Vinul---cea mai sanatoasa si mai nobila dintre bauturi

Dupa dr. Eyauld, un litru de vin echivaleaza, din punct de vedere al energiei calorice cu :
---0,9 l de lapte sau...
---300-350 g de paine sau...
---585 g de carne sau...
---1 kg de cartofi

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Pentru a mentine corpul la temperatura de peste 36 de grade celsius, inima, muschii respiratori, glandele, muschii netezi s.a. in activitate, omul,in repaus total, produce in 24 de ore , 2500 de calorii, acesta fiind metabolismul bazal. Cand omul indeplineste o activitate, caldura emisa se mareste enorm---2.800 de calorii pt. o munca obisnuita, in jur de 3.000 de calorii pt. un efort mediu si 3.400---3.500 de calorii pt. o munca grea, putandu-se ajunge chia si la 4-5.000 de calorii in cazul cosasilor sau al sportivilor de performanta....

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Vinul este nebunia tinere�ilor �i toiagul b�tr�ne�ilor.

ANTON PANN

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Beneficiile vinului rosu

Vinul rosu este una dintre cele mai vechi bauturi alcoolice de pe planeta, istoria vinului intinzandu-se pe mii de ani.

In timp ce consumul crescut al oricarui tip de bautura alcoolica aduce dupa sine mai multe probleme de sanatate decat beneficii, cercetarile recente sugereaza ca un pahar de vin rosu zilnic va poate furniza ceva mai mult decat o mica relaxare.

In timp ce prea mult alcool poate dauna organismului, cercetatorii sugereaza ca 1-2 pahare de vin rosu pe zi pot de fapt ajuta sanatatea corporala.

Cu toate acestea, nici un fel de bautura nu poate inlocui avantajele exercitiilor fizice zilnice sau cele ale unei diete bine echilibrate, insa consumul moderat de vin rosu poate fi benefic.
Cuprins articol

Generalitati
Beneficiile vinului rosu asupra sanatatii
Valoarea nutritiva a vinului rosu
Atentionari

Beneficiile vinului rosu asupra sanatatii
Sus

Reduce riscul mortalitatii. Cercetatorii europeni declara ca un aport zilnic moderat, de vin rosu (22-32 g de alcool) are un efect protector impotriva tuturor cauzelor de deces.

Fumatul. Fumatul acut afecteaza in mod semnificativ capacitatea vaselor de sange de a se relaxa in mod natural. Vinul rosu, cu sau fara alcool, reduce efectul negativ al fumatului asupra endoteliului - stratul de celule care se alcatuiesc intr-o captuseala impotriva frictiunii vaselor limfatice, de sange, si inima.

Somnul. Noile cercetari arata ca vinul rosu, in special Cabernet Sauvignon, Chianti si Merlot, contine melatonina. Melatonina ajuta la reglarea ceasului biologc, asadar, consumul unui pahar de vin rosu inainte de culcare poate fi benefic pentru somn. Melatonina este de asemenea, un antioxidant, ceea ce inseamna ca are proprietati anti-imbatranire si anticangerigene.

Sanatatea creierului. Resveratrolul este dovedit a fi un protector eficient impotriva bolii Alzheimer si dementei.

Cancer
- Cancerul de plamani - cercetatorii au descoperit ca fiecare pahar de vin rosu consumat zilnic, reduce riscul cancerului de plamani cu 13%.
- Cancerul de prostata - 4 sau mai multe pahare de vin rosu pe saptamana ajuta la diminuarea riscului de cancer de prostata cu 50% si riscul manifestarii unei forme agresive de cancer de prostata cu 60%.
- Cancerul mamar - consumul moderat de vin rosu se pare ca ar reduce riscul aparitiei cancerului mamar. Cu toate acestea, consumul a mai mult de 1-2 pahare de alcool pe zi, se pare ca mareste riscul aparitiei cancerului de san la femei, asadar, moderatia este cheia.

Ateroscleroza. Vinul rosu poate preveni debutul si progresia aterosclerozei (rigidizarea arterelor). Ateroscleroza se declanseaza atunci cand vasele de sange incep sa-si piarda abilitatea de relaxare. Atat alcoolul cat si polifenolii aflati in vinul rosu par sa favorizeze mentinerea sanatatii vaselor de sange prin promovarea formarii de oxid nitric, o substanta chimica primordiala pentru relaxare, care joaca un rol foarte important in reglarea tonusului vascular.

Racelile. Cercetatorii europeni au descoperit ca persoanele care consuma mai mult de 2 pahare de vin rosu pe zi, manifesta cu 44% mai putine raceli decat cei care se abtin de la consumul de vin rosu.

Inflamatiile. S-a dovedit ca resveratrolul are proprietati antiinflamatorii, ceea ce ajuta la mentinerea sanatatii fizice generale din moment ce multe boli si maladii sunt atribuite inflamatiilor.

Hipertensiunea. Consumul excesiv de alcool este in general considerat un risc de hipertensiune. Cu toate acestea, exista cateva dovezi ale unor efecte favorabile ale vinului rosu asupra presiunii sangvine. Doua pahare de vin rosu (250 ml) sorbite in timpul mesei, scad presiunea arteriala la persoanele afectate de hipertensiune.

Pietre la rinichi. La persoanele care beau vin rosu exista mai putine riscuri de formare a pietrelelor la rinichi. Boala Alzheimer. Consumul moderat de vin rosu este corelat cu reducerea riscului de a dezvolta boala Alzheimer. Cercetatorii au descoperit ca resveratrolul, un polifenol al vinului rosu, produce efecte neuroprotective.
Valoarea nutritiva a vinului rosu
Sus

Vinul rosu contine urmatoarele vitamine si minerale - chiar daca acestea sunt prezente in cantitati mici:

Potasiu - acest mineral si electolit ajuta la reglarea ritmului cardiac, ajuta in sinteza acidului proteic si nucleic, la producerea de energie si convertirea zaharului din sange in glicogen.
Fluor - este un mineral care poate preveni cariile dentare si mentine smaltul dintilor puternic.
Fosfor - acest mineral ajuta la transformarea mancarii in energie. Fosforul ajuta, de asemenea, functia renala, metabolismul, multiplicare celulara si sustine contractiile musculare ale inimii.
Colina - aceasta vitamina face parte din familia vitaminei B si ajuta la mentinerea sanatatii generale. Colina poate ajuta, de asemenea, la functionarea adecvata a memoriei si este utilizata in cercetarile ce vizeaza boala Alzheimer.

Alte cateva avantaje ale consumului de vin rosu includ furnizarea de energie, imbunatatirea digestiei, stimuleaza apetitul si faptul ca poate ajuta la restabilirea echilibrului nutritional.

Pentru majoritatea persoanelor, aportul de vin rosu poate fi un lucru pozitiv. Este bine de reamintit totusi, ca persoanele care consuma vinul rosu in cantitati mai mari decat cele recomandate, pot experimenta efecte opuse.

De asemenea, cei care sufera de urmatoarele afectiuni ar trebui sa evite consumul de vin rosu: cei care prezinta un nivel ridicat de trigliceride, cei care sufera de migrene, persoanele care incearca sa slabeasca si femeile gravide.
Atentionari
Sus

Retineti ca puteti obtine aceleasi beneficii pentru santate si din alte surse, decat din consumul de vin rosu. Flavonoidele de exemplu, se pot gasi si in alte alimente (fructe si legume), cacao si unele sucuri.

Strugurii si sucul de struguri au de asemenea aceleasi componente ca si vinul rosu. Persoanele cu niveluri mari de trigliceride - asociate cu bolile de inima si diabet - ar trebui sa limiteze consumul de alcool deoarece pot creste si mai mult aceste valori.

Vinul contine de asemenea, calorii goale, care pot duce la cresterea in greutate. Consumul excesiv de alcool este asociat cu efecte negative asupra sanatatii, ce includ cresterea riscului de cancer, boli hepatice, aplificarea presiunii sangvine, insuficienta cardiaca si dependenta.

Oamenii de stiinta sugereaza ca unele beneficii asupra sanatatii ale consumului de alcool sunt de fapt asociate cu alte elemente ale stilului de viata sanatos - precum diete nutritionale adecvate si programe de exercitii fizice regulate - la majoritatea persoanelor care consuma cu moderatie alcool.

Nimeni nu trebuie sa treaca cu vederea beneficiile activitatii fizice regulate si mentinerea unei greutati corporale normale atunci cand se doreste mentinerea si imbunatatirea sanatatii generale.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Vinul: tot ce trebuie s� �tii despre acest deliciu!


Dincolo de m�iestria vinificatorului, vinul este �n primul r�nd expresia soiului de strugure, a solului �n care este plantat �i a condi�iilor climatice din anul recoltei.

Toate aceste detalii sunt �nscrise pe eticheta vinului �i te pot ajuta s� faci o alegere inspirat� dac� �tii s� le decodezi.
Ce informa�ii ne ofer� eticheta vinului? Mona Arsulescu, de la vinuripovestite.ro, te �nva�� tot ce trebuie s� �tii!


Denumirea vinului, podgoria �i soiul de strugure

�n general, vinul se recomand� prin ceea ce se nume�te �denumire de origine� sau, �n francez�, �apellation�. Acest termen �nseamn� regiune viticol� definit� geografic.

�n Fran�a, sistemul AOC (Apellation d�origine controlee) este o garan�ie c� ceea ce scrie pe etichet�, chiar se afl� �n sticl�, adic� vinul chiar provine din zona, anul �i soiul de strugure men�ionat pe etichet� �i c� este produs conform unei metode specifice.

De asemenea, sistemul AOC impune prin legi detaliate ce tip de strugure poate fi plantat �ntr-o anumit-o zon� �i stabile�te reguli stricte de culegere a strugurilor sau producere a vinului. �n Fran�a sistemul AOC este respectat de to�i produc�torii �i reprezint� o garan�ie a calit��ii. O alt� caracteristic� a vinurilor franceze o reprezint� sistemul de clasificare a viilor, care difer� de la o regiune la alta.

De exemplu, �n cazul Bordeaux-ului exist� men�iunea �Cru class�. Termenul �Cru� desemneaz� vinul provenit strict dintr-o anumit� vie. �n 1855, 61 de vinuri ro�ii din regiunea Medoc (�i unul din zona Graves) au primit titulatura de �Cru class� �i au fost �mp�r�ite �n cinci categorii. De atunci �i p�n� azi, doar vreo c�teva alte vinuri au mai ob�inut aceast� titulatur�. O alt� particularitate a vinurilor fran�uze�ti const� �n faptul c� nu au specificat soiul de strugure pe etichet�. Singura excep�ie de la aceast� regul� o �nt�lnim �n regiunea alsacian�.

�n timp ce eticheta vinurilor fran�uze�ti este centrat� pe AOC, renumele podgoriei de unde vine vinul �i numele produc�torului, eticheta vinurilor din �lumea noua� (SUA, Africa de Sud, Noua Zeeland�, Australia, Chile, Argentina), men�ioneaz� �n plin plan soiul de strugure �i numele vinului, care, de obicei, este un nume ales din considerente de marketing.

Acest obicei de a da un nume vinului, f�r� s� aib� vreo leg�tur� cu via propriu-zis�, dar care prin promovare poate s� singularizeze vinul �i s�-l fac� mai cunoscut, este din ce �n ce mai uzual �n toate zonele viticole. Singurele regiuni care �nc� rezist� cu succes acestei tendin�e sunt cele cu tradi�ie �ndelungat�, care produc unele dintre cele mai scumpe �i mai celebre vinuri � Bourgogne, Bordeaux, valea Rinului.

Con�inutul de zah�r

Vinurile se clasific� �i �n func�ie de cantitatea de zaharuri pe care o con�in (zaharuri r�mase din procesul de fermenta�ie �i nu ad�ugate) - men�ionat� de obicei, pe etichet� : �sec� �nseamn� 2- 4 grame de zah�r la litru, �demisec� �ntre 4 �i 12 grame la litru, �demi-dulce� �ntre 12 �i 50 de grame la litru. Iar un vin dulce are peste 50 de grame la litru.

Concentra�ia de zah�r din vin, depinde �ns� �i de obiceiurile culturale. Dac� un vin ro�u sec fran�uzesc are �n mod normal p�n� �n 2 grame de zah�r la litru, vinul rom�nesc considerat sec poate avea frecvent 4 grame la litru �i uneori chiar peste 4 grame.

Mai mult chiar, pe pia�a francez� de vin, pia�� educat� �i cu tradi�ie, men�iunea �sec� pentru anumite vinuri e considerat� de la sine �n�eleas�. Ve�i descoperi foarte multe vinuri fran�uze�ti ro�ii care nu au menitunea �sec� pe etichet�.

C�nd vine vorba de vin spumant sau de �ampanie, trebuie s� �ti�i c� men�iunea sec nu �nseamn� 2- 4 grame de zah�r la litru, ci mult mai mult - �ntre 17 �i 35 de grame. �ampania are un regim special, datorat specificului s�u de fabrica�ie. Dup� ce procesul de fermenta�ie �n sticl� a �ncetat, �i �ampania a stat �n cram� cam 12- 18 luni, sticla este desf�cut� pentru a fi �nl�turat� drojdia, care a ajutat la fermentarea vinului.

�n timpul acestei opera�ii o mic� parte din lichidul din sticl� se pierde. Sticla se completeaz� cu un sirop numit �lichid de expedi�ie sau �de dozaj�, care are �n compozi�ie zah�r din trestie de zah�r �i vin vechi. �ampania se clasific� �n func�ie de concentra�ia �n zah�r a lichidului de expedi�ie astfel: extra-brut, brut, sec, demi-sec, dulce. Brut �nseamn� 12 � 20 grame de zah�r la litru, sec 17-35 grame la litru, demi- sec p�n� la 50 de grame de zah�r la litru, dulce peste 50 de grame la litru.

Anul recoltei

Atunci c�nd apare pe etichet� �nseamn� c�, �n mod obligatoriu, tot vinul provine din struguri cule�i �n acel an. Anul recoltei, numit �mill�sime� �n francez�, este un detaliu foarte important �n cazul vinurilor de colec�ie �i, �n general, atunci c�nd vi se cer mul�i bani pentru un vin. �n Fran�a, exist� tabele cu ani de produc�ie (excep�ionali, foarte buni, buni sau comuni) pentru fiecare regiune �n parte, �i chiar podgorie, iar pre�ul vinului se stabile�te �n func�ie �i de acest criteriu. Le pute�i g�si cu u�urin�� pe internet.

Dar ce �nseamn� un an bun pentru vin ?

�n general, ceea ce se ia �n considerare sunt condi�iile climatice ale anului respectiv care influen�eaz� procesul de m�turare al strugurelui �i determin� dezvoltarea echilibrat� a tuturor componentelor sale, condi�ie necesar� pentru armonia vinului.

Sunt considera�i ani buni pentru vin cei cu ploaie �ndestul�toare prim�var�, veri �nsorite �i toamne bl�nde �i lungi. C�nd condi�iile climatice sunt �ndeplinite, strugurii sunt boga�i �n zaharuri �i arome, iar vinul are complexitate �i poten�ial de �nvechire. Totu�i, nu trebuie uitat c� la poten�ialul de �nvechire al unui vin mai contribuie �i al�i factori : natur� solului, v�rsta vi�ei, randamentul, data culesului �i modul de vinificare.

Ce sunt sulfi�ii �i ce caut� �n sticla de vin?

Sulfitii sunt compu�i chimici pe baz� de sulf, dintre care cel mai �nt�lnit �n tehnologia de vinifica�ie este dioxidul de sulf (SO2). Dioxidul de sulf are propriet��i antioxidante, antiseptice (adic� �mpiedic� dezvoltarea micro-organismelor din vin care ar transform� vinul �n o�et) �i stabilizeaza �i protejeaz� vinul de varia�iile de temperatur�.

Ad�ugarea de SO2 �n vin se poate face �n diferite etape ale procesului de vinifica�ie, din considerente diferite. SO2 se pune fie c�nd strugurii sunt �nc� �n cuv�, pentru a �mpiedic� dezvoltarea micro-organismelor �i a permite o fermenta�ie controlat� a vinului, fie la sf�r�itul fermenta�iei alcoolice pentru a �mpiedic� a dou� fermentare a vinului, numit� fermenta�ia malolactica, fie la �mbuteliere, pentru a conserv� vinul, �i a-l face stabil la condi�iile variabile de temperatur�.

De asemenea, se sulfiteaz� vinurile licoroase care au o cantitate mare de zah�r rezidual r�mas, pentru a �mpiedic� o eventual� refermentare �n condi�ii de temperatur� ridicat�
Reglement�ri europene �i dozajul sulfi�ilor

Legea european� impune specificarea pe etichet� a men�iunii �contine sulfiti� �n cazul oric�rui vin care con�ine dioxid de sulf peste pragul de 10 mg la litru. �n caz c� sunte�i sensibil la sulfi�i, e bine de �tiut c� cel mai pu�in sulfitat e vinul ro�u sec �n timp ce vinul alb �i vinul licoros con�in o cantitate mai mare de sulfi�i.

Conform legisla�iei europene, limitele maxime admise sunt 150 mg/l �n cazul vinului ro�u �i 200 � 210 mg/l pentru vinul alb. Vinurile albe dulci, licoroase, con�in cea mai mare cantitate de sulfi�i.


Reguli pentru servirea vinului

Paharul de vin

Vinul se serve�te �ntotdeauna �n pahare cu picior. Paharele de vin alb sunt de tip �lalea�, cele de vin ro�u sunt de tip �balon�, adic� mai mari dec�t cele pentru vin alb �i mai �nguste la gur�, pentru c� aroma vinului s� ia amploare �n pahar �i s� te po�i delecta mai bine cu ea.

Servirea

Paharul de vin nu se umple �n nici o �mprejurare. Dup� cum �mi spunea odat� un somelier, vinul se toarn� p�n� la diametrul maxim al paharului. Ceea ce �nseamn�, �n func�ie �i de form� paharului, �ntre jum�tate �i o treime.

Acest ritual nu are nimic ezoteric, este doar rezultatul preocup�rii de a savura vinul �n condi�ii optime. �n pahar, �n contact cu temperatura mediului ambiant, vinul se �nc�lze�te repede cu 2�3 grade peste temperatura de servire.

De asemenea, aromele trebuie s� aib� spa�iu s� se dezvolte, iar paharul trebuie s� fie u�or de m�nuit, f�r� riscul de a-l v�rsa pe �ine. Paharul cu picior a ap�rut tot din motive de temperatur� de servire recomandat�, pentru c� �ntr-un pahar f�r� picior pe care �l cuprinzi �n m�n�, vinul se �nc�lze�te rapid.

�i �nc� ceva foarte important, care v� va ajut� s� nu fi�i dat afar� din vreun restaurant francez. Cu excep�ia vinului rose �n Provence, pentru francezi, s� torni ap� sau s� pui ghea�� �n vin, e un sacrilegiu.

Temperatura camerei

C�nd vine vorba de temperatura de servire se vehiculeaz� intodeauna o fraz� standard: �vinul se serve�te la temperatura camerei !� Din p�cate, aceast� regul� veche de c�teva sute de ani, c�nd temperatura medie a �nc�perilor era �n jur de 15 -17 grade,nu mai e valabil� ast�zi. �n general, vinul ro�u se serve�te la 16-19 grade, iar cel alb la 8-12 grade.

Ca regul� general�, cu c�t vinul e mai t�n�r, mai sprin�ar �i mai �de vara�, temperatura de servire poate s� fie mai mic�, dar niciodat� sub 6 grade.

www.csid.ro/diet-sport/dieta-si-nutritie/vinul-tot-ce-trebuie-sa...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Dealu Mare, patria vinurilor rosii. Feteasca Neagra si Tamaioasa Romaneasca, soiurile romanesti care ne fac unici in lume
foodstory.stirileprotv.ro/colectia-de-vinuri/dealu-mare-patria-v...

Fie ca sunt albe sau rosii, vinurile produse in podgoria Dealu Mare sunt renumite pentru calitatea lor. Primesc premii an de an la concursuri nationale si chiar internationale, motiv pentru care specialistii le considera �ambasadori� care fac cinste Romaniei peste hotare.
Dealu Mare, patria vinurilor rosii. Feteasca Neagra si Tamaioasa Romaneasca, soiurile romanesti care ne fac unici in lume

Despre Dealu Mare se spune ca este "patria vinurilor rosii", dintre acestea remarcandu-se in mod deosebit Feteasca Neagra.

"Noi avem in aceasta podgorie si vinuri albe deosebit de bune, dar suntem vestiti mai ales pentru vinurile rosii. De-a lungul timpului s-a facut remarcata Feteasca Neagra, care acum are si un fel de cale libera spre piata Vestului. Un soi absolut deosebit, care da niste vinuri intens colorate si foarte catifelate. La vinurile rosii, de obicei ai o astringenta, un pic de amareala, ceva care pe unii ii deranjeaza, insa aceasta Feteasca Neagra are caracteristice taninurile care sunt catifelate, blande. A fost si foarte premiat acest vin si exista anumite zone in Dealu Mare care sunt deosebit de favorabile soiului", a explicat Adriana Contec, doctor in chimie.

Potrivit acesteia, se poate spune ca, datorita caracteristicilor sale deosebite, Feteasca Neagra este �regina� vinurilor rosii.

'Feteasca Neagra as recomanda-o la toata lumea. Fiecare poate sa bea un pahar de vin rosu pe zi, care face foarte bine. Daca, de exemplu, Cabernetului i s-a spus 'regele', as zice ca Feteasca Neagra este 'regina' vinurilor rosii, pentru ca este blanda, mai placuta, mai agreabila, mai usor de baut si nu neaparat langa un anumit fel de mancare. Este un vin care nu are concurenta in strainatate, cel putin deocamdata. Este un vin care si-a castigat un loc foarte bun pe piata Germaniei si Austriei', a mai spus Adriana Contec.

Din zona vinurilor albe produse in podgoria Dealu Mare se remarca Tamaioasa Romaneasca, o licoare puternic aromata aflata mereu pe podiumul vinurilor premiate si preferata mai ales de catre doamne.

"Ambasadorul in materie de vinuri este Tamaioasa Romaneasca, un vin care de-a lungul vremii a creat impresia cea mai favorabila pentru Romania. (...) Tamaioasa este un vin care aminteste de o aroma si un buchet deosebit. Este placut, are echilibru intre aciditate si restul de zahar si are o evolutie magnifica din punctul de vedere al culorii, mergand, odata cu varsta, pana la acel aur antic. Tamaioasa este, de fapt, o licoare, un vin licoros", spune Armand Contec, doctor in microbiologie si tehnologie.

Acesta a subliniat unicitatea zonei Dealu Mare, aratand ca vinurile produse aici vor fi totdeauna premiate si apreciate la cel mai inalt nivel.

"A consuma vin inseamna sa te bucuri, in primul rand, de eleganta, prospetimea, de aroma, de buchetul vinului. Trebuie sa ai acel rafinament de a te bucura de aceasta bunatate oferita de Dumnezeu. (...) Romania are cel mai puternic ambasador care ajunge pe masa fiecarui cetatean din lume: vinul", a conchis Armand Contec.

Citeste pe Foodstory: foodstory.stirileprotv.ro/colectia-de-vinuri/dealu-mare-patria-v...
Follow us: foodstory.ro on Facebook

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Cele mai bune vinuri romanesti, degustate de experti internationali. Concluziile lor vor fi publicate in �The Wine Book of Romania"


Romania are vinuri de cinci stele, spun 8 dintre cei mai importanti maestri ai vinului din lume, care in aceste zile s-au aflat in Transilvania pentru a selecta cele mai bune licori din Romania si Moldova.
Cele mai bune vinuri romanesti, degustate de experti internationali. Concluziile lor vor fi publicate in The Wine Book of Romania

Surpriza a fost faptul ca notele maxime le-au obtinut vinurile producatorilor mici, care incep astfel sa-si impuna filozofia: calitate, nu cantitate. Preferintele celor 8 maestri vor constitui un ghid care sa ii ajute pe oameni sa aleaga de pe piata ce este mai bun.

La Valea Verde, in satul Cund, intr-un peisaj de poveste din judetul Mures, opt dintre cei mai mari specialisti ai lumii in vin au evaluat aproape 250 de vinuri de top din Romania si Republica Moldova.

Si fiecare si-a spus istoria: de la boaba arsa de soare pana la licoarea magica si parfumata din pahar. Juriul a fost impartit in patru echipe, iar notarea s-a facut cu puncte de la 3 la 5. Disputele au fost aprinse.

Caroline Gilby este master of wine din 1992 si cunoaste foarte bine vinurile romanesti. De aceea s-a luptat la jurizare cu colegii ei pentru o Feteasca Alba veche de 7 ani cu aroma de piersica si fructe exotice. Si Tamaioasa Romaneasca, anul acesta din podgoria Dragasani, a primit punctaje maxime. Un vin unic cu buchet de miere de salcam, trandafiri si arome minerale.

Caroline Gilby master of wine Marea Britanie: "Au aparut foarte multi producatori noi in ultimii ani si care inca experimenteaza. Nu spun ca deja nu aveti vinuri bune, dar cred ca mai aveti inca lucruri bune de aratat."

Unul dintre cele mai bune vinuri din acest an a fost ales un cupaj de Feteasca Neagra cu Merlot din zona viticola Colinele Dobrogei, produs de un viticultor din Franta, mutat pe meleagurile noastre. Gustul de vanilie si lemn ars, cafea si scortisoara, provenit de la maturarea corecta in butoaie de stejar i-a cucerit pe somelieri.

Insa, pentru ca este vara, o sectiune speciala a fost reprezentata de vinurile rose. De la cele intense pana la celebrul rose-somon pal, inventat la origine in Provence, in sudul Frantei, si incercat cu succes si de cativa mici producatori de la noi.

Helmuth Koecher, master of wine Italia: "Simti strugurii, simti prospetimea, simti aciditatea si simti placerea si il apreciezi. Important pentru vinul romanesc sa fie o expresie a teritoriului, care trebuie sa fie unica."

Iar rezultatele degustarilor de la Cund se vor regasi intr-un ghid al vinului, "The Wine Book of Romania", primul proiect care reuneste vinurile din zonele viticole ale celor doua tari, ghid care va fi lansat in martie 2016.

Marinela Ardelean, presedintele juriului: "Cramele micute au avut mai mult success, as putea spune ca acest ghid va fi o adevarata revelatie pentru industria vinului din Romania."

Strainii care au reusit in acest domeniu le transmit autoritatilor sa ii sprijine pe producatori de talie mica si medie care lucreaza parcele mici si scot produse de calitate. Este singurul mod in care Romania poate patrunde pe piata vinurilor, in zona selecta a marilor jucatori.

Vezi video pe www.stirileprotv.ro!

Citeste pe Foodstory: foodstory.stirileprotv.ro/colectia-de-vinuri/cele-mai-bune-vinur...
Follow us: foodstory.ro on Facebook

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Spumantul spaniolilor a a depasit in vanzari sampania frantuzeasca. In ce oras din Europa poti sa bei cea mai buna Cava


Dupa decenii de exporturi rodnice, producatorii vinului spumant Cava sunt gata sa-si masoare fortele cu prestigioasa sampanie frantuzeasca. Aceasta aventura internationala a debutat in urma cu 30 de ani in mica regiune Penedes, vale inverzita din Spania la cativa kilometri de Mediterana.
Spumantul spaniolilor a a depasit in vanzari sampania frantuzeasca. In ce oras din Europa poti sa bei cea mai buna Cava

Producatorii au mizat pe raportul calitate-pret. Exporturile au crescut de la 10 milioane de sticle in 1980 la 154,7 milioane in 2014, depasind al saselea an consecutiv sampania franceza (144,9 milioane de sticle). Cu toate acestea, doar 8 milioane de sticle contineau Cava de rezerva (vin vechi pastrat in pivnita sau in butoaie de lemn) sau de mare clasa, categorii prestigioase pe care producatorii vor sa le dezvolte.

Numele de Cava vine de la pivnitele in care vinul este tinut fermenteze si sa se invecheasca. La fel ca sampania, Cava este obtinut dupa metoda clasica 'champenoise'.

Povestea spumantului Cava
In 1872, dupa o vizita in regiunea Champagne din Franta, entuziasmat de cele vazute, nobilul catalan Josep Ravent�s se intoarce in Spania si incepe sa produca primul vin spumant Cava. In doar cativa ani Cava devine un succes comercial, mai ales in inalta societate si la curtea regala a Spaniei. De atunci si pana in zilele noastre, in Catalonia, la sud de Barcelona, se produce cea mai buna Cava din Spania.

Cava de rezerva
In mica sa "bodega" de familie, o fosta casa rurala inconjurata de culturi de vita de vie, Pere Guilera, produce doar Cava de rezerva si de mare clasa: circa 30.000 de sticle pe an, dintre care 20% pleaca la export. O alegere meticuloasa a strugurilor, un amestec precis si o conservare indelungata - pana la 12 ani - duce la obtinerea "unei bogatii gustative si aromatice, a unor bule fine si a unei texturi armoniose" si mai ales a unui gust "dulce usor fructat".

Sticla se vinde cu aproximativ 20 de euro, de trei ori mai putin decat o sampanie de calitate comparabila. "Oferim calitate la preturi foarte mici", deplange viticultorul. Este motivul pentru care producatorii au intreprins o repozitionare, profitand de elanul luat in timpul crizei economice din 2008. Intr-un moment in care piata interna stagna, ei s-au orientat spre exterior, exportand recordul de 161 de milioane de sticle 2012.

Piata externa este reprezentata mai ales de clientii asiatici, care "apreciaza calitatea si sunt dispusi sa plateasca pentru ea", precum Singapore, China, sau Japonia, al doilea cumparator mondial de Cava de rezerva si de calitate superioara. Tara Soarelui Rasare este clienta a podgoriei Orial Rosell, a carei jumatate de productie (300.000 de sticle) merge la export.

"Cava este vazut in continuare ca un produs convenabil in strainatate", a explicat Salvi Moliner, oenolog la Orial Rosell. 'Trebuie cautate produse si piete de calitate", a spus el. Pentru a schimba aceasta imagine, Guilera vrea sa faca lobby si sa incurajeze oenoturismul in regiune, profitand de atractia exercitata de Barcelona, situata in apropiere.

"Vizitatorii ne fac cea mai buna publicitate. Ii tratam cu deferenta, iar cand se vor intoarce in tarile lor vor vorbi despre Cava prietenilor lor. Nu se va intampla foarte repede, dar va fi durabil", a explicat el. Obiectivul lui este ambitios: sa creasca cu 40% in zece ani vanzarile de Cava de rezerva si de calitate superioara.


Citeste pe Foodstory: foodstory.stirileprotv.ro/colectia-de-vinuri/sampania-nu-mai-est...
Follow us: foodstory.ro on Facebook

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Ce este Cava. Totul despre spumantul cu care se mandresc spaniolii


Daca esti pasionat de vinurile spumante si vrei sa incerci si altceva in afara de sampanie si Prosecco, iti recomandam sa descoperi Cava, spumantul din coltul de vest al Europei.
Ce este Cava. Totul despre spumantul cu care se mandresc spaniolii

Daca francezii au sampanie si italienii Prosecco, spaniolii au Cava, un vin spumant produs prin aceleasi metode ca si sampania, dar din alte soiuri de struguri. Principalele sunt Macabeu, Parellada si Xarel�lo, toate soiuri albe. Dar Cava se mai poate face si din Chardonnay (struguri albi), Pinot Noir (struguri rosii), Garnacha (struguri rosii) si Monastrell (struguri rosii).

Macabeu este soiul principal folosit in producerea Cavei. In ciuda importantei sale, Macabeu are un gust mai degraba simplu, cu arome florale discrete. Xarel�lo in schimb este mult mai aromat, cu note florale puternice si arome de pere/pepene galben. Cel de-al treilea soi, Paralleda, este folosit pentru aciditatea crescuta si aroma de citrice puternica. Impreuna, aceste trei soiuri de struguri spaniole creeaza o aroma fructata echilibrata si un vin spumant mai putin dulce ca Prosecco, dar la fel de bogat, ca gust, ca o sampanie vintage.

Denumire de origine controlata
Ca si sampania si Prosecco, Cava este un vin cu denumire de origine controlata. Cauta pe etichete Cava DO (clasificarea oficiala). Cava este un spumant ce poate fi produs pe tot teritoriul Spaniei, insa cea mai mare cantitate este produsa in Penedes, langa Barcelona, si in valea raului Ebro, in Rioja. In prezent, exista in jur de 200 de producatori de Cava.

Tipuri de Cava
1. Brut & Brut Nature Cava
Brut Natura este cea mai putin dulce Cava. Este si printre cele mai populare alegeri, datorita continutului slab in calorii.

2. Cava Rose
Ca sa coloreze Cava in roz, producatorii mai adauga si alte soiuri de struguri: Pinot Noir, Garnacha si Monastrell.

3. Vintage Cava
Desi se considera un vin care se consuma mai degraba ca un aperitiv, multi cunoscatori aleg sa pastreze sticlele pana ce vinul prinde arome mai bogate, de mar si migdale. Pentru crearea de Cava Vintage, unii producatori mai folosesc si struguri Chardonnay, soiul clasic de sampanie.

Sursa: winefolly.com

Citeste pe Foodstory: foodstory.stirileprotv.ro/colectia-de-vinuri/ce-este-cava-totul-...
Follow us: foodstory.ro on Facebook

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

World Wine Awards: care sunt cele mai bune vinuri din lume in 2015


Prestigioasele premii internationale dedicate vinului, World Wine Awards, au fost anuntate duminica de revista Decanter la salonul Vinexpo de la Bordeaux. Pe lista figureaza nu mai putin de 17 vinuri din Lumea Noua, relateaza France Presse.
World Wine Awards: care sunt cele mai bune vinuri din lume in 2015

Paisprezece vinuri rosii, doua ros� si 19 vinuri albe au primit premii internationale, dupa ce la o prima selectie li s-au atribuit premii regionale. Medalii de aur, argint si bronz au fost acordate celor mai bune dintre 15.929 de vinuri degustate de un juriu format din 240 de profesionisti, dintre care 85 "Masters of wine", potrivit Agerpres.

Trei vinuri din Argentina, doua din Chile, cinci din Australia, doua din Noua Zeelanda, cinci din Africa de Sud, opt din Franta, cinci din Spania, trei din Italia, unul din Portugalia si unul din Slovenia au primit cea mai inalta distinctie.

Printre vinurile premiate cu titlul de "excelenta in regiuni neasteptate" figureaza un vin din Marea Britanie, unul din Maroc si unul din Turcia, semne ale aparitiei de noi tari viticole.

La categoria vinuri din soiuri de struguri tipice de Bordeaux - cabernet-sauvignon/merlot/cabernet franc - castigator a fost producatorul catalan Miguel Torres, din Penedes, cu colectia de vinuri Reserva Real 2010.

"Scopul acestui concurs este de a evidentia caracteristicile tipice ale vinurilor degustate. Conceptul de tipicitate nu se refera la ce se poate astepta mai bun de la un standard international, ci la ce este mai bun dintr-o regiune identificata. Pentru ca e important sa se puna in valoare toate diversitatile unor mari teritorii care exista in lume", a declarat pentru AFP italianul Paolo Basso, cel mai bun somelier din lume in 2013 si membru al juriului.

Aceste rezultate au fost anuntate in prima zi a Vinexpo, salon de referinta in domeniul vinurilor si bauturilor spirtoase, care si-a deschis portile duminica la Bordeaux si se va inchide la 18 iunie. Este prima data cand revista Decanter isi dezvaluie palmaresul anual la Vinexpo, eveniment infiintat in 1981.

Premii obtinute de Romania la World Wine Awards 2015:
Medalii de Argint

Cramele Recas, Conacul Ambrozy Sauvignon Blanc, 2013, alb
Viile Metamorfosis, Via Marchizului, 2013, rosu

Medalii de Bronz

Amb (Liliac) Crepuscul, 2013, rosu
Avincis Cramposie Selec�ionata 2013, alb
Avincis Cuv�e Andrei Cabernet Sauvignon 2011, rosu
Avincis Feteasc� Regala-Pinot Gris 2013, alb
Budureasca Origini Sauvignon blanc 2014, alb
Budureasca Zenovius 2013, rosu
Corcova Roy&Damboviceanu Vin Dessert 2013, alb
Cramele Halewood Hyperion Chairman's Reserve 2013, rosu
Domeniile Panciu Brut 2012, alb
Liliac Feteasca regal� 2013, alb
Liliac Nectar 2013, alb
Unicom Production Faurar Rosu de Ceptura 2013, rosu
Viile Metamorfosis Cantvs Primvs 2012, rosu
Vinarte Castel Starmina 2013, rosu

Sursa: decanter.com

Citeste pe Foodstory: foodstory.stirileprotv.ro/colectia-de-vinuri/world-wine-awards-c...
Follow us: foodstory.ro on Facebook

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

https://ro.wikipedia.org/wiki/Vin

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Retete aromate

www.gradinamea.ro/Vin_fiert_impotriva_racelii_6925_658_1.html

Desigur multi dintre noi ne amintim cu placere de iernile geroase si incarcate de zapada din vremea copilariei. Vacante lungi petrecute la casa bunicilor, cu zile friguroase si nopti geroase de crapau pietrele, cu dimineti de poveste, cand ne lipeam nasul de fereastra aburita, cu opritor metalic si priveam uimiti spre curtea alba imaculata.



Va intrebati probabil ce legatura are aceasta descriere cu titlul articolului. Ei bine, zilele acelea lungi, minunate, ale vacantelor de neuitat, se incheiau adesea cu povesti cu zmei si zane, depanate de bunici la gura sobei, soba pe care fierbea din cand in cand cate o oala mare cu vin rosu.



Povestile incepeau sa curga numai dupa ce bunica turna in canile groase de lut sau de metal smaltuit, vinul gros, dulce si aromat, de un rosu inchis aproape negru. Aburii vinului fiert din care puteau gusta putin si copiii, caldura domoala din odaie, trosnetul carbunilor sau lemnelor in soba si aburii vinului fiert, ne adormeau inainte de finalul basmelor depanate aproape in soapta.



In astfel de seri geroase, cand iarna aduce odata cu zapada mult ravnita de copii, darurile si spiritul de sarbatoare al ultimei luni din an, putem sa ne delectam cu o cana mare de vin fiert, dupa retetele vechi pastrate de-a lungul timpului de datinile romanesti.



Reteta de baza contine:



cana infuzie



-vin rosu de tara sau vin de masa din magazine (1 litru)

-zahar

-scortisoara





Prepararea este simpla si rapida.



Vinul se pune la fiert intr-o ulcica sau oala pe masura. In momentul in care incepe sa fiarba, se pune zaharul (2-3 linguri), dupa gust, astfel incat acesta sa nu acopere gustul de vin. Se amesteca foarte bine zaharul, pana se topeste complet si apoi se pun cateva betisoare de scortisoara.



Se lasa sa fiarba cca 5 minute, pentru a se patrunde bine aroma de scortisoara. Se opreste focul, se inlatura scortisoara si se toarna bautura fierbinte in cani groase.



Pentru un plus de savoare, se pot adauga, pe langa scortisoara, si 2-3 bucati de coji de portocale. Cei obisnuiti cu gustul cidrului, pot pune in loc de coji de portocala cateva feliute subtiri de mar. Cu siguranta ca si neinitiatii acestei retete speciale, vor aprecia un astfel de gust.



Atentie la ordinea in care condimentati vinul. Zaharul va fi primul si numai dupa topirea lui completa, prin amestecare continua pe foc mediu, puteti adauga scortisoara. Este de preferat sa folositi betisoare (bucatele mici de scoarta), decat sa utlizati pudra de scortisoara, caci aceasta din urma face ca vinul sa aiba o consistenta neplacuta, tulbure si sa se lipeasca de vasul de fierbere si mai apoi de cani.



Celelalte adaosuri, precum cojile de portocale si feliile de mar, se adauga la sfarsit si se lasa sa fiarba doar cateva minute, pentru a nu acri vinul si a nu-i altera gustul de baza.



Retele din cele mai diverse contin pe langa ingredientele din reteta de baza si alte mirodenii, multe din ele de provenienta exotica, ce ofera in final licorii fierte, miresme si arome deosebite.



Aceste mirodenii sunt: nucsoara, cuisoarele, cardamonul, anasonul, ienibaharul si nu in ultimul rand, pentru pretentiosi, cateva boabe de piper. Este indicat sa nu folositi foarte multe condimente, caci vinul va capata in final un gust greu, aromele combinandu-se adesea prea puternic.



O regula de baza in obtinerea unui vin fiert bun spune ca, in afara zaharului, nu se folosesc mai mult de 3 arome diferite. Combinatiile cele mai placute si utilizate sunt:



- vin si zahar plus scortioara, cuisoare si coaja de portocala;



- vin si zahar plus scortisoara, mar si anason;



- vin si zahar plus scortisoara, piper si cuisoare;



Orice reteta ati dori sa preparati, tineti minte ca mirodeniile uscate se adauga imediat dupa ce ati pus scortisoara, iar bucatile de fructe (portocala, mar etc.) la sfarsitul fierberii, inainte cu 2-3 minute de a-l lua de pe foc.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.ziare.com/viata-sanatoasa/stiri-sanatate/binefacerile-vinulu...



Binefacerile vinului fiert

Dupa o zi obositoare la serviciu ori o plimbare mai lunga prin frig, vant si ninsoare, odata ajuns acasa, o cana de vin fiert, aromat cu mirodenii, de preferat piper si scortisoara, e tot ce poate fi mai bun pentru sanatate.

Nu se stie cand si cine a fiert vin pentru prima data, dar se presupune ca a facut-o ca sa vina in sprijinul persoanelor care munceau afara. Cu timpul, vinului fiert i s-a adaugat miere, apoi zahar, dupa care s-au folosit si mirodenii, pentru gust si aroma.

Vinul fiert - se prefera cel rosu - este antiseptic, incalzeste, incurajeaza transpiratia, scade febra si grabeste vindecarea in caz raceala, gripa si pneumonie.

Bun in caz de epuizare fizica sau psihica

In plus, reduce inflamatiile, este nutritiv si revigorant, creste pofta de mancare, fiind ideal in anemii si epuizare fizica sau psihica. Toate aceste calitati se datoreaza zaharurilor, acizilor organici, glicerolului, compusilor fenolici, aminoacizilor, vitaminelor, precum A, B1, B2, PP, si mineralelor.

La tara, bunicile si mamele dadeau, la masa, cate un paharut de vin copiilor slabi, palizi, anemici, lipsiti de pofta de mancare. Dar vinul trebuie sa fie natural, facut in propria gospodarie.

Strugurii rosii si negri, ca si vinul rosu, contin resveratrol, un antioxidant puternic, capapil sa fluidifice vasele de sange si sa previna deteriorarea lor, diminuand astfel trombozele.

Vinul rosu, consumat regulat, cu deosebire in anotimpul rece, te tine departe de infarct si previne bolile de inima. Studii recente au relevant faptul ca resveratrolul, o minune de antioxidant, inhiba raspandirea celulelor canceroase.

Baut in cantitati rezonabile, ca medicament, vinul rosu creste valoarea colesterolului bun si previne formarea celui rau, fiind totodata excelent pentru o digestie normala.

Fierbe vinul ca la carte!

Daca-ti place sa te rasfeti cu o cana de vin fiert, privind pe geam la iarna zgribulita de afara, iata cum trebuie fiert vinul ca sa-si pastreze toate calitatile.

Se pune vinul la foc mic impreuna cu mierea sau zaharul, dupa preferinta, si mirodeniile, dar... nu se fierbe. Se inchide focul inainte ca lichidul din ibric sa atinga punctul de fierbere si spuma care se formeaza deasupra nu se indeparteaza.

Daca ai racit, nu te indrepta spre dulapiorul cu aspirina si paracetamol. Incalzeste niste vin rosu, bea-l cat poti de fierbinte si apoi baga-te sub plapuma. Vei adormi indata si-ti va fi mult mai bine cand te vei trezi.

Sa avem sanatate!

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

sfatulparintilor.ro/familie-parinti/relaxare-si-wellness/6-lucru...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.gradinamea.ro/Vin_fiert_impotriva_racelii_6925_658_1.html

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.ziare.com/viata-sanatoasa/stiri-sanatate/binefacerile-vinulu...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

finewine.md/cum-sa-torni-vin-din-sticla-fara-a-i-scoate-dopul

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

finewine.md/am-pus-vin-la-pastrare-in-cinstea-copiilor

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Vinul: tot ce trebuie s� �tii despre acest deliciu!
www.csid.ro/diet-sport/dieta-si-nutritie/vinul-tot-ce-trebuie-sa...

Dincolo de m�iestria vinificatorului, vinul este �n primul r�nd expresia soiului de strugure, a solului �n care este plantat �i a condi�iilor climatice din anul recoltei.

Toate aceste detalii sunt �nscrise pe eticheta vinului �i te pot ajuta s� faci o alegere inspirat� dac� �tii s� le decodezi.
Ce informa�ii ne ofer� eticheta vinului? Mona Arsulescu, de la vinuripovestite.ro, te �nva�� tot ce trebuie s� �tii!






�n general, vinul se recomand� prin ceea ce se nume�te �denumire de origine� sau, �n francez�, �apellation�. Acest termen �nseamn� regiune viticol� definit� geografic.

�n Fran�a, sistemul AOC (Apellation d�origine controlee) este o garan�ie c� ceea ce scrie pe etichet�, chiar se afl� �n sticl�, adic� vinul chiar provine din zona, anul �i soiul de strugure men�ionat pe etichet� �i c� este produs conform unei metode specifice.

De asemenea, sistemul AOC impune prin legi detaliate ce tip de strugure poate fi plantat �ntr-o anumit-o zon� �i stabile�te reguli stricte de culegere a strugurilor sau producere a vinului. �n Fran�a sistemul AOC este respectat de to�i produc�torii �i reprezint� o garan�ie a calit��ii. O alt� caracteristic� a vinurilor franceze o reprezint� sistemul de clasificare a viilor, care difer� de la o regiune la alta.

De exemplu, �n cazul Bordeaux-ului exist� men�iunea �Cru class�. Termenul �Cru� desemneaz� vinul provenit strict dintr-o anumit� vie. �n 1855, 61 de vinuri ro�ii din regiunea Medoc (�i unul din zona Graves) au primit titulatura de �Cru class� �i au fost �mp�r�ite �n cinci categorii. De atunci �i p�n� azi, doar vreo c�teva alte vinuri au mai ob�inut aceast� titulatur�. O alt� particularitate a vinurilor fran�uze�ti const� �n faptul c� nu au specificat soiul de strugure pe etichet�. Singura excep�ie de la aceast� regul� o �nt�lnim �n regiunea alsacian�.

�n timp ce eticheta vinurilor fran�uze�ti este centrat� pe AOC, renumele podgoriei de unde vine vinul �i numele produc�torului, eticheta vinurilor din �lumea noua� (SUA, Africa de Sud, Noua Zeeland�, Australia, Chile, Argentina), men�ioneaz� �n plin plan soiul de strugure �i numele vinului, care, de obicei, este un nume ales din considerente de marketing.

Acest obicei de a da un nume vinului, f�r� s� aib� vreo leg�tur� cu via propriu-zis�, dar care prin promovare poate s� singularizeze vinul �i s�-l fac� mai cunoscut, este din ce �n ce mai uzual �n toate zonele viticole. Singurele regiuni care �nc� rezist� cu succes acestei tendin�e sunt cele cu tradi�ie �ndelungat�, care produc unele dintre cele mai scumpe �i mai celebre vinuri � Bourgogne, Bordeaux, valea Rinului.
sus
Con�inutul de zah�r

Vinurile se clasific� �i �n func�ie de cantitatea de zaharuri pe care o con�in (zaharuri r�mase din procesul de fermenta�ie �i nu ad�ugate) - men�ionat� de obicei, pe etichet� : �sec� �nseamn� 2- 4 grame de zah�r la litru, �demisec� �ntre 4 �i 12 grame la litru, �demi-dulce� �ntre 12 �i 50 de grame la litru. Iar un vin dulce are peste 50 de grame la litru.

Concentra�ia de zah�r din vin, depinde �ns� �i de obiceiurile culturale. Dac� un vin ro�u sec fran�uzesc are �n mod normal p�n� �n 2 grame de zah�r la litru, vinul rom�nesc considerat sec poate avea frecvent 4 grame la litru �i uneori chiar peste 4 grame.

Mai mult chiar, pe pia�a francez� de vin, pia�� educat� �i cu tradi�ie, men�iunea �sec� pentru anumite vinuri e considerat� de la sine �n�eleas�. Ve�i descoperi foarte multe vinuri fran�uze�ti ro�ii care nu au menitunea �sec� pe etichet�.

C�nd vine vorba de vin spumant sau de �ampanie, trebuie s� �ti�i c� men�iunea sec nu �nseamn� 2- 4 grame de zah�r la litru, ci mult mai mult - �ntre 17 �i 35 de grame. �ampania are un regim special, datorat specificului s�u de fabrica�ie. Dup� ce procesul de fermenta�ie �n sticl� a �ncetat, �i �ampania a stat �n cram� cam 12- 18 luni, sticla este desf�cut� pentru a fi �nl�turat� drojdia, care a ajutat la fermentarea vinului.

�n timpul acestei opera�ii o mic� parte din lichidul din sticl� se pierde. Sticla se completeaz� cu un sirop numit �lichid de expedi�ie sau �de dozaj�, care are �n compozi�ie zah�r din trestie de zah�r �i vin vechi. �ampania se clasific� �n func�ie de concentra�ia �n zah�r a lichidului de expedi�ie astfel: extra-brut, brut, sec, demi-sec, dulce. Brut �nseamn� 12 � 20 grame de zah�r la litru, sec 17-35 grame la litru, demi- sec p�n� la 50 de grame de zah�r la litru, dulce peste 50 de grame la litru.
sus
Anul recoltei

Atunci c�nd apare pe etichet� �nseamn� c�, �n mod obligatoriu, tot vinul provine din struguri cule�i �n acel an. Anul recoltei, numit �mill�sime� �n francez�, este un detaliu foarte important �n cazul vinurilor de colec�ie �i, �n general, atunci c�nd vi se cer mul�i bani pentru un vin. �n Fran�a, exist� tabele cu ani de produc�ie (excep�ionali, foarte buni, buni sau comuni) pentru fiecare regiune �n parte, �i chiar podgorie, iar pre�ul vinului se stabile�te �n func�ie �i de acest criteriu. Le pute�i g�si cu u�urin�� pe internet.

Dar ce �nseamn� un an bun pentru vin ?

�n general, ceea ce se ia �n considerare sunt condi�iile climatice ale anului respectiv care influen�eaz� procesul de m�turare al strugurelui �i determin� dezvoltarea echilibrat� a tuturor componentelor sale, condi�ie necesar� pentru armonia vinului.

Sunt considera�i ani buni pentru vin cei cu ploaie �ndestul�toare prim�var�, veri �nsorite �i toamne bl�nde �i lungi. C�nd condi�iile climatice sunt �ndeplinite, strugurii sunt boga�i �n zaharuri �i arome, iar vinul are complexitate �i poten�ial de �nvechire. Totu�i, nu trebuie uitat c� la poten�ialul de �nvechire al unui vin mai contribuie �i al�i factori : natur� solului, v�rsta vi�ei, randamentul, data culesului �i modul de vinificare.
sus
Ce sunt sulfi�ii �i ce caut� �n sticla de vin?

Sulfitii sunt compu�i chimici pe baz� de sulf, dintre care cel mai �nt�lnit �n tehnologia de vinifica�ie este dioxidul de sulf (SO2). Dioxidul de sulf are propriet��i antioxidante, antiseptice (adic� �mpiedic� dezvoltarea micro-organismelor din vin care ar transform� vinul �n o�et) �i stabilizeaza �i protejeaz� vinul de varia�iile de temperatur�.

Ad�ugarea de SO2 �n vin se poate face �n diferite etape ale procesului de vinifica�ie, din considerente diferite. SO2 se pune fie c�nd strugurii sunt �nc� �n cuv�, pentru a �mpiedic� dezvoltarea micro-organismelor �i a permite o fermenta�ie controlat� a vinului, fie la sf�r�itul fermenta�iei alcoolice pentru a �mpiedic� a dou� fermentare a vinului, numit� fermenta�ia malolactica, fie la �mbuteliere, pentru a conserv� vinul, �i a-l face stabil la condi�iile variabile de temperatur�.

De asemenea, se sulfiteaz� vinurile licoroase care au o cantitate mare de zah�r rezidual r�mas, pentru a �mpiedic� o eventual� refermentare �n condi�ii de temperatur� ridicat�
Reglement�ri europene �i dozajul sulfi�ilor

Legea european� impune specificarea pe etichet� a men�iunii �contine sulfiti� �n cazul oric�rui vin care con�ine dioxid de sulf peste pragul de 10 mg la litru. �n caz c� sunte�i sensibil la sulfi�i, e bine de �tiut c� cel mai pu�in sulfitat e vinul ro�u sec �n timp ce vinul alb �i vinul licoros con�in o cantitate mai mare de sulfi�i.

Conform legisla�iei europene, limitele maxime admise sunt 150 mg/l �n cazul vinului ro�u �i 200 � 210 mg/l pentru vinul alb. Vinurile albe dulci, licoroase, con�in cea mai mare cantitate de sulfi�i.

sus
Reguli pentru servirea vinului

Paharul de vin

Vinul se serve�te �ntotdeauna �n pahare cu picior. Paharele de vin alb sunt de tip �lalea�, cele de vin ro�u sunt de tip �balon�, adic� mai mari dec�t cele pentru vin alb �i mai �nguste la gur�, pentru c� aroma vinului s� ia amploare �n pahar �i s� te po�i delecta mai bine cu ea.

Servirea

Paharul de vin nu se umple �n nici o �mprejurare. Dup� cum �mi spunea odat� un somelier, vinul se toarn� p�n� la diametrul maxim al paharului. Ceea ce �nseamn�, �n func�ie �i de form� paharului, �ntre jum�tate �i o treime.

Acest ritual nu are nimic ezoteric, este doar rezultatul preocup�rii de a savura vinul �n condi�ii optime. �n pahar, �n contact cu temperatura mediului ambiant, vinul se �nc�lze�te repede cu 2�3 grade peste temperatura de servire.

De asemenea, aromele trebuie s� aib� spa�iu s� se dezvolte, iar paharul trebuie s� fie u�or de m�nuit, f�r� riscul de a-l v�rsa pe �ine. Paharul cu picior a ap�rut tot din motive de temperatur� de servire recomandat�, pentru c� �ntr-un pahar f�r� picior pe care �l cuprinzi �n m�n�, vinul se �nc�lze�te rapid.

�i �nc� ceva foarte important, care v� va ajut� s� nu fi�i dat afar� din vreun restaurant francez. Cu excep�ia vinului rose �n Provence, pentru francezi, s� torni ap� sau s� pui ghea�� �n vin, e un sacrilegiu.

Temperatura camerei

C�nd vine vorba de temperatura de servire se vehiculeaz� intodeauna o fraz� standard: �vinul se serve�te la temperatura camerei !� Din p�cate, aceast� regul� veche de c�teva sute de ani, c�nd temperatura medie a �nc�perilor era �n jur de 15 -17 grade,nu mai e valabil� ast�zi. �n general, vinul ro�u se serve�te la 16-19 grade, iar cel alb la 8-12 grade.

Ca regul� general�, cu c�t vinul e mai t�n�r, mai sprin�ar �i mai �de vara�, temperatura de servire poate s� fie mai mic�, dar niciodat� sub 6 grade.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Vinul fiert, leacul minune care alung� r�celile. Cui este interzis �i la ce boli ne expune b�utura cu calorii �goale�
adevarul.ro/locale/calarasi/vinul-fiert-leacul-minune-alunga-rac...
Vinul fiert, cea mai c�utat� licoare iarna Consumat cu modera�ie, 1-2 pahare pe zi, vinul ro�u este un excelent medicament. Iarna se transform� �ntr-un du�man de temut al r�celilor datorit� substan�ei numit� resveratrol care are propriet��i inflamatorii. Cercet�torii europeni au descoperit c� persoanele care consum� mai mult de 2 pahare de vin rosu pe zi manifest� cu 44% mai pu�ine r�celi decat cei care se ab�in de la consumul de vin ro�u. S-a dovedit c� resveratrolul are propriet��i antiinflamatorii, ceea ce ajut� la men�inerea s�n�t��ii fizice generale din moment ce multe boli �i maladii sunt atribuite inflama�iilor. Una dintre cele mai vechi b�uturi alcoolice de pe planet�, vinul ro�u, poate fi �i benefic organismului, b�ut �n cantit��i moderate. Mai ales �n perioada s�rb�torilor de iarn�, vinul fiert este una dintre b�uturile preferate ale rom�nilor.� �n timp ce prea mult alcool poate d�una organismului, cercetatorii sugereaz� c� 1-2 pahare de vin ro�u pe zi pot, de fapt, s� aduc� beneficii�, spune Marina Grigore, specialist �n apifitoterapie. Efecte negative asupra organismului Aceasta atrage �ns� aten�ia c� persoanele care consuma vinul ro�u �n cantit��i mai mari dec�t cele recomandate, pot experimenta efecte opuse. De asemenea, cei care sufer� de urm�toarele afec�iuni ar trebui s� evite consumul de vin ro�u: cei care prezint� un nivel ridicat de trigliceride, cei care sufer� de migrene, persoanele care �ncearc� s� sl�beasc� �i femeile gravide. �Vinul con�ine de asemenea, calorii goale, care pot duce la cre�terea �n greutate. Consumul excesiv de alcool este asociat cu efecte negative asupra s�n�t��ii, ce includ cre�terea riscului de cancer, boli hepatice, amplificarea presiunii sangvine, insuficien�� cardiaac� �i dependen��, explic� Marina Grigore. Speciali�tii ne sf�tuiesc s� ob�inem �ns� acelea�i beneficii pentru s�n�tate �i din alte surse, dec�t din consumul de vin ro�u. Flavonoidele de exemplu, se pot g�si �i �n fructe �i legume. Strugurii si sucul de struguri au, de asemenea, acelea�i componente ca �i vinul rosu. 5 avantaje ale consumului de vin ro�u Printre avantajele consumului de vin ro�u se reg�sesc furnizarea de energie, �mbun�t��irea digestiei, stimuleaz� apetitul �i faptul c� poate ajuta la restabilirea echilibrului nutri�ional. Regleaz� ceasul biologic. Melatonina con�inut� de vinul ro�u ajut� la reglarea ceasului biologic, dar este �i un puternic antioxidant. A�adar, consumul unui pahar de vin ro�u �nainte de culcare poate fi benefic pentru somn. Reduce riscul de cancer. Speciali�tii spun c� fiecare pahar de vin ro�u consumat zilnic reduce riscul cancerului de pl�m�ni cu 13%. De asemenea, 4 sau mai multe pahare de vin ro�u pe s�pt�m�n� ajut� la diminuarea riscului de cancer de prostat� cu 50%. �i cancerul mamar poate fi �inut la distan�� cu ajutorul acestei b�uturi. �ns� modera�ia este cheia: 1-2 pahare pe zi. Men�ine s�n�tatea vaselor de s�nge. Vinul ro�u poate preveni debutul �i progresia aterosclerozei, care se declan�eaz� atunci c�nd vasele de s�nge �ncep s�-�i piard� abilitatea de relaxare. Alcoolul �i polifenolii din vin favorizeaz� men�inerea s�n�t��ii vaselor de s�nge, prin promovarea form�rii de oxid nitric. Aceasta are un rol foarte important �n reglarea tonusului vascular. Scade presiunea arterial�. Exist� dovezi ale unor efecte favorabile ale vinului ro�u asupra presiunii sangvine. Astfel, dou� pahare de vin ro�u sorbite �n timpul mesei scad presiunea arterial� la persoanele afectate de hipertensiune. S�n�tatea creierului. Resveratrolul este dovedit a fi un protector eficient �mpotriva bolii Alzheimer �i a demen�ei. Valoare nutritiv� Vinul ro�u con�ine urm�toarele vitamine �i minerale: Potasiu - ajut� la reglarea ritmului cardiac, ajut� �n sinteza acidului proteic �i nucleic, la producerea de energie �i convertirea zah�rului din s�nge �n glicogen. Fluor - este un mineral care poate preveni cariile dentare �i men�ine smal�ul din�ilor puternic. Fosfor - ajut� la transformarea m�nc�rii �n energie, ajut� func�ia renal�, metabolismul, multiplicarea celular� �i sus�ine contrac�iile musculare ale inimii. Colina - face parte din familia vitaminei B �i ajut� la men�inerea s�n�t��ii generale. κi mai aduce aportul �i la func�ionarea adecvat� a memoriei.

Citeste mai mult: adev.ro/nzxs7c

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Infografic: ​O posibila amenintare pentru afacerile cu vin la sticla, in Romania
www.startupcafe.ro/stiri-afaceri-21045279-infografic-posibila-am...
Cine se gandeste sa faca mici afaceri in domeniul vanzarii vinului imbuteliat trebuie sa tina cont de o amenintare mai putin cunoscuta, dupa cum reiese dintr-un studiu privind obiceiurile de consum ale romanilor, facut public miercuri de compania de cercetare de piata GfK.

O posibila amenintare pentru afacerile cu vin imbuteliat o reprezinta "vinul de casa", pe care romanii il consuma mai mult, conform datelor GfK.

Studiul GfK care analizeaza ocaziile de consum pentru bauturi arata ca, intr-o zi obisnuita, 1 din 4 romani consuma o bautura alcoolica. Aceasta inseamna ca intr-o familie formata din 4 persoane, una dintre acestea bea alcool in fiecare zi, fara insa sa fie vorba intotdeauna de aceeasi persoana.



De-a lungul anului, numarul celor care consuma alcool variaza, varful fiind inregistrat in sezonul cald (aprilie - septembrie).

"Preferatele romanilor sunt berea si vinul facut in casa, a caror importanta in consumul de alcool se schimba odata cu sezonul: berea este preferata verii, iar vinul se consuma mai ales in anotimpul rece. In perioada octombrie 2015 - martie 2016, cota de consum pentru vinul de casa se tripleaza" - arata cercetarea GfK publicata miercuri.

Numarul mediu de ocazii de consum pe zi pentru toate bauturile analizate este de 2,5 ori. Barbatii cu varsta pana in 35 de ani se disting printr-o frecventa zilnica semnificativ mai mare decat media - de 3 ori pe zi- mai releva studiul.


Daca se analizeaza ponderea in consum, se observa ca romanii prefera bauturile calde, in principal cafeaua si mixurile pe baza de cafea - aproape jumatate dintre ocazii fiind generate de aceste bauturi. Peste o treime dintre ocazii se datoreaza bauturilor racoritoare, iar 16% bauturilor alcoolice, Cantitatea de lichid consumata pe zi este de 630 ml (in afara de apa si lactate).

1 din 10 persoane adulte consuma cel putin o bautura in baruri, restaurante si terase, iar incidenta zilnica creste in sezonul cald cu apoximativ 20%, se mai arata in cercetarea citata.


Datele din studiul GfK "Ocazii de consum pentru bauturi" se refera la n univers de consumatori format din persoane cu varsta cuprinsa intre 18 si 60 de ani, reprezentativ la nivel national. In analiza sunt incluse toate tipurile de bauturi, cu exceptia apei si a lactatelor.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

vinul.ro/seara-rothschild-la-the-wine-bistro-by-vinexpert.html

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

De la: Fl_Orion999, la data 2016-10-13 12:57:35vinul.ro/seara-rothschild-la-the-wine-bistro-by-vinexpert.html[/quote]



Luni, 17 octombrie, de la ora 19:30, la The Wine Bistro by Vinexpert (Calea Victoriei, nr 155), vinurile Casei Edmond de Rothschild vor fi prezentate pentru prima oar� �n Rom�nia de Mme. H�lène Combabessouse (Commercial Manager).

Seara se va deschide cu Barons de Rothschild Brut, șampania celei mai prestigioase familii produc�toare de vinuri din lume.

Cu aceast� ocazie puteți degusta vinuri Rothschild din Bordeaux, Noua Zeeland� și Argentina, asociate cu c�teva rețete deosebite, �n stilul seriei �Continentele Gustului�, create de Chef Tudor.

Meniul de vinuri și preparate al serii const� �n:

1.Baron Edmond de Rothschild Rimapere Sauvignon Blanc
�nsoțit de Scallop Saint Jacques cu caracatiț� și creveți, pe pat de risotto cu sfecl� roșie

2.Baron Edmond de Rothschild Rimapere Pinot Noir (Marlborough, Noua Zeeland�)
cu Bites de ton roșu �n crust� de boabe de muștar și piper roz, pe pat de salat� cu edamame și linte, cu dressing de mango și ghimbir

3.Baron Edmond de Rothschild Chateau de Malengin (Bordeaux, Montagne Saint Emilion)
4.Baronne Nadine de Rothschild Chateau Malmaison (Bordeaux, Moulis en Medoc)
asociate cu piept de raț� cu fenicul și muguri de maz�re, pe salat� de varz� roșie �n dressing de zmeur� și de mango

5.Baron Edmond de Rothschild � Gran Malbec Flechas de Los Andes
�nsoțit de Vit� Bourguignon slow cooked �n vin roșu, cu morcovi caramelizați și salat� de valerian� cu apio

6.Baron Edmond de Rothschild Chateau Clarke Rouge (Bordeaux, Listrac Medoc)
7.Baron Edmond de Rothschild Les Laurets (Bordeaux, Puisseguin Saint Emilion)
asociate cu�Camembert au four� cu dulceaț� de ceap� roție cu mure și salat� de pere cu apio și crostini

Prețul este de 150 lei/persoan�.
Num�rul de locuri este limitat la 40 de persoane.
Rezerv�rile sunt necesare �n avans la 0744.481.307, 0740.100.397, [email protected] sau [email protected] .

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

tu vorbesti serios ? 150 ron/ pers. ca sa fac un experiment ? poiiii , stiu d'acum ca ajung acasa cu foamea-n git, ca la asemenea " iesiri" nu te duci sa maninci ....te duci sa te arati !

da' deh, scuzati .....lumea buna nu gindeste ca taranu' de mine ! scuzati !

Câte calorii are o sticlă de vin, câte pahare înseamnă o sticlă de vin, există un vin potrivit pentru orice situație, cine nu și-a pus măcar o dată una dintre aceste întrebări cu meniul de băuturi a unui restaurant în față sau, pur și simplu, în fața rafturilor de vin dintr-un supermarket sau magazin specializat?
Sunt întrebări perfect firești pe care, te asigurăm, cu toții ni le-am adresat cu mai multe ocazii, așa că am decis să le elucidăm împreună și să facem un pas în alegerea rapidă a unui vin bun:
1. Ce este vinul?

Vinul este o băutură alcoolică obținută din fermentarea sucului stors din struguri. Tehnic vorbind, vinul poate fi obținut din orice fructe (mere, prune, vișine) dar cel obținuți din struguri de vin (diferiți de strugurii de masă) este cel mai popular pe întreg mapamondul. Vorbind de diferențe, diferența dintre vin și bere este că cea din urmă este obținută din grâne fermentate.
2. Câte pahare poți umple cu o sticlă de vin?

O sticlă de vin are 750 de ml, ceea ce înseamnă că poți umple 5 pahare de vin cu 150 de ml din licoare (în imagine vezi cum arată aceeași cantitate în tipuri diferite de pahare de vin). Dacă ții minte asta, nu vei mai ezita în momentul comandării unei sticle de vin în oraș și nici nu vei simți tentația să cumperi vin la pahar; acesta, contrar impresiei că faci o afacere bună, te ajunge mult mai scump ca suma unei sticle împărțită la 5.
cate pahare vin intr-o sticla

3. Ce conține o sticlă de vin?

apă
alcool
minerale (fier, magneziu, fosfor, potasiu, fluor, calciu, sulf, nitrogen)
acizi (lactic, acetic, citric etc)

4. Câți struguri intră în fabricarea unei sticle de vin?

O sticlă de vin conține aproximativ 950g de struguri; asta înseamnă că într-o sticlă de vin intră între 300-900 de boabe de struguri de vin.
Strugurii de vin sunt diferiți de cei de masă: sunt mai mici, mai dulci și au mulți sâmburi. Majoritatea vinurilor au la bază aceeași specie de struguri; își are originea în regiunea Caucazului și se numesc Vitis Vinifera. Cea mai popular varietate a acestei specii este Cabernet Sauvignon.
5. Câte calorii conține o sticlă de vin?

În funcție de tipul de vin și, deci, de cantitatea de alcool conținută, o sticlă poate conține între 460 și 1440 de calorii. Desigur, vinurile care ar trebui să-i îngrijoreze pe cei care sunt la dietă sunt cele de desert:

Vin alb sec (10% alcool per volum) - 460 calorii;
Vin rosu sec (11,5% alcool per volum)- 600 calorii;
Vin roșu și alb (12,5-13,5% alcool per volum) – 750 calorii;
Vin roșu și alb (14% alcool per volum) – 820 calorii;
Vinuri pentru desert (21 % alcool per voum) – 1440 calorii.

6. Ce sunt vinurile de soi?

Vinurile de soi, așa cum le spune numele, sunt obținute dintr-un singur soi de struguri. De exemplu, o sticlă de Rară Neagră este obținută din 100% struguri Rară Neagră. Fiecare țară în parte are propriile reguli despre ce procent din acest soi trebuie folosit în obținerea vinului ca acesta să poată să primească titlul de vin de soi.
7. Ce sunt cupajele?

Cupajele sunt obținute din mai multe varietăți din vin iar combinarea acestora este o metoda tradițională de producere a vinului. Fiecare regiune în parte este recunoscută prin cupajele ei specifice. Spre exemplu, Negru de Purcari este un vin roșu sec care conține 70% Cabernet-Sauvignon, 25% Saperavi și 5% Rara Neagră. Cele mai multe cupaje sunt realizate după ce fermentarea și îmbătrânirea este completă.
8. Ce anume dă gust vinului?

Aciditatea. Vinul, ca băutură, poate avea acidități diferite, pornind de la valori ale PH-ului de 2.5 (standard pentru lămâie) și ajungând la 4.5 (iaurtul grecesc). Aciditatea îi dă vinului un gust acidulat, ușor înțepător.
Dulceața. Așa cum am discutat mai sus, în funcție de tipul de vin, putem avea mai multe grade de dulceață. Vinul sec nu are urmă de dulceață, în vreme ce vinurile pentru desert (dulci sau fortificate) satisfac iubitorii de gusturi dulci.
Surpriza este că, există și excepții de la regulă: un vin fără zahăr (rezidual) poate avea un gust mai dulce decât alte vinuri. Regiunea în care cresc strugurii, varietatea lor și tipul de baric în care îmbătrânesc pot influența dulceața unui vin.
Alcoolul. Gustul alcoolui este înțepător, îți învăluie palatul și încălzește gâtlejul. În funcție de indicele alcool per volum (între 10-15%), gustul vinului va prelua aceste caracteristici gustative.
Taninul. Este specific vinurilor roșii și contribuie la calitatea astringentă a acestora. Gustul taninului luat separat, poate fi exeperimentat dacă pui un pliculeț umed de ceai negru pe limbă.
Componentele aromatice. Fiecare varietate de struguri are o aromă diferită. De aceea, unele vinuri miros a fructe de pădure, în vreme ce altele au un parfum floral. Un alt element care contribuie la buchetul vinului este vârsta acestuia și tipul de butoi în care învechește. Un butoi de stejar îmbogățește vinul cu o aromă de vanilie și influențează și oxidarea vinului; acest din urmă proces aduce arome de nuci, fructe sau flori uscate vinului.

productie vin

9. De ce își schimbă vinul gustul de la an la an?
Dacă desfaci o sticlă din whiskey-ul preferat în fiecare an de producție, va avea exact același gust. E valabil și pentru bere, dar nu și pentru vin. Același vin va avea un gust diferit de la an la an iar variabilele care conduc la efectul acesta sunt:

Natura – temperaturi, sol, precipitații, vânt/soare/umbră;
Acțiunile producătorului: curățarea viei, momentul recoltării, controlul calității, folosirea aditivilor și a conservanților, timpul de învechire, momentul îmbutelierii, condițiile în care a fost depozitat vinul;
Tu. Prețul vinului ne poate influența percepția calității lui, la fel și eticheta; dacă ai auzit despre un vin că este bun, papilele tale gustative sunt pregătite să îi ofere mai mult credit decât unui vin ales la întâmplare.

10. Există un vin potrivit în orice situație?
Da. Vinul roze rece și sec. Este special creat pentru mesele de prânz; poți să îl consumi cu orice fel de mâncare, te va răcori și îți va permite să te întorci cu succes la lucru.
Vinul este genul de băutură care poate face fericiți, în egală măsură, atât cunoscătorii cât și băutorii ocazionali. Frumusețea acestei licori este că devine din ce în ce mai complexă pe măsură ce afli mai multe despre cum este obținută și cum poate fi servită pentru a-ți crea cât mai multă plăcere.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

asa " viticultorule " , ti-ai adus aminte ca ai o plantatie de intretinut ! bravooo !