde mergi. Cauta sa ai mai ales ceva ce nu are multa lume. Nu lua acelasi produs fumat de toti. Spre exemplu, la Bran poti sa cumperi o bata de baseball cu chipul lui Dracula pe ea. Frumoasa amintire! Belea chiar! Nu-s foarte convins ca Dracula a jucat vreodta baseball dar e ok, la australieni merge.:))

Castelul Bran e superb. Am vazut ruine pe unde am fost, bucati din ziduri, ridicate la rang de mari obiective turistice. Li se face reclama si apar in toate pliantele care propun trasee cu vizitarea locurilor respective. Oamenii pun botul si merg acolo. E frumos dar, e mare pacat sa stii ca undeva exista locuri si lucruri mult mai frumoase decat astea pe care le stiu toti si acolo nu merge nimeni pentru ca n-au auzit de tara respectiva. Oamenii mei viziteaza impresionati castelul Bran. La ei nu exista asa ceva. Nimeni n-a construit castele in tarile lor pentru ca nici n-avea cine si nici n-avea de ce. Dar noi aveam de ce. Daca ne intoarcem in timp, o sa vedem si de ce a fost construit Branul. 1212, cavalerii teutoni incep sa-l faca din lemn, apoi in 1242 e distrus de mongoli. Ce ani, ce istorie! Macar din atata sa avem si noi parte de respect in lume. 1377, le e dat sa-l faca din piatra saxonilor din Brasov...fac o pauza, ati vazut bine, saxoni...!! Castelul asta nici daca ar vorbi n-ar spune ca stie cine a fost Dracula, dar ca orice prostie care aduce bani, trebuie s-o spun si eu turistilor mei. Nu muncesc pe zarzare! Faza cea mai tare e ca asta cu Dracula o mai bag pe la vreo trei din castelele pe care le vom vizita si niciodata nu plictiseste pe nimeni si de fiecare data turistii isi cumpara dinti de vampir de pe acolo. Poate ca n-ar fi tarziu sa ne aratam totusi recunostinta fata de cel mai bun promotor al Romaniei turistice pe care l-am avut ever si care a fost Bram Stoker. Fara el nush ce ne-am fi facut. Nu stiu daca cineva chiar voia sa auda de Mircea cel Batran, de Matei Basarab sau de contii unguri care au cladit castelul Huniazilor de la Hunedoara. O statuie acolo nu cred ca era un efort asa de mare pentru o tara.

La Bran facem popas de o noapte in una din pensiunile din zona. Locul e atat de frumos incat turistii mei nu se mai imbata ca porcii cum fac de obicei. Trebuie sa fii treaz ca sa iti arati uimirea fata de bucatele de pe masa, fata de oamenii simpli in casa carora dormi, fata de bunul simt cu care nu prea esti obisnuit prin coclaurile pe unde traiesti al dracu de bine. Intrebare: ar da cineva coltul asta de rai pentru a face surfing toata viata in Australia? Nu raspundeti. Multi o sa fiti subiectivi si vor vorbi ratele la banci si nu voi.

Roua diminetii ne racoreste si plecam la drum inainte sa se puna caldura. E a doua zi si deja am pus stapanire pe turisti. Ma asculta ca pe un guru. Istoria n-o stiu pe dinafara si nici n-am cum sa fac asta, dar asa cum imi spunea unul din profesorii pe care i-am avut la facultate, cartile nu ti le ia nimeni. Si le citesc din carti. Mergem sa urcam cele 1480 de trepte din lemn pentru a ajunge pe stancile unde sunt ruinele castelului Poenari din satul Capatanenii Pamanteni. Alt castel de-al lui Dracula! Daca cu Branul n-a avut nici o legatura, macar aici Vlad si-a lasat amprenta reconstruind castelul, fortificandu-l si facandu-l una din fortaretele sale de baza pe timpul domniei sale. Asta e istorie. Partea cu povestile despre contele Dracula nu se opreste aici. Bineinteles, oamenii mei vor sange si vampiri dar trebuie sa le spun in fata ca aici doar dormea Dracula si poate cateodata mai bea cate o cafea asa, dar de supt sange nu prea a supt pe aici. Mai avem mult pana acolo. Urcand cele 1480 de trepte din lemn, turistii uita de Dracula. Descopera cu fiecare treapta pe care o urca, locuri extraordinare. Tara asta e o palma pe obrazul cunostintelor lor. Ca sa ajunga totusi aici, au mers pe Transfagarasan. Sa mergi cu masina pe o sosea nu foarte amenajata si la peste 2000 de m altitudine, lasand intr-o parte prapastiile adanci, pe marginea carora vezi numeroase cruci ce amintesc de cei care au murit prabusindu-se cu masinile acolo, nu e chiar cel mai linistitor lucru de pe pamant. Dar tocmai aici e farmecul. O sosea amenajata la standarde internationale poate nu mai era atat de infricosatoare. Despre peisajele care iti taie rasuflarea nu are rost sa mai comentez. Inca din Cartisoara, locul de nastere al celui mai cunoscut globetrotter pe care l-a dat tara asta, Badea Cartan, incep imagini de neuitat. Imi croiesc cu greu drum printre carutele trase de bivoli si daca bivolitele ar fi dat bere si nu lapte, probabil turistii mei le-ar fi cumparat pe toate iar taranii locului ar fi fost mai bogati acum si mai fericiti ca nu le mai poarta de grija. Dar stupoare, desi s-au interesat pe google, turistii au ramas cu buzele umflate. Bivolitele din Cartisoara chiar dau un lapte bun si hranitor. Naspa pentru ei!

De la Poenari margem spre Hunedoara. Il cautam pe Dracula mai dihai decat ne-ar fi cautat el pe noi ca sa ne suga sangele. Normal ca nu-l gasim din prima. La cata prostie zace pe unii nici nu trebuie gasit asa de usor. Mai avem multi bani de incasat pana sa le zicem la revedere si traditionala de acum urare: ne pare rau, poate la anul dam de el. Si noi am fost in Dingle, Irlanda, sa-l vedem pe delfinul Fungie si pu...scuze, si cica am nimerit prost, ca s-a insurat si e prin Pacific in calatorie de nunta. Asa e se pare cam peste tot. Dar pana la Dracula mai avem mult de tras. Ne asteapta Horezu si ulcelele sale. Inoptam la una din manastirile din zona. Parca am fi intr-un program de reeducare. Veniti dintr-o alta lume, galagioasa, plina de lumini si tehnologie, indesata de hamburgeri si cartofi prajiti care i-a pocit la greu, devenind in timp natiile cu cei mai grasi oameni de pe pamant, oamenii mei incep sa descopere altceva. Mult mai aproape de suflet, de natural, de simplitate, de viata. O tara in care la inceput poate regreti ca ai aterizat cand mult mai bine era sa incurci iar destinatia si sa faci patentata confuzie cu Ungaria, dar pe care n-o sa regreti niciodata ca ai vizitat-o. Amintirile de aici cu greu pot fi egalate ca intensitate de cele capatate in alte destinatii. Dimineata i-am gasit pe toti purificati. Vorbeau parca mai frumos si nu atat de zgomotos ca in prima zi. Mergem spre Hunedoara.

Impactul cu Castelul Huniazilor a fost devastator. Avem si stil gotic in tara, ce credeau ei? Castelul e chiar un castel. Maret, falnic, impunator. Chiar si imprejurimile sunt frumoase acolo. Incerc sa ma fac un pic mai discret asa si cum beneficiem de un ghid profesionist care chiar are ce spune, las pe mana lui explicatiile cu privire la Dracula. Normal, nici aici nu-l vom gasi, chit ca se spune ca acest castel e bantuit. Niste englezi de la o emisiune care propune descoperirea fantomelor si a spiritelor, au facut un reportaj si aici si cica rezultatul e neconcludent. Cu alte cuvinte, nici n-au gasit fantome dar nici nu baga mana in foc ca n-ar fi auzit niscai zgomote si sunete ciudate pe acolo. Se lasa puternic loc de buna ziua care va sa zica si urmare a acestui fapt o sa mai fie o paine buna de mancat inca multi ani de aici incolo.

Si totusi, printul Vlad a fost incarcerat aici. Daca asa a fost, atunci trebuie sa fie si Dracula prin zona nu-i asa? Daca am sti macar cine e acest Dracula. Dar nu stim. Stie in schimb Bram Stoker dar omul e oleaca mort si are gura inclestata asa ca nu cred ca mai putem scoate ceva de la el. Las grupul sa se bucure de priveliste si imi stabilesc urmatoarea tinta: Muntii Apuseni. Mergem sa vedem cu ochii nostri ce cauta olandezii si nemtii de la o vreme incoace. Am auzit ca vin cohorte intregi de masini, caravane si rulote si stau cu zilele pe acolo incercand sa vada totul inainte sa plece din Paradis. Pentru ca daca nu stiati, Paradisul are un nume si el e Padis. Pana la Padis insa mai avem de tras. Mi-am calculat programul in asa fel incat sa vedem targul de fete de pe Muntele Gaina din ziua de Sfantul Ilie. Sa vezi atatea fete frumoase intr-un decor atat de pastoral e un balsam pentru minte si suflet. Cei care organizeaza acest targ sunt oameni din doua sate, Vidra si Bulzesti. Zestrea fetelor e adusa de parinti si face obiectul unei mari mandrii. Obiectele de artizanat, din care consta in mare parte zestrea unei fete, sunt atent pastrate in celebrele lazi de zestre. Muzica populara, traditiile, mancarea noastra care taie rasuflarea numai prin miresmele pe care le degaja, toate la un loc te fac sa vrei sa mori acolo. Numai ca nu am timp si de decese prin locuri mirifice. Avem niste pesteri de vizitat. Scarisoara sau pestera Ursilor nu pot fi ratate. Bere bei oriunde in lumea asta dar ce vezi aici nu mai vezi nicaieri. Poate vorbesc de un traseu care nu se poate face intr-o zi sau doua dar nu se poate sa renunti la el din cauza oboselii acumulate pe drum. Nu vezi niciodata acelasi lucru si asta e un motiv suficient sa vrei mereu mai mult.

Padis e deja socant si mi-am avertizat turistii sa uite ce au vazut pana acum. E foarte greu sa descrii in cuvinte Paradisul. Nici nu stiu cu ce sa incep, cu Focul Viu, cu Cetatile Ponorului, cu Valea Galbena sau cu canioanele si pesterile si raurile care dispar brusc in pamant pentru ca mai apoi, cativa kilometri mai departe sa tasneasca iar la suprafata. Raul din Lumea Pierduta ne duce catre Platoul din Lumea Pierduta unde ceasurile nu-si mai au rostul. Stam doua zile la Padis iar la plecare imi auzeam turistii cum intrebau de pretul terenurilor si al caselor din zona. Mergem la Sighisoara.

In drum spre Sighisoara stateam si ma gandeam amar cum fac eu parte din armata de smecheri care nu si-a vazut propria tara dar a vazut pietrele alea de la Stonehenge. Imi amintesc cum am propus eu aceasta excursie, fiind in Londra si pregatindu-ma de intoarcerea acasa. Am zis ca e mare pacat sa nu vad si eu pietrele respective. Ce altceva sa mai fi vazut in Anglia? Buun, trebuie sa spun ca eu reusesc sa captez increderea oamenilor mai peste tot asa ca nici in Londra nu mi-a fost greu sa conving oamenii cu care locuiam in casa sa facem acest drum. Aia nu prea aveau chef, ca erau obositi, ca car, ca mar, in sfarsit, n-aveai cum sa te pui cu nebunul de Alex care a rascolit Wikipedia ca sa le zica alora despre ce pierdeau ei daca nu mergeau acolo. Si vum, doua masini pline ochi cu oameni si tot ce trebuia ca sa facem un gratar pe cinste pe undeva si baga mare spre Stonehenge. In prima parte a drumului am cantat, ca asa am vazut prin filme ca se face cand pleci la drum, apoi am spus bancuri, pe urma ne-am mai potolit asa, ca de cand iesisem din Londra sa moara mama daca am vazut altceva decat campie si niste cacaturi de coline mici, apoi, la unii dintre noi incepuse deja sa ne curga sange din nas de nervi si cand sa ne incaieram hopa ca apare un indicator care ne arata ca tre’ sa facem dreapta spre Stonehenge. Asta ne-a salvat o vreme, dar dupa alta jumate de ora in care n-am vazut nimic incepusem din nou sa ne uitam urat unii la altii. Eu la ei si toti catre mine, ca eu ii facusem sa plecam de acasa. Ii auzeam cum se certau intre ei si nu cadeau de acord in ce hal sa ma schingiuiasca cand ajungeam acasa. In final ajungel la locul cu pricina, platim cate 5 lire si ne dam jos din masina. La vreo 500 de m erau stancile alea inconjurate de doua gardulete, unul mic si cu curent electric de joasa tensiune pentru animale si unul mai maricel fara curent pentru noi, ca sa nu scriem pe stanci A+L=LOVE sau sa desenam inimi cu sageti prin ele. Prima impresie n-a fost despre stanci, ca despre pietrele alea chiar n-am avut nici o impresie. Prima impresie a fost despre cat de tampita poate sa fie natia asta de asiatici care pozau ca mitralierele tot ce prindeau. Erau o groaza de asiatici acolo. Nu stiu daca te poti ascunde de ei pe undeva in lumea asta vie. Ma astept ca de sub carapacea unei broaste testoase uriase din Galapagos sa iasa un carnat din asta de japonez cu un Nikon ultimul racnet si sa-mi faca mie o poza. Ca la el se astepta sa fie pe acolo, dar la mine nu!:))) O ora am tot calculat ce as fi putut sa fac cu banii de bilet. Faceam multe. Daca le dadeam foc si nu mi-ar fi parut atat de rau ca dezamagirea pe care am avut-o vazand niste cataroaie intr-un camp. Deh, amintiri!

La Sighisoara am vazut cel mai frumos oras din tara. Nu cred ca exista loc mai romatic in toata Romania. Am baut o cafea la una din terasele de unde ma puteam uita in jos la orasul vechi si am redefinit notiunea de dor. Dor de tara mea si de oamenii ei. Asa cum sunt ei. Din Sighisoara am plecat spre Bistrita tot in cautarea contelui Dracula. Nu-l vom gasi nici de data asta dar partea funny e ca turistii incepusera sa se prinda de poanta si sa faca glume pe seama vampirului.

- Alex...aveti o tara atat de frumoasa si de spectaculoasa si voi il promovati pe Dracula pe internet? Nu putem sa credem! Ingropati-l odata, puneti-i cruce, dati dezmintiri ca n-a existat niciodata, uitati-l si aratati-va tara si oamenii pentru ca de mii de ori sunt mai interesante decat un rahat de personaj dintr-o carte a unuia care n-a fost in viata lui pe aici. Au dreptate betivanii mei dar inapoi nu mai puteam da. Mergem asadar spre pasul Tihuta sa cautam satul Ciosa. In satul acela uitat de lume se presupune ca exista urmele unei cetati in care ar fi trait sau inca mai traieste spiritul lui Dracula. Oamenii locului sunt infricosati de legende si cred in ele pentru ca mai mereu au parte de noi dovezi ca Dracula inca salasluieste prin padurile dese din zona. Unul singur poate sa vorbeasca despre Draculea cum ii zice el. Este mos Maxim zis si Vartelean care n-are frica de nimeni in afara de Dumnezeu. El spune ca nu e bine ca am adus turistii acolo pentru ca zeilor nu le plac strainii. In fata unui toi de tuica, in curtea mosului din varful dealului ingropat in ceata, stam si ascultam povestile localnicilor. Mancam branza cu mamaliga la gura focului de tabara pe care il facem ad hoc si toata noaptea ne delectam cu povesti. Dimineata ne gaseste pe toti ravasiti care incotro pe sub cate o blana de oaie adusa de mos Maxim. Satul Ciosa n-a fost niciodata un reper pe harta turistica a Romaniei dar eu am gasit de cuviinta sa duc oamenii sa asculte cu urechile lor cele mai infricosatoare povesti despre contele insetat de sange in chiar locul unde se presupune ca inca bantuie.

Cu greu imi dezlipesc oamenii din locul care le devenise dintr-o data atat de drag. Acolo am ajuns pe poteci salbatice de munte pentru ca nu exista nici macar un drum de tara spre Ciosa. Asta a facut ca turistilor sa le placa la nebunie aventura asta. Plecam in zori spre Bucovina, locul de legenda intesat de manastiri si traditii. Daca englezilor nu le-a placut acolo, inseamna ca nu m-au avut pe mine ghid. Ajunsi in Bucovina constat cu surprindere cum oamenii mei incep sa cunoasca adevarata arta si stiu ce sa cumpere de-acum ca sa aibe amintiri acasa. Din Bucovina mergem in Maramures unde cadem de acord ca daca nu vi si iarna sa asisti la sarbatorile de Craciun inseamna ca n-ai facut nimic.

Drumul spre casa cimenteaza prietenii si in acest timp se fac promisiuni. Trebuie sa mai vina o data aici. Sunt siguri de asta. Spera doar ca macar data viitoare drumurile sa arate altfel. Nu cele din munti pe care le vor la fel ca acum, dar macar cele dintre orasele mari. Intoarcerea se face prin Alba iulia, Sibiu, Brasov, Valea Prahovei cu al sau castel Peles. Se consuma carduri intregi pentru poze, se descarca multi giga in laptopuri si se posteaza la greu pe facebook poze din frumoasa si interesanta Romanie. Odata ajunsi la Bucuresti ne pregatim pentru a doua parte a excursiei care va cuprinde Delta Dunarii si Marea Neagra. Trecand intamplator pe langa casa Poporului in drum spre hostelul unde stateam, am auzit voci care murmurau:

- Doamne, ce-oi fi vazut eu la gramada asta de beton cu geamuri termopan?



Nota: Trebuie sa recunosc ca acest traseu l-am facut inspirandu-ma din datele colectate de pe internet. Nu am vazut niciodata anumite locuri de care am povestit in acest text si din punctul asta de vedere Bram Stoker, in tara caruia ma aflu acum, are un rival de soi:)) Parcurgand insa paginile respective mi-am dat seama ca daca nu fac odata acest traseu n-o sa ma simt niciodata implinit cu adevarat. De la peste 2500 de km departare, ma gandesc la Romania ca la una dintre cele mai frumoase tari de pe pamant. Uneori, ca sa stii ce ai, trebuie sa mai vezi sau sa mai cunosti si altceva. E valabil pana si in dragoste. Am realizat, vazand locuri frumoase de prin Europa, ca niciodata n-o sa ma satur cu adevarat de tara mea.



Saxon

Daniela

"Am realizat, vazand locuri frumoase de prin Europa, ca niciodata n-o sa ma satur cu adevarat de tara mea." Saxon

E foarte adevarat ce scrie Saxon. Multi straini isi aduc aminte de "Micul Paris",multi au auzit de Transilvania, ca patrie a lui Dracula,dar foarte putini sunt cei care stiu ce e Voronetul ( dau un simplu exemplu).

Rominia, tara in care iti cresc legumele prin crapaturile din pietrele din pavaj, sau de linga casa.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Foarte buna, excelenta prezentare a Romaniei!! Ar trebui sa ajunga si la ministrul turismului, dar cine stie cine mai este si cat este???

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

Intilnirea timizilor anonimi

Sint timid sa moara mama. Daca mi-ar suna la usa acum miss Bucuresti in cu'ru' gol, i-as inchide usa in nas si cu urechile rosii ca bulina de pe steagul Japoniei i-as striga prin vizor:
- Nu sint deloc acasa sa stii...nu pleca dar nici nu sta...sau stai, ca poate ma intorc, am iesit cu putina treaba da ma intorc...mama ce bunaciune...scuze, bucurie m-a luat...E clar, 9 din 10 ar baga fata inauntru si i-ar lega trompele in bob de orez. Cu tot cu cununii. Da io sint timid. N-am legat nici o trompa la viata mea.
Mi-aduc aminte de o faza din adolescenta mea. Locuiam intr-o garsoniera care statea sa cada cu tot cu bloc dintr-un cartier muncitoresc. Zic cartier muncitoresc pentru ca acolo toata lumea avea cite o Dacie Papuc cu care cara capacele de la gurile de canalizare, bancutele din parc, statiile de tramvai cu tot cu calatori si chiar bucati din asfalt. N-am vazut unul singur sa stea cu mainile-n sin in cartierul meu. Aici daca n-aveai o Dacie Papuc erai pr'ost vazut pina si de orbi. Prin urmare, aveam si eu o Dacie Papuc care scotea un fum negru si ciudat. Spun ciudat pentru ca Dacia mea baga fumul ala inauntru, nu-l dadea si ea afara ca orice rap'andula de masina care este. Cind ma dadeam eu jos din masina sa iau paine, auzeam mereu in spatele meu voci rautacioase care ma birfeau:
- Mama ce increzut e si asta sa moara mama, de cind a dat de bani numai pe litoral o arde, vezi ce bronzat e? Dar nu toata lumea e rea si invidioasa. Alta data spre exemplu, nu m-a mai birfit nimeni, dar cind m-am dat jos din masina si-au iesit valatucii de fum negru si inecacios, au sarit vreo 15 insi pe mine, care cu galeti cu apa care cu nisip si tirnacoape sa stinga incendiul.
Azi nu mai am Dacie papuc. Dar nici mai bogat nu sint. Masina mea are tot roti de vara si iarna asta dar in felul asta economisesc banii de sanie. Merg cu masina pe polei si tot aia e. Cind ies eu iarna pe sosea se intrerupe circulatia. Merg in cercuri concentrice si ca sa nu am necazuri cu lumea, imi pun beteala la oglinzi, am un claxon care face ,,ho,ho,ho" si dau la maxim colindele cu Hrusca. Pina se prind aia ca nu e Mos Craciun ajung si eu tiris grapis unde am nevoie. Ma opresc prin garduri sau braduti pitici. Dar am ramas acelasi timid incurabil. Am hotarit sa fac ceva pentru ca asa nu se mai putea. Deja mi-am prins prietena cu unu in pat si tot ce am facut a fost sa iau in mina o statueta de portelan care reprezenta un pescar obosit cu un peste in undita si cind aia asteptau ingroziti sa le sparg capetele eu i-am zis zd'rentei:
- Uita-te la pescarul asta fa! L-am luat cind am fost la Sinaia. Mai tii minte? N-am luat pizza in ziua aia pentru ca nu mai aveam bani si pentru pescar, iar pizza o uiti imediat dupa ce o halesti dar un pescar pe care-l pui in vitrina il uiti mai greu. Prietena ridica sprincenele a mirare maxima si dupa citeva momente de buimaceala zise:
- Da-l in pla mea de pescar ca ma ia crizele, ce-ai de gind sa faci acum? Nu ne mai spargi capatinile? Ca o sa-mi fie rusine sa ies afara fara o vinataie ceva, fara un cucui, ce le zic prietenelor? Ca alea toate sint batute, au fond de ten pe fete cit chit au masinile in tirgul Vitan-Birzesti, toate au avut hainele aruncate in strada de prietenii sau sotii inselati de ele macar o data in viata. Io ce le zic? Ca ai venit cu pus'caria aia de pescar la pat si in loc sa mi-l dai intre ochi mi-ai zis ca e luat din Sinaia? Nu se poate sa patesc asta tocmai io, cu'rva cartierului! Si se puse pe un plins de sareau fulgii din perne. O mai mare jignire nu cred ca suferise vreodata. Ma uit la pro'stul cu care ma insela si-l intreb din priviri ce pla mea se intimpla. Ala se scoala din pat nervos si isi trase pantalonii pe el si-mi arunca in timp ce iesea pe usa:
- Sa moara mama daca nu iti bati joc de noi! Am inodat la cearceafuri de-am dat in bilbaiala in speranta ca vi si tu nervos acasa si va trebui sa cobor pe cearceafuri de la etaj ca orice ba'gabont care se respecta iar tu o dai in frumusetile patriei si-n amintiri de la Sinaia cu noi? Mai riscant era s-o f'u't pe nevasta-mea decit pe a ta. Aici cam avea omu' dreptate. Nimeni n-o fu'te'a pe nevasta-sa. Lucra pe santier ca fierar betonist iar colegii de munca o salutau cu: ,,noroc fratioare'' iar daca se certau din diverse motive inerente muncii in conditii vitrege, preferau sa-i zica ,,ba'' decit ,,fa'', de frica.
M-am decis sa caut un remediu pentru timiditatea mea. Si iata peste ce dau eu, un anunt care dadea de stire ca intr-un garaj, pe strada Nonsalantei, avea sa se tina prima sedinta cu ,,timizii anonimi''. Garantau invingerea timiditatii in numai 3 sedinte.
A doua zi, fac io un dus exotic si...stai asa, cum adica un dus exotic, nu stiti ce e aia un dus exotic? Unde traiti? Aaaa..poate nu traiti in cartiere muncitoresti ca mine, ca la noi in cartier nu exista apa curenta si canalizare. Exista in schimb puturi. Iau cu galeata apa de la put si apoi o pun intr-o stropitoare agatata de perete. La sita prin care curge apa am un capac. Cind vreau sa fac dus, scot capacul si gata dusul exotic. Hm...timizii anonimi care va sa zica, ia sa vad eu cu ce ma imbrac. Piesa de rezistenta e o pereche de chiloti cu caluti de mare si delfini, pe care scrie mare ,,FREE WILLY NOW'' Pun chilotii aia pe mine, fac niste flotari la caterinca asa sa mi se umfle pectoralii apoi ma privesc incruntat in geamul usii de la balcon, ca n-am oglinda:
- Are you talking to me timidule? Maaaama ce schimbare pe mine, devenisem brusc un dur, nemilos si insensibil. Pun repede pe mine restul hainelor din dulap, imi iau tigarile si dau navala spre strada Nonsalantei la intilnirea cu timizii anonimi. Ca de obicei ma cred vreo mare vedeta colectoare de fier vechi si intirzii vreo 25 de minute. Gasesc repede garajul cu pricina si bat sfios la usa. Mare parte din bengosenia de care dadusem dovada in fata usii de la balcon imi disparuse. Eram din nou acelasi timid cu capul bagat intre umeri care merge pe strada stresat ca i-ar putea curma zilele vreun avion Boeing 747 care se prabuseste exact in capul lui. Usa garajului fu deschisa de un barbos cu ochelari. E foarte evident ca toti sarlatanii care vind iluzii si vindeca de timiditate sint barbosi si cu ochelari. Intru in garajul luminat feeric de luminari groase de botez si vad 6-7 timizi anonimi asezati pe cite o naveta de bere goala, in semicerc. Iau si eu o naveta si ma bag in semicerc cu timizii. Barbosul ochelarist e in fata noastra, tot pe o naveta de bere, cu un carnetel pe genunchi. Anunta comunitatea speriatilor de bombe ca numarul stresatilor e in crestere si-mi face semn sa ma prezint dupa calapodul universal al anonimilor fara frontiere, de orice boala ar suferi ei:
- Hi...sint io si sint timid! Iar ei in cor:
- Hi... tu! Dupa aceasta mica prezentare incep discutiile. Barbosul ne spune cum pe vremuri, copil fiind, era atit de timid ca se rusina si se inrosea la fata tot de cite ori il musca de picior catelul Labus, spaima timizilor de pe ulita natala. Era atit de timid ca nici ,,huo'' nu putea sa sa-i dea catelului ala care facuse pasiune pentru nadragii lui. Apoi, cu eforturi mari, citind carti si urmarind reportaje, facind yoga, ikebana, aerobic, sushi, dansul pinguinului si tae-bo, a reusit ca la 35 de ani sa-si invinga timiditatea si sa-si priveasca drept in ochi dusmanul de moarte al copilariei...pe Labus, moment crucial al vietii lui de looser! Apoi se ridica brusc de pe naveta aia si cu parul vilvoi racni:
- Ti-am zis io ca o sa te inving...ti-am zis ca n-o sa mai permit sa-mi rupi pantalonii Labus ba'gabont ce esti, ti-am zis ca n-o sa mai fiu un timid iar de azi chiar am sa te bat de cite ori trec pe linga tine. Uite asa...na...na...na! Noi, timizii anonimi, ne ingramadiram unii in altii de frica cind barbosul incepu sa dea cu o nuia imaginara in betonul garajului, unde doar el il vedea pe Labus cu coada intre picioare, schelalaind amarnic. Apoi, transpirat si mindru de reusitele sale in viata, barbosul isi aprinse o tigara si zise:
- Fara multa vointa si o viata fara excese cum ar fi zaharul, sexul in 69 si sarea, n-as fi reusit. De asta ma simt responsabil sa va daruiesc si voua cite ceva din umila mea experienta. Toti timizii p'u'lii...anonimi am vrut sa spun, ne ridicam si scandam minute in sir numele barbosului, aplaudind frenetic ca la congresele de trista amintire. Ce uitase sa ne spuna barbosul e ca Labus murise de vreo 11 ani, calcat de o Dacie Papuc incarcata cu cablu de cupru, furaciune, asa ca el se adresa unui morman de oase uscate de pe maidanul din preajma casei sale, cind voia sa arate catelului ca-si invinsese timiditatea. Dar nu esti pe deplin timid daca n-ai si oleaca de ciunga prin par, nu-i asa?
Prima care se decise sa ne povesteasca despre lupta ei cu timiditatea fu o fata atit de inalta si de slaba dupa vorba dupa port incit ne culcaram toti pe jos ca sa ne putem uita spre capul ei macar, ca-n ochi o puteai privi doar daca se culca ea pe jos. Fata noastra era atit de sfioasa si de racita ca-si sufla nasul in gind de rusine. Printre suspine si muci, timida noastra zise:
- Sint Money Porumbeanu si sint timida de cind ma stiu. Copilaria mi-a fost marcata de zicala ,,ai grija ce-ti doresti ca s-ar putea sa tii se intimple''. Eram pitica clasei. Colegii mei faceau mereu glume cu mine. Ziceau ca ce bine e ca sint cu ei in clasa ca sa se joace si ei cu papusica gratis. Copiii de la alte clase cumparau papusile, colegii mei ma aveau pe mine. Copiii mai mari ramineau intentionat repetenti ca sa ajunga in clasa mea si sa se joace cu mine. De atunci parintii ma tot indopau cu pastile pe baza de untura de peste iar eu ma tot rugam la toti sfintii sa ma faca si pe mine mare. Da nu m-am gindit vreodata ca tine vrajeala asta cu rugaciunile si acum am ajuns chiar mare. Mare timida, mare zdre'anta si mare de inaltime si culmea, parca sint urmarita de cuvintul asta ,,mare'' ca mi-am luat si barbat muuuuult mai mare decit mine la ani. Mda, la doua chestii e totusi mic iar una e inaltimea iar a doua ...ce sa zic, deja ma enerveaza toate to'apele care o ard aiurea ca marimea nu conteaza. Aici fata se uita urit catre noi si racni:
- CONTEAZA tut'elor! Si totusi am avut ceva noroc pentru ca el a avut grija de mine, mi-a fost ca un al doilea tata, ca tatal meu natural mi-a si zis cind a aflat el ce de bani are viitorul barbat...sau tata vitreg ma rog, ca sa nu ma prinda acasa fara verigheta ca nu mai gasesc eu asa ceva pe praful asta. Si nu m-a prins, ca nici eu nu sint fra'iera chiar daca sint timida. N-aveti voi idee ce putere de seductie are o timida cu codite si cu picorusele lungi in ,,xxx'' clipind des din gene ca pasarea colibri si care zice sfios :
- Taaaati...azi n-am fost cuminte, ma pui pe genunchi sa ma bati la fundulet? Cu asta i-am pus capac viitorului tata...sau barbat...ca nu fac deloc diferenta.
Barbosul ochelarist nota de zor in carnetelul lui iar picuri de sudoare ii invadara fruntea. Al doilea timid care se prezenta era un barbat care aducea cu simfonia a 9-a de Beethoven. Era un tip ciudat, ciufulit si ingindurat, ...,,allegro ma non troppo'' as putea spune ca sa fiu in ton cu simfonia aia. Dar cind vorbea el se vedea clar ca e un picut ,,scherzo'' la mansarda mai ales ca dadea din maini ca un dirijor proaspat scapat dintr-un malaxor care face mincare pentru caini. Pentru cei care nu sinteti familiarizati cu termenii astia n-am ce sa va fac dar eu am studiat muzica asta clasica mai ales ca pe scara mea stateau numai coa'rde...asa ca m-am axat pe aceste instrumente minunate pe care le acordam pe unde le prindeam. La etajul 2 era chiar un cvartet de co'arde, brunete toate. Miscarile ,,dirijorului'' scherzo la mansarda erau pregatitoare pentru intrarea in ritm ,,stacato'' si in functie de crize, se numesc simfonistic vorbind, ,,plecarea in tarile calde'' sau ,,depunerea oualelor''. Ador muzica simfonica sa moara mama.
- Hi...sint Mirciulica timidu'!
- Hi Mirciulicaaaaa, facem noi toti in cor.
- Stiu ca am nume de motan obez din romane politiste dar problema mea e alta. Unde locuiesc eu mi se spune Freaky Einstein. Cred ca de la par mi se trage porecla asta. Am parul foarte...nus cum sa spun, umflat, dezordonat, vilvoi...si foarte alb, exact ca si Einstein. Omul strinse din pumni si se uita urit pe noi:
- Ce? Nu se vede? Lumea ride de mine pe strada si ma tot intreaba daca mai inventez ceva sau m-am lasat. Cind eram io mic, aveam parul normal, lins si cu freza ca orice copil banal. Nu-mi permiteam pe vremea aia alt look, sau alta freza decit aia intr-o parte ca lacatusii mecanici. Sau bobinatorii. Dar, mama mea era foarte mindra de mine si mereu imi spunea ca am ceva ce nici un copil de pe strada mea n-are, o dorinta bolnava de cunoastere. Tot curiozitatea asta era sa ma duca si la un sanatoriu pentru curiosi si indiscreti dar am avut noroc cu tata care a dat spaga sa ma tratez acasa. Ce se intimplase? Eu eram un picut timid asa ca nu ma jucam cu copiii pe afara. Eram mereu singur iar in casa ma jucam intr-un fel cam ciudatel, ca sa zic asa. Intr-o zi ma uitam la un desen animat cu Tom si Jerry. Aveam mereu boala pe Jerry care scapa de fiecare data de Tom, iar saracul motan, ba isi rupea coada, ba isi ardea mustatile, numai belele avea. Il uram pe Jerry. Cum putea sa fie atit de istet un biet soricel? Cum aveam si noi un soricel in casa, ca fiecare, m-am decis sa ma razbun pe el...ca sa inteleaga toata soricimea ca nu te pui nici cu Tom si nici cu mine cind ma apuca spumele. Prin urmare m-am decis sa-l omor prin asfixie mecanica cu inanitie pe sistem si cataracta la pipota, atit de indirjit eram eu. Eu nu ma pot controla la nervi, vad numai cataracte in fata ochilor. Dar fiindca sint timid, ma consum in surdina. In acest sens, am pus o bucatica de brinza exact la gura casutei soricelului nostru, o gaura intr-un perete, si am asteptat. Planul meu era mortal si infestat cu virusi. Cind soricelul iesea la produs, eu scoteam put'ulica si faceam pi'pi in capul lui. Se stie cit de curati sint soriceii si mai ales ca dau imediat in icter sau hepatita B din cauza mirosurilor si a mizeriei. Odata chiar m-am uitat pe furis in casuta lui. Soricelul nu era acasa, plecase asa hai-hui prin locuinta parintilor mei. Bai frate, lasind ura asta la o parte, trebuie sa recunosc ca n-am vazut de mult un locsor mai curat si mai aranjat cum era vizuina soricelului meu. Toate puse in ordine, nicaieri nu vedeai aruncate haine pe jos sau vreun fir de praf pe mobila. Pina si ciorapeii ii avea pusi pe umeras. In chiuveta nici o farfurie murdara. Fuma si el dar spala mereu scrumiera. Si citea. Citea frate la carti de nu intelegeam unde baga el atita cultura. Linga patutul lui, numai pe noptiera erau doua carti groase iar linga pat, zacea in asteptare un teanc de alte carti. Citea orice, de la Coelho la poeziile lui Dinescu. Nu ma mai mir acum ca mama mi-l dadea mereu exemplu pe soricelul asta. Dar s-a zis si cu asta, in curind nu va mai exista un soricel exemplu pentru mine. Mi-am pus ochelarii bunicului ca sa par mai smecher si intr-un final soricelul nostru iese, miroase el brinza asa la caterinca, de parca nu stia ca e brinza si in loc s-o ia si sa se tireze el in gaura din perete, face greseala sa mai stea citeva clipe ca sa deguste brinza. Ca am uitat sa va spun ce sc'lifosit e soricelul nostru, nu fura orice fratioare, se uita dupa termenul de garantie...cauta E-uri, coloranti, be'lea mare cu el. Bine, pe vremea aia nu se uita nimeni la E-uri, ca nu stia nici dreaq ce sint alea dar soricelul asta se pare ca era facut din tata american, adus pe vapoarele cu griu si mama bag'aboanta autohtona, soricioaica ieftina de cartier care se ardea pe boabe de porumb. Iar pentru un cornet extra-large cu floricele de porumb facea de toate. Mai puneai si o cola sau Sprite si o facea in grup deja. Cum statea el asa, cu sireturile desfacute la bocancei, avind o labuta in sold iar cu cealalta luind probe din brinza aia, profit de moment, scot pu'tza si incep sa fac pi'pi in capul lui...da asa...cerculete ca sa nu-mi scape nimic. Soricelul puse labuta in dreptul ochilor, sl'obozi un ,,what the fu'ck'' nervos si fugi in gaura lui direct la dus, iar pe mine cerculetele alea erau sa ma omoare, ca unul din ele a atins priza din perete. In secunda imediat urmatoare, s-a auzit o pocnitura urmata de un fum inecacios, iar parul meu s-a facut vilvoi si alb-arctic instantaneu. Bunicul meu, fost profesor de fizica, care dormea in camera alaturata, a iesit speriat in izmene si cu un fes lung pe cap, cu o luminare aprinsa pe o farfuriuta pe post de lanterna si cind m-a vazut a zis:
- Einstein...esti chiar tu prietene? Stiam eu ca in cele din urma calatoria in timp va fi posibila...stai sa-ti arat lucrarile mele, aici toti m-au luat de ne'bun, dar o sa le-o trag eu acum...Einsteeeeein...dragul meu Einstein...vino sa te sarut! Apoi bunicul deschide fereastra si urla catre strada:
- M'ui'eeeee contestatarilor! M'u'ieee cu pedale si sclipici, 'ti-ai dreaq de neincrezatori ultrareligilosi! Emotionat la culme, bunicul fugii in dormitor de unde se intoarse cu o lada prafuita plina cu hirtogaraie ingalbenite de vremuri, pe care asternuse de-a lungul timpului, calcule si schite de masinarii cu care credea el ca o sa calatoreasca in timp ca sa-si intilneasca idolul. Eu stateam cu chilotii in vine, din p'utza si din cap imi iesea fum si ma gindeam ca ce bine ar fi fost daca eram si eu soricel. Nu conteaza cit de mare eram dar macar nu eram atit de pro'st ca acum! Asa m-au gasit ai mei alertati de vecini. De atunci mi se spune Einstein si tot de atunci m-am inchis in mine si urasc de moarte soriceii. In secunda imediat urmatoare toti vazuram cum statea un soricel intepenit de frica intr-un colt al garajului. Freaky Einstein Mirciulica se uita incruntat spre el iar soricelul tipa din toti plamanii lui si se tira intr-o gaura.
Frate, credeam ca ma plictisesc aici, dar e clar ca daca mergeam la circ si cadea acrobatul de pe sirma cu tot cu bicicleta aia cu o roata, nu m-as fi distrat asa de tare ca la intrunirea asta. Barbosul ochelarist era singurul care nu ridea. Probabil deoarece vedea in Mirciulica pe cineva cu aceeasi problema ca si el. Labus si soriceii au ceva in comun. Mirciulica se aseza iar eu incercam sa ma potolesc din risul ist'eric care ma apucase. Eram plin de lacrimi si de muci la nas de atita ris. Credeam ca ma linistesc dar n-a fost sa fie. S-a ridicat alta timida anonima in picioare si a trintit un casetofon in mijlocul semicercului format de noi.
- Hi...sint Abracadabra din Berceni...timida de n-ai aer!
- Hi Abracadabraaaa! Deja ma faceam comod ca sa nu-mi rup vreun os sau sa-mi incolacesc vreo vena cind o sa lesin iar de ris. Fata asta, avea ceva special. Mai ales la ochi. Imi aprind nervos o tigara. Abracadabra da drumul la casetofon din care incepu sa urle Stefan a' lui Andreea melodia aia cu Geta care i-a infundat lui chiuveta si zice:
- Sint foarte timida si trista pentru ca nu reusesc sa ma apropii de nici un barbat iar anii trec si ramin nemaritata si toata suita de cuvinte care incep cu ,,ne''. Nici nu pot sa vorbesc fara muzica. Muzica ma face sa rezist. Muzica...nu ala care cinta acum, dar n-am avut alta caseta prin casa. Citeodata am impresia ca Stefan face muzica doar pentru instalatori. Ok, pentru ca sint timida, nu reusesc sa spun cuiva ce simt. M-am obisnuit sa arat doar, prin gesturi, dar multi nu inteleg limbajul trupului, al semnelor. Oamenii prefera cuvintele iar eu nu ma pricep la vorbe si sint si foarte timida. Acum ceva timp, am cunoscut un baiat de nota 8. Ar fi fost de nota 10 pe scara Richter, ca acolo punctez eu calitatile barbatilor, dar locuia cu parintii si nu avea salariu fix, ori la mine, care nu produc chiar nimic si sint saraca de moare Foamea la mine in casa de...foame, asta se depuncteaza. Mi-am zis ca asta e, n-are rost sa mai astept cai verzi pe pereti cu masini puternice, cind impozitul e atit de mare incit se taxeaza atit calul putere cit si caruta si potcoavele lui. Intr-o zi apare EL. Autodidact, nonsalant, persuasiv, semet, cutezator...ca sa folosesc cuvinte idi'oate din literatura scrisa. M-am indragostit lulea dar nu i-am spus-o niciodata. Am preferat sa i-o arat in felul meu. Lucram la aceeasi firma. Intr-o zi era sedinta. Eu eram secretara iar el un fel de directoras. Era o sedinta mare cu niste investitori importanti. Stiam ca se discuta ceva vital pentru viitorul companiei noastre iar el urma sa plece la Londra in interes de afaceri cu partea engleza. N-am mai rezistat. Am intrat in sedinta cu tava cu cafele in maini si dupa ce am pus cafelele in dreptul fiecaruia am ajuns la El...Am stat o clipa sa-l privesc in ochi si i-am pus pe masa o pereche de botosei crosetati cu mina mea si udati de lacrimi de dor in lungile nopti in care visam sa fiu cu el. Botoseii aveau ciucurasi roz. In 9 din 10 cazuri botoseii cu ciucurasi roz impresioneaza dar acum era exact invers, cazul ala bag'abont cu exceptia de la regula, uscatura din padure, Gigi contra, piaza rea, alba-neagra, luna plina, pi'zda tigancii, pisica neagra si vineri 13 la un loc. Iubitul meu de taina s-a uitat speriat la botosei, partea engleza din sedinta s-a uitat speriata la iubitul meu iar eu m-am uitat nervoasa la partea engleza:
- What a pla mea va uitati like that( am invatat engleza fara profesor, fara carti si fara chef, de la mare distanta)? La voi bebelusii poarta ciocate de mici or what? Fratilor...am avut noroc cu translatorul care a dat-o de gard cum ca as fi zis: un pas mic pentru omenire dar un pas mare pentru firma noastra...iar botoselul reprezinta pasul mic care facut repetat se face mare si ciucurasii roz sint semn de prosperitate la popoarele disparute din cauza vulcanilor, asteroizilor, ciumei sau a potopului. Mare inspiratie si pe translatorul ala. M-au aplaudat englezii in continuu dar de atunci sedintele se tin la vreun hotel dibaci ales cu fix 13 de minute inainte! Ca sa nu aflu eu. Ei si? Da-le dreaq de sedinte ca eu, desi sint timida, sint totusi o femeie plina de surprize. Intr-o zi vad eu pe biroul lui o revista in care erau prezentate excursii exotice. Peste tot numai femei bronzate. Aaaa, va sa zica ii plac bronzatele! Ooook, aleg de pe internet un solar smecher si ma duc acolo sa ma fac frumoasa. Imi pun niste castraveti pe ochi si ma bag in solar. N-am citit regulile, ca pe mine nu ma intereseaza regulile. Am iesit cind castravetii au inceput sa sfaraie si asa frumoasa...foc...ca daca mai stateam 2 minute chiar luam foc, ma duc la iubitul meu acasa, bat la usa si astept sa deschida el si sa ma ia violent la p...paso doble, ca e mort dupa dansurile spaniole. Mirosea a carne prajita la el acasa, gatea pentru mine care va sa zica. Asta credeam eu. Carnea mea mirosea asa. In citeva secunde a deschis usa dar imediat a tipat ca din gura de sarpe si mi-a tras o tigaie in cap. Am vazut stele lila, eclipsa totala de bec din hol si martieni morti de beti care se pi'sau pe cometele bag'aboante care treceau in viteza spre planeta noastra dar nu ajungeau niciodata la noi. Cind mi-am revenit, stateam tristi la masa in bucatarie, eu cu un prosop cu gheata pe cap iar el inca speriat, imi povestea ca niciodata n-a fu'tu't ursi panda la protap, asa ca n-o sa f'u'ta nici acum si ca mai bine plec eu acasa de buna voie sau suna el la aia de la protectia animalelor facute barbeque. M-am privit in oglinda si am realizat ca de la castravetii aia mi-au ramas doua zone rotunde nebronzate in jurul ochilor. Poate eram exotica, poate un pic mai exotica decit exoticele, poate ar trebui totusi sa nu apar brusc dupa vreun colt de bloc in fata oamenilor! Hm...adica e vina mea ca nu scrie pe nimeni daca e bolnav de inima sau nu? Se opri exact cind termina Stefan a' Andreei puscaria aia de cintec. Vreo citeva secunde nimeni nu a zis nimic. Abracadabra din Berceni statea in picioare cu mainile intinse alaturi si zise:
- Sinteti surprinsi sau doar idi'oti? Am cazut pe spate. Ma perpeleam pe jos de ris si ma tineam cu mainile de burta. Freaky Einstein imi arunca sageti veninoase iar Money Porumbeanu ma tot intreba din priviri daca sint sofer. Totusi era cineva care nu ma ura asa de tare. Era chiar Abracadabra care se tot lingea pe buzele arse agitind prin fata ochilor mei inlacrimati niste ...botosei cu ciucurasi roz. Am dat ingrozit din cap in semn de ,,nu'' hotarit armelor nucleare si botoseilor cu ciucurasi roz iar fata imbufnata, timida din Berceni, se aseza pe ladita ei. Am cerut voie sa merg pe afara sa ma pi's pe vreun pom sau scuter parcat prin zona, ca am boala pe scutere, fiindca nu mai era de rezistat aici, deja se profila prapad mare de tot. Numai ca barbosul a ales ca sa urmez eu, care ma stricasem de ris pe seama celorlalti. Ma ridic in picioare si deodata imi dadui seama ca privit de toti era deja o mare realizare daca reuseam sa recunosc ca sint timid. Ma gindesc repede la o scapare si aleg din nou, a nu stiu cita oara, sa ma dau altceva decit eram de fapt:
- Hi...e o greseala ca sint aici. Nu sint timid si in plus am bani de-i pun petice la pantaloni cind se rup, voi numarati banii din cont in citeva secunde iar mie imi ia citeva zeci de minute numai sa-i asez in ordine. Imediat cineva din grup se ridica brusc si apoi, tot brusc se arunca in genunchi in fata mea:
- Doamneeee...pot sa te ating? Apoi toti ceilalti se pusesera pe un ris greu de suportat pentru mine. Grupul imi platea acum cu aceeasi moneda.
- Stati linistiti frai'erilor ca io muncesc pe afara, daca nu eram eu se ducea dreaq PIB-ul tarii, nu ma credeti?
- Ba daaaaaa...credem tot. Mai zi-ne, nu ne ierta, baga-ne la greu, inghitim tot, facem sex oral cu minciunile tale, sintem ascultatori si creduli parca am fi pescuiti din marea Yuppy. Cadouri faci? Bani imprumuti? Sfaturi dai? Personalitati multiple ai? Conturi numeroase ai?
Clar, nu prea mai aveam scapare. Barbosul ochelarist avea acum moaca de admin obosit. Parca eram pe net asa ma simteam. Toti ma priveau dar nici unul nu se vedea. Faceau misto, e adevarat, dar din umbra. Luminarile se stinsesera intre timp si mai puteam sa dibui doar luminitele din ochii lor. Dar si asa le era teama, ca doar de asta arau aici, erau timizi. Cind se simteau priviti era suficient sa inchida ochii si gata, erau in siguranta, nu mai puteau fi vazuti chiar deloc. Mai tupeist mi s-a parut a fi soricelul care atras de intuneric iesise la o plimbarica prin garaj. Era mic dar parca era mai vizibil decit oamenii adunati acolo. Am simtit atunci ca n-aveam ce sa caut in garajul ala. Nu eram asa de timid cum credeam. Poate voiam si eu sa fiu altcineva doar, insa am realizat o chestie: degeaba te dai cu parfum fin si scump daca ph-ul pielii tale nu-l suporta. N-o sa mirosi niciodata a altceva decit a...tine. Am simtit in intuneric cum cineva imi strecura in palma ceva pufos si moale. Am zimbit si am iesit din garaj. In palma tineam o pereche de botosei roz. Cu ciucurasi la fel de roz. Am realizat pe loc ca ursuletii panda sint niste animale dragalase chiar, iar mie nu-mi mai pasa de timiditate pentru ca acum voiam doar sa fiu un om mai bun.
P.S. Saxon. Fiecare crede ce vrea. Ca de obicei, cui n-o sa-i prea placa o sa creada fireste...altceva!

Daniela