Vinul---cea mai sanatoasa si mai nobila dintre bauturi

Continentul european, classic, plin de m�ndrie istoric�, mare produc�tor de vinuri de top �i obi�nuite, c�tig� titlul de �lume veche a vinului� �i niciodat� vechi nu a stat mai bine pe l�ng� orice alt substantiv. Totu�i, departe de a se fi ��nvechit� �i �n ceea ce prive�te tehnologia de ob�inere a vinului, Europe concureaz� puternic prin �mpletirea tradi�iilor de vinifica�ie cu cele mai noi tehnologii din domeniu, reu�ind astfel s� produc� �n continuare unele dintre cele mai impresionante vinuri. Probabil c� �n niciun alt loc vinul nu exprim� mai bine secole de cultur� �i tradi�ie, a�a cum o face pe vechiul continent european. Vinurile de aici sunt denumite dup� locurile �n care au fost create nu dup� siul de strugure ceea ce ne duce u�or la importan�a pe care vinificatorii de aici o confer� tradi�iei locale, mai mult dec�t tendin�elor interna�ionale. Europa a creat o organiza�ie de reglementare a sistemelor de origine controlate, soiurilor de struguri din care se poate vinifica �i a tehnicilor de producere a acestuia. Vinul produs de Lumea Veche este acuyat de mai pu�in fruct dec�t cel din a�a-numita Lume Nou�, datorit� folosirii exclusive a soiurilor tradi�ionale de struguri �i a tehnicilor de vinifica�ie. Mul�i dintre produc�tori, de�i sunt con�ten�i de calit��ile proceselor de producere a vinului demonstrate de secole de tradi�ie, acuz� acelea�i reglement�ri de rigiditate �i de imposibilitatea de a experimenta.

Fran�a a adus conceptul de terroir termen preluat de majoritatea produc�torilor europeni ca atare �i care se refer� la teren, sol, temperatur�, altitudine, condi�ii de cre�tere �i diferen�iaz� o zon� viticol� de alta chiar �i dac� sunt folosite acelea�i soiuri de struguri. �Terroir�-ul nu poate fi fabricat sau deghizat, e nuan�a pe care natura o d� unei regiuni anume, �ntr-o anume perioad� a culesului.

Regina vinurilor europene r�m�ne Fran�a, urmat� de Italia, Spania, Portugalia �i Germania, concuren�a fiind tot mai acerb� �n ultimii ani.

O alt� caracteristic� a vinurilor din Lumea Veche se refer� la con�inutul de alcool, acestea fiind mai slabe, mai pu�in savuroase �i recomandate �n perioada tinere�ii datorit� taninurilor �i acidit��ii crescute. Cele din Lumea Nou� sunt �nzestrate cu o concentra�ie mai mare de alcool (12-13%) �i sunt mai potrivite atunci c�nd provin dintr-o produc�ie recent�.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Vinul este atestat �n Fran�a �nc� din secolul VI �. Ch. �ns� cele mai multe regiuni au �nceput s� produc� vin �n peroada roman�. Notorietatea vinurilor fran�uze�ti a devenit pregnant� �ns� �n perioada Rena�terii c�nd vinurile grands crus erau servite �n toate marile cur�i europene: Le Clos De Vougeot era vinul preferat al papilor �i al regilor, Corton a fost vinul preferat de Voltaire, Montrachet era preferatul lui Alexandre Dumas, care �l bea �n genunchi, sco��ndu-�i p�l�ria, Chambertin era vinul gustat cu mare pl�cere de Napoleon. Acesta din urm� �i spunea, la un moment dat, c� fiecare om are dreptul s� bea un pahar de vin. Dup� ce �l bea, devine alt om. Dar �i acela are dreptul la un pahar de vin! Nu doar tradi�ia �i profesionalismul situeaz� Fran�a pe primul loc �n Europa �n lumea vinului, ci �i aspectul senzorial. Putem spune c� Fran�a �n sine e asemenea vinului. Ca �ar�, ofer� celor care vor s� o guste acelea�i senza�ii de reconfortare, prospe�ime, pl�cere, via��, culoare �i spirit. �i tot asemenea vinurilor de calitate, las� �n urma �nt�lnirii cu ea senza�ii care dureaz�.

�n Fran�a sunt peste 500 de mii de viticultori �i circa 1,2 milioane hectare cu vi�� de vie, iar produc�ia medie anual� este �n jur de 60 milioane hectolitri, peste 40% fiind vinuri cu denumire de origine controlat�. Fran�a e sursa multor soiuri de struguri, cum ar fi Cabernet Sauvignon, Chardonnay, Pinot Noir sau Sauvignon Blanc, care se reg�sesc acum pe tot globul, de asemenea multe tehnici de producere �i stiluri de vin fiind copiate �n alte ��ri produc�toare de vin. Numeroase soiuri de struguri sunt cultivate �n Fran�a, at�t soiuri recunoscute �n lumea �ntreag�, c�t �i soiuri locale obscure.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Italia este �ara care de�ine unele dintre cele mai vechi regiuni viticole ale lumii. Etruscii �i grecii cultivau vi�� de vie cu mult �nainte ca romanii s� �nceap� s� dezvolte propriile podgorii �n secolul al II-lea. Dup� aproape 2000 de ani, Italia r�m�ne unul dintre marii produc�tori, �nsum�nd o cincime din produc�ia mondial� de vin �n 2005. �n Italia exist� peste un milion de podgorii.

Cele mai cunoscute soiuri de struguri ro�ii sunt Sangiovese (cultivat �n Toscana, este responsabil pentru Rosso di Montalcino, Brunello di Montalcino, Chianti Classico), Nebbiolo (cel mai nobil soi italian, produce celebrele vinuri Barolo �i Barbaresco). Alte soiuri cultivate sunt Merlot, Cabernet Sauvignon, Syrah sau Cabernet Franc.

Soiurile de struguri albi (bianco) sunt bine reprezentate de Trebbiano (cultivat pe tot cuprinsul ��rii, dar cu un accent special pe regiunea Abruzzo; produc vinuri u�or de b�ut, unii produc�tori, cum ar fi Valentini, fiind recunoscu�i pentru c� �l �in peste 15 ani la �nvechit), Moscato (cultivat mai ales �n Piemont), Pinot Grigio (soi de struguri care se bucur� de un succes comercial enorm, echivalentul lui Pinot Gris din Fran�a; problema acestora e c�, pentru a satisface cererea comercial�, uneori strugurii sunt cule�i prea devreme, duc�nd la o pierdere de caracter al vinului) �i multe altele, inclusiv soiurile importate Chardonnay, Gewurtztraminer, Riesling etc.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Spania este o alt� �ar� cu o �ndelungat� tradi�ie viticol�. Arheologii sunt de p�rere c� primii struguri s-au cules aici, undeva �ntre anii 4000 �i 3000 �.e.n. �n timpul domniei romane asupra Spaniei, multe vinuri spaniole au fost importate �i comercializate pe tot cuprinsul Imperiului Roman. �n decursul fr�m�ntatei istorii a Spaniei, vinurile spaniole au rezistat �i chiar prosperat, un punct de cotitur� fiind la jum�tatea secolului 19, c�nd epidemia phylloxera a dat peste cap podgoriile europene, mai ales cele din Fran�a, iar multe ��ri au apelat atunci la vinurile spaniole. �n prezent, Spania este �ara cu cea mai mare suprafa�� viticol� din lume, cu peste 1,17 milioane hectare. Totu�i, r�m�ne pe locul 3 ca produc�toare de vinuri, dup� Italia �i Fran�a. Aceasta se datoreaz� mai ales regiunilor �ntinse din sudul Spaniei, unde vi�a de vie este cultivat� pe un sol arid �i infertil. �ara se afl� abia pe locul 9 ca num�r de consumatori ai vinului.

Exist� o adev�rat� abunden�� a soiurilor de struguri autohtoni, cu peste 600 de soiuri, de�i 80% din produc�ia de vin provine din doar 20 de soiuri. �n Calabria, cele mai cunoscute podgorii sunt Pendes �i Tarragona, iar �n Rioja se ob�in vinuri ro�ii la fel de bune ca vinurile din Bordeaux. �n Valencia se ob�in vestitele vinuri ro�ii de Alicante �i Murcia, iar Andaluzia, regiunea viticol� cea mai �nsorit�, ad�poste�te podgoriile Jerez de la Fontera �i Malaga. Malaga, produs �n provincia cu acela�i nume, este printre cele mai cunoscute vinuri spaniole, ob�inut din soiurile Muscat �i Pedro Ximenez. Cel mai bun vin r�m�ne Malaga Lagrima, ob�inut din struguri stafidi�i pe butuc timp de c�teva s�pt�m�ni dup� coacerea natural�. Vinul de Xeres (Jerez �n spaniol�) se ob�ine cu ajutorul unei tehnologii speciale, complicate �i de durat�, �n Jerez de la Fontera.

�n timp ce �n podgoriile spaniole tradi�ionale se practic� culesul manual, modernizarea industriei vinului din Spania a adus o cre�tere a culesului mecanic. �n ultimii ani, culesul a trebuit s� aib� loc diminea�a devreme, multe vin�rii refuz�nd strugurii dup� miezul zilei, datorit� expunerii lor �ndelungate la soare. Recent s-a ajuns chiar la practicarea recoltatului �n timpul nop�ii, c�nd temperaturile sunt mai r�coroase, desigur �i ca urmare a mecaniz�rii accentuate a procesului.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Clasat pe locul 4 ca importan�� viticol�, vinul portughez este rezultatul tradi�iei adus� regiunii de c�tre civiliza�iile antice, cum ar fi fenicienii, cartaginezii, grecii �i, mai ales, romanii. Cu cele peste 370 000 de hectare plantate cu vi�� de vie �i beneficiind de o mare diversitate a tradi�iei vinului, a soiurilor de struguri �i a condi�iilor de sol �i clim�, Portugalia produce unele dintre cele mai alese, vechi, unice �i de calitate vinuri din lume, av�nd o lung� istorie de succese �n competi�iile interna�ionale. �ara este considerat� ca fiind o reprezentant� de seam� a Lumii Vechi a vinului, cu 8 % din teritoriu acoperit de podgorii. Nu e deloc �nt�mpl�tor c� Lusitania, una dintre cele mai importante regiuni, �i-a luat numele de la Luso, fiu �i companion al lui Bachus, regele vinului.

Portugalia are o mare varietate de struguri autohtoni, aproximativ 285, produc�nd o larg� gam� de vinuri cu personalitate distinct�. Printre soiurile autorizate �i de mare calitate se afl� mai ales Vinhos Verdes, Porto/Douro, Bairrada, Alentejo, Algarve sau Madeira. Fiecare regiune are propria comisie vitivinicol� care supervizeaz� calitatea vinurilor. Acestea asigur� profesionalismul podgoriilor sub toate aspectele, dar �i calitatea vinului, de exemplu aroma �i mirosul.

Cele mai renumite vinuri portugheze sunt vinurile de Porto, albe sau ro�ii, realizate dup� o tehnologie special� �n faimoasa regiune viticol� Duoro, �i Madeira, ob�inute din insula cu acela�i nume din Atlantic, acoperit� pe mai mult de 25% din suprafa�� cu vii, de peste 400 de ani.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Clasat� pe locul 5 �ntre cele mai mari puteri viticole europene, Germania are �i ea o tradi�ie �ndelungat� �n ceea ce prive�te viticultura, �nceputurile sale dat�nd din timpurile Romei Antice, undeva �ntre secolele I �i al IV-lea. Timp de mai multe secole, �n timpul perioadei medievale, podgoriile germane (inclusiv Alsacia) au luat un puternic av�nt �i se consider� c� au atins un maxim �n jurul anului 1500, c�nd erau cultivate regiuni de patru ori mai �ntinse dec�t �n prezent. Practic, regiunile viticole erau localizate �n acelea�i locuri ca �n zilele noastre, dar erau acoperite regiuni mai �ntinse din jurul r�urilor. Declinul ulterior poate fi atribuit producerii locale a berii, b�utura preferat� a germanilor �n nordul Germaniei, �n sec 16, aceasta duc�nd la o sc�dere a pie�ei vinului, fenomen prezent �i �n zilele noastre.

Aproximativ 60% din produc�ia de vin a Germaniei apar�ine azi statului Rhineland-Palatinate, unde sunt situate 6 din cele 13 regiuni produc�toare a unui vin de calitate. Exist� aproximativ 102 000 de hectare cultivate cu vi�� de vie, ceea ce �nseamn� doar o zecime din suprafa�a viticol� din Spania, Fran�a sau Italia. Produc�ia anual� de vin ajunge la aproximativ 9 milioane hectolitri, ceea ce plaseaz� Germania pe locul 8 �n lume. Predominat este vinul alb, cu dou� treimi din produc�ia total�.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Lumea Nou� a importat vin din �nc� de la �nceputurile coloniz�rii europene, mai ales din ra�iuni religioase. �n afar� de unele excep�ii, vinurile �i vi�ele de vie din Lumea Nou� au r�mas, totu�i, o afacere local� p�n� la sf�r�itul secolului 19. Dezvoltarea transportului aerian de dup� cel de Al Doilea R�zboi Mondial a dus la promovarea �n alte p�r�i ale lumii a unei mai mari con�tientiz�ri a soiurilor de vin �i a modului de producere a acestora. Anii �60 au �nsemnat, ca �n multe alte domenii, o perioad� de revolu�ionare a vinurilor, doar c�, �n cazul acestora, efectele au devenit vizibile abia 10 ani mai t�rziu. Revolu�ia a fost condus� de vinurile italiene toscane, care ar putea fi privite ca primele vinuri europene din Lumea Nou�. E interesant de comparat ce s-a �nt�mplat ulterior �n mai multe ��ri. Produc�torii din America de Nord s-au concentrat pe dezvoltarea marii lor pie�ei na�ionale, Australia a fost obligat� s� se concentreze pe exporturi �i a ob�inut un mare succes �n anii �90. Deoarece podgoriile au, �n general, climate mai calde dec�t cele din nordul Europei � practic, mari regiuni sunt por�iuni de de�ert irigate � strugurii Noii Lumi tind s� fie mai cop�i. Astfel, vinurile din Lumea Nou� au tendin�a de a fi mai alcoolice �i mai consistente. Unii critici au influen�at produc�torii din Lumea Nou� spre soiuri mai pline de fruct, prin folosirea mai larg� a stejarului. Totu�i, �n ultimii ani a existat o reac�ie �mpotriva unor soiuri prea alcoolice �i prea influen�ate de stejar care a personificat, de exemplu, vinurile Chardonnay australiene de la finalul anilor �80. O mare parte a companiilor de vin din Lumea Nou� le-au f�cut �inte atractive pentru companiile de b�uturi multina�ionale, c�ut�nd s� exploateze trendul de cre�tere a consumului de vin fa�� de bere sau alcool.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Argentina e pe locul 5 printre cei mai mari produc�tori de vin, de�i are, �n mod tradi�ional, un consum na�ional ridicat (�n 2006, argentinienii au avut o medie de 40 l pe cap de locuitor). Are o �ndelungat� tradi�ie a producerii vinului sub domina�ia Spaniei, care merge p�n� �n 1557, dar industria a fost influen�at� de imigran�ii mai recen�i, mai ales italieni �i germani. Exporturile au crescut la mijlocul anilor 90, urm�nd succesul vecinilor lor din Chile �i s-au accelerat dup� criza economic� din 2002. Istoria �ndelungat� a viticulturii din Argentina a dus la aducerea �n prim plan a mai multor soiuri locale. Probabil cel mai caracteristic soi de struguri argentinian este Torrontes, din care se face un vin alb aromat. Totu�i, argentinienii ador� vinul ro�u, pe care s�-l combine cu faimoasele lor fripturi. Malbec s-a dovedit soiul cu cel mai mare succes pe pia�a de export.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Ca �i �n Argentina, viticultura din Chile dateaz� �nc� de pe vremea conchistadorilor. E pe locul 10 �ntre produc�torii mondiali de vin. �n mod tradi�ional, podgoriile din Chile erau �n regiuni semi-aride, irigate de apa din Anzi, dar exist� un interes tot mai mare pentru regiuni mai reci, cum ar fi Lleyda Valley (ajuns� cunoscut� pentru vinul Pinot Noir produs aici) �i Bio-Bio Valley, de unde provin vinuri ca Riestling �i Gewurztraminer. La Berlin Wine Tasting, �n 2004, la care au participat �i Fran�a �i Italia, vinurile chiliene au ocupat primele dou� locuri, cu dou� vinuri ro�ii bazate pe Cabernet. La Tokyo Wine Tasting, �n 2006, vinurile chiliene au ocupat 4 dintre primele 5 locuri. Chile este cunoscut� a fi una dintre pu�inele regiuni viticole ocolite de phylloxera.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Viticultura din Noua Zeeland� a �nceput odat� cu sosirea imigran�ilor croa�i de la sf�r�itul secolului al XIX-lea, dar s-a pus �n mi�care abia �n anii 70. La �nceput au fost �ncercate mai multe soiuri de struguri, dar abia �n 1980 Noua Zeeland� a scos pe pia�� ceea ce avea s� fie marca sa �nregistrat�: p�trunz�torul lor Sauvignon Blanc. De atunci, un succes considerabil au mai avut �i cu Chardonnay �i Pinot Noir, produse �n podgorii mai reci �i mai sudice. Mai recent, s-a observat un accent �i pe vinurile albe aromate ca Gewurztraminer �i Riestling, �ncerc�ndu-se chiar variet��i de Auslese.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

�n Africa de Sud, vinul este produs �nc� din 1659. Sub apartheid, industria vinului nu a fost �ncurajat� s� produc� vinuri de calitate. Odat� cu sf�r�itul apartheidului, s-au f�cut multe investi�ii �n podgoriile din Cape. Stellenbosch �i Paarl pot produce vinuri de clas� mondial� din variet��i de Bordeaux, Shiraz �i, de asemenea, Pinotage, o varietate compus� local din Pinot Noir �i Cinsaut. Tot Africa de Sud exceleaz� �i �n Chenin Blanc sau Muscat Blanc. Printre soiurile majoritare plantate aici, mai reg�sim Cabernet Sauvignon, Colombard, Chardonnay �i Merlot.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

De�i vinul este produs peste tot �n Statele Unite, 90% vine din California. Restul este �mp�r�it mai ales �ntre statele Washington �i New York, urmate de Oregon. California a urmat un drum similar cu cel al ��rilor latino-americane, cu misionari spanioli pun�nd bazele primelor podgorii, �n 1769. Apoi, imigran�i din Bordeaux sau Italia au adus cu ei soiurile de struguri native. Cur�nd, a avut loc o dezvoltare a industriei, mai ales �n Napa Valley, stopat� de phylloxera �i de Prohibi�ie (1920-1933). �n general, Prohibi�ia a avut un efect devastator asupra produc�iei de vin din �ar�, reparat� abia pe finalul anilor 60 �i �n anii 70, cu ajutorul unor pionieri ca Robert Mondavi �i oamenii de �tiin�� de clas� mondial� �n domeniul viticulturii de la Universitatea din California.

Statele Unite sunt azi pe locul patru �ntre produc�torii de vin din lume, dup� Fran�a, Italia �i Spania. Doar produc�ia din California este de dou� ori mai mare dec�t toat� produc�ia din Australia. California este recunoscut� mai ales pentru produc�ia de Cabernet Sauvignon, Chardonnay �i Zinfandel. Oregonul �i Washingtonul se recomand� prin Pinot Noir, �n timp ce statul NewYork continu� s� produc� vinuri mai ales din variet��i de Vitis labrusca �i hibrizi.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Pentru masa de Pa�te, aten�ia noastr� se concentreaz� �n special pe felurile de m�ncare �i deserturile pe care urmeaz� s� le servim: drob, friptur� de miel, cozonac sau pasc�. Uit�m �ns� c� este nevoie �i de un vin bine ales care s� pun� �i mai mult �n valoare gustul acestor preparate.



Septimiu Cri�an, somelier consultant, a f�cut pentru cititorii g�ndul c�teva recomand�ri �n ceea ce prive�te vinurile pe care putem s� le servim la masa de Pa�te. "M�ncarea trebuie s� se combine perfect cu vinul, care nu trebuie s� fie o anex� a mesei, ci o parte a ei", spune specialistul.

Cum carnea de miel este una destul de grea, somelierul recomand� ca masa de pr�nz s� �nceap� cu o salat� - foarte bun� pentru digestie - care se asociaz� foarte bine cu un vin roze. �n cazul �n care obi�nui�i ca �nainte de friptur� s� m�nca�i o ciorb�, lua�i �n calcul varianta unei salate �ntre cele dou� feluri de m�ncare sau, cel pu�in, asocierea cu carnea de miel.

Pentru friptura de miel, este recomandat un vin ro�u, exclusiv sec, cabernet sauvignon sau merlot, vechi de 3-5 ani, chiar dac� pute�i continua �i cu cel roze. "Vinul nu trebuie s� fie �ns� foarte vechi, foarte corpolent. Este bine ca vinul s� fi fost maturat la barique, acel recipient din lemn de stejar, care �mprumut� vinului aromele ter�iare �i care se adaug� celor primare - provenite de la boabele de strugure - �i celor secundare, n�scute �n timpul fermenta�iei", explic� Septimiu Cri�an, care sublinieaz� faptul c� amestecul a dou�-trei feluri de vin nu reprezint� o problem�, at�ta vreme c�t cantitatea nu dep�e�te un pahar pentru fiecare fel de m�ncare.

Dac� desertul pentru masa de Pa�te este cozonacul, se poate continua cu vinul ro�u de la friptur�. �ns� �n cazul �n care avem pr�jituri cu crem� de ciocolat�, somelierul recomand� un vin ro�u dulce sau unul alb din aceea�i categorie, dac� servim pr�jituri cu crem� de vanilie �i fructe.

La finalul mesei, somelierul recomand� un digestiv, care poate �nsemna un cognac sau un brandy ori un digestiv din fructe.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Carnea de miel merge cu vin ro�u, u�or �i vechi


Toat� lumea consum� vin, mai ales la ocazii speciale, cum s�nt apropiatele s�rb�tori. Totu�i, pu�ini �tiu s� �l bea corect, iar incultura �n aceast� privin�� a ajuns aproape generalizat� �n epoca fast-foodului �i a lipsei manierelor. Chiar dac� aici nu se pot stabili norme rigide, e, �n acela�i timp, greu s� g�se�ti un adev�rat cunosc�tor �n domeniu �n jude�. Dr Elena Heroiu, degust�tor, reputat oenolog �i Fiic� a Arge�ului, ne-a oferit c�teva sfaturi �n privin�a tipurilor de vin care se servesc �n timpul mesei, modul �n care ele s�nt asocia-te cu diferitele m�nc�ruri �i ordinea �n care se beau, �n caz c� s�nt mai multe.



La o mas� obi�nuit�, se bea, de regul�, un singur vin, �n func�ie de meniu �i de preferin�e. Acesta e recomandabil s� fie un vin alb sec sau u�or demisec, un vin roze sec ori un vin ro�u, de asemenea sec. La o mas� nu e recomandabil s� se bea mai mult de trei feluri de vin, dac� este vorba de o mas� festiv�, de durat�, cu meniu bogat. Dac� se beau trei vinuri diferite, acestea trebuie servite �n ordinea urm�toare: 1. vin alb sec; 2. vin ro�u; 3. vin dulce sau demidulce. Inutil s� mai spunem c� vinul nu se asociaz� cu alt� b�utur�. Nici m�car obiceiul rom�nesc al �pri�ului nu este recomandat, mai ales c�nd e vorba de un vin bun, ci apa se consum� doar al�turi de acesta.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Cum se aleg vinurile pentru mas�

De�i se poate bea �i independent de alte alimente, cel mai bine este ca vinul s� fie consumat �n timpul mesei. �n alegerea vinurilor, principiul care trebuie urm�rit este armonizarea cu gustul m�nc�rurilor. �Impresiile gustative nu trebuie s� intre �n opozi�ie sau s� se anuleze, ci trebuie s� se pun� �n valoare reciproc. Exist� anumite raporturi care trebuie create �ntre m�nc�ruri �i b�uturi, de exemplu, un fel de m�ncare greu �i rustic niciodat� nu se asociaz� cu un vin fin, rafinat. Dup� cum un preparat culinar cu gust delicat nu se potrive�te unui vin corpolent, robust. Dac� la prepararea unei specialit��i s-a folosit un sos de vin, ea se �nso�e�te la mas� cu acela�i vin sau cu unul asem�n�tor�.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

M�nc�ruri �n func�ie de vinuri

�n gastronomie, asocierea gusturilor corespunde �n mare m�sur� asocierii culorilor.

# Vinurile albe se potrivesc cu m�nc�rurile pu�in colorate: preparatele din pe�te, din carne alb� de pas�re, pateul de ficat, sosurile albe. De asemenea, gustul delicat al vinurilor albe face ca ele s� poat� �nso�i �i specialit��i cu gust mai s�rat sau picant: mezeluri, br�nzeturi proaspete, preparate din legume - �n afar� de cele cu o�et, care nu se asociaz� cu nici un fel de vin.

# Vinurile ro�ii se caracterizeaz� printr-o constitu�ie bogat� �i complex� �i se pot asocia cu m�nc�ruri mai grele, cu gusturi puternice, astfel: vinurile ro�ii mai u�oare sau cele vechi se potrivesc cu preparate din carne de vit�, de porc, de miel, de pas�re sau cu v�natul cu pene; vinurile mai corpolente, taninoase se asociaz� cu m�nc�rurile grele �i picante, preparate cu sosuri colorate din carne de oaie, vit� sau de v�nat. Aceste vinuri se armonizeaz� foarte bine �i cu br�nzeturile fermentate (Roquefort sau Camembert).

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Aperitiv �i desert

# Vinurile dulci se consum� la sf�r�itul mesei, la desert.

# Vinul spumant se poate bea �nainte de mas� (spumantele seci) sau dup� �ncheierea ei (spumantele dulci). La aperitivul unei mese festive se pot oferi fie un spumant, fie o b�utur� amar� �i aromat� (Vermut, Bitter, Campari) sau chiar un vin oxidativ (Malaga, Madera, Porto), iar �n acest caz �uica sau alte b�uturi tari nu-�i mai g�sesc locul. La aperitiv nu trebuie s� se m�n�nce mult, pentru a nu obosi consumatorul �nainte de �nt�lnirea cu vinul. Pentru a-l putea aprecia, trebuie s� aib� �nc� o bun� percep�ie senzorial�.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Vinuri �n func�ie de m�nc�ruri

# Pentru b�ut f�r� alte preparate culinare. Vinuri albe seci, demiseci.
# �n a�teptarea mesei. Vinuri spumante brute. Vinuri albe seci sau demiseci - Feteasc� regal�, Feteasc� alb�, Riesling italian, Pinot gris. Vinuri licoroase: Porto, Madera.
# Gust�ri calde sau reci, servite la �nceputul mesei (pateuri cu br�nz�, fic��ei de pas�re cu ciuperci, creier, chiftelu�e, icre, br�nzeturi, mezeluri). Vinuri albe seci: Feteasc� regal�, Feteasc� alb�, Riesling italian, Traminer, Aligote, Galben� de Odobe�ti, Fr�ncu��. Vinuri spumante brute, seci, demiseci: Jidvei, Panciu, Bucium, Milenium.
# Supe, ciorbe, creme. Nu se recomand� vinuri, cu excep�ia ciorbelor de pe�te, la care se recomand� vinuri albe seci cu t�rie alcoolic� de peste 12% vol.
# Preparate din pe�te de ap� dulce (crap, p�str�v, somn, scrumbie). Vi-nuri albe seci tinere, cu t�rie alcoolic� mai redus�: Feteasc� regal�, Aligote, Fr�ncu��.
# Preparate din pe�te �i fructe de mare. Vinuri albe seci.
# Pe�te preparat cu sos de vin ro�u. Vinuri ro�ii, acide, corpolente.
# Carne de pas�re cu sosuri albe, pilaf, ciulama. Vinuri albe seci.
# Friptur� de curcan, pas�re la cuptor, pui la frigare, ra�� cu m�sline. Vinuri ro�ii u�oare: Pinot Noir, Feteasc� Neagr�, B�beasc� Neagr�, Cadarc�.
# Carne de porc, carne de miel. Vinuri ro�ii u�oare: Pinot Noir, Feteasc� Neagr�, B�beasc� Neagr�, Cadarc�.
# Preparate mai grele, picante, cu sosuri colorate, din carne de vit� sau miel. Vinuri ro�ii extractive (corpolente), robuste, intens colorate: Cabernet Sauvignon, Merlot, Burgund.
# Sarmale din carne de porc �i vi�el, fierte �n vin alb �i rumenite la cuptor. Vinuri ro�ii extractive, robuste, intens colorate: Cabernet Sauvignon, Merlot, Burgund.
# V�nat cu p�r (iepure, c�prioar�, mistre�). Vinuri ro�ii corpolente, taninoase, robuste, intens colorate: Cabernet Sauvignon, Merlot, Feteasc� Neagr�, Burgund Mare.
# V�nat cu pene (fazan, prepeli��, pot�rniche, ra�� s�lbatic�). Vinuri ro�ii mai vechi, cu buchet: Pinot Noir, Feteasc� Neagr�, Cadarc�.
# Br�nzeturi proaspete. Vinuri albe seci, demiseci.
# Br�nzeturi fermentate. Vinuri ro�ii extractive.
# Deserturi (pr�jituri, cl�tite, papana�i, pl�cinte, salate de fructe). Vinuri demidulci, dulci, licoroase, aromate: Gras� de Cotnari, Chardonnay, Pinot Gris, T�m�ioas� Rom�neasc�, Muscat Ottonel.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Cum ��mb�t�m� mielul de Pa�ti: cinci vinuri care merg cel mai bine cu friptura
Autor: Ionu� Fantaziu | miercuri, 11 aprilie 2012 | 9 Comentarii | 1413 Vizualizari
INTERVIUL ZILEI. Dup� ce am ciocnit ou�le merge o Feteasc� alb�, iar la miel o B�beasc�.

Somelierul Sergiu Nedelea explic�, pentru cititorii EVZ, secretele vinurilor �i cum le asociem cu m�nc�rurile tradi�ionale pe care le vom pune pe masa de Pa�ti.

Evenimentul zilei: Ce fel de vin beau rom�nii de Pa�ti, ce vor sau ce �i permit?
Sergiu Nedelea: Majoritatea se �ndreapt� spre cele mai accesibile ca pre�. Sunt vinuri �mbuteliate sub 10 lei pe care nu le recomand, dar dac� e s� ne referim la cel de retail, vorbim de sticle care cost� 3-5 spre 10 euro.

De ce este asociat mielul cu vinul ro�u?
Este firesc, vorbim de carne destul de greu digerabil� �i e normal s� vin� vinul ro�u s� ajute. De aici aceast� asociere.

Rom�nii obi�nuiesc s� m�n�nce de aceste S�rb�tori ou� fierte, drob, cozonac, miel �i bor�. Ce fel de b�uturi ar trebui s� bea?
De�i s-a �mp�m�ntenit ideia c� de Pa�ti se bea numai vin ro�u, regulile gastronomice ne ajut� s� ne bucur�m de festin. Astfel, la aperitive vom avea vinuri tinere, proaspete. Dup� ce am ciocnit ou�le ro�ii �i am spus cre�tinescul "Hristos a �nviat!", vom �nchina un pahar de Feteasc� alb� din valea T�rnavelor sau de Fr�ncu�� din dulcele Cotnari. Ca�ul, urda, telemeaua proasp�t� �i verde�urilor le vom asocia cu o Cramposie selec�ionat� din Dr�ga�ani sau o Feteasc� Regal� de la Reca�.

Iar la miel?
M�nc�rurile din miel cer mult� aten�ie, pentru c� de�i carnea este t�n�r�, poate c�dea greu dac� nu-i aducem �n sprijin o B�beasc� Vr�ncean� sau o nobil� Feteasc� Neagr� din sudul Dun�rii �nvelit �n abur, de la V�nju Mare sau din Dealul Mare.

Pentru cei mai simandico�i ce fel de vinuri recomanda�i?
S�rb�toarea aceasta te duce cu g�ndul c�tre acas�, iar pe mas� sunt m�nc�ruri tradi�ionale. De aceea, eu spun c� e bine s� alegem vinuri rom�ne�ti �n general. Cei simandico�i pot s� agreeze un cupaj, asamblaje de Feteasc� Neagr�, Cabernet, Sauvignon �i Merlot. Exist� �i multe tipuri de Chardonay care au luat medalii la concursuri, Chardonnay care au stat la maturat �n butoaie de stejar. �i ca o noutate, s-au lansat la unul dintre t�rgurile din Bucure�ti ni�te vinuri de excep�ie � Gras� de Cotnari vinificat� �n sec - pe care le po�i asocia la �nceputul mesei.

Desertul, cozonacul cu ce fel de vin s�-l asociem?
Tradi�ionalului cozonac de Pa�ti �i vom aduce �nchinare cu sf�nta noastr� Gras� de Cotnari sau cu o T�m�ioas� Rom�neasc�, aurit� de timp �n pivni�ele de la Pietroasa.

Care sunt temperaturile de servire ale vinurilor?
Vinurile albe �ntre 7� 11 grade Celsius. Un roze cam �n aceea�i zon�. Vinul ro�u t�n�r trebuie s� aib� �ntre 15 � 16 grade, iar vinul ro�u pu�in mai v�rstnic, de peste 4-5 ani � 17 � 18 grade. Vinurile dulci se beau mai reci, 8 � 10 grade.

Exist� vreo leg�tur� �ntre �ampanie �i Pa�ti?
Din c�te �tiu eu, nu exist� niciun fel de leg�tur�.

"Dup� perioada de post �i smerenie, vinul apare pentru a celebra Sfintele Pa�ti. Al�turi de ou�le ro�ii �i preparatele din miel este elementul care d� defini�ie s�rb�torilor".

"F�r� vin la bor�ul de miel"Merge whisky-ul cu drob �i ou�, face digestia mai bun� o �uic� sau o palinc�? �n niciun caz. C�nd vorbim de mas�, �mi �ndrept aten�ia c�tre vin, iar aici avem c�teva coordonate foarte clare. �ns�, de exemplu, la bor�ul de miel nu se recomand� vin, unii mai �ndr�znesc cu c�te o �uic� dar, din p�cate, anihileaz� papilele gustative. �i dac� e fierbinte, mai vine �i un ardei iute, sim�urile sunt obturate �i nu ne mai bucur�m de celelate preparate. Ce vin be�i de Pa�te? Feteasc� Neagr� la preparatul de baz�, o Gras� de Cotnari vinificat� �n sec �i Gras� de Cotnari vinificat� �n dulce, bun� la desert.

18 lei e pre�ul aproximativ de la care porne�te o sticl� de vin rom�nesc de calitate medie

CARTE DE VIZIT� Sergiu Nedelea, someiier

Ambasador al somelierilor europeni �n Rom�nia din 2011.
Pre�edinte al Asocia�iei Someiierilor din Rom�nia - 2010.
Cavaler al Ordinului European �n domeniul vinului- 2007.
Formator �i evaluator (somelier, buc�tar, osp�tar) din 2008 �i specialist �n "industria ospitalit��ii" din 1990.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

inca imi ploua in gura Abia am terminat de citit paginile...Florine nu te dor degetele?.Ceva nu inteleg totusi.Cum de,in trecut nu se foloseau chimicale(sulfiti sau bi)iar vinul se pastra ani lungi?

De la: giovausaro, la data 2014-04-18 20:02:06inca imi ploua in gura Abia am terminat de citit paginile...Florine nu te dor degetele?.Ceva nu inteleg totusi.Cum de,in trecut nu se foloseau chimicale(sulfiti sau bi)iar vinul se pastra ani lungi?

nu conteaza durerea mea....important e ca cineva apreciaza ceea ce-am postat io p'aici....ma bucur ca ti-a placut....

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Vinul este cel mai bun medicament din lume� este, f�r� �ndoial�, o veste bun� pentru amatorii de vin. Consumat �n cantit�ți mici, este un minunat remediu natural �n multe boli, susține ziaristul specializat �n științe Tony Edwards, �n cartea sa �The Good News About Booze�, publicat� recent.

�n opinia lui Edwards, cele mai bune medicamente din lume sunt b�uturile alcoolice. Aceste b�uturi și �ndeosebi vinul roșu sunt leacuri excelente �mpotriva guturaiului, a problemelor cardiace, dar și pentru libido, susține ziaristul citat.

Tony Edwards a citit numeroase studii publicate �n �ntreaga lume, printre care unul elaborat de cercet�tori de la Universitatea Harvard care timp de 12 ani au observat 12.000 de oameni cu hipertensiune arterial�. Potrivit concluziilor studiului acestora, oamenii care beau vin roșu, �n doze mici, risc� mai puțin s� aib� o criz� cardiac�.

Și riscul de cancer ar sc�dea semnificativ la consumatorii de vin. �n cazul femeilor care beau zilnic, �n cantit�ți rezonabile, riscul de a face cancer la s�n a sc�zut cu 42%, iar la b�rbați scade riscul de cancer de prostat�, stomac și colon la patru pahare de vin b�ute pe s�pt�m�n�.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Vechii scandinavi se desf�tau cu un grog foarte aromat


Focurile sc�nteietoare nu erau singura metod� prin care scandinavii epocii bronzului �i fierului rezistau �n timpul lungilor ierni.

Din Danemarca de nord-vest a secolelor 14-15 a.Hr. �i p�n� �n insula Gotland a primului secol p.Hr., popula�iile nordice pl�m�deau un grog puternic alcoolizat, o b�utur� hibrid� bogat� �n ingrediente locale precum miere, meri�or, mirt, coada �oricelului, ienup�r, r�in� de mesteac�n �i cereale precum gr�u, orz sau secar�, dar ad�ugau �i vin de struguri importat din sudul �i centrul Europei.

Un nou studiu publicat �n Danish Journal of Archaeology examineaz� urmele acestei b�uturi ciudate, p�strat� pe pere�ii vaselor de ceramic� sau bronz �i sitele descoperite �n patru loca�ii din Danemarca �i Suedia. Cercetarea a confirmat existen�a �i circula�ia unei b�uturi primitive foarte r�sp�ndite �n nord, o varietate de grog cu arome speciale �i probabil �ntrebuin��ri medicinale. S-au adus �i primele dovezi chimice �n favoarea importului de vin de struguri �nc� din secolul al 11-lea a.Hr., ceea ce denot� at�t prestigiul social �i cultural al vinului, c�t �i existen�a unei retele comerciale active care cuprindea toat� Europa, acum mai bine de 3000 de ani.

Departe de a fi barbarii rudimentari descri�i de sursele grece�ti si romane, vechii scandinavi, locuitorii din ceea ce se numea Proxima Thule, confrom noilor dovezi se pare c� ace�tia erau popula�ii cu un mare spirit inovator, capabile s� se foloseasc� de toate produsele naturale aflate la dispozi�ie pentru a pl�m�di diferite b�uturi fermentate. �i nici nu se sfiau s� adopte produsele Europei sudice, pe care �i ei le serveau tot din vase mari �i ostentative. Consumau cu pl�cere vinul de struguri, de�i de multe ori preferau s�-l amestece cu tot felul de ingrediente locale.

Pentru studiu, cercet�torii de la Universitatea din Pennsylvania au colectat mostre de depuneri antice din situri suedeze �i daneze. Cea mai veche astfel de mostra dateaz� din 1500-1300 a.Hr. �i este din Nandrup, Danemarca, din morm�ntul unui r�zboinic �ngropat �ntr-un sicriu de stejar �mpreun� cu o sabie masiv�, o secure dar �i un recipient ceramic acoperit de un precipitat negricios. O a doua mostr�, ceva mai t�rzie, din 1100-500 a.Hr., a fost culeas� dintr-o groap� de depozitare de la Kostraede, la sud-vest de Copenhaga. Este vorba mai precis de ni�te resturi maronii care umpleau golurile dintr-o sit�.

A treia mostr� provine de pe baza interioar� a unei g�le�i g�site �n morm�ntul unei femei din insula Lolland, dat�nd de la �nceputul epocii romane a fierului, deci �n jur de 200 a.Hr. G�leata f�cea parte dintr-un set de vase pentru vin. In fine, un ultim precipitat ar�miu a fost colectat tot de pe o sit� din interiorul unei c�ni, tot dintr-un set roman, descoperit al�turi de alte obiecte precum un torques de aur �i ni�te clopo�ei de bronz pe insula Gotland.

S-a constatat c� treptat importul de vin a crescut pe parcursul epocilor bronzului �i fierului, p�n� a ajuns s� eclipseze tradi�ionalul grog. Dar nu complet. Multe dintre ingredientele grogului s-au consumat �n continuare, de pild� �n berea de mesteac�n, sau se foloseau pentru a conferi berilor medievale un gust amar. Amestecurile diverse au contiunat p�n� la cre�terea popularit��ii hameiului, care a culminat �n 1516 odat� cu legea german� a purit��ii berii (Reinheitsgebot), care limita ingredientele la trei: hamei, orz �i ap�. Aceasta va deveni norma �n nordul Europei.

Dar mai avem ceva similar grogului �i ast�zi, pe insula Gotland din Marea Baltic�. Este vorba de Gotlanndsdryka, b�utur� ce poate fi degustat� la fermele locale. Se produce din orz, ienup�r, miere �i multe alte ierburi care amintesc foarte mult de mai vechea sa versiune.

sursa: Science Daily

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Vinul prelungeste viata

Consumul a doua sticle si jumatate pe saptamana reduce riscul bolilor cardiace.
Sa bei doua sticle si jumatate de vin pe saptamana nu numai ca-ti ridica moralul, dar reduce si riscul de a muri din cauza unei boli cardiace. O sustine un grup de cercetatori danezi in �European heart journal�, care a monitorizat timp de 20 de ani apucaturile bahice a 12.000 de barbati si femei. Concluzia studiului oamenilor de stiinta? Sa consumi 14 pahare de alcool pe saptamana, adica un pahar cu vin, o bere sau o doza de alcool tare este mai bine pentru sanatate decat sa nu bei deloc.

Sursa: Ansa

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Anticancerigen dar...micsoreaza creierul.
Produce alzy.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Viata merge mai departe doar fara alcool!

Constiinta si oglinda sa nu va lipseasca la niciun drum ! Nu este datoria mea sa te conving ca ceea ce iti spun eu exista , ci doar sa iti spun ca exista. Nu este datoria mea sa te schimb. Fiecare are datoria sa se schimbe fara interventia externa sie insusi/insasi.

De la: PaulaZ, la data 2014-07-25 13:46:46Viata merge mai departe doar fara alcool!

upsss ! ce s-a-ntimplat, ca doar tie-ti placea vinul mai mult decit oricare alta bautura ?!

De la: gabigabi2, la data 2014-07-25 15:02:01

De la: PaulaZ, la data 2014-07-25 13:46:46Viata merge mai departe doar fara alcool!

upsss ! ce s-a-ntimplat, ca doar tie-ti placea vinul mai mult decit oricare alta bautura ?!

Exagerezi si deformezi realitatea intentionat, stiu! Esti in eroare.

Mai cunoastem-atat tu, cat si eu- o persoana cu sufletul plin de ura care ar fi in stare sa inventeze orice defect unei imagini clare doar ca sa ii stirbeasca claritatea, inclusiv sa ii provoace distrugere.

Constiinta si oglinda sa nu va lipseasca la niciun drum ! Nu este datoria mea sa te conving ca ceea ce iti spun eu exista , ci doar sa iti spun ca exista. Nu este datoria mea sa te schimb. Fiecare are datoria sa se schimbe fara interventia externa sie insusi/insasi.

De la: PaulaZ, la data 2014-07-25 16:03:47

De la: gabigabi2, la data 2014-07-25 15:02:01

De la: PaulaZ, la data 2014-07-25 13:46:46Viata merge mai departe doar fara alcool!

upsss ! ce s-a-ntimplat, ca doar tie-ti placea vinul mai mult decit oricare alta bautura ?!

Exagerezi si deformezi realitatea intentionat, stiu! Esti in eroare.

Mai cunoastem-atat tu, cat si eu- o persoana cu sufletul plin de ura care ar fi in stare sa inventeze orice defect unei imagini clare doar ca sa ii stirbeasca claritatea, inclusiv sa ii provoace distrugere.

pardon ? care realitate o deformez si despre care ura vorbesti , cind au fost discutii despre calitatile vinului si ne spunei de care-ti place si eu spuneam ca-mi place mai curind berea, dar mai glumeam despre burgundel ? ....haidi, moi !
chiar uiti ce spui ? cum asa ? e o rupere atit de mare in tine, incit negi- renegi ceea ce spuneai cindva ? hai sa meditam impreuna la asta si sa intelegem de ce se-ntimpla asta !

De la: gabigabi2, la data 2014-07-25 16:22:19

De la: PaulaZ, la data 2014-07-25 16:03:47

De la: gabigabi2, la data 2014-07-25 15:02:01

De la: PaulaZ, la data 2014-07-25 13:46:46Viata merge mai departe doar fara alcool!

upsss ! ce s-a-ntimplat, ca doar tie-ti placea vinul mai mult decit oricare alta bautura ?!

Exagerezi si deformezi realitatea intentionat, stiu! Esti in eroare.

Mai cunoastem-atat tu, cat si eu- o persoana cu sufletul plin de ura care ar fi in stare sa inventeze orice defect unei imagini clare doar ca sa ii stirbeasca claritatea, inclusiv sa ii provoace distrugere.

pardon ? care realitate o deformez si despre care ura vorbesti , cind au fost discutii despre calitatile vinului si ne spunei de care-ti place si eu spuneam ca-mi place mai curind berea, dar mai glumeam despre burgundel ? ....haidi, moi !
chiar uiti ce spui ? cum asa ? e o rupere atit de mare in tine, incit negi- renegi ceea ce spuneai cindva ? hai sa meditam impreuna la asta si sa intelegem de ce se-ntimpla asta !

Stii ca o deformezi! Asta si iti e intentia! Treaba ta!
Io-te-te care realitate, madame Gabriela: ''ca doar tie-ti placea vinul mai mult decit oricare alta bautura''

Dar asta stii sa faci mai bine, ce sa-ti fac io?

Constiinta si oglinda sa nu va lipseasca la niciun drum ! Nu este datoria mea sa te conving ca ceea ce iti spun eu exista , ci doar sa iti spun ca exista. Nu este datoria mea sa te schimb. Fiecare are datoria sa se schimbe fara interventia externa sie insusi/insasi.