Sa se reintroduca legea ,,armata obligatorie''

De la: 9am045616, la data 2010-03-12 08:41:58Poate asa vom reusi sa redevenim ,,Granarul europei''si implicit leul ar redeveni rege in fata doldrului,euro,lirei,.......etc............ ...sau va este frica de munca.....

Poate asa le ies gargaunii din cap celor care stau calare pe internet de dimineata pina seara, nu stiu de munca, dar au pretentii de patrioti,sau spun ca le e sila de tara noastra !

teo

De la: twincle, la data 2010-09-04 14:08:15

De la: 9am045616, la data 2010-03-12 08:41:58Poate asa vom reusi sa redevenim ,,Granarul europei''si implicit leul ar redeveni rege in fata doldrului,euro,lirei,.......etc............ ...sau va este frica de munca.....

Poate asa le ies gargaunii din cap celor care stau calare pe internet de dimineata pina seara, nu stiu de munca, dar au pretentii de patrioti,sau spun ca le e sila de tara noastra !

Calare pe internet?

De la: Ingrid, la data 2010-09-04 03:31:53Ce este de fapt armata obligatorie?

E ceva ciclic in istorie. Cind merecnari, cind obligatorie.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: nastasemihail, la data 2010-09-05 07:43:36

De la: Ingrid, la data 2010-09-04 03:31:53Ce este de fapt armata obligatorie?

E ceva ciclic in istorie. Cind merecnari, cind obligatorie.

Mercenari cred ca este mai bine caci tramp(esc) peste tot in lume,bine platiti si descopera pe pielea lor ce inseamna sa fii cu adevarat un bun profesionist si onarea pentru iei este insasi viata!

De la: M_Elody, la data 2010-09-04 15:41:22

De la: twincle, la data 2010-09-04 14:08:15

De la: 9am045616, la data 2010-03-12 08:41:58Poate asa vom reusi sa redevenim ,,Granarul europei''si implicit leul ar redeveni rege in fata doldrului,euro,lirei,.......etc............ ...sau va este frica de munca.....

Poate asa le ies gargaunii din cap celor care stau calare pe internet de dimineata pina seara, nu stiu de munca, dar au pretentii de patrioti,sau spun ca le e sila de tara noastra !

Calare pe internet?

oare el cum sta calare pe net sa ne spuna si noua!

Or fi readus cavaleria la moda

De la: 9am045616, la data 2010-03-12 08:41:58Poate asa vom reusi sa redevenim ,,Granarul europei''si implicit leul ar redeveni rege in fata doldrului,euro,lirei,.......etc............ ...sau va este frica de munca.....

VA place sa munceasca ,pe degeaba altii in locul vostru ! ,sa nu fie platiti ,iar voi A.P.V-istilor sa profitati de pe urma lor ,mai dati jos din burta aia mare si o sa vede-ti cum este sa muncesti

Armata Rom�nǎ este format� din trei categorii de arme: Forțele Terestre, Forțele Aeriene și Forțele Navale, aflate sub comanda Statului Major General, direct subordonat Ministerului Ap�r�rii Naționale. Pe timp de r�zboi, Președintele Rom�niei este comandatul suprem al Forțelor Armatei. Ministerul Ap�r�rii Naționale are prev�zute, potrivit proiectului pe 2009, cheltuieli �n valoare de 7,65 miliarde de lei, respectiv 1,3% din PIB, ceea ce reprezint� cu aproximativ dou� miliarde de lei mai puțin faț� de suma prevazut� �n proiectul fostului Guvern T�riceanu. Modernizarea armatei rom�ne necesit�, �n urm�torii 10 ani, 13 miliarde euro, doar pentru programele mari de �nzestrare, planificate at�t pentru forțele aeriene, c�t și pentru cele terestre și navale. �n prezent, num�rul total de efective participante la misiuni internaționale este de 1601 Momentan, sunt trupe rom�ne �n Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Irak și Afganistan. Serviciul militar obligatoriu a fost eliminat din 2007.

Cine este deacord cu mine ca femeile sa faca armata ,dar la modul obligatoriu!

De la: Tramp, la data 2010-09-08 11:25:07 Cine este deacord cu mine ca femeile sa faca armata ,dar la modul obligatoriu!

Numai la gandul "taras pe spate " si sunt de acord, pt prima data , cu tine.

modelul plutei.................cxa la inot

De la: Tramp, la data 2010-09-08 11:25:07 Cine este deacord cu mine ca femeile sa faca armata ,dar la modul obligatoriu!

eu nu sunt deacord ! Iti dai seama de ce e in stare o femeie care se vede cu arma in mana??? Pfuuuu....nici nu vreau sa-mi imaginez !!!

Daniela

Bai, nu dati armata pe mina femeilor, ca sint in stare sa ne puna pe noi sa facem copii......

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

19-22 cineva a tras in noi ............. in acele zile oamenii au iesit la plimbare prin centrele oraselor, inspirand si expirand aer usor de iarna,dar la un moment dat a in ceput sa ninga cu ceva particole, care erau inspirtate provocand lesinul unora!...................si surpriza a venit ,cand s-a constatat ca de fapt acele particole din aer erau plumbi proveniti din aer!

Neata!
..ai pus degetul pe rana. De aceea intreb care-i treaba cu armata obligatorie, pentru ca acei copii in uniforma pe care i-am vazut atunci...asta erau. Copii in uniforma, nu armata. Erau ingroziti de o nebuna ca mine care striga la ei, dar mai mult de ofiterul lor (care demult nu mai era in termen )si mai cu seama de uslasul care trecea cu ochi reci printre ei si noi sa evalueze ,,gloata* Tin minte perfect acesti copii facuti soldati in mod obligatoriu si nu cred ca ei pot constitui o armata.

Nu te teme ca ai prea mult bun simt

De la: Ingrid, la data 2010-09-09 08:44:23Neata!
..ai pus degetul pe rana. De aceea intreb care-i treaba cu armata obligatorie, pentru ca acei copii in uniforma pe care i-am vazut atunci...asta erau. Copii in uniforma, nu armata. Erau ingroziti de o nebuna ca mine care striga la ei, dar mai mult de ofiterul lor (care demult nu mai era in termen )si mai cu seama de uslasul care trecea cu ochi reci printre ei si noi sa evalueze ,,gloata* Tin minte perfect acesti copii facuti soldati in mod obligatoriu si nu cred ca ei pot constitui o armata.

'neata
Asta a facut sa nu se inspire mult aer infestat cu plumbi!Copii din uniformele acelea eru copiii nostri , care au avut taria sa se dezica primii de mult ,,iubitul si stimatul ''lor conducator!Daca erau MERCENARIin locul lor ?????????..............................................

De la: Tramp, la data 2010-09-09 08:51:38

De la: Ingrid, la data 2010-09-09 08:44:23Neata!
..ai pus degetul pe rana. De aceea intreb care-i treaba cu armata obligatorie, pentru ca acei copii in uniforma pe care i-am vazut atunci...asta erau. Copii in uniforma, nu armata. Erau ingroziti de o nebuna ca mine care striga la ei, dar mai mult de ofiterul lor (care demult nu mai era in termen )si mai cu seama de uslasul care trecea cu ochi reci printre ei si noi sa evalueze ,,gloata* Tin minte perfect acesti copii facuti soldati in mod obligatoriu si nu cred ca ei pot constitui o armata.

'neata
Asta a facut sa nu se inspire mult aer infestat cu plumbi!Copii din uniformele acelea eru copiii nostri , care au avut taria sa se dezica primii de mult ,,iubitul si stimatul ''lor conducator!Daca erau MERCENARIin locul lor ?????????..............................................

Eu as zice ca au fost. Cei care au tras. Am avut sansa sa vorbesc cu cineva din interiorul CC ului. Discutie intre cele doua parti ale baricadei, dupa multi ani de la eveniment. El a zis:
,,voi ati asediat CC-ul, si ati navalit inauntru.Noi nu am putut sa tragem pentru ca nu am avut ordin. Voi ati tras si ne-ati linsat fara sa ne putem apara''
Iti dai seama?
Eu am fost revoltata
,,cum sa tragem, cu ce? eram civili normali, veniti de la serviciu si de la cratita sau de la scoala, eram doar dornici sa scapam de nemernicii aia, dar nu aveam arme''
Si el
,,Ba da, ati tras. Am vazut cu ochii mei, civili navalind cu armele in maini, mi-au omorat oamenii si colegii"
Si tu zici ca nu au fost mercenari? civili inarmati care stiau accesul in CC -ul de care nici un cetatean normal nu se putea apropia, darmite sa mai stie si pe unde sunt scarile si lifturile?

Nu te teme ca ai prea mult bun simt

Si ti-au trebuit 22 de pagini de topic,,sa se introduca legea ARMATA OBLIGATORIE'',SA RELATEZI O FRANTURA DIN DECEMBRIE'89!Adevarul sa fie dincolo de noi?Poate este chiar in noi si il negam cu buna stiinta Ai avut curajul sa-ti amintesti

De la: Tramp, la data 2010-09-09 09:15:40 Si ti-au trebuit 22 de pagini de topic,,sa se introduca legea ARMATA OBLIGATORIE'',SA RELATEZI O FRANTURA DIN DECEMBRIE'89!Adevarul sa fie dincolo de noi?Poate este chiar in noi si il negam cu buna stiinta Ai avut curajul sa-ti amintesti

A mai povestit si Gigi...

Nu te teme ca ai prea mult bun simt

De la: Ingrid, la data 2010-09-09 09:21:53

De la: Tramp, la data 2010-09-09 09:15:40 Si ti-au trebuit 22 de pagini de topic,,sa se introduca legea ARMATA OBLIGATORIE'',SA RELATEZI O FRANTURA DIN DECEMBRIE'89!Adevarul sa fie dincolo de noi?Poate este chiar in noi si il negam cu buna stiinta Ai avut curajul sa-ti amintesti

A mai povestit si Gigi...

Va tineati de mana ,devenind una si aceeasi persoana!

De la: Tramp, la data 2010-09-09 09:24:28

De la: Ingrid, la data 2010-09-09 09:21:53

De la: Tramp, la data 2010-09-09 09:15:40 Si ti-au trebuit 22 de pagini de topic,,sa se introduca legea ARMATA OBLIGATORIE'',SA RELATEZI O FRANTURA DIN DECEMBRIE'89!Adevarul sa fie dincolo de noi?Poate este chiar in noi si il negam cu buna stiinta Ai avut curajul sa-ti amintesti

A mai povestit si Gigi...

Va tineati de mana ,devenind una si aceeasi persoana!

Viata e complexa...aceeasi intamplare, la barbat e eroism, la femeie nesabuinta...

Nu te teme ca ai prea mult bun simt

De la: Ingrid, la data 2010-09-09 09:28:36

De la: Tramp, la data 2010-09-09 09:24:28

De la: Ingrid, la data 2010-09-09 09:21:53

De la: Tramp, la data 2010-09-09 09:15:40 Si ti-au trebuit 22 de pagini de topic,,sa se introduca legea ARMATA OBLIGATORIE'',SA RELATEZI O FRANTURA DIN DECEMBRIE'89!Adevarul sa fie dincolo de noi?Poate este chiar in noi si il negam cu buna stiinta Ai avut curajul sa-ti amintesti

A mai povestit si Gigi...

Va tineati de mana ,devenind una si aceeasi persoana!

Viata e complexa...aceeasi intamplare, la barbat e eroism, la femeie nesabuinta...

Si la copiii...........................?

De la: Tramp, la data 2010-09-09 16:48:18

De la: Ingrid, la data 2010-09-09 09:28:36

De la: Tramp, la data 2010-09-09 09:24:28

De la: Ingrid, la data 2010-09-09 09:21:53

De la: Tramp, la data 2010-09-09 09:15:40 Si ti-au trebuit 22 de pagini de topic,,sa se introduca legea ARMATA OBLIGATORIE'',SA RELATEZI O FRANTURA DIN DECEMBRIE'89!Adevarul sa fie dincolo de noi?Poate este chiar in noi si il negam cu buna stiinta Ai avut curajul sa-ti amintesti

A mai povestit si Gigi...

Va tineati de mana ,devenind una si aceeasi persoana!

Viata e complexa...aceeasi intamplare, la barbat e eroism, la femeie nesabuinta...

Si la copiii...........................?

Teribilism

Nu te teme ca ai prea mult bun simt

Acum am inteles ce s-a intamplat in 19-22 ......................toata lumea a facut ce a vrut muschii lui!

Puterea Romei se baza pe uriasa ei armata,

pe disciplina acesteia si pe arsenalul ei.

Asta este armata pe care dacii au

asteptat-o la Tapae si la Sarmizegetusa

dracones


Armata romanã




,,Armata roman� era alcatuita din doua grupuri separate. Legionarii erau cei mai importanti soldati. 0 legiune era alcatuita din 5 600 de infanteristi. Fiecare din ei era cetatean roman si indeplinea un stagiu militar de pana la 25 de ani. Celalalt grup era format din auxiliari. Erau cei care apartineau triburilor sau popoarelor cucerite de romani. De obicei erau primii trimisi in lupta, inaintea legionarilor. Multi erau arcasi sau faceau parte din cavalerie; altii aveau indeletniciri mai dure, cum ar fi pazirea forturilor de frontiera. Cavaleria avea un rol important. Dar calaretii se confruntau cu o problema. Scara de sa nu fusese inca inventata si cavaleristilor le venea greu, probabil, sa-si tina caii in frau. Fiecare grup de 80 de oarneni era comandat de cate un centurion. Acesti centurioni erau adevaratii conducatori in armata romana. Erau soldati duri, bine instruiti, care-si croiau drum sa ajunga ofiteri. Fiecare centurion avea un baston confectionat dintr-un butuc de vita-de-vie, ca semn al puterii sale. Cu acesta putea sa loveasca pe oricine nu-si vedea de treaba asa cum trebuie. Uneori, soldatii aveau foarte putine de facut. Stateau in baraci, faceau reparatii si curatenie. Dar puteau fi atacati oricand, asa ca trebuiau sa fie pregatiti si in forma. Mergeau peste tot pe jos si trebuiau sa fie gata sa marsaluiasca pana la 32 de kilometri pe zi, sa care un echipament de 27 kilograme, plus armele. Instructia era dura. Se confruntau cu obstacole, imbracati in armura completa, se simulau batalii si faceau marsuri. Chiar si taierea copacilor intra in programul lor de instruire.




Un soldat roman avea multe de carat! Era o instructie indelungata, cu o disciplina de fier. Un soldat putea fi lapidat pana la moarte, daca nu-si facea datoria asa cum trebuie. Instructia si disciplina au facut ca armata romana sa fie atat de buna. Scopul era ca in toiul bataliei sa lupte ca un singur om. Majoritatea luptelor erau corp la corp si puteau fi foarte sangeroase. Ofiterii trebuiau sa se asigure ca nu da nimeni inapoi in ultimul moment. Fiecare trebuia sa lupte pe viata si pe moarte. Se dadeau recompense pentru bravura, menite sa-i incurajeze. Primeau medalii si lanturi, iar cel ce salva viata altui soldat primea o coroana din frunze de stejar. Era rasplatit, de asemenea, primul care ataca zidurile unui fort sau se arunca la bordul unei corabii dusmane. Putini erau cei care primeau onoruri. Majoritatea celor care luptau erau ucisi inainte de terminarea stagiului.

Echipamentul complet al unui infanterist roman consta in: casca de bronz, platosa, gladius, doua sulite, o cantitate de griu suficienta pentru 15 zile, un cos cu lucruri personale, o oala de gatit, un topor, un tirnacop, scut de alama, o cazma, doi pari de lemn pentru ingraditura de noapte.



LEGIUNE

(latinul legio=armata)

Unitate militara permanenta tactica si strategica, recrutata dintre cetatenii romani. Pina in sec. 2 en. ,avea un efectiv de 5600 de soldati repartizati in 10 cohorte,fiecare cohorta avea 6 centurii si fiecare centurie 80 de oameni. Dupa reorganizarea armatei, intreprinsa de Adrian, numarul soldatilor unei legiuni a fost ridicat la 6800 lor adauginduli-se si 726 de cavaleristi. Imparatul Augustus a stabilit numarul legiunilor la 28 acesta crescind pina sub Septimius Severus la 30. Serviciul in legiune dura 20-25 de ani, la capatul carora soldatii primeau recompense in bani si loturi de pamint. Incepind cu Augustus, comanda unei legiuni i se incredinta unui legat imperial de rang senatorial. Organizarea lui Augustus a ramas in vigoare pina in sec.3 en. Imparatul Diocletian si apoi si Constantin au marit numarul legiunilor dar le-au micsorat efectivul pina la 1000 de soldati de infanterie fiecare.
legionari

Vezi si:

www.redrampant.com

Legiuni �n Dacia

Legiunea a XIII-a Gemina-cantonata la Apulum (106 en -271en)-formata de Augustus in 27en prin fuziunea a doua legiuni purtind acest numar, cantonata in Panonia apoi in Germania dupa dezastrul lui Varus (9en), apoi in Italia de catre Nero. L-a sustinut pe Otho dar a fost infrinta de legiunea a V-a Alanda, la Bedric. Vitelius a pus-o sa ridice amfiteatrul de la Cremona, oras pe care ulterior tot aceasta legiune l-a distrus.

Legiunea V -a Macedonica-cantonata la Potaisa (106-271en)-formata de Brutus,in Macedonia,si cantonata in Siria iar apoi in Moesia (5 en) a luptat in Orient si apoi a luat parte la asediul Ierusalimului sub viitorul imparat Titus. S-a intors in Moesia de unde a participat la razboaiele dacice si a ramas in Dacia.

Legiunea I-a Adiutrix ---cantonata la Apulum

Legiunea VII-a Claudia--- cu sediul la Cuppae si Viminacium si ulterior la Romula

Legiunea XI-a Claudia---cantonata la Durostorum

Legiunea IV-a Flavia Felix - cu sediul la Viminacium (Kostolac, Serbia)-formata de Vespasian in 71 en a facut campaniile din Dacia si a fost decorata de Hadrian.

Legiunea X-a Gemina - cu sediul la Vindobona (Viena) -formata de Augustus sub numele de a-X- Augusta dar si a pierdut numele pentru indisciplina.Traian a folosit o �n Dacia apoi a transferat o �n Panonia.

Legiunea I-a Italica - cu sediul la Novae (Sistov, Bulgaria)

Legiunea XXII-a Primigenia Pia Fidelis - cu sediul la Mogontiacum (Mainz, Germania)

Legiunea XXI-a Rapax - cantonata in Ilyricum, in 101 en a fost chemata in Moesia contra dacilor dar a fost exterminata in batalia de la Tapae si a disparut din istorie.

Legiunea I-a Minerva - cantonata in Germania - formata de Domitian in 85 en, a luptat impotriva dacilor si a fost decorata
cohorta

COHORTA

1--Subdiviziune tactatica a armatei romane(10 cohorte formau o legiune)

2-Unitate auxiliara de infanterie recrutatata din rindul provincialilor fara cetatenie romana (pastrind armamentul si tactica de lupta proprii). Asemenea centurii purtau numele tribului sau regiunilor de unde erau recrutate.

Cohorta putea avea 500 de oameni (quingenarie) si atunci erau comandate de un prefectus, sau 1000 (miliariae) de oameni si atunci erau comandate de un tribun.

3-Cohortele pretoriene, garda personala a imparatului (10 cohorte de cite 500 de soldati). Pretorienii erau recrutati din Italia si din provinciile stapinite de romani de multa vreme. Serviciul in aceste cohorte dura16 ani iar dupa eliberare soldatii primeau diplome militare. Comandatul garzilor pretoriene, praefectus pretorio ,de rang ecvestru era un personaj influent si adesea a jucat un rol decisiv in numirea imparatilor.



Pe teritoriul Daciei au fost sta�ionate �n cursul timpului mai multe cohorte:





* Cohorta Augusta Brittonum
* Cohorta I Aelia Gaestorum milliaria
* Cohorta I Alpinorum equitata
* Cohorta I Antiochensium
* Cohorta I Augusta Ituaeorum
* Cohorta I Aurelia Brittonum milliaria
* Cohorta I Batarorum milliaria
* Cohorta I Bracaraugustanorum
* Cohorta I Britannica milliaria c. R. Equitata
* Cohorta I Cannanefactium
* Cohorta I Cilicium
* Cohorta I Flavia Commagenorum
* Cohorta I Germanorum
* Cohorta I Antiochesium
* Cohorta I Hispanorum Flavia Ulpia milliaria
* Cohorta I Hispanorum Pia Fidelis
* Cohorta I Hispanorum veterana
* Cohorta I Hispanorum veterana equitata
* Cohorta I Mattiacorum
* Cohorta I Montanorum
* Cohorta I Sagittariorum
* Cohorta I Thracum
* Cohorta I Ubiorum
* Cohorta I Ulpia Brittonum
* Cohorta I Vindelicorum
* Cohorta I Vindelicorum milliaria equitata








Vezi si:

ro.wikipedia.org

www.dracones.ro

www.dacia-novaroma.org


* Cohorta a II-a Britannica milliaria
* Cohorta a II-a Dacorum
* Cohorta a II-a Flavia Bessorum
* Cohorta a II-a Flavia Commagenorum sagittaria
* Cohorta a II-a Flavia Numidarum
* Cohorta a II-a Hispanorum scutata Cyrenaica equitata
* Cohorta a II-a Mattiacorum
* Cohorta a III-a Bessorum
* Cohorta a III-a Campestris
* Cohorta a III-a Delmatarum milliaria
* Cohorta a III-a Gallorum
* Cohorta a IV-a Gallorum
* Cohorta a IV-a Cypria
* Cohorta a IV-a Hispanorum equitata
* Cohorta a V-a Gallorum et Pannoniorum
* Cohorta a V-a Lingonum
* Cohorta a VI-a Nova Cumidavensium Alexandrina
* Cohorta a VI-a Thracum
* Cohorta a VII-a Raetorum
* Cohorta a VIII-a Raetorum


ALAE

Unitate auxiliara de cavalerie in armata romana. Alele erau recrutate din provincii, din rindul populatiei fara cetatenie romana, purtind numele tribului din care au fost initial constituite. Mai tirziu s-a raspindit practica completarii efectivului din regiunile de garnizoana. Puteau fi alae quingenarie (500 de soldati) si alae miliariae (1000 de soldati). Erau comandate de praefecti. Soldatii acestor unitati de cavalerie primeau o solda mai ridicata decit infanteristii din cohorte. Dupa reorganizarea lui Constantin cel Mare, alele au ramas unitati de paza la granite. La incheierea serviciului, care dura 25 de ani, soldatii primeau diplome militare.



Vezi si:

www.redrampant.com

www.roman-empire.net


Ale �n Dacia:

ala I Dardanorum-rectrutata dintre dardani

ala II Hispanorum et Aravacorum-recrutata dintre hispanici

ala I Pannoniorum---recrutata dintre panoni

ala I Asturum-recrutatat dintre asturii hispanici

ala I Claudia Gallorum Capitoniana-recrutata dintre celto-gali

ala I Claudia nova miscellanea

ala I Hispanorum Campagonum-recrutata in Spania

ala I Hispanorum pia fidelis Antoniniana-recrutata in Spania

MANIPUL

Unitate tactica in armata romana compusa initial din 100 apoi din 200 de soldati. 20 de manipuli formau o legiune

AUXILIA

Forma�iuni de lupt� alc�tuite din solda�i care nu erau cet��eni romani (�n epoca Republicii). �n ce prive�te compozi�ia �i caracteristicile acestor unit��i, ele difer� de la o etap� la alta. �n timpul Republicii, auxilia reprezentau toate trupele �n afar� de legiuni. �n perioada Imperiului din auxilia f�ceau parte trei categorii de unit��i: trupele auxiliare de cavalerie ( alae), cele de infanterie (cohortes) �i forma�iunile etnice de lupt� (numeri). �n cazul �n care a. se aflau �n subordinea legiunilor, de obicei unit��ile de infanterie, ele constituiau a. legionum, iar c�nd erau subordonate guvernatorului unei provincii, de obicei forma�iunile de cavalerie �i cele etnice, ele constituiau auxilia provinciarum. �n cadrul auxilia erau incluse �i unit��ile de cor�bieri (classis), dup� cum o dovedesc diplomele militare, unde al�turi de osta�ii din celelalte trupe auxiliare s�nt men�iona�i �i clasicii. Auxilia erau recrutate mai ales din r�ndurile populatiilor str�ine, de la care �i luau �i numele, p�str�ndu-�i mult� vreme caracterul etnic �i specificul de lupt�, de�i, de cele mai multe ori, erau cuprinse �n armatele unor provincii dep�rtate de �inuturile de origine ale osta�ilor care le alc�tuiau. Cu timpul, specificul etnic se estompa, prin recrut�ri locale, p�str�ndu-se cu mai mult� pregnan�� doar la numeri. Auxilia erau comandate de ofiteri superiori romani, de diferite grade: �n fruntea unei ala sau a unei cohors quingenaria se afla un praefeclus; o cohors milliaria era condus� de un tribunus: un numerus era comandat de un praepositus. Osta�ii din auxilia primeau cet��enia roman� la terminarea serviciului militar (missio), care dura cca 25 de ani. Existau �i auxilia formate din cet��eni romani, voluntari sau din str�ini care primiser� cet��enia roman� �n timpul serviciului militar datorit� unor merite deosebite. Aceast� situa�ie era indicat� �n titulatura unit��ilor. Dup� reformele lui Diocle�ian, �n timpul Dominatului, �nt�lnim auxilia at�t �n armata stabil� de pe grani�e (ripenses), c�t �i �n cea de manevr� (comitatenses). Pe grani�e, erau numite a. unit��ile de infanterie (de pild�, milites superventores de la Axiopolis sau milites Scythici de la Carsium, �n Dobrogea). Printre trupele de manevr� se �nt�lne�te auxilium palalinum, care era inferioara, at�t ca rang, c�t �i calitativ legiunilor palatine.

NUMERUS

Deta�ament condus de un ofiter. Se mai numeau numerus forma�iile de equites singulares Augusti, pedites singulares praesidis, exploratores, frumentarii etc.

Numerus ca forma�ii militare stabile apar sub Hadrian, prin transformarea unit��ilor neregulate de gentes barbare, constituite de Traian pentru r�zboaiele cu dacii (maurii lui Lusius Quietus, britonii, sirienii, palmirenienii etc). In ceea ce prive�te tactica de lupt�, armamentul (levis armatura) �i locul de recrutare, numerus �i-au p�strat caracterul lor �na�ional".

Erau garnizona�i �n provincii de grani��, �n castre mici. Solda�ii lor au ocupat cadrul cel mai de jos �n r�ndul trupelor auxiliare (stagiu, sold�, armament etc). Erau comanda�i de ofiteri �i subofiteri romani, �n frunte cu praepositi, mai apoi �i praefecti sau tribuni. Efectivul unui numerus varia de la 500�900 osta�i. C�teodat� aveau misiunea de a supraveghea drumuri �i stationes po�tale importante (numerus burgariorum el veredariorum Daciae inferioris, garnizonat �n valea Oltului). In denumirea unui numerus apar locul de recrutare �i de sta�ionare (expl. numerus Maurorum Tibiscensium; numerus Palmyrenorum Porolissensium etc). In sec. 3 e.n mul�i numerus s�nt constitui�i �n alae �i cohortes sau s�nt dizolva�i. Prin reforma militara a lui Diocle�ian, numerus pierd vechiul lor caracter etnic �i constituie forma�ii militare de grani�� al�turi de ripenses.

VEXILLATIO

In armata romana detasament format din cei mai buni soldati, adesea veterani, �n vederea executarii unor misiuni speciale. Efectivul varia in functie de misiune. Erau comandati de un praefectus castrum iar in misiune de un praepositus, legatus, dux sau centurio in functie de efectiv sau misiune.


Tribuni (latribunii)

Ofiteri din cadrul armatei. Constituiau mai multe categorii (celerum, cohortis, legionum, militum �i vacantes). Tribunii celerum se �nt�lnesc �n num�r de trei numai �n armata regilor, unde comandau cavaleria. Tribunii cohortis primea comanda unui deta�ament de trupe aliate �n epoca Republicii. Mai t�rziu, �mp�ratul putea acorda centurionilor valoro�i gradul de tribun �ntr-o cohors vigilum, urbana, praetoria sau ca tribuni legionum, ceea ce �nlesnea avansarea lor ca praefectus praetorio. Cei mai importan�i �i de diferite grade erau �ns� tribunii militum. In num�r de trei comandau infanteria �i cavaleria celor trei triburi ale Romei regale. Leg. Rep. se comanda de 6 tribuni militum, care st�teau �n func�ie, r�nd pe r�nd, c�te dou� luni. Consulul �ncredin�a tribunilor numirea celor 60 de centurioni din legiuni. La �nceput tribunii militum au fost designa�i de c�tre consuli, mai apoi ale�i de popor (tribunii militum a populo), apoi de �mp�rat (trib. Augusti). Tribunii proveneau numai din tagmele senatorial� �i ecvestr�. Purtau ca semn distinctiv inelul de aur. Cei din ordinul senatorial se numeau tribuni laticlavi, cei din ordinul ecvestru tribunii augusticlavi, denumiri date dup� l��imea benzii de purpur� de la poala mantiei lor. Se g�seau sub ordinele unui legatus legionis. Aveau acelea�i obliga�ii �n cadrul legiunii unde, sub Imperiu, constituiau equestres militiae, �n num�r de zece. Erau numi�i timp de cel pu�in un an dup� care, puteau p�r�si armata pentru cariera civil�. Tribunii depuneau jur�m�ntul �ndat� dup� terminarea recrut�rii �i aveau misiunea de a colecta toate obiectele de valoare g�site de solda�i. In cadrul castrului tribunii dispuneau de un spa�iu de locuit aparte. Dup� ce comandase ca praefectus o cohort� auxiliara, un t�n�r din ordinul ecvestru putea avansa ca tribun legionis �i mai apoi praefectus equitum a unei ala. Unele cohorte auxiliare de elit�, cohortes urbanae �i cohortes vigilum, puteau fi comandate de c�tre tribuni, av�nd acela�i rang cu tribunus legionis. C�nd se construiau castra le revenea tribunilor sarcina de a inspecta lucr�rile. Tribunii militum aveau �n timpul serviciului ca adjutan�i pe cornicularii. Tribunii militum judecau ne�n�elegerile de natur� privat� dintre solda�i �i tot ei le aplicau pedeapsa disciplinar�.
Pl�ngerile, testamentele solda�ilor �i sentin�ele se d�deau de c�tre tribunii militum la tribunal, situat pe via principalis a castrului. Ca decora�ii puteau primi coronae, hastae purae et vexilla (una sau mai multe) �i participau la �mp�r�irea pr�zii (spolia). In cortegiul triumfal, tribunii mergeau c�lare al�turi de lega�i, imediat dup� carul generalului. In cadrul castrului, corturile tribunilor se plasau �n praetentura al�turi de ale legati-lor. Prima cohort� a unei legiuni se comand� �n mod obligatoriu de un tribun. Unii tribunii puteau �ndeplini comandamente speciale pe timp limitat. Tot ei primeau parola de noapte (tessera) de la general (legatus legionis) �i o transmiteau mai departe. Tribunii militum din tagma ecvestr� puteau fi �i praefectus fabrum.. In cadrul mili�iilor civile provinciale se �nt�lnesc duoviri cu rangul de tribuni militum ca cei din armata regulat�. Tribunii vacantes se numeau cei trecu�i �n rezerv�, dar care se g�seau totu�i la dispozi�ia �mp�ratului �n caz de nevoie.


VETERANI

Soldati din toate categoriile de trupe ( legiuni, auxiliari, cohorte, pretorieni, flota ) eliberat din armata prin honesta missio dupa incheierea anilor de serviciu. Titlul de veteran era onorific dar implica anumite privilegii materiale-erau impropietariti �n provincii, primeau gratificatii banesti si beneficiau de unele imunitati fiscale si juridice--.Veteranii din trupele auxiliare mai primeau dreptul de cetatenie romana si legalizarea casatoriei (ius civitas si ius conubii). In Dacia, colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa a fost intemeiata de veterani ai trupelor romane care au participat la razboaiele dacice.

Accensi Velati

Categorie de soldati suplimentari, din armata romana din timpul Regatului, neinarmati, care ii inlocuiau pe cei cazuti in lupta. Aveau ca sarcina si amenajarea drumurilor pe care urmau sa se deplaseze trupele. Ulterior, in perioada Republicii, acesti soldati sunt cunoscuti ca ordonante in slujba ofiterilor. In timpul Principatului formau o centurie care se ocupa de constructia drumurilor din Italia, dar si un colegiue de privilegiati, fara rol militar, in care erau cuprinsi membri ai ordinului ecvestru si chiar liberti.

Actuarii (Actarii)

Subofiteri cu functii contabilicesti, privind inventarele si aprovizionarea unei unitati militare. Un actarius legionis XIII Geminae este atestat la Apulum

Aquarii

Soldati a caror obligatii constau in aprovizionarea cu apa a trupelor; faceau parte din grupul de pompieri alaturi de siphonari

Ballistrarii

Soldati care fabricau si minuiau masinile de razboi (balistele)

Beneficiarii

Subofiteri cu sarcini felurite legate de paza �i �ntre�inerea drumurilor, de po�t�, de recrutare, de �ncasare a taxelor de circula�ie etc. Puteau fi �n slujba guvernatorului unei provincii (beneficiarii consularis), a comandantului legiunii (b. lega�i legionis) sau a unui alt ofiter superior (b. tribuni laticlavi). S�nt cunoscuti numero�i beneficiari, care au f�cut parte din leg. cantonate in Dacia, �n sec. 2 � 3 e.n. Pentru �ndeplinirea misiunilor ce le reveneau, erau deta�a�i, uneori, la mari distan�e de tab�ra unit��ii c�reia �i apar�ineau.

Venatores

Detasament militar din cadrul serviciului de spionaj in fata inamicului.''

Noi suntem lasi si cu armata..............

Armata cu femei. Nici nu mai e nevoie sa o faci obligatorie.
Nu mai poti lasa la vatra pe nimeni. Superglue devine armata.....

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

oleleu, mi-a facut capul calindar Denis,asta!
Io votez cu Mihai
Nici batuti nu mai pleaca acasa soldatii parshivi

Natura- folosita ca arma de ucidere in masa.



Secolul acesta si cel trecut ne-au adus de multe ori bucurie, z�mbet, frica si panica. Am descoperit at�t de multe �nc�t nu stim �ncotro sa ne mai �ndreptam. Manipularea meteorologica a devenit un subiect din ce �n ce mai abordat �n mediile stiintifice, si nu numai. Statele acestei lumi au descoperit o noua �jucarie� pentru �amuzamentul � colectiv, si anume manipularea naturii �n scopuri mai putin ortodoxe, ca sa nu spunem chiar malefice! Printre cartile care ne ofera explicatii, indicii si exemple reale din acest domeniu, este cartea �Razboiul geofizic� � editura Phobos -, scrisa de GI. Bg. Dr. Emil Strainu. Vom prezenta azi, cu amabilitatea domnului Emil Strainu, o parte din arhiva domniei sale privind experimentele militare din timpul razboiului din Coreea, si nu numai. Asadar, sa-l urmarim!

uragan

��n timpul razboiului din Coreea, fortele americane au dus o adevarata campanie de atacare a barajelor nord-coreene. Distrugerea barajelor de irigatii a fost considerata de SUA una dintre cele mai reusite operatiuni aeriene ale acestora. Vremea, ca arma de lupta, nu mai este de mult o utopie sau un scenariu de film, ci un proiect ultrasecret ce poate fi pus oric�nd �n practica. Un jurnalist de la cotidianul german �Frankfurter Allgemeine Zeitung� a intrat �n posesia unui document confidential al armatei americane, cunoscut doar de c�tiva cercetatori. Documentul se refera la tehnicile razboiului geofizic si �n �ncheiere contine urmatoarea concluzie: �Fortele aeriene americane pot deci sa produca si sa utilizeze c�nd si cum vor fenomenele meteorologice�.

Adversarul secret

��n conditiile actuale, razboiul geofizic reprezinta prin consecintele sale poate cea mai devastatoare forma de razboi cunoscut de omenire. Urmarile sale sunt imprevizibile �ntr-o buna masura chiar si statelor care �l promoveaza. Obiectivul principal al unui astfel de razboi �l constituie stricarea echilibrului om-natura prin dirijarea ordonata a unor calamitati, a unor fenomene naturale �n scopul provocarii de distrugeri pe un anumit teritoriu. �n timp ce �n lume se impun actiuni pentru dezarmare si pentru realizarea unor acorduri multilaterale de pace, �n realitate, principalele tari dezvoltate ale lumii care sunt �n acelasi timp si super- puteri militare continua sa lucreze la experimentarea aceste arme apocaliptice. Unul dintre atuurile tehnicilor razboiului geofizic �l constituie posibilitatea folosirii acestuia �n secret �mpotriva adversarului fara ca acesta sa stie ca este victima unei agresiuni premeditate. Un alt pericol, deosebit de grav �l constituie posibilitatea intrarii acestor tehnologii �n mod voit sau �nt�mplator �n arsenalul gruparilor teroriste. Aparitia calamitatilor si a dezastrelor �n diverse zone ale planetei sunt cauzate �n primul r�nd de factori nu at�t naturali, c�t artificiali. Astfel detonarea unor �ncarcaturi explozive de mare putere �n anumite puncte de �mbinare a placilor tectonice poate realiza cutremure la comanda �n anumite zone dinainte stabilite cu exactitate.
Studiindu-se structura si compozitia solului si conformatia reliefului se pot crea artificial alunecari de teren �n zonele de interes a fi destabilizate din punct de vedere tectonic si chiar posibilitatea activarii unor vulcani. Ca mijloace de initiere a unor astfel de fenomene comandate se folosesc �ncarcaturi nucleare (detonate chiar la distante de mii de kilometrii de locul unde se vor declansa seismele devastatoare) sau unde cu oscilatii pe frecvente ultrainalte sau ultrajoase c�t si generatoare de particule de �nalta energie care reprezinta avantajul ca pot fi amplasate chiar si �n cosmos. Cu ajutorul laserelor de mare putere se pot crea adevarate furtuni de foc, iar de la bordul satelitilor artificiali � incendii devastatoare �n orice punct al globului ce se doreste p�rjolit. Arma meteorologica (componenta a panopliei armelor geofizice) este studiata intens de marile puteri cam de trei decenii �ncoace.

Seceta comandata si ploile dorite

Conform unor date mai mult sau mai putin oficiale, una din cele mai recente victime ale razboiului geofizic o constituie Coreea de Nord, loc unde foametea face adevarate ravagii datorita unei secete ce dureaza de ani de zile �ncontinuu, �n timp ce la sud la paralela 38, �n Coreea de Sud, precipitatiile sunt normale si recoltele bune. �n SUA au fost realizate artificial turbulente aeriene, uragane si tornade deosebit de violente, av�nd puteri de ordinul a milioane de gigawati. C�t de importanta poate fi o astfel de tornada creata �n mod artificial desprindem dintr-un comunicat unde specialistii americani confirma ca tragedia avionului Airbus A-300 din 11 noiembrie 2001a avut drept cauza o� turbulenta meteorologica inexplicabila. Ca si cum tenebrele pornite de stihiile naturii nu ar fi suficiente, s-au realizat compusi chimici care, rasp�nditi �n zonele de operatii militare si nu numai, solidifica orice combustibil pe baza de produse petroliere, scot�nd din lupta tehnica militara fara a trage nici macar un cartus si multi prizonieri ce vor deveni o utila forta de munca. Specialistii militari, studiind diferitele tipuri de catastrofe naturale petrecute �n ultimele trei decenii pe mapamond, au ajuns la concluzia ca unele dintre acestea nu pot fi explicate daca se iau �n considerare numai cauze naturale. Statistic s-a dovedit ca cel putin c�teva dintre aceste fenomene aveau o probabilitate aproape de zero de a se produce la locul si momentul c�nd au fost semnalate ca fiind produse din cauze naturale. O �ntrebare revine obsesiv: de ce s-a folosit pentru realizarea precipitatiilor abundente iodura de argint? Iata o explicatie extrem de simpla data de un specialist francez printr-o experienta la indemna oricui. Dupa cum se stie, norii sunt alcatuiti din vapori de apa. �n functie de temperatura la care se afla acesti vapori de apa, ei se pot gasi �n doua stari de agregare: lichida (picaturi fine) sau solida (mici cristale de gheata, zapada, grindina). Este posibil sa para ciudat, dar picaturile de apa pot ram�ne �n stare lichida p�na la temperaturi foarte scazute ajung�nd la minus 40 de grade Celsius. Acest fenomen poarta denumire de supraracire. Daca aveti la dispozitie un recipient foarte curat pe care sa-l umpleti cu apa pura, din punct de vedere chimic, este perfect. Desi veti ram�ne uluiti, poate dupa c�teva nereusite veti vedea ca puteti raci apa la temperaturi mai mici de 0 grade Celsius. Este indicat ca pentru racire sa se foloseasca gheata pisata si sare. C�nd veti reusi presarati pe suprafata apei putin praf, spre stupoarea dumneavoastra veti observa ca apa �ngheata instantaneu. Ati creat un �nceput de razboi meteorologic. Atunci c�nd o picatura de apa atinge un cristal de gheata, ea va �ngheta instantaneu si la r�ndul ei ea va absorbi picaturile �nvecinate. Pe masura ce cristalele de gheata cresc, ele nu mai pot fi retinute �n interiorul norului de catre curentii ascendenti si vor �ncepe sa cada (este vorba de procesul ce se produce �n atmosfera). Cobor�nd, ele vor �ncorpora alte picaturi de apa racita si vor creste mai departe transform�ndu-se �n fulgi de zapada. Daca pe pacursul cobor�rii vor �nt�lni straturi de aer cu temperaturi mai mari de 0 grade Celsius se vor topi si se vor transforma �n picaturi de ploaie. Daca straturile de aer traversate vor fi cu mult sub zero grade, atunci picaturile se vor transforma, una c�te una, �n grindina. Pentru a provoca ploaie este suficient sa �nsam�ntam norii cu particule fine care sa accelereze fenomenul descris mai sus �n sensul dorit de noi. Practic, este folosita iodura de argint pulverizata de la bordul avioanelor, rachetelor, sau a altor tipuri de aeronave.

Razboiul geofizic se naste �n Bucuresti

Bine�nteles ca �n cursul experimentelor au fost at�t reusite, c�t si insuccese. �n timpul razboiului din Indochina, americanii credeau ca, daca pot interveni asupra unui singur nor, atunci ei vor fi capabili sa dirijeze si sa controleze norii pe suprafete �ntinse provoc�nd ploi ce aduceau aminte de potopul lui Noe. Din pacate sau din fericire, procesele fizico-chimice ce au loc la nivelul norilor sunt foarte complexe. Astfel, sunt nori omogeni, c�t si altii neomogeni ce sunt alcatuiti din straturi reci si calde altern�nd haotic. �n acest caz, �nsam�ntarea cu iodura de argint, nu mai are nici un efect. Sigur ca nu este folosita numai iodura de argint, mai sunt folositi compusi si alte substante pe care nu le enumeram aici. Din punct de vedere istoric, prima ploaie artificiala a fost provocata la Bucuresti �n anul 1931 de catre cercetatoarea Stefania Maracineanu. Datorita rezultatelor obtinute, Stefania Maracineanu a primit sprijin din partea guvernului francez si a repetat aceste experiente �n Algeria �n anul 1934, fiind �ncununate cu succes. Aceste experiente au fost pe larg comentate si apreciate de comunitatea stiintifica, reprezent�nd ulterior punctul de plecare �n cercetarea din acest domeniu. Istoric vorbind, prima ploaie artificiala �n scopuri militare a fost provocata �n anul 1963 de catre armata americana �n Vietnam, iar �n anul 1966 tot americanii au provocat ploi torentiale cu urmari dezastruase pentru provinciile din nordul Laosului. Dupa unele date ale presei occidentale, �n perioada anilor 1969-1972, trupele americane au practicat un razboi meteorologic secret �n sud-estul Asiei.�
GARDIANUL

Armata geto-dacã



Organizarea si modul de lupta al armatei geto-dace au fot determinate de cadrul geografic, demografic si spiritual al poporului dac. Conditionarea evolutiei organismului militar, bazat pe acesti factori, constituie o legitate universala si valabila in toate timpurile.

Spatiul Carpato-Danubiano-Pontic se caracterizeaza printr-o armonie si simetrie rara cit si printr-o unitate unica ,toate astea regasindu-se in spiritul armatei daco-gete.

Caracateristicile fizico-geografice au avut o insemnatate aparte pentru organizarea militara si modul de ducere a razboaielor, toate actiunile de lupta, din antichitatea si pina azi. Dacii fiind mai aproape de natura, au recurs la natura pentru a le da mijloacele de a-si mari puterile si de a micsora pe cele ale inamicului.

osteni daci

CADRUL NATURAL

Cimpul de actiuni al armatei geto-dace, aria geografica locuita de ei, este identica cu zona lor de etnogeneza, zona in care s-a dezvoltat societatea autohtona, de la triburile comunei primitive si pina la statul dac centralizat si mai departe pina la noi, vadeste o permanenta legatura cu cu pamintul devenit vatra stramoseasca. Astfel toate bataliile lumii geto-daco-rominesti sint definite cu aceleasi repere: Carpatii, Dunarea, Marea Neagra. Faptul ca oastea daca nu a luptat intr-un spatiu "neutru" sau strain, ci pe solul genezei sale, fiindu-i permanent aliat in lungile si grele confruntari cu armate straine, de regula mai numeroase si mai dotate, a avut o insemnatate cardinala in balanta raportului de forte si in deznodamintul bataliilor. Vatra de locuire a geto-dacilor a cunoscut un continuu proces de pregatire in vederea apararii, prin perpetuarea unui sistem defensiv existent, prin completarea si aducerea lui in stare functionala ceruta de necesitatea rezistentei in fata primejdiilor externe. Primele celule ale acestui sistem au aparut atunci cind fiecare familie si mai tirziu fiecare trib au pus bazele asezarilor intarite si au creat fortificatii de refugiu.

SISTEMUL NATURAL DE FORTIFICATII

MUNTII -rolului sistemului muntos in istoria daco-rominilor i s-a consacrat o intreaga literatura,ale carei aprecieri sintetizeaza adevarul istoric potrivit caruia istoria noastra este strins legata de munti, de Carpati, care au rolul de coloana vertebrala. Muntii sint simburele geografic al spatiului daco-get si fac temelia, sprijinul, apararea, adapostul, frumusetea, mindria dacilor si din ei si-a tras neamul rom�nesc legendele, vigoarea si poezia. Posadele dacice sau salba de batalii date in cetatea carpatina reprezinta cele mai de impresionante pagini de epopee istorica.

DUNAREA-De cind se pomenesc ei dacii, si noi rom�nii, Dunarea a fost "riul parinte" care a vazut pe ambele sale maluri, din valea panonica si pina la delta sa, unul si acelasi neam. Acest curs de apa denumit fieDonaris, fie Danubiu , fie Istru sau mai tirziu Dunarea, a facut parte organica din viata geto-dacilor constituind un briu protector, un aliniament greu de depasit si usor de aparat. Dunarea a avut permanent o mare insemnatate militara strategica fiind granita si bariera de aparare sau cale de penetrare pe vaile ei, a numeroase expeditii militare, tarmurile ei, nu odata, constituind teatru unor razboaie crincene .In organizarea apararii geto-dacii au apelat permanent la briul de ape ce a incins Dacia.

PADURILE - Reprezentind cam 80% din suprafata Daciei, padurile au constituit un factor important in stabilirea formelor de organizare militara cit si in ducerea operatiunilor de lupta. Existenta masiva a padurilor a impus constituirea unor formatiuni suple si manevrabile, usor fractionare si lesne de reintrunit in raport cu evolutia situatiei strategice si tactice.

Natura si extinderea padurilor au compartimentat directiile strategice de patrundere si pe cele de interzis de catre armata geto-daca, usurind in mod deosebit gruparea fortelor si mijloacelor proprii. Ele au servit ca zone favorabile dispunerii rezervelor in lupta, ca spatiu de manevra discret si baze de riposta ofensiva executate prin surprindere in flancurile si spatele inamicului, precum si locuri favorabile organizarii ambuscadelor.

Facilitata de paduri, hartuirea a capatat un statut de permanenta in practica militara locala,limitind spatiul de manevra al armatelor invadatoare. Padurea favoriza lupta de aparare si permitea atacul brusc si nu in ultimul rind asigura, in caz de necesitate retragerea . Majoritatea bataliilor dacilor s-au dat la adapostul padurii si cu ajutorul ei.




Vedere de la Piatra Tomii (Blandiana, jud. Alba) catre Valea Muresului



MAREA NEAGRA---Existenta iesirii la Marea Neagra a determinat manifestarea unor preocupari ce vizau construirea si utilizarea unor mijloace adecvate,care sa permita controlul si apararea litoralului maritim.



FACTORUL DEMOGRAFIC

Pamintul rominesc apartine unei mari zone de antropogeneza ce coincide cu inceputul cuaternarului, in fond cu virsta de formare a elementului uman. Oamenii acelor vremi traiau, desigur in hoarde sau cete, duceau o viata primitiva dar facusera progrese in ce priveste uneltele si armele.

Din paleolitic si neolitic populatia s-a constituit in ginti si triburi dind nastere unei mari mase etno-lingvistice si culturale. S-a conturat astfel, in epoca bronzului, blocul tracic, foarte numeros dupa afirmatiile deloc neintemeiate ale lui Herodot.



Ramura nordica a acestui neam tracic, geto-dacii constituiau inca din Hallstat, cea mai importanta componenta a acestui bloc etnic. Din cele peste 150 de formatiuni tribale si gentilice ale tracilor, cele ale daco-getilor sint cele mai mari si mai puternice. Definirea ariei etnice a daco-getilor si fruntariile habitatului sau trebuiesc cautatea din centrul Europei si pina in Caucaz, din nordul Carpatilor padurosi si pina in Balcani dar geografia istorica si istoriografia antica au fixat hotarele poporului geto-dac in largul spatiu carpato-danubiano-pontic

Identitatea dintre geti si daci este reliefata de o serie de aprecieri atit antice cit si moderne:

"getii vorbeau aceiasi limba ca dacii si aveau aceleasi obiceiuri. Grecii dadeau, atit getilor din Bulgaria cit si dacilor din Moldova, Valahia, Transilvania si Ungaria acelasi nume si crede-au ca si getii si dacii provin de la traci"

( L.A.Gebhardi,Geschichte des Reichs Hungarn und der damit Verbudenen Stateen, I. Theil, Leipzig,1778,p.43-44.)

"in cele mai vechi timpuri cunoscute, in Transilvania si in tarile invecinate locuiau dacii, care mai erau denumiti si geti, si de la ei a primit actuala Transilvanie impreuna cu Moldova, Muntenia si regiunile invecinate din Ungaria numele de Dacia"

(Martin Hochmeister, Siebenburgische Provinziaalblatter, vol.III, fasc. 3, Sibiu ,1808, p.126)

"dacii sint primii stramosi ai rom�nilor de azi. Din punct de vedere etnografic dacii par sa se confunde cu getii. Aceiasi origine, aceiasi limba. Asupra acestui punct toate marturiile din vechime concorda"

(Abdolonyme Ubicini, Les origines de l�historie roumaine, Ernest Laroux, Paris,1866, p.6)

"noi sintem in fond geti si getii reprezinta unul din cele mai vechi popoare autohtone ale Europei, contemporane cu celtii, cu grupurile italice anterioare imperiului roman. Acest imperiu roman gasea aici un stat vechi, se lupta cu el si il rapunea cu greu"

(G.Calinescu, Istoria literaturii Romine, Compendiu, Bucuresti, 1968, p.13)

batalie


Suma acestor adevaruri ingaduie judecata de valoare potrivit careia poporul dac, si prin extensie poporul rom�n, este unul din cele mai vechi popoare europene, singurul popor din sud-estul continentului care nu a venit de nicaieri si printre putinele popoare care nu si-a schimbat vatra de bastina avind stramosi ce pot fi urmariti arheologic pina in mileniul II ien.

Referitor la hotarele acestui popor, antichitatea ne-a lasat informatii suficiente sub forma ariei etnice, cit si sub cea a elementelor geografice. In perioada de maxima intindere a statalitatii geto-dace acest spatiu este clar delimitat la sud de muntii Balcani, bazinul Bugului la est, Carpatii Padurosi la nord, Dunarea de mijloc la vest, cu multe enclave incluse in masa neamurilor vecine.

Ptolemeu definea astfel frontierele etnice ale neamului get:

"se marginesc la miaza-noapte cu acea parte a Sarmatiei europene ce se intinde de la muntele Carpatos pina la cotitura pomenita a fluviului Tyras,care se afla la gradele 53�- 48�30 min ., la apus cu Iazigii Metanasti, de pe langa riul Tibiscos, iar la miaza-zi cu acea parte a fluviului Dunarea care merge de la varsarea riului Tibiscos pina la Axiopolis, de unde, pina la Pont, si la gurile sale, Danubios se numeste Istros"

(Ptolemeu, Indreptar geografic, in Izvoare privind istoria Rominiei, vol. I, Bucuresti, 1964, p.541)

Este neindoielnic ca dacii erau un popor numeros, numai astfel putind sa locuiasca si sa apere un spatiu atit de intins si aceasta densitate explica continuitatea lor in tinutul central carpato-danubian. Luind in consideratie hotarele statului dac sub Burebista, care avea o suprafata de cca. 50.0000 de km patrati si considerind ca populatia autohtona avea o densitate de 5 locuitori/km patrat (cam 2 milioane si jumatate de locuitori), cifra de 200.000 de oameni cit putea ridica in caz de razboi regatul dac burebistan nu pare deloc exagerata ba dimpotriva pare numarul minim de recrutare. Potentialul militar ridicat reiese si din posibilitatea imperiului roman de a stramuta in sudul Dunarii 50.000 de geti in timpul lui Augustus iar apoi in timpul lui Nero alti 100.000 trecuti in Tracia.

Aparitia si dezvoltarea armatei geto-dace

Formele de organizare, care sint de regula greu de surprins arheologic fidel, se desprind lesne, daca se recurge la informatii si date referitoare la modul cum a fost conceputa si realizata apararea perimetrului locuit de comunitatile umane inca de la inceput.

ORGANIZAREA MILITARA A COMUNITATILOR MICI

Factorul militar in zona carpato-danubiana a aparutca o componenta a modului in care omul isi alegea vatra de locuire in asa fel incit aceasta sa ii asigure conditii de existenta cit si de aparare a comunitatii respective. In acest scop au fost locuite cu preponderenta acele zone in care insasi natura lor oferea oamenilor avantaje eventual aceasta amplificind potentialul defensiv, cel mai adesea prin santuri. In aceasta perioada de inceput a civilizatiei locale nu existau institutii ostasesti propriu-zise, oamenii munceau si traiau in comun, bucurindu-se de aceleasi drepturi si indatoriri, fara o categorie speciala care sa indeplineasca si o slujba militara, uneltele servindu-le adesea si de arme. Ca oameni ai pamintului, autohtonii au trecut de timpuriu la constructia de asezari de diferite tipuri, de la simple sate si mici asezari rurale situate linga ape, in vai, pina la unele centre mai dense situate pe inaltimi greu accesibile.

ORGANIZAREA MILITARA DE TIP TRIBAL

Locuitorii Daciei din epoca bronzului formau un popor de tarani care aveau ca preocupare principala agricultura, erau unitari etnic din punct de vedere cultural dar politic erau impartiti in numeroase clanuri autonome, fapt care si-a pus amprenta si pe organizarea militara. Primele organizari militare au fost infaptuite in perioada in care triburile daco-gete se constituiau pe baza inrudirii. Fiecare trib alcatuia un organism ostasesc,formind un gen de unitate independenta cu un efectiv variabil in functie de numarul populatiei din care se compunea, cu deosebire din numarul celor in stare sa poarte arme. Oastea unei astfel de uniuni de sate (trib) era compusa din cetele familiilor si satelor apartinatoare, fiind comandate de capii acestora si veghea de regula la apararea perimetrului teritorial care ii apartinea. Conducerea militara era asigurata de un sef, care era in acelasi timp si unul din cei mai buni luptatori, el bucurindu-se de o autoritate aparte. Atunci cind fortele mai multor triburi se uneau ocazional sef devenea cel mai apreciat de masa populatiei, intotdeauna cel care intrunea calitati organizatorice de exceptie si insusiri militare deosebite. Organizarea militara de tip tribal si indeosebi amenajarile genistice facute au avut o insemnatate deosebita pentru intreaga existenta si lupta a poporului geto-dac. Tipologic si tehnic, fortificatiile care serveau in actiunile de aparare pe caile de acces spre incinta asezarilor, s-au constituit intr-unsistem defensiv specific pe care geto-dacii l-au perpetuat si perfectionat astfel incit pe timpul lui Burebista intregul areal dac era impinzit de multe secole, de asezari intarite.

ORGANIZAREA MILITARA PE BAZA UNIUNILOR DE TRIBURI

Organizarea militara si-a largit considerabil cadrele odata cu trecerea la o noua etapa de dezvoltare politico-economica si administrativa odata cu unificarea triburilor. Stringerea legaturilor economice si militare intre triburi a dus la formarea unei constiinte etnice si lingvistice largi creind premisele formarii statului dac. Interesele comune si necesitatea apararii organizate la nivel mai mare apropie comunitatile intre ele, creaza conditiile colaborarii, pregatind astfel uniunile mai mari conduse de un sef ales care avea atributiuni politice, sociale, juridice, economice si mai ales militare.

Tipologic, uniunile de triburi au fost constituite pe baza inrudirii de singe. Ele erau conduse unitar de un sef ales si cuprindeau teritoriile locuite de triburile care o compuneau. Ulterior se va ajunge la stabilirea mai exacta a perimetrului de convietuire, luindu-se in considerare si posibilitatile de aparare, hotarele fiind alese de regula pe cele mai imortante obstacole naturale.

Functiile tot mai importante ale uniunilor de triburi au impus fortificarea unor asezari si crearea unui comandament central din care face parte seful militar (basileus,rex) al comunitatii care dispune de structuri militare proprii si de garnizoane de cetati. Acesti basilei erau din rindul nobililor si cu cit aduceau si puteau sustine mai multi ostasi cu atit erau mai respectati. Devine clara intentia de a transmite urmasilor directi aceste prerogative punindu-se astfel bazele unor dinastii locale. Ca urmare directa a acestui fapt se formeaza o aristocratie militara din rindul careia se constituie un corp de comanda. Fiecare trib isi avea seful sau militar care dispunea de efective proprii care actionau ca o unitate ce in timpul luptelor de regula nu se fractiona. El dispunea de un corp de comanda din rindul carora se stabileau sefii de cete, ai cetatilor si lucrarilor de fortificatii. In caz de necesitate, fortele triburilor erau intrunite sub conducerea unui sef suprem iar sefii triburilor alcatuiau un stat-major ad-hoc. Acesti sefi de rangul doi veneau la puterea militara centrala cu cetele triburilor din care proveneau, ale caror efective erau variabile in raport cu forta economica si demografica a fiecarei zone. Instructia si pregatirea pentru lupta se desfasurau la triburile respective dar unele exercitii aveau loc pe scara mai mare si adesea direct in locurile in care comunitatea avea de aparat ceva. In timpul acestor exercitii se punea accent pe invatarea modului de folosire a lucrarilor de aparare, pe utilizarea mijloacelor de lupta de la catapulte si baliste pina la arc si lance. La aceste exercitii luau parte toata populatia capabila a purta arme, tinindu-se seama ca lupta se desfasura de regula din spatele fortificatiilor prin aruncarea de sageti, lanci, pietre si sulite iar in cazul ca inamicul reusea sa patrunda in incinta era imperios necesar ca toti sa fie in masura sa dea lupta corp la corp.

Datorita deplasarii centrului de greutate al nevoilor de aparare de la numeroasele triburi la o scara mult mai generala, are loc cresterea amplorii si caracterului manevrier al actiunilor militare, astfel conditia armatei capata noi dimensiuni atit organizatorice cit si ca mod de lupta. Vor aparea in aceasta faza ostiri cu efective de zeci de mii de oameni chemati sa actioneze impreuna intr-un dispozitiv articulat si pe baza unei conceptii unitare proprie unui sef suprem. In acesata faza misiunea luptatorului si responsabilitatile lui se generalizeaza,el participind adesea la campanii militare care se desfasoara la mari distante de perimetrul obstii satesti din care face parte


batalie

ARMATA PRIMULUI STAT GETO-DAC

Stadiul actual al cercetarilor istorice considera ca prim stat al dacilor cel condus de Dromihete plasat la confluenta secolelor IV-III-ien. Cu o temelie economico-sociala si politica deosebit de puternica, statul daco-getic al lui Dromihete includea teritoriul limitat la sud de muntii Haemus (Balcani), la est Pontul Euxin, la nord-est riul Tyras la nord si nord-vest si vest Carpatii Meridionali si Orientali adica aria etnica geto-daca extracarpatica si avea capitala in cetatea HELIS (indentificata ipotetic cu asezarea de la Piscul Crasanilor) Acest stat avea toate institutiile specifice unui stat de la institutii centrale si pina la aparatul administrativ local. Avea o circulatie monetara iar forta statului era data de deosebita civilizatie materiala si spirituala.Una din institutiile de baza ale statului geto-dac din acel timp era armata,ca factor al puterii centrale. Organizatiile obstilor erau suportul social-economic al factorului militar. Realizind o aparare locala eficienta, obstile erau obligate sa puna la dispozitia dinastului, contingente de luptatori in raport cu nevoile de moment. O parte insemnata a armatei o reprezentau cetele personale ale regelui. Puterii centrale ii revenea si autoritatea asupra cetatilor de interes deosebit strategic si politic, pentru a caror aparare s-au destinat trupe de infanterie, constituindu-se garnizoane cu misiuni permanente si care pe timp de razboi erau intarite cu elemente locale. La rindul lor nobilii dispuneau de forte militare proprii cu care erau obligati sa participe la campaniile poruncite de rege. Influenta unui nobil era data de numarul de luptatori aflati in subordinea sa. Organizarea si compozitia armatei erau o reflectare a structurii social -politice a statului, ea fiind de fapt suma cetelor si formatiuilor militare de care dispuneau conducatorii de obsti, orase si cetati, precum si cele detinute de seful statului. Se estimeaza ca armata primului stat geto-dac putea ridica la oaste pina la 40000 de luptatori.

DOTAREA ARMATEI

Arheologia a demonstrat ca a existat o diversitate tipologica a mijloacelor de lupta care cuprindea: prastia, arcul cu sageti, lancea, toporul, maciuca, diferite tipuri de sabie, cutitul de lupta, coiful, camasa de zale, genunchiere si care de lupta. Clasificarea se poate face in arme pentru lupta de la distanta si arme pentru lupta corp la corp. Armele de atac erau sabia curba, sabia dreapta, lancea lunga, lancea scurta, maciuca, ciocanul de lupta, buzduganul, prastia si arcul cu sageti iar pentru aparare casca, scutul, camasa de zale si zaua intreaga.

Luptatorul era echipat simplu : un suman cu mineci lungi, incins la mijloc, o mantie aruncata pe umeri prinsa cu o agrafa si un pantalon incretit si bagat in incaltaminte. Capeteniile (tarabostes) purtau suman cu centiron cu ornamente de aur si argint si o manta cu ciucuri, pantaloni si pe cap caciula rasfrinta.

Dezvoltarea davelor, a atelierelor, a extragerii si prelucrarii materiilor prime cu valente strategice, a mestesugurilor in general a facilitat dotarea armatei cu mijloace de lupta suficiente ajungindu se si la exportarea acestora in exterior.

CONCEPTIA SI MODUL DE LUPTA

Situat in locuri de ispititor belsug, poporul dac si-a elaborat de timpuriu o gindire si o arta militara proprice apararii. In acest scop s-a recurs la organizarea si ducerea apararii strategice pentru a provoca pierderi fortelor inamice, uneori la distrugeri pe mari adincimi pe directiile de inaintare ale inamicului, aplicind ceea ce posteritatea a numit "tehnica pamintului pirjolit". La daco-geti modul obisnuit de lupta era hartuiala dar la trebuinta angajau lupta cel mai adesea in dispozitiv in forma de pana. Cind se luptau in retragere contra cavaleriei inamice, aici alergau raspinditi inainte aici se comasau in plutoane si se aparau, reusind prin aceasta tehnica sa isi reduca pierderile. Adesea recurgeau la atacuri nocturne, cunoasteau bine serviciul de santinela inamic si tineau intotdeauna linga ei caii inseuati si gata de lupta sau fuga. In timpul apararii, felul de lupta consta in in hartuiri permanente cu scopul de al slabi pe inamic si de al aduce in pozitii dezavantajoase de lupta. Intrebuintau frecvent cursele si inselaciunile recurgind la tot felul de stratageme. In timpul actiunilor de riposta geto-dacii, folosind terenul impadurit, preparau lovituri si manevre bine intocmite pe care le alternau cu atacuri neasteptate, fie in zona vadurilor fie in zone strimte.

Cavaleria avea atit rolul de cercetare cit si pe acela de de legatura intre diferite corpuri militare.Dar principala actiune a calaretilor era lupta de hartuire, lupta in care dupa aruncarea sulitei si descarcarea arcului, calaretul se repezea inapoi pentru a scapa de lovitura dusmanului si pentru a reveni din nou dintr-o alta directie.

In conceptie si executie armata geto-daca nu a recurs la formatii de lupta rigide, masate si putin articulate. Modul de organizare, pe obsti satesti, depindea de resursele demografice ale asezarilor si deci efectivele erau variabile si suple. In ofensiva aveau predilectie pentru dispozitivul in forma de unghi cu virful inainte, cu scopul de a strapunge falangele, cohortele sau manipulele si a le disocia fortele pentru ale nimici din parti laterale. In aparare recurgeau la dispozitivul in forma de potcoava cu flancurile avansate cu scopul participarii a cit mai multe forte la lovirea simultana si pe o adincime cit mai mare a inamicului. In toate aceste dispozitive insa luptatorul dac avea in juru-i suficient spatiu pentru libera miscare si actiune.



Dispunerea fortificatiilor in teren,structura si varietatea dispozitivelor de lupta arata o temeinica si justa cunoastere a a terenului si avantajelor amenajarilor genistice. Constructia acestor lucrari si asezarea lor reflecta o pricepere deosebita a rolului strategic si tactic al fortificatiilor. Realizarea unui sistem de cetati s-a facut pe baza unor conceptii si principii ce raspundeau nevoilor strategice. Astfel aceste cetati si fortificatii au fost edificate la fruntariiile Daciei.si indeosebi pe axele de comunicatii pe care puteau sa patrunda mai usor invadatorii. In timpul bataliilor de aparare a cetatilor, aparatorii aruncau asupra asediatorilor bolovani de mare greutate, plumb topit, oale si butoaie pline cu smoala fierbinte, seu si alte substante inflamabile, sulite si sageti incendiare. Se foloseau de asemenea pe scara mare si catapulte si baliste, atit in luptele duse in jurul fortificatiilor cit si in luptele in cimp deschis cind erau transportate pe care cu 2 roti.

In ce priveste cucerirea cetatilor strategii daci au recurs la procedeul asediului, prin care se urmarea incercuirea si izolarea garnizoanelor adversarului. In timpul asediului, alaturi de armele individuale, foloseau catapulte de mare putere, berbeci din stejar cu cap de bronz sau fier. Geto-dacii au mai folosit si falces murales cu care scoteau pietre din ziduri si perforatoare de ziduri numite terebrac de fapt un berbec cu virf ascutit

La unison, izvoarele lumii antice ii prezinta pe daco-geti in razboaie de aparare si toate le subliniaza curajul si vitejia, disciplina si organizarea. Modalitatea proprie de purtare a unui razboi, prin ridicarea la lupta a intregii populatii apte de efort militar, le a dat permanent un avantaj in luptele necurmate cu aceia care le doreau avutul, facindu-i de neclintit de pe pamintul Daciei,pe care il considerau sacru si numai al lor.

Sursa (partial):

Col. Dr. Gheorghe Tudor, Armata geto-daca, Editura Militara, 1986;

Bibliografie suplimentara:

Mircea Dogaru (coord.), Armatǎ �i societate �n spa�iul rom�nesc, Editura Globus, Bucure�ti, f. a;

Nicolae Densusianu, Istoria militara a poporului roman, Editura Vestala; 2002;

Zoe Petre, Practica nemuririi. O lecturǎ criticǎ a izvoarelor grece�ti referitoare la ge�i, Ia�i, 2004;

Gheorghe Romanescu, Gheorghe Bejancu, Oastea rom�nǎ de-a lungul veacurilor, Editura Militarǎ, Bucure�ti, 1976;

Aurel Rustoiu, R�zboinici �i artizani de prestigiu �n Dacia preroman�, Cluj-Napoca, 2002;

Aurel Rustoiu, Rǎzboinici �i societate �n aria celticǎ transilvǎneanǎ. Studii pe marginea morm�ntului cu coif de la Ciume�ti, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2008.

Alexandru Vulpe, Istoria militar� a poporului rom�n. Din cele mai vechi timpuri p�n� �n secolul XIV-lea, vol. I, Editura Militar�, Bucure�ti, 1984, p. 40;

Alexandru Vulpe, Mihai Zahariade, Geto-dacii �n istoria militarǎ a lumii antice, Editura Militarǎ, Bucure�ti, 1987;

Zoe Petre, Armata lui Burebista, �n Emil Condurachi, Dumitru Berciu, Constantin Preda (coordonatori), 2050 de ani de la fǎurirea de cǎtre Burebista a primului stat independent �i centralizat al geto-dacilor, Universitatea din Bucure�ti, Bucure�ti, 1980, p. 47-57.