Info
x
Ganduri personale...
|
Fosta membra 9am.ro 14360 mesaje Membru din: 27/05/2010 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 3 Septembrie 2010, ora 14:56
De la: Will, la data 2010-09-03 14:54:57e, si tu! are ea ceva planuit daca n-are si-un plan de rezerva,s-ar putea sa nu se stie... 
Voi fi la fel de dur ca adevarul si la fel de neindurator ca dreptatea.----,,Minciuna premeditata nu mai e chestie de fantezie,tine de caracter''-Tudor Musatescu----Prietenii vin si pleaca, dar dusmanii raman si se acumuleaza.----- -----Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost -----DUMNEZEU iubeste ingerii rebeli , adevaratii creatori care fac orice societate sa progreseze,ii ajuta si-i ocroteste, in schimb ii este indiferenta soarta oricarui ignorant mistico-religios------Este mult mai aproape de DUMNEZEU un ateu decat un miorlaitor ignorant mistico-religios,indiferent de confesiunea sau religia propovaduita ----Este mult mai bine, zic eu, s� ��i faci lectura pe vapor dec�t s� faci sex cu fundul.-TRAIAN BASESCU
|
|
Fosta membra 9am.ro 23741 mesaje Membru din: 25/04/2010 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 3 Septembrie 2010, ora 14:58
De la: Will, la data 2010-09-03 14:54:57e, si tu! are ea ceva planuit  ...si tu, Brutus? cu cine ma confundati?
Raporteaza abuz de limbaj
Nu te teme ca ai prea mult bun simt
|
|
Fosta membra 9am.ro 1670 mesaje Membru din: 8/08/2010 |
Postat pe: 3 Septembrie 2010, ora 14:59
in orice caz nu cu sefu' de gara
 ca aiesit din tura 
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 14360 mesaje Membru din: 27/05/2010 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 3 Septembrie 2010, ora 15:02
De la: Ingrid, la data 2010-09-03 14:58:05De la: Will, la data 2010-09-03 14:54:57e, si tu! are ea ceva planuit cu altcineva... 
Raporteaza abuz de limbaj
Voi fi la fel de dur ca adevarul si la fel de neindurator ca dreptatea.----,,Minciuna premeditata nu mai e chestie de fantezie,tine de caracter''-Tudor Musatescu----Prietenii vin si pleaca, dar dusmanii raman si se acumuleaza.----- -----Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost -----DUMNEZEU iubeste ingerii rebeli , adevaratii creatori care fac orice societate sa progreseze,ii ajuta si-i ocroteste, in schimb ii este indiferenta soarta oricarui ignorant mistico-religios------Este mult mai aproape de DUMNEZEU un ateu decat un miorlaitor ignorant mistico-religios,indiferent de confesiunea sau religia propovaduita ----Este mult mai bine, zic eu, s� ��i faci lectura pe vapor dec�t s� faci sex cu fundul.-TRAIAN BASESCU
|
|
Fosta membra 9am.ro 23741 mesaje Membru din: 25/04/2010 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 4 Septembrie 2010, ora 02:32
De la: XYW, la data 2010-09-03 15:02:51De la: Ingrid, la data 2010-09-03 14:58:05De la: Will, la data 2010-09-03 14:54:57e, si tu! are ea ceva planuit Normal, eu sunt o spontana. Raporteaza abuz de limbaj
Nu te teme ca ai prea mult bun simt
|
|
Tramp 9944 mesaje Membru din: 16/08/2010 |
Postat pe: 6 Septembrie 2010, ora 09:18
De la: Ingrid, la data 2010-09-04 02:32:50De la: XYW, la data 2010-09-03 15:02:51De la: Ingrid, la data 2010-09-03 14:58:05De la: Will, la data 2010-09-03 14:54:57e, si tu! are ea ceva planuit Si in..............tema tematicii dezbatuta in tema respectiva 
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 23741 mesaje Membru din: 25/04/2010 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 6 Septembrie 2010, ora 14:57
Da sigur, gandurile mele chiar sunt personale, nu numai pe topicul asta
 Raporteaza abuz de limbaj
Nu te teme ca ai prea mult bun simt
|
|
Fosta membra 9am.ro 8928 mesaje Membru din: 25/04/2010 |
Postat pe: 6 Septembrie 2010, ora 15:02
De la: Ingrid, la data 2010-09-06 14:57:06Da sigur, gandurile mele chiar sunt personale, nu numai pe topicul asta Personale, personale dar uneori sunt si ganduri... expuse!
Raporteaza abuz de limbaj |
|
|
|
|
Fosta membra 9am.ro 23741 mesaje Membru din: 25/04/2010 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 6 Septembrie 2010, ora 15:06
Da, Rodicuto, expozitie cu autoservire!
 Ti-ai rezolvat cu calculatorul, sau tot asa mai pe apucate? Raporteaza abuz de limbaj
Nu te teme ca ai prea mult bun simt
|
|
Fosta membra 9am.ro 8928 mesaje Membru din: 25/04/2010 |
Postat pe: 6 Septembrie 2010, ora 15:12
De la: Ingrid, la data 2010-09-06 15:06:17Da, Rodicuto, expozitie cu autoservire! Da, oarecum... La mine totul e intr-un provizorat definitiv
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Tramp 9944 mesaje Membru din: 16/08/2010 |
Postat pe: 8 Septembrie 2010, ora 08:34
De la: M_Elody, la data 2010-09-06 15:12:09De la: Ingrid, la data 2010-09-06 15:06:17Da, Rodicuto, expozitie cu autoservire! Ca si guvernul lui boc?.........................sau este un provizorat cu luminita din capatul tunelului 
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 23741 mesaje Membru din: 25/04/2010 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 8 Septembrie 2010, ora 10:29
De la: yxz, la data 2010-06-25 09:46:29Ninge cu fluturi Nu esti...dar te asteptam
Raporteaza abuz de limbaj
Nu te teme ca ai prea mult bun simt
|
|
Tramp 9944 mesaje Membru din: 16/08/2010 |
Postat pe: 8 Septembrie 2010, ora 10:31
De la: Ingrid, la data 2010-09-08 10:29:30De la: yxz, la data 2010-06-25 09:46:29Ninge cu fluturi mai bine zis !....................  .o asteptam amundoi.....sa nu te plictisesti!
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 8928 mesaje Membru din: 25/04/2010 |
Postat pe: 8 Septembrie 2010, ora 10:34
De la: Ingrid, la data 2010-09-08 10:29:30De la: yxz, la data 2010-06-25 09:46:29Ninge cu fluturi Un pupic si-o floare pentru Zyzy! 
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 23741 mesaje Membru din: 25/04/2010 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 8 Septembrie 2010, ora 21:29
,,.Ai plecat tiptil sa nu te simt
Ai grabit pasul, sa nu te urmez Ai privit in urma cu grija, sa nu te ajung si te-ai oprit contrariat : de ce nu vin?'' Raporteaza abuz de limbaj
Nu te teme ca ai prea mult bun simt
|
|
Tramp 9944 mesaje Membru din: 16/08/2010 |
Postat pe: 9 Septembrie 2010, ora 08:39
De la: Ingrid, la data 2010-09-08 21:29:49,,.Ai plecat tiptil sa nu te simt S-a impiedecat crezand ca-s eu! ..............S-a mirat ca esti tu, nu-s eu Si vazand ca tu, nu-s eu S-a ridicat si a plecat,intr-un scurt turneu
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 23741 mesaje Membru din: 25/04/2010 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 9 Septembrie 2010, ora 08:47
De la: Tramp, la data 2010-09-09 08:39:35De la: Ingrid, la data 2010-09-08 21:29:49,,.Ai plecat tiptil sa nu te simt Ete cum am scos talentul din tine!!
Raporteaza abuz de limbaj
Nu te teme ca ai prea mult bun simt
|
|
Tramp 9944 mesaje Membru din: 16/08/2010 |
Postat pe: 10 Septembrie 2010, ora 11:16
De la: Ingrid, la data 2010-09-09 08:47:39De la: Tramp, la data 2010-09-09 08:39:35De la: Ingrid, la data 2010-09-08 21:29:49,,.Ai plecat tiptil sa nu te simt Ala a fost un gand rebel...............nu stiu cum a scapat si ........ nu am stiut de el
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 17703 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: ALTA LOCALITATE |
Postat pe: 10 Septembrie 2010, ora 15:45
am un gand !!!
Raporteaza abuz de limbaj
Daniela
|
|
nastasemihail 47672 mesaje Membru din: 3/11/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 10 Septembrie 2010, ora 15:51
Eu am o trupa intreaga si f vesela....de ginduri....
 O fi scapat de la mine. 
Raporteaza abuz de limbaj
Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.
|
|
Fosta membra 9am.ro 17703 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: ALTA LOCALITATE |
Postat pe: 10 Septembrie 2010, ora 16:03
De la: nastasemihail, la data 2010-09-10 15:51:44Eu am o trupa intreaga si f vesela....de ginduri.... nu-i exclus...chiar ma intrebam ce-o fi cautand la mine???? Raporteaza abuz de limbaj
Daniela
|
|
Fosta membra 9am.ro 354 mesaje Membru din: 30/11/-0001 |
Postat pe: 10 Septembrie 2010, ora 16:17
Un fel de-a mai lungi,cea mai frumoasa zi
Ar fi dac-am mai putea minti. Am da ceasul inapoi,ai fierbe doua oua moi Mi-ai spune ca-n casa,suntem doar noi Tacerea te-ar ajuta,sa scapi de-ntrebarea mea Din toate-ntrebarile,cea mai grea Cand seara s-ar face gri,nu te-ai mai putea stapani Din baie la telefon,ai vorbi. Cu glasul intunecat,cu aerul imbufnat Orice numai sa ma vezi,plecat. Si-atunci te-ntrebi mai stii,cea mai frumoasa zi? A fost la-nceput cand nu ma puteai mintï. Cea mai frumoasa zi (Alexandru Andries) Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 1670 mesaje Membru din: 8/08/2010 |
Postat pe: 10 Septembrie 2010, ora 16:31
oleleu, ce de poeeeti si de poiete
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 834 mesaje Membru din: 13/04/2010 Oras: ALTA LOCALITATE |
Postat pe: 11 Septembrie 2010, ora 18:50
GANDURI..........GANDURI,DIN GANDIRI CONTEMPORANE
Gandirea lui Marx - Marxismul Marxismul este sistemul concep�iilor �i al doctrinei lui Marx. Marx a continuat �i a sintetizat оn mod genial cele trei curente ideologice principale din secolul al XIX-lea existente оn trei dintre cele mai оnaintate ��ri din lume: filozofia clasic� german�, economia politic� clasic� englez� �i socialismul francez, legat de doctrinele revolu�ionare franceze оn general. Remarcabila consecven�� �i unitate - recunoscut� chiar �i de adversari - a concep�iilor sale, care constituie оn totalitate materialismul modern �i socialismul �tiin�ific modern, ca teorie �i program al mi�c�rii muncitore�ti din toate ��rile civilizate ale lumii, ne oblig�, оnainte de a trece la expunerea con�inutului principal al marxismului - anume doctrina economic� a lui Marx -, s� facem o sumar� prezentare a concep�iei sale generale despre lume. Materialismul filozofic �ncep�nd din 1844-1845, c�nd concep�iile sale s-au cristalizat, Marx a devenit materialist, �i anume adept al lui Feuerbach, consider�nd �i mai t�rziu c� p�r�ile slabe acestuia constau exclusiv �n faptul c� materialismul lui nu este �ndeajuns de consecvent �i de atotcuprinz�tor. Marx vedea �nsemn�tatea istoric� universal�, �epocal� a lui Feuerbach tocmai �n ruptura hot�r�t� cu idealismul lui Hegel �i �n proclamarea materialismului, care �nc� ��n secolul al XVIII-lea, �n special materialismul francez, nu a fost numai o lupt� �mpotriva institu�iilor politice existente, ca �i �mpotriva religiei �i a teologiei existente, ci, �n aceea�i m�sur�, �i o lupt�... �mpotriva oric�rei metafizici� (luat� �n sensul de �be�ie a specula�iilor�, spre deosebire de �filozofia treaz�) (�Sf�nta familie� �n �Scrieri postume�). �Pentru Hegel - scrie Marx -, procesul g�ndirii, pe care, sub denumirea de idee, el �l transform� chiar �ntr-un subiect de sine st�t�tor, este demiurgul (creatorul) realului... La mine, dimpotriv�, idealul nu este nimic altceva dec�t materialul transpus �i tradus �n capul omului�, �Unitatea lumii nu const� �n existen�a ei..., ci �n materialitatea ei, �i aceasta este dovedit�... printr-o dezvoltare lung� �i anevoioas� a filozofiei �i a �tiin�elor naturii... Mi�carea este modul de existen�� a materiei. Niciodat� �i nic�ieri n-a existat materie f�r� mi�care, �i nici nu poate s� existe... Dac� se pune �ns� mai departe �ntrebarea ce sunt g�ndirea �i con�tiin�a �i care este originea lor, constat�m c� ele sunt produse ale creierului omenesc �i c� �nsu�i omul este un produs al naturii, care s-a dezvoltat �n mediul lui �nconjur�tor �i �mpreun� cu acesta; astfel st�nd lucrurile, se �n�elege de la sine c� produsele creierului omenesc, care �n ultim� instan�� sunt �i ele tot produse ale naturii, nu contrazic restul �nl�n�uirii din natur�, ci �i corespund�. �Hegel era idealist, cu alte cuvinte, pentru el, ideile din mintea lui nu erau imagini mai mult sau mai pu�in abstracte ale obiectelor �i proceselor reale, ci, invers, obiectele �i dezvoltarea lor nu erau pentru el dec�t imaginile concretizate ale �ideii� existente undeva �nc� �naintea lumii�. �n �Ludwig Feuerbach� - lucrare �n care Engels expune p�rerile sale �i ale lui Marx asupra filozofiei lui Feuerbach, �i pe care n-a �ncredin�at-o tiparului dec�t dup� ce a recitit vechiul manuscris al lucr�rii asupra lui Hegel, asupra lui Feuerbach �i asupra concep�iei materialiste a istoriei, scrise �mpreun� cu Marx �n 1844-1845 - Engels scrie: �Marea problem� fundamental� a oric�rei filozofii, �i �ndeosebi a filozofiei moderne, este problema raportului dintre g�ndire �i existen��... dintre spirit �i natur�... Care este elementul primar: spiritul sau natura ?... Dup� felul cum r�spundeau la aceast� �ntrebare, filozofii se �mp�r�eau �n dou� mari tabere. Cei care sus�ineau c� spiritul a existat �naintea naturii �i care admiteau deci, �n ultim� instan��, crearea lumii �n vreun fel oarecare... alc�tuiau tab�ra idealismului. Ceilal�i, care considerau natura ca element ini�ial, apar�ineau diferitelor �coli ale materialismului�. Orice alt� utilizare a no�iunilor de idealism �i materialism (�n sens filozofic) duce numai la confuzii. Marx a respins categoric nu numai idealismul, care este �ntotdeauna legat �ntr-un fel sau altul de religie, dar �i punctul de vedere al lui Hume �i al lui Kant, deosebit de r�sp�ndit �n zilele noastre, agnosticismul, criticismul, pozitivismul, sub diferitele lor forme, socotind acest gen de filozofie ca o concesie �reac�ionar� f�cut� idealismului �i, �n cazul cel mai bun, ca ,,o manier� pudic� de a primi materialismul pe u�a din dos �i de a-l t�g�dui �n fa�a lumii�. Vezi �n aceast� privin��, �n afar� de lucr�rile lui Engels �i Marx amintite mai sus, scrisoarea c�tre Engels din 12 decembrie 1866, оn care Marx ar�t�nd c� cunoscutul naturalist T. Huxley s-a situat pe pozi�ii �mai materialiste� dec�t de obicei �i a admis c�, at�ta timp c�t �observ�m �i g�ndim �n mod real, nu putem p�r�si niciodat� terenul materialismului�, �i repro�a totodat� acestuia �c� deschide o porti�� agnosticismului �i humeismului. Trebuie relevat �ndeosebi modul �n care concepea Marx raportul dintre libertate �i necesitate : �...Libertatea este оn�elegerea necesit��ii. Necesitatea este oarb� numai �n m�sura �n care nu este �n�eleas� . Ceea ce �nseamn�: recunoa�terea domina�iei legilor obiective �n natur� �i recunoa�terea transform�rii dialectice a necesit��ii �n libertate (concomitent cu transformarea �lucrului �n sine�, necunoscut, dar cognoscibil, �n �lucru pentru noi�, a �esen�ei lucrurilor� �n �fenomen�). Marx �i Engels considerau c� principalele neajunsuri ale �vechiului� materialism, inclusiv ale celui feuerbachian (�i cu atоt mai mult ale materialismului �vulgar� al lui Bьchner-Vogt-Moleschott), sunt urm�toarele: (1) acest materialism era �prin excelen�� mecanicist� �i nu �inea seama de dezvoltarea chimiei �i biologiei moderne (iar pentru zilele noastre ar trebui s� ad�ug�m: de teoria electric� a materiei); (2) vechiul materialism era neistoric, nedialectic (metafizic �n sens de antidialectic), nu promova consecvent �i nu considera universal punctul de vedere al evolu�iei; (3) �esen�a uman� era conceput� ca abstrac�ie, �i nu ca �ansamblul rela�iilor sociale� (determinate din punct de vedere istoric concret); de aceea, acest materialism nu f�cea dec�t �s� interpreteze� lumea, �n timp ce e vorba de �a o schimba�, cu alte cuvinte nu �n�elegea �nsemn�tatea �activit��ii revolu�ionare practice�. Dialectica Marx �i Engels considerau dialectica lui Hegel cea mai cuprinz�toare, mai bogat� �n con�inut �i mai profund� teorie a dezvolt�rii - drept cea mai grandioas� cucerire a filozofiei clasice germane. Orice alt� formulare a principiului dezvolt�rii, evolu�iei, ei o socoteau unilateral� �i f�r� con�inut, o considerau ca o deformare �i o denaturare a procesului real al dezvolt�rii �n natur� �i �n societate (dezvoltare care decurge adesea �n salturi, catastrofe �i revolu�ii). �Se poate spune c� Marx �i cu mine am fost singurii care am salvat� (de nimicirea de c�tre idealism, inclusiv de c�tre hegelianism) �dialectica con�tient� �i am transpus-o �n concep�ia materialist� asupra naturii�. �Natura constituie piatra de �ncercare a dialecticii, �i trebuie s� recunoa�tem �tiin�ei moderne a naturii meritul de a ne fi furnizat pentru aceast� verificare un material extrem de bogat� (acestea au fost scrise �nainte de descoperirea radiului, a electronilor, a transmuta�iei elementelor etc.!), �care spore�te pe zi ce trece, dovedind astfel c� �n natur� lucrurile se petrec, �n ultim� instan��, �n mod dialectic, �i nu metafizic�. �Marea idee fundamental� - scrie Engels - c� lumea nu trebuie conceput� ca un complex de lucruri definitive, ci ca un complex de procese, �n care lucrurile �n aparen�� stabile, ca �i reflectarea lor ideal�, �n mintea noastr�, conceptele parcurg o neоntrerupt� transformare �n cadrul devenirii �i al pieirii.. , de la Hegel �ncoace, aceast� mare idee fundamental� a intrat �ntr-at�t �n con�tiin�a social�, �nc�t aproape c� nu mai este contrazis� �n aceast� form� general� a ei. Dar �ntre a recunoa�te aceast� idee fundamental� �n cuvinte �i a o aplica �n realitate �n fiecare domeniu al cercet�rii �tiin�ifice e o mare deosebire�. �Pentru filozofia dialectic� nimic nu este definitiv, absolut, sacru; ea dezv�luie nestatornicia la toate �i �n toate, �n fa�a ei nu r�mоne �n picioare nimic, �n afar� de procesul continuu al devenirii �i al dispari�iei, al ascensiunii infinite de la inferior la superior, a c�rei ampl� reflectare �n creierul care g�nde�te este ea �ns�i�. A�adar, dup� Marx, dialectica este ��tiin�a legilor generale ale mi�c�rii, at�t a lumii exterioare c�t �i a g�ndirii omene�ti�. Aceast� latur� revolu�ionar� a filozofiei lui Hegel a fost preluat� si dezvoltat� de Marx. Materialismul dialectic �nu mai are nevoie de o filozofie care s� stea deasupra celorlalte �tiin�e�. Din vechea filozofie nu mai r�m�ne dec�t ��tiin�a despre g�ndire �i despre legile ei - logica formal� �i dialectica�. Iar dialectica, �n concep�ia lui Marx, ca �i �n aceea a lui Hegel, cuprinde ceea ce se nume�te ast�zi teoria cunoa�terii, gnoseologia, care trebuie s�-�i considere �i ea obiectul din punct de vedere istoric, studiind �i sintetiz�nd originea �i dezvoltarea cunoa�terii, trecerea de la necunoa�tere la cunoa�tere. Ast�zi, ideea dezvolt�rii, a evolu�iei, a p�truns aproape �n �ntregime �n con�tiin�a social�, dar nu prin filozofia lui Hegel, ci pe alt� cale. Dar aceast� idee, a�a cum au formulat-o Marx �i Engels, sprijinindu-pe Hegel, este mult mai cuprinz�toare, mult mai bogat� �n con�inut dec�t ideea curent� de evolu�ie. O dezvoltare care repet� treptele str�b�tute anterior, dar le repet� altfel, pe o baz� superioar� (�negarea nega�iei�), o dezvoltare, ca s� spunem a�a, �n spiral�, �i nu �n linie dreapt�; - o dezvoltare prin salturi, catastrofe �i revolu�ii; - ��ntreruperi ale continuit��ii�; - transformarea cantit��ii оn calitate; - impulsuri interne spre dezvoltare, date de antagonismul, de ciocnirea for�elor �i tendin�elor deosebite care ac�ioneaz� asupra unui corp dat, �n cadrul unui fenomen dat sau al un societ��i date; - interdependen�� �i leg�tur� foarte str�ns�, indisolubil� a tuturor laturilor fiec�rui fenomen (istoria eviden�iind �n permanen�� laturi noi), leg�tur� care ne d� procesul universal al mi�c�rii, unic �i legic, - iat� c�teva tr�s�turi ale dialecticii, teorie a dezvolt�rii mai bogat� �n con�inut dec�t cea curent�. (Cf. scrisoarea lui Marx c�tre Engels din 8 ianuarie 1868 �n care el ridiculizeaz� �trihotomiile rigide� ale Stein, care numai prin absurd ar putea fi confundate cu dialectica materialist�.) Concep�ia materialist� a istoriei D�ndu-�i seama de inconsecven�a, de imperfec�iunea �i de unilateralitatea vechiului materialism, Marx ajunge la convingerea c� e neap�rat necesar �ca �tiin�a despre societate... s� fie pus� �n concordan�� cu baza materialist� �i reconstruit� conform acestei baze�. Dac� materialismul explic� �n general con�tiin�a prin existen��, �i nu invers, materialismul �n aplicarea lui la via�a social� a omenirii cere explicarea con�tiin�ei sociale prin existen�a social�. �Tehnologia - spune Marx (�Capitalul�, vol. I) - dezv�luie atitudinea activ� a omului fa�� de natur�, procesul nemijlocit de produc�ie a vie�ii sale �i totodat� pe cel al condi�iilor sale sociale de via�� �i al reprezent�rilor spirituale care decurg din ele�. O formulare complet� a tezelor fundamentale ale materialismului aplicat la societatea omeneasc� �i la istoria ei a dat Marx �n prefa�a la lucrarea sa �Contribu�ii la critica economiei politice� prin urm�toarele cuvinte: ��n produc�ia social� a vie�ii lor, oamenii intr� �n rela�ii determinate, necesare, independente de voin�a lor - rela�ii de produc�ie -, care corespund unei trepte de dezvoltare determinate a for�elor lor de produc�ie materiale. Totalitatea acestor rela�ii de produc�ie constituie structura economic� a societ��ii, baza real� pe care se �nal�� o suprastructur� juridic� �i politic� �i c�reia �i corespund forme determinate ale con�tiin�ei sociale. Modul de produc�ie al vie�ii materiale determin� �n genere procesul vie�ii sociale, politice �i spirituale. Nu con�tiin�a oamenilor le determin� existen�a, ci, dimpotriv�, existen�a lor social� le determin� con�tiin�a. Pe o anumit� treapt� a dezvolt�rii lor, for�ele de produc�ie materiale ale societ��ii intr� �n contradic�ie cu rela�iile de produc�ie existente, sau, ceea ce nu este decоt expresia juridic� a acestora din urm�, cu rela�iile de proprietate оn cadrul c�rora ele s-au dezvoltat pоn� atunci. Din forme ale dezvolt�rii for�elor de produc�ie, aceste rela�ii se transform� �n c�tu�e ale lor. Atunci �ncepe o epoc� de revolu�ie social�. O dat� cu schimbarea bazei economice are loc, mai �ncet sau mai repede, o revolu�ionare a �ntregii uria�e suprastructuri. Atunci c�nd cercet�m asemenea revolu�ion�ri, trebuie s� facem �ntotdeauna o deosebire �ntre revolu�ionarea material� a condi�iilor economice de produc�ie, care poate fi constatat� cu precizie �tiin�ific�, �i formele juridice, politice, religioase, artistice sau filozofice, �ntr-un cuv�nt formele ideologice, �n care oamenii devin con�tien�i de acest conflict �i �l rezolv� prin lupt�. A�a cum un individ oarecare nu poate fi judecat dup� ceea ce gоnde�te despre sine, tot astfel o asemenea epoc� de revolu�ie nu poate fi judecat� prin prisma con�tiin�ei sale. Dimpotriv�, aceast� con�tiin�� trebuie explicat� prin contradic�iile vie�ii materiale, prin conflictul existent �ntre for�ele de produc�ie sociale �i rela�iile de produc�ie...� ��n linii generale, modurile de produc�ie asiatic, antic, feudal �i burghez-modern reprezentau respectiv epoci de progres ale forma�iunii economice a societ��ii]. (Cf. formularea concis� pe care o d� Marx �n scrisoarea sa c�tre Engels din 7 iulie 1866: �Potrivit teoriei noastre organizarea muncii este determinat� de mijloacele de produc�ie.) Descoperirea concep�iei materialiste a istoriei, sau, mai bine zis, extinderea �i aplicarea consecvent� a materialismului la domeniul fenomenelor sociale, a �nl�turat dou� neajunsuri principale ale teoriilor istorice anterioare. �ntоi, acestea cercetau, �n cazul cel mai bun, numai motivele ideologice ale activit��ii istorice a oamenilor, �i nu ce anume genereaz� aceste motive, nu sesizau legile obiective �n dezvoltarea sistemului de rela�ii sociale, nu vedeau c� aceste rela�ii depind de gradul de dezvoltare a produc�iei materiale; al doilea, �n timp ce teoriile de p�n� atunci nu �ineau seama tocmai de ac�iunile maselor popula�iei, materialismul istoric a f�cut pentru prima oar� posibil� studierea, cu o precizie proprie �tiin�elor istorice-naturale, a condi�iilor sociale de via�� ale maselor �i a schimb�rii acestor condi�ii. �Sociologia� �i istoriografia dinainte de Marx nu au f�cut, �n cazul cel mai bun, decоt s� acumuleze material faptic brut, str�ns fragmentar �i s� eviden�ieze anumite aspecte ale procesului istoric. Marxismul a deschis calea spre o cercetare multilateral�, atotcuprinz�toare a procesului apari�iei, dezvolt�rii �i dec�derii forma�iunilor social-economice, �mbr��i��nd totalitatea tendin�elor contradictorii, reduc�ndu-le la condi�iile de existen�� �i de produc�ie precis determinabile ale diferitelor clase ale societ��ii, �nl�tur�nd subiectivismul �i arbitrarul manifestat �n alegerea ideilor �dominante� sau �n interpretarea lor, ar�t�nd c� ideile �i tendin�ele variate �i au toate, f�r� excep�ie, r�d�cinile �n starea for�elor de produc�ie materiale. Oamenii sunt f�uritorii propriei lor istorii. Dar ce determin� motivele oamenilor �i �n special ale maselor de oameni? Ce anume provoac� ciocnirile dintre ideile �i tendin�ele contradictorii? Ce reprezint� totalitatea acestor conflicte din cadrul tuturor societ��ilor omene�ti? Care sunt condi�iile obiective ale produc�iei vie�ii materiale ce alc�tuiesc baza �ntregii activit��i istorice a oamenilor? Care este legea dezvolt�rii acestor condi�ii? Marx a atras aten�ia asupra tuturor acestor probleme, tras�nd calea spre studiul �tiin�ific al istoriei, pe care o concepe ca un proces unitar, guvernat de legi necesare �n �ntreaga lui varietate de aspecte �i contradic�ii. Lupta de clas� C� �ntr-o o societate n�zuin�ele unor membri ai ei sunt opuse n�zuin�elor altora, c� via�a social� este plin� de contradic�ii, c� istoria ne оnf��i�eaz� tabloul unei lupte �ntre popoare �i �ntre societ��i, precum �i �n cadrul lor, c� ea ne mai arat� o alternan�� a perioadelor de revolu�ie �i de reac�iune, de r�zboi �i de pace, de stagnare �i de progres sau de dec�dere rapid�, - toate aceste fapte sunt �ndeob�te cunoscute. Marxismul a dat firul c�l�uzitor care permite s� se descopere, �n acest labirint �i haos aparent, existen�a unor legi necesare; acest fir c�l�uzitor este teoria luptei de clas�. Numai studierea totalit��ii n�zuin�elor care anim� pe to�i membrii unei societ��i sau ai unui grup de societ��i permite definirea �tiin�ific� a rezultatelor acestor n�zuin�e. Iar sursa n�zuin�elor contradictorii o constituie deosebirea dintre situa�ia �i condi�iile de via�� ale claselor care compun o societate. �Istoria tuturor societ��ilor de pоn� azi - scrie Marx �n �Manifestul Comunist� (cu excep�ia istoriei comunei primitive, adaug� mai t�rziu Engels) - este istoria luptelor de clas�. Omul liber �i sclavul, patricianul �i plebeul, nobilul �i iobagul, me�terul �i calfa, �ntr-un cuvоnt asupritorii �i asupri�ii se aflau �ntr-un permanent antagonism, duceau o lupt� neоntrerupt�, c�nd ascuns�, c�nd f��i��, o lupt� care de fiecare dat� se sfоr�ea printr-o prefacere revolu�ionar� a �ntregii societ��i, sau prin pieirea claselor aflate �n lupt�... Societatea burghez� modern�, ridicat� pe ruinele societ��ii feudale, nu a desfiin�at antagonismele de clas�. Ea a creat doar clase noi, condi�ii noi de asuprire, forme noi de lupt�, �n locul celor vechi. Epoca noastr�, epoca burgheziei, se deosebe�te �ns� prin faptul c� a simplificat antagonismele de clas�. Societatea �ntreag� se scindeaz� din ce оn ce mai mult �n dou� mari tabere du�mane, �n dou� mari clase direct opuse una alteia: burghezia �i proletariatul�. De la marea revolu�ie francez� �ncoace, istoria Europei a scos �n mod pregnant la iveal� оntr-o serie de ��ri acest substrat real al evenimentelor: lupta de clas�. �nc� �n epoca Restaura�iei, au ap�rut �n Fran�a o serie de istorici (Thierry, Guizot, Mignet, Thiers) care, sintetizоnd evenimentele, s-au v�zut sili�i s� recunoasc� lupta de clas� este cheia �n�elegerii �ntregii istorii a Fran�ei. Iar epoca modern�, epoca victoriei depline a burgheziei, a institu�iilor reprezentative, a dreptului de vot larg (dac� nu universal), epoca presei cotidiene ieftine, care p�trunde �n mase etc., a unor uniuni muncitore�ti puternice �i din ce �n ce mai largi, ca �i a uniunilor patronale etc., a dovedit �i mai concret (de�i uneori sub o form� cu totul unilateral�, �pa�nic�, �constitu�ional�) ca motorul evenimentelor este lupta de clas�. Pasajul de mai jos din �Manifestul Comunist� al lui Marx ne arat� c� Marx cerea �tiin�ei sociale s� fac� o profund� analiz� obiectiv� a situa�iei fiec�rei clase �n societatea modern�, o analiz� a condi�iilor de dezvoltare a fiec�rei clase: �Dintre toate clasele care se contrapun �n zilele noastre burgheziei, singur proletariatul este o clas� cu adev�rat revolu�ionar�. Celelalte clase decad �i pier o dat� cu dezvoltarea marii industrii; proletariatul, dimpotriv�, este propriul ei produs. P�turile de mijloc: micul industria�, micul negustor, me�te�ugarul, ��ranul, to�i lupt� �mpotriva burgheziei pentru a salva de la pieire existen�a lor ca p�turi de mijloc. A�adar, ele nu sunt revolu�ionare, ci conservatoare. Mai mult �nc�, ele sunt reac�ionare, deoarece �ncearc� s� �ntoarc� �napoi roata istoriei. Iar dac� ac�ioneaz� �n chip revolu�ionar, o fac �n vederea trecerii lor apropiate �n r�ndurile proletariatului, nu-�i ap�r� interesele actuale, ci interesele lor viitoare, �i p�r�sesc propriul lor punct de vedere ca s� �i-l �nsu�easc� pe acela al proletariatului�. �ntr-o serie de lucr�ri istorice , Marx a dat pilde str�lucite �i pline de �n�eles ad�nc de istoriografie materialist�, de analiz� a situa�iei fiec�rei clase �n parte �i adesea a diferitelor grupuri sau p�turi din r�ndurile aceleia�i clase, ar�t�nd c�t se poate de concret de ce �i cum �orice lupt� de clas� este o lupt� politic�. Pasajul citat arat� limpede c�t de complex� este re�eaua de rela�ii sociale �i de trepte intermediare �ntre o clas� �i alta, �ntre trecut �i viitor, pe care Marx o analizeaz� pentru a stabili rezultanta �ntregii dezvolt�ri istorice. Cea mai profund�, cea mai complet� �i cea mai am�nun�it� aplicare �i confirmare a teoriei lui Marx este doctrina lui economic�. UTOPIE,VISURI SAU REALITATI??????? |
|
Fosta membra 9am.ro 3030 mesaje Membru din: 16/06/2009 Oras: Brasov |
Postat pe: 11 Septembrie 2010, ora 23:11
De la: daniela_iasi, la data 2010-09-10 15:45:04am un gand !!! Si fiind personal ...........e clar ca nu-l expui ..........Toti avem ganduri ca fara ele nu am exista . 
Raporteaza abuz de limbaj
GINA
|
|
Fosta membra 9am.ro 10086 mesaje Membru din: 11/06/2010 |
Postat pe: 12 Septembrie 2010, ora 01:51
De la: yxz, la data 2010-06-24 09:41:14Pasarea Gand ....ma gandesc la tine..... 
Raporteaza abuz de limbaj |
|
MERRY_LOU 410 mesaje Membru din: 13/02/2010 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 15 Septembrie 2010, ora 01:51
De la: _KARPOV, la data 2010-09-12 01:51:33De la: yxz, la data 2010-06-24 09:41:14Pasarea Gand Raporteaza abuz de limbaj
To earn respect, not begging ... do not respond to challenges!!!
"Mintile sunt ca parasutele. Ele func�ioneaza doar atunci c�nd acestea sunt deschise. " Sir James Dewar, Scientist (1877-1925).
|
|
MERRY_LOU 410 mesaje Membru din: 13/02/2010 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 15 Septembrie 2010, ora 01:54
De la: MERRY_LOU, la data 2010-09-15 01:51:23vad ca sinteti stresati in continuare de reclame idioate care ar putea fi puse dupa comentarii...De la: _KARPOV, la data 2010-09-12 01:51:33De la: yxz, la data 2010-06-24 09:41:14Pasarea Gand 
Raporteaza abuz de limbaj
To earn respect, not begging ... do not respond to challenges!!!
"Mintile sunt ca parasutele. Ele func�ioneaza doar atunci c�nd acestea sunt deschise. " Sir James Dewar, Scientist (1877-1925).
|
|
Fosta membra 9am.ro 23741 mesaje Membru din: 25/04/2010 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 15 Septembrie 2010, ora 01:58
De la: MERRY_LOU, la data 2010-09-15 01:51:23De la: _KARPOV, la data 2010-09-12 01:51:33De la: yxz, la data 2010-06-24 09:41:14Pasarea Gand nu inteleg...cine nu plange?
Raporteaza abuz de limbaj
Nu te teme ca ai prea mult bun simt
|
|
Fosta membra 9am.ro 14360 mesaje Membru din: 27/05/2010 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 15 Septembrie 2010, ora 03:34
Raporteaza abuz de limbaj
Voi fi la fel de dur ca adevarul si la fel de neindurator ca dreptatea.----,,Minciuna premeditata nu mai e chestie de fantezie,tine de caracter''-Tudor Musatescu----Prietenii vin si pleaca, dar dusmanii raman si se acumuleaza.----- -----Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost -----DUMNEZEU iubeste ingerii rebeli , adevaratii creatori care fac orice societate sa progreseze,ii ajuta si-i ocroteste, in schimb ii este indiferenta soarta oricarui ignorant mistico-religios------Este mult mai aproape de DUMNEZEU un ateu decat un miorlaitor ignorant mistico-religios,indiferent de confesiunea sau religia propovaduita ----Este mult mai bine, zic eu, s� ��i faci lectura pe vapor dec�t s� faci sex cu fundul.-TRAIAN BASESCU
|
|
|
|
