Cine este dumnezeu ?!!!!

De la: gabigabi2, la data 2015-03-28 10:27:48esti chiar simpatic ! "realul sens " zici tu e mai real decit sensul pe care-l dai tu decit cel pe care-l da intelegerea mea ?
da' de ce ? pa ce chestie, mai logicuta, ca d'aia e plina lumea de analisti, exegeti, critici de arta si fiecare isi Exprima felul Personal in care el descifreaza mesajul trimis de catre autor !
nu esti de acord cu decodificarea mea ?
sa-ti fie de bine , asta e , dar textul ala este o Rugaciune cum scrie la carte , iar scrierile lui Cioran sunt, in mic si pastrind proportia, tot o Creeatie , iar ' mnealui - ca de la mic la mare- ii face Marelui Creeator o leaca de repros !

"Doamne, da-mi taria sa nu ma rog niciodata, cruta-ma de nebunia oricarei adoratii, departeaza de mine ispita unei iubiri ce m-ar darui tie pe veci. Fie ca vidul sa se �ntinda �ntre inima mea si cer! Nu-mi doresc defel pustiurile populate cu prezenta ta, nici noptile tiranizate de lumina ta si nici Siberiile topite sub soarele tau. Mai singur dec�t tine, �mi vreau m�inile curate, spre deosebire de ale tale care s-au m�njit pe veci plamadind lutul si amestec�ndu-se �n treburile lumii. Nu cer stupidei tale atotputernicii dec�t respectul cuvenit singuratatii si chinurilor mele. N-am ce face cu vorbele tale; si ma tem de nebunia care m-ar �ndemna sa le ascult. Daruieste-mi miracolul recules de dinaintea primei clipe, pacea pe care n-ai putut s-o �nduri si care te-a st�rnit sa faci o spartura �n neant ca sa deschizi aici acest b�lci al timpurilor si sa ma os�ndesti astfel la univers, - la umilinta si la rusinea de a fi."


"Aroganta rugaciunii"
E Cioran.

Hai sa-ti simplific lema fiosofica:

Ce iti poate sugera acest titlu ?

tu, nu esti critic, esti un cititor.

"realul sens" este sensul pe care il traseaza autorul, iar tu, ca cititor sau admirator al textelor Cioraniene, esti obligat sa incerci sa descoperi si sa intelegi atat sensul real pe care autorul te conduce in textul sau, cat si, sentimentele pe care doreste sa le induca cititorului sau scopul pe care autorul doreste sa-l atinga prin ntermediul informatiilor pe care gandirea sa le rafinaeaza si insereaza in acel text.

nu sunt un critic autentificat, dar orice CITITOR sau Privitor al unei Opere - Creeatie - devine, automat si Critic - cu sensul de a analiza acea creeatie si a-i intelege mesajul !
deci: ramine asa cum am vorbit !

De la: gabigabi2, la data 2015-03-28 10:51:12nu sunt un critic autentificat, dar orice CITITOR sau Privitor al unei Opere - Creeatie - devine, automat si Critic - cu sensul de a analiza acea creeatie si a-i intelege mesajul !
deci: ramine asa cum am vorbit !

"nu sunt un critic autentificat" sau autentic ?
CREATIE"
nu, nu poate sa devina critic insa atunci cand inearca s-o faca p criticul nu reuseste decat sa ajunga un snob kitscos daca nu incearca " a analiza acea cre(/e)atie si/(pentru) a-i intelege mesajul !



Asadar, citez :

"Cand ajungi la lmita monologului, la marginile singuratatii, il inventezi -in lipsa de alt interlocutor- pe Dumnezeu, pretext suprem de dialog.
Cat timp il numesti, dementa ta e bine deghizata, si totul ti-e permis."


Emil Cioran

De la: H44ko0n, la data 2015-03-28 10:33:11Xerxe si-a cuplat semnalizarea pe dreapta si a uitat-o asa.
ce-o vrea, sa parcheze sau sa gareze ?

aaaa, nici aia si nici cealalta, asta n-are permis auto, nu l-a dus tigva sa-si ia.
Xerxe, este un Troll-eibuzist notoriu si un per pedes bine antrenat !

si un tragator de elita

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

ba' o sa-ti prajesti beculetul de la semnalizare si, te costa !

etnobotanice !?
aghioase !?
parturi !?
sau ce ?

De la: H44ko0n, la data 2015-03-28 11:22:22

De la: gabigabi2, la data 2015-03-28 10:51:12nu sunt un critic autentificat, dar orice CITITOR sau Privitor al unei Opere - Creeatie - devine, automat si Critic - cu sensul de a analiza acea creeatie si a-i intelege mesajul !
deci: ramine asa cum am vorbit !

"nu sunt un critic autentificat" sau autentic ?
CREATIE"
nu, nu poate sa devina critic insa atunci cand inearca s-o faca p criticul nu reuseste decat sa ajunga un snob kitscos daca nu incearca " a analiza acea cre(/e)atie si/(pentru) a-i intelege mesajul !



Asadar, citez :

"Cand ajungi la lmita monologului, la marginile singuratatii, il inventezi -in lipsa de alt interlocutor- pe Dumnezeu, pretext suprem de dialog.
Cat timp il numesti, dementa ta e bine deghizata, si totul ti-e permis."


Emil Cioran

alooo, domnu' eu cind iti spui ca ai o deficienta in a intelege ce citesti,zici ca asa si pe dincolo...poi, mai Hakoane , eu nu pot fi un critic " autentificat " printr-o Diploma de absolvire a unor studii de specialitate, moi Hakoane, moi, ca nu le am ! sunt ca oricare alt om obisnuit : vad un tablou sau o sculptura sau citesc o carte sau vad un film si comentez, cautind sensul a ceea ce am vazut , criticind sau aplaudind !

De la: gabigabi2, la data 2015-03-28 14:09:19

De la: H44ko0n, la data 2015-03-28 11:22:22

De la: gabigabi2, la data 2015-03-28 10:51:12nu sunt un critic autentificat, dar orice CITITOR sau Privitor al unei Opere - Creeatie - devine, automat si Critic - cu sensul de a analiza acea creeatie si a-i intelege mesajul !
deci: ramine asa cum am vorbit !

"nu sunt un critic autentificat" sau autentic ?
CREATIE"
nu, nu poate sa devina critic insa atunci cand inearca s-o faca p criticul nu reuseste decat sa ajunga un snob kitscos daca nu incearca " a analiza acea cre(/e)atie si/(pentru) a-i intelege mesajul !



Asadar, citez :

"Cand ajungi la lmita monologului, la marginile singuratatii, il inventezi -in lipsa de alt interlocutor- pe Dumnezeu, pretext suprem de dialog.
Cat timp il numesti, dementa ta e bine deghizata, si totul ti-e permis."


Emil Cioran

alooo, domnu' eu cind iti spui ca ai o deficienta in a intelege ce citesti,zici ca asa si pe dincolo...poi, mai Hakoane , eu nu pot fi un critic " autentificat " printr-o Diploma de absolvire a unor studii de specialitate, moi Hakoane, moi, ca nu le am ! sunt ca oricare alt om obisnuit : vad un tablou sau o sculptura sau citesc o carte sau vad un film si comentez, cautind sensul a ceea ce am vazut , criticind sau aplaudind !

in haosul ignorantei in care te zbati si fudulia care te strabate , NICIODATA, never ever !

las-o ashea, nu te mai agita ca te trezesti cu vreun AVC filoZofic prin trtacuta si paralizezi darkului , nu vreau sa am mustrari de constiinta ca am contribuit la pierzania exponatului biped.

hai, fa pasi ca ai inceput sa bati cimpii !

Esti mult prea stulta si incapabila sa analizezi logica textului cioaranian pe care l-ai primit integral si mura-n gura insotit de un al doilea citat cioranian edificator dtpdv, pana si pentru un oarecare mediocru insa tu, NESIMTITO STULTA, in falosenia si indaratnicia ta imbecila, preferi atacurile la persoana si jignirile abjecte IMPUTITO, siktir !

Je suis Kenya? Cineva?
8 aprilie 2015, 09:17

De ce ai protesta pentru 147 de tineri din Kenya? Mai �important� este ce debiteaz� o cucoan� milionar� dup� divor�

�tirea despre masacrul de la Universitatea Garissa, Kenya, a trecut aproape neobservat. Suntem c�li�i, nu ne mai mi�c� chiar orice. �n plus, acei tineri executa�i pentru simplu fapt c� s-au declarat cre�tini aveau, s� recunoa�tem, c�teva defecte. �n primul r�nd, e vorba de 147 de tineri de culoare. Din Africa. Acolo, speran�a de via�� e �i a�a sc�zut�.

Nu prea merge s� sco�i pe str�zi to�i liderii Europei �i milioane de oameni. �n plus, erau cre�tini. Ace�tia sunt o sect� pe cale de dispari�ie, care au bunul obicei s� nu protesteze, indiferent de situa�ie. �i umile�ti, le terfele�ti credin�a, �i execu�i cu sutele, nu fac altceva dec�t s�-�i �ntoarc� �i cel�lalt obraz.

Cu alte confesiuni nu-i deloc a�a. Musulmanii ��i �ndeas� pe g�t grenade dac� �l caricaturizezi pe Profet, iar singurul evreu pe care �l po�i lua peste picior e Iisus. Sigur, Europa are alte probleme, mult mai grave. Grecii, de exemplu, vor vreo 280 de miliarde de euro desp�gubiri de r�zboi de la nem�i. Probabil au calculat c� suma le ajunge pentru 3 luni de spart farfurii. Dac� nu, amenin�� c� se arunc� �n bra�ele Rusiei. Se �tie, istoria a demonstrat-o, Rusia are o economie care poate sus�ine pe oricine �i orice. Inclusiv apetitul grecilor pentru t�iat frunz� la c�ini. �i Rom�nia, aflat� �n S�pt�m�na Mare, joac� la alt nivel, n-are timp de prostii. Noi avem spirit evlavios, nu ca al�ii. Ne intereseaz� ce scandal a mai f�cut un autodeclarat membru al minorit��ilor sexuale care �i-a pierdut o unghie, ce prostii debiteaz� o cucoan� milionar� dup� divor�, ce pare s� fie un fel de guru, sau cum a reu�it Copos s� scrie mai multe c�r�i dec�t a citit. Veni�i de lua�i lumin�.

Citeste mai mult: adev.ro/nmh7ld

ahhhh, cit de adevarat e ce-ai postat !

eh, asta-i viata si realitatea !
reglari de conturi religioase intre fanatizatii abrutizati dintr-o zona primitiva!

De la: Black_Friday_, la data 2015-04-09 08:37:37Je suis Kenya? Cineva?
8 aprilie 2015, 09:17

De ce ai protesta pentru 147 de tineri din Kenya? Mai �important� este ce debiteaz� o cucoan� milionar� dup� divor�

�tirea despre masacrul de la Universitatea Garissa, Kenya, a trecut aproape neobservat. Suntem c�li�i, nu ne mai mi�c� chiar orice. �n plus, acei tineri executa�i pentru simplu fapt c� s-au declarat cre�tini aveau, s� recunoa�tem, c�teva defecte. �n primul r�nd, e vorba de 147 de tineri de culoare. Din Africa. Acolo, speran�a de via�� e �i a�a sc�zut�.

Nu prea merge s� sco�i pe str�zi to�i liderii Europei �i milioane de oameni. �n plus, erau cre�tini. Ace�tia sunt o sect� pe cale de dispari�ie, care au bunul obicei s� nu protesteze, indiferent de situa�ie. �i umile�ti, le terfele�ti credin�a, �i execu�i cu sutele, nu fac altceva dec�t s�-�i �ntoarc� �i cel�lalt obraz.

Cu alte confesiuni nu-i deloc a�a. Musulmanii ��i �ndeas� pe g�t grenade dac� �l caricaturizezi pe Profet, iar singurul evreu pe care �l po�i lua peste picior e Iisus. Sigur, Europa are alte probleme, mult mai grave. Grecii, de exemplu, vor vreo 280 de miliarde de euro desp�gubiri de r�zboi de la nem�i. Probabil au calculat c� suma le ajunge pentru 3 luni de spart farfurii. Dac� nu, amenin�� c� se arunc� �n bra�ele Rusiei. Se �tie, istoria a demonstrat-o, Rusia are o economie care poate sus�ine pe oricine �i orice. Inclusiv apetitul grecilor pentru t�iat frunz� la c�ini. �i Rom�nia, aflat� �n S�pt�m�na Mare, joac� la alt nivel, n-are timp de prostii. Noi avem spirit evlavios, nu ca al�ii. Ne intereseaz� ce scandal a mai f�cut un autodeclarat membru al minorit��ilor sexuale care �i-a pierdut o unghie, ce prostii debiteaz� o cucoan� milionar� dup� divor�, ce pare s� fie un fel de guru, sau cum a reu�it Copos s� scrie mai multe c�r�i dec�t a citit. Veni�i de lua�i lumin�.

Citeste mai mult: adev.ro/nmh7ld

ei din pacate fac ce fac daca le zici ceva despre mahomed pentru ca asta i invatatura lui

moartea lui mohamed,,dumnezeu sa l ierte

a fost otravit de o evreica

intrebando mohamed dc a facut asta ia ea raspuns pentru ca ia omorat familia insa daca e cu adevarat profet dumnezeu il va ferii de efectul otravii,mohamed spunand atunci ca nu va avea efect asupra lui

cu mult timp in urma mohamed spunea ca daca e un fals profet adica daca face afirmatii false despre dumnezeu dumnezeu ii va taia aorta

dupa ceva ani dp ce a fost ortavit si suferind efectul otravi mohamed spune ca simte ca si cum ii este taiata aorta din cauza efectului otravi

Sarbatori fericite si un Paste Luminat !

Cristos a inviat!

Un titlu și niște ziceri mai t�mpite ca astea nici c� se putea! Paște Fericit, Dorinele!

De la: Black_Friday_, la data 2015-04-12 09:55:12Cristos a inviat!

Adevarat a Inviat !

adevarat a inviat

De la: gabigabi2, la data 2015-04-12 15:14:49

De la: gabigabi2, la data 2015-04-12 15:14:49

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: nastasemihail, la data 2015-04-13 20:19:02

De la: gabigabi2, la data 2015-04-12 15:14:49

De la: Porumbelull, la data 2015-04-12 10:05:47Un titlu și niște ziceri mai t�mpite ca astea nici c� se putea! Paște Fericit, Dorinele!

si tie cum sa-ti uram , Ciuguleste fericit, Porumbelulle ?

La o așa replic�... nu pot spune dec�t �ignor�:)

Prof. Dumitru Constantin Dulcan, neurolog: �Cinci minute de m�nie sau suferin�� imobilizeaz� pen�tru 5, 6 ore celulele gardian ale sistemului imuni�tar. Timp de 5-6 ore, organismul nostru e lipsit de ap�rare și astfel se poate declan�a boala.�

�G�ndul, cea mai puternic� for�� din univers�

- �n �Inteligen�a materiei�, prima dvs. carte, a�i demonstrat cu argumente �tiin�ifice c�, dincolo de toate lucrurile vizibile, concrete, exist� un c�mp de energie �i lumin�, coordonat de o minte inteligent�. Cu alte cuvinte, c� nu suntem singuri �n univers, c� Dumnezeu chiar exist�. V-a afectat certitudinea aceasta modul �n care v� tr�i�i via�a de zi cu zi?

� Odat� ce am �n�eles c�, de fapt, noi ne cre�m pro�pria reali�tate, felul �n care pri�veam lumea s-a schimbat. Descope�ririle fizi�cii cuantice au ar�tat c� mintea noastr� e cea care face s� colap�seze undele de energie �i le trans�form� �n parti�cule, adic� �n materie. A g�ndi �nseamn� a transforma nev�zu�tul �n v�zut. G�ndul e creator, e cea mai pu�ter�nic� for�� din uni�vers. Iar Dumnezeu ne-a dat pu�terea ca, din milioanele de reali�t��i posi�bile, care exist� �n stare latent�, s� aducem pe p�m�nt, cu g�n�durile noastre, doar una. Pe cea care seam�n� cel mai mult cu g�ndurile noastre.

- Vre�i s� spune�i c� ceea ce ni se �nt�mpl� e oglinda a ceea ce g�ndim �i sim�im?

� Exact. C�nd f�ceam cerce�t�ri pentru prima mea carte, am ajuns la concluzia c� celulele au inteligen�a lor. �i m-am speriat. Celulele reac�ionau la g�ndurile �i sentimentele celui �n cauz�. S-a f�cut �i un experi�ment �n Occident, cu un e�antion de ADN, recoltat de la un individ �i dus la 1000 de km distan��, �ntr-un laborator. Persoana �n cauz� a fost pus� s� priveasc� un film frumos, cu ima�gini minunate, care st�rneau bucurie. �n acela�i timp, la 1000 de km distan��, m�sur�torile ar�tau cum spi�ra�la de ADN se relaxeaz�. C�nd imaginile au fost schim�bate cu un film de groa�z�, ADN-ul a �nceput, brusc, s� se restr�ng�, contrac�t�n�du-se. Afl�nd asta, m-a chinuit o �ntrebare: cum �tie corpul nostru ce e r�u �i ce e bine? Dac� organis�mul nostru reac�ioneaz� pozitiv la bine �i negativ la r�u, nu exist� dec�t o singur� mare concluzie.
Legea binelui
- Care e aceea?
- �nseamn� c� universul �ntreg are ca fundament o lege moral�, legea binelui. Abia acum v� pot r�s�pun�de la prima �ntrebare. Da, ca s� fim ferici�i �i s�n�to�i, nu e nevoie dec�t s� ne construim via�a dup� legea aceasta.
- Cu alte cuvinte, un stil de via�� s�n�tos �ncepe de la a g�ndi �i a f�ptui binele?
- C�nd comit un act contrar acestei legi, �mi creez singur mecanismele biochimice care duc la boal�. Cinci minute de m�nie sau suferin�� imobilizeaz� pen�tru 5, 6 ore celulele gardian ale sistemului imuni�tar. Timp de 5-6 ore, organismul nostru e lipsit de ap�rare, iar milioanele de celule moarte, viru�i �i bac�terii circul� libere prin organism, se pot localiza un�deva �i declan�a boala.
- Se �i spune �n popor c� �a murit de inim� rea�. La asta se refer� oare?
- Stresul, care azi a luat propor�ii gigantice, ura, m�nia, �ndoiala, ne�ncrederea �n ceilal�i, invidia, gelozia provoac� �n corp un pH acid, favorabil bolii. Depresia are �i ea un efect nociv asupra organis�mu�lui, nu doar c� �mpiedic� vindecarea, dar poate favo�riza debutul altor boli. Dar �tia�i c� �i frica ne face r�u? Este bine cunoscut experimentul lui Avicenna. �ntr-o cu�c� s-a pus un miel �i �ntr-o cu�c� al�turat� s-a pus un lup. Mielul a murit �n scurt timp de stresul provocat de fric�. Orice dezechilibru emo�ional adu�ce, mai devreme sau mai t�rziu, boala.
- Cu emo�iile nu-i de glumit. Cum ne putem pro�teja?
- Eu am �nv��at s� le st�p�nesc. �ncerc s� nu m� implic afectiv intens, s� nu m� enervez. Dac� cineva �mi gre�e�te, fac un efort s�-l iert, g�ndindu-m� c� poate �ntr-o zi va �n�elege �i el ceea ce �n�e�leg eu acum. S� iert�m, fiindc� iertarea face ca pH-ul corpului s� vireze spre unul alcalin, favo�rabil s�n�t��ii. Sigur c� sunt �i suferin�e care nu pot fi evitate. Dar e im�portant s� r�m�nem con��tien�i c� fiecare minut de suferin�� sau stres ia din via�a ce�lulei noastre.
Relaxare �i respira�ie
- Statisticile arat� c� stresul profesional e azi una din marile surse de boal�. Munca �n exces amenin�� s� ne omoare lent.
- Dac� nu ne putem lua mici vacan�e, regulat, s� ne lu�m m�car pauze de zece minute, la fiecare or�, �n care s� ne golim mintea �i s� respir�m ad�nc. Putem s� ne ridic�m de la birou �i s� privim ceva frumos pe fe�reas�tr�. Sau, �n loc s� bem trei cafele cu ochii �n computer, s� bem un ceai f�r� s� ne g�ndim la nimic altceva. S� ne bucur�m de gustul �i aroma lui. Cu timpul, �nve�i s� te relaxezi �n orice condi�ii. Beduinii, de pild�, se odih�neau merg�nd pe c�mile. �i eu scriu �i citesc de diminea�a p�n� seara. Dar c�nd simt c� �ncepe s� se a�eze oboseala pe mintea mea, m� opresc �i aplic c�te�va tehnici de relaxare.
- Ne pute�i da �i nou� un exemplu?
- Toate tehnicile de relaxare se bazeaz� pe respi�ra�ie. Oboseala vine �i dintr-o lips� de oxigenare a creierului. Stau c�teva minute cu ochii �nchi�i, �ncerc s� �mi reprezint oboseala ca senza�ie la nivelul creie�ru�lui �i apoi, cu fiecare expira�ie profund�, �mi imagi�nez c� o elimin. Fiecare �i poate crea propria lui tehnic�. Eu nici pentru durerile de cap nu iau pastile. M� relaxez, m� concentrez pe starea de bine �i cald, o trec prin inim� �i apoi o trimit acolo unde m� doare. Fac asta de c�teva ori �i durerea dispare.
- S�-�i vizualizezi boala pare o condi�ie foarte important� pentru vindecare.
- Bernie Siegel, reputat oncolog din SUA, a luat mai mul�i bolnavi de cancer �n ultima faz� �i i-a �nv��at tehnica imageriei: de mai multe ori pe zi, trebuia s�-�i ima�gineze c� distrug cance�rul din corp cu un foc, cu un animal care-l m�n�nc�, fiecare dup� cum dorea. Dup� �ase luni de zile, 40% din ei s-au vindecat. La testele psi�hologice, s-a dovedit c� cei care s-au vin�decat erau cei optimi�ti, cei care credeau �n Dumne�zeu �i cei care erau calmi. �ndoiala este un ob�stacol �n calea oric�rui succes �i mai ales a vindec�rii.
�Rug�ciunea � o realitate fizic�
- A�i amintit de Dumnezeu. Credin�a e �i ea parte din ecua�ia st�rii de bine?
- Rug�ciunea e o realitate fizic�, e un fel anume de a vorbi cu universul. Am testat eu �nsumi asta, de ne�nu�m�rate ori, �i am r�mas �nfiorat v�z�nd c� po�i ob�ine un r�spuns. Prin rug�ciune, realitatea din jur se transfigureaz�, aducem la noi lumina din univers. Exist� cazul celebru al neurochirurgului american Eben Alexander, care, la 54 de ani, a f�cut o meningo�en�cefalit� bacterian� grav�. A stat o s�pt�m�n� �n com�, timp �n care foarte multe persoane s-au rugat pentru el. Dup� ce �i-a revenit, a spus c� �n tot timpul c�t era �n com� a v�zut �n jurul lui siluete umane care p�reau s� stea �n genunchi �i de la care veneau spre el valuri de energie. Rug�ciunile altora l-au vindecat. Dar �i propriile noastre rug�ciuni ne ajut�. Credin�a mobilizeaz�, �n mod cert, �ntreg sistemul imunitar. Nu spunea Iisus �credin�a ta te-a vindecat� ?
- Nutri�ioni�tii pun �i ei pe list� o condi�ie a s�n�t��ii: ce, cum �i c�t m�nc�m. �ine�i cont de ea?
- Eu respect o regul� care se �tie �nc� de la Hipo�crat: s� m�n�nci f�r� s� satisfaci complet senza�ia de foame! Adipocitele a�teapt� semnalul c� te-ai s�turat ca s�-�i extrag� din alimente gr�simea. Dac� nu te sa�turi, nu te �ngra�i. Studii de ultim� or� arat� c� lungi�mea telomerilor de la extremit��ile cromozomilor, de care depinde durata vie�ii, e influen�at� favorabil de alimenta�ia cu pu�ine calorii. M�n�nc legume, icre de pe�te, iaurt, lapte de soia, pe care �l beau diminea�a, cu cereale integrale, maz�re, linte. M�n�nc foarte rar carne. Nu beau, nu fumez, nu consum zah�r. �i am grij� s� �in, din c�nd �n c�nd, c�te o zi de post, �n care beau doar ceaiuri �i las organismul s� se refac�. Dar, �nainte de orice, am grij� s� nu m� a�ez niciodat� la mas� sup�rat. Masa ar trebui s� fie o s�rb�toare, s� fie prilej de bucurie al�turi de ceilal�i. Sigur c� azi nu ne mai potrivim to�i la mas�, dar atunci c�nd pre�pa�r�m ceva de m�ncare, s-o facem cu drag. G�ndurile gospodinei trec �i-n bucatele pe care le g�te�te.
- Din tot ce a�i spus, trag o concluzie: cele mai bune medicamente ne sunt, de fapt, la �ndem�n�.
- A�a e. Dumnezeu ne-a dat deja totul. Dac� vrem s� r�m�nem s�n�to�i �i ferici�i, e suficient s� p�str�m �n minte c�teva lucruri: s� m�nc�m s�n�tos, f�r� s� ne �mbuib�m, s� facem mi�care, s� ne odihnim corect, s� fim optimi�ti �i plini de speran��. S� fim perseve�ren�i cu pasiunile noastre, s� ne antren�m intelectual �i s� ne ferim de rutin�. S� facem constant schimb�ri �n via�a noastr�. �i s� nu uit�m c� trebuie s� p�str�m �n permanen�� un echilibru �ntre energia consumat� prin efort �i energia ob�inut� prin odihn� �i activit��i care ne fortific�. G�ndurile rele ne iau din via��, bucu�riile ne dau via��. S� c�ut�m bucuria, avem ne�voie de ea ca de p�inea noastr� zilnic�. Chiar dac�, uneori, n-o putem avea dec�t �n imagina�ie.

gandeste.org/general/prof-dumitru-constantin-dulcan-neurolog-cin...

Gindul e forta

Spiritul e energie

Ambele biostructurate.

De fapt gindul e releul, mai bine zis, ce coordoneaza forta.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: nastasemihail, la data 2015-04-15 14:32:37Gindul e forta

Spiritul e energie

Ambele biostructurate.

De fapt gindul e releul, mai bine zis, ce coordoneaza forta.

Gandul este forta, iar spiritul este energia gandului. Pozitiva ori negativa, desigur.

''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry

pentru sectarii care cred ca hristos a avut frati ,ca asa ii invata sectele lor ,,destepte,,sau mai vad pe la discovery sau history si ii si cred




https://viatalatara.wordpress.com/2009/08/12/parintele-cleopa-de...

Capitolul 6 � Despre preacinstirea Sfintei Fecioare Maria � partea II
Sectarul: Dar unde spune �n Sf�nta Scriptur� c� Maria, mama lui Iisus, a fost fecioar� �i pururea fecioar�, a�a cum o numi�i voi, ortodoc�ii, pe ea?

Preotul: C� a n�scut fiind fecioar�, Sf�nta Scriptur� ne arat� �n acest fel: c�nd arhanghelul Gavriil a venit �n Nazaret �i i-a binevestit ei c� va na�te pe Fiul lui Dumnezeu (Luca 1, 35), intr�nd la ea, a numit-o: plin� de har� �i �binecuv�ntat� �ntre femei (Luca 1, 28). Iar ea, v�z�ndu-l, s-a tulburat de cuv�ntul lui �i cugeta �n sine: ce fel de �nchin�ciune poate fi aceasta? �i �ngerul i-a zis: Nu te teme, Marie, c�ci ai aflat har �naintea lui Dumnezeu. �i iat�, vei lua �n p�ntece �i vei na�te Fiu, �i vei chema numele lui Iisus. Acesta va fi mare �i Fiul Celui Prea�nalt se va chema �i Domnul Dumnezeu �i va da Lui tronul lui David, p�rintele S�u. �i va �mp�r��i peste casa lui Iacov �n veci �i �mp�r��ia Lui nu va avea sf�r�it. �i a zis Maria c�tre �nger: Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu �tiu de b�rbat? �i r�spunz�nd, �ngerul i-a zis: Duhul Sf�nt se va pogor� peste tine �i puterea Celui Prea�nalt te va umbri; pentru aceasta �i Sf�ntul Care se va na�te din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema (Luca 1, 29�35).

Ai auzit, omule r�t�cit, cum arhanghelul s-a �nchinat Fecioarei Maria numind-o pe ea plin� de har �i binecuv�ntat� �ntre femei �i c� ea a aflat mare har de la Dumnezeu, c� n-a cunoscut b�rbat, c� a fost umbrit� de puterea Celui Prea�nalt �i c� a z�mislit �i a n�scut din Duhul Sf�nt pe Fiul lui Dumnezeu? Ai mai auzit c�, de�i era fecioar� ne�tiind de b�rbat, �ngerul Domnului nu i-a zis �binecuv�ntat� e�ti tu �ntre fecioare�, ci �ntre femei. Prin aceasta near�t�nd dispre� fa�� de Preasf�nta N�sc�toare de Dumnezeu, cea �plin� de dar�, ci descoperind o veche tain�: zdrobirea capului �arpelui prin femeie (Fac. 3, 15) �i c� ea va fi acea tainic� �i duhovniceasc� Ev� care va na�te pe Noul Adam, Hristos, Care va aduce via�a �n lume?

Dumnezeie�tii P�rin�i ai Bisericii zic c� Hristos S-a numit s�m�n�� a femeii (Fac. 3, 15), ca Cel ce nu S-a n�scut din s�m�n�� de b�rbat, ci de la Duhul Sf�nt �i din Preacuratele s�ngiuri ale Preasfintei Fecioare �i-a luat trup.
A�adar, c�t� nebunie �i r�t�cire este �n capul sectarilor care hulesc pe Preasf�nta �i Preacurata Fecioar� Maria, cea neispitit� de b�rbat, pun�nd-o pe ea �n r�ndul femeilor celor m�ritate. Pe cea plin� de dar, pe cea care a aflat har de la Dumnezeu �i este binecuv�ntat� �ntre femei (Luca 1, 28).
Vor vedea ace�ti hulitori �i strica�i la minte �i la �n�elegere sectari �n ziua cea mare a judec��ii celei de apoi, c�nd aceast� �mp�r�teas� �i Fecioar� Maria va sta de-a dreapta tronului Fiului s�u cu mare �i negr�it� slav�, dup� cum Psalmistul a ar�tat, zic�nd: �ezut-a �mp�r�teasa de-a dreapta Ta, �mbr�cat� �n hain� aurit� �i prea �nfrumuse�at� (Ps. 44, 11, 20�21). �i ce zici tu, o, ereticule, oare pentru c� arhanghelul Gavriil a numit-o pe ea femeie, zic�nd: binecuv�ntat� e�ti tu �ntre femei, apoi pentru aceasta zici c� Fecioara Maria era femeie c�s�torit�, a�a cum o numi�i voi cu hul� �i nebunie ereticeasc�? Oare n-a zis ea la �nchinarea �ngerului c� �nu �tiu de b�rbat� (adic� este fecioar�)?

Sau c�nd Dumnezeu a zidit-o pe Eva din coasta lui Adam (Fac. 2, 21�22) �i a adus-o la el, iar el a numit-o pe ea �femeie� � oare �i atunci Eva era femeie c�s�torit�, fiindc� o numise Adam �femeie�? Oare nu era atunci Eva fecioar� zidit� din trupul cel feciorelnic al lui Adam, f�r� de �mpreunare de femeie? A�adar, dac� Eva a fost zidit� de Dumnezeu, fecioar�, iar �nsu�i Dumnezeu �i Adam pe aceast� fecioar�, Eva, o numesc �femeie� (Fac. 2, 22�23). Apoi nu o nume�te �i pe Maria �femeie�, �n �n�eles c� era femeie c�s�torit�, cum r�u �i nebune�te �n�elege�i voi, sectarii, cuv�ntul �femeie�?
Ci at�t Dumnezeu, c�t �i Adam au zis Evei �femeie� � atunci c�nd ea era fecioar� �, ca s� arate prin acest cuv�nt c� ea era parte femeiasc�, nu b�rb�teasc�, �i prin cuv�ntul femeie a ar�tat genul ei feminin. Dar nicidecum nu se �n�elege c� Dumnezeu �i Adam, pe cea luat� din coasta lui Adam � �i care atunci era fecioar� � au numit-o femeie �n �n�eles de femeie m�ritat� (c�s�torit�), a�a cum voi r�t�cit �i r�u �n�elege�i cuv�ntul femeie din Sf�nta Scriptur�. C�ci precum Eva era fecioar�, atunci c�nd i s-a zis �femeie�, tot astfel �Eva� cea tainic� �i duhovniceasc�, Preacurata Fecioar� Maria, care a n�scut pe Noul Adam, Hristos, fecioar� este �n vecii vecilor, cu toate c� Sf�nta Scriptur� o nume�te pe ea �femeie�, ar�t�nd prin aceasta genul ei feminin.

Atunci Adam, prin lucrarea lui Dumnezeu, a n�scut �ntru feciorie din trupul s�u femeie f�r� de femeie (adic� f�r� a se �mpreuna cu femeie), iar la plinirea vremii, firea femeiasc�, prin lucrarea Sf�ntului Duh, a n�scut b�rbat f�r� de b�rbat, �n feciorie n�sc�nd Fecioara �i r�m�n�nd fecioar�, precum �i la �nceput a n�scut Adam femeie f�r� de femeie, r�m�n�nd �ntru feciorie. A�a binevoind Dumnezeu ca �ntru Fecioara Maria s� dea �mprumut firii lui Adam celui vechi, prin Noul Adam Cel n�scut din Fecioar�, Care a venit �n lume �i S-a �mbr�cat �n firea noastr� din negr�ita Sa mil� �i bun�tate, pentru ca s� izb�veasc� pe vechiul Adam, cu tot neamul lui, din os�nd� �i din moarte. C�ci precum �ntru Adam to�i mor, a�a �ntru Hristos to�i vor �nvia (I Cor. 15, 22; Rom. 5, 8; Ioan 3, 16; 5, 24).

Deci ia aminte, omule r�t�cit � tu �i cei asemenea �ie �, c� Sf�nta Scriptur� nu nume�te pe Maica Domnului �femeie� (Luca 1, 43) �n sensul de femeie c�s�torit�, cum r�u �i sucit �n�elege�i voi, ci, prin cuv�ntul �femeie�, Sf�nta Scriptur� arata numai genul feminin al Sfintei Fecioare Maria �i totodat� arat� �n chip umbros �i tainic c� ea este femeia aceea prin care se va zdrobi capul �arpelui (Fac. 3, 15) �i prin care va veni m�ntuirea neamului omenesc.

La cele de mai sus trebuie ad�ugat �i:
1. Fiind Maic� a M�ntuitorului, Fecioara Maria a fost �i este mijlocitoare a m�ntuirii.

2. Z�mislind de la Duhul Sf�nt pe M�ntuitorul �n p�ntecele ei, a fost cu totul cur��it� de p�cate, ca nici un alt om, oric�t de sf�nt ar fi fost.
3. Fiindu-i prezis� de Dumnezeu cinstirea ei � ca nici o alt� cinstire a vreunui om �, Sf�nta Fecioar� Maria trebuie socotit� ca cea dint�i dintre sfin�i, a�a cum Ioan Botez�torul este cel mai mare �ntre prooroci (Luca 7, 28), deoarece venirea lui a fost profe�it� de al�i profe�i (Mal. 3, 1; Isaia 40, 3).

Pentru toate acestea, Sfintei Fecioare Maria i se cuvine o cinstire mai mare dec�t altor sfin�i, o preacinstire, ea fiind �mp�r�teasa �i cununa tuturor sfin�ilor. Iar cum c� �i dup� na�tere a r�mas fecioar�, cite�te �i vezi cele proorocite despre ea de Proorocul Iezechiel (44, 1�3).

Sectarul: Nu trebuie s� d�m prea mult� cinstire Fecioarei Maria, �i nici nu poate fi preavenerat� ca fecioar�, pentru c� a mai avut �i al�i copii, care sunt numi�i de Sf�nta Scriptur� �fra�i �i surori� ai lui Iisus, iar Iisus este numit ��nt�iul n�scut� (Matei 1, 25), de unde urmeaz� c� Maria a mai avut ulterior �i al�i fii. �i �ntr-adev�r Biblia ne vorbe�te de ni�te �fra�i� ai Domnului �i, de asemenea, despre �surorile� Lui, c�nd red� cuvintele iudeilor, nedumeri�i de persoana minunat� a Domnului: Au nu este Acesta fiul teslarului? Au nu se nume�te mama Lui Maria �i fra�ii Lui: Iacov �i Iosi �i Simon �i Iuda? �i surorile Lui au nu sunt toate la noi? (Matei 13, 55�56; Marcu 6, 3). Atunci de ce s� falsific�m adev�rul numind-o pe Maica Domnului �Pururea Fecioar� �i vener�nd-o ca atare?

Preotul: �n citatul prim, expresia ��nt�iul n�scut� nu �nseamn� numaidec�t c� trebuie s� presupunem �i existen�a altora n�scu�i ulterior (al doilea, al treilea etc.). Acesta este un fel de a vorbi al Vechiului Testament, unde ��nt�iul n�scut� se nume�te cel ce deschide �nt�i p�ntecele, indiferent dac� va mai avea �i al�i fra�i sau nu (Ie�. 13, 2) �i unde adeseori numeralul cardinal (1, 2, 3 etc.) este �nlocuit ori �ntrebuin�at amestecat cu cel ordinal (�nt�iul, al doilea, al treilea). Ebraismul acesta a intrat �i �n felul de vorbire al Noului Testament. �n cazul de fa�� ��nt�iul n�scut� �nseamn� �unul n�scut� �n sens de �unicul n�scut�.

Alt �n�eles este exclus, deoarece, dac� �ntr-adev�r Iisus ar mai fi avut �i al�i fra�i naturali (fii ai Mariei) n-ar fi l�sat-o pe Maica Sa �n grija unui apostol, ci �n grija vreunui frate al S�u. �n citatul al doilea, �ntr-adev�r este vorba de �fra�i� �i de �surori� ale Domnului. �Fra�ii� sunt chiar aminti�i cu numele �i sunt �n num�r de patru, iar �surorile� (la plural) trebuie s� fi fost cel pu�in dou�. �n Sf�nta Scriptur� sunt aminti�i de mai multe ori (vezi Matei 12, 47�50, Marcu 3, 31; Luca 8, 19; Ioan 2, 12; 7, 3; Fapte 1, 14; I Cor. 9, 5; Gal. 1, 19). Ei �ns� �n nici un caz nu au putut fi fra�i naturali ai lui Iisus Hristos �i fii ai Mariei, mama lui Iisus, pentru c�:
1. Dup� o veche �i unanim� tradi�ie, Maria, mama lui Iisus a r�mas dup� na�tere fecioar�, a�a cum a fost prefigurat� �n vedenia Proorocului Iezechiel (44, 1�3).

2. Mama acestor a�a-zi�i �fra�i� ai Domnului este o alt� persoan� dec�t Fecioara Maria, c�ci este numit� �n Sf�nta Scriptur� �Maria� sau �cealalt� Marie� (adic� deosebit� de Maria, Maica Domnului, �i de Maria Magdalena) sau �sora mamei Lui, Maria lui Cleopa�, fiind amintit� chiar al�turi de Maica Domnului �i �n apropierea ei.
Iat� textele biblice l�muritoare: �i erau acolo multe femei, privind de departe� �ntre care era Maria Magdalena �i Maria, mama lui Iacov �i a lui Iosi, �i mama fiilor lui Zevedeu (Matei 27, 55�56). Iacov �i Iosi sunt doi din cei patru �fra�i� ai Domnului (Matei 13, 55). Mama lor a�adar este o alt� persoan� dec�t Maria, mama lui Iisus. Evanghelistul continu� apoi: T�rziu, s�mb�t� noaptea�, a venit Maria Magdalena �i cealalt� Marie, ca s� vad� morm�ntul (Matei 28, 1). Aici iar�i este vorba de �cealalt� Marie�, care nu poate fi alta dec�t mama �fra�ilor� Domnului �i despre care a fost vorba �i �n textul precedent. �n chip asem�n�tor scriu �i ceilal�i evangheli�ti: �i erau �i femei care priveau de departe, �ntre ele Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov cel Mic �i a lui Iosi, �i Salomeea. Iar Maria Magdalena �i Maria, mama lui Iacov cel Mic �i a lui Iosi, priveau unde L-au pus (Marcu 15, 40, 47).

Acela�i evanghelist scrie apoi: Dup� ce a trecut ziua s�mbetei, Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov, �i Salomea au cump�rat miresme ca s� vin� s� ung� trupul lui Iisus (Marcu 16, 1). Apoi, �n alt text: Iar ele erau: Maria Magdalena �i Ioana �i Maria lui Iacov �i celelalte �mpreun� cu ele, care ziceau c�tre apostoli acestea (Luca 24, 10). �i, �n sf�r�it, altul: �i st�teau l�ng� Crucea lui Iisus, mama Lui �i sora (veri�oara) mamei Lui, Maria lui Cleopa, �i Maria Magdalena (Ioan 19, 25).
�n toate textele de mai sus este vorba de acelea�i femei care au luat parte la evenimentele Patimilor �i ale �nvierii Domnului. Toate sunt pomenite cu numele, numai �Maria, mama lui Iacov �i a lui Iosi� (doi din �fra�ii� Domnului � Matei 13, 55) este numit� �n ambele locuri �Maria, mama lui Iacov�, apoi alteori �mama lui Iosi�, sau �cealalt� Marie�, iar �n alte locuri, �sora mamei Lui, Maria lui Cleopa�. Dar dup� adev�r este vorba de aceea�i persoan�, c�ci totdeauna este numit� �Maria�. Deci �fra�ii Domnului�, av�nd alt� mam� dec�t pe Maria, mama lui Iisus, nu pot fi fii ai Fecioarei Maria �i fra�i naturali ai lui Iisus.

3. �Fra�ii Domnului� nici ei �n�i�i nu se numesc �fra�i�, ci �robi� �i �slujitori ai lui Iisus�, anume dup� toat� probabilitatea � c�ci certitudine deplin� nu exist� � doi dintre ei, Iacov �i Iuda, sunt autorii celor dou� epistole sobornice�ti, numite �a lui Iacov� �i respectiv �a lui Iuda�. Or, acolo ei se numesc �rob� (Iacov 1, 1) �i �slujitor� (Iuda 1, 1) ai Domnului Iisus, iar nu �fra�i�.

4. Dac� ar fi fost fra�i naturali ai S�i, Hristos i-ar fi f�cut apostoli, ori ei n-au fost apostoli. De�i mul�i presupun c� ace�tia doi dintre �fra�ii Domnului�, anume Iacov �i Iuda, ar fi identici cu cei doi apostoli care poart� acest nume (Iacov fiind numit la fel cu �fratele Domnului� cel mic � �n toate listele apostolilor, iar Iuda �fratele Domnului� ar fi fost Iuda Tadeul); totu�i, aceasta este o simpl� presupunere, ne�ndestul�tor de �ntemeiat�, mai ales c� ei �n�i�i nu se numesc �apostoli�, dup� cum nu se numesc nici �fra�i ai Domnului�; iar despre apostoli vorbesc la persoana a treia (Iuda 1, 17). Despre Iacov, �fratele Domnului�, se �tie numai c� a fost cel dint�i episcop al Ierusalimului �i c� se bucura de cea mai mare autoritate, at�t �n fa�a credincio�ilor, c�t �i �n fa�a apostolilor (Fapte 12, 17; 15, 13), �n timp ce Apostolul Iacov al lui Zevedeu fusese ucis (Fapte 12, 2); iar despre cel�lalt Iacov nu mai putem �ti nimic.

5. Hristos ar fi �ncredin�at �n grija lor pe Fecioara Maria, iar nu �n grija Apostolului Ioan, care, oricum, era mai str�in acesteia dec�t un fiu al ei.

6. Deci �fra�ii Domnului� nu pot fi nici m�car fra�i vitregi ai lui Iisus sau fii ai lui Iosif dintr-o c�s�torie anterioar� a acestuia, deoarece:
a) Nic�ieri nu se spune �i nic�ieri nu se poate presupune c� Iosif ar mai fi fost c�s�torit �i �nainte �i c� ar fi devenit v�duv prin divor�. �tim din Tradi�ie doar at�t, c� era �drept�.
b) Mama �fra�ilor Domnului�, dup� cum s-a v�zut mai sus, tr�ia �i era �n apropierea intim� a Maicii Domnului, ceea ce ar fi fost exclus � pentru motive lesne de �n�eles � dac� ea ar fi fost c�ndva so�ia lui Iosif, acum divor�at�.

7. �in�nd seama de faptul c� peste tot, �n Orient, dar �n special la iudei, cuv�ntul �frate� se �ntrebuin�a �i �n �n�eles mai larg, de �v�r� sau de alte rudenii mai apropiate sau mai �ndep�rtate, ca de exemplu la Facerea (13, 8 ), unde Avraam �l nume�te pe Lot �frate�, de�i �i era numai nepot de frate (Fac. 11, 27), trebuie s� admitem c� �i �fra�ii Domnului� au fost � probabil � veri ai lui Iisus, dar nu veri primari, pentru c� de�i mama lor este numit� �sor� a Maicii Domnului (Ioan 19, 25), ea nu putea s� fi fost sor� bun� a acesteia, deoarece purta acela�i nume cu Maria, ceea ce numai foarte rar se obi�nuia �n vechime, ca dou� surori sau doi fra�i s� poarte acela�i nume. Ci cuv�ntul �sor� trebuie s� aib� aici, de asemenea, �n�elesul de var�, probabil var� primar�*. �n acest caz, fiii ei, numi�i �fra�ii Domnului�, ar putea fi cel mult veri secundari ai lui Iisus Hristos.