Presedintele basescu:drumul cu spini al unui mare reformator

De la: gabigabi2, la data 2012-02-03 15:06:10

De la: Fantoma_din_Zanzibar_03_02_2012, la data 2012-02-03 08:56:58

De la: Pace_Voua, la data 2012-02-03 08:53:03Basescu face atac de cord si moare. Ajunge in iad, unde diavolul il astepta.
"Nu stiu cum sa procedez, spune diavolul. Te am pe lista, dar nu mai am nici un loc liber.
Uite cum facem. Am trei insi care nu au fost chiar asa de rai.
Unul dintre ei ar putea sa plece sus, iar tu ii vei lua locul. Am sa te las pe tine sa decizi pe cine lasi sa plece, ca sa-ti alegi ce loc vrei."
Traian se gandeste ca e chiar bine ca poate sa aleaga, asa ca este de acord cu planul.
Diavolul deschide prima usa, iar inauntru, intr-un bazin mare cu smoala, Ceausescu se tot scufunda in smoala, apoi revenea la suprafata, mai tinea o cuvantare, iar se scufunda. Asta era pedeapsa lui.
"Nu!" spune Traian. "Ma tem ca nu stiu sa inot prea bine, asa ca nu as rezista sa fac asta toata ziua."
In camera urmatoare se afla Paunescu, cu un baros in mana, spargea piatra.
"Nu, am o problema cu coloana, de la ridicat nivelul de trai al romanilor. Daca ar fi sa sparg piatra toata ziua, mi s-ar rupe coloana pur si simplu."
In camera urmatoare, sa vezi si sa nu crezi, Bill Clinton era rastignit pe un birou, iar Monica Lewinski, aplecata peste el, facea ce stim cu totii ca stie ea sa faca.
Traian priveste, fara sa-si creada ochilor, apoi spune: "Da, cred ca as putea sa fac asta."
Diavolul zambeste, apoi spune: "In regula,Bill, poti sa pleci."

Cred ca normal era sa spuna "in regula Monica,poti sa pleci"...

exact ! pffff ! asta nici poantele nu le tine minte !

R'ejectatul asta cu ochi nici anul in care e nu'l mai tine minte, dar'mi'te poante si glume cu schepsis! Insa stia si stie ceva foaaarte bine: sa tina botu' laaaarg deschis si, dupa umplerea rumegatorului sau incapatorrrt de catre stapanu'su kkior, incepe sa schelalaie p'aci ba e ca e mai, multi, ba ca el "au" dreptate, ba ca altii -92%- sunt deranjati la cutiutza!! Nu asta e oare diagrama schizofreniei galopant paranoide? Mosu' asta o sa fie o mare achizitie pt Antipa, la categoria "Pupinkurantropoidus agresivus tembelensis"...


"NIHIL SINE DEO!"

Mogulizarea Rom�niei


de CRISTIAN CAMPEANU
Senatorul Mircea Banias, anchetat de DNA pentru corup�ie, a trecut de la PDL la partidul lui Dan Voiculescu, anul�nd majoritatea fragil� a coali�iei la Senat. Vom asista, �n perioada urm�toare, la un proces de albire televizat� a lui Banias la Antene �i de transformare a lui �ntr-o victim� politic� a lui B�sescu. �n acela�i timp, Rodica Culcer este dat� afar� de la �efia �tirilor TVR dup� o lovitur� de for�� a reprezentan�ilor USL �n Consiliul de Administra�ie, care a reprezentat momentul culminant al unei campanii declan�at� de ziarele �i televiziunile aceluia�i Voiculescu. Rom�nia se afl� �ntr-un proces accelerat de mogulizare, iar societatea civil� se face c� nu observ�.
�n 1990, �n Pia�a Universit��ii s-a cerut, pe l�ng� lustra�ie (celebrul punct 8 al Proclama�iei de la Timi�oara), �i acordul puterii pentru deschiderea unui post de televiziune privat independent. Pe vremea aceea nu exista dec�t TVR, care difuza informa�ii distorsionate grav �i manipulatoare. Credeam cu to�ii, atunci, c� o televiziune alternativ� �i competi�ia mediatic� ar aduce de la sine �i obiectivitatea �tirilor, pentru c�, nu-i a�a?, nimeni nu ar risca s� se compromit� pe o pia�� liber� difuz�nd informa�ii false �i r�uvoitoare. Sf�nt� naivitate! Ast�zi avem trei televiziuni de �tiri private apar�in�nd a�a-numi�ilor moguli de pres� care exact asta fac: mint �i manipuleaz� pentru a-�i satisface propriile interese economice �i politice. Mai mult, �ncuraja�i de reac�ia slab� a societ��ii civile care vede peste tot dictatura lui B�sescu, dar nu vede ce se �nt�mpl� sub ochii lor, aceia�i oameni, beneficiind de sprijinul politic al USL, ac�ioneaz� agresiv pentru a monopoliza �ntregul discurs public rom�nesc �i pentru a-�i impune propria versiune contraf�cut� a realit��ii rom�ne�ti drept singura versiune - cea oficial� - a acesteia.

Din acest motiv, cazul Culcer este gr�itor. Dup� o campanie de cel pu�in un an, lansat� de Antenele lui Voiculescu, reprezentan�ii USL �n Consiliul de Administra�ie au reu�it s� for�eze revocarea Rodic�i Culcer din fruntea �tirilor TVR, chiar dac� decizia a fost ilegal�. Statutul Rodic�i Culcer la conducerea �tirilor TVR poate fi subiect de dezbatere �i controvers�, cu pensionarea �i prelungirea mandatutului �i toate celelalte, dar dou� lucruri nu sunt: 1. TVR are unele din cele mai profesioniste programe de �tiri din mass-media rom�nesti, ceea ce nu este �ns� foarte greu, av�nd �n vedere c� televiziunile de �tiri nu produc �tiri ci zgomot. 2. Faptul c� un jurnalist care nu se �nscria pe linia trasat� de moguli �i de opozi�ie a fost �ndep�rtat dintr-o pozi�ie care nu le convenea acestora printr-o ac�iune pur politic�. Dac� au reu�it acest lucru din opozi�ie, imagina�i-v� ce vor face c�nd vor ajunge, �n sf�r�it, la putere! Or, dac� dup� 22 ani am ajuns s� fim nevoi�i s� lu�m ap�rarea independen�ei TVR �n fa�a agresiunii lui Voiculescu, V�ntu, Ghi��, Ponta&Antonescu, atunci ceva nu este deloc �n regul� �n societatea rom�neasc�. Suntem martorii unui proces de mogulizare rapid� a Rom�niei iar cel care refuz� s� accepte realitatea contraf�cut� a Antenelor e �ndep�rtat sau ameni�at cu represalii politice. Includem aici �i o amenin�are adresat� subsemnatului de m�sc�riciul-�ef al lui Voiculescu, care ne avertiza c� "��i vine �i �ie r�ndul". A�tept�m cu interes "s� ne vin� r�ndul", dar p�n� atunci nu ne putem opri s� nu constat�m caracterul securistic �i, deci, totalitar al acestor practici.

�i atunci, de unde vine amenin�area dictaturii? De la B�sescu, a�a cum au sus�inut Ponta&Antonescu la Bruxelles, sau de la ei �n�i�i? La Bruxelles, Antonescu l-a comparat pe B�sescu cu dictatorul din Belarus, Aleksandr Luka�enko, �i chiar cu Mussolini. P�i dac� tot l-am pomenit pe Mussolini, poate ar trebui s� revedem discursul acelui�i domn Antonescu rostit �n Parlament cu ocazia sesiunii extraordinare sau chiar �i pe cel de la mitingul USL din Pia�a Victoriei, �n care promitea poporului s� scape �ara de "�tia". O compara�ie �ntre cei doi at�t �n ceea ce prive�te con�inutul c�t �i retorica ar scoate la iveal� asem�n�ri surprinz�toare. La fel, obiceiul lui Victor Ponta de a-�i �mp�r�i adversarii politici �n "rom�ni" �i "nerom�ni" d� seama de dimensiunea ad�nc totalitar� a acestui personaj. Nici o simpatie din acest col� de ziar pentru Elena Udrea, dar s� spui c� Traian B�sescu �i Elena Udrea nu sunt rom�ni numai pentru c� vin de la PDL este iresponsabil pentru c� reprezint� o incitare la violen��. Dup� cum la fel de nedemocratic� �i iresponsabil� este �i a�a-numita "grev� parlamentar�" pe bani, care �ncearc� s� for�eze m�na guvernului la spate. Opozi�a creaz� precedente antidemocratice periculoase dar pare s� nu �i pese de ele tocmai pentru c� undeva, foarte ad�nc, crede c� de�ndat� ce se va instala la putere nu o va mai p�r�si niciodat� si ca aceste precedente vor fi suspendate odata cu suspendarea democratiei.

Toate aceste evolu�ii rom�ne�ti - radicalizarea p�n� la extrem a opozi�ei, derapajele antidemocratice (reale), at�t �n fapte c�t �i �n discurs, ale liderilor USL, �ncercarea de a impune prin for�� �i intimidare o singur� versiune - cea a Antenelor - despre ceea ce se intampla cu adevarat in societatea rom�neasc� - sunt c�t se poate de vizibile, dar, cumva, reprezentan�ii societ��ii civile nu par s� le vad�, de parc� v�lul realit��ii le-ar fi fost tras peste ochi ca �n Matrix.

Pentru c� am �nceput amintind de Pia�a Universit��ii, pe 14 iunie 1990 un deta�ament de mineri �n frunte cu celebrul securist C�m�r�escu a ajuns �n redac�ia Rom�niei libere, singurul cotidian de opozi�ie la vremea respectiv�, �n aplauzele �i sub �ndrumarea atent� a angajatilor ziarelor feseniste, Adev�rul, Azi etc. Au spart capete, au devastat redac�ia �i au oprit apari�ia ziarului pentru c�teva zile. Ast�zi Voiculescu, V�ntu �i bra�ul lor politic uselist conduc acela�i tip de mineriad� �mpotriva foarte pu�inelor voci care �ndr�znesc s� nu accepte canonul antenist. De data aceasta �ns�, securi�tii nu se mai ascund sub haine minere�ti. Se afi�eaz� deschis �n studiouri de televiziune �i la mitingurile coloneilor �n rezerv�, unde scandeaz� lozinci �mpotriva ziari�tilor. Nu vor reu�i �ns�, nici acum, asa cum nu au reusit nici atunci.

Vise colorate,vise erotice

Naivii mei colegi de pe acest forum sunt oameni de partid,cum spunea Lenin aparatciki care se mai poate traduce si papusari sau tovarasi vremelnici de drum.

Ambii sufera de boala naivitatii,de boala de a crede propaganda de partid care ii incurajeaza ca va fi bine si la vara cald si partidul nu-i va uita cel putin la un osicior.

Caci asa vede Ponta si Crin politica.Opt ani de opozitie,de ne-acces la banul public a extenuat pe bravii socialisti,cripto-comunisti(PSD) sau ai aripei socialiste a PNL(un fel de aripa Tatarascu).

Pe undeva este si logic.

Dece i-a rejetat poporul 8 ani,ia sa punem noi pe asa zisii sociologi sa faca sondaje al caror rezultate sa preceada premizele.Uslasii iau 70%,sigur vor fi la guvernare,gata cu mancarea de fasole,de acum salam,iar pentru voi cel putin salam cu soia.

Asa se inebuneste in politica.

De la: mosul_tautu, la data 2012-02-04 11:29:49Vise colorate,vise erotice

Naivii mei colegi de pe acest forum sunt oameni de partid,cum spunea Lenin aparatciki care se mai poate traduce si papusari sau tovarasi vremelnici de drum.

Ambii sufera de boala naivitatii,de boala de a crede propaganda de partid care ii incurajeaza ca va fi bine si la vara cald si partidul nu-i va uita cel putin la un osicior.

Caci asa vede Ponta si Crin politica.Opt ani de opozitie,de ne-acces la banul public a extenuat pe bravii socialisti,cripto-comunisti(PSD) sau ai aripei socialiste a PNL(un fel de aripa Tatarascu).

Pe undeva este si logic.

Dece i-a rejetat poporul 8 ani,ia sa punem noi pe asa zisii sociologi sa faca sondaje al caror rezultate sa preceada premizele.Uslasii iau 70%,sigur vor fi la guvernare,gata cu mancarea de fasole,de acum salam,iar pentru voi cel putin salam cu soia.

Asa se inebuneste in politica.

Ba mos Bautu, din tot ce ai perorat tu ultima oara, pot fi de acord doar cu "Asa se inebuneste in politica"...e clar, esti pe partea irealitatii, adica a nebuniei, pre limba aparatcikului oranj'at, care esti tu talmac'ene!!


PEDELEPRE, AFARA CU VOI DIN ISTORIE!

De la: Steaua_Dreptatii, la data 2012-02-03 21:13:39Mogulizarea Rom�niei


de CRISTIAN CAMPEANU
Senatorul Mircea Banias, anchetat de DNA pentru corup�ie, a trecut de la PDL la partidul lui Dan Voiculescu, anul�nd majoritatea fragil� a coali�iei la Senat. Vom asista, �n perioada urm�toare, la un proces de albire televizat� a lui Banias la Antene �i de transformare a lui �ntr-o victim� politic� a lui B�sescu. �n acela�i timp, Rodica Culcer este dat� afar� de la �efia �tirilor TVR dup� o lovitur� de for�� a reprezentan�ilor USL �n Consiliul de Administra�ie, care a reprezentat momentul culminant al unei campanii declan�at� de ziarele �i televiziunile aceluia�i Voiculescu. Rom�nia se afl� �ntr-un proces accelerat de mogulizare, iar societatea civil� se face c� nu observ�.
�n 1990, �n Pia�a Universit��ii s-a cerut, pe l�ng� lustra�ie (celebrul punct 8 al Proclama�iei de la Timi�oara), �i acordul puterii pentru deschiderea unui post de televiziune privat independent. Pe vremea aceea nu exista dec�t TVR, care difuza informa�ii distorsionate grav �i manipulatoare. Credeam cu to�ii, atunci, c� o televiziune alternativ� �i competi�ia mediatic� ar aduce de la sine �i obiectivitatea �tirilor, pentru c�, nu-i a�a?, nimeni nu ar risca s� se compromit� pe o pia�� liber� difuz�nd informa�ii false �i r�uvoitoare. Sf�nt� naivitate! Ast�zi avem trei televiziuni de �tiri private apar�in�nd a�a-numi�ilor moguli de pres� care exact asta fac: mint �i manipuleaz� pentru a-�i satisface propriile interese economice �i politice. Mai mult, �ncuraja�i de reac�ia slab� a societ��ii civile care vede peste tot dictatura lui B�sescu, dar nu vede ce se �nt�mpl� sub ochii lor, aceia�i oameni, beneficiind de sprijinul politic al USL, ac�ioneaz� agresiv pentru a monopoliza �ntregul discurs public rom�nesc �i pentru a-�i impune propria versiune contraf�cut� a realit��ii rom�ne�ti drept singura versiune - cea oficial� - a acesteia.

Din acest motiv, cazul Culcer este gr�itor. Dup� o campanie de cel pu�in un an, lansat� de Antenele lui Voiculescu, reprezentan�ii USL �n Consiliul de Administra�ie au reu�it s� for�eze revocarea Rodic�i Culcer din fruntea �tirilor TVR, chiar dac� decizia a fost ilegal�. Statutul Rodic�i Culcer la conducerea �tirilor TVR poate fi subiect de dezbatere �i controvers�, cu pensionarea �i prelungirea mandatutului �i toate celelalte, dar dou� lucruri nu sunt: 1. TVR are unele din cele mai profesioniste programe de �tiri din mass-media rom�nesti, ceea ce nu este �ns� foarte greu, av�nd �n vedere c� televiziunile de �tiri nu produc �tiri ci zgomot. 2. Faptul c� un jurnalist care nu se �nscria pe linia trasat� de moguli �i de opozi�ie a fost �ndep�rtat dintr-o pozi�ie care nu le convenea acestora printr-o ac�iune pur politic�. Dac� au reu�it acest lucru din opozi�ie, imagina�i-v� ce vor face c�nd vor ajunge, �n sf�r�it, la putere! Or, dac� dup� 22 ani am ajuns s� fim nevoi�i s� lu�m ap�rarea independen�ei TVR �n fa�a agresiunii lui Voiculescu, V�ntu, Ghi��, Ponta&Antonescu, atunci ceva nu este deloc �n regul� �n societatea rom�neasc�. Suntem martorii unui proces de mogulizare rapid� a Rom�niei iar cel care refuz� s� accepte realitatea contraf�cut� a Antenelor e �ndep�rtat sau ameni�at cu represalii politice. Includem aici �i o amenin�are adresat� subsemnatului de m�sc�riciul-�ef al lui Voiculescu, care ne avertiza c� "��i vine �i �ie r�ndul". A�tept�m cu interes "s� ne vin� r�ndul", dar p�n� atunci nu ne putem opri s� nu constat�m caracterul securistic �i, deci, totalitar al acestor practici.

�i atunci, de unde vine amenin�area dictaturii? De la B�sescu, a�a cum au sus�inut Ponta&Antonescu la Bruxelles, sau de la ei �n�i�i? La Bruxelles, Antonescu l-a comparat pe B�sescu cu dictatorul din Belarus, Aleksandr Luka�enko, �i chiar cu Mussolini. P�i dac� tot l-am pomenit pe Mussolini, poate ar trebui s� revedem discursul acelui�i domn Antonescu rostit �n Parlament cu ocazia sesiunii extraordinare sau chiar �i pe cel de la mitingul USL din Pia�a Victoriei, �n care promitea poporului s� scape �ara de "�tia". O compara�ie �ntre cei doi at�t �n ceea ce prive�te con�inutul c�t �i retorica ar scoate la iveal� asem�n�ri surprinz�toare. La fel, obiceiul lui Victor Ponta de a-�i �mp�r�i adversarii politici �n "rom�ni" �i "nerom�ni" d� seama de dimensiunea ad�nc totalitar� a acestui personaj. Nici o simpatie din acest col� de ziar pentru Elena Udrea, dar s� spui c� Traian B�sescu �i Elena Udrea nu sunt rom�ni numai pentru c� vin de la PDL este iresponsabil pentru c� reprezint� o incitare la violen��. Dup� cum la fel de nedemocratic� �i iresponsabil� este �i a�a-numita "grev� parlamentar�" pe bani, care �ncearc� s� for�eze m�na guvernului la spate. Opozi�a creaz� precedente antidemocratice periculoase dar pare s� nu �i pese de ele tocmai pentru c� undeva, foarte ad�nc, crede c� de�ndat� ce se va instala la putere nu o va mai p�r�si niciodat� si ca aceste precedente vor fi suspendate odata cu suspendarea democratiei.

Toate aceste evolu�ii rom�ne�ti - radicalizarea p�n� la extrem a opozi�ei, derapajele antidemocratice (reale), at�t �n fapte c�t �i �n discurs, ale liderilor USL, �ncercarea de a impune prin for�� �i intimidare o singur� versiune - cea a Antenelor - despre ceea ce se intampla cu adevarat in societatea rom�neasc� - sunt c�t se poate de vizibile, dar, cumva, reprezentan�ii societ��ii civile nu par s� le vad�, de parc� v�lul realit��ii le-ar fi fost tras peste ochi ca �n Matrix.

Pentru c� am �nceput amintind de Pia�a Universit��ii, pe 14 iunie 1990 un deta�ament de mineri �n frunte cu celebrul securist C�m�r�escu a ajuns �n redac�ia Rom�niei libere, singurul cotidian de opozi�ie la vremea respectiv�, �n aplauzele �i sub �ndrumarea atent� a angajatilor ziarelor feseniste, Adev�rul, Azi etc. Au spart capete, au devastat redac�ia �i au oprit apari�ia ziarului pentru c�teva zile. Ast�zi Voiculescu, V�ntu �i bra�ul lor politic uselist conduc acela�i tip de mineriad� �mpotriva foarte pu�inelor voci care �ndr�znesc s� nu accepte canonul antenist. De data aceasta �ns�, securi�tii nu se mai ascund sub haine minere�ti. Se afi�eaz� deschis �n studiouri de televiziune �i la mitingurile coloneilor �n rezerv�, unde scandeaz� lozinci �mpotriva ziari�tilor. Nu vor reu�i �ns�, nici acum, asa cum nu au reusit nici atunci.

Ba Zoila, culcer e una si aceeasi persoana care "combatea" pro-basecsu pe la A3/Realitate/Pro TV, nu? Si acus, pe 10000 lei/luna din banii contribuabililor exprima cumva o opinie independenta in TVR? Ba Ciumpalakkule, culcer e o unealta pedelepra, infipta de basecs tocami pt a'i albi imaginea publica prabusita inca din 2009!! Deci, pe banii nostri, aceasta sluga oranj'ata isi permitea sa se joace de'a pupinkkurismul portokkaloi, desi 92% dintre noi NU mai suportam jocul de'a guvernarea al prezidentiosului cahul/kabulist!!


PEDELACHEI, SUNTETI MUTI SI AVETI RAPACITATE!

NUMAI BOUL NU SE SCHIMBA/

De la: mosul_tautu, la data 2012-02-04 11:29:49Vise colorate,vise erotice

Naivii mei colegi de pe acest forum sunt oameni de partid,cum spunea Lenin aparatciki care se mai poate traduce si papusari sau tovarasi vremelnici de drum.

Ambii sufera de boala naivitatii,de boala de a crede propaganda de partid care ii incurajeaza ca va fi bine si la vara cald si partidul nu-i va uita cel putin la un osicior.

Caci asa vede Ponta si Crin politica.Opt ani de opozitie,de ne-acces la banul public a extenuat pe bravii socialisti,cripto-comunisti(PSD) sau ai aripei socialiste a PNL(un fel de aripa Tatarascu).

Pe undeva este si logic.

Dece i-a rejetat poporul 8 ani,ia sa punem noi pe asa zisii sociologi sa faca sondaje al caror rezultate sa preceada premizele.Uslasii iau 70%,sigur vor fi la guvernare,gata cu mancarea de fasole,de acum salam,iar pentru voi cel putin salam cu soia.

Asa se inebuneste in politica.

si tu, Mosule, ce naiba faci p'aici ?tu nu faci propaganda ptr. un om si un partid la PUTERE ? tricotezi botosei ptr. stra-stra -stranepotii tai ? aaaa, da, intr-un fel, chiar asta faci : le pregatesti niste " botosei" ca pietrele de moara ce vor sta atirnate de picioarele lor, 25 ani de acum incolo prin indatorarea tarii de incompetentii tai !

Tot poporu-i cu Basescu si PD-L.
Termenul de sociopatie sau de personalitate antisociala este un termen foarte frecvent intalnit in politica actualei opozitii permanente. Caracteristica acestor indivizi este comportamentul antisocial (delincvent sau chiar criminal),care incepe de timpuriu,manifest�ndu-se in variate arii de manifestare ,tipul acesta de politicieni fiind frecvent in USL. Sa ne gandim doar le aurolacii platiti pentru a striga in piata publica jos Basescu.Numai ca unul le-a spus-o clar,iubesc mai mult pe soacra decat sa-l urasc pe Basescu-Aceste personae sociopate roiesc pe forumuri,unde anonimatul stimuleaza injuria sau scatologia.Intrarea in USL este o oportunitate de manifestare,insasi Ponta si Crin stimulandu-i.Este vorba de un grup de personalitati caracterizate prin comportament antisocial,care actioneaza fara a tine cont de consecinte,av�nd ca principal stimul,dorinta imediata motiv,foamea dupa cei 30 de arginti.

De la: Femme_Politique, la data 2012-02-04 18:50:37Tot poporu-i cu Basescu si PD-L.
Termenul de sociopatie sau de personalitate antisociala este un termen foarte frecvent intalnit in politica actualei opozitii permanente. Caracteristica acestor indivizi este comportamentul antisocial (delincvent sau chiar criminal),care incepe de timpuriu,manifest�ndu-se in variate arii de manifestare ,tipul acesta de politicieni fiind frecvent in USL. Sa ne gandim doar le aurolacii platiti pentru a striga in piata publica jos Basescu.Numai ca unul le-a spus-o clar,iubesc mai mult pe soacra decat sa-l urasc pe Basescu-Aceste personae sociopate roiesc pe forumuri,unde anonimatul stimuleaza injuria sau scatologia.Intrarea in USL este o oportunitate de manifestare,insasi Ponta si Crin stimulandu-i.Este vorba de un grup de personalitati caracterizate prin comportament antisocial,care actioneaza fara a tine cont de consecinte,av�nd ca principal stimul,dorinta imediata motiv,foamea dupa cei 30 de arginti.

psssst, Femelo, sa-ti spun ceva : cel mai antisocial si psihopat comportament il are basexutzu tau !

De la: Femme_Politique, la data 2012-02-04 18:50:37Tot poporu-i cu Basescu si PD-L.
Termenul de sociopatie sau de personalitate antisociala este un termen foarte frecvent intalnit in politica actualei opozitii permanente. Caracteristica acestor indivizi este comportamentul antisocial (delincvent sau chiar criminal),care incepe de timpuriu,manifest�ndu-se in variate arii de manifestare ,tipul acesta de politicieni fiind frecvent in USL. Sa ne gandim doar le aurolacii platiti pentru a striga in piata publica jos Basescu.Numai ca unul le-a spus-o clar,iubesc mai mult pe soacra decat sa-l urasc pe Basescu-Aceste personae sociopate roiesc pe forumuri,unde anonimatul stimuleaza injuria sau scatologia.Intrarea in USL este o oportunitate de manifestare,insasi Ponta si Crin stimulandu-i.Este vorba de un grup de personalitati caracterizate prin comportament antisocial,care actioneaza fara a tine cont de consecinte,av�nd ca principal stimul,dorinta imediata motiv,foamea dupa cei 30 de arginti.

Trebuia sa te nasti cu vreo zece ani inainte, aveai sansa sa faci cariera in PDL, acum e tarziu :lol;

De la: Femme_Politique, la data 2012-02-04 18:50:37Tot poporu-i cu Basescu si PD-L.

Cred Femelo Politica ca ai interpretat gresit strigatele din Piata ."Iesi afara Javra Ordinara",arata ca intr-adevar poporul ar vrea sa fie cu Basescu(macar cateva minute ),dar vrea sa fie cu el in alt sens decat ai inteles tu . .

Care este rolul postului Giga-TV,dar al Realitatii TV si a Antenei 3?

Vedeti dv.Dle postator,dialectica ne-a invatat ca legea contrariilor este o lege care domina lumea materiala.

Adica dv.o faceti pe naivul.Nu spuneti ce fac A3 si TV a lui vantu-Ghita dar doriti sa stiti ce rost are Giga TV.

Sunt sigur ca nu suferiti de naivitate.

Legea contrariilor ne arata ca daca apare ceva,in sinea sa contine si contrariul sau.Deci A3 a determinat aparitia lui Giga.

Daca A3 se scalda in democratia de tip Felix,dece nu ar exista o TV care sa priveasca democratia in sensul sau real.Si apoi ce ai dumneta cu investitiile private ale unor oameni,nu sunt sigur,cand aud de la dv.ca este vorba de dl.Stefan.

Nu spunea Mao al dv va trebue sa infloreasca o mie de flori,o mie de idei.

Ori dv.aveti in PSD revolutionari de profesie,Che Mazare,Che Ponta,Che Crin(in spaniola Che inseamna m�i,expresie cucare se gratuleaza revolutionarii sud-americani)

PROLEGOMENE

De Vasile Andru

Filocalia �i via�a
Actualitatea terapiilor bazate pe tradi�ia filocalic�
Termenul de psihoterapie isihast�, sau filocalic�, desemneaz� un domeniu aparent nou. Istorice�te, el provine din tradi�ia practicilor monahale �i sacerdotale. A�adar domeniul este vechi, numai termenul �i structurarea materiei sunt noi.
�tim c� deja a fost acreditat termenul �psihoterapie filosofic�", av�nd ca specific modificarea unor tr�s�turi gre�ite �i st�ri negative, prin modificarea filosofiei individuale. A�a cum reiese din descrierea acestei terapii, �ntr-o enciclopedie, vezi c� e vorba mai degrab� de o particularizare �n cadrul disciplinelor paideice.
Psihoterapia isihast�, sau filocalic�, are mari perspective de a fi omologat� ca disciplin� ca atare. �i prin istoricul ei, �i prin fundamentele ei, �i prin rezultatele ei din epoca patristic� p�n� azi, psihoterapia filocalic� este mai temeinic statuat� dec�t cea �filosofic�". Oricum, ele sunt �nrudite. Noi am vorbit �i scris despre asocierea posibil� a filocaliei cu psihoterapia din 1988-l989, de la volumul �Via�� �i semn".
�nt�rzierea �n omologarea acestei materii, �i includerea ei �n tabloul curent al terapiilor, sau m�car �n istoricul lor, se datoreaz� izol�rii �i lipsei de comunicare �ntre domenii. Acel tragism al c�ilor paralele: dificultatea �nt�lnirii �ntre informa�ional �i revelatoriu. Izolarea dintre mul�ii practicieni ai informa�iei �i foarte pu�inii practicieni ai cunoa�terii revelatorii.
�n ob�tile monahale a existat dintotdeauna o ��tiin��" a �mbun�t��irii umane, a vindec�rii bolilor egoului, a �tergerii impurit��ii patogene �i corectarea unor tr�s�turi de personalitate, prevenirea unor tulbur�ri de personalitate, rezolvarea unor dizarmonii �i dezordini afective, a unor dificult��i existen�iale.
Aceste rezultate se ob�ineau prin moduri specifice, prin interiorizarea metodic� a exigen�elor cre�tine de via��, modificarea st�rilor de con�tiin�� folosind experien�a filocalic�. Toate pravilele/regulile practicii isihaste, de la Ioan Sc�rarul, la Calist �i Ignatie, includ aceast� exigen�� modelatoare pe care, �ntr-o faz�, o numim terapeutic�, iar �n alt� faz�, adic� �n final, o numim soteriologic�.
Noi n-am f�cut dec�t s� d�m nume unui domeniu care a existat demult. �i s� jalon�m un obiect de studiu, �ntr-o materie �medical�" existent� deja.
�n structurarea materiei, am observat un paralelism �ntre psihoterapia clasic� �i cea numit� de acum filocalic�.
Acest paralelism poate oferi �i un argument de valabilitate a domeniului nou numit; dar �i o propunere ca psihologia clasic� s� preia sugestii sau suporturi terapeutice din tradi�ia patristic�.
La mul�i autori patristici exist� experien�e, cazuistic�, dezvolt�ri privind echilibrul psiho-emo�ional, privind �arderea" focarelor psihogene, rezolvarea unor cazuri dramatice de boli ale egoului �i tulbur�ri de personalitate.
Monahii �mbun�t��i�i, asce�ii zi�i harismatici au fost mereu c�uta�i de oameni �n dificultate, �i
au rezolvat cazuri grele, de boli, fie emo�ionale, fie somatiz�ri psihice. De la unii precursori au r�mas formulate practici, de la al�ii au r�mas capitole terapeutice; not�m autori precum Ioan Casian, Maxim M�rturisitorul, Ioan Hrisostom, Petru Damaschin, Simeon Metafrastul, Isaac Sirul, la care s-au ad�ugat, p�n� �n veacul nostru, nume mari de medici de trup �i suflet.

Cele trei vindec�ri: trup, minte, suflet
Medicina, dintru �nceput, era str�ns legat� de religie, de credin��. �nv���tura cre�tin� poate fi v�zut� �n trei ipostaze: vindec�toare a trupului (terapie), vindec�toare a min�ii (lini�tire, iluminare, extensia con�tientului) �i vindec�toare a sufletului (m�ntuire).
De la aceast� baz� a plecat practica vindec�rilor spirituale.
Filocalia �ns�i, �n esen��, urm�re�te trei scopuri: purificare, iluminare �i des�var�ire. Chiar a�a sun� subtitlul Filocaliei: �Despre cum s� ne purific�m, s� ne ilumin�m �i s� ne des�v�r�im". Vindecarea este restabilirea dreptei naturi, rezolvarea conflictului generator de boal�, a conflictului �ntre trup �i lege. Iar iluminarea este cap�tul acestui demers medical: este sf�r�itul medicinii. Este reflectarea deplinei s�n�t��i �n toate cele trei paliere: trup, minte, suflet.
Cartea de fa�� doar jaloneaz� un cadru care va putea fi aprofundat �n viitor, de c�tre c�ut�torii care s� aib� dubl� cunoa�tere: a Filocaliei �i a Psihologiei �i, evident, s� aib� o practic� �n materie.

Paralelisme orientative �i specificul filocalic
Specificul psihoterapiei isihaste (sau filocalice), ca domeniu totu�i autonom �i delimitat, este includerea practicii noera proseuche (rug�ciunea min�ii �n inim�) �n actul formator al terapeutului.
Practica isihast� �ns�i, ca lucrare puternic� asupra mentalului, ca metod� de introspec�ie �i lucrare prilejuind saltul de la sim�uri la Duh, constituie o baz� pentru psihoterapia filocalic�. Dar, mai �nt�i, pentru formarea terapeu�ilor.
Demersul nostru nu este o simpl� punere �n paralel a dou� tablouri: unul psihiatric, altul filocalic.
Ci, �n principal, modul terapeutic abordat aici este de sorginte biblic� �i patristic�. Cu specificul de baz�: vindec�rile prin ridicarea indicelui de spiritualitate, prin activarea protimiei, prin mijloacele oferite de taina metanoia.
Pe l�ng� acel paralelism de orientare �i de conlucrare, eviden�iem specificul filocalic, prin care Psihologia �i Psihiatria �i-ar putea �mbog��i mijloacele. E vorba de procedee privind maturizarea emo�ional� a omului (aspect deficitar �n societ��ile avansate), terapia rela�iei de cuplu �i a rela�iilor interumane, rezolvarea unor boli ale egoului. Sau, contribu�ii �n cazuri grave, cum ar fi sindromul de posesiune.
De altfel, �n Occident, psihiatrii aviza�i �n acest sens, au conturat o disciplin� nou�: etnopsihiatria. Aceasta valorizeaz� corect �i tradi�ia terapiilor pre-cre�tine, sau a celor cre�tine dizolvate �ntr-o materie etnografic�. Tot a�a, ea ar putea valoriza terapiile de sorginte patristic�.
Pe aceast� direc�ie, am publicat deja un volum: Exorcismele. Sindromul de posesiune �i tratarea lui. Eseu de etnopsihiatrie. Editura �Paralela 45", 2004.
�n deschiderea acelei c�r�i, vorbeam �i despre formarea sau informarea noastr� �n acest domeniu de avangard�.
Multe din temele c�r�ii de fa�� au fost dezb�tute �n context practic, �n cadrul �Grupului de practic� isihast� �i studiul Filocaliei", pe care-l �ndrum de aproape dou� decenii. De aceea, unele capitole au o not� de oralitate �i transmisie direct�, fiind chiar transcrierea de pe band� magnetic� a unor dezbateri �i lucr�ri practice.
O versiune restr�ns� a acestui volum a ap�rut cu 6 ani �n urm�, la Chi�in�u.

Reguli filocalice pentru restabilirea s�n�t��ii
Organiza�ia Mondial� a S�n�t��ii (OMS) define�te astfel s�n�tatea; �Starea complet� de bine fizic, psihic �i social, care este dat� nu numai de absen�a bolii sau infirmit��ii". Pe acest �nu numai" �l vom completa acum, aprofund�nd factorul psihic prezent �n defini�ie: stabilitate emo�ional�, mul�umire ferm�, parametri spirituali ridica�i.
Defini�ia de mai sus este acceptat� �tiin�ific, de�i are un anume idealism. Ea arat� c� atitudinea mental� este hot�r�toare �n restabilirea s�n�t��ii. Dar de ce numim �filocalice" regulile de mai jos? Pentru c� ele urm�resc ceva mai mult decat �nt�rirea �g�ndirii pozitive". Ele ne orienteaz�, ne ajut� s� conect�m trupul direct la sursa spiritual� a �ns�n�to�irii.
1. Starea de bine mental gr�be�te refacerea fizic�
Este regula num�rul unu, �i toate celelalte sunt detalii ale ei.
Starea de bine mental gr�be�te refacerea fizic�. S�n�tatea noastr� este o func�ie a psihicului �i a g�ndirii pozitive. Omul este ceea ce g�nde�te. O g�ndire care selecteaz� afecte pozitive, o g�ndire bazat� pe mul�umire ferm�, va asigura o s�n�tate bun� sau o recuperare rapid�. Tr�im �ntr-o lume �n care pierdem adesea condi�ia s�n�t��ii celei bune. Mul�umirea l�untric� este garantul �mplinirii acestei st�ri.
Cum se poate dob�ndi mul�umirea? Mut� mintea de la �veacul acesta� �i mintea se va schimba.
�ntreba�i-v�: suntem mul�umi�i? Exist� o rela�ie �ntre mul�umire �i inteligen��, �ntre mul�umire �i �n�elegere. Dac� e�ti tipul cerebral, �nt�i �n�elegi lumea �i e�ti mul�umit c� lumea este ceea ce este.
Dac� apar�ii tipului intuitiv, afectiv, �nt�i ��i creezi starea de mul�umire, �i va urma �n�elegerea. Depinde c�rui tip mental �i apar�ii. Dac� dominanta este intuitiv�, atunci creeaz�-�i o stare de mul�umire; din ea va rezulta inteligen�a. Dac� dominanta este cerebral�, atunci �n�elegerea creeaz� mul�umire.
Este un fapt valabil �i �n rela�ia dintre doi parteneri, doi so�i. De ce apar frecvent situa�ii conflictuale �ntre so�i?
Pentru c� unul nu �n�elege natura celuilalt. De pild�, femeia trebuie �n�eleas� din punctul de vedere al dinamicii afective. Oscil�nd �ntre �nchidere �i deschidere. Ca s� se refac� afectiv, uneori femeia se �nchide, se retrage �n sine, pare m�hnit�. B�rbatul o vede �nchis� �i retras�, �i atunci se g�nde�te c� sentimentele ei fa�� de el s-au r�cit. Dar acel b�rbat nu �n�elege c� a�a-zisa r�ceal� a femeii este o faz� normal� prin care ea trebuie s� treac� pentru a-�i reface comportamentul afectiv.
Dinamica masculin� este alta, oscil�nd �ntre fug� �i revenire. Ca s�-�i refac� afectivitatea, b�r-batul fuge. Iat� de ce, atunci c�nd vede un b�rbat �fugind", femeia n-ar trebui s� se team� c� sen-
timentele lui fa�� de ea s-au r�cit; ea ar trebui s� �tie c� dinamica lui afectiv� se reface prin fug�.
Aceast� idee nu trebuie �n�eleas� eronat, cum c� cei care fug au �i dreptate s-o fac�. Fuga poate s� fie exprimat� divers � un b�rbat �fuge" �n cititul presei, e absent din cas�. E �i asta o fug�. Sau �fuge" s� joace table cu vreun vecin. Sau �fuge" la m�n�stire, dac� este mai pios.
Femeia poate s� �n�eleag� c� b�rbatul are, la un moment dat, nevoie de fug�. �n�elegerea faptului c� asemenea st�ri sunt naturale ar evita numeroase conflicte sau perturb�ri de personalitate ale membrilor familiei � fie localizate scurt, fie cu amprent� de durat� asupra copiilor.
Psihologii au explicat deja c� majoritatea impasurilor pe care le vor avea copiii no�tri mai t�rziu se datoreaz� conflictelor din familie, petrecute �n perioada copil�riei acestora.
Aceasta este, deci, prima regul�: s�n�tatea este o consecin�� a binelui mental. Iar acest bine mental are la baz� �n�elegerea �i o stare de mul�umire. Iar credin�a �nt�re�te binele mental.

2. Nu considera boala ca o pedeaps� pentru p�cate
Unii consider� boala ca fiind o pedeaps� pentru p�cate; aceasta este o dovad� de sl�bire psihic�. Omul bolnav se reface mai greu c�nd consider� c� a fost b�tut de Dumnezeu, �i c� Atotputernicul i-a dat boala �n chip de pedeaps�.
Dar dac� boala nu este o pedeaps� pentru p�cate, ce este atunci? Putem vorbi despre boal� ca fiind o oprire de la p�cat, o informare, o aten�ionare c� am �nc�lcat o lege.
�ntr-o carte celebr�, care se cheam� C�l�torie �nspre soare apune, personajul principal este o maimu��. O maimu�� pozna��, n�scut� dintr-un ou de piatr�. �i ea s-a dus s� caute ini�ierea. Un maestru a ajutat-o s� ob�in� ini�ierea �i, astfel, ea a devenit �egala cerului", nemuritoare. �ns�, cu toate c� era nemuritoare, maimu�a tot f�cea pozne. Poate e �i situa�ia omului: de�i dob�nde�te at�ta �tiin��, s�lb�ticia din el nu dispare.
Ei bine, ajung�nd aceast� maimu��, la un moment dat, �n cer, face t�r�boi printre sfin�i, r�stoarn� ni�te cazane unde se fierbea elixirul vie�ii, stric� ni�te tocmeli... Sfin�ii atunci se sup�r� �i se pl�ng lui Dumnezeu c� o maimu�� �ntoarce totul cu susul �n jos. �i atunci un Luminat a luat un cercule� de fier, l-a pus pe capul maimu�ei �i l-a fixat bine, ca ea s� nu-l poat� da jos,
spun�ndu-i: �De c�te ori vei c�lca o lege divin�, cercul te va str�nge!" �i a venit maimu�a pe P�m�nt; cum f�cea o pozn� mare, cercule�ul o str�ngea; �i o durea capul �i se cumin�ea.
Iat� deci c� durerea ei de cap nu era o pedeaps�, ci o informa�ie c� a �nc�lcat o lege sacr�, o lege �mpotriva vie�ii. Atunci te doare capul � c�nd �ncalci o lege sacr�, o lege �mpotriva vie�ii. Dac� ne-am corecta atitudinea �i n-am mai �nc�lca legea, ne-ar l�sa imediat durerea de cap, f�r� pastil� �i f�r� doctor.
Iat� deci c� boala nu este pedeaps� pentru p�cat, ci oprire de la p�cat.
S-a pus adesea �ntrebarea: �De ce ne �mboln�vim?"
Un r�spuns ar fi c� ne �mboln�vim ca s� ne amintim de Dumnezeu. �ntotdeauna c�nd suntem bolnavi, ne amintim de Dumnezeu. Putem spune c� ne �mboln�vim ca s� ne smerim, ca s� ne aducem aminte c� suntem trec�tori.
�n afar� de asta, de ce ne mai �mboln�vim?
Ne �mboln�vim ca s� smulgem tandre�e. �n lumea aceasta �n care to�i sunt gr�bi�i, nimeni nu vrea, nu are timp s� ne dea tandre�e. Atunci, incon�tient, ne l�s�m bolii, ca s� smulgem tandre�e, c�ldur�. Le amintim celor din jur c� ne datoreaz� c�ldur�, c�ci ei uit�! To�i uit�m c� dator�m ceva semenului.

3. Boala nu trebuie privit� ca o catastrof�, ci ca un prilej de introspec�ie, de lini�te
Defini�ia p�catului de la minor la grav.
P�catul sunt grijile �i �nc�lcarea legilor universale revelate.
P�cat �nseamn� s� ai griji � dac� ai griji, ai p�cate. Grijile ne �mpu�ineaz� lini�tea, �mpu�ineaz� via�a. �Rumegarea" g�ndurilor sl�be�te omul.
Boala prilejuie�te �ntreruperea grijilor, este o oprire for�at� din �mecanica p�catului", din mecanica vie�ii p�c�toase.
Porunca a II-a, un verset �n Psalmul 45, sun� a�a: �Opre�te-te �i cunoa�te!" (�Opri�i-v� �i cunoa�te�i c� Eu sunt Dumnezeu" Ps. 45: 10). Consider�m aceast� fraz� ca porunca a II-a. Nu po�i ajunge la cunoa�tere din mers. Noi trebuie s� descoperim oprirea spiritual�.
Opre�te-te �i f� un minut de introspec�ie. Introspec�ia deriv� din lini�tea interioar�. Nu analiza interiorul: analiza este un viciu intelectual. Introspec�ia este oglindirea l�untrului.
�OPRIREA" este o practic�. Ea a fost dezvoltat� �n Filocalia, care a propus �exerci�iul celor 6 opriri". Acest �opre�te-te" se poate referi �i la controlul celor 6 surse de agita�ie �i dezorganizare a personalit��ii.
Prima oprire este stabilitatea fizic�: ea atrage dup� sine stabilitatea min�ii.
A doua oprire este oprirea de la p�cat.
A treia oprire este oprirea de la m�ncarea care ne aprinde.
A patra oprire: de la adunarea cu oamenii inferiori moral � deci �ndemn de a te aduna cu oameni spori�i, cu oameni cu preocup�ri �nalte.
Oprirea este stasis. �n grece�te, stasis �nseamn� exerci�iu spiritual, cum ar fi rug�ciunea. �i rug�ciunea este marea oprire.
Cununa opririi este anastasis. Acest termen se traduce prin: �nviere, rena�tere la via�� adev�rat�, �nt�rire sufleteasc�.
Aceasta este deci regula a treia: boala este un prilej de oprire, de introspec�ie, de cunoa�tere.

4. A da un sens �mboln�virii: boala este un prilej de schimbare
Dac� vom privi boala din acest punct de vedere �i dac� nu ne vom mai teme de ea, vom constata c� astfel ie�im mai repede din boal�. Dup� ce au fost bolnavi, mul�i oameni �i-au schimbat modul de a m�nca, de a g�ndi, de a (con)vie�ui.

5. Devii s�n�tos dac� i�i dore�ti cu adev�rat acest lucru
Asta �nseamn�, �ntruc�tva, c� mul�i sunt bolnavi pentru c�, �n incon�tient, ei se las� s� fie bolnavi. Afirma�ia poate p�rea, la prima vedere, �ocant�. �i totu�i, ei sunt bolnavi, �n primul r�nd, ca s�-�i atrag� un beneficiu nevrotic, vor s� fie trata�i ca ni�te copii. C�nd lupta vie�ii ne cople�e�te, to�i sim�im nevoia s� fim trata�i precum copiii; atunci subcon�tientul �cheam�" o boal�. Dac� vrei cu adev�rat s� devii s�n�tos, devii s�n�tos.

6. Ajut�-�i subcon�tientul s� gr�beasc� vindecarea
Acest lucru este posibil: s�-�i aju�i subcon�tientul. Este un proces care se petrece �n stare de relaxare, �ntr-o stare destins� - mai ales dac� e�ti bolnav.
Relaxat, cu ochii �nchi�i, repet�-�i formule ale �ns�n�to�irii. Cea mai curent� astfel de formul� este: �M� simt din ce �n ce mai bine, pe zi ce trece �i din toate punctele de vedere"; trebuie rostit� la indicativ prezent, pentru c� subcon�tientul nu cunoa�te alte timpuri verbale.
Aceast� formul� a fost folosit� de dr. Emile Coue, care a vindecat, prin ea �i prin climat psihic spiritual, sute de cazuri.
Repetarea acestei formule duce la preluarea ei de c�tre rinencefal, iar rinencefalul transmite comenzile de refacere acolo unde este nevoie. Rinencefalul, diencefalul �i forma�iunile reticu-lare trimit comenzile de refacere acolo unde este sl�bit� structura noastr�. Dac� aceast� formul� este repetat�, �n perioadele de sl�bire, timp de 21 de zile, seara la culcare, adic� �n acel interval de �stare alpha" survenit� �n mod natural, se produce �ntotdeauna o �mbun�t��ire.

7. Pentru cei vrednici, un impas precum o boal� poate s� fie un prag ini�iatic
Boala nu numai c� ��i d� o inforrna�ie despre via��, dar ��i poate crea �i condi�ia unei schimb�ri mentale profunde, o tr�ire ini�iatic�.
Acestea sunt regulile restabilirii s�n�t��ii.
Ajungem din nou la regula dint�i: starea de bine mental �ntre�ine starea de bine fizic �i gr�be�te refacerea fizic�.
Cu c�t vom supraveghea mai bine mentalul, cu at�t vom st�p�ni starea de s�n�tate.
Omul ar trebui s� �tie nu numai cum poate s� �i revin�, cum s�-�i restabileasc� s�n�tatea. El ar trebui s� �tie c�te ceva despre corelarea dintre gre�eal� �i boal� - ce tip de gre�eal� na�te o categorie de boal� - tocmai pentru a evita �mboln�virea. Asta trebuie re�inut: faptul c�, s�n�to�i fiind, putem s� evit�m o eventual� �mboln�vire prin starea de bine mental.
Starea aceasta de bine mental poate fi cl�dit� prin autoimpunere �i prin purificare.

Explicarea filocalic� a �mboln�virii
Predispozi�ia noastr� pentru boal� vine din predispozi�ia pe care o avem de a alege r�ul. Dumnezeu nu vrea r�ul omului; ci omul alege r�ul.
Omul alege r�ul din ignoran��, din �n�elare, din c�dere, din constrangere. Este constrans s� �l aleag�.
Constrangerea �ine de firea omului, de na�terea lui, de �vocile" ancestrale numite pulsiuni.
Originea bolilor dep�e�te, adesea, puterea noastr� de �n�elegere.

Exist� 3 origini reperabile:
1. Unele boli sunt genetice sau ancestrale: te-ai n�scut cu o povar� �n soart�. Nu e�ti r�spunz�tor de aceste boli. Te-ai n�scut cu predispozi�ia pentru ele.
2. Alte boli provin din conflictele sau traumele avute �n perioada prenatal� �i �n copil�rie. Dac� au existat conflicte puternice sau traume �n acea perioad�, individul le va resim�i �n tot timpul vie�ii. Iat� de ce copil�ria, familia, mediul sacru al casei trebuiesc privite cu mare grij�.
3. Boli cu surse nomice. Nomos, �n limba greac�, �nseamn� lege. E vorba de boli venite dintr-o �nc�lcare a Legii revelate. �i este palierul actual: cumul cotidian de erori.
Condi�ii agravante: agresivitatea �i culpabilitatea.
Agresivul �i vinovatul se �mboln�vesc mai lesne.
�n privin�a agresivit��ii, trebuie spus c� de multe ori nici nu o con�tientiz�m.
Exist� printre cuno�tin�ele mele un domn care este foarte bisericos; are circa 40 de ani, merge la biseric�, este un bun �nchin�tor, un practicant al religiei. Cu toate aceste calit��i, prietena lui sim�ea l�ng� el un disconfort extraordinar. Cei doi au venit la mine s� m� �ntrebe de ce se �nt�mpl� acest lucru, de ce ea simte astfel.
St�nd un pic de vorb� cu el, am aflat c� mai fusese c�s�torit, divor�ase �i purta o ur� �nver�unat� primei sale so�ii.
E lesne de �n�eles c�, �n preajma lui, orice femeie simte un mare disconfort, pentru c� el se �mpotrive�te femeii �n sine. Afl�nd acestea, b�rbatul m-a �ntrebat ce-i de f�cut. �Trebuie s�-�i dizolvi agresivitatea incon�tient�", i-am spus. �n via�a sa con�tient�, el era bun, milostiv, �ns� incon�tient era agresiv. El �tia c� este bun ca p�inea lui Dumnezeu � f�cea �i pomeni, punea lum�n�ri la biseric�...
�Cum s�-mi dizolv agresivitatea incon�tient�?" m-a �ntrebat.
L-am sf�tuit ca, �n fiecare zi, �n rug�ciunile sale, s� o pomeneasc� pe fosta lui so�ie �i s� cear� pentru ea putere, s�n�tate, har.
�Cum s� cer a�a ceva pentru ea? Este o scorpie, cea mai mare scorpie! a ripostat el. Nu pot s� m� rog pentru ea!"
�Acest nu pot trebuie s�-l dep�e�ti! Numai dac� te rogi pentru ea o s�-�i dizolvi agresivitatea incon�tient� ".
�Dar nu merit�...", mi-a r�spuns.
�Tocmai pentru c� nu merit�! Cu c�t te rogi mai mult pentru ea, cu at�t ea va �nflori, acolo unde se afl�."
�Dar nu merit� s� �nfloreasc�! Vreau s� piar�, s� se usuce!"
�Iat�, cred c� �i-ai con�tientizat destul de bine de ce, c�nd se afl� l�ng� tine, partenera are aura zdren�uit�!", i-am zis eu atunci.
Ce se �nt�mpl� c�nd ai o aur� zdren�uit�? E�ti vulnerabil. Po�i s� iei foarte u�or o grip� sau o infec�ie, de exemplu. �n acela�i timp po�i resim�i influen�a negativ� ce vine dinspre o anumit� persoan�, sau pur �i simplu din c�mpurile din jurul nostru (din care, c�nd suntem s�n�to�i, select�m numai pozitivitatea).
Revenind, pot s� v� spun c� acel pacient a reu�it p�n� la urm� s� se vindece, s� se roage cu bucurie pentru acea �scorpie". �n cele din urm� a �nceput s� vad� c� nu era chiar a�a de scorpie cum credea el, �i c� numai �nc�rc�tura lui de ur� o f�cea pe fosta lui so�ie s� par� at�t de rea.
O doz� de agresivitate incon�tient� este �n to�i. Ne na�tem cu ea. Ea este baza complexului Cain. Incon�tient, vrei s�-l elimini pe semenul t�u. Omul se simte bine dac� elimin� sau ieftine�te pe cineva.
Mai ales terapia iert�rii �i ofranda remediaz� agresivitatea incon�tient�. ��mpac�-te cu aproapele t�u... cu fratele t�u, cu p�r�ul t�u". (Matei 5:23-25). Dac� ai o aversiune fa�� de cineva, atunci la rug�ciune evoc�-i fa�a senin� �i �d�ruie�te-i" mintal: pace, s�n�tate �i Har.
Agresivitatea incon�tient� se �ndreapt� �n trei direc�ii:
-�mpotriva ta,
-�mpotriva semenului t�u
-�mpotriva spa�iului �n care tr�ie�ti.
Conflictul psihic cu spa�iul predispune la boli de piele, dar �i la dizarmonii nervoase.
Cei agresivi �mpotriva lor �n�i�i sunt foarte mul�i. Adesea, cei bl�nzi �i iart� pe to�i ceilal�i �i se atac� pe ei �n�i�i.
Asta este o agresivitate �mpotriva ta. S� nu spui niciodat� �Nu merit s� tr�iesc". Aceast� agresivitate na�te predispozi�ii maladive �n zona bazal�, a energiilor ancestrale. Bolile uterului pornesc de la asemenea atitudine, de autodepreciere, de autoieftinire a femeii.
Dac� ave�i probleme la zona bazal�, la aparatul genital, prima m�sur� pe care trebuie s-o lua�i este s� v� schimba�i atitudinea fa�� de voi, �n cre�terea stimei de sine.
Este important� a�adar, �mbun�t��irea atitudinii mentale: nu numai sub presiunea �i sub amenin�area bolii; dar m�car atunci!
S-a v�dit c� bolnavii care au credin�� se vindec� mai repede.
S-a v�dit c� medicul care-�i spiritualizeaz� actul medical este mai eficient �n planul profund al vindec�rii.

Vasile Andru

Rela�ia �ntre p�cate �i boli
O parabol� monahal� zice: �Nu cere de la Dumnezeu darul vindec�rii, ci darul de a-�i vedea propriile p�cate!"
De ce este mai important al doilea dar? Pentru c�, dac�-�i vei vedea p�catele �i le vei �ndrepta, tu nu te vei mai �mboln�vi niciodat�, �i, deci, nu vei avea nevoie de darul vindec�rii.
Care sunt p�catele, cum pot fi cunoscute �i ce boli ne p�ndesc dinspre ele? Cum se reflect�, �n planul s�n�t��ii, �nc�lcarea poruncilor revelate? Privind cazuistica bolnavilor, privind efectul, vezi c� unul dintre t�ietorii vie�ii sunt grijile: obsesiile, rumegarea g�ndurilor. Cineva spunea chiar c� grijile sunt �p�catul �nsu�i". Ele sunt p�catul �mpotriva propriei tale naturi. P�cate cu urm�ri asupra sistemului nervos sau acele boli care �in de somatiz�ri nervoase.
�i p�catul �negru": m�nia, du�m�nia, os�ndirea aproapelui. Pe drept s-a spus �ntr-o parabol� athonit� c�: un om care f�ptuise multe gre�eli �n via�a lui a dob�ndit totu�i m�ntuirea pentru c� n-a oc�r�t niciodat�! Adic� acela a avut cea mai mare virtute: n-a os�ndit pe semenul s�u, nici cu vorba, nici cu g�ndul.
Foarte rar se �ntreab� omul ce legi universale a �nc�lcat. Abia c�nd se �mboln�ve�te, el st� uneori s� se �ntrebe de ce s-a �mboln�vit. Tratamentul medical este util �n crize, dar este ineficient �n destin. C�ci restabilirea temporar�, sau ie�irea din criz�, este doar suprafa�a adev�ratei vindec�ri. Trebuie purificat� r�d�cina.

Restabilirea deplin� a s�n�t��ii st� �n practicarea respectului fa�� de cele trei legi universale:
� rela�ia armonioas� cu semenul;
� rela�ia armonioas� cu sacrul;
� respectul vie�ii �n toate formele ei, �ncep�nd de la nivelul personal, p�n� la forme de via�� elementare.

Exist� o rela�ie �ntre erori �i �mboln�vire? Putem preveni sau remedia o �mboln�vire prin eliminarea erorilor?
Dar �ntre personalitate �i boal�, exist� o rela�ie? Da, sigur c� exist�! Un coeficient de personalitate bun presupune armonie, deci s�n�tate mental� �i s�n�tate somatic�.
�Rumegarea" g�ndurilor are efect asupra aparatului digestiv. Un act simbolic atac� planul concret. Simbolurile au o putere foarte mare. Noi �rumeg�m" simboluri �i, dac� nu le diger�m, aparatul digestiv se �mboln�ve�te.
Cunosc cazul unui b�rbat care f�cea curse �ntre so�ie �i amant�, una locuind �n cartierul Pio-nierilor-Tineretului, iar alta �n Militari. Ele nu au �tiut niciodat� una de alta. Personajul masculin nu mai este �n via��, a murit de cancer la tubul digestiv. El nu a reu�it s� digere aceast� situa�ie adulterin�, deci o sima�ie de p�cat mortal. �n asemenea cazuri se constat� �mboln�vire de cancer- c�nd se s�v�r�e�te un p�cat mortal! El a murit; dac� ar fi reu�it s� �digere" aceast� situa�ie duplicitar�, crede�i c� sc�pa de cancer? Poate reu�ea, cel mult, s�-l decaleze cu o genera�ie: s�-l transfere urma�ului. �n natur� exist� o echilibrare a c�mpurilor, iar dac� el ar fi sc�pat, nep�sandu-i prea mult de adulter, boala s-ar fi reflectat �n urma�ul s�u.
Se na�te �ntrebarea; din moment ce �ntotdeauna binele este recompensat, iar r�ul este pedepsit, de ce nu spore�te binele �i r�ul nu descre�te? Sf Augustin a dat r�spunsul la aceast� �ntrebare: r�ul nu scade pentru c�, de�i este pedepsit �ntotdeauna, acest lucru se �nt�mpl� cu mare �nt�rziere. Niciodat� imediat. �i, p�n� la pedeaps�, omul are timp s� mai fac� 50 de p�cate... El prime�te o �avertizare" cu boal� pentru p�catul pe care l-a f�cut acum cinci ani; �ntre timp a mai f�cut 50 de p�cate, pentru care nu este �avertizat" imediat, ci peste al�i cinci ani.
Iat� de ce mecanismul bio feed-back nu func�ioneaz� at�t de perfect la rasa uman�. Totu�i �nt�rzierea care se produce �n primirea binelui �i la gestionarea r�ului este bun� pentru om. Pentru c� se �nt�mpl� a�ta r�u �nc�t, dac� am fi pedepsi�i imediat, m�ine n-am mai fi. Faptul c� suntem pedepsi�i cu �nt�rziere este o �ans�, pentru unii, s� se salveze.
Cei sensibili, cei care pot s�-�i �nsu�easc� o lec�ie se salveaz� prin aceast� �nt�rziere. Ceilal�i � �ntuneca�ii, �nchi�ii, �mpietri�ii acumuleaz� p�cate �n plus! Mecanismul lent al consecin�elor las� speran�e pentru corec�ii.
Trebuie s� �n�elegem c� nu orice �rumegare" de g�nduri va aduce disfunc�ii grave �n aparatul digestiv. To�i oamenii diger� g�nduri, e drept, dar ei se �mpart �n dou� categorii:

� unii fac p�cate �mpotriva semenului: prin ur�, agresivitate, m�nie;
� al�ii p�c�tuiesc �mpotriva lor �n�i�i - e vorba de autoagresivitate, culpabilizare.

Urmarea �n �mboln�vire este diferit�, la fiecare dintre aceste dou� categorii. Omul de care vorbeam mai devreme, care f�cea curse �ntre so�ie �i amant�, comitea un p�cat �mpotriva semenului, un p�cat foarte grav, care a avut o urmare la fel de grav�.
P�catul �mpotriva semenului este mult mai grav dec�t acela care se produce c�nd rumegi g�nduri care te privesc pe tine �i care nu vizeaz� un atac �mpotriva celui de l�ng� tine. �i aici se pot deosebi numeroase situa�ii, �nuan�e". �Rumegi" g�nduri c�nd te-a vexat cineva �i nu e�ti destul de preg�tit l�untric s� �n�elegi c� nu te-a vexat un om, ci o nevroz�. Este o categorie mai inofensiv� expus� totu�i, �n primul r�nd, s� fac� o nevroz� existen�ial�. Asta �nseamn� blocaje psihice, ineficien�� social�, iritabilitate, pierderea sentimentului pl�cerii, incapacitate decizional�, incapacitate de ac�iune autentic�.
S� lu�m cazul unei persoane care reac�ioneaz� spun�ndu-�i: �Nu merit s� tr�iesc, m� simt inutil pe acest p�m�nt...". Dac� nutri�i asemenea g�nduri, pute�i fi siguri c� v� a�teapt� o consecin�� maladiv�. Culpa �mpotriva ta �nsu�i este mai pu�in grav� dec�t culpa �mpotriva semenului, dar tot grav� este.
Nemul�umirea de sine, ne�ncrederea �n propria persoan� duce la dizarmonii psihice, la un randament sc�zut �i o mic�orare a posibilit��ilor, dar mai pot duce la dezechilibre somatice. Multe boli ale sim�urilor - boli de vedere, de auz, de percep�ie � sunt favorizate de nemul�umirea fa�� de sine. Nu este pu�in lucru. Bolile v�zului vin dintr-o fric� de viitor, de pild�, din frica de a vedea �nainte. Unele conjunctivite grave vin dintr-o fric� de viitor. Uita�i-v� ce ma�in�rie complicat� este omul, cum ne�ncrederea �n sine poate duce la o boal� de vedere.
�i timiditatea este o culp� �mpotriva ta. Nemul�umire, ne�ncredere, rejectarea vie�ii. Acel �nu merit s� tr�iesc", �nu merit prea multe de la via��". Acea stare retractil�.

Categoria care se autoculpabilizeaz� este foarte expus� la �mboln�viri.
Cunosc cazul unei feti�e de 10 ani, victim� a conflictelor din familie. P�rin�ii se despart, dar �n chip scandalos �i traumatizant pentru copil. Exist� desp�r�iri care produc un stres imens, cum sunt cele din cauze adulterine, sau cele legate de dizarmoniile mentale ale unuia dintre p�rin�i, desp�r�iri care las� traume asupra copilului. Feti�a de care spuneam a c�p�tat o labilitate extrem�, a f�cut un sindrom de posesiune. Adic� a �nceput s� se manifeste ca o posedat�. Cazul s-a rezolvat foarte greu, doi buni terapeu�i c�ut�nd s�-l elucideze. �n mintea sa, copilul inventase un agent pedepsitor. Deci demonul care o poseda p�rea o elaborare a min�ii sale. Ea se credea vinovat� de ruptura dintre p�rin�i, ruptur� care a avut at�ta violen�� �nc�t a n�scut incon�tient, �n ea, un mare sentiment de culpabilitate. Ea nu �i-a zis con�tient: �Eu, copilul, sunt cauza rupturii dintre p�rin�i...", ci sensibilitatea sa copil�reasc�, neav�nd un prag de toleran�� la agresivitate, a sucombat.
A sucomba �nseamn� a nu mai putea lupta. A nu mai lupta �nseamn� c� tu te vezi nu numai victim�, ci �i vinovat de ce s-a petrecut. �n mintea fetei a ap�rut deci aceast� idee �i atunci ea a c�utat un agent pedepsitor, puternic, care s-o sprijine �n ac�iunea ei incon�tient� de autoelimi-nare. �i atunci a dob�ndit sindromul de posesiune �i �ntr-�nsa au ap�rut manifest�ri diavole�ti. Sub hipnoz�, dialog�nd cu ea, terapeutul a �ntrebat: �Cine e�ti tu, cel care chinui aceast� feti��?" iar copilul r�spundea cu un glas schimbat: �Eu sunt diavolul, vreau s� iau via�a acestei feti�e!".
Acel agent pedepsitor din mintea feti�ei trebuia s-o suprime, trebuia s-o chinuie at�t de tare �nc�t s� o elimine.
Feti�a a fost la un pas de moarte, �ns� a fost eliberat� prin colaborarea �ntre un preot �i un psiholog. De ce era nevoie de un preot? Pentru c� noi avem un modelaj cultural profund impregnat de credin��. Un psiholog singur nu ar fi putut duce la cap�t terapia acelei feti�e.
Sugestibilitatea este mai mare la autoculpabil, de aici �i predispozi�ia de a �achizi�iona" un sindrom de posesiune.
Nu este recomandabil ca slujbele de exorcizare s� fie f�cute cu public; acest lucru este o mare gre�eal�. La noi se face asta, iar riscul dob�ndirii unui sindrom de posesiune, dac� asi�ti la un ritual de exorcizare, este foarte mare.
E ca �i cum ai face o execu�ie cu public. O exorcizare cu public este la fel de traumatizant�. Sigur, po�i s� participi dac� e�ti preg�tit, �i mai ales dac� �tii c��n psihicul t�u nu exist� conflicte. Dar de cele mai multe ori, oamenii care asist� sunt oameni foarte vulnerabili, cu puternice conflicte psihice, iar dac� ai conflicte psihice e�ti sugestionabil. Acest lucru se �nt�mpl� mai ales �n cazul �n care conflictul psihic este de natur� s� te fac� s� te �nvinov��e�ti; �i cine nu se �nvinov��e�te? Noi suntem destul de slabi �i ne �nvinov��im adesea, ori �nvinov��irea este o impuritate care deschide poarta prelu�rii unui program nevrotic.
Exorciz�rile de la Cernica nu sunt de un dramatism prea mare, dar �i ele pot s� lase �n tine un program negativ.
Cele de la M�n�stirea Sih�stria, �ns�, sunt de un dramatism extraordinar. Acolo, dac� nu e�ti un om puternic �i f�r� conflicte, cu o existen�� purificat�, ri�ti s� preiei, m�car par�ial, programul patogen. O slujb� de exorcizare - mai ales mediatizat�, cum au fost c�teva �n ultimul timp - este teribil de r�scolitoare, anul�nd etajele con�tientului la cei care asist�. Scena zv�rcolirii demonizatului ��i surp� bariera ra�ional� �i tu nu mai e�ti st�p�n pe con�tient, informa�ia trec�nd direct �n subcon�tient. Dac� subcon�tientul nu este suficient de curat, informa�ia aceasta cutremur�toare va l�sa o amprent� negativ� care, �n func�ie de conflictele pe care le ai - actuale sau ancestrale -, ar putea s� produc� tulbur�ri ale personalit��ii, dac� nu chiar un sindrom de posesiune.
Riscul �contamin�rii" este foarte mare, am v�zut oameni cutremur�ndu-se... Sunt lucruri care dep�esc posibilit��ile de control ale unui om. Atunci te afli, pentru c�teva minute, la discre�ia subcon�tientului. Iar dac� acesta este curat, n-ai de ce te teme, �ntr-adev�r. Dar po�i �ti c� este chiar f�r� nici o urm� de conflict? Din publicul pe care l-am v�zut asist�nd la exorciz�ri, mul�i sunt oameni de mare simplitate care vin cu necazuri din familiile lor... Orice conflict din familie m�re�te sugestibilitatea �i las� programul malefic s� se strecoare �n mintea ta.
Acestea sunt riscurile autoculpabiliz�rii, riscuri pe care ar trebui s� le pre�nt�mpin�m. Cum po�i s� pre�nt�mpini riscul acesta?
Unii confund� smerenia cu retractilitatea. A fi smerit nu �nseamn� s�-�i spui: �Eu sunt un nimic pe aceast� lume, m� mir c� mai fac umbr� p�m�ntului, nu merit acest lucru...". Nu aceasta-i smerenia. Cehov spunea: �Numai �n fa�a lui Dumnezeu s� te smere�ti, nu �n fa�a ta �nsu�i �i �n fa�a celor cu care convie�uie�ti". Smerenia nu trebuie s� aib� aerul unei �njosiri. Umilin�a �n fa�a lui Dumnezeu este un lucru extraordinar, dar nu �i �n fa�a ta �i a semenilor t�i. �tim c� p�rintele Cleopa zicea adesea �sunt un putregai, dar el �n fa�a lui Dumnezeu zicea acest lucru!
S� nu spui niciodat� �sunt un putregai" dec�t �n fa�a lui Dumnezeu. �n fa�a ta �nsu�i spui �sunt o putere!" De ce?
Pentru c� te interesezi de destin, de m�ntuire. S-a constatat c� �n m�sura �n care te preocupi de soarta ta, de �mbun�t��irea ei, aduni putere. Este �i o primejdie �i un avantaj. Avantajul - scapi de �mboln�viri. Dezavantajul - c� aduni putere. E un mare dezavantaj s� aduni putere, �n primul r�nd pentru c� devii mai primejdios pentru semenii t�i. Un om care adun� putere, dac� este vorbit de r�u de semenul s�u, produce boal� �n acesta. Iat� dezavantajul... Po�i s� ajungi �i aici! Corecta�i-v� deci atitudinea �i �n�elege�i adev�rata smerenie. Adev�rata smerenie este s� �tii c� e�ti micu� �n fa�a lui Dumnezeu �i �n fa�a eternit��ii, dar, �n acela�i timp, s� �tii c� e�ti o putere �n timpul ce �i s-a dat �i prin ajutorul pe care �l po�i da. Smerenie mai �nseamn� s� nu-l vexezi pe semenul t�u; s� renun�i la ego. S� descoperi sensul slujirii semenului, la �nceput prin empatizare. Timiditatea, culpabilizarea, sugestionabilitatea, � toate, aduc�toare de rele � vor diminua prin grij� fa�� de semen �i prin �ncrederea �n sine.

�ncrederea diminueaz� culpa. S� nu spui: �Nu merit s� tr�iesc...". A, dac� spui: �Nu merit s� tr�iesc m�runt...", asta este altceva. O asemenea afirma�ie poate s�-�i dea chiar un elan. Merit�m s� facem umbr� p�m�ntului, pentru c� facem parte dintr-un plan divin. �Nu merit s� tr�iesc m�runt!" - asta po�i s-o spui, dar nu ca o autoexcludere, ci ca o excludere a m�run�i�ului din via�a ta. Astfel se va mic�ora autoculpabilizarea �i, prin aceasta, vei deveni mai pu�in sugestionabil, mai pu�in vulnerabil.

Adaptare la real. Cunosc cazul unei fete ce avea un prieten pe care �l idealiza, un om cu reale calit��i. Rela�ia durase mult, verificat� �n timp ca armonioas� �i bun�. Ei bine, �ntr-o zi fata descoper� c� acel prieten o �n�al�. A fost �ocat�, pr�bu�it�. Cum ar trebui privit� din exterior aceast� situa�ie? S� ne par� r�u c� ea a descoperit faptul?
Observa�i c�, deodat�, dintr-un om �ideal", individul a devenit rejectabil. T�n�ra nu l-a mai putut suferi �i, �n plus, a f�cut o depresie psihic�.
Cum o putem ajuta? Ea deocamdat� se afl� �n stadiul c�nd nu vrea s� vad� pe nimeni, nu m�n�nc�, se �nchide �n sine, tocmai a dep�it un episod suicidar. Va trebui s�-i stimul�m adaptabilitatea; r�ul vine �n primul r�nd din neadaptare. Un adaptat �tie c� fiin�a uman� are at�tea moduri de a se conduce, �nc�t poate oferi oric�nd surprize; �i �tiind aceasta, posibilitatea de a fi luat prin surprindere scade.
R�vnim la ideal, dar ne adapt�m la real C�nd suferi crunt �i c�nd te crezi victim�, ca prim autodiagnostic �i prim-ajutor s�-�i spui ferm: �Sunt un neadaptat" Luare de cuno�tin�� care treze�te resursele adapt�rii...
T�n�ra �n discu�ie se v�de�te a fi o persoan� care nu lupt�. �n cazuri din acestea se lupt�. Pentru un partener lup�i � fie lup�i ca omul care vrea s� �i modifice partenerul, fie lup�i ca acele femei care nu sunt interesate s� �i modifice partenerul, ci numai s�-l aib�. Ele nu �l vor numaidec�t �mbun�t��it, ci �l vor al lor! Altele �l vor �mbun�t��it! Aceasta este cu putin��.
Acum 3 ani, un cunoscut mi se pl�ngea c� are dificult��i �n rela�ia cu sexul opus �i c� are impresia c� nu este pl�cut, de�i el este o persoan� ar�toas�. �n pu�inele �ntrevederi pe care le-am avut, mi-am dat seama c� dificultatea lui venea din ne�ncrederea �n sine, subestimarea de sine. �ntreb�ndu-m� el de ce unii au succes, cum de reu�esc s� produc� un soi de fascina�ie asupra celor din jur, i-am spus c� primul secret al fascina�iei naturale este abstinen�a sexual�. El �ndeplinea aceast� condi�ie, chiar dac� o avea dintr-o frustrare �i dintr-o ne�nde�nare total� de a stabili o rela�ie cu sexul opus. Deodat�, a aflat c� posed� un atu care s�-l ajute la �mbun�t��irea rela�iilor sale. Aceast� descoperire, c� abstinen�a sexual� produce fascina�ie �n chip natural, i-a sporit �ncrederea �n sine.
Un alt exemplu... O femeie mai trupe��, ca s� sl�beasc�, a �nceput s� �in� diet� sever�, tr�ind
doar cu ap�. Ei bine, �ntr-o zi a spus: �M� �ngra� din ap� chioar�!" C�nd spui: �m� �ngra� din ap� chioar�", deja ai introdus �n subcon�tient un program de �ngr�are. De ce �ns� la al�ii nu �prinde" acest program?
Iat� de ce: subcon�tientul prime�te selectiv programele. Persoana care spunea c� se �ngra�� cu ap� chioar� avea un complex de auto�nvinov��ire, iar acest complex m�re�te sugestibilitatea. Iat� de ce autosugestia putea s� treac� direct �n subcon�tient, iar dac� trece �n subcon�tient, ea devine act. Dac� �i-ar fi zis: �sl�besc m�ncnd trei p�ini pe zi", ar fi sl�bit, pentru c�, la c�t de complexat� era, subcon�tientul ar fi preluat lesne un asemenea program.

P�catele se �nscriu �n ADN. O mai nou� constatare confirm� o mai veche intui�ie filocalic�: p�catele, sau �nc�lc�rile legilor revelate, se �nscriu �n codul generic �i se pot transmite urma�ilor.
Dar este valabil �i inversul: purificarea sau dezleg�rile, sau �tergerea p�catului, se �nscriu �i ele �n codul genetic, �i elibereaz� nu doar persoana �n cauz�, ci �i urma�ul.

Rela�ia �ntre p�cate �i clase pulsionale
Etnograful Artur Gorovei (1864-l951) noteaz� o credin�� la rom�ni:
�C�nd se na�te copilul, el ia 7 p�cate din p�catele mamei sale, pentru a-i r�spl�ti durerile. De asta nu se poate om f�r� p�cate."
Astfel este atestat� o intui�ie a etno-psihologiei: Copilul se na�te cu cel pu�in 7 p�cate.
Folclorul opineaz� c� pruncul le preia ca s-o u�ureze pe mama �i s-o r�spl�teasc�.
�n realitate el le preia pentru c� aceste �p�cate" �i sunt �nscrise �n proto-gene.
Psihologul Leopold Szondi (1893-l986) nume�te aceast� mo�tenire a nou-n�scutului cu termenul de �pulsiuni".
Pulsiunile sunt porunci ancestrale, sunt voci genetice care ordon� alegeri �n destin: alegerea binelui sau a e�ecului, a p�catelor sau a isp�irilor, f�r� ca omul s� �tie de ce el alege a�a �i nu altfel.
Pulsiunile au o putere mare, dar secundar� �n raport cu cea a instinctelor.
Szondi stabile�te 8 clase pulsionale. Prin tehnici proiective, se poate afla acest tablou al pulsiunilor. Se poate �ti care pulsiune ��i comand� e�ecul sau reu�ita �i, cunosc�ndu-le, po�i participa la controlul lor.
Intui�ia popular�, cu substrat religios pentru c� vorbe�te de p�cat �i de purificare) a surprins aceast� posibilitate, ba chiar a avansat o cifr� plauzibil�: 7 p�cate. (La Szondi sunt indica�i 8 factori pulsionali sau voci ancestrale, fiecare condi�ion�nd dou� tendin�e opuse). Intui�ia filocalic� a mai accentuat: �De aceea nimeni nu se na�te f�r� p�cat".
Nu intr�m �n detaliile paralelismului �p�cate mo�tenite" �i �clase pulsionale"; ele pot fi aprofundate de cel care vrea s� se instruiasc� special �n acest domeniu.
�n leg�tur� cu observa�ia etno-psihologic�: mama, prin na�terea pruncului se elibereaz� de cel pu�in 7 p�cate � observa�ia are un aspect simbolic, dar �i un adev�r. Ea �ine de purificarea prin �mplinirea unei legi a vie�ii.

Vasile Andru

Parabola fricii s�n�toase
Nu orice fric� este indiciu de labilitate. A�a ni se arat� �n urm�toarea parabol�: Un maestru �l �ntreab� pe ucenic:
� De ce fuge iepurele de tine? Ucenicul r�spunde:
� Pentru c� �i este fric� de mine. Maestrul zice:
�- Nu. Ci din pricin� c� ai �n tine o pornire spre ucidere.

Contracararea fricii
Exist� o deosebire �ntre team� �i fric�.
Teama este o anticipare a primejdiei, este o reac�ie de prevedere.
Frica vine din ceva ce te ia prin surprindere.
Mai exist� grade de intensitate; panic�, angoas�, spaim�, teroare.
�Nu v� fie fric�", spune Mantuitorul ucenicilor. �ndr�zni�i!
�Pu�in credinciosule! Pentru ce te-ai �ndoit?" (Mt. 14:31) �i spunea lui Simon Petru, �nv���ndu-l mersul pe ape.
Terapia fricii, la apostoli, era �nt�rirea credin�ei. Credin�a arde orice fric�.
Copilului t�u �i este fric� de �ntuneric? �nva��-l s� controleze �ntunericul. �nva��-l c� �ntunericul poate fi controlat la voin��. Prin deschiderea ochilor: elucidarea conflictului surs�. Frica de �ntuneric este o fric� simbolic�, spun psihologii. �ntunericul simbolizeaz� separa�ia �i dispari�ia. Separa�ia de p�rinte; dispari�ia propriei persoane.
Exist� riscul s�-i apar� copilului vedenii malefice? �nva��-l s� cheme �ngerul. Dac� chemi �nger, vine �nger. Nu ne �ntreb�m dac�, �n asemenea caz terapeutic, �ngerul care vine este o elaborare subiectiv�, sau este altceva.
Important este c� el va produce o emo�ie pozitiv�, de �ns�n�to�ire.

Ispita �ntrist�rii
Exist� dou� feluri de triste�e. Una s�n�toas� �i una morbid�.
Exist� triste�ea �salvatoare" (�n latine�te: tristia salutifer), adic� de aprofundare a condi�iei umane.
Dar exist� �i tristia mortifer: triste�ea care �ngusteaz� con�tiin�a �i �ntunec� via�a.
E triste�ea din st�rile depresive, sau din acea dizabilitate numit� atimie. Sunt pr�bu�irile psihice.
Starea numit� akedia este un aspect al �ntrist�rii.
Akedia pare s� aib� r�d�cini ontice, �n �ns�i �setea de repaus" a spe�ei umane.
Am tradus akedia prin �insatisfac�ia de a fi".
Este o langoare pe care c�lug�rul o simte adesea. �n forme obi�nuite, ea este chiar �boala
profesional�" a monahilor: langoarea trist�, care se �nvecineaz� �i cu ispita a treia: tr�nd�via.
Akedia este o stare cu care monahul poate lupta, prin voin�� �i st�ruin�� �n ascult�ri. Vezi �n Convorbiri duhovnice�ti, de Sf Casian (sec. IV) descrierea acestei boli �i contracararea ei.
C�nd formele depresive se instaleaz� opresiv, pe lang� voin�a proprie, penitentul trebuie s� aib� �i un ajutor specializat.
Ispitele, �ncep�nd cu frica �i continu�nd cu �ntristarea sau tr�nd�via sau sindromul depresiv, sunt �epifenomene �n cadrul unei patologii organice �i/sau psiho-somatice". Aceste �nscrieri noseografice, dincolo de terminologia filocalic�, pot servi �n descrierea �i diagnosticul mirean. Adic� sugestiile din psihoterapia filocalic� sunt valabile nu doar �n medii religioase, de unde le-am luat noi; ci ele servesc la nuan��ri �i diferen�ieri pe terenul medical general.

Tristia secundum Dei
Revenim la �triste�ea de aprofundare", adic� pozitiv�.
Exist� ceea ce se cheam� �Triste�ea dup� Dumnezeu". Este acea form� �mplinitoare de �triste�e": a c�ut�rii divine.
Maestrul �i �ntreab� ucenicul, adesea: �Te-ai �ntristat ast�zi de Dumnezeu? C�te minute sau ceasuri te-ai �ntristat de Dumnezeu?"
Aceasta presupune s� te g�nde�ti dramatic la apropierea ta de cele �nalte, de posibilitatea vederii teofanice.
V-a�i �ntristat c� l-a�i dat pe Dumnezeu la spate, de at�tea ori?
La �ntrebarea unui tan�r dac� s� priveasc� la televizor, P�rintele Teofil P�r�ian r�spunde:
�C�nd te ui�i la televizor, ai �n fa�� televizorul: iar pe Dumnezeu l-ai dat la spate!".
Iat� un prilej de �ntristare. S� te �ntristezi c� l-ai dat la spate pe Dumnezeu. Vi s-a �nt�mplat?
Remediul la acest fel de triste�e este recursul la pravila isihast�.
Reamintim c� toate pravilele mai cunoscute au, ca punct esen�ial, �amintirea de Dumnezeu". Al cincilea precept din pravila lui Calist �i Ignatie se cheam� �Amintirea Judec��ii de Apoi". �n pravila tot de cinci prescrip�ii a lui Arsenie Boca, punctul al cincilea se refer� tot la �a �ine mintea lipit� de cele divine", ca s� nu-l dai pe Dumnezeu la spate.
Un canon minimal respectat zilnic, consecvent, ne �ine �n duh �i nu las� loc pentru ispita lumescului.
S-a spus: Dac� ar fi urmat un canon, p�n� �i Churchill s-ar fi m�ntuit.

Ispita m�niei; ispita os�ndirii
Le lu�m �mpreun�. Ele �in de pulsiunile agresive.
Triste�ea este o form� de autoagresivitate; m�nia este o form� de agresivitate �ndreptat� asupra semenului.
Ambele sunt toxine psihice. Sunt otr�vuri psihice. �S� nu introduci otrava patimilor �n g�ndirea ta", spune Sf. Vasile cel Mare.
Os�ndirea aproapelui este semnul complexului Cain. A�a a fost numit� tendin�a maladiv� de a-�i elimina semenul, de a-l devaloriza, prin vorb� sau fapt�. Invidia, def�imarea, discreditarea, batjocura, blasfemia, blestemul sunt aspecte ale �os�ndirii" �i aspecte ale complexului Cain, grav� dizabilitate psihic�.
Sunt multe parabole �n patristic� legate de acest complex.

Se spune c� era un p�rinte care nu avea nici o virtute �i se credea c� este sortit pierzaniei. Era lene�, era nepostitor, era slab rug�tor, nu st�ruia �n cele bune... El �nsu�i era convins c� �i-a pierdut �i m�ntuirea, �i via�a.
Dar �ntr-o rug�ciune, a avut viziunea vie�ii sale postume �i i s-a d�ruit acest �n�eles:
�n toat� via�a sa, el nu a os�ndit pe nimeni. Iar lipsa os�ndirii este cea mai �nalt� virtute. �i lipsa total� a os�ndirii l-a �n�l�at pe el la m�sura celor mai ale�i m�ntui�i.

Ispita iubirii de argin�i
Am v�zut, pe Sf�ntul Munte, c� iubirea de argin�i trece drept greu p�cat. Mai greu dec�t adulterul! zicea un monah. C�ci adulterul este un p�cat din fire, din instinctul bazic al spe�ei. Dar iubirea de argin�i nu r�spunde nici unui instinct, este o deturnare de la fire.
Prin aceast� precizare, monahul athonit nu scuza adulterul, ci �l punea doar pe alt� treapt� a p�catelor.
Se �nt�lnesc �i mireni, dar �i monahi, cu iubire de argin�i.
Dac� �n tr�nd�via religioas� �l dai pe Dumnezeu la spate, �n iubire de argin�i �l elimini de tot pe Dumnezeu din minte. C�ci mintea are forma obiectului dorit. La iubitorii de dolari, mintea are form� de dolar.
Aceast� �ispit�" poate fi corelat� cu complexul psihic anal, cu personalitatea de tip anal. V�zut� ca o nematurizare afectiv�. V�dit� la persoanele care au suferit traume sau �ocuri la faza anal�, la v�rsta mic�. Pentru exemplificare, fac trimitere �i la o carte de beletristic�. Damian St�noiu, in romanul O zi din via�a unui mitropolit, analizeaz� cu ochi de psiholog ispita iubirii de argin�i (arghirofilie) la un ierarh muntean, cu probleme afective, cu tulbur�ri de personalitate bine ascunse, explicabile prin traume afective �i frustr�ri �n copil�rie.

Nu bog��ia �n sine este obstacol psihic, ci ata�area de bog��ie. �tim c� Sf�nta Olimpiada a avut bog��ii imense, dar a fost complet deta�at� de bog��ie, �i toat� via�a a f�cut milostenie, ofrande, ctitorii. Ea n-a sim�it niciodat� vreo leg�tur� �ntre ea �i bog��ie.

Ispita distragerii de la ideal
Ea se nume�te �i c�derea cu �ncetul, �i abaterea de la cale, pierderea binecuv�nt�rii. Ea avertizeaz� despre micile concesii care cheam� marile alunec�ri. Ea se nume�te, la asce�i, fuga din chilie. Sau c�utarea pretextelor pentru a am�na realizarea.

Parabola micilor concesii
Un monah a ie�it din m�n�stire s� str�ng� fonduri pentru nevoile ob�tii sale. �ntr-un sat, el �nnopteaz� la o cas� de �ar�. �n casa aceea era o femeie singur�, o v�duv� frustrat� erotic. C�nd �l vede pe junele monah, �n mod firesc i se aprind sim�urile; �i-n asemenea caz, mai bine s� te p�ze�ti dec�t s� te pui la �ncercare!
Femeia �i zice:
�Te primesc bucuroas� s� dormi la mine, dar ca plat�, ��i cer s�-mi faci un hat�r, la alegere, dintre acestea trei: ori s� bei un pahar cu vin, ori s�-mi tai o g�in�, ori s� faci dragoste cu mine."
Monahul a stat pe g�nduri, apoi a zis c� �ntre cele trei hat�ruri, dou� se exclud categoric. S� taie pas�re vie, ar fi o cruzime; s� fac� amor cu femeia, ar fi c�lcarea votului castit��ii. �i-a spus c� poate face o mic� concesie: va bea un pahar cu vin!
Dup� ce a b�ut vinul, s-a ame�it �i i s-au aprins �i lui foarte tare sim�urile �i a f�cut amor cu doamna respectiv�, apoi a t�iat �i pas�rea c� de-acum nu mai conta restul.
- �ntotdeauna o cedare atrage dup� sine un cortegiu de ced�ri, a�a-i omul.

Distragerea de la ideal se cheam�, �n alte cazuri, �mpr�tiere. Iar �mpr�rierea este superficialitate. Cunosc persoane care frecventeaz� �apte cercuri diferite, de arcane �i hermeneutici, de dicteu automat sau manevre magice.
Ispita �mpr�tierii e mare. �i aici po�i vedea semnele ced�rii. Capcane, iluzii.
Distragerea de la realizare se manifest� �i prin am�nare. Sunt oameni cu bune inten�ii, care urm�resc un progres spiritual, dar g�sesc tot felul de motive s� am�ne, s� neglijeze consecven�a unei preocup�ri zilnice fa�� de �noera proseuche".
Omul nu-�i d� seama c�nd cade. El cade frumos. �ntre toate vie�uitoarele de pe lume, omul e singura vie�uitoare care se pr�bu�e�te frumos. Animalele nu cunosc aceast� regresie lent� la stadii rudimentare. Omul cade adesea voluptuos. Aceasta-i ultima �ispit�".

Remediul �nt�i este Luarea de Cuno�tin��. Trezia.
Remediul cel mare este exprimat prin fraza (Mt. 6:33): C�uta�i mai �nt�i �mp�r��ia lui Dumnezeu �i dreptatea lui �i toate celelalte se vor ad�uga vou�.
Este cel mai bun r�spuns la tendin�a �mpr�tierii. Caut� numai �mp�r��ia. Iar celelalte pe care le adaugi, vor fi sub semnul �mp�r��iei.
Mai exist� �i... ispita bun�. Aici ar intra cele �apte arte, date omului ca parte din acel �paradis estetic" de care vorbe�te Grigorie Sinaitul. Aici ar intra a�adar �i scrisul de literatur�, �n m�sura �n care acesta este un �nso�itor pe un drum al dob�ndirii lini�tii.

Ispita Cain
�ntr-o zi l-am �ntrebat pe N. Steinhardt:
�- Oare de ce toarn� turn�torii?
� Din invidie! mi-a r�spuns monahul de la Rohia. �n toate cazurile, dela�iunile au fost din invidie.
�i mi-a povestit un caz care s-a petrecut �n China anilor '60, dar se putea petrece �i-n Rom�nia anilor '60:
Un muncitor chinez a transpirat lucr�nd; �i dezbrac� bluza �i caut� �n �nc�pere un cui sau un suport unde s-o at�rne. Nu g�se�te. Dar �n �nc�pere se afla un bust al lui Mao. Lucr�torul arunc� bluza transpirat� pe umerii lui Mao, f�r� nici o inten�ie ofensatoare. Un coleg �l vede �i �l p�r�te imediat. �l p�r�te c� a �ndr�znit s� pun� o bluz� transpirat� pe umerii lui Mao.
Muncitorul transpirat este acuzat de insult� grav� adus� marelui Mao, �i este arestat, �i judecat �i face 10 ani pu�c�rie.
Oamenii denun�� din invidie, �n primul r�nd. Alte cauze, cum ar fi interesele materiale, la�itatea, constr�ngerea, ced�rile - sunt secundare. Marele motiv este invidia: presiunea animalic� �i incon�tient� de eliminare a semenului, rivalitatea bolnav�.
Dar numai �ntr-un sistem politic aberant, denun��torul acela poate produce dezastre.

Turnarea de frate
Prima fraz� din istoria graiului rom�nesc sun� astfel:
�Torna, torna, fratre." Asta �nseamn� ��ntoarce-te, �ntoarce-te, frate!" Verbul tornare �n latina clasic�, �nseamn� a rotunji, rotunjire; dar �n latina t�rzie, adic� �i �n proto-rom�n�, �nseamn� a �nturna, �nturnare, �ntoarcere. Prima fraz� atestat� din istoria graiului rom�nesc con�ine nostalgie, chemare cald�, duh. C�nd o murmur, fraza asta �mi intimizeaz� tot trecutul, p�m�nt �i cer.
Dar �n anii dictaturii, aceast� fraz� a fost tradus�, ilar, astfel: �Toarn�-l, toarn�-l pe fratele t�u!" Este �i haz de necaz, este �i oglindire a pervertirii sufletului rom�nesc. At�t de curent devenise flagelul turn�rii de frate, �nc�t, iat�, era extins p�n� la origini. Turnura hilar� voia s� spun� c� vlahul nu s-a n�scut sub semnul nostalgiei ontice �i al dramei istorice profund tr�ite, ci sub semnul derizoriu al turn�rii...

Ciufuta doamn� Cain
Au existat dela�iuni cu pistolul la t�mpl�. Au existat turn�ri sub tortur�, sau sub inhibarea cor-tical� prin drog psihedelic.
Dar au existat �i dela�iuni libere, f�cute de oameni ur��i caracterial, pentru r�zbunare sau privilegii, sau din invidie.
Am citit �n pres� despre dudui�ele - colege de birou - care l-au turnat pe Gheorghe Ursu, cum c� acesta ascundea un jurnal �n sertar. Ele au declarat dup� 1990, pur �i simplu, c� �l detestau pe Gheorghe Ursu, care nu se purta frumos cu ele �i le-a vexat (prin superioritatea lui! deducem noi).
Ele erau dou� colege istericu�e, uneori nervoase, psihop��ele (dar nu clinic) �i au spus c� Gheorghe Ursu �f�cea pe de�teptu", �i ele voiau doar s� i-o coac�. Nu prevedeau c� un �Jurnal intim" l-ar putea ucide. Ele nu voiau s� mearg� p�n� la crim�; ele voiau doar s�-l �nfunde pu�in, s�-l scuture, s�-l vad� la p�rnaie, at�t!! Restul, uciderea, a fost f�cut� de statul poli�ienesc,
criminal. Crima apar�ine sistemului. Dar turnarea apar�ine colegei, ciufuta doamn� Cain.
Apoi a venit revolu�ia. Ast�zi, turnarea �i def�imarea nu au consecin�e letale, se pare.
Def�imarea este o omor�re simbolic�. Din fric� sau din indignare, omul civilizat a ajuns s� controleze impulsul de a ucide, �i acest control a adus mult bine. Dar el, omul modern, n-a putut �nfr�na impulsul de a os�ndi, adic� a ucide cu g�ndul, cu vorba, cu explozii emo�ionale negative, cu emiteri spontane de unde cerebrale theta/negative, cu def�imarea, cu ocara.
Cel care def�imeaz� (sau propag�/difuzeaz� o def�imare preluat� din pres�, din zvon sau de pe Internet) s�v�r�e�te un omor simbolic. Chiar c�nd candidul, virtualul asasin nu reu�e�te s� ucid� realmente, el cade �n ceea ce numim �ispita Cain". Sau medical zis: este marcat de �complexul Cain".

Def�imarea prin Internet
Tot mai mul�i oameni de mare anvergur� cultural� ne semnaleaz� c� au fost, sau sunt, �inta unor atacuri ignobile, plasate pe Internet. Un confrate literat �mi zice:
�Cine are timp s� navigheze pe Internet, se cruce�te c�te �njur�turi �i c�te enormit��i se transport� electronic."
Lucrul e trist �i d� o imagine despre extinderea real� a unui complex psihic la nivelul societ��ii.
Am aflat, cu mare �nt�rziere, c� eu �nsumi am fost obiecml unei def�im�ri prin Internet. �n asemenea caz, sunt posibile trei moduri de a recepta:
Un cititor logic �i normal psihic vede iute c�-i vorba de o def�imare. Cititorul �comun" �i naiv este derutat, sau intoxicat mediatic, conform regulei: �blasfemia�i, calomnia�i c� p�n� la urm� tot r�m�ne ceva". Cititorul �candid" se bucur� c� te vede def�imat, jubileaz�, difuzeaz� mai departe pe la neamuri �i pe la megie�i.
L-am �ntrebat pe poetul Liviu Ioan Stoiciu, prieten �i coleg, om drept, de-o onestitate exemplar�, dar prigonit adesea, a�adar l-am �ntrebat cum s� reac�ionez la aceast� def�imare, descoperit� t�rziu. A r�s �i a zis: �Vede�i-v� de treab�! Eu citesc zilnic def�im�ri �i mai mari la adresa mea, pe internet; ba am fost �i amenin�at cu moartea!"

Consecin�e, primejdii
Internetul ajut� la anonimizarea calomniei �i adesea �l protejeaz� pe calomniator. �i totu�i, caracteropatul protejat �i ascuns va pl�ti realmente.
Ziceam: el s�v�r�e�te un omor simbolic. Atac� imaginea, vrea s� asasineze imaginea, �tiind c� tr�im �ntr-o lume �n care imaginea este un capital serios.
Cum pl�te�te def�im�torul?
Dr. Lazarev spune, din practic� �tiind, c�, dac� emi�i un blestem, o def�imare, o blasfemie, o b�rf� otr�vit� � vei suferi consecin�e psihice grave. Dr. Lazarev enumera cazuri concrete, o cazuistic� psihopatologic�.
Ad�ug�m o observa�ie medical� aflat� mai recent. Cel ce elaboreaz� scenarii calomnioase, sau ciudosul care le difuzeaz�, vor suferi microleziuni pe creier. La fel �i m�nia, insulta, invidia, rumegarea gandurilor otr�vite, produc microleziuni pe creier. Acestea nu dor (c�ci masa cerebral� nu doare, cum spun �i neurochirurgii); dar prin cumul, �n timp, aceste microleziuni produc demen�� degenerativ�.
A�adar, printre noi circul� oameni care se cred normali, dar care, datorit� urii �i nervilor, datorit� cumulului de microleziuni pe creier, au un coeficient de inteligen�� tot mai redus. Ei nu sunt destul de deteriora�i psihic ca s� fie interna�i la spital, �i totu�i ei sunt victimele unei demen�e degenerative. �i astfel ei greveaz� r�u asupra rela�iilor de familie sau de societate. Ce-i de f�cut? Cel �n�elept va �n�elege.

De ce a f�cut cancer Ion C?
Def�im�rile aduse Monic�i Lovinescu de Ion C. sunt la fel de grave ca turn�rile ciufutei doamne Cain �n cazul Gheorghe Ursu. Ion C. a atacat cumplit imaginea unei personalit��i de mare anvergur� �i de mare rectitudine moral�, cum este Monica Lovinescu. De ce a facut-o oare? Din constr�ngere, din �antaj, sau pentru beneficii?
Sau pur �i simplu, din invidie, din pulsiunile Cain. Am citit �jurnalul" lui C. publicat de Eugen Barbu �n �S�pt�m�na" �n toamna lui 1982, dup� fuga �n Occident a poetului. �n jurnal sunt �i denigr�ri aduse c�torva scriitori din �ar�, dar �n principal �inta r�bufnirii este Monica Lovinescu. Am citit �i dosarul �Rom�niei literare" cu tema Ion C, acum trei ani. Lua�i de acolo concluziile �i detaliile. Aici eu notez ceva ce a sc�pat dezbaterilor de la �Rom�nia literar�". �i anume faptul c� Ion C. a murit de cancer, �i cancerul s�u are direct� leg�tur� cu pulsiunile denigratoare. Toxina psihic� produs� de rumeg�rile �theta" ale furiei, ale invidiei, ale def�im�rii au produs microleziuni care, ziceam, sunt nedureroase �i imperceptibile, dar, prin cumul, produc fie demen�� degenerativ�, fie blocaje func�ionale, fie cancer.
Cre�tinismul ne �ndeamn� s� ne rug�m pentru du�manii no�tri. Cei prigoni�i s� se roage pentru prigonitori. Ruga dizolv� toxina psihic� a prigoanei.
*
Patristica zice:
�S� consideri hulirea ca pe o laud�; �i lauda ca pe o hulire. �i atunci e�ti cu adev�rat om �mbun�t��it."
Oare putem fi at�t de senini �nc�t s� consider�m hulirea ca pe o laud�?
Nu m� laud c� am �i ajuns s� consider, imperturbabil, hula drept laud�. Dar spun c� am �n�eles mobilurile hulitorului, �i nu-l resimt adversar sau du�man, ci-l resimt victima propriei lui nevroze.
Marcu Ascetul zicea:
�S� cump�r�m cu aur oc�rile �i prigonirile ce le p�timim de la oameni..."
Asta �nseamn� c� mi�carea min�ii tale poate fi mai presus de fire.

Manevre anonime
Un def�im�tor i-a trimis Mitropolitului Antonie Pl�m�deal� o scrisoare �anonim�", semnat� ins� cu numele Andru. �i-n aceast� �anonim�", �semnatarul" critica vehement institu�ia bisericeasc� �i pe mitropolit.
Def�im�torul voia s� m� pun� r�u cu clerul �i cu �p�m�nteanul meu" (a�a numesc basarabenii �i bucovinenii pe �cons�teni" sau pe oameni provenind din aceea�i arie geografic� rom�neasc� � ocupat� de ru�i).
Deduc c� acest def�im�tor al meu are tangen�e cu clerul, c�ci cuno�tea ni�te hibe dinl�untrul B.O.R.
Dar Antonie Pl�m�deal�, om cu senin�tate filosofic�, mi-a spus despre anonima pe care def�im�torul o semnase �Andru". Dar �tiu eu ce-a r�mas �n sufletul s�u?
Au mai fost adversit��i, din partea unora prea de dreapta. Dar n-a� vrea ca, prin replic�, s� renun� la bunul principiu filocalic de a uita repede injuria �i hula. C�t despre delatorii pe care nici nu-i �tiu... M� rog Domnului s�-i fereasc�, pe ei, de microleziuni pe creier.


Nu exist� adversari, ci numai nevroze
Aceast� propozi�ie, c� �nu exist� adversari", am spus-o adesea studen�ilor mei, �ntr-o �ncercare insistent� de a demonta, sau a t�m�dui acel conflict Cain, acel sentiment de adversitate care greveaz� asupra unor oameni.
�n cartea mea Terapia destinului (Editura Herald), am un capitol care chiar a�a se intituleaz�: �Nu exist� adversari, ci numai nevroze". Adic�: pe omul care te love�te s� nu-l prive�ti ca pe un du�man; ci acela este o biat� victim� a unei nevroze; el are nevoie de ajutorul t�u. Dac� vei g�ndi astfel, vei dob�ndi un mental invulnerabil, nu te va atinge hula, nu te va otr�vi blasfemia, nu te va dezechilibra prigoana.
Dar via�a ne ofer� �i corec�ii la acest �cli�eu" ideal, pentru o mai bun� adecvare la real.
Un cursant al nostru, Vladimir D., ne spune �ntr-o zi, �ocat, cum asociatul s�u i-a �ntins o curs�, l-a �mpins �ntr-o n�past� din care era s�-�i piard� �i slujba �i libertatea. Vladimir zice: �Eu chiar v� credeam c�nd spunea�i c� nu exist� du�mani, �i �i priveam pe to�i cu total� �ncredere, total descoperit, iar acum era s� fiu pe drumuri. Eu cred c� ne l�sa�i un pic descoperi�i �n fa�a lumii".
Dup� aceast� �nt�mplare, am completat mesajul �ideal" cu un avertisment �medical": �Chiar �i dup� acest episod �ocant, continu�m s� spunem c� nu exist� adversari, ci numai nevroze. Dar �n lume exist� �i rechini, exist� �i �acali. Rechinii nu sunt adversari, dar sunt rechini; �i instinctul lor este s� v� m�nance, s� v� sf�ie. Rolul lor este pur �i simplu s� v� m�n�nce. A�a c�, feri�i-v�. Deschide�i ochii sau, dac� pute�i, deschide�i trusa de prim ajutor. Feri�i-v�, dar nu-i du�m�ni�i. Pentru rechini, voi nu sunte�i victime, ci voi sunte�i doar prada lor, cotletul lor..."

Crima este informa�ional�?
O def�imare, o acuza�ie calomnioas�, poate fi, �n rare cazuri, o n�p�stuire. Adic� persoana care def�imeaz� crede, dintr-un context sau dintr-o informa�ie absurd�, c� tu chiar e�ti vinovat! Asta nu scuz� crima sa, dar te ajut� pe tine s� nu �l consideri �du�man" pe prigonitor.
Vorbim aici, a�adar, �i de cei r�u informa�i, �i de caracteropa�i.
De pild� asasinul lui Gandhi era convins c� Gandhi este vinovat �i c� trebuie ucis. Asasinul lui Gandhi era un pic �colit, fusese �nv���tor o vreme, lucrase �i cu cifrele. I se spusese, de c�tre un fanatic, c� Gandhi e vinovat, e mincinos, e debusolat... Asasinul era ferm convins c� are dreptate. Nici Mesia nu i-ar fi scos din cap fantezia morbid�.
Acel asasin �aten nici nu era m�car un psihotic �n genul acelei schizofrene rom�nce care l-a �njunghiat pe p�rintele Roger de la Taize anul trecut. Asasinul lui Gandhi avea pur �i simplu mintea �ngustat� de m�nie �i de o informa�ie primit� de la un �m�nuitor" al s�u, cum c� Gandhi e vinovat!
A�adar crima este uneori informa�ional�, dar tot de sorginte nervoas�: presiunea psihopat� a elimin�rii unei valori.
Complexul �elimin�rii" semenului are at�tea chipuri! De la fostul prieten devenit du�man, p�n� la fostul de�inut devenit tor�ionar. Acum, �n timp de pace �i de r�s caragialesc, puterea urii pare �n descre�tere, efectele ei par �n descre�tere. Oricum, propozi�ia �nu exist� du�mani, ci numai nevroze" trebuie rostit� cu discre�ie, ca �i tainic. Ea ��i este un semn de de�teptare, �i nicidecum un prilej de superioritate fa�� de victimele nevrozei. C�ci �i sentimentul de �superioritate" este un derivat al complexului Cain. S� nu c�ut�m �superioritate", ci autenticitate.

Oboseala �i stresul. O abordare filocalic�
Siluan Athonitul, �n scrisorile c�tre ucenici �i ucenice (care �i cereau sfat medical prin coresponden��, neput�nd veni la Athos) citeaz� adesea acest paragraf din Matei (11:28):
� Veni�i la Mine voi cei osteni�i �i �mpov�ra�i, �i Eu v� voi odihni pe voi. "
Se remarc� op�iunea �i insisten�a lui Siluan Athonitul pe acest verset plin de sugestii terapeutice. El se refer� la dimensiunea sufleteasc� a odihnei. Dezv�luie secretul adev�ratei refaceri. Totul r�m�ne actual pentru omul de azi, pentru cei bolnavi de osteneal� cronic�, pentru hipo-timici.
A�adar, cum ne odihnim?

Observ�m dou� realit��i:
1) Odihna este mai important� dec�t somnul.
2) F�r� somn, omul poate tr�i. F�r� odihn�, nu poate tr�i.
Exemplul inimii: Acest organ nu doarme niciodat�. Dar se odihne�te mereu. De altfel, ea ne d� modelul odihnei f�r� somn.
Inima are acele mi�c�ri ritmice, sistol� �i diastol�: contrac�ia �i destinderea mu�chiului inimii.
Inima se.odihne�te dup� fiecare mi�care de pompare a s�ngelui. �nt�i se contract�, adic� munce�te. Apoi se destinde, se odihne�te.
Omul este dependent de somn pentru c� nu a descoperit odihna. Nu �tie s� se odihneasc�.
La majoritatea oamenilor, somnul coincide cu odihna. Adic�, pentru cine nu are la �ndem�n� alt mod de a sc�pa de osteneal�, evident, recursul la somn este solu�ia natural�, biologic�, logic�.
Dar exist� o mul�ime de oameni care spun c� sunt obosi�i, epuiza�i, extenua�i - chiar �n condi�iile �n care dorm!

B�sescu �i face top cu du�manii s�i din pres�



Palatul Cotroceni a realizat topul �njur�turilor din mass-media la adresa pre�edintelui Traian B�sescu.



�efului statului i se prezint� zilnic, pe l�ng� tradi�ionala revist� a presei, �i o analiz� sui-generis, parte a unei monitoriz�ri mai ample, care con�ine �i citate largi cu referirile negative �i chiar cu impreca�iile, �njur�turile la adresa sa, precum �i cu cele neutre sau pozitive. Cotidianul a intrat �n posesia monitoriz�rilor cu �njur�turile din mass-media care-l vizeaz� pe Traian B�sescu, realizate la nivelul Departamentului de Comunicare Public� al Administra�iei Preziden�iale.

�n topul editoriali�tilor ori al moderatorilor de televiziune care-l �njur� v�rtos �i constant pe �eful statului, conduce deta�at Trustul Intact al familiei lui Dan Voiculescu, oponent politic podiumului celor care, �n scrierile lor ori �n apari�iile televizate, au cele mai multe referiri negative la adresa lui Traian B�sescu, Palatul Cotroceni �i plaseaz� pe Ion Cristoiu, Victor Ciutacu, Roxana Iordache (care a publicat �n �Ziua�), Radu Tudor �i pe Valentin Stan.

Topul este constituit pe baza cantit��ii referirilor negative adunate de-a lungul monitoriz�rii. Impreca�iile lui Ion Cristoiu se �ntind pe �apte pagini, ale lui Victor Ciutacu �i ale Roxanei Iordache, pe patru, ale lui Radu Tudor �i ale lui Valentin Stan, pe trei pagini. Diferen�a dintre cei de dup� Ion Cristoiu este dat� de num�rul de semne tipografice. Astfel, spre exemplu, cu 11.441 de semne, Roxana Iordache �l devanseaz� pe Victor Ciutacu, cel care adun� doar 10.117 semne tipografice.

Printre editoriali�tii ale c�ror impreca�ii �l au drept �int� pe �eful statului, Administra�ia Preziden�ial� i-a inclus �i pe politicienii Adrian N�stase, Zoe Petre ori Mugur Ciuvic�. Adrian N�stase a fost inclus �n urma editorialelor din �Jurnalul Na�ional�, Mugur Ciuvic� dup� apari�iile la Antena 3, iar Zoe Petre �n urma tabletelor din �Ziua�.

�i Trustul de Pres� Realitatea-Ca�avencu, prin Realitatea TV �i Cotidianul, nu scap� de monitorizarea Palatului Cotroceni cu privire la ��njur�turile� la adresa lui Traian B�sescu, fiind inclu�i: Mircea Dinescu, Robert Turcescu �i Cornel Nistorescu.

�n afara acestora, sub lupa Departamentului de Comunicare Public� al Administra�iei Preziden�iale se afl�, de aproape un an, cu referirile lor negative la adresa pre�edintelui ��rii, editoriali�ti ori publici�tii: Oana Stancu, Mihnea T�l�u, Victor Ciutacu, Miruna Munteanu, Roxana Iordache, Dan Dumitrescu, Eliza Fr�ncu, Gabriela Vr�nceanu-Firea, Rene P�r�an, Rare� Bogdan, Octavian Hoandr�, Lucian Avramescu, Alexandru Mihalcea, Andrei B�din, Marian Nazat, Cornel Ivanciuc, Petre Mihai B�canu, Sorin Ro�ca St�nescu �i Cristian Tudor Popescu.

Sinteza Administra�iei Preziden�iale, aflat� �n posesia Cotidianului, cuprinde referirile celor 29 de editoriali�ti ori publici�ti, �ncep�nd din noiembrie 2007 p�n� pe 4 iunie a.c.

Practica realiz�rii unor evalu�ri ale referirilor �n mass-media nu este nou�. Cel pu�in sub mandatul lui Traian B�sescu, aceasta func�ioneaz� �nc� din decembrie 2004. La revista presei zilnice este ata�at�, conform unor surse din Administra�ia Preziden�ial�, �i o evaluare a referirilor la adresa �efului statului: neutre, pozitive �i negative. Din fiecare categorie se extrag citatele corespunz�toare �i astfel se realizeaz� o sintez� a acestora.

Spicuim din sinteza Administra�iei Preziden�iale c�reia �i apar�in sublinierile.
Ion Cristoiu: �Traian B�sescu s-a ab�inut cu greu s� nu �ndruge verzi �i uscate. Acum, gra�ie laxativului care a fost suspendarea, Traian B�sescu �i-a dat drumul. �i ce ne-a fost dat s� auzim din gura celui care vrea s� se �ntoarc� la Cotroceni ca �ef de stat, �i nu �ef de bordel, �ntrece orice �nchipuire. (...) Pe solul s�rac �n materie de cultur� general� al domniei sale.(...).� (�Jurnalul Na�ional�, �Despre cum oligarhia salveaz� prostia�, 17.05.2007).

�Traian B�sescu se comport� acum �n spa�iul public ca un bolnav de SIDA la bordel. (...) (...) P�n� la venirea sa la Cotroceni, rom�nii considerau ca imposibile cobor�rea pre�edintelui la nivelul c�rciumii de mahala, provoc�rile sexuale ale ziaristelor, amestecul brutal �n Justi�ie, tragerea pe sfoar�, dar mai ales impostura, atacarea Parlamentului, partizanatul politic.� (...). (�Jurnalul Na�ional� �Un chibi� electoral al Partidului Democrat�, 24.10.2007).
�Traian B�sescu a reu�it astfel s� v�re �i mai ad�nc institu�ia Pre�edin�iei �n fecalele societ��ii rom�ne�ti.� (5.11.2007; �Jurnalul Na�ional�).

Victor Ciutacu: �M� voi �ntoarce, a�a cum Juc�torul se-ntoarce periodic la popor, la cvasimonologul g�zduit �n studioul B1 TV, cu o smerenie absolut gre�oas�, de Radu Moraru. (...) Mitoc�niile �i calomniile debitate, cu o non�alan�� �nsp�im�nt�toare �i cu justificarea c� �eful statului nu are obliga�ia s� prezinte dovezi, la adresa tuturor celor care �ndr�znesc s� aib� o alt� p�rere dec�t a sa, demonstreaz� c� Traian B�sescu nu are absolut nici o limit�.� (�Jurnalul Na�ional� �Caimacul gros al mitoc�niei� 5.11.2007).

��ntr-unul dintre col�urile ringului numit Rom�nia s-a �nfipt hot�r�t, pe picioarele din fa��, autointitulatul Juc�tor, un soi de personaj popular straniu, cu aur� fals� de martir �i comportament de lotru la drumul mare. Omul are idei pu�ine �i fixe, plus o convingere patologic� potrivit c�reia Dumnezeu l-a ales s� ne izb�veasc�. (...) Din p�cate, pe de o parte, setea de putere absolut�, respectiv, pe de alt� parte, orgoliul nem�surat le-au luat min�ile cu totul. Primul �i-a scos la vedere, din rastelul amintirilor mistuitoare de port, dup� ce l-a lustruit �n prealabil cu slug�rnicia gre�oas� a autoproclamatei intelectualit��i, arsenalul de tip securistic. A�a c� s-a apucat s� r�me, cu o voluptate demn� de ceau�ismul cel mai feroce al unui urs gunoier, prin trecutul �ngropat al falsului trofeu.�(...) (�Jurnalul Na�ional�, �Portocalele din boxeri�, 14.01.2008)

Roxana Iordache: �A� vrea s�-l v�d pe pre�edintele B�sescu, cu odraslele lui de bani gata, care cheltuie �ntr-o s�pt�m�n�, c�t venitul pe 10 ani al unui pensionar minim, cum se descurc� o lun� de zile cu o pensie medie. (�). Cu c�t cost� o sticl� de whisky pe zi pentru B�sescu, un biet pensionar poate supravie�ui o s�pt�m�n�.� (�) (�Ziua�, �Pensia minim�, o sticl� de whisky pentru B�sescu�, 13.07.2007).(...) �Un intrigant de telenovel� manelist�, care minte public �i �i bate joc de institu�ia procuraturii.� (�Ziua�, �DNA sau maneaua ca poli�ie politic�, 20.09.2007).

Adrian N�stase: �Are realiz�ri microscopice �n toate domeniile �n care a ac�ionat (...) marele zeu al aspiratorului este el �nsu�i plin de praf.� (�Jurnalul Na�ional�, �Atunci c�nd se alege praful de neghin�, 28.11.2007)

Robert Turcescu: �Eu cred c� Traian B�sescu nutre�te de mai mult� vreme o invidie, sau poate e chiar gelos pe felul �n care a �tiut de-a lungul timpului Ion Iliescu s� pun� etichete�. (�Fe�ele Cotidianului�, Realitatea TV, 12 mai 2008).

Mircea Dinescu: �Numai c� pre�edintele Traian B�sescu, aidoma �oferilor de ambulan�e care-�i arunc� pacien�ii la c�te o intersec�ie, l-a abandonat f�r� mil� pe l�cr�mosul cet��ean B�sescu pe treptele aeroportului, ca s� dea din popou la paranghelia secolului �i s� mai lipeasc� de butelcu�� �nc� o etichet� VIP. �ntoarcerea la popor �n ritm de Cucu �i Pup�za i-a l�sat f�r� obiectul muncii pe adoratorii preziden�iali�. (Realitatea TV, �T�nase �i Dinescu�, 21 martie 2008).

Monitoriza�ii sunt onora�i

Mugur Ciuvic�, cuprins �n sintez� cu un citat negativ, ne spune sec: �Nu m� intereseaz� c� Traian B�sescu este preocupat de aprecierile mele. O s� mai am referiri negative la adresa lui Traian B�sescu�. Ca fost director al Cabinetului pre�edintelui Emil Constantinescu, Ciuvic� ne spune c� �se primea doar o revist� a presei tematic� �i at�t, f�r� vreo analiz� sau evaluare, rece, de la SRI�.

La r�ndul s�u, �i consilierul pentru comunicare al lui Constantinescu, Petru Berteanu, ne confirm� primirea revistei presei de la SRI �i faptul c�, �doar c�nd ap�reau teme majore, precum integrarea �n NATO, �i crize de imagine, realizam o evaluare a referirilor din pres�.

Corina Cre�u ne-a declarat c�, pe vremea lui Ion Iliescu, �noi nu f�ceam a�a ceva. Ce f�ceam noi era pur �i simplu o monitorizare a presei�.

Victor Ciutacu b�nuie�te c� e vorba despre �o analiz� de pres� �n care ni�te func�ionari con�tiincio�i au sim�it nevoia s� identifice pericolele de imagine pentru pre�edinte�. Prezen�a �n sintez� e, pentru Ciutacu, �onorant� av�nd �n vedere numele din top. Nu m� surprinde pozi�ia mea �n top, mai ales c� �tiu p�rerea pre�edintelui despre mine�. (Diana LAZ~R, Cristian OPREA)

ANTENA ANTI-BASESCU(A3) SAU CUM MANIPULEAZA FELIX
Nu stiu ce rating mai poater avea Antena trei dar personal am inceput sa am ideosincrazie numai cand vad figurile tonomatelor Firea,Ciutacu si tot neamul lor,niste indivizi care s-au desbarat de constiinta,nu mai au de a face cu ea si realizeaza visul lui felix,zi de zi si ora de ora de a insulta(nu critica) pe Basescu.
Daca pentru dreptul mogulilor de a minti si de a face trusturi de presa prin care sa puna stapanire pe viata politica si economica a Romanieisi sa ocupe institutiile statului de drept s-a murit in revolutia din 1989 atunci,nimic nu a meritat.
Sa schimbi dictaura comunista cu cea oligarhica,sa pui botnita presei,cumparand-o si facand-o doar o trompeta propagandistica impotrica statului de drept,in contextul crearii in Romania a unui complex economico-politic este o drama pe care Romania nu o merita,iar romanii nu o mai pot suporta.

Oamenii Tonomat,iata o creatie oligarhica,in care oligarhul.adesea fost securist sau nomenclaturist comunist spala sau intentioneaza sa spele creierul opiniei publice prin intermediul unor tonomate umane,care se considera ziaristi si care o fac doar din motive de euro.
Ce am castigat,deci,trecand de la comunistii rai,de la cenzura PCR daca acum presa,televiziunile au fost preluate de persoane malefice si care avizi de putere politica(pe cea economica au castigat-o prin metodele stiute) si-au asumat dreptul de a murdari orice si pe oricine in tara noastra fara nici o frica ca vor trebui sa se justifice sau sa dea socoteala.

Din nou Excelenta Sa Dl.Presedinte Basescu a preluat intaietatea luptei impotriva acestui fenomen,lansand termenul de ZIARISTI-TONOMAT,pentru acel grup de indivizi,cu oarece cultura in mass media si care in schimbul banilor(euro) varati in tonomat la inceputul lunii,fabrica la comanda murdarii si insulte la adresa institutiilor statului si a personalitatilor politice.
Este prea mult.
Murdarii si minciuni de tipul Casa din Mihaileanu,Flota,Dosar de securitate si acum minciuni privind pretinse imprumuturi ale dlui Presedinte ,ca si atacarea unei tinere care,cu timiditate,nu le poate face fata acetor hiene sunt doar cateva din maniera in care patronii de presa prin intermediul tonomatelor ataca personalitatea cea mai titrata in schimbarea politica ce va urma,care neinfricat aduce in discutia publica amatorismul politic si manierele oligarhilor de imbogatire.

Poporul a simtit cine este cu el motiv pentru care,periculos pentru oligarhi,popularitatea si sustinerea pentru Dl.Basescu este la cote nemaiintalnite iar partidul care il sustine atinge acusi 50% din sufragii.

Este greu de suportat asemenea fenomene iar oligarhii,in deruta cad in capcana propriului venin cand cred ca prin minciuna si calomnie vor spala creierele romanilor.

Indivizi provenind din partide de buzunar(PC,PNTCD,PIN etc) s-au pus la dispozitia oligarhilor si temeinic zi de zi,ceas de ceas insulta,mint,ajund la afirmatii irationale numai sa satisfaca pe stapanii lor, mogulii trustuirlor de presa.Indivizi nesemnificativi politic si profesional ca cei numiti de Presedinte,sau de dl.consilier prezidential Avramescu nu vor reusi sa deturneze institutii ale statului in favoarea oligarhilor si nu pot avea impact fata de opinia publica romaneasca.
Mai mult,inteleg sa cred,ca prin contrapropaganda lor acestia au devenit deja agenti electorali ai dlui Presedinte Basescu prin saturatia irationalitatii lor si prin maniera neghioaba de a insulta permanent pe simbolul Romaniei,Presedintele ei,indiferent de numele lui.

De altfel populatia a reactionat deja.
Ratingul emisiunilor cu oameni-tonomat a scazut vertiginos iar tirajul ziarelor mogulilor este atat de subtire incat practic aceste ziare ar trebui sa-si inceteze aparitia.Toata functionarea acestor asa zise organe de presa,chipurile independente,se afla in deruta iar mogulii cheltuiesc milioane din profiturile lor furate in alte domenii economice pe care si le-au insusit,de obicei prin frauda.

Ziua alegerilor va fi si ziua in care poporul va judeca clasa politica si pe trompetele lor pline de veninul urii.

Cred ca ar trebui sa felicitam ziarul ZIUA care schimbandu-si conducerea nu s-a inscris in corul de sustinere a mogulilor de presa,devenind,ceea ce de fapt si trebuie,un organ de presa independent si respectat.

Do not cry for Basescu

Problema dlui Basescu acum si mai ales in viitor va este si mai ales va fi studiata,din cauza ca o asemenea personalitate politica creiaza lungi controverse.
Noi credem ca numai viitorul va arata ce a facut si cine a fost basescu,departe de controversele politice actuale.

Este greu,in noianul de discutii pro si contra,cele contra adesea depasesc limita civilitatii ,sa ai mintea limpede pentru a vedea ce se petrece pe scena noastra politica.

Cateva repere par insa sa fie sigure:

1.Clasa noastra politica din trecut si actuala nu indeplineste conditiile de onestitate si nu sunt impinse de idei mesianice sau de altruism social.

Fara a spune ca in totalitate,totusi din clasa politica s-au tras coruptii(evident cei prinsi) care au facut politica pentru imbogatire,sociopati sau fanatici ai puterii cu orice pret,ramasite ale mentalitatilor comuniste si chiar securisti sadea(la TV dl.Turcu afirma ca 14 membri ai primului guvern dupa 1989 erau securisti).

2.Clasa politica nu este impinsa de ideologii,de doctrine politice,ba chiar nici nu stiu ce sunt acelea.Altfel nu s-ar explica traseimul politic,plonajarea de la un partid la alt partid care poate sa fie opusul politic al primului.Unii totalizeaza traseisme de 5-6 partide.

3.Insetati de putere,fanatiici mai degraba definiti de termenul aproape psihiatric de sociopati sau personalitati sociopate.

4.Indivizi care fie si-au platit posturile fie au posturi de parlamentari platite de un jupan oligarh si care deci nu face ce vrea el ci a celui care l-a trimis .

5.Bogati care doresc ca distractie o functie politica,sau care pur si simplu si-au facut partide personale,pentru ca dispun de bani si organe mass media(Vadim,Felix,Becali etc).

6.Unii emigranti care pretind ca pot sa-i invete democratia pe romani dupa ce ei au stat in Occident 20-30 de ani.

Deci iata ce s-a decantat in clasa noastra politica actuala.Nu degeaba parlamentul tarii(care ar fi institutia cea mai respectata) a devenit o institutie fara nici un prestigiu,formata din indivizi care nici nu participa la la sedintele parlamentului dar isi atribuie avantaje,pensii astronomice,cheltuieli de reprezentare,premii care ar face sa roseasca si pe ultimul cetatean cu constiinta.

Acum apare un individ,poate plin de defecte,poate nu o personalitate academica dar care are bunul simt sa spuna doar atat:PANA AICI SPANULE.

Acesta este domnul Basescu.

El doreste reformarea clasei politice.A fost incomod in toate guvernele,a fost un nelinistit,are un discurs neconventional si adesea burenos.dar el a castigat inimile poporului pentru ca le-a vorbit cinstit.,

Nu a vrut vot uninominal dar treptat a vazut ca numai acest sistem poate face ceva.

Cei 322,Dl.tariceanu au tandalit problema votului uninominal ani de zile,s-au prefacut ca lucreaza,ca produc o lege,dar nu au facut nimic si nu ar face daca dl.Basescu nu ar fi luat taurul de coarne.

Dl.Basescu propune cel mai echitabil vot uninominal.cu care se alege si presedintele si primarii.Votul uninominal cu doua tururi de scrutin.Este tot ce se poate face mai bine.
Uninominalul PNL mimeaza alegerea directa dar pastreaza pentru sefii de partid,pentru cei enumerati mai sus posibilitatea ca cel putin jumatate sa fie numiti, adica sa pastreze cel putin partial actualul si vechiul sistem

Aici cine intelege ,intelege,si poporul a inteles deja.Cine nu intelege si foloseste o retorica politicianista nu face decat sa mentina sistemul politic romanesc in starea actuala inca vreo 30 de ani

IATA DECE AM SPUS CA SE POATE VORBI DE O MISIUNEA ISTORICA A DLUI BASESCU.

Iliescu l-a ucis pe Ceausescu la ordinul Moscovei. Executia a fost trucata
www.curentul .ro/2009/ index.php/ 2009122338325/ Actualitate/ Iliescu-l- a-ucis-pe- Ceausescu- la-ordinul- Moscovei- Executia- a-fost-trucata. html
Scris de Victor Roncea, Vladimir Alexe
"Nu am de ce sa regret executarea lui Ceausescu. El a platit pe merit, pentru ca era principalul vinovat pentru ceea ce s-a intamplat", afirma azi, Ion Iliescu, cel despre care Virgil Magureanu, fostul sau coleg de conspiratie, primul si cel mai longeviv sef al SRI, afirma ca era desemnat drept succesorul liderului comunist inca din anii '70. Ani cand Ceausescu a decis marginalizarea lui Iliescu - considerat pana atunci un adevarat fiu adoptiv al cuplului dictatorial -, din motive legate de suspiciunea intemeiata ca ar deservi serviciile secrete sovietice. �Curentul" dezvaluie azi principalele nebuloasele legate de asasinarea lui Ceausescu in urma cu 20 de ani, de la operatiunea KGB-GRU la trucarea executiei si implicarea directa a lui Iliescu in crimele din decembrie 1989.

Gorbaciovistul

Nu este foarte clar daca referirea lui Iliescu la �tot ce s-a intamplat" priveste si traiectoria de nomenclaturist al PCR aigurata chiar de catre familia Ceausescu, pe care a decis sa o ucida, in urma cu 20 de ani, in baza unui �decret" ilegal. In decembrie 1989, afirmand ca �Ceausescu a intinat numele Partidului Comunist Roman si idealurile celor care si-au dat viata pentru cauza socialismului in aceasta tara" Ion Iliescu avea sa-si ucida tatal spiritual la ordinele lui Silviu Brucan, agentul sovietic care a coordonat �revolutia" KGB-GRU din Romania. Filosoful si militantul anticomunist Petre Tutea este sigur de asta. Tot ganditorul de dreapta mai confirma, hotarat, ca Iliescu a fost omul lui Gorbaciov si al rusilor (vezi Video mai jos). De altfel, prestigioasa revista TIME, in articolul "Fosilele comunismului Europei de Est" din 28 aprilie 1986, titra ca, in ce priveste Romania, �Gorbaciov pare sa aiba deja un protejat in asteptare. Acesta ar fi Ion Iliescu, de 56 de ani, despre care exista rapoarte ca a studiat cu liderul sovietic la Moscova".

Biografia secreta a �candidatului manciurian"

Trecutul lui Ilescu este mult mai tenebros decat si-l pot inchipui oamenii simpli. In realitatea, ura care il anima si astazi pe Ion Marcel Ilici Iliescu (numele real) impotriva poporului roman se datoreaza in mare parte si faptului ca insasi originile sale sunt anti-romanesti. Cosmetizarea biografiei este o operatiune specifica agentilor anti-Romania. In paranteza fie spus, un caz similar de falsificarea originilor bolsevice anti-romanesti este si vocalul presedinte al ICR, Horia Roman Patapievici, care simuleaza ca s-ar afla in �opozitie" cu vederile inaintasului sau Ion Ilici Iliescu.Conform biografiei secrete a lui Ion Iliescu, publicata de scriitorul si cercetatorul Vladimir Alexe sub titlul �Candidatul Manciurian" � pe care �Curentul" o pune la dispozitie in format PDF tuturor cititorilor �, unul dintre bunicii sai a fost bolsevic sadea, pe numele sau Vasili Ivanovici. S-a refugiat in Romania fiind urmarit de politia tarista pentru activitati subversive anti-nationale. Acesta l-a impins la lupta �proletara" si pe fiul sau, Alexandru Iliescu, casatorit cu o caldarareasa bulgaroaica, Maricica, care a dat nastere la Oltenita fiului lor, Ion Ilici, la 3.03.1930. Fugit initial din Regat, in 1935, Alexandru s-a intors din Rusia si a fost condamnat la trei ani de inchisoare, pentru tradare de tara (milita pentru dezmembrarea Romaniei si trecerea Basarabiei la rusi), inchisoare facuta cu intermitente. Vecinii banuiau ca era informator al politiei in inchisoare. Alexandru, kominternist si �ilegalist", a fost inchis la Doftana, alaturi de Nicolae Ceausescu, printre alti. Aici, copil fiind, Elena Ceausescu, pe care avea s-o execute peste 60 de ani, il aducea pe Ionut de manuta ca sa-si vada tatal, aflat in conditii de semi-libertate, specifice tratamentului de care beneficiau detinutii politici in perioada Antonescu. Dupa ocuparea Romaniei de Armata Rosie, mama vitrega a lui Iliescu, Marita (sora mamei lui Ion Cioaba, primul �rege international al romilor"), a fost servitoare si bucatareasa la Ana Pauker iar unchiul sau, Eftimie, a ajuns adjunctul infamului Alexandru Draghici, Ministrul de Interne al lui Dej. Din aceasta combinatie � Pauker-Draghici - se trage si o parte din ascensiunea sa politica. Iata o particica din istoria reala:

Ceausescu l-a bagat pe Iliescu in CC al PCR in locul lui Draghici

Stenograma Plenarei CC al PCR din 22-25 aprilie 1968 consemneaza propunerea lui Nicolae Ceausescu de destituire din CC a lui Alexandru Draghici. Precum si propunerea, facuta tot de Ceausescu, de numire in locul lui Alexandru Draghici a lui Ion Iliescu.

Asa cum se stie, Alexandru Draghici a fost ministru de Interne si sef al Securitatii in "epoca Dej", in perioada "obsedantului deceniu". In ultimii ani ai lui Gheorghiu-Dej, Alexandru Draghici devenise rivalul la functia suprema in partid al lui Nicolae Ceausescu, care a reusit sa castige cursa datorita sprijinului acordat de "baronii" lui Dej: Ion Gheorghe Maurer, Alexandru Barladeanu, Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdet s.a.

Dupa preluarea puterii, urmand "modelul hrusciovist" , Nicolae Ceausescu a criticat "perioada de abuzuri si ilegalitati" din anii '50 - in care Draghici fusese ministru de Interne. Cu toate ca Ceausescu facuse si el parte din conducerea partidului si votase cu sarg "abuzurile si ilegalitatile" pe care acum, dupa '65, le critica, a reabilitat anumite victime ale acelei perioade si a cerut pedepsirea vinovatilor. Printre acestia, in special pedepsirea lui Alexandru Draghici, care a fost degradat de la gradul de general la acela de soldat si � asa cum sta scris negru pe alb in stenograma din 22-25 aprilie 1968 � a fost exclus din CC al PCR.

Interesant este ca, in locul lui Alexandru Draghici, Nicolae Ceausescu l-a propus ca "membru plin" tocmai pe... Ion Iliescu. In CC al PCR, Alexandru Draghici se ocupa cu problemele de Interne si de Securitate.
Propunandu-l pe Ion Iliescu in locul lui Alexandru Draghici, Ceausescu nu numai ca scapa definitiv de un fost rival � care stia cam prea multe despre el � dar il va propulsa si pe cel despre care credea ca ii era devotat si il va sustine.
Ironia sortii este dubla: Iliescu in locul lui Alexandru Draghici si Iliescu sustinator al lui Ceausescu!
Se stie ca, in decembrie 1989, Ceausescu a fost executat din ordinul lui Iliescu, care, ulterior, a sustinut public, si in scris, ca a fost un "disident" al epocii Ceausescu. Iata ca "disidentul" a fost propus membru plin in CC al PCR chiar de Nicolae Ceausescu. Stenograma din aprilie 1968 infirma afirmatia lui Ion Iliescu si explica unele din situatiile, cel putin ciudate, legate de dosarele fostei Securitati ale CNSAS.

Fragmentul din stenograma Plenarei CC al PCR din 22-25 aprilie 1968

Nicolae Ceausescu: Punem la vot propunerea privind excluderea din Comitetul Central a tovarasului Alexandru Draghici. Cine este pentru? Este cineva impotriva, tovarasi? Se abtine cineva? Hotararea a fost luata in unanimitate (...) Avand in vedere ca Comitetul Central s-a descompletat, propunem ca sa alegem membru plin, sau sa trecem in cadrul membrilor supleanti, ca membru al Comitetului Central plin, pe tovarasul Ion Iliescu. Il cunoasteti tovarasi?
Toti tovarasii: Da.
Nicolae Ceausescu: E vreo obiectiune, tovarasi?
Toti tovarasii: Nu.
Nicolae Ceausescu: Sa nu spuna cineva ca a votat numai pentru ca s-a facut propunerea (sublinierea noastra). Atunci cine este pentru, tovarasi? Multumesc. E cineva impotriva? Se abtine cineva? Atunci, in unanimitate, tovarasul Iliescu a fost trecut in randul Comitetului Central al Partidului".

La �studii", in URSS

Inainte de a deveni membru al CC al PCR, Iliescu a fost membru al CC al UTM, calitatea in care a fost trimis la �studii", la Moscova, unde a devenit Secretarul "Sovietului unional al studentilor si aspirantilor Romani" aflati la studii in Uniunea Sovietica, organizatie sovietica - asa cum o indica si titulatura - subordonata direct conducerii Komsomolului, asigurata la acea vreme de Alexandr Selepin, cel care, nu intamplator, va fi numit in 1958 in functia de presedinte al KGB. De aici pana la dorinta de ucidere a parintilor sai adoptivi a mai fost doar un pas si un ordin, pe care l-a asteptat, cu rabdare, aproape toata viata sa.

Executia, decisa de oamenii Moscovei, ca si la Antonescu

Intervievat zilele trecute, la 20 de ani de la asasinarea cuplului Ceausescu, de catre jurnalistul veteran John Simpson de la BBC, Iliescu evita sa-si asume intreaga raspundere a actului executiei. Simpson intreaba: �A cui a fost decizia? A fost decizia dumneavoastra sau a fost o decizie de grup?". Iliescu raspune: �A fost o decizie luata in grup, sase-sapte oameni am decis". �Deci in esenta a fost vorba despre hotararea de a-l executa?", revine Simpson. �Hotararea tribunalului s-a dat in baza legislatiei lui Ceausescu", sustine Iliescu. Ziarul �Curentul" va demonstra mai jos falsitatea totala a acestei afirmatii.Interesan t ca, peste ani, istoria decapitarii conducerii Romaniei se repeta, prin aceleasi personaje aservite NKVD si, ulterior, KGB. In cazul executiei maresalului Ion Antonescu, sotia lui Silviu Brucan, Alexandra Sidorovici, a fost "acuzator public" al "Tribunalului Poporului". Conform unor surse personale extrem de bine informate, Silviu Brucan s-a numarat printre putinii care s-au aflat la fata locului la momentul uciderii lui Antonescu si a colaboratorilor sai. In cazul asasinarii lui Ceausescu, avem urmatoarele declaratii edificatorii, de recunoastere a intentiei de ucidere cu sange rece, si chiar sadism ritualic, a cuplului Ceausescu:

Tartorul Brucan

Silviu Brucan la Comisia Parlamentara de ancheta a evenimentelor din decembrie 1989: �A fost o discutie destul de lunga, cu argumente politice, juridice si militare. Sigur ca am fi dorit sa fie un proces public sau deghizat, care sa fie educativ pentru populatie. S-a discutat si aspectul juridic, pentru ca nu era in regula. Era o chestiune facuta fara respectarea elementarelor reguli juridice, mai ales ca nu aveam nicio indoiala asupra sentintei. Pana la urma, considerentele militare au dominat. Ne dadeam seama ca toate aceste elemente care actionau impotriva Revolutiei, tragand asupra obiectivelor strategice, fac acest lucru in speranta ca Ceausescu va reveni la putere. Eu cred ca decizia a fost justificata, pentru ca, intr-adevar, dupa ce au fost aratate la televizor procesul si executia, grosul tragatorilor s-a predat si a lasat armele".

Voican invoca �modelul" asasinarii lui Codreanu

Gelu Voican Voiculescu la Comisia Parlamentara �Decembrie 1989": �In 24 decembrie a fost acel moment culminant al vietii noastre. Intram doi cate doi in baia lui Milea. Lasam apa sa curga, demente din astea. Susoteam diverse formule. Eu am spus: �Sa-i facem scapati de sub escorta, cum s-a facut cu Zelea Codreanu. Ii omoram si gata�. S-au uitat la mine si am simtit ca au inceput sa ma considere ca pe un tip respingator. Si atunci, parca Mazilu a spus: �Presedintele poate infiinta, in situatii din astea, Tribunal Militar Exceptional. ..�, si aici, atentie: �...ii va judeca si ii condamnam la moarte, ca faptele exista pentru aceasta condamnare�".

Sergiu Nicolaescu vroia �metoda Mussolini"

Sergiu Nicolaescu pentru �Adevarul": �Pe mine m-a intrebat cineva, Iliescu sau nu mai stiu cine, ce parere am de Ceausescu. Ca el trebuie omorat ca sa salvam vietile oamenilor, in conditiile in care se tragea in populatie. Si le-am zis: �E simplu. Mi-l dati mie intr-o masina. Eu opresc, parasesc masina, oamenii se ocupa de mine, iar altii il omoara pe Ceausescu. E simplu ca buna ziua�. Adica �metoda Mussolini�. Aia il spanzurau de picioare".

Grupul ucigas

Conform datelor existente, grupul care a decis executia Ceausestilor este urmatorul: Ion Iliescu (supranumit �Iliescu-KGB" ), Silviu Brucan (agent KGB dovedit), Nicolae Militaru (agent GRU dovedit), Dumitru Mazilu (fost colonel destituit din Securitate, dizident intretinut), Petre Roman (nomenclaturist, fiul kominternistului Walter Roman, suspectat ca fiind colaborator al unui serviciu secret strain), Mihai Montanu (reprezentantul FSN la Ministerul Apararii), Mihai Ispas (civil si fost sofer al lui Iliescu, ulterior ministru adjunct al Sportului), Dan Martian (absolvent al Universitatii "M. V. Lomonosov" din Moscova, decedat la Lisabona, ca ambasador, in al doilea mandat al lui Iliescu, din cauze necunoscute) , Gelu Voican Voiculescu si Sergiu Nicolaescu (personaje complexe care au tangente cu structuri si societati secrete) si generalul Victor Atanasie Stanculescu (care a interactionat in perioada premergatoarea evenimentelor cu KGB si AVO, conform propriilor declaratii).

Iliescu, vectorul ocupatiei rusesti

Trecerea celor 20 de ani ii complica insa viata care i-a mai ramas de trait lui Iliescu, pentru simplul motiv ca prea multe elemente au inceput sa iasa la iveala iar actorii evenimentelor incep sa vorbeasca in afara scenariului stabilit de regizorii de la Moscova. Intrebat recent de �Adevarul" ce rol acorda implicarii serviciilor speciale sovietice in "revolutie", Iliescu afirma, din scurt: �Total marginal". Dar unele marturii vorbesc depre 20.000 de �turisti sovietici" in decembrie '89, insista reporterul. "N-are importanþã!", raspunde Iliescu enervat. Si totusi, 20.000 de agenti ai fortelor speciale (dupa unii mai multi) inseamna o armata. Cand o armata straina se deplaseaza pe teritoriul unui alt stat aceasta se numeste invazie. Daca acea armata nu agreaza modul in care se finalizeaza operatiunea � impunerea unui personaj si a unei organizatii la conducerea statului invadat � atunci il poate elimina. Dar cand scopul pentru care s-a aflat in misiune corpul de armata angrenat in actiunea militara este atins, operatiunea se poate numi, in cazul nostru, ocupatie. Ocupatie straina.

Ziua generalilor

Iata ca, chiar daca Iliescu crede ca este �total marginal" si �n-are importanta" faptul ca peste 20.000 de agenti sovietici inarmati au actionat in Romania in 1989-1990, exista generali responsabili, ca Mihai Caraman, primul sef al SIE, adjunctul sau, Gheorghe Dragomir, generalul SRI, Aurel Rogojan, fost sef de cabinet al generalului Iulian Vlad, si, acum, si un general al Armatei, Victor Stanculescu, ce sunt de alta parere. Ultimele marturii ale fostului actor principal in evenimentele din decembrie, generalul cu piciorul in ghips, desi sunt tardive au o mare valoare. Confesiunile lui Victor Atanasie Stanculescu, facute la instigarea istoricului Alex Mihai Stoenescu si cuprinse in volumul �In sfarsit, adevarul..." , coroborate cu alte date scoase la lumina de Vladimir Alexe - si pe care le prezentam, in exclusivitate mai jos � arata ca Ion Iliescu poate fi arestat chiar azi. Pentru crima si complicitate la crima. Cu o singura conditie: ca Parchetul sa doreasca sa-si faca datoria.

Stanculescu: executia lui Ceausescu a fost o operatiune GRU-KGB

Din marturiile inaltului responsabil militar al acelei perioade, general Victor Stanculescu, retinem claritatea cu care razbate informatia privind lovitura de stat sovietica, in urma careia au fost ucisi peste 1100 de romani. Redau in fragment din dialogul celor doi interlocutori citati mai sus: �VAS: Ma gandesc la urmatoarea treaba: grupul care a lucrat in spatele meu la minister ca sa provoace conditiile necesare pentru ca toata lumea sa fie convinsa ca Ceausescu trebuie executat.

AMS: Asta era un grup sovietic, dle general. Considerati ca decizia de suprimare a venit nu pe linia Gorbaciov, ci mai degraba pe linia serviciilor secrete sovietice, probabil GRU, ca astia au actionat?
VAS: GRU si KGB combinati.
AMS: In aceste conditii, scopul implicarii sovietice in evenimentele din Romania pare a fi fost penetrarea structurilor de forta ale tarii si, implicit, reintoarcerea Romaniei in sfera de influenta sovietica. Asa apare logic. (...)AMS: Dar diversiunea electronica aeriana, stiti bine, se foloseste pentru protectia si sprijinul unor forte aflate in lupta la sol.
VAS: Sau pentru a bruia sistemul de aparare de la sol.
AMS: Ati descoperit cine era autorul acestei diversiuni electronice aeriene? Putea fi facuta de forte romanesti, existau mijloacele?
VAS: Era prea complexa ca sa fie facuta de ai nostri.
AMS: Deci, din afara. Este posibil ca diversiunea electronica sa fi fost declansata in sprijinul trupelor Spetnaz (fortele speciale GRU � nota red) intrate in tara la inceputul lui decembrie?
VAS: Da, pentru a le facilita miscarile si pentru amplificarea panicii generale si actiunii impotriva regimului."

�Clubul de la Moscova" al fostilor presedinti

In ciuda acestor evidente, un alt ex-presedinte al Romaniei cu origini in fosta URSS, afirma: "Ipoteza existentei unor 'teroristi sau agenturi straine' in perioada Revolutiei Romane reprezinta o jignire la adresa celor care au avut curajul sa aduca democratia in Romania", a declarat luna trecuta, Emil Constantinescu, cu prilejul reuniunii �Clubului de la Bucuresti" al lui Ion Iliescu. La aceeasi consfatuire la care s-a discutat, in van, si decapitarea actualei conduceri a Romaniei printr-o lovitura electorala la adresa lui Traian Basescu, Ion Iliescu a afirmat despre eliminarea Ceausestilor: ''Sigur ca ar fi fost avantajos, din punct de vedere politic, sa fi putut organiza un proces normal, in conditii adecvate. Dar nu ne aflam in situatie normala. Ceea ce a contat atunci a fost constatarea ca orice amanare insemna noi sacrificii de vieti umane, care se amplificau cu fiecare zi si cu fiecare ora care trecea. De aceea, ne-am asumat raspunderea de a organiza procesul de la Targoviste, in conditii exceptionale, cu multe improvizatii, pentru ca exceptionala era situatia in care se afla tara. Asa ceva s-a intamplat, nu odata, in istorie, in conditii similare. Ca premisa de la care s-a pornit in luarea acestor decizii a fost corecta s-a vazut prin efectele imediate: a doua zi, dupa proces si executie, a scazut intensitatea actiunilor armate, iar dupa doua zile, practic au incetat''. Inca o data, Iliescu s-a folosit de crimele Spetnaz pentru a-si acoperi actiunile conspirative de preluarea a puterii si ucidere a fostei sale familii adoptive. Noile marturii se pot adauga cu succes la voluminosul Dosar Iliescu, bine palmat, timp de 20 de ani, de complicele sau din decembrie 1989, �marele anchetator" militar al �revolutiei", generalul Dan Voinea. �Intamplator" , cel care a realizat rechizitoriul in baza caruia sotii Ceausescu au fost condamnati la moarte. Sa revedem filmul Procesului Ceausescu (DOSAR 1/SP/1989).

Directorul unei Edituri infiinteaza un �Tribunal Militar Exceptional"

Pe 24 decembrie 1989, Ion Iliescu, la acea vreme inca directorul Editurii Tehnice, a redactat si semnat un decret prin care infiinta un "Tribunal Militar Exceptional" care sa-i judece pe Nicolae si Elena Ceausescu.
La punctul 1 din acest �Decret" se declara ca "urgenta este impusa de dorinta, in acest caz, a tuturor cetatenilor cinstiti ai Romaniei".
La punctul 2 se stabileste ca acest "Tribunal Militar Exceptional" - infiintat de Ion Iliescu � va judeca cauza "in conformitate cu prevederile legale ramase in vigoare, in ceea ce priveste procedura si dreptul material penal".
Iar la punctul 3 se preciza ca "acest tribunal va fi alcatuit in componenta stabilita de Legea pentru organizarea judecatoreasca" .
In incheiere, documentul este semnat de Ion Iliescu, care se autodeclara, pe 24 decembrie 1989, "presedintele Consiliului Frontului Salvarii Nationale".
Cateva precizari sunt importante.

Iliescu a devenit presedintele CFSN pe 26 decembrie

Mai intai ca, pe 24 decembrie 1989, Ion Iliescu nu avea calitatea de presedinte al Consiliului FSN.
Consiliul Provizoriu al FSN si-a desemnat "presedintele" pe 26 decembrie 1989. Deci, mai tarziu. Mai exact, la doua zile dupa semnarea decretului de catre Iliescu si la o zi dupa ce cuplul Ceausescu fusese deja executat.
La data de 24 decembrie Ion Iliescu nu avea absolut nici o calitate juridica sau constitutionala care sa-i permita formarea unui "Tribunal Militar Exceptional" si nici sa se prevaleze de titulatura de "presedinte al CFSN", cum singur s-a trecut pe decret.
Apoi documentul a ramas scris de mana pana pe 5 ianuarie 1990, cand a fost dactilografiat.

Tribunalul a fost ilegal

Gelu Voican Voiculescu - incercand sa acopere aceasta evidenta uzurpare de calitati oficiale ale decretului semnat de Ion Iliescu � a afirmat: "Acest decret a ramas scris de mana din ratiuni de protectie a secretului, neriscandu-se dactilografierea" . "Revolutionarii" lui Iliescu nu riscau nici macar "dactilografierea" , in schimb il condamnau la moarte pe cel care era inca seful statului. Cel putin oficial. Sa remarcam ca "decretul" a fost redactat integral si semnat de Iliescu, fara numar de inregistrare.
Ceea ce inseamna ca Ion Iliescu a semnat ilegitim, printr-o tipica uzurpare de titlu, un document ilegal, lovit de nulitate din punct de vedere juridic, care a condus la executarea a doi oameni.
Rezulta si ca "Tribunalul Militar Exceptional" care i-a judecat pe sotii Ceausescu la 25 decembrie 1989, la UM 01378 din Targoviste, a avut, la randul lui, un caracter ilegal.
Mai rezulta ca sotii Ceausescu n-au fost executati dupa o procedura legala, ci au fost, pur si simplu, asasinati. O seama de alte detalii, ramase secrete pentru opinia publica din Romania, trebuie aduse la cunostinta, dupa 20 de ani.
In dorinta de a-l exonera pe Ion Iliescu de orice responsabilitate in asasinarea sotilor Ceausescu, Gelu Voican Voiculescu a emis teoria "legitimitatii revolutionare" . Pe scurt, Voican Voiculescu sustine ca, deoarece evenimentele din decembrie ar fi fost o "revolutie", nu se mai tinea seama de cadrul juridic si se proceda "expeditiv".
Gelu Voican Voiculescu a amintit de Revolutia Franceza (1789), care a procedat similar. L-am fi inteles pe Gelu Voican Voiculescu daca sotii Ceausescu � prinsi de "popor" - ar fi fost spanzurati sau impuscati (cum se intentionase, tot in �cadru organizat").
Dar chiar Ion Iliescu il contrazice pe Voican Voiculescu. Pentru ca - asa cum vedem � Ion Iliescu apeleaza la un "cadru legal".
Ion Iliescu semneaza un �Decret", pentru infiintarea unui "Tribunal Militar Exceptional" , care la punctul 2 stipuleaza foarte clar ca acest tribunal va judeca cauza "in conformitate cu prevederile legale ramase in vigoare, in ceea ce priveste procedura si dreptul material penal".
Astfel incat nu mai este vorba de nici o "legitimitate revolutionara" - inexistenta in Drept � ci de simularea unui proces asa-zis legal.

Mascarada de proces

Deplasarea la Targoviste a membrilor "Tribunalului Militar Exceptional" s-a facut cu doua elicoptere.
Intr-unul din elicoptere se aflau cele doua prelate verzi, in care urmau sa fie infasurate cadavrele sotilor Ceausescu.
Deci se stia - inaintea procesului � ca sotii Ceausescu urmau sa fie executati. V.A. Stanculescu a stabilit locul executiei, inainte de inceperea procedurilor legale.
Procesul care a urmat la Targoviste nu a fost decat o mascarada, amintind de "obsedantul deceniu" si de judecatile expedive.
Dupa ce a coborat din elicopter, Gelu Voican Voiculescu a solicitat ca procesul sa nu dureze mai mult de 10-15 minute. Desi decretul sustinea ca "aceasta cauza se va judeca cu prevederile legale in vigoare", procesul s-a derulat in 55 de minute, fara depunerea de probe si audierea vreunui martor, cu avocatii apararii desemnati din oficiu, pe post de acuzatori ai clientilor lor (ca in epoca stalinista).
Fara ca acestia sa ceara macar recursul, desi in cazul condamnarii la moarte legea cerea sa o faca, cu sau fara voia condamnatului. In ultima clipa, Elena a spus: "Daca vreti sa ne omorati, ne omorati pe amandoi. Nelegati". Executia a avut loc imediat. Controversele nu au lipsit.

Falsele capete de acuzare

Rechizitoriul intocmit de Dan Voinea si sentinta cu pedeapsa capitala consemneaza capete de acuzare ce nu au fost dovedite niciodata. �Genocidul" � nu au existat 60.000 de victime, asa cum se planuia si zvonea la data aceea, inclusiv prin intermediul lui Silviu Brucan si al postului de radio �Europa Libera", pentru ca Securitatea nu a scos nici o arma din unitati. Dimpotriva: generalul Iulian Vlad, seful DSS, a dat ordin ca acestea sa fie inchise. �Subminarea puterii de stat", numarul 2, cand Ceausescu reprezenta conducerea statului, este o aberatie. �Acte de diversiune", punctul 3, se refera, astazi stim, la operatiunea KGB-GRU. �Subminarea economiei nationale", punctul 4, ramane, credem, valabil, pentru a da socoteala asupra lui si toti succesorii lui Nicolae Ceausescu din ultimii 20 de ani. Hotararea pronuntata la 25 decembrie 1989 a fost executata pe loc.

Voican, Ceausescu si semnul lui Marte

Interesante sunt si concluziile profesorului legist francez Louis le Riboux, privind momentul si conditiile reale in care sotii Ceausescu au fost, de fapt, executati.
Din dimineata de 26 decembrie pana pe 30 decembrie 1989, cand s-a decis inhumarea, cadavrele sotilor Ceausescu au fost conservate in instalatia frigorifica de la Morga. De inmormantarea celor doi s-a ocupat Gelu Voican Voiculescu, in calitatea sa de viceprim-ministru. Ambele cadavre au fost acoperite cu panze de cearsaf. Mai intai, s-a pus capacul peste cosciugul lui Nicolae Ceausescu, pe care Voican a desenat cu creta semnul lui Marte.
Groparilor li s-a spus ca era vorba de doi colonei in rezerva, ucisi de "teroristi". Ceausestilor nu li s-au pus, in '89, cruci: fusesera uitate la Morga. S-au intocmit doua dosare care poarta acelasi numar: 1/SP/1989. Certificatele de deces s-au eliberat fara autopsiere si buletinele de identitate ale sotilor Ceausescu, de catre Vladimir Belis si notarul sectorului 1, Adrian Toma.

Din punct de vedere legal, cetateanul Iliescu l-a ucis pe presedintele Ceausescu

Cei doi aveau dreptul � ca orice cetatean � la un proces corect si drept, asa cum a avut parte Manuel Noriega sau Slobodan Milosevici. Era o ocazie unica si pentru romani de a afla secretele unei guvernari, care a condus Romania in ultimii 50 de ani. Si � poate � cu aceasta ocazie sa afle si unele informatii despre Iliescu si ai sai. Tocmai acest lucru nu convenea insa grupului Iliescu. Si altora.
Asa ca celor doi Ceausescu li s-a inchis gura: au fost executati imediat, dupa o mascarada de proces.
Procesul Ceausescu incepe insa cu un decret ilegal, semnat de cetateanul Iliescu, care se face astfel vinovat cel putin pentru "uzurparea de calitati oficiale".

Video-executia trucata

Dupa dezvaluirea pilotului Vasile Malutan (decedat in conditii suspecte) privind existenta unei genti cu documente asupra lui Ceausescu in momentul fugii, iata ca depozitia colonelului Baiu, omul care a filmat executarea cuplului, aduce in atentie felul in care s-a trucat videocaseta procesului si executiei.
Pe 25 decembrie 1989, la TVR s-a prezentat o prima versiune a procesului si executiei.
Cu acea ocazie s-a putut observa un prim aspect frapant: banda se intrerupea brusc, fara justificare, in clipa cand soldatii legau mainile sotilor Ceausescu.
Urma apoi, printr-o saritura in montaj, o scena in care, pe fundalul unor impuscaturi, se distingea cu greu, intr-un nor de praf, un zid. Fara sa se poata observa si cine erau cei executati. Conform unor surse de la fata locului, aceasta parte a filmarii ar fi fost realizata ulterior executiei, folosindu-se capse pirotehnice introduse chiar in zid.
Ulterior aparea un doctor, examinand cadavrele sotilor Ceausescu.
Iata insa ca, la 22 aprilie 1990, televiziunea franceza a prezentat o banda de 90 de minute cu procesul si executia lui Ceausescu, banda despre care se sustinea ca includea versiunea integrala, necenzurata, a evenimentului.
Asadar, a doua videocaseta!

Doua executii

Examinand-o cu atentie, un grup de experti francezi, condus de doctorul Loick le Ribault, director al Centrului de Microscopie Electronica din Franta, a ajuns la o concluzie surprinzatoare, necunoscuta cititorilor romani.
Expertii francezi au sesizat pe videocaseta, in clipa cand doctorul a ridicat capul Elenei Ceausescu, imediat ce praful starnit de gloante s-a imprastiat, ca sangele de sub cap era deja coagulat, iar gatul devenise teapan. Ceea ce era imposibil, daca executia avusese loc cu cateva momente mai inainte.
S-a conchis, fara dubii, ca Elena Ceausescu era moarta de cel putin cateva ore inaintea filmarii "executiei".
Tot pe baza videocasetei, grupul de experti francezi a mai semnalat si ca, desi cadavrele cuplului Ceausescu purtau urme de gloante, nu existau - in mod ciudat- urme de sange in jurul gaurilor provocate de acele gloante iar in ce-l priveste pe Ceausescu nu exista nici sange scurs in jurul cadavrului sau.
Expertii francezi au stabilit, in aceste conditii, ca � �deoarece cadavrele nu prezentau vreo urma de sange pe piept si pe fata imediat dupa executie si intrasera chiar intr-o anumita rigiditate" � nu ramanea decat ca cei doi fusesera "executati", cu cel putin cateva ore inaintea filmarii executiei, in mod separat, cu un singur glonte tras in ceafa. Zvonurile parvenite de la Unitatea lui Kemenici arata ca responsabil cu uciderea celor doi ar fi fost Gelu Voican Voiculescu.
Apoi, pentru filmare, cei doi au fost proptiti de perete pentru stimularea executiei.

Exhumarea interzisa

Potrivit grupului de experti ai doctorului Le Ribault, executia cuplului Ceausescu fusese, in mod evident, trucata. Francezii solicitand (in martie 1990) exhumarea cadavrelor si autopsierea lor de medici straini, pentru confirmarea verdictului lor.
Guvernul de la Bucuresti nu a dat insa nici un raspuns: nici expertizei, nici propunerii de exhumare si investigatii.
Aceste fapte raman, asadar, in continuare neelucidate.
Se pune insa si o alta problema: Nu cumva exista si o videocaseta - a treia! - completa, cu procesul si executia?

O alta moarte misterioasa

Sa ne reamintim si un alt fapt ciudat: prima cursa Bucuresti-Belgrad de dupa evenimente avea un singur pasager la bord � un reporter britanic � care, conform marturiilor, transporta numeroase videocasete, filme si fotografii legate de evenimentele din decembrie 1989.
Avionul cu acest singur pasager la bord, a fost doborat cu o racheta, nu se stie de cine trasa.
Era la cateva zile de la executia cuplului Ceausescu.
Evident, videocasetele, filmele si fotografiile "au disparut".

Operatiunea �Plecam pentru a ramane"

In "Libre Journal", Paris, septembrie-octombri e 1990, pagina 30, Vladimir Bukovski scria sub titlul "L'Empire du moindre mal": "Niciodata rolul KGB-ului in interiorul tarii (URSS � n.n.) si in strainatate nu a fost atat de important. Serviciile secrete sovietice sunt cele care au vegheat la rasturnarea lui Ceausescu in Romania, cele care au lansat "revolutia de catifea" in Cehoslovacia, cele care au luat masuri pentru rasturnarea lui Erich Honecker in Germania Rasariteana, producand circumstantele favorabile distrugerii Zidului Berlinului".
Asadar, inca din 1990, Vladimir Bukovski a declarat public rasturnarea lui Ceausescu drept o operatiune a KGB.
Strategia urmarita de URSS fusese pusa la punct anterior de Andropov si KGB, si urmarea salvarea comunistilor intr-o situatie de criza a sistemului.
Alexandre de Maranche (fostul sef al SDECE-ului francez) l-a citat in acest sens pe un apropiat al lui Gorbaciov, Ghiorghi Arbatov, cel care a afirmat: "URSS va va face cel mai mare rau cu putinta: va va lipsi de dusmanul vostru" ("Le Figaro", Paris, 10 ianuarie 1990).
Aceasta strategie sovietica, initiata de Iuri Andropov si transpusa apoi in practica de Mihail Gorbaciov, a fost expusa clar de Jean-Francois Deniau, membru al Consiliului Europei, care a precizat: "Uniunea Sovietica isi propusese drept scop acela de a pleca pentru a ramane" (vezi "Les marches lointanes de L'Empire: partir pour rester", in Jean Marie Benoist, "Apres Gorbatchev", Paris, 1990, pag. 137 si urmatoarea).
Si mai explicit asupra scopului urmarit de strategia "partir pour rester", a "schimbarii la fata" din 1989-1990 si ulterior prin "puciul lui Potemkin" (august 1991) a fost Lev Nevrozov, care a avertizat:
"In partida sa de sah pentru dominatia mondiala, Kremlinul si-a sacrificat stapanirea asupra Europei de Est, a efectuat un schimb de piese, pentru a-si asigura o mai buna penetrare a economiei si tehnologiei Europei Occidentale" ("The Kremlin and the Western Politico-Cultural Establishment, Midstream, 1900, pag. 1).
Lucrurile se vad cu mult mai clar astazi, in 2009, daca tinem seama de puternica revenire a Rusiei pe plan mondial si de ampla "restaurare" ce are loc in Rusia lui Vladimir Putin.

Vaclav Havel recunoaste aportul KGB la �revolutia de catifea"

Cand i s-a cerut lui Iliescu sa spuna ce stie despre lovitura de stat din decembrie 1989, Iliescu i-a catalogat imediat pe cautatorii adevarului drept �dezaxati" si "lichele". Asa cum o facuse si in primavara anului 1990, cu manifestantii din Piata Universitatii. Iliescu ramane ultimul dinozaur comunist beneficiar al �revolutiilor" KGB care nu recunoaste acest lucru.
Iata ce scrie Havel despre "revolutia de catifea" din 17 noiembrie 1989. Potrivit lui Havel, complotul din Cehoslovacia - "un complot pentru abolirea regimului comunist" - a fost organizat si declansat chiar de KGB.
Marturia lui Havel a fost facuta la BBC si reluata de presa germana, daca ar fi sa amintim numai prestigioasa publicatie "Die Welt".

Spetnaz in actiune

Generalul Viktor Grusko, adjunctul lui Vladimir Kriucikov (presedintele KGB), a sosit in ajun la Praga impreuna cu un grup de "visautniki" (ofiteri "Spetnaz" ai GRU, operatiuni speciale, care actioneaza, de regula, in civil).
Generalul Grusko impreuna cu generalul Ghenadi Teslenko (insarcinatul KGB la Praga) si Alois Lorenc (seful STB-ului, securitatea cehoslovaca) au condus intreaga desfasurare a "revolutiei de catifea" dintr-un apartament conspirativ din Praga. De remarcat ca Lorenc vizitase anterior Moscova, fiind instruit la sediul KGB asupra desfasurarii evenimentelor.
Evenimentele de la Praga au fost "starnite" - cu ajutorul ofiterilor sovietici "visautniki" , de "transformarea" unei manifestatii de comemorare a unei victime a militienilor praghezi, intr-o manifestatie de protest.
Ofiterii "Spetnaz", sustine Havel, care de la aeroportul "Ruzine" se imprastiasera in toata Praga, conform planului, l-au tinut permanent la curent pe generalul Grusko, seful lor, cu"mersul revolutiei".
In noaptea de 17 noiembrie 1989, generalul Grusko si echipa sa au parasit Praga la fel de discret precum aparusera.

Iliescu era pentru KGB "candidatul potrivit"

Igor Toporovski, unul dintre colaboratorii lui Gorbaciov, a oferit detalii despre rolul KGB-ului in Romania: "Ion Iliescu avea la vremea aceea legaturi destul de stranse cu PCUS si era desemnat drept candidatul cel mai potrivit pentru a-l inlocui pe Nicolae Ceausescu". Toporovski adauga: "Pentru operatiunea propriu-zisa noi am ales momentul cand Ceausescu se afla la Teheran, deoarece altminteri actiunea ar fi prezentat dificultati" .
Despre "turistii sovietici" prezenti cu miile la Timisoara si apoi la Bucuresti si in intreaga tara � consemnati in rapoartele Securitatii si, ulterior, in cele speciale, ale SRI, dedicate evenimentelor � nu mai are rost sa vorbim.
Practic, rasturnarea lui Ceausescu s-a produs in doar cateva ore, in dimineata de 22 decembrie 1989, cand Ceausescu a fost parasit in mod subit de toti colaboratorii si arestat chiar in sediul Comitetului Central al partidului. Din 22 decembrie, orele pranzului, Ceausescu era deja lasat in mana complotistilor.

Si Erich Honecker recunoaste

La 21 noiembrie 1990, Erich Honecker, liderul comunist est-german, a acordat ziarului "Berliner Wachenpost" un interviu in care a afirmat: "Destituirea mea ca sef al partidului si al statului este rezultatul unor manevre de anvergura, ai carei instigatori continua sa ramana in umbra. Cei care astazi se lauda cu aceasta actiune nu sunt decat plevusca. Ne aflam in prezenta unor miscari de maxima importanta, care n-au aparut de la o zi la alta, ci au fost planificate de multa vreme, la scara europeana si chiar mondiala. Reunificarea Germaniei trebuie sa fie considerata ca o contributie la construirea Casei Europene si, data fiind situatia, lucru acesta nu putea fi atins decat printr-o transformare a sistemului politic din RDG".
Cat despre timpul in care s-au pus la punct marile mutatii din Europa de Est, Honecker l-a evocat intr-un alt interviu: "O scurta vizita a lui Sevardnadze pe tarmul Marii Negre, in toamna anului 1984, adica chiar pe timpul lui Cernenko, in cursul careia s-a cazut de acord ca totul trebuia schimbat in Uniunea Sovietica si in alte parti" (interviu acordat canalului german DSF pe 10 octombrie 1990, ora 20.15).
Sa reamintim doar ca Erich Honecker era "stapanul" suprem al STASI. Asa ca stia ce vorbeste.

"Moscova si KGB-ul au armat pistolul de start"

Si alti autori binecunoscuti vorbesc despre rolul KGB in comploturile din Europa Centrala si de Est din 1989.
Mark Almond, profesor de istorie moderna la Oxford, scrie in cartea sa "Gorbatchev and the Est-European Revolutions" : "Moscova si KGB-ul au armat pistolul care a slujit la darea startului pentru transformarile din Europa Rasariteana si Centrala, iar acestea (schimbarile � n.n.) s-au savarsit cu cea mai mare usurinta, deoarece a fost suficient sa se activeze rezistentele care existau deja".
Istoricul ungur Istvan Nemeskurty ajungea la urmatoarea concluzie: "Ceea ce am trait noi nu a fost o revolutie, fie ea de catifea sau nu. Ceea ce s-a petrecut este ca marea putere care ne-a subjugat dupa 1945, ne-a eliberat dintr-o data. Ea a desfacut brusc funia pe care ne-o pusese pe gat".
In Romania, "Comitetul Salvarii Nationale" s-a constituit inca din 1984. In iarna anului 1988 � asadar cu un an inaintea evenimentelor din decembrie 1989 - "Comitetul Salvarii Nationale" a devenit "Frontul Salvarii Nationale" (FSN). Contrar a ceea ce Iliescu si ai lui au sustinut, FSN-ul exista demult, ca si complotul impotriva lui Ceausescu.
Intalnirea de la Elias: Iliescu-Militaru- Valter Roman In primavara anului 1990, generalul Militaru si capitanul Mihai Lupoi au facut dezvaluiri interesante in presa franceza.
Astfel, generalul Militaru l-a contactat in 1982 pe Iliescu la spitalul "Elias".
Iliescu venise la "Elias" ca sa-i faca o vizita lui Valter Neulander, bolsevic naturalizat sub fantezistul nume de Valter Roman, sub care a detinut functii de prim rang.
Generalul Militaru, internat si el in spital, a profitat de moment si l-a abordat pe Iliescu: "Dom'le, nu se gasesc in Romania niste forte sa-l arunce peste bord pe Ceausescu?".
Prudent, cel atat de direct interpelat s-a ferit sa dea un raspuns net.

�Cativa militari, un fel de pir-pir-pri si cu asta basta"

Dar, dupa ce Militaru s-a externat, Iliescu l-a rugat sa-l viziteze la Consiliul National al Apelor, unde era presedinte, cu grad de ministru. Cei doi s-au deplasat cu masina institutiei pana in Parcul Herastrau, ca sa poata vorbi in liniste.
Principala dilema a fost explicata - nu fara umor � de generalul Militaru astfel: Iliescu era de parere ca pentru rasturnarea lui Ceausescu trebuia organizat un soi de puci militar. "Cativa militari, un fel de par-par-par si cu asta basta!", isi rezumase Iliescu crezul despre "revolutia romana".
Militaru in schimb sustinea atragerea in strada a "maselor populare", ca solutie eficace. "Dom'le, daca nu sunt angrenate si masele populare, nu iese nimic".
Pana la urma s-au despartit, fiecare cu ideea lui: "Ne-am despartit cu aceasta idee: el cu pir-pir-pir- ul lui, eu cu masele populare", si-a amintit in primavara anului 1990 generalul Militaru.
Decizia urma, bineinteles, sa fie luata in alta parte.
Mai la est de Herastrau.
Astazi, numai Iliescu mai neaga implicarea KGB si GRU in evenimentul din 1989.
De ce?
Va lasam pe dumneavoastra sa ghiciti.

frumoasa incercare de a drege busuiocul , dar esti iarasi depasit de evenimente ! au trecut niste ani de cind s-a terminat cu baile de multime, cu iesitul in strada ca sa-l sustina boborul pe presedintele suspendat ! poporul chiar si-a dat seama ca are de'a face cu un tip dizarmonic ,mincinos si care uraste oamenii, in general ! azi, 90% dintre romani nu mai au incredere in el ; le este deja teama ptr. viitorul lor si al copiilor lor pe multi ani de acum inainte , viitor compromis de pres. printr-o incompetenta guvernare si -i cer pur si simplu sa -si dea demisia cu lozinca strigata de mii de piepturi : " Jos Basescu " !

JOS MINCIUNA / mutata vremeknic in primaverii/
INCOMPETENTA /mutata vremelnic in guvern /
VREM O TARA CA AFARA/

La ce se gandeste PD-L
-In Romania lipseste un spatiu public bine conturat, lipsesc canalele de comunicare intre cetatean si decidentul politic.
-Cetatenia este si trebuie sa ramana un privilegiu si nu un drept. In caz contrar, riscul este aparitia unui multiculturalism haotic, greu de gestionat. Problema cetateniei este privita doar birocratic, reflectia politicului este inexistenta.
- Problema minoritatilor: segregationismul si separatismul pe criterii etnice nu sunt concordante cu spritul european si cu valorile democratiei.
-Regionalizarea trebuie sa raspunda unor provocari de natura economica si sa porneasca de la specificitati locale.
SUBSIDIARITATEA IN CONTEXT ROMANESC
-Ideea de subsidiaritate are un fundament diferit fata de alte concepte politice: se inspira dintr-o religie si nu din ideologiile modernitatii. Este conceptul de baza al crestin � democratiei, neputand fi asimilata liberalismului sau social � democratiei: energiile persoanei nu pot fi suprimate sub pretextul distribuirii lor inegale (liberalism), dar nu trebuie nici ignorate (conceptia welfare state, social - democratie).
-Subsidiaritatea sta la baza proiectului politic al Uniunii Europene. Nu s-a mers pana acolo incat sa se impuna introducerea principiului subsidiaritatii in legislatiile statelor europene. In Romania situatia reglementarii acestui principiu este confuza.
- Subsidiaritatea poate avea un rol decisiv la nivelul parteneriatelor public � privat.
-Subsidiaritatea se poate aplica numai intre parteneri egali. In privinta raporturilor intre stat si autoritatile locale trebuie intarita dimensiunea coordonarii in detrimentul subordonarii.
-Subsidiaritatea poate scoate mai bine in evidenta rolul comunitatilor religioase locale.
-Subsidiaritatea trebuie aplicata in privinta: luarii deciziilor in cadrul partidelor politice; la nivel cultural si educational (printre altele, autonomia universitara).
- Aplicarea principiului subsidiaritatii in raporturile dintre stat si grupurile sociale defavorizate inseamna detasarea de viziunea asistentiala a statului, descurajeaza dependenta celor asistati si manipularea populista din partea guvernantilor.
-Ajutorul statului este cu atat mai eficient cu cat se adreseaza doar persoanelor/segmentelor sociale care se afla in dificultate, are un interval de timp precis delimitat si nu are un nivel atat de mare incat sa fie considerat abuziv o alternativa la munca proprie.
NIVELE INTERMEDIARE INTRE STAT SI CETATEAN
-Un prim nivel intermediar este familia care trebuie mai mult ajutata pentru a ramane un spatiu de transmitere a valorilor.
-Nivelul imediat urmator: comunitatea locala.
-Structurile asociative socio � economice � nivel de interfata intre institutiile statului.
-Sindicatele trebuie sa devina structuri de aparare a intereselor angajatilor si nu mase sociale de manevra in viata politica. Solidaritatea sindicala trebuie sa insemne mai mult decat lupta comuna a celor care isi apara interesele in fata statului· Incurajarea clasei de mijloc: mici intreprinzatori, meseriasi, etc. Necesitatea unor structuri asemanatoare si in sectorul agricol.
PROPRIETATEA, INITIATIVA ANTREPRENORIALA SI POLITICILE ECONOMICE
-Structura economico-sociala: ordine sociala, ordine ecologica (sectoare redistribuitoare de plus-valoare), economia de piata (sector creator de plus-valoare).
-Pilonul de dreapta in economie este bazat pe: libertate, responsabilitate, proprietate, binele individual, profesie si implinire profesionala.
-In prezent, se aplica in Romania modelul neo-liberal. A sosit momentul pentru responsabilizarea capitalistilor. Responsabilizarea se poate face prin trecerea la ordo-liberalism, a treia cale in economie, diferita de neo-liberalism si socialismul interventionist.
-Scopul final al politicilor economice: stat minimal fara suprasolicitarea sociala a populatiei. Scop intermediar: statul care apara individul, familia, grupurile profesionale.
-Pilonul de stanga in economie este bazat pe: dreptate sociala, solidaritate, minimimul social absolut.
-Gandirea crestin � sociala: asigurarile sociale trebuie legate nu de venit, ci de riscul provocat de fiecare asigurat.
-Asigurarea de somaj: suportata in mod egal intre angajator si angajat. Este necesara gasirea unor forme de combinare a ajutorului de somaj cu munci de interes comunitar.
- Pilonul de centru este bazat pe ordinea ecologica. In viziune social � crestina, aceasta este expresia relatiei persoanei cu mediul inconjurato
_________________

La ce se gandeste PD-L
-In Romania lipseste un spatiu public bine conturat, lipsesc canalele de comunicare intre cetatean si decidentul politic.
-Cetatenia este si trebuie sa ramana un privilegiu si nu un drept. In caz contrar, riscul este aparitia unui multiculturalism haotic, greu de gestionat. Problema cetateniei este privita doar birocratic, reflectia politicului este inexistenta.
- Problema minoritatilor: segregationismul si separatismul pe criterii etnice nu sunt concordante cu spritul european si cu valorile democratiei.
-Regionalizarea trebuie sa raspunda unor provocari de natura economica si sa porneasca de la specificitati locale.
SUBSIDIARITATEA IN CONTEXT ROMANESC
-Ideea de subsidiaritate are un fundament diferit fata de alte concepte politice: se inspira dintr-o religie si nu din ideologiile modernitatii. Este conceptul de baza al crestin � democratiei, neputand fi asimilata liberalismului sau social � democratiei: energiile persoanei nu pot fi suprimate sub pretextul distribuirii lor inegale (liberalism), dar nu trebuie nici ignorate (conceptia welfare state, social - democratie).
-Subsidiaritatea sta la baza proiectului politic al Uniunii Europene. Nu s-a mers pana acolo incat sa se impuna introducerea principiului subsidiaritatii in legislatiile statelor europene. In Romania situatia reglementarii acestui principiu este confuza.
- Subsidiaritatea poate avea un rol decisiv la nivelul parteneriatelor public � privat.
-Subsidiaritatea se poate aplica numai intre parteneri egali. In privinta raporturilor intre stat si autoritatile locale trebuie intarita dimensiunea coordonarii in detrimentul subordonarii.
-Subsidiaritatea poate scoate mai bine in evidenta rolul comunitatilor religioase locale.
-Subsidiaritatea trebuie aplicata in privinta: luarii deciziilor in cadrul partidelor politice; la nivel cultural si educational (printre altele, autonomia universitara).
- Aplicarea principiului subsidiaritatii in raporturile dintre stat si grupurile sociale defavorizate inseamna detasarea de viziunea asistentiala a statului, descurajeaza dependenta celor asistati si manipularea populista din partea guvernantilor.
-Ajutorul statului este cu atat mai eficient cu cat se adreseaza doar persoanelor/segmentelor sociale care se afla in dificultate, are un interval de timp precis delimitat si nu are un nivel atat de mare incat sa fie considerat abuziv o alternativa la munca proprie.
NIVELE INTERMEDIARE INTRE STAT SI CETATEAN
-Un prim nivel intermediar este familia care trebuie mai mult ajutata pentru a ramane un spatiu de transmitere a valorilor.
-Nivelul imediat urmator: comunitatea locala.
-Structurile asociative socio � economice � nivel de interfata intre institutiile statului.
-Sindicatele trebuie sa devina structuri de aparare a intereselor angajatilor si nu mase sociale de manevra in viata politica. Solidaritatea sindicala trebuie sa insemne mai mult decat lupta comuna a celor care isi apara interesele in fata statului· Incurajarea clasei de mijloc: mici intreprinzatori, meseriasi, etc. Necesitatea unor structuri asemanatoare si in sectorul agricol.
PROPRIETATEA, INITIATIVA ANTREPRENORIALA SI POLITICILE ECONOMICE
-Structura economico-sociala: ordine sociala, ordine ecologica (sectoare redistribuitoare de plus-valoare), economia de piata (sector creator de plus-valoare).
-Pilonul de dreapta in economie este bazat pe: libertate, responsabilitate, proprietate, binele individual, profesie si implinire profesionala.
-In prezent, se aplica in Romania modelul neo-liberal. A sosit momentul pentru responsabilizarea capitalistilor. Responsabilizarea se poate face prin trecerea la ordo-liberalism, a treia cale in economie, diferita de neo-liberalism si socialismul interventionist.
-Scopul final al politicilor economice: stat minimal fara suprasolicitarea sociala a populatiei. Scop intermediar: statul care apara individul, familia, grupurile profesionale.
-Pilonul de stanga in economie este bazat pe: dreptate sociala, solidaritate, minimimul social absolut.
-Gandirea crestin � sociala: asigurarile sociale trebuie legate nu de venit, ci de riscul provocat de fiecare asigurat.
-Asigurarea de somaj: suportata in mod egal intre angajator si angajat. Este necesara gasirea unor forme de combinare a ajutorului de somaj cu munci de interes comunitar.
- Pilonul de centru este bazat pe ordinea ecologica. In viziune social � crestina, aceasta este expresia relatiei persoanei cu mediul inconjurato
_________________

Prioritatile doctrinei PD-L
Asa cum spuneam mai inainte suntem multi si avem si dreptate.
Iata care sunt prioritatile de actiune a doctrinei democrat-liberale:
1. directia strategica a P.D-L;
2. directia agendei guvernarii si a exercitiului guvernarii;
3. directia relansarii Dreptei romanesti;
4. directia doctrinara;
5. directia de unificare a fortelor de centru-dreapta.

I. Directia strategica a P.DN-L
�n istoria sa postdecembrista, P.N.L. a parcurs mai multe etape.
1. �n perioada 1990-1992, P.N.L. a avut sansa sa unifice miscarea anticomunista si sa organizeze o mare forta politica democratica. Erorile strategice din acea perioada explica pierderea acestei sanse de catre P.N.L. si valorificarea ei de catre Corneliu Coposu, care a avut verticalitatea de a
se opune fortelor neocomuniste si consecventa de a da un ideal Conventiei Democrate.
2. Ca urmare a ratarii acestei sanse, P.N.L. a trebuit sa strabata desertul anilor 1992-1995,perioada �n care ajunsese la stadiul de factiune liberala, �n concurenta cu celelalte factiuni rezultate �n urma repetatelor sciziuni.
3. Unificarea liberalilor �ntr-un singur partid a fost un proces �ndelungat, sinuos si contradictoriu, realizat �n perioada 1995-2003 gratie clarviziunii unor mari oameni politici)Stoica si Stolojan).
�n aceasta perioada, P.N.L. a cunoscut si experienta guvernarii 1996-2000, experienta posibila tocmai pentru ca ideea politica a lui Corneliu Coposu de a
unifica fortele anticomuniste a permis c�stigarea alegerilor de catre Conventia Democrata si formarea guvernului �mpreuna cu U.D.M.R. si U.S.D.
Din pacate aceasta coalitie nu a avut coerenta necesara pentru a asigura o guvernare eficienta Romaniei
Printr-o strategie curajoasa, P.N.L. a reusit sa �si asigure supravietuirea parlamentara �n anul 2000, dar fortele de dreapta, �n ansamblul lor, au �nregistrat un recul drastic
4. La sf�rsitul perioadei 1995-2003, P.N.L. a constatat ca, �n pofida unificarii, liberalii nu erau at�t de numerosi �nc�t sa poata c�stiga de unii singuri alegerile parlamentare si prezidentiale. Dupa o dezbatere tensionata, �n care s-a pus problema alegerii �ntre un joc politic minor, a carui miza era
supravietuirea parlamentara, si un joc politic major, a carui miza era guvernarea Rom�niei, P.N.L.ca urmare a marilor sai oameni politici Stoica si Stolojan avut resursele interne pentru a hotar� formarea Aliantei D.A.
5. Alianta a echilibrat scena politica �n anii 2003 si 2004, iar la sf�rsitul anului 2004 a c�stigat alegerile prezidentiale, cre�nd astfel premisa formarii unui guvern de coalitie, dar cu o componenta majoritara P.N.L.-P.D.
6. Formarea Aliantei D.A. a fost �nsa numai primul pas strategic �n procesul de unificare a fortelor de centru-dreapta. Acest proces nu se poate finaliza fara formarea unui mare partid de centrudreapta.
In acest cadru s-a pus problema aliantei PNL-PD si a unificarii fortelor de dreapta.PNL cu conducerea actuala a ratat momentul istoric si sub influenta lui Patriciu a trecut la un melanj doctrinar crezand ca poate sa se uneasca cu PSD.A urmat eliminarea PD de la putere si inservarea nereusita de a demite pe Presedintele Republicii,politicianul si strategul unificarii fortelor de dreapta.
Ei au uitat repede ca scopul aliantei DA nu era doar lupota cu PSD ci si coagularea unei forte redutabile de dreapta,asa cum este azi PD-L.
Nu au inteles nici exigenta de a se institui un nou mod de a face politica pentru a demarca clar diferenta necesara fata de toate guvernarile postdecembriste anterioare.
Alianta DA nu era doar o alternativa temporara la PSD, ci , mai ales, ca o prima formula de unificare a fortelor politice de centru-dreapta care trebuia sa se �mplineasca prin formarea unui mare partid de centru-dreapta, ca alternativa pe termen lung la actualul mod de a face politica, alternativa apta sa echilibreze scena politica si pe care a realizat-o doar formarea PD-L
O asemenea alianta nu priveste doar un ciclu electoral. Din pacate liberalii s-au �ntors astfel la jocul politic cu miza mica, uit�nd ca un asemenea joc nu le-a asigurat si nu le-ar putea asigura o pozitie majora pe scena politica pentru simplul motiv ca un partid de miza mica nu �si propune sa c�stige alegerile, ci doar sa supravietuiasca parlamentar(uitand esecurile electorale din 1992 si dificultatile anilor 1992-1996 �n care nu a avut reprezentare parlamentara.
S-a pus astfel in pericol,prin neparticiparea la formarea drepte,prin lipsa de viziune pe termen lung si o paralizare a vointei politice de catre tariceanu care a fortat colaborarea cu PSD,s-a pus in pericol chiar viitorul politic al acestui partid,printr-un joc politic minoritar de supravetuire parlamentara.
Ori o politica mare nu se poate face decat intr-un partid mare.

Din fericire steagu liberalismului se afla azi in mana unor politicieni calificati si experimentati
Uniunea liberal�o-democrata a creat o formatiune de dreapta capabila a polariza in jurul doctrinei lor toate fortele liberale si populare din Romania.
Trebuie sa intelegem,ca gratie PSD si grupului Iliescu dreapta romaneasca a fost aproape anihilata(de la mineriade,persecutarea lui Coposu,fragmentarea PNL) incat peste 15 ani PSD a condus tara aproape ca partid unic,taind pentru clientii sai liberali doar mici felii pentru a le da impresia de colaborare,si aceasta doar din motive externe(intrarea un UE si NATO).
PD-L reprezinta pentru prima data o forta de dreapta convingsatoare,cu ideologir popuilar-Liberala si cu politicieni de elita.
De aceea vom repeta mereu:PD-L va fi noul partid guvernamental.

Suntem multi si avem si dreptate!

PATRIOTISM LIBERAL DE TIP CRIN ANTONEASCU

Liberalii,Bratenii fac parte din istoria crearii staului romanesc unitar si de-a-lungul timpului ei au mentinut treaza ideia de patriotism.
Dar ne aflam in 2007 si asa zisii liberali au cazut sub influenta oligarhului devenind cum zice Pinalti,petroliberali.
Este o nerusinare,ca intregul guvern(cu exceptia lui Melescanu),tot PNL-aripa petroliberala sa lipseasca de la Palatul Cotroceni la o festivitate determinata de ZIUA ROMANIEI.
Nu-l iubesc pe Basescu.Este treaba lor.
La Cotroceni este insa Presedentia statului Roman.Acolo au stat regii,Ceausescu,Iliescu,Constantinescu.Unii din ei au fost odiosi dar Romania a supravetuit.
Catolicii spun ca preotii gresesc,biiserica niciodata.
Oare ce a gresit Romania si simbolul ei Cotrocenii dlui oligarh si slugii sale.
Bine ca sub PLD liberalismul redivivus.
TRAIASCA ROMANIA!

In timpul unei vizite oficiale in Anglia, Basescu e invitat la un ceai de catre Majestatea sa, Regina. Zambitor, Basescu o intreaba:
- Mi-ati putea raspunde la o intrebare?
- Desigur, raspunse Regina .
- Ei bine, cuteaza Basescu, care credeti ca este esenta leadership-ului ? |Care este secretul unei bune conduceri?
Cu un zimbet suav, regina raspunse:
- In opinia mea, filosofia minimala a conducerii cere sa fii inconjurat de oameni inteligenti.
- Si cum iti dai seama cine este inteligent si cine nu? - insista Basescu.
- Foarte simplu, spuse regina , ridicandu-se, permiteti-mi sa va arat.
Ii telefona indata lui Tony Blair, puse telefonul pe speaker si spune:
- Domnule prim-ministru, va rog sa aveti amabilitatea de a-mi raspunde la o intrebare: mama dvs. are un copil,tatal dvs. are un copil, iar acest copil nu este nici fratele, nici sora dvs. Cine este el?
Blair raspunse fara ezitare:
- Sunt exact eu, Majestate.
- Corect, spuse regina . Multumesc si la revedere, sir Blair.
Apoi, privindu-l pe Basescu:
- Ati inteles, domnule presedinte?
- Da, majestate! Foarte interesant! Fiti sigura ca o sa folosesc aceasta lectie!
Odata intors la Bucuresti , Basescu se hotaraste sa-l supuna la test pe Emil Boc.
Convocat, Boc vine.
- Draga Emil, ma intreb daca ai fi capabil sa-mi raspunzi la o intrebare.
- Desigur, dle presedinte.
- Ei bine, mama ta are un copil, tatal tau are un copil, copilul asta nu este nici fratele, nici sora ta. Cine este el?
Boc isi roteste cateva clipe ochii intre tavan si podea si, finalmente, isi intreba presedintele daca i-ar putea acorda un ragaz de gandire.
Intors la Guvern , convoaca pe data ministri , alaturi de care zaboveste cateva ore asupra problemei, fara sa ajunga la o solutie.
Prada disperarii, il suna pe Blaga, la Senat:
- Asculta, zi-mi si mie: maica-ta are un copil, taica-tau are un copil, si acest copil nu este nici frate-tau, nici sora-ta. Cine este el?
Blaga raspunse pe data:
-E simplu, sint eu.
Mult mai usurat, Boc fuge glont inapoi la Cotroceni si intra gafaind in biroul lui Basescu- Stiu raspunsul, domnule! Stiu cine este blestematul asta de tip! E Blaga !!!
De peste birou, mangaind usor spatarul fotoliului - gandindu-se, probabil, ce noroc are regina cu asa oameni inteligenti pe langa ea(englezii astia!...) - cu o nedismulata grimasa de dezaprobare, Basescu ii raspunde:
-Gresit, tampitule! E Tony Blair!

pe care parte a Canalului sapa aia de spun bancuri politice cu pres. tarii ?

Cercetare obiectiva sau cercetare partinica?

Dl.Marius Oprea ar fi credibil daca s-ar comporta ca un adevarat cercetator si nu ca un activist politic al PNL.cand spune ca, PDL, PSD si PC s-au folosit in mod electoral de CNSAS, explicand faptul ca cele trei partide nu au participat la intalnirea de la Ministerul Justitiei pe tema Legii CNSAS,dl.Oprea se autentifica doar ca activist de partod sin u un cercetator obiectiv.

Daca el manta de interesele PNL declara PD-L ca partid care s-a folosit de CNSAS el uita ca PNL este la putere.
De fapt,studiul regimului comunist se afla inca intr-un stadiu incipient. Vreme indelungata, cercetarea stiintifica a fost stanjenita nu doar de obstacolele explicit ideologice, ci si de regimul extrem de restrictiv al accesului la surse. Pana in 1989 era practic imposibila consultarea documentelor, la fel ca si efectuarea interviurilor de istorie orala privind istoria regimului comunist. Schimbarea de regim din anul amintit a deschis calea cercetarilor pentru diferite subiecte, treptat devenind accesibile diverse fonduri aflate in Arhivele Nationale Istorice Centrale si la filialele judetene ale acestora, in Arhivele Serviciului Roman de Informatii, in Arhiva CNSAS, la Directia Instantelor Militare si la Tribunalele Militare Teritoriale, precum si in arhivele comunale. In acelasi timp, istoria orala, altfel spus istoria cu martori, esentiala pentru intelegerea istorieirecente, constituie o sursa importanta pentru cercetatori, creandu-se astfel premisele pentru o abordare mai complexa a istoriei regimului comunist, atat la nivel national, cat si la diferite niveluri locale si regionale.

Deci trebuie sa remarcam ca ochelarii politici intuneca cercetarea obiectiva a Comunismului si ca montajul antidemocratic al cercetatorului il priveaza de credibilitate.
PNL,PD-L sunt partide din aceiasi familie ,cu aceleasi scopuri si lupta fraticida nu-si are rost.
Dar cui sa-i spui acest lucru,cand PNL va face contract,in care se vinde pe 5 ani PSD numai sa fie la guvernare,langa resurse.
Ramane ca steagul unui studiu al comunismului sa fie preluat de adevaratele forte anticomuniste,lucru inceput deja prin condamnarea solemna a comunismului in parlamentul Romaniei de catre Excelenta Sa,Presedintele Romnaiei.

Bai,am auzit ca v-a picat Boc ! Ce bafta pe voi PDListii, ca acest mare om de stat ,de acum se poate dedica doar partidului .O sa va conduca asa cum a condus Romania, deci profit de ocazie sa imi iau adio de la voi ! Pa dragi PDListi ,existenta voastra sub Boc nu va mai putea dura prea mult !. .Adio !

crezi ca ei nu stiu ca trebuie debarcat Boc si de la conducerea PDL.ului ca sa se salveze de a nu mai intra-n Parlament ? dar mi-e ca-i prea tirziu !