Romania vs europa & vestul indepartat

PRIETENE sasfrancisc, textul scris de tine---nu stiu de unde l-ai copiat sau daca-i al tau----este un exemplu clar de manipulare prin omisiune, imbina adevarul istoric cu minciunile bolsevice,imi pare rau dar trebuie sa-ti spun sa nu mai publici asemenea texte fara verificarea temeinica a lor din cel putin trei surse de istorici adevarati,nu fosti militieni sau maistri confectioneri...

Voi fi la fel de dur ca adevarul si la fel de neindurator ca dreptatea.----,,Minciuna premeditata nu mai e chestie de fantezie,tine de caracter''-Tudor Musatescu----Prietenii vin si pleaca, dar dusmanii raman si se acumuleaza.----- -----Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost -----DUMNEZEU iubeste ingerii rebeli , adevaratii creatori care fac orice societate sa progreseze,ii ajuta si-i ocroteste, in schimb ii este indiferenta soarta oricarui ignorant mistico-religios------Este mult mai aproape de DUMNEZEU un ateu decat un miorlaitor ignorant mistico-religios,indiferent de confesiunea sau religia propovaduita ----Este mult mai bine, zic eu, s� ��i faci lectura pe vapor dec�t s� faci sex cu fundul.-TRAIAN BASESCU

De la: XYW, la data 2011-06-22 17:41:19PRIETENE sasfrancisc, textul scris de tine---nu stiu de unde l-ai copiat sau daca-i al tau----este un exemplu clar de manipulare prin omisiune, imbina adevarul istoric cu minciunile bolsevice,imi pare rau dar trebuie sa-ti spun sa nu mai publici asemenea texte fara verificarea temeinica a lor din cel putin trei surse de istorici adevarati,nu fosti militieni sau maistri confectioneri...

castraveti,castraveti fara E Coli vindem.............................

De la: gabigabi, la data 2011-06-22 17:23:23nu crezi ca ajunge ? ai postat textul asta deja pe 4 topicuri ! te intriga faptul ca nu se discuta pe tema lui ?
eu te-am intrebat cum crezi ca s-ar putea conduce o tara, o comunitate sau o lume, altfel decit prin oameni politici ? vrei un SUPER- Computer in loc de oameni ?

CRED CA A FOST IMPRESIONAT DE PROSTILICA SI ASCONTICA,VREA DOAR POLITICIENI DE MANA A 14-A,IN REST CA SA'L CITEZ PE IORGA :
" DE CE ATATA URA "?

� c� po�i numai s� reu�e�ti, nu ai cum s� pierzi. E�ecul este imposibil; este o iluzie. Nimic nu este e�ec. Nimic. Totul �nainteaz� in istoria umanit��ii precum se �nt�mpl� �i cu procesul ei evolutiv. Totul avanseaz� de-a lungul c�l�toriei tale.

De la: Tramp, la data 2011-06-22 17:44:30

De la: XYW, la data 2011-06-22 17:41:19PRIETENE sasfrancisc, textul scris de tine---nu stiu de unde l-ai copiat sau daca-i al tau----este un exemplu clar de manipulare prin omisiune, imbina adevarul istoric cu minciunile bolsevice,imi pare rau dar trebuie sa-ti spun sa nu mai publici asemenea texte fara verificarea temeinica a lor din cel putin trei surse de istorici adevarati,nu fosti militieni sau maistri confectioneri...

castraveti,castraveti fara E Coli vindem.............................

DOAR CASTRAVETI MURATI !!!

� c� po�i numai s� reu�e�ti, nu ai cum s� pierzi. E�ecul este imposibil; este o iluzie. Nimic nu este e�ec. Nimic. Totul �nainteaz� in istoria umanit��ii precum se �nt�mpl� �i cu procesul ei evolutiv. Totul avanseaz� de-a lungul c�l�toriei tale.

De la: Silver9AM, la data 2011-06-22 19:09:05

De la: Tramp, la data 2011-06-22 17:44:30

De la: XYW, la data 2011-06-22 17:41:19PRIETENE sasfrancisc, textul scris de tine---nu stiu de unde l-ai copiat sau daca-i al tau----este un exemplu clar de manipulare prin omisiune, imbina adevarul istoric cu minciunile bolsevice,imi pare rau dar trebuie sa-ti spun sa nu mai publici asemenea texte fara verificarea temeinica a lor din cel putin trei surse de istorici adevarati,nu fosti militieni sau maistri confectioneri...

castraveti,castraveti fara E Coli vindem.............................

DOAR CASTRAVETI MURATI !!!

am pus ...am pus si dau semne ca miine vor fi facuti deja

De la: gabigabi, la data 2011-06-23 10:16:24

De la: Silver9AM, la data 2011-06-22 19:09:05

De la: Tramp, la data 2011-06-22 17:44:30

De la: XYW, la data 2011-06-22 17:41:19PRIETENE sasfrancisc, textul scris de tine---nu stiu de unde l-ai copiat sau daca-i al tau----este un exemplu clar de manipulare prin omisiune, imbina adevarul istoric cu minciunile bolsevice,imi pare rau dar trebuie sa-ti spun sa nu mai publici asemenea texte fara verificarea temeinica a lor din cel putin trei surse de istorici adevarati,nu fosti militieni sau maistri confectioneri...

castraveti,castraveti fara E Coli vindem.............................

DOAR CASTRAVETI MURATI !!!

am pus ...am pus si dau semne ca miine vor fi facuti deja

HA,HA HA,AICI TE'AM AVUT !!!!!!!!!! LA MINE E A 4 TURA.....

� c� po�i numai s� reu�e�ti, nu ai cum s� pierzi. E�ecul este imposibil; este o iluzie. Nimic nu este e�ec. Nimic. Totul �nainteaz� in istoria umanit��ii precum se �nt�mpl� �i cu procesul ei evolutiv. Totul avanseaz� de-a lungul c�l�toriei tale.

De la: Silver9AM, la data 2011-06-23 17:32:58

De la: gabigabi, la data 2011-06-23 10:16:24

De la: Silver9AM, la data 2011-06-22 19:09:05

De la: Tramp, la data 2011-06-22 17:44:30

De la: XYW, la data 2011-06-22 17:41:19PRIETENE sasfrancisc, textul scris de tine---nu stiu de unde l-ai copiat sau daca-i al tau----este un exemplu clar de manipulare prin omisiune, imbina adevarul istoric cu minciunile bolsevice,imi pare rau dar trebuie sa-ti spun sa nu mai publici asemenea texte fara verificarea temeinica a lor din cel putin trei surse de istorici adevarati,nu fosti militieni sau maistri confectioneri...

castraveti,castraveti fara E Coli vindem.............................

DOAR CASTRAVETI MURATI !!!

am pus ...am pus si dau semne ca miine vor fi facuti deja

HA,HA HA,AICI TE'AM AVUT !!!!!!!!!! LA MINE E A 4 TURA.....

ba nu ! ca eu abia i-am terminat pa aia de iarna ! ....nu stiu cum de mi-au ajuns atit de mult ! ori am pus eu prea multe : si gogo' si varza si mura' +castraveti, ori n-am avut destul purcel , jumari si slaninuta ptr. cite au fost !

CRED CA PONTA NU E IDIOT CUM ESTE BASESCU, DAR E PACAT CA PICA SI EL SI ANTONESCU IN DISCURS A LA FUNAR A LA VADIM CE NE INDEPARTEAZA DE EUROPA.CINE MAI CREDE IN BASESCU E BOLNAV RAU DE TOT.DACA VROIA SA FACA CEVA FACEA IN 7 ANI DE MANDAT, DAR NU A FACUT NIMIC NUMAI,VRAJBA, SI DISCUTI, SI AMENINTARI, SI VENDETA POLITICA.ASA VA FACE SI CU UDMR, CARE MERITA ACEASTA RAZBUNARE DIN PARTE LUI BASESCU, PENTRU VOTUL LEGII PENSIEI, PENTRU CARE SUNT MURIBUND AZI MAINE, LEGEA MUNCI, SI DESFINTAREA SPITALELOR.ACESTE LEGIA AU FOST CONCEPUT DE BASESCU NU DE PONTA.

De la: gabigabi, la data 2011-06-23 17:37:23

De la: Silver9AM, la data 2011-06-23 17:32:58

De la: gabigabi, la data 2011-06-23 10:16:24

De la: Silver9AM, la data 2011-06-22 19:09:05

De la: Tramp, la data 2011-06-22 17:44:30

De la: XYW, la data 2011-06-22 17:41:19PRIETENE sasfrancisc, textul scris de tine---nu stiu de unde l-ai copiat sau daca-i al tau----este un exemplu clar de manipulare prin omisiune, imbina adevarul istoric cu minciunile bolsevice,imi pare rau dar trebuie sa-ti spun sa nu mai publici asemenea texte fara verificarea temeinica a lor din cel putin trei surse de istorici adevarati,nu fosti militieni sau maistri confectioneri...

castraveti,castraveti fara E Coli vindem.............................

DOAR CASTRAVETI MURATI !!!

am pus ...am pus si dau semne ca miine vor fi facuti deja

HA,HA HA,AICI TE'AM AVUT !!!!!!!!!! LA MINE E A 4 TURA.....

ba nu ! ca eu abia i-am terminat pa aia de iarna ! ....nu stiu cum de mi-au ajuns atit de mult ! ori am pus eu prea multe : si gogo' si varza si mura' +castraveti, ori n-am avut destul purcel , jumari si slaninuta ptr. cite au fost !

SI AU TINUT PANA ACUM ??????? NEAPARAT SA'MI DAI SI MIE RETETA !!!!!!!!!!

� c� po�i numai s� reu�e�ti, nu ai cum s� pierzi. E�ecul este imposibil; este o iluzie. Nimic nu este e�ec. Nimic. Totul �nainteaz� in istoria umanit��ii precum se �nt�mpl� �i cu procesul ei evolutiv. Totul avanseaz� de-a lungul c�l�toriei tale.

De la: 9am187740, la data 2011-06-23 17:49:06CRED CA PONTA NU E IDIOT CUM ESTE BASESCU, DAR E PACAT CA PICA SI EL SI ANTONESCU IN DISCURS A LA FUNAR A LA VADIM CE NE INDEPARTEAZA DE EUROPA.CINE MAI CREDE IN BASESCU E BOLNAV RAU DE TOT.DACA VROIA SA FACA CEVA FACEA IN 7 ANI DE MANDAT, DAR NU A FACUT NIMIC NUMAI,VRAJBA, SI DISCUTI, SI AMENINTARI, SI VENDETA POLITICA.ASA VA FACE SI CU UDMR, CARE MERITA ACEASTA RAZBUNARE DIN PARTE LUI BASESCU, PENTRU VOTUL LEGII PENSIEI, PENTRU CARE SUNT MURIBUND AZI MAINE, LEGEA MUNCI, SI DESFINTAREA SPITALELOR.ACESTE LEGIA AU FOST CONCEPUT DE BASESCU NU DE PONTA.

BASESCU = INTRIGANTUL SI RANCHIUNOSUL/

cu siguranta suntem ..doar am rezistat 45 de ani ...inca mai putem ...
ne-am obisnuit asa si mergem in inertie pana nu se mai invarte roata ...si ce va fi atunci ....nimeni nu stie ....e ca viata dupa moarte ...ne imbie pe toti cu paradisul ..

De la: marijanstanciu, la data 2011-07-01 09:50:57cu siguranta suntem ..doar am rezistat 45 de ani ...inca mai putem ...
ne-am obisnuit asa si mergem in inertie pana nu se mai invarte roata ...si ce va fi atunci ....nimeni nu stie ....e ca viata dupa moarte ...ne imbie pe toti cu paradisul ..

daca nu se mai invarte roata,inseamna ca s-au extins mersul pe perne de aer,sau s-a invins atractia gravitationala!

De la: sasfrancisc, la data 2011-06-22 17:07:20Vine imediat 23 August, haideti sa citim cava istorie si sa ne reamintim cine a fost si este Europa, avem si noi loc la furculita si cutit sau noi suntem doar cina.

UITE DE CE NU MAI VREAU SA AUD DE POLITICIENI SAU FILFIZONI IMUNI LA HOTARARI TEMBELE.

Publicat de dl. Ion Coja in Textele altora pe 20.06.2011 si Ion M�ld�rescu 05 septembrie 2008.

S-au scurs 72 de ani de la semnarea ne-denun�atului, deci a �nc� actualului Pact Molotov-Ribbentrop, 71 de ani de la pierderea unor provincii rom�ne�ti �i �mpunerea Diktatului de la Viena, �i 67 de ani de la necondamnata tr�dare a regelui Mihai I.

PACTUL MOLOTOV � RIBBENTROP
La 23 august 1939 Uniunea Sovietic� �i Germania, urm�rindu-�i propriile scopuri �i aparent c�z�nd de acord, au parafat nefericitul tratat, cunoscut sub numele �Pactul Molotov-Ribbentrop�. Consecin�ele acestuia au fost dezastruoase pentru Rom�nia, iar unele mai d�inuie �i ast�zi. Urmare a prevederilor pactului, Uniunea Sovietic� a prezentat Rom�niei ultimatumul prin care aceasta din urm� era obligat� s� p�r�seasc� p�m�nturile str�mo�e�ti ale Basarabiei �i ale nordului Bucovinei, �ntr-un interval imposibil de realizat �i pe care chiar sovieticii l-au c�lcat �n picioare.
Sub conducerea Regelui Carol al II-lea Consiliul de Coroan� a hot�r�t abandonarea cet��enilor rom�ni �i a teritoriilor amintite, f�r� opunerea unei minime rezisten�e, hot�r�re condamnat� de �ntreaga popula�ia rom�neasc�. Dintre pu�inii care au avut demnitatea de a se �mpotrivi acestei decizii voi aminti pe marele savant Nicolae Iorga �i pe generalul Ion Antonescu.
La data de 26 iunie 1940, Viaceslav Molotov a prezentat ministrului Rom�niei la Moscova, Gheorghe Davidescu, nota ultimativ� prin care sovieticii cereau rom�nilor s� p�r�seasc� teritoriul Basarabiei �i al nordului Bucovinei. La 28 iunie 1940, sovieticii au adresat Romaniei o noua not� ultimativ�, prin care cereau ca evacuarea Basarabiei �i a nordului Bucovinei, de c�tre autorita�ile rom�ne s� fie realizat� �n patru zile.
Popula�ia din teritoriile men�ionate au fost anun�ate abia �n diminea�a zilei de 28 iunie 1940, de intrarea iminent� a trupelor sovietice �n Cern�u�i, Chi�in�u, Tighina �i Cetatea Alb�. Nu fusese luat� nici o m�sur� prealabil�, de�i cu luni de zile �nainte, factorii de r�spundere �tiau, c� Uniunea Sovietic� avea �n vedere reanexarea Moldovei dintre Prut �i Nistru. Nerespect�nd termenul pe care l-au impus �n a doua nota ultimativ�, sovieticii au ocupat ora�ele Cern�u�i �i Chi�in�u �nc� din data de 29 iunie 1940.
Mul�i rom�ni nevinova�i au c�zut victime abuzurilor Armatei Ro�ii, comise asupra celor care �ncercau s� se refugieze dincoace de Prut, una din dureroasele amintiri fiind m�celul rom�nilor secera�i f�r� mil� de gloan�ele gr�nicerilor sovietici, la F�nt�na Alb�, �n Bucovina. Purtau �n fa�� un steag alb �i �nsemne religioase (icoane, prapuri �i cruci din cetin�). Erau ne�narma�i �i aveau asupra lor doar merinde pentru drum. Num�rul exact al victimelor nu s-a aflat �i este pu�in probabil s� se afle vreodat�, dar pu�inii supravie�uitori amintesc de un num�r cuprins �ntre 3.000 �i 5.000 de s�teni. Dup� masacru r�ni�ii au fost t�r��i p�n� la cinci gropi comune s�pate dinainte, unde au fost ingropa�i, unii fiind �nc� �n via��: b�tr�ni, femei, copii, sugari � vii, mor�i sau muribunzi. C��iva, �mai noroco�i�, au fost aresta�i de NKVD din Hliboca (Ad�ncata) �i dup� torturi �nfior�toare, au fost du�i �n cimitirul evreiesc din acel or�el �i arunca�i de vii �ntr-o groap� comun�, peste care s-a turnat �i s-a stins var. Dup� c�teva zile, mii de familii au fost urcate �n trenuri �i deportate �n Siberia, numai pentru �vina� de a fi rom�ni.
Nu dup� mult timp �n ziarul �Universul� a ap�rut impresionantului articol al marelui savant Nicolae Iorga (foto st�nga jos ), sub titlul �DE CE AT�TA UR�?� pe care �l redau:

�Se adun� �i cresc v�z�nd cu ochii documentele �i materialele, actele oficiale �i declara�iile luate sub jur�m�nt. �nal�i magistra�i �i bravi ofi�eri, care �i-au riscat via�a ca s� apere cu puterile lor retragerea �i exodul rom�nilor, au v�zut cu ochii lor nenum�ratele acte de s�lb�ticie, uciderea nevinova�ilor, lovituri cu pietre �i huiduieli. Toate aceste gesturi infame �i criminale au fost comise de evreimea furioas�, ale c�ror valuri de ur� s-au dezl�n�uit ca sub o comand� nev�zut�.
De unde at�ta ur�?
A�a ni se r�spl�te�te bun�voin�a �i bun�tatea noastr�?
Am acceptat acapararea �i st�p�nirea iudaic� multe decenii �i evreimea se r�zbun� �n ceasurile grele pe care le tr�im. �i de nic�ieri o dezavuare, o rupere vehement� �i public� de ispr�vile bandelor uciga�e de sectan�i sangvinari. Nebunia organizat� �mpotriva noastr� a cuprins t�rguri, ora�e �i sate.
Fra�ii no�tri �i p�r�seau copiii bolnavi, p�rin�ii b�tr�ni, averi agonisite cu trud�. �n nenorocirea lor ar fi avut nevoie de un cuv�nt bun, m�car o f�r�m� de mil�. Sprijin cald �i un cuv�nt �n�eleg�tor, fie �i numai sentimental, ar fi fost primit cu recuno�tin��. Li s-au servit gloan�e, au fost sf�rteca�i cu topoarele, destui dintre ei �i-au dat sufletul. Li s-au smuls hainele �i li s-a furat ce aveau cu d�n�ii, ca apoi s� fie supu�i tratamentului hain �i vandalic. Rom�nimea aceasta, de o bun�tate prosteasc� fa�� de musafiri �i jecm�nitori, merita un tratament ceva mai omenesc din partea evreimii, care se l�uda p�n� mai ieri c� are sentimente calde �i fr��e�ti fa�� de neamul nostru �n nenorocire.�
�Ultimatumul sovietic de la 26 iunie 1940 �i anexarea teritoriului dintre Prut �i Nistru, la Uniunea Sovietic�, a fost �nt�mpinat� cu bucurie de evreii din aripa st�ng� �i comuni�ti.� (Alexandru �afran, fost Rabin �ef al evreilor din Rom�nia � declara�ie din anul 1946)
Apreciez deosebit de relevant �i comentariul lui Paul Goma din lucrarea sa, �BASARABIA �I �PROBLEMA�:
�Nu am auzit s� fi existat vreun singur evreu, atunci, acolo, �n Basarabia-Bucovina �S�pt�m�nii ro�ii� (28 iunie-3 iulie 1940) care s� fi protestat verbal � necum s� se opun� � coreligionarilor be�i de ur� (de ras�, nu de clas�) care s-au dedat la acte de pur� bestialitate. Victime: Rom�nii militari �n retragere, Rom�nii civili porni�i �n refugiu� (�) Fire�te, �nu to�i Evreii�, scriind despre cauza masacr�rii Evreilor de c�tre Rom�ni, �ntre anii 1941 �i 1943, �ignor� adev�rul cronologic, istoric, acela care spune:
- �nt�i a avut loc cedarea Basarabiei, a Bucovinei de Nord �i a �inutului Her�a, evacuarea tragic� (pentru Rom�ni �i numai pentru ei), �ntre 28 iunie �i 2 iulie 1940;
- abia apoi, la 29 iunie 1941 a fost pogromul de la Ia�i, primul act s�ngeros � victime : Evreii din Rom�nia
Adev�rul spune: �evacuarea� armatei �i a civililor din teritoriile cedate a constituit, din partea Eveilor, nu a Ru�ilor ocupan�i � o agresiune s�lbatic�, fanatic�, rasist�, anti-rom�neasc�, anti-goi, anti-cre�tin�; �i �nc� mai spune: agresiunea EVREILOR �n timpul evacu�rii, �mpotriva militarilor �i a civililor rom�ni din teritoriile cedate a �nsemnat �Ochiul-prim�, iar ce s-a �nt�mplat dup� un an de zile � inadmisibil, reprobabil � �Ochiul-scos�. �Ochiul-scos� a fost r�zbunarea Rom�nului pe Evreu.�
Referitor la pogromul de la Ia�i, Mihai Pelin combate cu documente afirma�iile nefondate �i nereale, f�cute �n presa vremii de publicistul Curzio Malaparte: �Fapt dovedit, principala r�spundere a masacrului de la Ia�i revine elementelor din Organiza�iile TODT �i SS, existente �n ora�, chiar dac� generalul german Eugen Ritter von Sch�bert nu p�rea a fi un nazist �nfocat�� (Josif Constantin Dr�gan, MARE�ALUL ANTONESCU �I R�SBOAIELE DE RE�NTREGIRE, vol. 1, Cannaregio-Vene�ia, Ed. Nagard, 1986, documente,p.576).

DIKTATUL DE LA VIENA
�ntre 28 iunie �i 7 septembrie 1940, Rom�nia a pierdut 99.926 kmp cu 6.829.288 locuitori. Prin acordul de la Craiova, a retrocedat Bulgariei Cadrilaterul, iar la 30 august 1940 Rom�niei i-a fost impus Diktatul de la Viena, prin care a fost silit� s� cedeze 43.492 km² din teritoriul Transilvaniei, �n favoarea Ungariei.
S-a ab�tut o avalan�� de crime, torturi �i violuri comise de trupele �i organiza�iile horthyste �mpotriva locuitorilor rom�ni din localit��ile ocupate: �n noaptea de 13/14 septembrie 1940, �Comuna Ip a fost a fost teatrul unui s�lbatic act de violen��. La �nceputul nop�ii echipe de osta�i unguri, �nso�ite de iredenti�ti �i membri ai G�rzii Na�ionale au scos din case pe to�i rom�nii care nu fugiser�, i-au b�tut p�n� la s�nge �i i-au schingiuit, zdrobindu-le oasele �i smulg�ndu-le unghiile, apoi, f�r� a �ine seam� de sex �i v�rst�, i-au �mpu�cat cu focuri de arm� �i de mitralier�. Femeile au fost batjocorite, iar copii spinteca�i (�) dup� m�cel a urmat jaful cadavrelor �i al caselor celor omor��i. Cadavrele au fost c�rate cu c�ru�ele � unii �nc� mai respirau � �i �ngropate �ntr-o groap� comun�, de 35/25 m, peste care s-a turnat var �i apoi p�m�nt. � Au c�zut victime 157 de rom�ni, copii, femei, b�tr�ni �i b�rba�i. (Arhiva MAI, fond documentar, dosar nr. 10, vol. 16, p.217)
Au urmat atrocit��i comise de armata horthyst�, de Poli�ia Regal� Maghiar� �i de diverse organiza�ii ungure�ti, maltratarea �i expulzarea preo�ilor �i a intelectualilor rom�ni.
Iat� ce scria publicistul american, Milton G. Lehrer, martor al unor astfel de atrocit��i, �n lucrarea sa LES ASSASINATS: �Comuna Tr�znea a fost ocupat� de trupele ungure�ti, la 9 septembrie 1940. Ca �i c�nd armata de ocupa�ie ar fi executat un ordin primit, �ndat� ce satul a fost invadat de solda�i, un veritabil potop de foc �i s�nge s-a ab�tut asupra lui. Toate armele moderne au fost utilizate pentru a satisface instinctele brutale: pu�ti, mitraliere, tunuri �i grenade. Dup� ce au fost trase primele salve, solda�ii au p�truns �n case �i au asasinat pe oricine g�seau �n calea lor, incendiind casele�.
Un martor ocular descrie scenele de groaz� care au urmat: �Dup� �ncetarea focului de arme, ungurii au pus m�na pe copiii de rom�ni �i �i aruncau, de vii, �n v�paia focului (casele care ardeau n.a.), arz�nd de vii �n chinuri groaznice �i mare jale r�suna �n tot locul de pl�nsetele lor� Rezultatul masacrului de la Tr�znea: 263 rom�ni (copii, femei, b�rba�i, tineri �i b�tr�ni). (Arhiva MAI fond documentar, dosar 541, vol.122)

22 IUNIE 1941
Fran�a �i Anglia, alia�ii tradi�ionali ai Rom�niei erau mult prea preocupa�i de propria situa�ie, iar �n condi�iile amintite, alinierea Rom�niei la Reich devenise singura op�iune r�mas� disponibil� pentru recuperarea teritoriilor pierdute.
Av�nd girul tuturor rom�nilor, la 22 iunie 1941 Conduc�torul Statului, generalul Ion Antonescu, a dat celebrul ordin de zi: �OSTA�I, V� ORDON TRECE�I PRUTUL! � lupt�nd al�turi de trupele germane �mpotriva URSS. Armata Rom�n� a fost �nt�mpinat� cu mult� bucurie �i recuno�tin�� de popula�ia rom�neasc� din Basarabia �i Bucovina.
Cunoscutul scriitor Constantin Virgil Gheorghiu, a c�rui probitate moral� nu poate fi pus� la �ndoial�, a fost puternic marcat de realit��ile din Basarabia, care st�tuse doar un an �n raiul comunist sovietic. �n volumul-document ARD MALURILE NISTRULUI , cu subtitlul: �Reportaj de r�zboi din teritoriile dezrobite� autorul descrie, f�r� a le �ndulci, o multitudine de aspecte ale tratamentului la care au fost supu�i rom�nii de dincolo de Prut p�n� �n iunie 1941. Biserici p�ng�rite, crime, maltrat�ri, abuzuri, supunerea la umilin�e greu de descris, din partea bol�evicilor n�v�litori �i mai cu seam� din partea localnicilor evrei. Dar ve�i afla mai multe dec�t v-a� putea relata eu din lectura fragmentului urm�tor, extras din paginile c�r�ii sale,: �Aflu c� dincolo de Nistru sunt mii de basarabeni tineri care muncesc f�c�nd �osele pentru retragerea ru�ilor. Supraveghetorii sunt evrei din Basarabia. Cea mai mic� gre�eal�, cel mai nevinovat cuv�nt spus de vreunul din ace�ti rom�ni basarabeni dezl�n�uie furia evreului care-i comand�.
Cu c�teva zile �nainte de a se retrage armatele bol�evice, evreii din C�u�ani au str�ns din sate c�teva sute de c�ru�e �n care au �nc�rcat averile �i le-au trecut Nistrul. ��ranii care le-au condus c�ru�ele nu s-au mai �ntors. Nu se �tie ce s-a �nt�mplat cu ei. Evreii le spuseser� c� or s�-i �mpu�te. Nici la C�u�ani, nici la Ursoaica, nici �n satele de pe �ntinderea Bugeacului �i pe malul Nistrului nu am mai �nt�lnit dec�t c�teva vite. Fuseser� lua�i to�i caii, to�i boii, toate oile �i c�ru�ele, cirezi de mii de vite (�) Un ��ran t�n�r, Oltu Boris �l chema, a fost luat de evrei pentru a lucra la �osele, dincolo de Nistru. Cu o noapte �nainte fugise trec�nd Nistrul �nnot, �n pielea goal�, �mpreun� cu al�i doi prieteni.
- (�) Da, am venit �n pielea goal�, numai noi �i sufletele noastre�
- �n sectorul �n care lucram eu era comandant unul Her�cu, care fusese negustor aici, la Ermoclia. �n fiecare zi �mpu�ca Her�cu c�te unul de-ai no�tri. Acolo, �n taberele de munc� silnic� nu exista alt� pedeaps� dec�t �mpu�carea. Evreul comandant era mai puternic dec�t orice dictator. Ne spunea c� dup� ce vom termina �oseaua, are s� ne �mpu�te pe to�i, fiindc� suntem basarabeni tr�d�tori.
- Dar de m�ncare v� d�deau?
- O sut� de grame de p�ine pe zi. Asta era hrana pe care trebuiau s� ne-o dea, dar nu ne-o d�deau nici pe-asta. Tr�iam din mila rom�nilor de dincolo de Nistru. Ne f�ceau c�te o m�m�lig� pe care o m�ncam goal�, pe furi�.� (Constantin Virgil Gheorghiu. ARD MALURILE NISTRULUI. Bucure�ti, ed. GEEA, 1993, p.185-185)
Prin for�a �mprejur�rilor, Rom�nia s-a aflat, f�r� voia ei, �n h��i�urile marii conflagra�ii a celui de-al doilea r�zboi mondial. Trecerea Prutului de c�tre Armata Rom�n� a avut sprijinul �ntregii popula�ii �i al partidelor politice. Mai t�rziu s-au auzit voci care au contestat trecerea armatelor rom�ne peste Nistru. Era oare posibil� oprirea la Nistru ? Din ce se �tie ast�zi �i dup� cum afirm� chiar autorii tratatului de ISTORIA ROM�NILOR, vol. IX, ap�rut la Editura Enciclopedica, sub egida Academiei Rom�ne, �n 2008, r�spunsul este negativ. Legile aspre ale r�zboiului nu permit jum�t��ile de m�sur�.
Era posibil� oprirea Armatei Rom�ne la grani�a de vest a ��rii? Ce-au c�utat militarii rom�ni �n Ungaria, dar �n Cehoslovacia? R�spunsul este acela�i ca �i �n primul caz. Diferen�a const� �n faptul c� la �nceputul r�zboiului am fost alia�i cu Germania, iar �n al doilea, �alia�i�, cu de-a sila, cu Uniunea Sovietic�.
�Toate sacrificiile f�cute �n luptele pentru eliberarea Ungariei �i a Cehoslovaciei (aproape 200.000 de militari rom�ni) au fost inutile. Victoriile rom�ne�ti nu au fost recunoscute, ci atribuite numai trupelor sovietice�. (Josif Constantin Dr�gan, MARE�ALUL ANTONESCU �I R�SBOAIELE DE RE�NTREGIRE, vol. 1, Cannaregio-Vene�ia, Ed. Nagard, 1986).
Nu trebuie ignorat nici faptul, aparent nesemnificativ, c� trupelor rom�ne�ti le-a fost blocat� intrarea pe teritoriul Germaniei, un motiv �n plus de a nu-i fi recunoscut Rom�niei, statului de �ar� cobeligerant�, cu consecin�ele cunoscute ast�zi.
S-au consumat cisterne de cerneal� pentru a fi �descrise� �crimele� rom�nilor pe frontul de est, exager�ndu-se voit �chestiunea evreiasc� �i num�rul victimelor. Se impune s� �tim c� cele mai multe �dovezi� prezentate pentru a sus�ine aceste acuza�ii s-au materializat prin �m�rturii� subiective ale unor �martori�, mai mult sau mai pu�in oculari, sau prin relat�ri indirecte.
�n mod deliberat sunt ignorate sau ocultate, afirma�iile unor mari personalit��i evreie�ti, din acele vremuri tulburi ale r�zboiului, cum este �i cazul declara�iei ce urmeaz�:
�Subsemnatul Wilhelm Filderman, Doctor �n Drept la Facultatea din Paris, fost Pre�edinte al Uniunii Comunit��ilor Evreie�ti din Rom�nia �i Pre�edinte al Uniunii Evreilor Rom�ni, domiciliat actualmente �n New zork, USA, Hotel Alameda (�) declar urm�toarele: � (�) �n timpul perioadei de domina�ie hitlerist� �n Europa, eu am fost �n leg�tur� sus�inut� cu Mare�alul Antonescu. Acesta a f�cut tot ce a putut pentru a �mbl�nzi soarta evreilor expu�i la persecu�ia germanilor-nazi�ti. Am fost martor al unor mi�c�toare scene de solidaritate �i de ajutor �ntre rom�ni �i evrei� Mare�alul Ion Antonescu a rezistat cu succes presiunii naziste, care impunea m�suri dure �mpotriva evreilor. A� aminti doar c�teva exemple:
- Gra�ie interven�iei energice a Mare�alului Antonescu, a fost oprit� deportarea a mai mult de 20.000 de evrei din Bucovina;
- El a dat pa�aport �n alb, pentru a salva evreii din Ungaria, a c�ror via�� era �n pericol;
- Gra�ie politicii sale, bunurile evreilor au fost puse sub regim de administrare tranzitorie, care, f�c�ndu-le s� par� pierdute, le-a asigurat conservarea �n scopul restituirii la momentul oportun.�
Este inuman �i regretabil c� un singur om a murit, pentru �vina� de a fi rom�n, german, ungur, evreu sau rus. Este evident �i incontestabil faptul c� s-au comis abuzuri �i de o parte �i de cealalt�, �ns� este un gest la fel de criminal s� acuzi o na�iune �ntreag�, pe baza unor dovezi, deseori aflate sub semnul incertitudinii al subiectivismului �i chiar al falsului.

23 AUGUST 1944 � BUCURE�TI
S-au �mplinit 67 de ani de la invazia sovietic� �i instaurarea comunismului �n Romania, realizat� cu nemijlocitul sprijin regal, �i consolidat� cu ajutorul �baionetelor sovietice� � acelea�i care, trei ani mai t�rziu l-au for�at s� abdice. Opera a fost des�v�r�it� de Ana Pauker, Emil Bodn�ra�, Petru Groza �i Lucre�iu P�tr�canu, care au preg�tit distrugerea Rom�niei �n anticamera regalului birou al lui Mihai I, urma�i de Roitman-Chi�inevski, Nicolski, R�utu� M. Roller & Co.
�n noaptea de 22/23 august 1944, Maniu, Bt�tianu �i Titel Petrescu, de comun acord cu faptul c� numai Mare�alul Ion Antonescu poate incheia un armisti�iu rezonabil cu alia�ii, l-au trimis pe Br�tianu la Mare�al, pentru a-i comunica sprijinul lor. Dup� audien��, Br�tianu le-a comunicat hot�r�rea acestuia de a �ncheia, chiar a doua zi, armisti�iul, cu solicitarea unui acord �n scris de la cei trei: �V� rog, domnule Br�tianu s� m� �n�elege�i, este vorba de o r�spundere istoric� �i atunci lua�i-v� �i dumneavoastr�, printr-un act scris, r�spunderea �i nu prin discu�iuni care se pierd �i m�ine pot fi negate.� Acest lucru reiese �i din depozi�ia generalului Pichi Vasiliu, �n timpul procesului: �Dup� plecarea lui Br�tianu de la audien�a avut� la Mare�al, acesta mi-a declarat c� este hot�r�t s� fac� armisti�iul �mpreun� cu Maniu �i Br�tianu.� Aceea�i declara�ie f�cut-o �n instan�� �i Eugen Cristescu, �eful serviciului secret.
La ora 13.00 a zilei de 23 august 1944, �efii partidelor de opozi�ie: I. Maniu, Gh. Br�tianu �i Titel Petrescu r�m�seser� pe aceea�i pozi�ie, aceea de a-l sprijini pe Ion Antonescu s� �ncheie armisti�iul, un motiv �n plus pentru aceasta, c�nt�rind �i �ntrevederea �efilor opozi�iei cu Lucre�iu P�tr�canu �i Constantin Agiu, reprezentan�ii comuni�tilor. Pe parcursul acestei �nt�lniri, la insisten�a imperativ� a celor doi comuni�ti, referitoare la r�sturnarea Mare�alului, exprimat� prin soma�ia: ��R�spunde�i: accepta�i sau nu. Nu mai poate interveni din partea dvs �nc� o am�nare!�, Generalul S�n�tescu, reprezentantul Palatului, prezent �i el la intrunirea conspirativ� nu a reac�ionat �n nici un fel atunci c�nd delegatul comuni�tilor a b�tut cu pumnul �n mas�. Iuliu Maniu, care sesizase caracterul ultimativ al proiectului prezentat de comuni�ti, a �ntrerupt insolen�a vorbitorului, a r�spunz�nd sur�z�tor: �Dr�gu�� eu nu sunt obi�nuit s� se discute cu mine cu revolverul pe mas�.�
Evenimentele s-au precipitat. S�tul de tutela Mare�alului, Regele a decis s� fac� el armisti�iul, �Dac� �l l�s�m pe Ion Antonescu s� fac� armisti�iul - a spus Regele � ne va �ine iar sub papuc.� (Memoriile lui Br�tianu).
Preocupat de soarta frontului �i de complexitatea situa�iei, Mare�alul nu avea de g�nd �i nici vreme de irosit pentru o vizit� la Palat, �ns� dup� insisten�a � prin telefon - a generalului S�n�tescu, �n cele din urm� a acceptat. �ntre timp, la Palat, Regele �mpreun� cu comploti�tii: Mocioni-St�rcea, generalul revan�ard Aurel Aldea �i Ioani�iu, secretarul Regelui, colonelul-adjutant Emilian Ionescu, colonelul D. D�m�ceanu �i al�ii, suporterii ideii comuni�tilor � aceea de a folosi vizita Mare�alului pentru a-l aresta � f�ceau preg�tiri. �nsu�i Regele a format o echip� din trei subofi�eri din paza sa personal�: B�l�, Dumitru Rusu �i Dinu, sub comanda maiorului Anton Dumitrescu. Subofi�erului B�l�, Regele i-a �ncredin�at cifrul camerei-seif � o �nc�pere �ngust�, f�r� aerisire � �n interiorul c�reia, i-a spus s� aduc� o m�su�� �i dou� scaune. ��n cazul c� �l arest�m, aici ai s�-l �nchizi!�. Abia atunci subofi�erul a �n�eles ce se preg�tea. �n acel moment Regele a c�zut de la �n�l�imea tronului, la nivelul ordonan�ei, iar �Coroana� s-a rostogolit lamentabil.
Misiunile �ncredin�ate nu mai las� nici un semn de �ndoial� asupra faptului c� oricare ar fi fost r�spunsul Mare�alului, orice ar fi dorit s� fac�, arestarea era hot�r�t�, iar numele persoanelor ce se g�seau �n Casa Nou�, din spatele Palatului Regal nu mai las� loc niciunei �ndoieli.
Asupra dialogului purtat la Palatul Regal �i a celor �nt�mplate �n dup�-amiaza zilei de 23 august 1944, declara�iile sunt foarte controversate �i contradictorii. Singurul supravie�uitor al evenimentelor care ar putea relata derularea �filmului� arest�rii Mare�alului este fostul suveran, dar �Majestatea Sa� nu are nici un interes s� fie aflat �ntregul adev�r; p�streaz� t�cerea �i � nu va vorbi niciodat�.
Regele a nesocotit op�iunea partidelor politice �i prin gestul condamnabil al arest�rii Conduc�torului Statului � �i de facto al Armatei � a adus prejudicii �i suferin�e inimaginabile neamului rom�nesc.
Regele �i comploti�tii nu s-au sfiit s�-�i �nsu�easc� toat� ac�iunea de �ncheiere a armisti�iului pe care Mare�alul o definitivase la Snagov, �nainte de a pleca la Palat, ca �i toate m�surile de preg�tire militar� prev�zute de Mare�al �n acest scop. Pentru a-�i pune �n aplicare planurile nechibzuite, comploti�tii au abuzat de toate �nlesnirile pe care Mare�alul le acordase opozi�iei pentru a stabili contacte �i a trata cu alia�ii, nefiind niciodat� deranja�i de organele de siguran�� ale ��rii.
Dup� marea infamie � arestarea Mare�alului � Regele a mai comis imensa eroare materializat� prin citirea, �n seara aceleia�i zile, la radio, a proclama�iei �ntocmite de comuni�ti �i care a echivalat cu capitularea necondi�ionat� a Rom�niei. Nes�buin�a Regelui a permis sovieticilor, ca �ntre 23 august �i 12 septembrie 1944, s� ia �n prizonierat �ntre 130.000 �i 170.000 de osta�i �i ofi�eri rom�ni, ace�tia ad�ug�ndu-li-se celor lua�i anterior. (Raportul M.St. M. al Armatei Rom�ne din 1945).
De teama represaliilor germanilor, dovedind �marele s�u curaj� Regele a plecat din Bucure�ti, refugiindu-se la mo�ia sa din jude�ul Gorj, de unde s-a re�ntors doar c�nd situa�ia a trecut sub control sovietic. Dorind cu orice pre� s� se transforme din personaj de decor, �n erou, Regele Mihai a decis s� culeag� laurii personali pe seama altora. Cum a fost recompensat pentru tr�darea sa? A ob�inut doar satisfac�ii efemere: URSS i-a acordat cea mai mare distinc�ie sovietic�, pe care doar Stalin, Eisenhower, Montgomery �i marii comandan�i sovietici o mai de�ineau � Ordinul �VICTORIA�.
Decretul care �nso�ea distinc�ia, men�iona:
�Pentru actul curajos al cotiturii hot�r�toare a politicii Rom�niei spre ruptura cu Germania hitlerist�, �n clipa �n care nu se precizase clar �nfr�ngerea Germaniei, Majestatea Sa Mihai I, Regele Rom�niei, se decoreaz� cu ORDINUL VICTORIA.
Prezidiul Sovietului Suprem al URSS, M. Kalinin, Secretarul Sovietului Suprem al URSS, Gorkin. Moscova, Kremlin, 6 iunie 1945�. (�tind c� regelui �i plac motoarele, i-a trimis cadou �i dou� avioane).
�n 1946 Monumentul Osta�ului Sovietic era dezvelit �n prezen�a Regelui Mihai I, a premierului Petru Groza, a Anei Pauker �i a altor frunta�i politici ai vremii.
Cu o �oarecare� �nt�rziere, la 10 mai 1947, ambasadorul SUA la Bucure�ti i-a �nm�nat Regelui Mihai, Medalia �i Decretul Legiunii Meritului cu gradul de Comandor, acordate de Pre�edintele Statelor Unite, Harry Truman.
Consecin�ele acelui nefericit 23 AUGUST 1944 � ZI A TR�D�RII NA�IONALE s-au repercutat asupra a sute de mii de rom�ni, deporta�i sau arunca�i �n inchisori unde doar foarte pu�ini au mai suprevie�uit. Scriitorul �tefan Dumitrescu, referindu-se la comploti�i, scria: �(�) au s�v�r�ituna dintre cele mai mari tic�lo�ii din istoria poporului rom�n, de c�nd este acesta �n vatra sa� � caracteriz�nd actul actul tr�d�rii: �O palm� dat� poporului rom�n �i istoriei acestui neam. Un scuipat �n obraz, pe care cotropitorul ��rii l-a folosit �n loc de �tampil�. (�tefan Dumitrescu, DELIRUL vol. II, R�mnicu V�lcea, Ed. Fortuna, 2004)
�n Rom�nia postdecembrist�, cuv�ntul TR�DARE a fost �nlocuit cu g�selni�a-surogat DEFECTARE. �n acest fel TR�DAREA este ast�zi promovat�, neoficial, ca politic� de stat.
Fostul suveran, revenit �n Rom�nia dup� decenii �i tr�ie�te ultimii ani de via�� condus de al�ii, a�a cum a tr�it �n copil�rie, �n adolescen�� �i �n anii tinere�ii. Niciodat� nu a dat socoteal� pentru tr�darea sa. Generalului Pacepa i-au fost �napoiate averea, gradul �i solda pentru serviciile aduse altora. A fost absolvit de orice vin�, ba s-au f�cut auzite voci demente care �l declar� erou� Din p�cate, exemplele pot continua.

EPILOG
Privind retrospectiv, putem construi similitudini, ca �i diferen�e �ntre soarta Mare�alului Ion Antonescu �i a altor protagoni�ti ai celui de-al doilea r�zboi mondial:
Hitler s-a sinucis. Mussolini a fost �mpu�cat de �partizanii� comuni�ti.
Mare�alul Mannerheim, de�i a luptat �mpotriva ru�ilor �nc� din 1918, iar �n anii 1939-1940 le-a administrat o ru�inoas� corec�ie, de�i a fost aliat cu Hitler, nu a fost judecat, de vreun �Tribunal al poporului� finlandez, nu a fost condamnat �i cu at�t mai pu�in executat, ba mai mult, �n anul 1944 a fost ales Pre�edinte al Finlandei, demnitate pe care a de�inut-o p�n� �n anul 1946. Ast�zi statuia lui ecvestr� troneaz� �n pia�a Parlamentului Finlandei, din Helsinki.
Miclos Horthy, �amiralul f�r� flot� - aflat �i el de partea Axei � s-a purtat abominabil cu ne-maghiarii: rom�ni, slovaci, ruteni, s�rbi �i evrei. Nu a fost trimis �n fa�a vreunui �Tribunal al poporului�, nu a fost condamnat �i nici asasinat de ai lui. Dup� r�zboi, a fost ad�postit �ntr-un castel din Germania, apoi mutat �n Portugalia. Nu a fost �v�nat� de Simon Wiesenthal, de vreun rom�n, de vreun s�rb sau de altcineva. �i-a dat ob�tescul sf�r�it �n lini�te, nederanjat de nimeni. Spre onoarea cona�ionalilor lui, a fost reabilitat �i re�nhumat �n Ungaria, cu funeralii na�ionale. Nimeni nu s-a �mpotrivit.
Stalin a fost cel mai mare criminal din istoria omenirii, dar evreii se prefac a nu cunoa�te acest adev�r incontestabil. Abia dup� dispari�ia dintre cei vii, cr�mpeie de adev�r au �nceput s� ias� la lumin� �i, par�ial, s� fie difuzate �n v�zul lumii. Nici un tribunal interna�ional nu a �ndr�znit sa-i judece faptele comise, �n schimb pe Milosevici-s�rbul, nu s-au sfiit s�-l �sinucid�, dup� ani de temni�� �n care nu au reu�it s�-l ingenuncheze� �V�n�toarea de vr�jitoare� continu�.
EX Regele Mihai I. �C�nd, la sf�r�itul anului 1947, comuni�tii pe care i-a adus la putere l-au aruncat ca pe o m�sea stricat�, Regele nu mai era dec�t un infirm moral. Nici Stalin, nici Truman nu au mai mi�cat vreun deget pentru el.� (Josif Constantin Dr�gan, MARE�ALUL ANTONESCU �I R�SBOAIELE DE RE�NTREGIRE, vol. 1, Cannaregio-Vene�ia, ed. Nagard, 1986, p.371).
A tr�it �n str�in�tate p�n� dup� evenimentele din decembrie 1989. �n urm� cu c��iva ani guvernele postdecembriste i-au �restituit� o serie de bunuri, unele neapar�in�ndu-i vreodat� �i i-au acordat favoruri cuvenite fo�tilor �efi de stat. �n contradic�ie cu orice legi �i protocoale, a fost inventat� �Casa regal� a Republicii Rom�nia, iar �Majestatea Sa� a declarat-o pe una din fiicele sale � so�ie a �principelui� de mucava, Duda - �mo�tenitoarea tronului�.

Mare�alul Ion Antonescu a dus un r�zboi �mpotriva Uniunii Sovietice, al�turi de Germania, pentru rec�tigarea teritoriilor r�pite de URSS �n 1940.
La 23 august 1944 mare�alul-martir al rom�nilor, Ion Antonescu a fost tr�dat de regele s�u �i predat, �n plin conflict militar inamicului. Regele Mihai a participat doar la s�rb�torirea succeselor, reponsabilitatea l�s�nd-o numai pe umerii Mare�alului.
Dup� arestarea nedemn� de c�tre rege �i camarila sa, Ion Antonescu a fost predat ru�ilor �i transportat �n Uniunea Sovietic�, unde, paradoxal, (�n prima perioad� a deten�iei) a fost tratat cu respectul cuvenit unui mare conduc�tor militar - ceea ce nu s-a �nt�mplat �n cazul rom�nilor lui. �n mai 1946, Mare�alul a fost adus �n �ar� unde a fost �judecat� de �Tribunalul poporului� � o mascarad� sub regie str�in�, derulat� sub presiunea lozincilor str�zii � �i condamnat la moarte. De fapt (ca �i arestarea Mare�alului) sentin�a fusese hot�r�t� �nainte de �nscenarea �procesului�.
Testamentul politic al Mare�alului, expus �n ultima �edin�� a �Tribunalului�, din care redau un scurt fragment, ar trebui s� ne pun� pe g�nduri, el fiind la fel de actual �i poate, chiar �n viitor:
�Scump popor rom�n,(�) Acest r�zboi care s-a sf�r�it cu �nfr�ngerea Germaniei, nu va pune cap�t conflictului mondial �n anul 1944. Prev�d un al treilea r�zboi mondial, care va pune omenirea pe adev�ratele ei temelii sociale. Ca atare, dvs. si urma�ii dvs. ve�i face m�ine ceea ce eu am �ncercat s� fac ast�zi, dar am fost �nfr�nt! Dac� a� fi fost �nving�tor, a� fi avut statui �n fiecare ora� al Rom�niei.
Cer s� fiu condamnat la moarte �i refuz, dinainte orice gra�iere. �n felul acesta voi muri pe p�m�ntul Patriei, �n schimb voi, ceilal�i, nu ve�i fi siguri dac� ve�i mai fi aici c�nd ve�i fi mor�i.� (Gh. Buzatu, ROM�NIA, CU �I F�R� ANTONESCU, Ia�i, Ed.Moldova, 1991).
�n ultimul cuv�nt care i-a fost acordat, Mare�alul a spus:
�Domnule Pre�edinte �i Onorat Tribunal, s-a dat aici, �n fa�a poporului nostru, a istoriei noastre �i a con�tiin�ei universale, un penibil �i trist spectacol. Majoritatea fo�tilor mei colaboratori au g�sit c� este de demnitatea lor �i a neamului nostru s� se desolidarizeze de guvernarea la care au participat.
Eu, Onorat Tribunal, declar solemn, �n acest ceas, c�, �n afar� de crime �i furturi, m� solidarizez �i iau asupra mea, toate gre�elile pe care, cu �tiin�a sau f�r� �tiin�a mea, le-am f�cut.� (Ioan Dan, �PROCESUL� MARE�ALULUI ION ANTONESCU, Bucure�ti, Ed.Lucman, 2005, p.434)
Lu�ndu-�i r�mas bun de la fostul s�u colaborator, Gh. Lecca, Mare�alul i-a spus: �Te du cu bine, Lecca! � urmeaz� calea pe care �i-a h�r�zit-o propriul dumnitale destin. �i-ai f�cut pe deplin datoria. Spune-i Regelui c� nu plec sup�rat pe el �i c� l-am iertat. Mai mult, spune-i c�-i mul�umesc c� mi-a oferit prilejul s� m� a�ez, cu un minut mai devreme, �n r�ndul celor ce s-au jertfit pentru binele �i onoarea acestui Neam.� (Josif Constantin Dr�gan, MARE�ALUL ANTONESCU �I R�SBOAIELE DE RE�NTREGIRE, vol. 1, Cannaregio-Vene�ia, ed. Nagard, 1986,p. 511).
Regele i-a refuzat Mare�alului p�n� �i dreptul de a mai tr�i. Nu a aprobat cererea de gra�iere semnat� de mama Mare�alului, doamna Baranga �i de avocatul ap�r�tor, Constantin B�l�ceanu, d�nd curs, sine die, execut�rii sentin�ei a�a numitului �Tribunal al poporului�. Cu o zi �nainte de �mplinirea v�rstei de 64 de ani, Mare�alul, �mpreun� cu Mihai Antonescu, Gheorghe Alexianu �i generalul Pichi Vasiliu au fost supu�i unei �execu�ii-m�cel�.
Ceea pentru ceilal�i protagoni�tii �nvin�i ai celui de-al doilea r�zboi mondial este posibil � recercetarea �i reanalizarea evenimentelor �n stare de luciditate � pentru mare�alul Ion Antonescu este interzis. G�si�i domniile voastre r�spunsul adecvat la aceast� dilem�. P�n� �i regelui Carol al II-lea i-au fost re�nhumate, cu onoruri oficiale, r�m�i�ele p�m�nte�ti. Oare ale Mare�alului unde or fi?
�n timpul celui de-al doilea r�zboi mondial nu doar evreii au suferit, nu doar ei au murit nevinova�i, ci �i ne-evreii � iar ace�tia sunt cu mult mai numero�i � �n ��rile de sub influien�a sovietic� supravie�uitorii evrei s-au metamorfozat, �n c�l�ii-emeri�i ai goim-ilor. Insisten�ele excesive, insolente �i zgomotoase ale unor organiza�ii evreie�ti, nu doar �mpotriva reabilit�rii, ci chiar a �necondamn�rii� mare�alului Ion Antonescu, preten�iile acestora ca portretul Mare�alului s� fie eliminat p�n� �i din galeria primilor mini�tri ai Rom�niei, constituie �nc�lcarea oric�ror uzan�e diplomatice, un act de �tergere a memoriei rom�nilor �i un abuz inacceptabil de m�sluire brutal� a istoriei.
Ariel Sharon, fostul prim ministru al Israelului a ordonat masacrul comis asupra civililor palestinieini din taberele de refugia�i de la Sabra �i Shatilla, din lag�rele Libanului ocupat de Israel (num�rul victimelor neevreilor masacra�i nu este accesibil publicului, el ridic�ndu-se la mii de victime). Ariel Sharon nu a fost pus, niciodat� sub acuzare pentru faptele comise, de c�tre acelea�i organiza�ii care �l acuz� pe Ion Antonescu.
Bune sau mai pu�in onorante, faptele, evenimentele �i personalit��ile istoriei unui popor nu pot fi radiate cu un creion, asemenea celebrului instrument de scris al lui Molotov, care a trasat noua grani�� a Rom�niei. Din p�cate, guvernele rom�ne�ti nu au avut demnitatea de a se opune, astfel �nc�t, mare�alul Ion Antonescu este condamnat �i ucis �n fiecare nou� zi.
Fac apel, �nc� odat� la Nicolae Iorga: �DE CE AT�TA UR�?�

Daca ati avut rabdare sa cititi pana aici inseamna ca voua chiar va pasa. Stergeti-va lacrimile si inspirati adanc sa protejam inima ca avem treaba de facut in tarisoara noastra.
Ati vazut cum politician sau rege stiu doar sa se catere pe jertfele/cadavrele noastre, fie civil sau militar. DE ACEEA NU MAI VREAU POLITICA SI NU MAI VREAU NICI UE, pentru ca toti cei care au sfasiat trupul Romaniei, ne-au aruncat in razboi, ne-au saracit resursele (numai cat petrol a intrat in armatele germane si dupa aceea rusesti) si ne-au pus sa mai platim si daune de razboi o viata de om, da toate aceste natii europene se uita cu dispret la noi si se fac ca ne vor binele.
STA-LE-AR IN GAT PE VECI, SI SA ASTEPTE AJUTORUL NOSTRU!

COOOOOOOOORECT,ADEV�RAT.
ANTONESCU EEEEEEEEROOOOOOOOOOOUUUUUUUUU,NAȚIONAL.
mirciulic� fonfulicu tr�d�tor,de țar�,nu de neam penc� nu-i de neam ROM�NESC,DOAR ,c�-i de neam prost. IEUROII AȘTEA NAHOTI onali si patri hoți merit�

BRAVO !!!! DE 3 ORI BRAVO VORBA LUI NENEA IACU!!

bravo omule ca bine zici :) dar dupa cum vezi .. greselile trecutului se uita usor si lasam aceleas vipere sa ne suga sangele in continuare :(

De la: 9am095496, la data 2011-08-30 20:18:20bravo omule ca bine zici :) dar dupa cum vezi .. greselile trecutului se uita usor si lasam aceleas vipere sa ne suga sangele in continuare :(

LIPITORI

De la: Australinca_DI, la data 2011-01-16 12:43:48ROMANIA S-A DECLARAT DE ACORD CU INTRAREA IN UNIUNEA EUROPEANA CAND SE STIA FOARTE BINE CA NU ESTE NICI PE DEPARTE PREGATITA PENTRU A FACE FATA UNOR STANDARDE DE CONVIETUIRE...SI ACUM SE COMPARA CU STATELE DEZVOLTATE DIN EUROPA SI CU VESTUL INDEPARTAT.....ROMANIEI AI TREBUIE INCA 100 DE ANI SA AJUNGA LA NIVELUL LOR ....

Influenta pozitiva a vestului indepartat se traduce prin
So Fucking HOT!

PE 29 IULIE 2012 EU AM CHEMAT ELECTORATUL LA VOT DAR PDL SI OAMENII DIN SERVICIILE SECRETE VOR BOICOTA SI IMPEDICA PARTICIPAREA SA NU ATINGA PRAGUL ELECTORAL SA MA REINTORC LA COTROCENI.AMBASADORII MEI DIN STRAINATATE STIU SI EI CE AU DE FACUT.MONICA MACOVEI LATRA LA BRUXELLES SA-L ASMUTA PE BARROSO SI PE MERKEL CA ASTIA SUNT CRETINI SI NU PRICEP MANEVRELE MELE,DAR AU INTERESE IN ROMANIA LA FEL CA AMERICANII.LA CCR AM OMUL MEU STEFAN MINEA SPECIALIST IN FALSURI SI DAU PESTE CAP DECIZIILE PLENULUI CIND SUNT FRAIERII PLECATI IN CONCEDII. EU NU RESPECT LEGEA PARTIDELOR POLITICE,IN SPECIAL ART.2 SI ART.46. STIAM CA LISTELE ELECTORALE SUNT UMFLATE CU PESTE 3,5 MILIOANE DE ELECTORI CA AM SI EU VAGABOANTA MEA LA AUTORITATEA ELECTORALA PERMANENTA SI VROIAM SA LE MAI TRAG O PACALEALA GAOZARILOR,DACA MAI ERA DULAUL MEU BLAGA LA MI REUSEAM.DAR NICI CU IOAN RUS NU MA PLING CA ESTE OMUL LUI BOC.DAR NU MA PLING,O AM PE ASPAZIA COJOCARU, SECURISTA CARE RASTOARNA SITUATIA LA CCR IN FAVOAREA MEA PE HANDICAPATUL ZEGREAN,PSIHOPATA IULIA,PETRE CEAUSESCU LAZAROIU INFRACTORUL CARE CU TOATE CELE 7,5 MILIOANE DE VOTURI IMPOTRIVA MEA SI INCOMPETENTA PARLAMENTULUI MA INTORC LA COTROCENI.

Una dintre tarile cu cea mai mare coruptie, foamete, criminalitatea ridicata ,Franta, s-a gasit sa faca glume pe seama noastra de necaz ca nu au invins la meci , prin doi actorasi de prost talent , de doi bani ruginiti , doi mascarici de balci ,care se maimutareau la TV -ul lor. ! iata cine ne critica !!!Doamne apara -Franta !!!!

Tycu

Nu v� mai sup�ra�i pe francezi!

Z�u nu �n�eleg de ce se inflameaz� toat� lumea pentru c�, �n nu �tiu ce emisiune care insist� c� e umoristic�, francezii ne-ar fi f�cut p�duchio�i �i a�a mai departe. E cusut� cu a�� alb�, parol! Nu vede�i, bre, c� cineva vrea s� ne strice cu francezii �i bag� z�zanie? Nu e at�t de evident c� mizeria aia nu are leg�tur� cu Fran�a �i fran�ujii? Ia uita�i-v� aten�i la imaginile alea �i o s� v� da�i seama.

- �n imagini to�i �ia sunt albi. Ori se �tie bine c� francezii sunt tuciurii cu p�rul cre�.

- Emisiunea aia a fost difuzat� la o or� la care majoritatea fran�ujilor se afl� la moschee, implor�ndu-l pe Allah.

- Francezii nu au umor. Singurele glume reu�ite sunt ma�inile fran�uze�ti.

- Nimeni �n Fran�a nu are timp de caterinc� ieftin�. Acolo toat� lumea munce�te non-stop. Cei mai mul�i sap� la linia Maginot, iar cei r�ma�i lucreaz� la noi modele de pantofi cu toc de 38 cm pentru pre�edintele lor.

- N-ai cum s� mai faci bancuri pe seama altora c�nd �l ai pre�edinte pe unul ca Sarkozy.

- Cum s� te superi pe o na�ie care a f�cut zi na�ional� din ziua evad�rii �n mas� dintr-o pu�c�rie? Lejurdegloaretarive.

- Teama de p�duchi a fran�ujilor n-ar mai fi o problem� dac� femeile lor s-ar mai epila din c�nd �n c�nd. C� veni vorba, la ce foloseau be�i�oarele cu care se sc�rpinau aristocra�ii lor pe sub peruci?

- Parfumurile fran�uze�ti sunt renumite �n lume, s-au n�scut dintr-o lung� lupt� cu duhoarea. Noi folosim s�punul.

- Cu francezii te po�i �mprieteni foarte u�or dac� le dai o banan� �i-i la�i s� se legene �n copaci.

- Salutul tradi�ional al francezilor, salam aleikum, habibi, ne arat� c� ei sunt, de fapt, un popor prietenos �i pa�nic.



moshemordechai.wordpress.com/2011/09/11/nu-va-mai-suparati-pe-fr...

"No man is an island entire of itself; every man is a piece of the continent, a part of the main... And therefore never send to know for whom the bell tolls; it tolls for thee." - John Donne

De la: sasfrancisc, la data 2011-06-22 17:07:20Vine imediat 23 August, haideti sa citim cava istorie si sa ne reamintim cine a fost si este Europa, avem si noi loc la furculita si cutit sau noi suntem doar cina.

UITE DE CE NU MAI VREAU SA AUD DE POLITICIENI SAU FILFIZONI IMUNI LA HOTARARI TEMBELE.

Publicat de dl. Ion Coja in Textele altora pe 20.06.2011 si Ion M�ld�rescu 05 septembrie 2008.

S-au scurs 72 de ani de la semnarea ne-denun�atului, deci a �nc� actualului Pact Molotov-Ribbentrop, 71 de ani de la pierderea unor provincii rom�ne�ti �i �mpunerea Diktatului de la Viena, �i 67 de ani de la necondamnata tr�dare a regelui Mihai I.

PACTUL MOLOTOV � RIBBENTROP
La 23 august 1939 Uniunea Sovietic� �i Germania, urm�rindu-�i propriile scopuri �i aparent c�z�nd de acord, au parafat nefericitul tratat, cunoscut sub numele �Pactul Molotov-Ribbentrop�. Consecin�ele acestuia au fost dezastruoase pentru Rom�nia, iar unele mai d�inuie �i ast�zi. Urmare a prevederilor pactului, Uniunea Sovietic� a prezentat Rom�niei ultimatumul prin care aceasta din urm� era obligat� s� p�r�seasc� p�m�nturile str�mo�e�ti ale Basarabiei �i ale nordului Bucovinei, �ntr-un interval imposibil de realizat �i pe care chiar sovieticii l-au c�lcat �n picioare.
Sub conducerea Regelui Carol al II-lea Consiliul de Coroan� a hot�r�t abandonarea cet��enilor rom�ni �i a teritoriilor amintite, f�r� opunerea unei minime rezisten�e, hot�r�re condamnat� de �ntreaga popula�ia rom�neasc�. Dintre pu�inii care au avut demnitatea de a se �mpotrivi acestei decizii voi aminti pe marele savant Nicolae Iorga �i pe generalul Ion Antonescu.
La data de 26 iunie 1940, Viaceslav Molotov a prezentat ministrului Rom�niei la Moscova, Gheorghe Davidescu, nota ultimativ� prin care sovieticii cereau rom�nilor s� p�r�seasc� teritoriul Basarabiei �i al nordului Bucovinei. La 28 iunie 1940, sovieticii au adresat Romaniei o noua not� ultimativ�, prin care cereau ca evacuarea Basarabiei �i a nordului Bucovinei, de c�tre autorita�ile rom�ne s� fie realizat� �n patru zile.
Popula�ia din teritoriile men�ionate au fost anun�ate abia �n diminea�a zilei de 28 iunie 1940, de intrarea iminent� a trupelor sovietice �n Cern�u�i, Chi�in�u, Tighina �i Cetatea Alb�. Nu fusese luat� nici o m�sur� prealabil�, de�i cu luni de zile �nainte, factorii de r�spundere �tiau, c� Uniunea Sovietic� avea �n vedere reanexarea Moldovei dintre Prut �i Nistru. Nerespect�nd termenul pe care l-au impus �n a doua nota ultimativ�, sovieticii au ocupat ora�ele Cern�u�i �i Chi�in�u �nc� din data de 29 iunie 1940.
Mul�i rom�ni nevinova�i au c�zut victime abuzurilor Armatei Ro�ii, comise asupra celor care �ncercau s� se refugieze dincoace de Prut, una din dureroasele amintiri fiind m�celul rom�nilor secera�i f�r� mil� de gloan�ele gr�nicerilor sovietici, la F�nt�na Alb�, �n Bucovina. Purtau �n fa�� un steag alb �i �nsemne religioase (icoane, prapuri �i cruci din cetin�). Erau ne�narma�i �i aveau asupra lor doar merinde pentru drum. Num�rul exact al victimelor nu s-a aflat �i este pu�in probabil s� se afle vreodat�, dar pu�inii supravie�uitori amintesc de un num�r cuprins �ntre 3.000 �i 5.000 de s�teni. Dup� masacru r�ni�ii au fost t�r��i p�n� la cinci gropi comune s�pate dinainte, unde au fost ingropa�i, unii fiind �nc� �n via��: b�tr�ni, femei, copii, sugari � vii, mor�i sau muribunzi. C��iva, �mai noroco�i�, au fost aresta�i de NKVD din Hliboca (Ad�ncata) �i dup� torturi �nfior�toare, au fost du�i �n cimitirul evreiesc din acel or�el �i arunca�i de vii �ntr-o groap� comun�, peste care s-a turnat �i s-a stins var. Dup� c�teva zile, mii de familii au fost urcate �n trenuri �i deportate �n Siberia, numai pentru �vina� de a fi rom�ni.
Nu dup� mult timp �n ziarul �Universul� a ap�rut impresionantului articol al marelui savant Nicolae Iorga (foto st�nga jos ), sub titlul �DE CE AT�TA UR�?� pe care �l redau:

�Se adun� �i cresc v�z�nd cu ochii documentele �i materialele, actele oficiale �i declara�iile luate sub jur�m�nt. �nal�i magistra�i �i bravi ofi�eri, care �i-au riscat via�a ca s� apere cu puterile lor retragerea �i exodul rom�nilor, au v�zut cu ochii lor nenum�ratele acte de s�lb�ticie, uciderea nevinova�ilor, lovituri cu pietre �i huiduieli. Toate aceste gesturi infame �i criminale au fost comise de evreimea furioas�, ale c�ror valuri de ur� s-au dezl�n�uit ca sub o comand� nev�zut�.
De unde at�ta ur�?
A�a ni se r�spl�te�te bun�voin�a �i bun�tatea noastr�?
Am acceptat acapararea �i st�p�nirea iudaic� multe decenii �i evreimea se r�zbun� �n ceasurile grele pe care le tr�im. �i de nic�ieri o dezavuare, o rupere vehement� �i public� de ispr�vile bandelor uciga�e de sectan�i sangvinari. Nebunia organizat� �mpotriva noastr� a cuprins t�rguri, ora�e �i sate.
Fra�ii no�tri �i p�r�seau copiii bolnavi, p�rin�ii b�tr�ni, averi agonisite cu trud�. �n nenorocirea lor ar fi avut nevoie de un cuv�nt bun, m�car o f�r�m� de mil�. Sprijin cald �i un cuv�nt �n�eleg�tor, fie �i numai sentimental, ar fi fost primit cu recuno�tin��. Li s-au servit gloan�e, au fost sf�rteca�i cu topoarele, destui dintre ei �i-au dat sufletul. Li s-au smuls hainele �i li s-a furat ce aveau cu d�n�ii, ca apoi s� fie supu�i tratamentului hain �i vandalic. Rom�nimea aceasta, de o bun�tate prosteasc� fa�� de musafiri �i jecm�nitori, merita un tratament ceva mai omenesc din partea evreimii, care se l�uda p�n� mai ieri c� are sentimente calde �i fr��e�ti fa�� de neamul nostru �n nenorocire.�
�Ultimatumul sovietic de la 26 iunie 1940 �i anexarea teritoriului dintre Prut �i Nistru, la Uniunea Sovietic�, a fost �nt�mpinat� cu bucurie de evreii din aripa st�ng� �i comuni�ti.� (Alexandru �afran, fost Rabin �ef al evreilor din Rom�nia � declara�ie din anul 1946)
Apreciez deosebit de relevant �i comentariul lui Paul Goma din lucrarea sa, �BASARABIA �I �PROBLEMA�:
�Nu am auzit s� fi existat vreun singur evreu, atunci, acolo, �n Basarabia-Bucovina �S�pt�m�nii ro�ii� (28 iunie-3 iulie 1940) care s� fi protestat verbal � necum s� se opun� � coreligionarilor be�i de ur� (de ras�, nu de clas�) care s-au dedat la acte de pur� bestialitate. Victime: Rom�nii militari �n retragere, Rom�nii civili porni�i �n refugiu� (�) Fire�te, �nu to�i Evreii�, scriind despre cauza masacr�rii Evreilor de c�tre Rom�ni, �ntre anii 1941 �i 1943, �ignor� adev�rul cronologic, istoric, acela care spune:
- �nt�i a avut loc cedarea Basarabiei, a Bucovinei de Nord �i a �inutului Her�a, evacuarea tragic� (pentru Rom�ni �i numai pentru ei), �ntre 28 iunie �i 2 iulie 1940;
- abia apoi, la 29 iunie 1941 a fost pogromul de la Ia�i, primul act s�ngeros � victime : Evreii din Rom�nia
Adev�rul spune: �evacuarea� armatei �i a civililor din teritoriile cedate a constituit, din partea Eveilor, nu a Ru�ilor ocupan�i � o agresiune s�lbatic�, fanatic�, rasist�, anti-rom�neasc�, anti-goi, anti-cre�tin�; �i �nc� mai spune: agresiunea EVREILOR �n timpul evacu�rii, �mpotriva militarilor �i a civililor rom�ni din teritoriile cedate a �nsemnat �Ochiul-prim�, iar ce s-a �nt�mplat dup� un an de zile � inadmisibil, reprobabil � �Ochiul-scos�. �Ochiul-scos� a fost r�zbunarea Rom�nului pe Evreu.�
Referitor la pogromul de la Ia�i, Mihai Pelin combate cu documente afirma�iile nefondate �i nereale, f�cute �n presa vremii de publicistul Curzio Malaparte: �Fapt dovedit, principala r�spundere a masacrului de la Ia�i revine elementelor din Organiza�iile TODT �i SS, existente �n ora�, chiar dac� generalul german Eugen Ritter von Sch�bert nu p�rea a fi un nazist �nfocat�� (Josif Constantin Dr�gan, MARE�ALUL ANTONESCU �I R�SBOAIELE DE RE�NTREGIRE, vol. 1, Cannaregio-Vene�ia, Ed. Nagard, 1986, documente,p.576).

DIKTATUL DE LA VIENA
�ntre 28 iunie �i 7 septembrie 1940, Rom�nia a pierdut 99.926 kmp cu 6.829.288 locuitori. Prin acordul de la Craiova, a retrocedat Bulgariei Cadrilaterul, iar la 30 august 1940 Rom�niei i-a fost impus Diktatul de la Viena, prin care a fost silit� s� cedeze 43.492 km² din teritoriul Transilvaniei, �n favoarea Ungariei.
S-a ab�tut o avalan�� de crime, torturi �i violuri comise de trupele �i organiza�iile horthyste �mpotriva locuitorilor rom�ni din localit��ile ocupate: �n noaptea de 13/14 septembrie 1940, �Comuna Ip a fost a fost teatrul unui s�lbatic act de violen��. La �nceputul nop�ii echipe de osta�i unguri, �nso�ite de iredenti�ti �i membri ai G�rzii Na�ionale au scos din case pe to�i rom�nii care nu fugiser�, i-au b�tut p�n� la s�nge �i i-au schingiuit, zdrobindu-le oasele �i smulg�ndu-le unghiile, apoi, f�r� a �ine seam� de sex �i v�rst�, i-au �mpu�cat cu focuri de arm� �i de mitralier�. Femeile au fost batjocorite, iar copii spinteca�i (�) dup� m�cel a urmat jaful cadavrelor �i al caselor celor omor��i. Cadavrele au fost c�rate cu c�ru�ele � unii �nc� mai respirau � �i �ngropate �ntr-o groap� comun�, de 35/25 m, peste care s-a turnat var �i apoi p�m�nt. � Au c�zut victime 157 de rom�ni, copii, femei, b�tr�ni �i b�rba�i. (Arhiva MAI, fond documentar, dosar nr. 10, vol. 16, p.217)
Au urmat atrocit��i comise de armata horthyst�, de Poli�ia Regal� Maghiar� �i de diverse organiza�ii ungure�ti, maltratarea �i expulzarea preo�ilor �i a intelectualilor rom�ni.
Iat� ce scria publicistul american, Milton G. Lehrer, martor al unor astfel de atrocit��i, �n lucrarea sa LES ASSASINATS: �Comuna Tr�znea a fost ocupat� de trupele ungure�ti, la 9 septembrie 1940. Ca �i c�nd armata de ocupa�ie ar fi executat un ordin primit, �ndat� ce satul a fost invadat de solda�i, un veritabil potop de foc �i s�nge s-a ab�tut asupra lui. Toate armele moderne au fost utilizate pentru a satisface instinctele brutale: pu�ti, mitraliere, tunuri �i grenade. Dup� ce au fost trase primele salve, solda�ii au p�truns �n case �i au asasinat pe oricine g�seau �n calea lor, incendiind casele�.
Un martor ocular descrie scenele de groaz� care au urmat: �Dup� �ncetarea focului de arme, ungurii au pus m�na pe copiii de rom�ni �i �i aruncau, de vii, �n v�paia focului (casele care ardeau n.a.), arz�nd de vii �n chinuri groaznice �i mare jale r�suna �n tot locul de pl�nsetele lor� Rezultatul masacrului de la Tr�znea: 263 rom�ni (copii, femei, b�rba�i, tineri �i b�tr�ni). (Arhiva MAI fond documentar, dosar 541, vol.122)

22 IUNIE 1941
Fran�a �i Anglia, alia�ii tradi�ionali ai Rom�niei erau mult prea preocupa�i de propria situa�ie, iar �n condi�iile amintite, alinierea Rom�niei la Reich devenise singura op�iune r�mas� disponibil� pentru recuperarea teritoriilor pierdute.
Av�nd girul tuturor rom�nilor, la 22 iunie 1941 Conduc�torul Statului, generalul Ion Antonescu, a dat celebrul ordin de zi: �OSTA�I, V� ORDON TRECE�I PRUTUL! � lupt�nd al�turi de trupele germane �mpotriva URSS. Armata Rom�n� a fost �nt�mpinat� cu mult� bucurie �i recuno�tin�� de popula�ia rom�neasc� din Basarabia �i Bucovina.
Cunoscutul scriitor Constantin Virgil Gheorghiu, a c�rui probitate moral� nu poate fi pus� la �ndoial�, a fost puternic marcat de realit��ile din Basarabia, care st�tuse doar un an �n raiul comunist sovietic. �n volumul-document ARD MALURILE NISTRULUI , cu subtitlul: �Reportaj de r�zboi din teritoriile dezrobite� autorul descrie, f�r� a le �ndulci, o multitudine de aspecte ale tratamentului la care au fost supu�i rom�nii de dincolo de Prut p�n� �n iunie 1941. Biserici p�ng�rite, crime, maltrat�ri, abuzuri, supunerea la umilin�e greu de descris, din partea bol�evicilor n�v�litori �i mai cu seam� din partea localnicilor evrei. Dar ve�i afla mai multe dec�t v-a� putea relata eu din lectura fragmentului urm�tor, extras din paginile c�r�ii sale,: �Aflu c� dincolo de Nistru sunt mii de basarabeni tineri care muncesc f�c�nd �osele pentru retragerea ru�ilor. Supraveghetorii sunt evrei din Basarabia. Cea mai mic� gre�eal�, cel mai nevinovat cuv�nt spus de vreunul din ace�ti rom�ni basarabeni dezl�n�uie furia evreului care-i comand�.
Cu c�teva zile �nainte de a se retrage armatele bol�evice, evreii din C�u�ani au str�ns din sate c�teva sute de c�ru�e �n care au �nc�rcat averile �i le-au trecut Nistrul. ��ranii care le-au condus c�ru�ele nu s-au mai �ntors. Nu se �tie ce s-a �nt�mplat cu ei. Evreii le spuseser� c� or s�-i �mpu�te. Nici la C�u�ani, nici la Ursoaica, nici �n satele de pe �ntinderea Bugeacului �i pe malul Nistrului nu am mai �nt�lnit dec�t c�teva vite. Fuseser� lua�i to�i caii, to�i boii, toate oile �i c�ru�ele, cirezi de mii de vite (�) Un ��ran t�n�r, Oltu Boris �l chema, a fost luat de evrei pentru a lucra la �osele, dincolo de Nistru. Cu o noapte �nainte fugise trec�nd Nistrul �nnot, �n pielea goal�, �mpreun� cu al�i doi prieteni.
- (�) Da, am venit �n pielea goal�, numai noi �i sufletele noastre�
- �n sectorul �n care lucram eu era comandant unul Her�cu, care fusese negustor aici, la Ermoclia. �n fiecare zi �mpu�ca Her�cu c�te unul de-ai no�tri. Acolo, �n taberele de munc� silnic� nu exista alt� pedeaps� dec�t �mpu�carea. Evreul comandant era mai puternic dec�t orice dictator. Ne spunea c� dup� ce vom termina �oseaua, are s� ne �mpu�te pe to�i, fiindc� suntem basarabeni tr�d�tori.
- Dar de m�ncare v� d�deau?
- O sut� de grame de p�ine pe zi. Asta era hrana pe care trebuiau s� ne-o dea, dar nu ne-o d�deau nici pe-asta. Tr�iam din mila rom�nilor de dincolo de Nistru. Ne f�ceau c�te o m�m�lig� pe care o m�ncam goal�, pe furi�.� (Constantin Virgil Gheorghiu. ARD MALURILE NISTRULUI. Bucure�ti, ed. GEEA, 1993, p.185-185)
Prin for�a �mprejur�rilor, Rom�nia s-a aflat, f�r� voia ei, �n h��i�urile marii conflagra�ii a celui de-al doilea r�zboi mondial. Trecerea Prutului de c�tre Armata Rom�n� a avut sprijinul �ntregii popula�ii �i al partidelor politice. Mai t�rziu s-au auzit voci care au contestat trecerea armatelor rom�ne peste Nistru. Era oare posibil� oprirea la Nistru ? Din ce se �tie ast�zi �i dup� cum afirm� chiar autorii tratatului de ISTORIA ROM�NILOR, vol. IX, ap�rut la Editura Enciclopedica, sub egida Academiei Rom�ne, �n 2008, r�spunsul este negativ. Legile aspre ale r�zboiului nu permit jum�t��ile de m�sur�.
Era posibil� oprirea Armatei Rom�ne la grani�a de vest a ��rii? Ce-au c�utat militarii rom�ni �n Ungaria, dar �n Cehoslovacia? R�spunsul este acela�i ca �i �n primul caz. Diferen�a const� �n faptul c� la �nceputul r�zboiului am fost alia�i cu Germania, iar �n al doilea, �alia�i�, cu de-a sila, cu Uniunea Sovietic�.
�Toate sacrificiile f�cute �n luptele pentru eliberarea Ungariei �i a Cehoslovaciei (aproape 200.000 de militari rom�ni) au fost inutile. Victoriile rom�ne�ti nu au fost recunoscute, ci atribuite numai trupelor sovietice�. (Josif Constantin Dr�gan, MARE�ALUL ANTONESCU �I R�SBOAIELE DE RE�NTREGIRE, vol. 1, Cannaregio-Vene�ia, Ed. Nagard, 1986).
Nu trebuie ignorat nici faptul, aparent nesemnificativ, c� trupelor rom�ne�ti le-a fost blocat� intrarea pe teritoriul Germaniei, un motiv �n plus de a nu-i fi recunoscut Rom�niei, statului de �ar� cobeligerant�, cu consecin�ele cunoscute ast�zi.
S-au consumat cisterne de cerneal� pentru a fi �descrise� �crimele� rom�nilor pe frontul de est, exager�ndu-se voit �chestiunea evreiasc� �i num�rul victimelor. Se impune s� �tim c� cele mai multe �dovezi� prezentate pentru a sus�ine aceste acuza�ii s-au materializat prin �m�rturii� subiective ale unor �martori�, mai mult sau mai pu�in oculari, sau prin relat�ri indirecte.
�n mod deliberat sunt ignorate sau ocultate, afirma�iile unor mari personalit��i evreie�ti, din acele vremuri tulburi ale r�zboiului, cum este �i cazul declara�iei ce urmeaz�:
�Subsemnatul Wilhelm Filderman, Doctor �n Drept la Facultatea din Paris, fost Pre�edinte al Uniunii Comunit��ilor Evreie�ti din Rom�nia �i Pre�edinte al Uniunii Evreilor Rom�ni, domiciliat actualmente �n New zork, USA, Hotel Alameda (�) declar urm�toarele: � (�) �n timpul perioadei de domina�ie hitlerist� �n Europa, eu am fost �n leg�tur� sus�inut� cu Mare�alul Antonescu. Acesta a f�cut tot ce a putut pentru a �mbl�nzi soarta evreilor expu�i la persecu�ia germanilor-nazi�ti. Am fost martor al unor mi�c�toare scene de solidaritate �i de ajutor �ntre rom�ni �i evrei� Mare�alul Ion Antonescu a rezistat cu succes presiunii naziste, care impunea m�suri dure �mpotriva evreilor. A� aminti doar c�teva exemple:
- Gra�ie interven�iei energice a Mare�alului Antonescu, a fost oprit� deportarea a mai mult de 20.000 de evrei din Bucovina;
- El a dat pa�aport �n alb, pentru a salva evreii din Ungaria, a c�ror via�� era �n pericol;
- Gra�ie politicii sale, bunurile evreilor au fost puse sub regim de administrare tranzitorie, care, f�c�ndu-le s� par� pierdute, le-a asigurat conservarea �n scopul restituirii la momentul oportun.�
Este inuman �i regretabil c� un singur om a murit, pentru �vina� de a fi rom�n, german, ungur, evreu sau rus. Este evident �i incontestabil faptul c� s-au comis abuzuri �i de o parte �i de cealalt�, �ns� este un gest la fel de criminal s� acuzi o na�iune �ntreag�, pe baza unor dovezi, deseori aflate sub semnul incertitudinii al subiectivismului �i chiar al falsului.

23 AUGUST 1944 � BUCURE�TI
S-au �mplinit 67 de ani de la invazia sovietic� �i instaurarea comunismului �n Romania, realizat� cu nemijlocitul sprijin regal, �i consolidat� cu ajutorul �baionetelor sovietice� � acelea�i care, trei ani mai t�rziu l-au for�at s� abdice. Opera a fost des�v�r�it� de Ana Pauker, Emil Bodn�ra�, Petru Groza �i Lucre�iu P�tr�canu, care au preg�tit distrugerea Rom�niei �n anticamera regalului birou al lui Mihai I, urma�i de Roitman-Chi�inevski, Nicolski, R�utu� M. Roller & Co.
�n noaptea de 22/23 august 1944, Maniu, Bt�tianu �i Titel Petrescu, de comun acord cu faptul c� numai Mare�alul Ion Antonescu poate incheia un armisti�iu rezonabil cu alia�ii, l-au trimis pe Br�tianu la Mare�al, pentru a-i comunica sprijinul lor. Dup� audien��, Br�tianu le-a comunicat hot�r�rea acestuia de a �ncheia, chiar a doua zi, armisti�iul, cu solicitarea unui acord �n scris de la cei trei: �V� rog, domnule Br�tianu s� m� �n�elege�i, este vorba de o r�spundere istoric� �i atunci lua�i-v� �i dumneavoastr�, printr-un act scris, r�spunderea �i nu prin discu�iuni care se pierd �i m�ine pot fi negate.� Acest lucru reiese �i din depozi�ia generalului Pichi Vasiliu, �n timpul procesului: �Dup� plecarea lui Br�tianu de la audien�a avut� la Mare�al, acesta mi-a declarat c� este hot�r�t s� fac� armisti�iul �mpreun� cu Maniu �i Br�tianu.� Aceea�i declara�ie f�cut-o �n instan�� �i Eugen Cristescu, �eful serviciului secret.
La ora 13.00 a zilei de 23 august 1944, �efii partidelor de opozi�ie: I. Maniu, Gh. Br�tianu �i Titel Petrescu r�m�seser� pe aceea�i pozi�ie, aceea de a-l sprijini pe Ion Antonescu s� �ncheie armisti�iul, un motiv �n plus pentru aceasta, c�nt�rind �i �ntrevederea �efilor opozi�iei cu Lucre�iu P�tr�canu �i Constantin Agiu, reprezentan�ii comuni�tilor. Pe parcursul acestei �nt�lniri, la insisten�a imperativ� a celor doi comuni�ti, referitoare la r�sturnarea Mare�alului, exprimat� prin soma�ia: ��R�spunde�i: accepta�i sau nu. Nu mai poate interveni din partea dvs �nc� o am�nare!�, Generalul S�n�tescu, reprezentantul Palatului, prezent �i el la intrunirea conspirativ� nu a reac�ionat �n nici un fel atunci c�nd delegatul comuni�tilor a b�tut cu pumnul �n mas�. Iuliu Maniu, care sesizase caracterul ultimativ al proiectului prezentat de comuni�ti, a �ntrerupt insolen�a vorbitorului, a r�spunz�nd sur�z�tor: �Dr�gu�� eu nu sunt obi�nuit s� se discute cu mine cu revolverul pe mas�.�
Evenimentele s-au precipitat. S�tul de tutela Mare�alului, Regele a decis s� fac� el armisti�iul, �Dac� �l l�s�m pe Ion Antonescu s� fac� armisti�iul - a spus Regele � ne va �ine iar sub papuc.� (Memoriile lui Br�tianu).
Preocupat de soarta frontului �i de complexitatea situa�iei, Mare�alul nu avea de g�nd �i nici vreme de irosit pentru o vizit� la Palat, �ns� dup� insisten�a � prin telefon - a generalului S�n�tescu, �n cele din urm� a acceptat. �ntre timp, la Palat, Regele �mpreun� cu comploti�tii: Mocioni-St�rcea, generalul revan�ard Aurel Aldea �i Ioani�iu, secretarul Regelui, colonelul-adjutant Emilian Ionescu, colonelul D. D�m�ceanu �i al�ii, suporterii ideii comuni�tilor � aceea de a folosi vizita Mare�alului pentru a-l aresta � f�ceau preg�tiri. �nsu�i Regele a format o echip� din trei subofi�eri din paza sa personal�: B�l�, Dumitru Rusu �i Dinu, sub comanda maiorului Anton Dumitrescu. Subofi�erului B�l�, Regele i-a �ncredin�at cifrul camerei-seif � o �nc�pere �ngust�, f�r� aerisire � �n interiorul c�reia, i-a spus s� aduc� o m�su�� �i dou� scaune. ��n cazul c� �l arest�m, aici ai s�-l �nchizi!�. Abia atunci subofi�erul a �n�eles ce se preg�tea. �n acel moment Regele a c�zut de la �n�l�imea tronului, la nivelul ordonan�ei, iar �Coroana� s-a rostogolit lamentabil.
Misiunile �ncredin�ate nu mai las� nici un semn de �ndoial� asupra faptului c� oricare ar fi fost r�spunsul Mare�alului, orice ar fi dorit s� fac�, arestarea era hot�r�t�, iar numele persoanelor ce se g�seau �n Casa Nou�, din spatele Palatului Regal nu mai las� loc niciunei �ndoieli.
Asupra dialogului purtat la Palatul Regal �i a celor �nt�mplate �n dup�-amiaza zilei de 23 august 1944, declara�iile sunt foarte controversate �i contradictorii. Singurul supravie�uitor al evenimentelor care ar putea relata derularea �filmului� arest�rii Mare�alului este fostul suveran, dar �Majestatea Sa� nu are nici un interes s� fie aflat �ntregul adev�r; p�streaz� t�cerea �i � nu va vorbi niciodat�.
Regele a nesocotit op�iunea partidelor politice �i prin gestul condamnabil al arest�rii Conduc�torului Statului � �i de facto al Armatei � a adus prejudicii �i suferin�e inimaginabile neamului rom�nesc.
Regele �i comploti�tii nu s-au sfiit s�-�i �nsu�easc� toat� ac�iunea de �ncheiere a armisti�iului pe care Mare�alul o definitivase la Snagov, �nainte de a pleca la Palat, ca �i toate m�surile de preg�tire militar� prev�zute de Mare�al �n acest scop. Pentru a-�i pune �n aplicare planurile nechibzuite, comploti�tii au abuzat de toate �nlesnirile pe care Mare�alul le acordase opozi�iei pentru a stabili contacte �i a trata cu alia�ii, nefiind niciodat� deranja�i de organele de siguran�� ale ��rii.
Dup� marea infamie � arestarea Mare�alului � Regele a mai comis imensa eroare materializat� prin citirea, �n seara aceleia�i zile, la radio, a proclama�iei �ntocmite de comuni�ti �i care a echivalat cu capitularea necondi�ionat� a Rom�niei. Nes�buin�a Regelui a permis sovieticilor, ca �ntre 23 august �i 12 septembrie 1944, s� ia �n prizonierat �ntre 130.000 �i 170.000 de osta�i �i ofi�eri rom�ni, ace�tia ad�ug�ndu-li-se celor lua�i anterior. (Raportul M.St. M. al Armatei Rom�ne din 1945).
De teama represaliilor germanilor, dovedind �marele s�u curaj� Regele a plecat din Bucure�ti, refugiindu-se la mo�ia sa din jude�ul Gorj, de unde s-a re�ntors doar c�nd situa�ia a trecut sub control sovietic. Dorind cu orice pre� s� se transforme din personaj de decor, �n erou, Regele Mihai a decis s� culeag� laurii personali pe seama altora. Cum a fost recompensat pentru tr�darea sa? A ob�inut doar satisfac�ii efemere: URSS i-a acordat cea mai mare distinc�ie sovietic�, pe care doar Stalin, Eisenhower, Montgomery �i marii comandan�i sovietici o mai de�ineau � Ordinul �VICTORIA�.
Decretul care �nso�ea distinc�ia, men�iona:
�Pentru actul curajos al cotiturii hot�r�toare a politicii Rom�niei spre ruptura cu Germania hitlerist�, �n clipa �n care nu se precizase clar �nfr�ngerea Germaniei, Majestatea Sa Mihai I, Regele Rom�niei, se decoreaz� cu ORDINUL VICTORIA.
Prezidiul Sovietului Suprem al URSS, M. Kalinin, Secretarul Sovietului Suprem al URSS, Gorkin. Moscova, Kremlin, 6 iunie 1945�. (�tind c� regelui �i plac motoarele, i-a trimis cadou �i dou� avioane).
�n 1946 Monumentul Osta�ului Sovietic era dezvelit �n prezen�a Regelui Mihai I, a premierului Petru Groza, a Anei Pauker �i a altor frunta�i politici ai vremii.
Cu o �oarecare� �nt�rziere, la 10 mai 1947, ambasadorul SUA la Bucure�ti i-a �nm�nat Regelui Mihai, Medalia �i Decretul Legiunii Meritului cu gradul de Comandor, acordate de Pre�edintele Statelor Unite, Harry Truman.
Consecin�ele acelui nefericit 23 AUGUST 1944 � ZI A TR�D�RII NA�IONALE s-au repercutat asupra a sute de mii de rom�ni, deporta�i sau arunca�i �n inchisori unde doar foarte pu�ini au mai suprevie�uit. Scriitorul �tefan Dumitrescu, referindu-se la comploti�i, scria: �(�) au s�v�r�ituna dintre cele mai mari tic�lo�ii din istoria poporului rom�n, de c�nd este acesta �n vatra sa� � caracteriz�nd actul actul tr�d�rii: �O palm� dat� poporului rom�n �i istoriei acestui neam. Un scuipat �n obraz, pe care cotropitorul ��rii l-a folosit �n loc de �tampil�. (�tefan Dumitrescu, DELIRUL vol. II, R�mnicu V�lcea, Ed. Fortuna, 2004)
�n Rom�nia postdecembrist�, cuv�ntul TR�DARE a fost �nlocuit cu g�selni�a-surogat DEFECTARE. �n acest fel TR�DAREA este ast�zi promovat�, neoficial, ca politic� de stat.
Fostul suveran, revenit �n Rom�nia dup� decenii �i tr�ie�te ultimii ani de via�� condus de al�ii, a�a cum a tr�it �n copil�rie, �n adolescen�� �i �n anii tinere�ii. Niciodat� nu a dat socoteal� pentru tr�darea sa. Generalului Pacepa i-au fost �napoiate averea, gradul �i solda pentru serviciile aduse altora. A fost absolvit de orice vin�, ba s-au f�cut auzite voci demente care �l declar� erou� Din p�cate, exemplele pot continua.

EPILOG
Privind retrospectiv, putem construi similitudini, ca �i diferen�e �ntre soarta Mare�alului Ion Antonescu �i a altor protagoni�ti ai celui de-al doilea r�zboi mondial:
Hitler s-a sinucis. Mussolini a fost �mpu�cat de �partizanii� comuni�ti.
Mare�alul Mannerheim, de�i a luptat �mpotriva ru�ilor �nc� din 1918, iar �n anii 1939-1940 le-a administrat o ru�inoas� corec�ie, de�i a fost aliat cu Hitler, nu a fost judecat, de vreun �Tribunal al poporului� finlandez, nu a fost condamnat �i cu at�t mai pu�in executat, ba mai mult, �n anul 1944 a fost ales Pre�edinte al Finlandei, demnitate pe care a de�inut-o p�n� �n anul 1946. Ast�zi statuia lui ecvestr� troneaz� �n pia�a Parlamentului Finlandei, din Helsinki.
Miclos Horthy, �amiralul f�r� flot� - aflat �i el de partea Axei � s-a purtat abominabil cu ne-maghiarii: rom�ni, slovaci, ruteni, s�rbi �i evrei. Nu a fost trimis �n fa�a vreunui �Tribunal al poporului�, nu a fost condamnat �i nici asasinat de ai lui. Dup� r�zboi, a fost ad�postit �ntr-un castel din Germania, apoi mutat �n Portugalia. Nu a fost �v�nat� de Simon Wiesenthal, de vreun rom�n, de vreun s�rb sau de altcineva. �i-a dat ob�tescul sf�r�it �n lini�te, nederanjat de nimeni. Spre onoarea cona�ionalilor lui, a fost reabilitat �i re�nhumat �n Ungaria, cu funeralii na�ionale. Nimeni nu s-a �mpotrivit.
Stalin a fost cel mai mare criminal din istoria omenirii, dar evreii se prefac a nu cunoa�te acest adev�r incontestabil. Abia dup� dispari�ia dintre cei vii, cr�mpeie de adev�r au �nceput s� ias� la lumin� �i, par�ial, s� fie difuzate �n v�zul lumii. Nici un tribunal interna�ional nu a �ndr�znit sa-i judece faptele comise, �n schimb pe Milosevici-s�rbul, nu s-au sfiit s�-l �sinucid�, dup� ani de temni�� �n care nu au reu�it s�-l ingenuncheze� �V�n�toarea de vr�jitoare� continu�.
EX Regele Mihai I. �C�nd, la sf�r�itul anului 1947, comuni�tii pe care i-a adus la putere l-au aruncat ca pe o m�sea stricat�, Regele nu mai era dec�t un infirm moral. Nici Stalin, nici Truman nu au mai mi�cat vreun deget pentru el.� (Josif Constantin Dr�gan, MARE�ALUL ANTONESCU �I R�SBOAIELE DE RE�NTREGIRE, vol. 1, Cannaregio-Vene�ia, ed. Nagard, 1986, p.371).
A tr�it �n str�in�tate p�n� dup� evenimentele din decembrie 1989. �n urm� cu c��iva ani guvernele postdecembriste i-au �restituit� o serie de bunuri, unele neapar�in�ndu-i vreodat� �i i-au acordat favoruri cuvenite fo�tilor �efi de stat. �n contradic�ie cu orice legi �i protocoale, a fost inventat� �Casa regal� a Republicii Rom�nia, iar �Majestatea Sa� a declarat-o pe una din fiicele sale � so�ie a �principelui� de mucava, Duda - �mo�tenitoarea tronului�.

Mare�alul Ion Antonescu a dus un r�zboi �mpotriva Uniunii Sovietice, al�turi de Germania, pentru rec�tigarea teritoriilor r�pite de URSS �n 1940.
La 23 august 1944 mare�alul-martir al rom�nilor, Ion Antonescu a fost tr�dat de regele s�u �i predat, �n plin conflict militar inamicului. Regele Mihai a participat doar la s�rb�torirea succeselor, reponsabilitatea l�s�nd-o numai pe umerii Mare�alului.
Dup� arestarea nedemn� de c�tre rege �i camarila sa, Ion Antonescu a fost predat ru�ilor �i transportat �n Uniunea Sovietic�, unde, paradoxal, (�n prima perioad� a deten�iei) a fost tratat cu respectul cuvenit unui mare conduc�tor militar - ceea ce nu s-a �nt�mplat �n cazul rom�nilor lui. �n mai 1946, Mare�alul a fost adus �n �ar� unde a fost �judecat� de �Tribunalul poporului� � o mascarad� sub regie str�in�, derulat� sub presiunea lozincilor str�zii � �i condamnat la moarte. De fapt (ca �i arestarea Mare�alului) sentin�a fusese hot�r�t� �nainte de �nscenarea �procesului�.
Testamentul politic al Mare�alului, expus �n ultima �edin�� a �Tribunalului�, din care redau un scurt fragment, ar trebui s� ne pun� pe g�nduri, el fiind la fel de actual �i poate, chiar �n viitor:
�Scump popor rom�n,(�) Acest r�zboi care s-a sf�r�it cu �nfr�ngerea Germaniei, nu va pune cap�t conflictului mondial �n anul 1944. Prev�d un al treilea r�zboi mondial, care va pune omenirea pe adev�ratele ei temelii sociale. Ca atare, dvs. si urma�ii dvs. ve�i face m�ine ceea ce eu am �ncercat s� fac ast�zi, dar am fost �nfr�nt! Dac� a� fi fost �nving�tor, a� fi avut statui �n fiecare ora� al Rom�niei.
Cer s� fiu condamnat la moarte �i refuz, dinainte orice gra�iere. �n felul acesta voi muri pe p�m�ntul Patriei, �n schimb voi, ceilal�i, nu ve�i fi siguri dac� ve�i mai fi aici c�nd ve�i fi mor�i.� (Gh. Buzatu, ROM�NIA, CU �I F�R� ANTONESCU, Ia�i, Ed.Moldova, 1991).
�n ultimul cuv�nt care i-a fost acordat, Mare�alul a spus:
�Domnule Pre�edinte �i Onorat Tribunal, s-a dat aici, �n fa�a poporului nostru, a istoriei noastre �i a con�tiin�ei universale, un penibil �i trist spectacol. Majoritatea fo�tilor mei colaboratori au g�sit c� este de demnitatea lor �i a neamului nostru s� se desolidarizeze de guvernarea la care au participat.
Eu, Onorat Tribunal, declar solemn, �n acest ceas, c�, �n afar� de crime �i furturi, m� solidarizez �i iau asupra mea, toate gre�elile pe care, cu �tiin�a sau f�r� �tiin�a mea, le-am f�cut.� (Ioan Dan, �PROCESUL� MARE�ALULUI ION ANTONESCU, Bucure�ti, Ed.Lucman, 2005, p.434)
Lu�ndu-�i r�mas bun de la fostul s�u colaborator, Gh. Lecca, Mare�alul i-a spus: �Te du cu bine, Lecca! � urmeaz� calea pe care �i-a h�r�zit-o propriul dumnitale destin. �i-ai f�cut pe deplin datoria. Spune-i Regelui c� nu plec sup�rat pe el �i c� l-am iertat. Mai mult, spune-i c�-i mul�umesc c� mi-a oferit prilejul s� m� a�ez, cu un minut mai devreme, �n r�ndul celor ce s-au jertfit pentru binele �i onoarea acestui Neam.� (Josif Constantin Dr�gan, MARE�ALUL ANTONESCU �I R�SBOAIELE DE RE�NTREGIRE, vol. 1, Cannaregio-Vene�ia, ed. Nagard, 1986,p. 511).
Regele i-a refuzat Mare�alului p�n� �i dreptul de a mai tr�i. Nu a aprobat cererea de gra�iere semnat� de mama Mare�alului, doamna Baranga �i de avocatul ap�r�tor, Constantin B�l�ceanu, d�nd curs, sine die, execut�rii sentin�ei a�a numitului �Tribunal al poporului�. Cu o zi �nainte de �mplinirea v�rstei de 64 de ani, Mare�alul, �mpreun� cu Mihai Antonescu, Gheorghe Alexianu �i generalul Pichi Vasiliu au fost supu�i unei �execu�ii-m�cel�.
Ceea pentru ceilal�i protagoni�tii �nvin�i ai celui de-al doilea r�zboi mondial este posibil � recercetarea �i reanalizarea evenimentelor �n stare de luciditate � pentru mare�alul Ion Antonescu este interzis. G�si�i domniile voastre r�spunsul adecvat la aceast� dilem�. P�n� �i regelui Carol al II-lea i-au fost re�nhumate, cu onoruri oficiale, r�m�i�ele p�m�nte�ti. Oare ale Mare�alului unde or fi?
�n timpul celui de-al doilea r�zboi mondial nu doar evreii au suferit, nu doar ei au murit nevinova�i, ci �i ne-evreii � iar ace�tia sunt cu mult mai numero�i � �n ��rile de sub influien�a sovietic� supravie�uitorii evrei s-au metamorfozat, �n c�l�ii-emeri�i ai goim-ilor. Insisten�ele excesive, insolente �i zgomotoase ale unor organiza�ii evreie�ti, nu doar �mpotriva reabilit�rii, ci chiar a �necondamn�rii� mare�alului Ion Antonescu, preten�iile acestora ca portretul Mare�alului s� fie eliminat p�n� �i din galeria primilor mini�tri ai Rom�niei, constituie �nc�lcarea oric�ror uzan�e diplomatice, un act de �tergere a memoriei rom�nilor �i un abuz inacceptabil de m�sluire brutal� a istoriei.
Ariel Sharon, fostul prim ministru al Israelului a ordonat masacrul comis asupra civililor palestinieini din taberele de refugia�i de la Sabra �i Shatilla, din lag�rele Libanului ocupat de Israel (num�rul victimelor neevreilor masacra�i nu este accesibil publicului, el ridic�ndu-se la mii de victime). Ariel Sharon nu a fost pus, niciodat� sub acuzare pentru faptele comise, de c�tre acelea�i organiza�ii care �l acuz� pe Ion Antonescu.
Bune sau mai pu�in onorante, faptele, evenimentele �i personalit��ile istoriei unui popor nu pot fi radiate cu un creion, asemenea celebrului instrument de scris al lui Molotov, care a trasat noua grani�� a Rom�niei. Din p�cate, guvernele rom�ne�ti nu au avut demnitatea de a se opune, astfel �nc�t, mare�alul Ion Antonescu este condamnat �i ucis �n fiecare nou� zi.
Fac apel, �nc� odat� la Nicolae Iorga: �DE CE AT�TA UR�?�

Daca ati avut rabdare sa cititi pana aici inseamna ca voua chiar va pasa. Stergeti-va lacrimile si inspirati adanc sa protejam inima ca avem treaba de facut in tarisoara noastra.
Ati vazut cum politician sau rege stiu doar sa se catere pe jertfele/cadavrele noastre, fie civil sau militar. DE ACEEA NU MAI VREAU POLITICA SI NU MAI VREAU NICI UE, pentru ca toti cei care au sfasiat trupul Romaniei, ne-au aruncat in razboi, ne-au saracit resursele (numai cat petrol a intrat in armatele germane si dupa aceea rusesti) si ne-au pus sa mai platim si daune de razboi o viata de om, da toate aceste natii europene se uita cu dispret la noi si se fac ca ne vor binele.
STA-LE-AR IN GAT PE VECI, SI SA ASTEPTE AJUTORUL NOSTRU!

COOOOOOOOOOOOORRRRRECT

De la: Black_Friday, la data 2011-09-12 20:59:07Nu v� mai sup�ra�i pe francezi!

Z�u nu �n�eleg de ce se inflameaz� toat� lumea pentru c�, �n nu �tiu ce emisiune care insist� c� e umoristic�, francezii ne-ar fi f�cut p�duchio�i �i a�a mai departe. E cusut� cu a�� alb�, parol! Nu vede�i, bre, c� cineva vrea s� ne strice cu francezii �i bag� z�zanie? Nu e at�t de evident c� mizeria aia nu are leg�tur� cu Fran�a �i fran�ujii? Ia uita�i-v� aten�i la imaginile alea �i o s� v� da�i seama.

- �n imagini to�i �ia sunt albi. Ori se �tie bine c� francezii sunt tuciurii cu p�rul cre�.

- Emisiunea aia a fost difuzat� la o or� la care majoritatea fran�ujilor se afl� la moschee, implor�ndu-l pe Allah.

- Francezii nu au umor. Singurele glume reu�ite sunt ma�inile fran�uze�ti.

- Nimeni �n Fran�a nu are timp de caterinc� ieftin�. Acolo toat� lumea munce�te non-stop. Cei mai mul�i sap� la linia Maginot, iar cei r�ma�i lucreaz� la noi modele de pantofi cu toc de 38 cm pentru pre�edintele lor.

- N-ai cum s� mai faci bancuri pe seama altora c�nd �l ai pre�edinte pe unul ca Sarkozy.

- Cum s� te superi pe o na�ie care a f�cut zi na�ional� din ziua evad�rii �n mas� dintr-o pu�c�rie? Lejurdegloaretarive.

- Teama de p�duchi a fran�ujilor n-ar mai fi o problem� dac� femeile lor s-ar mai epila din c�nd �n c�nd. C� veni vorba, la ce foloseau be�i�oarele cu care se sc�rpinau aristocra�ii lor pe sub peruci?

- Parfumurile fran�uze�ti sunt renumite �n lume, s-au n�scut dintr-o lung� lupt� cu duhoarea. Noi folosim s�punul.

- Cu francezii te po�i �mprieteni foarte u�or dac� le dai o banan� �i-i la�i s� se legene �n copaci.

- Salutul tradi�ional al francezilor, salam aleikum, habibi, ne arat� c� ei sunt, de fapt, un popor prietenos �i pa�nic.



moshemordechai.wordpress.com/2011/09/11/nu-va-mai-suparati-pe-fr...]



Si cei care nu sapa la linia Maginot am auzit ca vopsesc turnul Eiffel cu periuta de dinti !! Adevarat se munceste la ei !

Tycu

De la: sasfrancisc, la data 2011-06-22 17:07:20Vine imediat 23 August, haideti sa citim cava istorie si sa ne reamintim cine a fost si este Europa, avem si noi loc la furculita si cutit sau noi suntem doar cina.

UITE DE CE NU MAI VREAU SA AUD DE POLITICIENI SAU FILFIZONI IMUNI LA HOTARARI TEMBELE.

Publicat de dl. Ion Coja in Textele altora pe 20.06.2011 si Ion M�ld�rescu 05 septembrie 2008.

S-au scurs 72 de ani de la semnarea ne-denun�atului, deci a �nc� actualului Pact Molotov-Ribbentrop, 71 de ani de la pierderea unor provincii rom�ne�ti �i �mpunerea Diktatului de la Viena, �i 67 de ani de la necondamnata tr�dare a regelui Mihai I.

PACTUL MOLOTOV � RIBBENTROP
La 23 august 1939 Uniunea Sovietic� �i Germania, urm�rindu-�i propriile scopuri �i aparent c�z�nd de acord, au parafat nefericitul tratat, cunoscut sub numele �Pactul Molotov-Ribbentrop�. Consecin�ele acestuia au fost dezastruoase pentru Rom�nia, iar unele mai d�inuie �i ast�zi. Urmare a prevederilor pactului, Uniunea Sovietic� a prezentat Rom�niei ultimatumul prin care aceasta din urm� era obligat� s� p�r�seasc� p�m�nturile str�mo�e�ti ale Basarabiei �i ale nordului Bucovinei, �ntr-un interval imposibil de realizat �i pe care chiar sovieticii l-au c�lcat �n picioare.
Sub conducerea Regelui Carol al II-lea Consiliul de Coroan� a hot�r�t abandonarea cet��enilor rom�ni �i a teritoriilor amintite, f�r� opunerea unei minime rezisten�e, hot�r�re condamnat� de �ntreaga popula�ia rom�neasc�. Dintre pu�inii care au avut demnitatea de a se �mpotrivi acestei decizii voi aminti pe marele savant Nicolae Iorga �i pe generalul Ion Antonescu.
La data de 26 iunie 1940, Viaceslav Molotov a prezentat ministrului Rom�niei la Moscova, Gheorghe Davidescu, nota ultimativ� prin care sovieticii cereau rom�nilor s� p�r�seasc� teritoriul Basarabiei �i al nordului Bucovinei. La 28 iunie 1940, sovieticii au adresat Romaniei o noua not� ultimativ�, prin care cereau ca evacuarea Basarabiei �i a nordului Bucovinei, de c�tre autorita�ile rom�ne s� fie realizat� �n patru zile.
Popula�ia din teritoriile men�ionate au fost anun�ate abia �n diminea�a zilei de 28 iunie 1940, de intrarea iminent� a trupelor sovietice �n Cern�u�i, Chi�in�u, Tighina �i Cetatea Alb�. Nu fusese luat� nici o m�sur� prealabil�, de�i cu luni de zile �nainte, factorii de r�spundere �tiau, c� Uniunea Sovietic� avea �n vedere reanexarea Moldovei dintre Prut �i Nistru. Nerespect�nd termenul pe care l-au impus �n a doua nota ultimativ�, sovieticii au ocupat ora�ele Cern�u�i �i Chi�in�u �nc� din data de 29 iunie 1940.
Mul�i rom�ni nevinova�i au c�zut victime abuzurilor Armatei Ro�ii, comise asupra celor care �ncercau s� se refugieze dincoace de Prut, una din dureroasele amintiri fiind m�celul rom�nilor secera�i f�r� mil� de gloan�ele gr�nicerilor sovietici, la F�nt�na Alb�, �n Bucovina. Purtau �n fa�� un steag alb �i �nsemne religioase (icoane, prapuri �i cruci din cetin�). Erau ne�narma�i �i aveau asupra lor doar merinde pentru drum. Num�rul exact al victimelor nu s-a aflat �i este pu�in probabil s� se afle vreodat�, dar pu�inii supravie�uitori amintesc de un num�r cuprins �ntre 3.000 �i 5.000 de s�teni. Dup� masacru r�ni�ii au fost t�r��i p�n� la cinci gropi comune s�pate dinainte, unde au fost ingropa�i, unii fiind �nc� �n via��: b�tr�ni, femei, copii, sugari � vii, mor�i sau muribunzi. C��iva, �mai noroco�i�, au fost aresta�i de NKVD din Hliboca (Ad�ncata) �i dup� torturi �nfior�toare, au fost du�i �n cimitirul evreiesc din acel or�el �i arunca�i de vii �ntr-o groap� comun�, peste care s-a turnat �i s-a stins var. Dup� c�teva zile, mii de familii au fost urcate �n trenuri �i deportate �n Siberia, numai pentru �vina� de a fi rom�ni.
Nu dup� mult timp �n ziarul �Universul� a ap�rut impresionantului articol al marelui savant Nicolae Iorga (foto st�nga jos ), sub titlul �DE CE AT�TA UR�?� pe care �l redau:

�Se adun� �i cresc v�z�nd cu ochii documentele �i materialele, actele oficiale �i declara�iile luate sub jur�m�nt. �nal�i magistra�i �i bravi ofi�eri, care �i-au riscat via�a ca s� apere cu puterile lor retragerea �i exodul rom�nilor, au v�zut cu ochii lor nenum�ratele acte de s�lb�ticie, uciderea nevinova�ilor, lovituri cu pietre �i huiduieli. Toate aceste gesturi infame �i criminale au fost comise de evreimea furioas�, ale c�ror valuri de ur� s-au dezl�n�uit ca sub o comand� nev�zut�.
De unde at�ta ur�?
A�a ni se r�spl�te�te bun�voin�a �i bun�tatea noastr�?
Am acceptat acapararea �i st�p�nirea iudaic� multe decenii �i evreimea se r�zbun� �n ceasurile grele pe care le tr�im. �i de nic�ieri o dezavuare, o rupere vehement� �i public� de ispr�vile bandelor uciga�e de sectan�i sangvinari. Nebunia organizat� �mpotriva noastr� a cuprins t�rguri, ora�e �i sate.
Fra�ii no�tri �i p�r�seau copiii bolnavi, p�rin�ii b�tr�ni, averi agonisite cu trud�. �n nenorocirea lor ar fi avut nevoie de un cuv�nt bun, m�car o f�r�m� de mil�. Sprijin cald �i un cuv�nt �n�eleg�tor, fie �i numai sentimental, ar fi fost primit cu recuno�tin��. Li s-au servit gloan�e, au fost sf�rteca�i cu topoarele, destui dintre ei �i-au dat sufletul. Li s-au smuls hainele �i li s-a furat ce aveau cu d�n�ii, ca apoi s� fie supu�i tratamentului hain �i vandalic. Rom�nimea aceasta, de o bun�tate prosteasc� fa�� de musafiri �i jecm�nitori, merita un tratament ceva mai omenesc din partea evreimii, care se l�uda p�n� mai ieri c� are sentimente calde �i fr��e�ti fa�� de neamul nostru �n nenorocire.�
�Ultimatumul sovietic de la 26 iunie 1940 �i anexarea teritoriului dintre Prut �i Nistru, la Uniunea Sovietic�, a fost �nt�mpinat� cu bucurie de evreii din aripa st�ng� �i comuni�ti.� (Alexandru �afran, fost Rabin �ef al evreilor din Rom�nia � declara�ie din anul 1946)
Apreciez deosebit de relevant �i comentariul lui Paul Goma din lucrarea sa, �BASARABIA �I �PROBLEMA�:
�Nu am auzit s� fi existat vreun singur evreu, atunci, acolo, �n Basarabia-Bucovina �S�pt�m�nii ro�ii� (28 iunie-3 iulie 1940) care s� fi protestat verbal � necum s� se opun� � coreligionarilor be�i de ur� (de ras�, nu de clas�) care s-au dedat la acte de pur� bestialitate. Victime: Rom�nii militari �n retragere, Rom�nii civili porni�i �n refugiu� (�) Fire�te, �nu to�i Evreii�, scriind despre cauza masacr�rii Evreilor de c�tre Rom�ni, �ntre anii 1941 �i 1943, �ignor� adev�rul cronologic, istoric, acela care spune:
- �nt�i a avut loc cedarea Basarabiei, a Bucovinei de Nord �i a �inutului Her�a, evacuarea tragic� (pentru Rom�ni �i numai pentru ei), �ntre 28 iunie �i 2 iulie 1940;
- abia apoi, la 29 iunie 1941 a fost pogromul de la Ia�i, primul act s�ngeros � victime : Evreii din Rom�nia
Adev�rul spune: �evacuarea� armatei �i a civililor din teritoriile cedate a constituit, din partea Eveilor, nu a Ru�ilor ocupan�i � o agresiune s�lbatic�, fanatic�, rasist�, anti-rom�neasc�, anti-goi, anti-cre�tin�; �i �nc� mai spune: agresiunea EVREILOR �n timpul evacu�rii, �mpotriva militarilor �i a civililor rom�ni din teritoriile cedate a �nsemnat �Ochiul-prim�, iar ce s-a �nt�mplat dup� un an de zile � inadmisibil, reprobabil � �Ochiul-scos�. �Ochiul-scos� a fost r�zbunarea Rom�nului pe Evreu.�
Referitor la pogromul de la Ia�i, Mihai Pelin combate cu documente afirma�iile nefondate �i nereale, f�cute �n presa vremii de publicistul Curzio Malaparte: �Fapt dovedit, principala r�spundere a masacrului de la Ia�i revine elementelor din Organiza�iile TODT �i SS, existente �n ora�, chiar dac� generalul german Eugen Ritter von Sch�bert nu p�rea a fi un nazist �nfocat�� (Josif Constantin Dr�gan, MARE�ALUL ANTONESCU �I R�SBOAIELE DE RE�NTREGIRE, vol. 1, Cannaregio-Vene�ia, Ed. Nagard, 1986, documente,p.576).

DIKTATUL DE LA VIENA
�ntre 28 iunie �i 7 septembrie 1940, Rom�nia a pierdut 99.926 kmp cu 6.829.288 locuitori. Prin acordul de la Craiova, a retrocedat Bulgariei Cadrilaterul, iar la 30 august 1940 Rom�niei i-a fost impus Diktatul de la Viena, prin care a fost silit� s� cedeze 43.492 km² din teritoriul Transilvaniei, �n favoarea Ungariei.
S-a ab�tut o avalan�� de crime, torturi �i violuri comise de trupele �i organiza�iile horthyste �mpotriva locuitorilor rom�ni din localit��ile ocupate: �n noaptea de 13/14 septembrie 1940, �Comuna Ip a fost a fost teatrul unui s�lbatic act de violen��. La �nceputul nop�ii echipe de osta�i unguri, �nso�ite de iredenti�ti �i membri ai G�rzii Na�ionale au scos din case pe to�i rom�nii care nu fugiser�, i-au b�tut p�n� la s�nge �i i-au schingiuit, zdrobindu-le oasele �i smulg�ndu-le unghiile, apoi, f�r� a �ine seam� de sex �i v�rst�, i-au �mpu�cat cu focuri de arm� �i de mitralier�. Femeile au fost batjocorite, iar copii spinteca�i (�) dup� m�cel a urmat jaful cadavrelor �i al caselor celor omor��i. Cadavrele au fost c�rate cu c�ru�ele � unii �nc� mai respirau � �i �ngropate �ntr-o groap� comun�, de 35/25 m, peste care s-a turnat var �i apoi p�m�nt. � Au c�zut victime 157 de rom�ni, copii, femei, b�tr�ni �i b�rba�i. (Arhiva MAI, fond documentar, dosar nr. 10, vol. 16, p.217)
Au urmat atrocit��i comise de armata horthyst�, de Poli�ia Regal� Maghiar� �i de diverse organiza�ii ungure�ti, maltratarea �i expulzarea preo�ilor �i a intelectualilor rom�ni.
Iat� ce scria publicistul american, Milton G. Lehrer, martor al unor astfel de atrocit��i, �n lucrarea sa LES ASSASINATS: �Comuna Tr�znea a fost ocupat� de trupele ungure�ti, la 9 septembrie 1940. Ca �i c�nd armata de ocupa�ie ar fi executat un ordin primit, �ndat� ce satul a fost invadat de solda�i, un veritabil potop de foc �i s�nge s-a ab�tut asupra lui. Toate armele moderne au fost utilizate pentru a satisface instinctele brutale: pu�ti, mitraliere, tunuri �i grenade. Dup� ce au fost trase primele salve, solda�ii au p�truns �n case �i au asasinat pe oricine g�seau �n calea lor, incendiind casele�.
Un martor ocular descrie scenele de groaz� care au urmat: �Dup� �ncetarea focului de arme, ungurii au pus m�na pe copiii de rom�ni �i �i aruncau, de vii, �n v�paia focului (casele care ardeau n.a.), arz�nd de vii �n chinuri groaznice �i mare jale r�suna �n tot locul de pl�nsetele lor� Rezultatul masacrului de la Tr�znea: 263 rom�ni (copii, femei, b�rba�i, tineri �i b�tr�ni). (Arhiva MAI fond documentar, dosar 541, vol.122)

22 IUNIE 1941
Fran�a �i Anglia, alia�ii tradi�ionali ai Rom�niei erau mult prea preocupa�i de propria situa�ie, iar �n condi�iile amintite, alinierea Rom�niei la Reich devenise singura op�iune r�mas� disponibil� pentru recuperarea teritoriilor pierdute.
Av�nd girul tuturor rom�nilor, la 22 iunie 1941 Conduc�torul Statului, generalul Ion Antonescu, a dat celebrul ordin de zi: �OSTA�I, V� ORDON TRECE�I PRUTUL! � lupt�nd al�turi de trupele germane �mpotriva URSS. Armata Rom�n� a fost �nt�mpinat� cu mult� bucurie �i recuno�tin�� de popula�ia rom�neasc� din Basarabia �i Bucovina.
Cunoscutul scriitor Constantin Virgil Gheorghiu, a c�rui probitate moral� nu poate fi pus� la �ndoial�, a fost puternic marcat de realit��ile din Basarabia, care st�tuse doar un an �n raiul comunist sovietic. �n volumul-document ARD MALURILE NISTRULUI , cu subtitlul: �Reportaj de r�zboi din teritoriile dezrobite� autorul descrie, f�r� a le �ndulci, o multitudine de aspecte ale tratamentului la care au fost supu�i rom�nii de dincolo de Prut p�n� �n iunie 1941. Biserici p�ng�rite, crime, maltrat�ri, abuzuri, supunerea la umilin�e greu de descris, din partea bol�evicilor n�v�litori �i mai cu seam� din partea localnicilor evrei. Dar ve�i afla mai multe dec�t v-a� putea relata eu din lectura fragmentului urm�tor, extras din paginile c�r�ii sale,: �Aflu c� dincolo de Nistru sunt mii de basarabeni tineri care muncesc f�c�nd �osele pentru retragerea ru�ilor. Supraveghetorii sunt evrei din Basarabia. Cea mai mic� gre�eal�, cel mai nevinovat cuv�nt spus de vreunul din ace�ti rom�ni basarabeni dezl�n�uie furia evreului care-i comand�.
Cu c�teva zile �nainte de a se retrage armatele bol�evice, evreii din C�u�ani au str�ns din sate c�teva sute de c�ru�e �n care au �nc�rcat averile �i le-au trecut Nistrul. ��ranii care le-au condus c�ru�ele nu s-au mai �ntors. Nu se �tie ce s-a �nt�mplat cu ei. Evreii le spuseser� c� or s�-i �mpu�te. Nici la C�u�ani, nici la Ursoaica, nici �n satele de pe �ntinderea Bugeacului �i pe malul Nistrului nu am mai �nt�lnit dec�t c�teva vite. Fuseser� lua�i to�i caii, to�i boii, toate oile �i c�ru�ele, cirezi de mii de vite (�) Un ��ran t�n�r, Oltu Boris �l chema, a fost luat de evrei pentru a lucra la �osele, dincolo de Nistru. Cu o noapte �nainte fugise trec�nd Nistrul �nnot, �n pielea goal�, �mpreun� cu al�i doi prieteni.
- (�) Da, am venit �n pielea goal�, numai noi �i sufletele noastre�
- �n sectorul �n care lucram eu era comandant unul Her�cu, care fusese negustor aici, la Ermoclia. �n fiecare zi �mpu�ca Her�cu c�te unul de-ai no�tri. Acolo, �n taberele de munc� silnic� nu exista alt� pedeaps� dec�t �mpu�carea. Evreul comandant era mai puternic dec�t orice dictator. Ne spunea c� dup� ce vom termina �oseaua, are s� ne �mpu�te pe to�i, fiindc� suntem basarabeni tr�d�tori.
- Dar de m�ncare v� d�deau?
- O sut� de grame de p�ine pe zi. Asta era hrana pe care trebuiau s� ne-o dea, dar nu ne-o d�deau nici pe-asta. Tr�iam din mila rom�nilor de dincolo de Nistru. Ne f�ceau c�te o m�m�lig� pe care o m�ncam goal�, pe furi�.� (Constantin Virgil Gheorghiu. ARD MALURILE NISTRULUI. Bucure�ti, ed. GEEA, 1993, p.185-185)
Prin for�a �mprejur�rilor, Rom�nia s-a aflat, f�r� voia ei, �n h��i�urile marii conflagra�ii a celui de-al doilea r�zboi mondial. Trecerea Prutului de c�tre Armata Rom�n� a avut sprijinul �ntregii popula�ii �i al partidelor politice. Mai t�rziu s-au auzit voci care au contestat trecerea armatelor rom�ne peste Nistru. Era oare posibil� oprirea la Nistru ? Din ce se �tie ast�zi �i dup� cum afirm� chiar autorii tratatului de ISTORIA ROM�NILOR, vol. IX, ap�rut la Editura Enciclopedica, sub egida Academiei Rom�ne, �n 2008, r�spunsul este negativ. Legile aspre ale r�zboiului nu permit jum�t��ile de m�sur�.
Era posibil� oprirea Armatei Rom�ne la grani�a de vest a ��rii? Ce-au c�utat militarii rom�ni �n Ungaria, dar �n Cehoslovacia? R�spunsul este acela�i ca �i �n primul caz. Diferen�a const� �n faptul c� la �nceputul r�zboiului am fost alia�i cu Germania, iar �n al doilea, �alia�i�, cu de-a sila, cu Uniunea Sovietic�.
�Toate sacrificiile f�cute �n luptele pentru eliberarea Ungariei �i a Cehoslovaciei (aproape 200.000 de militari rom�ni) au fost inutile. Victoriile rom�ne�ti nu au fost recunoscute, ci atribuite numai trupelor sovietice�. (Josif Constantin Dr�gan, MARE�ALUL ANTONESCU �I R�SBOAIELE DE RE�NTREGIRE, vol. 1, Cannaregio-Vene�ia, Ed. Nagard, 1986).
Nu trebuie ignorat nici faptul, aparent nesemnificativ, c� trupelor rom�ne�ti le-a fost blocat� intrarea pe teritoriul Germaniei, un motiv �n plus de a nu-i fi recunoscut Rom�niei, statului de �ar� cobeligerant�, cu consecin�ele cunoscute ast�zi.
S-au consumat cisterne de cerneal� pentru a fi �descrise� �crimele� rom�nilor pe frontul de est, exager�ndu-se voit �chestiunea evreiasc� �i num�rul victimelor. Se impune s� �tim c� cele mai multe �dovezi� prezentate pentru a sus�ine aceste acuza�ii s-au materializat prin �m�rturii� subiective ale unor �martori�, mai mult sau mai pu�in oculari, sau prin relat�ri indirecte.
�n mod deliberat sunt ignorate sau ocultate, afirma�iile unor mari personalit��i evreie�ti, din acele vremuri tulburi ale r�zboiului, cum este �i cazul declara�iei ce urmeaz�:
�Subsemnatul Wilhelm Filderman, Doctor �n Drept la Facultatea din Paris, fost Pre�edinte al Uniunii Comunit��ilor Evreie�ti din Rom�nia �i Pre�edinte al Uniunii Evreilor Rom�ni, domiciliat actualmente �n New zork, USA, Hotel Alameda (�) declar urm�toarele: � (�) �n timpul perioadei de domina�ie hitlerist� �n Europa, eu am fost �n leg�tur� sus�inut� cu Mare�alul Antonescu. Acesta a f�cut tot ce a putut pentru a �mbl�nzi soarta evreilor expu�i la persecu�ia germanilor-nazi�ti. Am fost martor al unor mi�c�toare scene de solidaritate �i de ajutor �ntre rom�ni �i evrei� Mare�alul Ion Antonescu a rezistat cu succes presiunii naziste, care impunea m�suri dure �mpotriva evreilor. A� aminti doar c�teva exemple:
- Gra�ie interven�iei energice a Mare�alului Antonescu, a fost oprit� deportarea a mai mult de 20.000 de evrei din Bucovina;
- El a dat pa�aport �n alb, pentru a salva evreii din Ungaria, a c�ror via�� era �n pericol;
- Gra�ie politicii sale, bunurile evreilor au fost puse sub regim de administrare tranzitorie, care, f�c�ndu-le s� par� pierdute, le-a asigurat conservarea �n scopul restituirii la momentul oportun.�
Este inuman �i regretabil c� un singur om a murit, pentru �vina� de a fi rom�n, german, ungur, evreu sau rus. Este evident �i incontestabil faptul c� s-au comis abuzuri �i de o parte �i de cealalt�, �ns� este un gest la fel de criminal s� acuzi o na�iune �ntreag�, pe baza unor dovezi, deseori aflate sub semnul incertitudinii al subiectivismului �i chiar al falsului.

23 AUGUST 1944 � BUCURE�TI
S-au �mplinit 67 de ani de la invazia sovietic� �i instaurarea comunismului �n Romania, realizat� cu nemijlocitul sprijin regal, �i consolidat� cu ajutorul �baionetelor sovietice� � acelea�i care, trei ani mai t�rziu l-au for�at s� abdice. Opera a fost des�v�r�it� de Ana Pauker, Emil Bodn�ra�, Petru Groza �i Lucre�iu P�tr�canu, care au preg�tit distrugerea Rom�niei �n anticamera regalului birou al lui Mihai I, urma�i de Roitman-Chi�inevski, Nicolski, R�utu� M. Roller & Co.
�n noaptea de 22/23 august 1944, Maniu, Bt�tianu �i Titel Petrescu, de comun acord cu faptul c� numai Mare�alul Ion Antonescu poate incheia un armisti�iu rezonabil cu alia�ii, l-au trimis pe Br�tianu la Mare�al, pentru a-i comunica sprijinul lor. Dup� audien��, Br�tianu le-a comunicat hot�r�rea acestuia de a �ncheia, chiar a doua zi, armisti�iul, cu solicitarea unui acord �n scris de la cei trei: �V� rog, domnule Br�tianu s� m� �n�elege�i, este vorba de o r�spundere istoric� �i atunci lua�i-v� �i dumneavoastr�, printr-un act scris, r�spunderea �i nu prin discu�iuni care se pierd �i m�ine pot fi negate.� Acest lucru reiese �i din depozi�ia generalului Pichi Vasiliu, �n timpul procesului: �Dup� plecarea lui Br�tianu de la audien�a avut� la Mare�al, acesta mi-a declarat c� este hot�r�t s� fac� armisti�iul �mpreun� cu Maniu �i Br�tianu.� Aceea�i declara�ie f�cut-o �n instan�� �i Eugen Cristescu, �eful serviciului secret.
La ora 13.00 a zilei de 23 august 1944, �efii partidelor de opozi�ie: I. Maniu, Gh. Br�tianu �i Titel Petrescu r�m�seser� pe aceea�i pozi�ie, aceea de a-l sprijini pe Ion Antonescu s� �ncheie armisti�iul, un motiv �n plus pentru aceasta, c�nt�rind �i �ntrevederea �efilor opozi�iei cu Lucre�iu P�tr�canu �i Constantin Agiu, reprezentan�ii comuni�tilor. Pe parcursul acestei �nt�lniri, la insisten�a imperativ� a celor doi comuni�ti, referitoare la r�sturnarea Mare�alului, exprimat� prin soma�ia: ��R�spunde�i: accepta�i sau nu. Nu mai poate interveni din partea dvs �nc� o am�nare!�, Generalul S�n�tescu, reprezentantul Palatului, prezent �i el la intrunirea conspirativ� nu a reac�ionat �n nici un fel atunci c�nd delegatul comuni�tilor a b�tut cu pumnul �n mas�. Iuliu Maniu, care sesizase caracterul ultimativ al proiectului prezentat de comuni�ti, a �ntrerupt insolen�a vorbitorului, a r�spunz�nd sur�z�tor: �Dr�gu�� eu nu sunt obi�nuit s� se discute cu mine cu revolverul pe mas�.�
Evenimentele s-au precipitat. S�tul de tutela Mare�alului, Regele a decis s� fac� el armisti�iul, �Dac� �l l�s�m pe Ion Antonescu s� fac� armisti�iul - a spus Regele � ne va �ine iar sub papuc.� (Memoriile lui Br�tianu).
Preocupat de soarta frontului �i de complexitatea situa�iei, Mare�alul nu avea de g�nd �i nici vreme de irosit pentru o vizit� la Palat, �ns� dup� insisten�a � prin telefon - a generalului S�n�tescu, �n cele din urm� a acceptat. �ntre timp, la Palat, Regele �mpreun� cu comploti�tii: Mocioni-St�rcea, generalul revan�ard Aurel Aldea �i Ioani�iu, secretarul Regelui, colonelul-adjutant Emilian Ionescu, colonelul D. D�m�ceanu �i al�ii, suporterii ideii comuni�tilor � aceea de a folosi vizita Mare�alului pentru a-l aresta � f�ceau preg�tiri. �nsu�i Regele a format o echip� din trei subofi�eri din paza sa personal�: B�l�, Dumitru Rusu �i Dinu, sub comanda maiorului Anton Dumitrescu. Subofi�erului B�l�, Regele i-a �ncredin�at cifrul camerei-seif � o �nc�pere �ngust�, f�r� aerisire � �n interiorul c�reia, i-a spus s� aduc� o m�su�� �i dou� scaune. ��n cazul c� �l arest�m, aici ai s�-l �nchizi!�. Abia atunci subofi�erul a �n�eles ce se preg�tea. �n acel moment Regele a c�zut de la �n�l�imea tronului, la nivelul ordonan�ei, iar �Coroana� s-a rostogolit lamentabil.
Misiunile �ncredin�ate nu mai las� nici un semn de �ndoial� asupra faptului c� oricare ar fi fost r�spunsul Mare�alului, orice ar fi dorit s� fac�, arestarea era hot�r�t�, iar numele persoanelor ce se g�seau �n Casa Nou�, din spatele Palatului Regal nu mai las� loc niciunei �ndoieli.
Asupra dialogului purtat la Palatul Regal �i a celor �nt�mplate �n dup�-amiaza zilei de 23 august 1944, declara�iile sunt foarte controversate �i contradictorii. Singurul supravie�uitor al evenimentelor care ar putea relata derularea �filmului� arest�rii Mare�alului este fostul suveran, dar �Majestatea Sa� nu are nici un interes s� fie aflat �ntregul adev�r; p�streaz� t�cerea �i � nu va vorbi niciodat�.
Regele a nesocotit op�iunea partidelor politice �i prin gestul condamnabil al arest�rii Conduc�torului Statului � �i de facto al Armatei � a adus prejudicii �i suferin�e inimaginabile neamului rom�nesc.
Regele �i comploti�tii nu s-au sfiit s�-�i �nsu�easc� toat� ac�iunea de �ncheiere a armisti�iului pe care Mare�alul o definitivase la Snagov, �nainte de a pleca la Palat, ca �i toate m�surile de preg�tire militar� prev�zute de Mare�al �n acest scop. Pentru a-�i pune �n aplicare planurile nechibzuite, comploti�tii au abuzat de toate �nlesnirile pe care Mare�alul le acordase opozi�iei pentru a stabili contacte �i a trata cu alia�ii, nefiind niciodat� deranja�i de organele de siguran�� ale ��rii.
Dup� marea infamie � arestarea Mare�alului � Regele a mai comis imensa eroare materializat� prin citirea, �n seara aceleia�i zile, la radio, a proclama�iei �ntocmite de comuni�ti �i care a echivalat cu capitularea necondi�ionat� a Rom�niei. Nes�buin�a Regelui a permis sovieticilor, ca �ntre 23 august �i 12 septembrie 1944, s� ia �n prizonierat �ntre 130.000 �i 170.000 de osta�i �i ofi�eri rom�ni, ace�tia ad�ug�ndu-li-se celor lua�i anterior. (Raportul M.St. M. al Armatei Rom�ne din 1945).
De teama represaliilor germanilor, dovedind �marele s�u curaj� Regele a plecat din Bucure�ti, refugiindu-se la mo�ia sa din jude�ul Gorj, de unde s-a re�ntors doar c�nd situa�ia a trecut sub control sovietic. Dorind cu orice pre� s� se transforme din personaj de decor, �n erou, Regele Mihai a decis s� culeag� laurii personali pe seama altora. Cum a fost recompensat pentru tr�darea sa? A ob�inut doar satisfac�ii efemere: URSS i-a acordat cea mai mare distinc�ie sovietic�, pe care doar Stalin, Eisenhower, Montgomery �i marii comandan�i sovietici o mai de�ineau � Ordinul �VICTORIA�.
Decretul care �nso�ea distinc�ia, men�iona:
�Pentru actul curajos al cotiturii hot�r�toare a politicii Rom�niei spre ruptura cu Germania hitlerist�, �n clipa �n care nu se precizase clar �nfr�ngerea Germaniei, Majestatea Sa Mihai I, Regele Rom�niei, se decoreaz� cu ORDINUL VICTORIA.
Prezidiul Sovietului Suprem al URSS, M. Kalinin, Secretarul Sovietului Suprem al URSS, Gorkin. Moscova, Kremlin, 6 iunie 1945�. (�tind c� regelui �i plac motoarele, i-a trimis cadou �i dou� avioane).
�n 1946 Monumentul Osta�ului Sovietic era dezvelit �n prezen�a Regelui Mihai I, a premierului Petru Groza, a Anei Pauker �i a altor frunta�i politici ai vremii.
Cu o �oarecare� �nt�rziere, la 10 mai 1947, ambasadorul SUA la Bucure�ti i-a �nm�nat Regelui Mihai, Medalia �i Decretul Legiunii Meritului cu gradul de Comandor, acordate de Pre�edintele Statelor Unite, Harry Truman.
Consecin�ele acelui nefericit 23 AUGUST 1944 � ZI A TR�D�RII NA�IONALE s-au repercutat asupra a sute de mii de rom�ni, deporta�i sau arunca�i �n inchisori unde doar foarte pu�ini au mai suprevie�uit. Scriitorul �tefan Dumitrescu, referindu-se la comploti�i, scria: �(�) au s�v�r�ituna dintre cele mai mari tic�lo�ii din istoria poporului rom�n, de c�nd este acesta �n vatra sa� � caracteriz�nd actul actul tr�d�rii: �O palm� dat� poporului rom�n �i istoriei acestui neam. Un scuipat �n obraz, pe care cotropitorul ��rii l-a folosit �n loc de �tampil�. (�tefan Dumitrescu, DELIRUL vol. II, R�mnicu V�lcea, Ed. Fortuna, 2004)
�n Rom�nia postdecembrist�, cuv�ntul TR�DARE a fost �nlocuit cu g�selni�a-surogat DEFECTARE. �n acest fel TR�DAREA este ast�zi promovat�, neoficial, ca politic� de stat.
Fostul suveran, revenit �n Rom�nia dup� decenii �i tr�ie�te ultimii ani de via�� condus de al�ii, a�a cum a tr�it �n copil�rie, �n adolescen�� �i �n anii tinere�ii. Niciodat� nu a dat socoteal� pentru tr�darea sa. Generalului Pacepa i-au fost �napoiate averea, gradul �i solda pentru serviciile aduse altora. A fost absolvit de orice vin�, ba s-au f�cut auzite voci demente care �l declar� erou� Din p�cate, exemplele pot continua.

EPILOG
Privind retrospectiv, putem construi similitudini, ca �i diferen�e �ntre soarta Mare�alului Ion Antonescu �i a altor protagoni�ti ai celui de-al doilea r�zboi mondial:
Hitler s-a sinucis. Mussolini a fost �mpu�cat de �partizanii� comuni�ti.
Mare�alul Mannerheim, de�i a luptat �mpotriva ru�ilor �nc� din 1918, iar �n anii 1939-1940 le-a administrat o ru�inoas� corec�ie, de�i a fost aliat cu Hitler, nu a fost judecat, de vreun �Tribunal al poporului� finlandez, nu a fost condamnat �i cu at�t mai pu�in executat, ba mai mult, �n anul 1944 a fost ales Pre�edinte al Finlandei, demnitate pe care a de�inut-o p�n� �n anul 1946. Ast�zi statuia lui ecvestr� troneaz� �n pia�a Parlamentului Finlandei, din Helsinki.
Miclos Horthy, �amiralul f�r� flot� - aflat �i el de partea Axei � s-a purtat abominabil cu ne-maghiarii: rom�ni, slovaci, ruteni, s�rbi �i evrei. Nu a fost trimis �n fa�a vreunui �Tribunal al poporului�, nu a fost condamnat �i nici asasinat de ai lui. Dup� r�zboi, a fost ad�postit �ntr-un castel din Germania, apoi mutat �n Portugalia. Nu a fost �v�nat� de Simon Wiesenthal, de vreun rom�n, de vreun s�rb sau de altcineva. �i-a dat ob�tescul sf�r�it �n lini�te, nederanjat de nimeni. Spre onoarea cona�ionalilor lui, a fost reabilitat �i re�nhumat �n Ungaria, cu funeralii na�ionale. Nimeni nu s-a �mpotrivit.
Stalin a fost cel mai mare criminal din istoria omenirii, dar evreii se prefac a nu cunoa�te acest adev�r incontestabil. Abia dup� dispari�ia dintre cei vii, cr�mpeie de adev�r au �nceput s� ias� la lumin� �i, par�ial, s� fie difuzate �n v�zul lumii. Nici un tribunal interna�ional nu a �ndr�znit sa-i judece faptele comise, �n schimb pe Milosevici-s�rbul, nu s-au sfiit s�-l �sinucid�, dup� ani de temni�� �n care nu au reu�it s�-l ingenuncheze� �V�n�toarea de vr�jitoare� continu�.
EX Regele Mihai I. �C�nd, la sf�r�itul anului 1947, comuni�tii pe care i-a adus la putere l-au aruncat ca pe o m�sea stricat�, Regele nu mai era dec�t un infirm moral. Nici Stalin, nici Truman nu au mai mi�cat vreun deget pentru el.� (Josif Constantin Dr�gan, MARE�ALUL ANTONESCU �I R�SBOAIELE DE RE�NTREGIRE, vol. 1, Cannaregio-Vene�ia, ed. Nagard, 1986, p.371).
A tr�it �n str�in�tate p�n� dup� evenimentele din decembrie 1989. �n urm� cu c��iva ani guvernele postdecembriste i-au �restituit� o serie de bunuri, unele neapar�in�ndu-i vreodat� �i i-au acordat favoruri cuvenite fo�tilor �efi de stat. �n contradic�ie cu orice legi �i protocoale, a fost inventat� �Casa regal� a Republicii Rom�nia, iar �Majestatea Sa� a declarat-o pe una din fiicele sale � so�ie a �principelui� de mucava, Duda - �mo�tenitoarea tronului�.

Mare�alul Ion Antonescu a dus un r�zboi �mpotriva Uniunii Sovietice, al�turi de Germania, pentru rec�tigarea teritoriilor r�pite de URSS �n 1940.
La 23 august 1944 mare�alul-martir al rom�nilor, Ion Antonescu a fost tr�dat de regele s�u �i predat, �n plin conflict militar inamicului. Regele Mihai a participat doar la s�rb�torirea succeselor, reponsabilitatea l�s�nd-o numai pe umerii Mare�alului.
Dup� arestarea nedemn� de c�tre rege �i camarila sa, Ion Antonescu a fost predat ru�ilor �i transportat �n Uniunea Sovietic�, unde, paradoxal, (�n prima perioad� a deten�iei) a fost tratat cu respectul cuvenit unui mare conduc�tor militar - ceea ce nu s-a �nt�mplat �n cazul rom�nilor lui. �n mai 1946, Mare�alul a fost adus �n �ar� unde a fost �judecat� de �Tribunalul poporului� � o mascarad� sub regie str�in�, derulat� sub presiunea lozincilor str�zii � �i condamnat la moarte. De fapt (ca �i arestarea Mare�alului) sentin�a fusese hot�r�t� �nainte de �nscenarea �procesului�.
Testamentul politic al Mare�alului, expus �n ultima �edin�� a �Tribunalului�, din care redau un scurt fragment, ar trebui s� ne pun� pe g�nduri, el fiind la fel de actual �i poate, chiar �n viitor:
�Scump popor rom�n,(�) Acest r�zboi care s-a sf�r�it cu �nfr�ngerea Germaniei, nu va pune cap�t conflictului mondial �n anul 1944. Prev�d un al treilea r�zboi mondial, care va pune omenirea pe adev�ratele ei temelii sociale. Ca atare, dvs. si urma�ii dvs. ve�i face m�ine ceea ce eu am �ncercat s� fac ast�zi, dar am fost �nfr�nt! Dac� a� fi fost �nving�tor, a� fi avut statui �n fiecare ora� al Rom�niei.
Cer s� fiu condamnat la moarte �i refuz, dinainte orice gra�iere. �n felul acesta voi muri pe p�m�ntul Patriei, �n schimb voi, ceilal�i, nu ve�i fi siguri dac� ve�i mai fi aici c�nd ve�i fi mor�i.� (Gh. Buzatu, ROM�NIA, CU �I F�R� ANTONESCU, Ia�i, Ed.Moldova, 1991).
�n ultimul cuv�nt care i-a fost acordat, Mare�alul a spus:
�Domnule Pre�edinte �i Onorat Tribunal, s-a dat aici, �n fa�a poporului nostru, a istoriei noastre �i a con�tiin�ei universale, un penibil �i trist spectacol. Majoritatea fo�tilor mei colaboratori au g�sit c� este de demnitatea lor �i a neamului nostru s� se desolidarizeze de guvernarea la care au participat.
Eu, Onorat Tribunal, declar solemn, �n acest ceas, c�, �n afar� de crime �i furturi, m� solidarizez �i iau asupra mea, toate gre�elile pe care, cu �tiin�a sau f�r� �tiin�a mea, le-am f�cut.� (Ioan Dan, �PROCESUL� MARE�ALULUI ION ANTONESCU, Bucure�ti, Ed.Lucman, 2005, p.434)
Lu�ndu-�i r�mas bun de la fostul s�u colaborator, Gh. Lecca, Mare�alul i-a spus: �Te du cu bine, Lecca! � urmeaz� calea pe care �i-a h�r�zit-o propriul dumnitale destin. �i-ai f�cut pe deplin datoria. Spune-i Regelui c� nu plec sup�rat pe el �i c� l-am iertat. Mai mult, spune-i c�-i mul�umesc c� mi-a oferit prilejul s� m� a�ez, cu un minut mai devreme, �n r�ndul celor ce s-au jertfit pentru binele �i onoarea acestui Neam.� (Josif Constantin Dr�gan, MARE�ALUL ANTONESCU �I R�SBOAIELE DE RE�NTREGIRE, vol. 1, Cannaregio-Vene�ia, ed. Nagard, 1986,p. 511).
Regele i-a refuzat Mare�alului p�n� �i dreptul de a mai tr�i. Nu a aprobat cererea de gra�iere semnat� de mama Mare�alului, doamna Baranga �i de avocatul ap�r�tor, Constantin B�l�ceanu, d�nd curs, sine die, execut�rii sentin�ei a�a numitului �Tribunal al poporului�. Cu o zi �nainte de �mplinirea v�rstei de 64 de ani, Mare�alul, �mpreun� cu Mihai Antonescu, Gheorghe Alexianu �i generalul Pichi Vasiliu au fost supu�i unei �execu�ii-m�cel�.
Ceea pentru ceilal�i protagoni�tii �nvin�i ai celui de-al doilea r�zboi mondial este posibil � recercetarea �i reanalizarea evenimentelor �n stare de luciditate � pentru mare�alul Ion Antonescu este interzis. G�si�i domniile voastre r�spunsul adecvat la aceast� dilem�. P�n� �i regelui Carol al II-lea i-au fost re�nhumate, cu onoruri oficiale, r�m�i�ele p�m�nte�ti. Oare ale Mare�alului unde or fi?
�n timpul celui de-al doilea r�zboi mondial nu doar evreii au suferit, nu doar ei au murit nevinova�i, ci �i ne-evreii � iar ace�tia sunt cu mult mai numero�i � �n ��rile de sub influien�a sovietic� supravie�uitorii evrei s-au metamorfozat, �n c�l�ii-emeri�i ai goim-ilor. Insisten�ele excesive, insolente �i zgomotoase ale unor organiza�ii evreie�ti, nu doar �mpotriva reabilit�rii, ci chiar a �necondamn�rii� mare�alului Ion Antonescu, preten�iile acestora ca portretul Mare�alului s� fie eliminat p�n� �i din galeria primilor mini�tri ai Rom�niei, constituie �nc�lcarea oric�ror uzan�e diplomatice, un act de �tergere a memoriei rom�nilor �i un abuz inacceptabil de m�sluire brutal� a istoriei.
Ariel Sharon, fostul prim ministru al Israelului a ordonat masacrul comis asupra civililor palestinieini din taberele de refugia�i de la Sabra �i Shatilla, din lag�rele Libanului ocupat de Israel (num�rul victimelor neevreilor masacra�i nu este accesibil publicului, el ridic�ndu-se la mii de victime). Ariel Sharon nu a fost pus, niciodat� sub acuzare pentru faptele comise, de c�tre acelea�i organiza�ii care �l acuz� pe Ion Antonescu.
Bune sau mai pu�in onorante, faptele, evenimentele �i personalit��ile istoriei unui popor nu pot fi radiate cu un creion, asemenea celebrului instrument de scris al lui Molotov, care a trasat noua grani�� a Rom�niei. Din p�cate, guvernele rom�ne�ti nu au avut demnitatea de a se opune, astfel �nc�t, mare�alul Ion Antonescu este condamnat �i ucis �n fiecare nou� zi.
Fac apel, �nc� odat� la Nicolae Iorga: �DE CE AT�TA UR�?�

Daca ati avut rabdare sa cititi pana aici inseamna ca voua chiar va pasa. Stergeti-va lacrimile si inspirati adanc sa protejam inima ca avem treaba de facut in tarisoara noastra.
Ati vazut cum politician sau rege stiu doar sa se catere pe jertfele/cadavrele noastre, fie civil sau militar. DE ACEEA NU MAI VREAU POLITICA SI NU MAI VREAU NICI UE, pentru ca toti cei care au sfasiat trupul Romaniei, ne-au aruncat in razboi, ne-au saracit resursele (numai cat petrol a intrat in armatele germane si dupa aceea rusesti) si ne-au pus sa mai platim si daune de razboi o viata de om, da toate aceste natii europene se uita cu dispret la noi si se fac ca ne vor binele.
STA-LE-AR IN GAT PE VECI, SI SA ASTEPTE AJUTORUL NOSTRU!

Parc-i scris de mine ,acest articol.

De la: mikiduta, la data 2011-09-30 13:40:20

,,Anyone" ?? Ce cauti mikiduta? Pe cine sa pui ochii?
Scuip in san, piei d`aicea!

,,A g�ndi este cel mai greu lucru, de aceea majoritatea oamenilor judeca..."

De la: Iosif, la data 2011-02-20 10:20:15Am locuit in vestul indepartat care nu-i asa departe.. s-au inventat mijloace de transport...Dar daca mai facem Agricultura cu Magarul , cu Calul, sau Boul, scuze dar ... se rasuceste si Raposatul in mormant de rusine...
Stiti era vorba aia de demult LA SAPA DE LEMN NE-AU ADUS ASTIA...
A venit un prieten la mine European si in curte la mine erau doar masini cu matricule straine de Bulgaria Spania.Franta Germania si ma intreaba: asa multi prieteni ai ? si de ce nu puteti inscrie masinile in Romania si le inscrieti pe Bulgaria.. Asa vrea guvernul si fratii mei detesta sa dea banii din castigul lor din comertul cu masini la niste hoti si incompetenti care nu stiu ca daca ai cu ce te misca e primul pas.. in a aduce venit Tarii noastre. Si daca nu te dezvolti cum vrei sa mergi inainte ...
Economie la pamant....90 mil de euro datorie externa si creste creste creste......
Smecherii insa o duc bine....
Infrastructura ___ ca la noi la nimenea Cati Km de auostrada am facut dupa revolutie???? etc..
dar lasa ca nimeni nu s-a nascut mare ... O sa le facem noi...???? cand????
Vrem sa o ducem bine dar nu ne miscam sub nici o forma , nu muncim sa castigam mai mult decat consumam si asteptam sa ne dea Vestul Mura-n Gura totul....
LA MUNCA si hai sa facem din tara asta Frumoasa estul Frumos al Europei ca stam bine la capitolul
Propietari de case pe primul loc in Europa 96% in timp ce germani nu au 45% propietari restul in chirie si se muta unde au de munca..
.. Mergeam la 200 de km la munca in fiecare zi sau la 500 km o dat pe saptamana...
Bine ca a venit criza si nu ne-am facut mai datori ca oricand luand de la banci multi bani...
Ei sunt datori pe viata cand isi cumpara o casa 35 de ani de ipoteca..
Suntem bogati desi nu este valorata la adevrata valoare nimik din ce avem si suntem mai putin stresati ca altii care alearga mult mai mult ca noi ca sa supravietuiasca crizei...
Si mai nou avem posibilitatea de atrai oriunde vrem noi in Europa si sa ne intorcem acasa si sa facem ceva frumos ptr noi...
As face ceva in ro dar cum ziceau prietenii mei La voi nimik nu este sigur......(Hotie Birocratie Coruptie Pedici si pedici mereu cand vrei sa faci ceva te pun la zid..... Cum prin mijloace moderne de control politienesti sau administrative
Avem la parinti la tara 20 de salariati intr-o primarie de 500 de locuitori. ..doar in administratie....
Eficienta totala... Una isi face cafeaua alteia in timp ce celelalte fumeaza asteptand cafeaua sau desaiunul si tot asa.. Nu-i primarul nu putem face nimik (NU FACEM NIMIK) nu-i secretarul (NIMIK)
nu-i vicele (NIMIk)
"cu oameni de nimik nu se poate face ceva"
Si daca sunt tot degeaba ca nu stiu ce-s alea fonduri europene si-ti baga bete in roate ca-
"Iti sta mintea in loc" de prosti ce sunt...
Romania INCOTRO?????

De la: mikiduta, la data 2011-09-30 16:17:36

Nu mi-e frica, nu mi-e frica de Bau-Bau

,,A g�ndi este cel mai greu lucru, de aceea majoritatea oamenilor judeca..."

De la: joi, la data 2011-09-30 16:21:57

De la: mikiduta, la data 2011-09-30 16:17:36

Nu mi-e frica, nu mi-e frica de Bau-Bau

De la: SILVER_9AM, la data 2011-06-12 21:17:25

De la: sasfrancisc, la data 2011-06-12 19:48:48Foarte interesant topic, doar ca subiectul este pentru specialisti si nu cred ca vom reusii noi sa sensibilizam macar unul dintre acestia. Totusi ne putem da cu parerea, poate aflam mai multe. Eu cred ca a fost asa dintotdeauna, nu a trebuit noi sa ne luptam, de unii singuri cu toate popoarele Europei si nu numai? A venit cineva in sprijinul nostru? NU - au fost prea ocupati cu intrigile. Ce spuneti de al doilea razboi mondial, cand Romania s-a declarat neutra si ca atare marile puteri au hotarat sa ia fiecare cate o bucatica din tara noastra. Ce puteam face decat sa intram in razboi, alaturi de cel care ne garanta integritatea teritoriala? pentru ca mai incolo sa aflam de pacturi secret ce imparteau din nou tara noastra. Cei care-i acuza pe inaintasi ca au am intors armele si au trecut de partea rusilor, habar nu au despre realitatile din acele vremuri (cu siguranta nici eu) dar credeti ca parintii si bunicii nostrii chiar atata lipsa de respect de sine aveau sau mai rau decat atata chiar ii credeti lasi? Cand au decis sa intoarca armele erau constienti ca lupta va fi la fel de grea, dar sperau macar sa nu moara in zadar, adica sa ne lase noua o Romanie intreaga. Eu cred ca am avut conducatori care au stiut sa evalueze situatia din acele vremuri grele si confuze si sa decida sa actioneze singuri, in folosul natiunii! Si noi ce facem, cum le cinstim memoria, ii ponegrim, pentru ca dupa razboi multi viteji se arata. Ce a fost dupa razboi stiti si voi, ce mult greu am tras si cand spuneam si noi ca am scapat de datorii si va incepe si pentru tara noastra primavara, ne trezim cu confiscarea revolutiei si conducerea noastra spre cele mai intunecate adancuri. Nu am dovezi dar se pare ca activitatile conexe revolutiei au fost planificate si conduse de state prietene ca Germania, Ungaria, Rusia si SUA si se mai spune ca acestea erau iritate de faptul ca Romania nu a pupat in dos pe nimeni pana in 1989 si deja castigandu-si libertatea financiara nu va mai putea fi trasa de urechi sau trimisa la colt.
De aceea spun ca e bine zis Romania vs Europa pentru ca in zi de azi cei care au distrus tara noastra vin si ne arata cu degetul spunand ca am ajuns in halul asta pentru ca suntem un popor de lasi si handicapati. Intr-o mica masura au dreptate pentru ca tot ei au pus la conducere pe cei mai netoti romani tradatori si astia si-au facut bine treaba in ultimii 21 de ani.
Indemnul meu este ROMANIA SINGURA - APOLITICA!

HAI SA MERGEM PE PREZUMTIA DE BUNA CREDINTA,VREI SA NE EXPLICI SI NOUA ,CUM SE POATE CONDUCE O TARA FARA,CONDUCATORI ALESI DEMOCRATIC ? UITE PE MINE,RECUNOSC M'AI BAGAT IN CEATA,POATE AI TU IDEI NOVATOARE SI STII SOLUTIA,DACA E ASA ATUNCI ESTI NOUA MINUNE A LUMII !!!!!!!!!!

un sfat al inteleptilor?:)))))