Cine este dumnezeu ?!!!!

si adica ce vrei sa spui : ca daca esti Realist Nu-i poti intelege pe oameni si nu-i poti iubi ? ca Realismul Inlocuieste sau chiar Ucide Dragostea ?
himmmmm !

Umanismului Secular

Umanismul secular reprezinta o forta vitala in lumea contemporana. Acum, el se afla supus unui atac nejustificat si lipsit de masura, din diferite direc�ii.

Aceasta declaratie apara doar acea forma de umanism secular care sustine explicit democratia. Se opune tuturor formelor de credinta ce cauta justificare supranaturala in favoarea propriilor valori, sau in favoarea vreunei dictaturi.Umanismul democratic si secular a fost o forta puternica in cultura noastra. Idealurile sale pot fi gasite inca la filozofii, oamenii-de-stiinta si poetii Greciei si Romei clasice, in vechea lume chineza confucianista, la miscarea Carvaka din India, precum si in alte traditii intelectuale si etice respectabile.

Secularismul si umanismul au fost eclipsate de-a lungul Evului Mediu � cand pietatea religioasa a erodat increderea umanitatii in propria-i capacitate de a-si rezolva problemele. Au reaparut puternic in timpul Renasterii, prin reafirmarea valorilor seculare si umane in literatura si arte, si din nou in secolele 16-17 prin dezvoltarea stiintei moderne si a conceptiei naturaliste asupra universului, iar influenta lor poate fi gasita in secolul 18 � in Epoca Ratiunii si Iluminism.

Umanismul democratic si secular a inflorit, creativ, in vremurile moderne, odata cu cresterea libertatii si a democratiei. Milioane si milioane de indivizi au sprijinit idealurile sale, au trait vieti pline de sens, si au contribuit la edificarea unei lumi mai umane si mai democratice. Perspectiva moderna a umanismului secular a condus la aplicarea stiintei si tehnologiei pentru imbunatatirea conditiei umane. Ceea ce a avut un efect pozitiv in reducerea saraciei, suferintei si bolilor in atatea regiuni ale lumii, in cresterea longevitatii, dezvoltarea transporturilor si comunicatiilor, in a face viata posibila pentru tot mai multi oameni. A condus la emanciparea a sute de milioane de sub povara credintei oarbe si-a fricii de superstitie, contribuind la educarea lor, la imbogatirea vietii.

Umanismul secular a dat un impuls ca oamenii sa-si rezolve problemele cu inteligenta si perseverenta, sa depaseasca frontiere geografice si sociale, sa extinda aria explorarii si aventurii umane.

Din pacate, astazi ne confruntam cu o serie de tendinte antiseculare: reaparitia religiilor dogmatice, autoritare; un crestinism fundamentalist, literal si doctrinar; influenta crescanda si inflexibila a clerului musulman in Orientul Mijlociu si Asia; reafirmarea autoritatii ortodoxe � din partea papalitatii Romano-Catolice; iudaismul nationalist-religios; sau revenirea la religii obscurantiste in Asia.

Noi culte irationale, deopotriva cu credinte stranii, in ocult si paranormal, precum credinta in astrologie, reincarnare, sau puterile misterioase ale mediumurilor � se dezvolta in multe societati occidentale. Asemenea dezvoltari urmeaza aparitiei � in prima parte a sec. 20 � a miscarilor intolerante, mesianice si totalitare, cvasireligioase, ca fascismul si comunismul. Acesti activisti religiosi nu numai ca sunt responsabili de mare parte din teroarea si violenta lumii de azi, dar stau in calea rezolvarii multor probleme globale.

Paradoxal, unii critici ai umanismului secular sustin ca este o filozofie periculoasa. Unii declara ca este �periculos moral� � deoarece promoveaza libertatea individului, altii ca trece cu vederea �injustitia� � pentru ca apara sistemul legal democratic.

Noi � cei care sprijinim umanismul democratic si secular � negam aceste acuzatii, bazate pe neintelegere si interpretari gresite, si cautam sa schitam un set de principii pe care majoritatea noastra le impartaseste.Umanismul secular nu este o dogma sau un credo. Exista multe diferente de opinie intre umanistii seculari, in destule privinte. Totusi, exista un consens liber asupra catorva teme.

Intelegem ca civilizatia moderna este amenintata de forte opuse ratiunii, democratiei si libertatii. Multi credinciosi impartasesc desigur cu noi credinta in valorile umanismului secular si ale democratiei � si ii primim alaturi in apararea acestor idealuri.

1. Libertatea de cercetare

Primul principiu al umanismului democratic si secular este sustinerea acestei libertati. Ne opunem oricarei tiranii asupra mintii umane, oricaror incercari ale institutiilor ecleziastice, politice, ideologice sau sociale, de a restrange libera-cugetare. In trecut, asemenea tiranii au fost instituite de catre biserici si state, pentru a intari edictele bigotilor religiosi. De-a lungul agitatei istorii a ideilor, institutiile consacrate � deopotriva publice si particulare � au incercat sa cenzureze cercetarea independenta, sa impuna ortodoxia asupra credintelor si valorilor, sa excomunice ereticii si sa extermine necredinciosii. Astazi, lupta pentru libertatea de cercetare imbraca noi forme. Ideologiile sectare au devenit noile teologii � care folosesc partidele politice si guvernele in misiunea lor de a distruge opiniile dizidente. Libertatea de cercetare impune recunoasterea libertatilor civile, adica o presa libera, comunicare libera, dreptul de a organiza partide de opozitie si de a forma asociatii voluntare, si libertatea de a cultiva si publica rezultatele libertatii stiintifice, filozofice, artistice, literare, morale si religioase. Ne cere sa toleram diversitatea opiniilor si sa respectam dreptul indivizilor de a-si exprima credintele � oricat de nepopulare ar fi acestea � fara prohibitii sociale sau legale, ori frica de sanctiuni. Cu toate ca putem tolera puncte de vedere contrare, aceasta nu inseamna ca sunt imune la cercetare critica. Axioma de baza a celor ce cred in libertatea de cercetare este aceea ca adevarul e mai probabil sa fie descoperit atunci cand exista oportunitatea de a schimba liber opinii contrare; schimbul-insusi e adesea la fel de important ca si rezultatul. Ceea ce se aplica nu doar stiintei si vietii de-zi-cu-zi � ci si politicii, economiei, eticii, si religiei.

2. Separarea Bisericii de Stat

Datorita angajamentului fata de libertate, umanistii seculari cred in principiul separarii bisericii de stat. Lectiile istoriei sunt clare: oriunde o religie sau o ideologie obtine o pozitie dominanta in stat, opiniile minoritare sunt in primejdie. O societate pluralista, mai democratica, permite sa fie auzite toate punctele de vedere. Orice incercare de a impune o conceptie exclusivista a Adevarului, Pietatii, Virtutii sau Justitiei � asupra intregii societati � este o violare a libertatii de cercetare. Autoritatilor clericale nu ar trebui sa li se permita sa-si impuna legal propriile vederi parohiale � fie acestea morale, filozofice, politice, educationale sau sociale � asupra restului societatii. Dupa cum nici veniturile provenite din impozite nu ar trebui sa fie deturnate in sprijinul unor institutii religioase sectare. Atat indivizii, cat si asociatiile voluntare ar trebui sa fie liberi sa accepte sau sa respinga orice credinta, si sa-si sprijine aceste convingeri cu orice resurse au la dispozitie, fara a fi obligati prin impozitare sa sustina acele credinte religioase pe care le resping. De asemenea, proprietatile bisericii ar trebui sa devina parte a venitului public, fara a fi exceptate de la impozitare. Juramintele religioase obligatorii, sau rugaciunile in institutiile publice (politice sau educationale), reprezinta si ele o violare a principiului separarii. Astazi, religii teiste si nonteiste concureaza pentru audienta. Din pacate, in tarile comuniste puterea statului este folosita pentru a impune o ideologie intregii societati, fara a tolera exprimarea unor vederi critice sau eretice. Iata aici o forma moderna, seculara, a violarii principiului de separare.

3. Idealul libertatii

Exista numeroase forme de totalitarism in lumea moderna � seculare sau nu � iar noi ne opunem tuturor acestora. Ca secularisti democratici, aparam deopotriva idealul libertatii, nu doar libertatea de constiinta si credinta fata de interesele ecleziastice, politice si economice care incearca sa-l inabuse, dar si libertatea politica autentica, decizia democratica fondata pe regula majoritatii si respectul fata de drepturile minoritatilor si autoritatea legii. Sustinem nu doar libertatea fata de controlul religios, ci si fata de controlul guvernamental sovinist.

Aparam drepturile umane fundamentale, inclusiv dreptul la viata, libertate si cautarea fericirii. In viziunea noastra, o societate libera ar trebui de asemenea sa incurajeze libertatea economica, opunandu-I doar acele restrictii absolut necesare interesului public. Ceea ce inseamna ca indivizii si grupurile ar trebui sa fie liberi sa concureze pe piata, sa se organizeze in sindicate, sa-si urmeze carierele si ocupatiile fara imixtiunea deplasata a controlului politic centralizat. Dreptul la proprietatea privata este un drept uman � fara de care celelalte drepturi sunt fara valoare.

Acolo unde devine necesar ca o democratie sa limiteze aceste drepturi, limitarea trebuie justificata prin consecinte de natura sa intareasca structura drepturilor omului.

4. Morala bazata pe inteligenta critica

Conceptiile etice ale umanismului secular au fost criticate de catre teistii religiosi fundamentalisti. Umanistul secular recunoaste rolul central al moralitatii in viata; intr-adevar, etica a fost dezvoltata ca domeniu al cunoasterii umane cu mult inainte ca religiile sa-si intemeieze sisteme morale bazate pe autoritate divina.

Zona eticii a oferit o lista eminenta de ganditori ce au contribuit la dezvoltarea sa: de la Socrate, Democrit, Aristotel si Epicur, la Spinoza, Erasmus, Hume, Voltaire, Kant, Bentham, Mill, G. E. Moore, Bertrand Russell, John Dewey si altii. Exista o puternica traditie filozofica ce sustine ca etica este un domeniu separat de cercetare, ca judecatile etice pot fi formulate independent de religia revelata, ca fiintele umane pot cultiva ratiunea practica si intelepciunea si � prin aceasta � dobandi vieti pline de virtute si merite.

Mai mult, filozofii au accentuat necesitatea de a cultiva sensibilitatea fata de dreptatea sociala si fata de obligatiile si responsabilitatile individului in raport cu ceilalti. Iata de ce, secularistii neaga necesitatea ca etica sa fie derivata din credinta religioasa, sau afirmatia ca cei fara religie ar fi imorali. Pentru umanistii seculari, comportamentul etic este � sau ar trebui sa fie � judecat de catre ratiunea critica, iar telul lor este crearea unor indivizi autonomi si responsabili, capabili sa decida singuri in viata � pe baza unei bune intelegeri a comportamentului uman. Etica laica nu trebuie sa fie antisociala, subiectiva sau promiscua, nici nu conduce la prabusirea standardelor morale.

Cu toate ca sustinem toleranta fata de diversitatea stilurilor de viata si a comportamentelor sociale � nu credem ca acestea sunt deasupra criticii. Nici nu consideram ca vreo biserica ar trebui sa-si impuna conceptia despre virtute si pacat, comportament sexual, casatorie, divort, control al nasterii sau avort, si sa le legifereze pentru restul societatii. Ca umanisti-seculari, noi credem in rolul fundamental al fericirii aici-si-acum.

Ne opunem moralitatii absolutiste, dar totusi sustinem ca se pot atinge standarde obiective, se pot descoperi valori si principii etice � in cursul dezbaterilor pe teme de moralitate. Etica secular-umanista sustine ca este posibil ca oamenii sa duca vieti pline de sens si sanatate, pentru ei-insisi ca si pentru altii, fara a fi nevoie de porunci religioase sau contributii pentru cler. A existat un mare numar de secularisti si umanisti distinsi, care au demonstrat actiunea principiilor morale prin propria lor viata si opera: Protagoras, Lucretius, Epicur, Spinoza, Hume, Thomas Paine, Diderot, Mark Twain, George Eliot, John Stuart Mill, Ernest Renan, Charles Darwin, Thomas Edison, Clarence Darrow, Robert Ingersoll, Gilbert Murray, Albert Schweitzer, Albert Einstein, Max Born, Margaret Sanger, si Bertrand Russell, printre altii.

5. Educatia morala

Credem ca dezvoltarea morala trebuie urmarita la copii si tineri. Nu credem ca vreo secta anume poate revendica valori fundamentale ca fiind exclusiv ale ei; de aceea este de datoria educatiei publice sa se ocupe de aceste valori. In acord cu aceasta, sustinem educatia morala in scoli, conceputa astfel incat sa dezvolte aprecierea calitatilor morale, a inteligentei, si construirea caracterului.

Dorim sa incurajam oriunde e posibil dezvoltarea constiintei morale si a capacitatii de-a alege liber si a intelege consecintele acestui act. Nu credem ca este moral sa botezam copii, sa �confirmam� adolescenti, sau sa impunem crezuri religioase unor tineri ce nu sunt capabili sa consimta. Desi copiii ar trebui sa invete despre istoria practicilor etice religioase, mintile lor tinere nu ar trebui indoctrinate prin credinta inainte de a fi suficient de mature pentru a-i evalua meritele pe cont propriu. Trebuie retinut ca umanismul secular nu e atat un tip de moralitate, cat o metoda pentru explicarea si descoperirea principiilor etice rationale.

6. Scepticism fata de religie

Ca umanisti seculari, suntem in general sceptici fata de supranatural. Recunoastem importanta experientei religioase: a acelei experiente care confera sens vietii umane. Negam, totusi, ca asemenea experiente au legatura cu supranaturalul, Suntem neincrezatori fata opiniile traditionale asupra lui Dumnezeu si a divinitatii. Interpretarile simbolice si mitologice ale religiei slujesc adesea ca si cai de intelegere pentru o minoritate sofisticata � lasand cea mai mare parte a omenirii impotmolita in confuzii teologice. Consideram universul ca un spatiu dinamic al fortelor naturale � care pot fi cel mai eficient intelese prin intermediul investigatiei stiintifice. Suntem intotdeauna deschisi fata de descoperirea unor noi posibilitati si fenomene in natura. Totusi, consideram conceptiile traditionale asupra existentei lui Dumnezeu ca fiind fie lipsite de sens, fie nedemonstrate, fie tiranice.

Umanistii seculari pot fi agnostici, atei, rationalisti sau sceptici, insa toti considera ca nu exista suficiente argumente in sprijinul tezei ca universul ar contine un sens divin. Ei resping ideea ca Dumnezeu a intervenit miraculos in istorie, sau ca s-a revelat pe sine catorva alesi, sau ca poate salva pacatosi. Ei considera ca barbatii si femeile sunt liberi si responsabili pentru propriile destine, si ca nu pot cauta salvarea intr-o Fiinta transcendenta. Respingem divinitatea lui Isus, misiunea divina a lui Moise, Mohammed, si-a altor profeti si sfinti mai recenti, ai diverselor secte si culte.

Nu acceptam ca fiind reale interpretarile Vechiului si Noului Testament, Coranului, sau altor asa-zise documente sacre, oricat de importante ar fi din punct de vedere literar. Religiile sunt fenomene sociale cu tendinte de proliferare, iar miturile religioase au persistat multa vreme in istoria noastra. Desi oamenii au aflat in religii o sursa de inaltare si usurare, nu consideram ca enunturile teologice sunt adevarate. Religiile au avut contributii negative si pozitive � in dezvoltarea civilizatiei. Cu toate ca au ajutat in constructia spitalelor si scolilor si, cateodata, au incurajat spiritul iubirii si caritatii, multe dintre ele au provocat suferinta � prin intoleranta aratata celor ce nu le impartaseau dogmele si crezurile.

Unele religii au fost fanatice si represive, afectand sperantele oamenilor, limitandu-le aspiratiile, cauzand razboaie religioase si violenta. Desi fara indoiala ca au ajutat celor napastuiti si muribunzi � dandu-le speranta intr-o viata vesnica � pe de alta parte au nascut frica si anxietate. Nu am descoperit vreo dovada in privinta unui �suflet� separat, care ar exista dinainte de nastere si ar supravietui mortii. Trebuie de aceea sa fim de acord ca viata morala poate fi traita si fara iluziile nemuririi si reincarnarii. Fiintele umane pot dobandi increderea necesara pentru a-si imbunatati conditia, pentru a trai util si cu sens.

7. Ratiunea

Privim cu ingrijorare la atacurile nonseculare recente, la adresa ratiunii si stiintei. Suntem devotati metodelor rationale ale cercetarii, logicii si argumentarii in dezvoltarea cunoasterii si testarea propozitiilor. Tinand seama de failibilitatea mintii umane � suntem deschisi modificarii oricaror principii, inclusiv a celor ce guverneaza cercetarea, considerand ca ele pot necesita continue corectari. Nu suntem atat de naivi incat sa ne inchipuim ca ratiunea si stiinta pot rezolva cu usurinta toate problemele umane, insa consideram ca pot aduce o contributie insemnata la cresterea cunoasterii umane, ca sunt de ajutor omenirii. Nu cunoastem ceva care sa poate inlocui cultivarea inteligentei umane.

8. Stiinta si tehnologia

Consideram ca metoda stiintifica � desi imperfecta � e totusi cel mai eficace mod de intelege lumea. De aceea, asteptam de la stiintele naturale, biologice, sociale si behavioriste cunoasterea in ce priveste universul si locul omului intr-ansul. Astronomii si fizicienii moderni au descoperit noi si incitante dimensiuni ale universului: ei au permis omenirii sa exploreze universul prin intermediul calatoriei spatiale. Biologia impreuna cu stiintele sociale si behavioriste au extins cunoasterea comportamentului uman. Ne opunem de aceea, din principiu, oricaror incercari de a limita sau cenzura cercetarea stiintifca, fara vreun motiv consistent. Suntem, bineinteles, constienti de abuzurile si consecintele asupra sistemului ecologic, pe care o tehnologie prost aplicata le poate genera, insa indemnam la rezistenta impotriva incercarilor negandite de a limita evolutia stiintifico-tehnologica. Apreciem uriasele beneficii pe care stiinta si tehnologia (mai ales cercetarea fundamentala si aplicata) le pot aduce omenirii, insa deopotriva recunoastem necesitatea de a echilibra avansul stiintifico-tehnologic prin dezvoltarea culturala a artei, muzicii si literaturii.

9. Evolutia

Astazi, teoria evolutiei este din nou atacata de fundamentalistii religiosi. Desi nu se poate spune ca teoria evolutiei si-a atins forma finala, sau ca ar constitui un principiu infailibil al stiintei � este totusi sprijinita de o cantitate impresionanta de descoperiri, din numeroase stiinte. Exista poate cateva diferente semnificative, in paradigmele evolutioniste actuale; insa evolutia speciilor este sustinuta de o asemenea cantitate de dovezi, incat este dificil sa o respingi. Iata de ce dezaprobam incercarile fundamentalistilor (mai ales in SUA) de a invada salile de curs � pretinzand ca teoria creationista sa fie fie studiata de elevi, si cerand includerea ei in manualele de biologie. Este o amenintare serioasa deopotriva la adresa libertatii academice si a integritatii procesului educational. Suntem de parere ca trebuie sa li se acorde creationistilor libertatea de a-si exprima pozitia in societate. Mai mult, nu negam rolul insemnat pe care studiul teoriilor creationiste il poate juca in cadrul cursurilor de religie si istoria ideilor; insa e o inselatorie sa prezentam un articol de credinta religioasa drept un adevar stiintific, si sa impunem curriculumului stiintific o asemenea doctrina. Daca ar avea succes, creationistii ar putea submina puternic insasi credibilitatea stiintei.

10. Educatia

Din perspectiva noastra, educatia ar trebui sa fie metoda fundamentala de a construi societati umane, libere si democratice. Scopurile educatiei sunt numeroase: transmiterea cunoasterii; pregatirea pentru diverse ocupatii, cariera si cetatenie; incurajarea dezvoltarii morale. Printre telurile sale vitale ar trebui sa se numere stradania de a dezvolta aptitudinea inteligentei critice, deopotriva in individ si comunitate. Din nefericire, in ziua de azi scolile sunt tot mai mult inlocuite de mass-media � ca sursa principala de informatie si educatie publica.

Desi mediul electronic ofera ocazii nemaiintalnite pentru acumulari si satisfactii culturale, ca si oportunitati deosebite de invatare � s-a produs o anume redirectionare a telurilor sale. In societatile totalitare, media serveste ca vehicul de propaganda si indoctrinare. In societatile democratice, televiziunea, radioul, filmele si publicatiile de larga raspandire prea adesea se coboara la un nivel deplorabil � devenind o banala irosire de timp. E intr-adevar nevoie sa ridicam standardele gustului si aprecierii.

De un interes aparte pentru secularisti este faptul ca media (mai ales in SUA) este incontrolabil dominata de tendinte pro-religioase. Parerile exprimate de predicatori, pastori, sau propagandisti religiosi nu sunt in general contrazise, iar conceptia seculara nu are ocazia de a se face auzita. Consideram ca directorii si producatorii de televiziune au obligatia sa echilibreze balanta si sa-si revizuiasca programele. Exista, intr-adevar, o sarcina ampla, pe care toti cei ce cred in umanismul democratic si secular o vor recunoaste � anume necesitatea de a ne angaja intr-un program pe termen lung, menit sa restructureze educatia publica si sa exprime relevanta perspectivei seculare asupra conditiei umane.

Concluzie:

Umanismul democratic si secular este mult prea important pentru civilizatie, ca sa fie abandonat. Persoanele rezonabile vor recunoaste cu siguranta profundele sale contributii la prosperitatea umana. Suntem totusi inconjurati de profeti ai apocalipsei si dezastrului, gata oricand sa dea timpul inapoi � ei fiind anti-stiinta, anti-libertate, anti-om. Dimpotriva, mentalitatea secular-umanista e fundamental pozitivista, privind catre viitor cu speranta, mai degraba decat inapoi cu disperare Suntem hotarati sa raspandim idealurile ratiunii, libertatii, oportunitatilor individuale si colective, si democratiei, in intreaga lume.

Problemele pe care omenirea le va infrunta in viitor � la fel ca si cele din trecut � vor fi fara-doar-si-poate complexe si dificile. Insa, daca e sa le depaseasca, va fi doar prin curaj si mobilizarea resurselor. Umanismul secular isi pune speranta in inteligenta umana � mai degraba decat in sprijinul divin. Suntem sceptici cu privire la mantuire, damnare, sau reincarnare, si abordam conditia umana in termeni realisti: fiintele umane sunt responsabile pentru destinul lor. Credem ca e posibila crearea unei lumi mai umane, bazate pe metodele ratiunii si principiile tolerantei, compromisului, si depasirea diferentelor.Recunoastem necesitatea modestiei intelectuale, si a dorintei de a ne revizui credintele sub efectul criticii. Astfel, e uneori posibil sa ajungem la consens.

Desi emotiile isi au rolul lor, nu trebuie sa ne lasam prada sperantelor vane de salvare, evadarii in iluzie ori in ideologii ale pasiunii si violentei. Deplangem dezvoltarea credintelor sectare intolerante, care favorizeaza ura. Intr-o lume cuprinsa de obscurantism si irationalism este vital ca ideile cetatii seculare sa ramana vii. Publicata in 1980 de Consiliul pentru Umanism Democratic si Secular (acum Consiliul pentru Umanism Secular)O declaratie a Umanismului Secular � a fost schitata de Paul Kurtz, editor al publicatiei Free Inquiry.O declaratie a Umanismului Secular a fost semnata de urmatoarele persoane:
(Cu toate ca noi cei care semnam declaratia nu suntem neaparat de acord cu toate clauzele sale � totusi sustinem telurile sale generale si directia, si consideram ca este important sa fie enuntate si implementate. Apelam la toti simpatizantii care ne aproba pozitia, pentru sprijin in incercarea de a mentine vie dedicatia fata de principiile libertatii de cercetare si ale conceptiei secular-umaniste. Consideram ca declinul acestor valori poate avea consecinte ingrozitoare pentru viitorul civilizatiei pe aceasta planeta.)

United States Of America � George Abell (professor of astronomy, UCLA) � John Anton (professor of philosophy, Emory University) � Khoren Arisian (minister, First Unitarian Society of Minneapolis) � Isaac Asimov (science fiction author) � Paul Beattie (minister, All Souls Unitarian Church; president, Fellowship of Religious Humanism) � H. James Birx (professor of anthropology and sociology, Canisius College) � Brand Blanshard (professor emeritus of philosophy, Yale) � Joseph L. Blau (Profelsor Emeritus of Religion, Columbia) � Francis Crick (Nobel Prize Laureate, Salk Institute) � Arthur Danto (professor of philosophy, Columbia University) � Albert Ellis (executive director, Institute for Rational Emotive Therapy) � Roy Fairfield (former professor of social science, Antioch) � Herbert Feigl (professor emeritus of philosophy, University of Minnesota) � Joseph Fletcher (theologian, University of Virginia Medical School) � Sidney Hook (professor emeritus of philosophy, NYU, fellow at Hoover Institute) � George Hourani (professor of philosophy, State University of New York at Buffalo) � Walter Kaufmann (professor of philosophy, Princeton) � Marvin Kohl (professor of philosophy, medical ethics, State University of New York at Fredonia) � Richard Kostelanetz (writer, artist, critic) � Paul Kurtz (Professor of Philosophy, State University of New York at Buffalo) � Joseph Margolis (professor of philosophy, Temple University) � Floyd Matson (professor of American Studies, University of Hawaii) � Ernest Nagel (professor emeritus of philosophy, Columbia) � Lee Nisbet (associate professor of philosophy, Medaille) � George Olincy (lawyer) � Virginia Olincy � W. V. Quine (professor of philosophy, Harvard University) � Robert Rimmer (novelist) � Herbert Schapiro (Freedom from Religion Foundation) � Herbert Schneider (professor emeritus of philosophy, Claremont College) � B. F. Skinner (professor emeritus of psychology, Harvard) � Gordon Stein (editor, The American Rationalist) � George Tomashevich (professor of anthropology, Buffalo State University College) � Valentin Turchin (Russian dissident; computer scientist, City College, City University of New York) � Sherwin Wine (rabbi, Birmingham Temple, founder, Society for Humanistic Judaism) � Marvin Zimmerman (professor of philosophy, State University of New York at Buffalo) Canada � Henry Morgentaler (physician, Montreal) � Kai Nielsen (professor of philosophy, University of Calgary) France � Yves Galifret (executive director, Union Rationaliste) � Jean Claude Pecker (professor of astrophysics, College de France, Academie des Sciences) Great Britain � Sir A.J. Ayer (professor of philosophy, Oxford University) � H.J. Blackham (former chairman, Social Morality Council and British Humanist Association) � Bernard Crick (professor of politics, Birkbeck College, London University) � Sir Raymond Firth (professor emeritus of anthropology, University of London) � James Herrick (editor, The Free Thinker) � Zheres A. Medvedev (Russian dissident; Medical Research Council) � Dora Russell (Mrs. Bertrand Russell) (author) � Lord Ritchie Calder (president, Rationalist Press Association) � Harry Stopes-Roe (senior lecturer in science studies, University of Birmingham; chairman, British Humanist Association) � Nicholas Walter (editor, New Humanist) � Baroness Barbara Wootton (Deputy Speaker, House of Lords) India � B. Shah (president, Indian Secular Society; director, Institute for the Study of Indian Traditions) � V. M. Tarkunde (Supreme Court Judge, chairman, Indian Radical Humanist Association) Israel � Shulamit Aloni (lawyer, member of Knesset, head of Citizens Rights Movement) Norway � Alastair Hannay (professor of philosophy, University of Trondheim) Yugoslavia � Milovan Djilas (author, former vice president of Yugoslavia) � M. Markovic (professor of philosophy, Serbian Academy of Sciences & Arts and University of Belgrade) � Svet. Stojanovic (professor of philosophy, University of Belgrade)

Textul integral poate fi descarc�t �n format word din fi�ierul ata�at mai jos. Concluziile acestui raport sunt prezentate �n textul de mai jos.


Concluzii

Construc�ia de l�ca�uri de cult �n Rom�nia postdecembrist� se dovede�te un fenomen de amploare, motivat �n parte de restric�iile asupra vie�ii religioase impuse de regimul comunist p�n� �n 1989, �n parte de expansiunea social� a anumitor culte, dintre care unele par s� �inteasc� la transformarea societ��ii �ntr-un fief confesional. �n opinia noastr�, singura care ridic� �n clipa de fa��, prin coordonatele campaniei sale de construc�ie de a�ez�minte de cult, probleme �naintea men�inerii unui stat secular �i garant�rii libert��ii de con�tiin�� este Biserica Ortodox� Rom�n�. Prin rela�iile sale str�nse cu statul, prin influen�a exercitat� asupra autorit��ilor centrale �i locale, �i prin penetrarea �n exclusivitate a anumitor institu�ii publice BOR amenin�� libertatea de credin�� �i anuleaz� orice preten�ie a autorit��ilor la neutralitate inter-confesional�.


Conform estim�rilor noastre, Biserica Ortodox� a ridicat �ntre 1990 �i finele lui 2004 aproximativ 2.000 de l�ca�uri de cult, alte circa 1.000 fiind �n curs de construire. Aceasta plaseaz� media anual� la �n jur de 200 de biserici. Conform datelor statistice pe care le avem la dispozi�ie, num�rul de a�ez�minte ortodoxe ini�iate �n ultimii ani atinge anual o cifr� de aproximativ 150. Doar �n cazul Bisericii Penticostale se mai poate vorbi despre o activitate at�t de intens� de �nfiin�are de noi l�ca�uri de cult � �ntr-un interval de nici zece ani (1995-2003) au ap�rut aproximativ 1.000 de noi biserici, procentul de cre�tere fiind de circa 75% �i corespunz�nd unei cre�teri a membrilor acestui cult cu aproximativ 50%.


Ascenden�a Bisericii Ortodoxe nu se reduce �ns� la simpla superioritate numeric� a l�ca�urilor de cult, ci la vizibilitatea �i prezen�a social� a acestora. �n timp ce din multele l�ca�uri neoprotestante ap�rute dup� 1989 doar o parte au fost ridicate, restul fiind amenajate �n construc�ii sau case preexistente cump�rate ori �nchiriate, cele 3.000 de biserici ortodoxe au fost practic toate construite din temelii. Spre deosebire de casele de rug�ciune neoprotestante, a c�ror identitate religioas� trece adesea neobservat�, l�ca�urile ortodoxe urm�resc �n mod sistematic s� invadeze spa�iile �nconjur�toare, �intind la statutul de nucleu al vie�ii comunit��ilor �n s�nul c�rora au fost plantate.


Impactul bisericilor ortodoxe asupra vie�ii din cartierele marilor centre urbane, unul dintre amplasamentele predilecte ale acestor edificii, se arat� deopotriv� destructiv �i acaparator. Frecvent, l�ca�urile ortodoxe au acoperit pu�inele spa�ii libere prin care arhitectura �ngr�m�dit� a ora�elor postcomuniste era l�sat� s� respire, dizloc�nd p�rcule�e sau locuri de joac�. Construite uneori la distan�e de 10 sau 20 de metri de blocurile din jur, bisericile incomodeaz� func�ional ambientul, afirm�ndu-�i �n schimb prezen�a constant� �n via�a cet��eanului. Utilizarea instala�iilor de sonorizare exterioare, fenomen care, f�r� s� fie cu totul limitat la a�ez�mintele ortodoxe r�m�ne specific acestora, s-a dovedit un mijloc de diseminare a mesajului cre�tin-ortodox c�tre cei care nu sunt dispu�i s� �l primeasc� �n interiorul bisericii. Difuzoarele amplasate �n exterior, care propov�duiesc la un nivel sonor sup�r�tor, f�r� a se limita la ocazii speciale �n care a�ez�mintele religioase se arat� ne�nc�p�toare, au devenit un veritabil instrument de propagand� confesional�.


Prezen�a intruziv� a Bisericii Ortodoxe �n via�a cotidian� a rom�nilor prin amplasarea l�ca�urilor �n zone contigue spa�iilor comunitare �i private este dublat� de omniprezen�a acesteia �n institu�iile de stat. Protocoalele �ncheiate de ierarhia BOR cu organisme ale autorit��ii centrale acord� celei dint�i monopolul virtual al asisten�ei religioase �n institu�ii precum sistemul penitenciar, abandon�nd orice preten�ie la neutralitate �i garantarea libert��ii de con�tiin��. �n Armat�, institu�ie care a sprijinit adesea din bani publici Biserica Ortodox� �n campania sa de construc�ie, aproape 80 de unit��i militare beneficiaz� de l�ca�uri de cult, practic toate apar�in�nd cultului majoritar. Nici �n spitale situa�ia nu e foarte diferit�. Num�rul de a�ez�minte ortodoxe afiliate institu�iilor medicale dep�e�te 110 conform cifrelor oficiale (fiind, probabil, chiar mai ridicat), �n condi�iile �n care mai multe practici ale clericilor din sistemul de s�n�tate sunt profund incompatibile cu principalele norme de conduit� �n astfel de spa�ii.


Invadarea institu�iilor publice de Biserica Ortodox� se vede foarte pregnant �i �n unit��ile sistemului de �nv���m�nt de stat, fiind sprijinit� de confuzia creat� de prezen�a studiului religiei �n programa �colar�. Campania de ridicare de biserici �n �coli �i licee a rezultat, conform estim�rilor, �n aproximativ 50 de capele ortodoxe, laolalt� cu un num�r necunoscut de �cabinete de religie� care au aspectul unor veritabile capele �i unde se desf�oar� �i alte ore. La acestea se adaug� �i bisericile ori paraclisele ridicate �n mai multe campusuri academice din principalele centre universitare ale ��rii. Acolo unde BOR nu poate intra direct �n institu�ia de �nv���m�nt, ea construie�te �n imediata apropiere a acesteia din urm�. Am �nt�lnit numeroase biserici �n�l�ate la distan�e de c��iva zeci de metri de �colile �i liceele marilor centre urbane ale Rom�niei.


�n sistemul de �nv���m�nt, la fel ca �i �n cel penitenciar sau militar, Biserica Ortodox� Rom�n� nu are numai o prezen�� pregnant�, ci �i una cvasi-exclusiv�. Aceasta se bazeaz�, �n opinia noastr�, �i pe proasta lectur� a unor prevederi constitu�ionale ce faciliteaz� accesul cultelor �n spitale, aziluri, unit��i militare, sau �nchisori. �n realitate, prevederile respective vizeaz� drepturile cet��eanului re�inut �n aceste institu�ii �i nu interesele de cult, care ar trebui �n contextul respectiv strict subordonate celor dint�i.


O campanie sus�inut� de ridicare a l�ca�urilor de cult nu avea cum s� nu genereze probleme financiare pentru confesiunea care o �ntreprinde. Cele �ntre 150 �i 200 de l�ca�uri de cult ortodoxe ini�iate �n fiecare an nu au putut fi ridicate doar din fondurile private ale BOR, dup� cum nu au putut fi sus�inute exclusiv din banii enoria�ilor. Aceast� stare de fapt a dus la o presiune constant� a clericilor ortodoc�i asupra autorit��ilor locale �i centrale, care au finan�at interesele confesionale cu banii cet��enilor. Finan�ele publice s-au scurs spre cultul majoritar din aloca�iile Secretariatului de Stat pentru Culte, care a cheltuit sume anuale de mai multe milioane de dolari pentru construc�ia �i repararea de biserici, suplimentate de peste 250 de hot�r�ri guvernamentale date de-a lungul deceniului �i jum�tate de istorie postrevolu�ionar�. Cele din urm� au acordat, �n majoritatea cov�r�itoare a cazurilor Bisericii majoritare, bani sau imobile, merg�nd de la terenuri la complexe industriale �i hoteliere apar�in�nd fostului partid comunist. Sume consistente au venit �i de la ministere sau b�ncile de stat, ori de la companii ca Petrom.


La nivel local, consiliile �i prim�riile au contribuit cum au putut la construc�ia de biserici: cu bani, atunci c�nd ace�tia au existat, cu materiale de construc�ii �i vechi imobile construite, atunci c�nd nu au fost disponibile lichidit��i. Cea mai substan�ial� surs� de finan�are a constituit-o �ns� acordarea de terenuri publice �n folosin�� gratuit� pentru construirea de a�ez�minte religioase, practic� cu statut juridic controversat al c�rei beneficiar consecvent a fost BOR. Doar �n Capital� cultul din urm� a primit aproximativ 80.000 de metri p�tra�i de teren �n proprietatea municipalit��ii (130.000 mp dac� socotim �i terenul acordat pentru Catedrala M�ntuirii Neamului). Chiar �i acolo unde autorit��ile au mers pe calea fireasc� a concesion�rii de terenuri �n loc de acordarea �n folosin�� gratuit�, sumele au fost �n genere derizorii.


�n ciuda asisten�ei de la stat, multe biserici ortodoxe s-au ridicat cu greu, pe perioade de timp �ndelungate. Giganticele catedrale pl�nuite mai ales �n ora�ele re�edin�� de jude� (Suceava, Buz�u, Baia Mare, Oradea, Arad dar �i Vatra Dornei) ofer� o imagine doar par�ial� a dificult��ilor �nt�mpinate de a�ez�mintele ortodoxe, cu durate de construc�ie de peste un deceniu �i date de finalizare r�mase uneori �nc� necunoscute. La nivelul bisericilor obi�nuite, angajarea �n proiecte de ctitorire f�r� un calcul economic elementar a dus la �antiere care stau c�scate �n mijlocul cartierelor timp de ani �i ani de zile, ur��ind �i mai tare peisajul urban �i incomod�nd via�a riveranilor. �n multe cazuri, bisericile nu se mai ostenesc s� afi�eze panourile obligatorii care indic�, printre altele, data de finalizare a edificiilor.


Este astfel doar pe jum�tate paradoxal c�, �n timp ce BOR �nfiin�eaz� noi �i noi parohii �i purcede la construc�ia de noi �i noi l�ca�uri, bisericile ortodoxe vechi � uneori monumente de patrimoniu clasificate ca atare, alteori �doar� cl�diri de importan�� cultural� local� � sunt l�sate �n paragin�. Situa�ia pare dramatic� mai ales �n nordul Moldovei, zon� cunoscut� pentru ctitoriile sale vechi, cel pu�in dac� ar fi s� judec�m dup� frecven�a cu care presa regional� reclam� starea precar� a monumentelor religioase. Astfel se produc distrugeri uneori ireparabile, fiindc� �n timp ce se arat� absorbit� de campania de construc�ie Biserica Ortodox� plaseaz� asupra statului �ntreaga responsabilitate pentru conservarea patrimoniului.


Dezinteresul BOR fa�� de mo�tenirea cultural�, chiar �i atunci c�nd aceasta �i apar�ine, e cu at�t mai vizibil �n situa�ia �n care monumentele nu fac parte din propriul patrimoniu. �n cazuri celebre, precum Parcul Carol din Capital� (un monument istoric de importan�� na�ional� care ad�poste�te un mausoleu monument arhitectonic) sau Monumentul Independen�ei din Oradea, BOR nu s-a �mpiedicat �n proiectele sale de obiective de importan�� cultural� sau social� recunoscut�. Atunci c�nd ctitoriile au presupus opera�iuni de demolare, principalul cult din Rom�nia a distrus vechi edificii pentru a folosi amplasamentul �n vederea ridic�rii propriilor construc�ii. Uneori, aceast� strategie a fost instrumentat� �n vederea consolid�rii domina�iei confesionale, ca �n cazul mai multor biserici greco-catolice revendicate, care au fost distruse sau relocate pentru a fi �nlocuite de a�ez�minte ortodoxe. Biserica majoritar� nu a ar�tat mai mult interes fa�� de parcurile intraurbane protejate �n virtutea calit��ii lor de obiective ecologice, a ocupat terenurile gr�dini�elor �i �colilor, dup� cum nu s-a sfiit s� ridice l�ca�uri de cult sau cruci gigantice �n rezerva�ii naturale montane.


�n concluzie, credem c� nu doar (�i nu �n primul r�nd) cifrele ofer� o imagine adecvat� a coordonatelor reale ale campaniei BOR de ridicare de l�ca�uri de cult. Nu faptul c� Biserica majoritar� a ridicat 3.000 de a�ez�minte religioase pe �ntreg teritoriul Rom�niei dup� 1989 red� dimensiunea impactului acestora asupra secularit��ii statului �i libert��ii de con�tiin��, ci locurile �n care bisericile au fost amplasate, modul �n care acestea domin� via�a cotidian� a persoanelor �i se insinueaz� �n via�a public� a ��rii.


O aten�ie special� trebuie acordat� institu�iilor de stat pentru c�, dincolo de domina�ia exclusiv� �n materie de l�ca�uri de cult �i prezen�� numeric� a clerului ortodox, simplul fapt de a ata�a unor spa�ii publice de acest tip a�ez�minte religioase ridic� serioase probleme de principiu. �n fine, campania de construc�ie a BOR genereaz� o suit� de efecte nefaste, de la probleme locale precum poluarea fonic� �i �antierele care nu se mai termin�, la presiuni asupra autorit��ilor �n vederea ob�inerii de fonduri �i facilit��i pentru proiectele ini�iate, �n schimbul sprijinului politic �i manipul�rii �n scopuri electorale. A�a cum ultimele alegeri au ar�tat cu limpezime, Biserica Ortodox� Rom�n� a devenit unul dintre actorii politici de culise de prim� m�rime ai na�iunii. �n aceste condi�ii, pericolul pe care Biserica majoritar� �l reprezint� pentru caracterul secular al statului �i libertatea de con�tiin�� a persoanei a atins un nivel f�r� precedent dup� 1989.



www.humanism.ro/articles.php?page=74&article=209

Cercetare asupra educa�iei religioase

�n unit��ile �colare din Rom�nia





Cu suportul financiar al The Institute for Humanist Studies, Albany, NY, USA





CUPRINS



1. Slujbele religioase oficiate ilegal �n �colile publice

2. �nc�lcarea caracterului facultativ al educa�iei religioase

3. Abuzuri asupra elevilor �n timpul orelor de Religie ortodox�

4. Atitudinea etno-na�ionalist� a profesorilor de religie

5. Prezen�a simbolurilor religioase �n �colile publice

6. Dezinteresul �i necunoa�terea normelor de c�tre autorit��ile publice care au competen�e �n materia educa�iei religioase

7. Presiuni, amenin��ri, tratamente diferen�iate, victimizare: opunerea la cercetarea situa�iei din �nv���m�ntul religios din Rom�nia



1. Slujbele religioase oficiate ilegal �n �colile publice



Din investiga�iile f�cute de Solidaritatea pentru Libertatea de Con�tiin�� (SLC) se poate aprecia c� �n mai mult de 90% din cele peste 15 000 de unit��i �colare[2], s-au desf�urat slujbe religioase, la �nceputul anului �colar 2005-2006. Am avut �n vedere unit��ile publice de �nv���m�nt care, �n conformitate cu legisla�ia �n vigoare, sunt obligate s� p�streze neutralitatea religioas� �i s� respecte (�i chiar s� promoveze) libertatea de g�ndire, de con�tiin�� �i de religie.



Cel pu�in dou� aspecte merit� a fi prezentate: pe de o parte, deschiderea anului �colar are loc, de regul�, �n timpul programului �colar din prima zi de �coal� (program care, �n conformitate cu programa �colar�, este obligatoriu), iar pe de alt� parte copiilor nu li se cere p�rerea �n privin�a particip�rii la slujba religioas�



Aceste aspecte trebuie coroborate cu faptul c� �colile publice din Rom�nia, fiind neutre confesional (�i religios) nu au ca scop promovarea credin�ei religioase, �n general, �i cu at�t mai pu�in a unei anumite credin�e religioase. Doar prin excep�ie unul dintre inspectorii �colari generali care a r�spuns la solicitarea Asocia�iei de a furniza informa�ii cu privire la num�rul unit��ilor �colare �n care au avut loc slujbe religioase a men�ionat c� �colile publice nu au ca menire sus�inerea slujbelor religioase, acestea put�nd fi ascultate de copii, dac� (p�rin�ii lor) doresc, �n biserici �i nu �n �coli publice.



Din interviurile pe care Asocia�ia le-a avut cu elevi/eleve sau cadre didactice din mai multe �coli, a reie�it c� slujbe religioase sau sfin�iri au loc �n unit��ile publice de �nv���m�nt nu numai la �nceputul anului �colar, ci �i cu alte ocazii. �n una din unit��ile �colare din jude�ul Buz�u, directorul a vorbit despre inten�ia de a sfin�i o aplica�ie de proiect cu preotul-profesor de religie din �coal�, �nainte de a o expedia pentru a primi fonduri europene. Elevi/eleve �i cadre didactice ne-au declarat c� nu numai o dat� preotul a mers prin �coal� cu o icoan� �i a stropit cu aghiasm�, iar persoanele care �l �nt�mpinau � elevi/eleve, cadre didactice, personal administrativ - trebuiau s� s�rute icoana.




Biserica Ortodox� Rom�n�, prin salaria�ii-preo�i pe care �i are angaja�i �n institu�iile publice subordonate Ministerului Educa�iei �i Cercet�rii (MEC), blocheaz� pe scurte perioade activitatea acestor institu�ii prin manifest�ri religioase. Astfel, la data de 14.10.2006, cu ocazia s�rb�torii religioase (ortodoxe) "Sf�nta Paraschiva", �ncep�nd cu ora 12:00 publicul nu a mai avut acces �n sediul Inspectoratului �colar Jude�ean Buz�u pe motive de� s�rb�toare religioas�. Programul de lucru afi�at, pentru acea zi era 8:00-14:00 (zi de vineri). Dup� ce reprezentantul SLC a insistat s� i se permit� accesul pentru depunerea unei peti�ii, secretara a ie�it din sediu pentru a prelua peti�ia, dup� care a adus, tot afar�, num�rul de �nregistrare. Au fost cel pu�in alte dou� persoane intervievate de Asocia�ie, care, la poarta institu�iei, au declarat c� nu li s-a permis accesul �n institu�ie �i c� vor fi nevoite s� revin� �n alt� zi.




Solidaritatea pentru Libertatea de Con�tiin�� a identificat numeroase situa�ii �n care preo�ii angaja�i �n inspectoratele �colare jude�ene, institu�ii aflate �n subordinea direct� a Ministerului Educa�iei, �i asum�, ilegal, atribu�ii care �i dep�esc �i sunt repartizate, prin natura func�iei, altor func�ionari.



�ntr-un exemplu - din mai multe cunoscute -, inspectorul �colar pentru disciplina Religie, preot, din cadrul Inspectoratului �colar Buz�u, a r�spuns unei peti�ii adresate inspectoratului �colar care f�cea referire la drepturile copiilor din �colile publice din Buz�u. Persoanele care au obliga�ia s� r�spund� la peti�iile adresate institu�iilor publice[4] sunt conduc�torul institu�iei (sau persoana desemnat� de acesta) �i �eful compartimentului care a solu�ionat peti�ia.



La solicitarea Asocia�iei, Inspectoratul �colar a precizat c� nu l-a �mputernicit pe inspectorul �colar de Religie, pentru a semna r�spunsurile la peti�ii. De altfel, adresa de r�spuns avea numai o singur� semn�tur�, a inspectorului �colar de Religie, preot, �i nu era �tampilat�, de�i avea antetul institu�iei. Fapta reprezint� un exces de putere ce poate proba un abuz �n serviciu.



Nu este singura situa�ie �n care preotul respectiv a reprezentat Inspectoratul �colar de�i se afla �n conflict de interese. De altfel, preotul respectiv de�ine �i func�ia de purt�tor de cuv�nt al Inspectoratului �colar Buz�u.



�n luna decembrie, 2006, Asocia�ia a intervievat un cadru didactic, profesor de istorie �i cultur� civic�, pensionar, din jude�ul Br�ila care, dup� ce a reu�it s� �i g�sesc� un post �ntr-o comun� din jude�ul Vrancea, a fost nevoit s� demisioneze �i s� p�r�seasc� localitatea, deoarece nu s-a �nchinat �i nu a s�rutat icoana la �nceputul anului �colar, cu ocazia slujbei religioase �inute �n curtea �colii �i a sfin�irii cancelariei. Asupra cadrului didactic respectiv s-au f�cut presiuni at�t la �coal� c�t �i �n familia care �l g�zduia. Cadrul didactic respectiv a men�ionat c� este neoprotestant �i c� nu putea fi obligat s� �i neglijeze valorile �i practicile propriei religii.


�n urma incidentului, cadrul didactic s-a adresat Consiliului Na�ional pentru Combaterea Discrimin�rii, de la care a�teapt� un r�spuns.


�n luna ianuarie 2007, �n cadrul Colegiului Agricol Buz�u, 5 preo�i, inclusiv profesorul de Religie al �colii au oficiat o slujb� de sfin�ire a noului corp de cl�dire reconstruit �i consolidat �n urma unor fonduri Phare. La slujb�, care a fost oficiat� �n timpul orelor, au fost prezente/prezen�i mai mult de 50 de eleve/elevi, reprezentantul p�rin�ilor, cadre didactice �i personalul medical al unit��ii �colare. Cel pu�in 10 eleve/elevi au declarat reprezentantului SLC c� �i-au exprimat dorin�a de a p�r�si evenimentul, dar au fost �mpiedica�i de unele dintre cadrele didactice �i de unul din muncitorii unit��ii �colare.


Fapte se �ncadreaz� la categoria infrac�iunilor �i a abuzurilor �n serviciu contra interesului public �i a intereselor private.

De altfel, unul dintre membrii Asocia�iei, cadru didactic al unit��ii �colare, care nu avea ore �n acel interval orar, dar care fusese la �coal� convocat la �edin�a consiliului profesoral, a fost �mpiedicat � de un muncitor aflat �n stare de ebrietate � s� urce la etajul la care se oficia slujba.



Un alt aspect preocupant este con�inutul ceremoniilor religioase care se desf�oar� �n unit��ile de �nv���m�nt. Al�turi de informa�ii care nu au putut fi verificate, iat� m�rturia unui elev despre desf�urarea unei ceremonii de deschidere a anului �colar:




La deschiderea �colii a fost invitat �i Prea Sfin�itul Casian, episcopul Dun�rii de jos, care dup� ce a binecuv�ntat �coala �i elevii care �i urmau cursurile a �inut un discurs despre nocivitatea sectelor, despre gravul prejudiciu pe care acestea le provoac� �n societatea religioas�, despre impactul nefast asupra copiilor at�t de u�or de influen�at. Timp de aproximativ de 30 de minute, elevii care a�teptau s� intre �n clase au asistat la un monolog al episcopului, f�r� a putea obiecta sau f�r� a se putea sustrage deoarece urmau s� intre �n clase al�turi de profesori.[7]





2. �nc�lcarea caracterului facultativ al educa�iei religioase



Conform Legii �nv���m�ntului, Religia are caracter de disciplin� facultativ�. Textul legii este �ns� insuficient de precis, ceea ce �ngreuneaz� op�iunile �n privin�a alegerii acestei discipline, mai exact �n privin�a renun��rii la frecventarea orelor acestei discipline.


Ambiguitatea legislativ� este continuat� �i �n unele acte normative cu caracter de lege, prin care se atenteaz� la mecanismul de asigurare a libert��ii religioase. Astfel, Ordinul nr. 3670/17.04.2001[8] cu privire la aplicarea Planurilor-cadru de �nvatam�nt pentru liceu �n anul scolar 2001-2002, �n contradic�ie cu Legea �nv���m�ntului (art. 9), anuleaz� caracterul de disciplin� facultativ� pentru disciplina Religie:




(�) Lu�nd �n considerare faptul c� �nv���m�ntul din Rom�nia trebuie sa contribuie la formarea la elevi a unei personalitati active, motivate si creative, capabile de op�iune si de decizie, Ministrul Educa�iei �i Cercet�rii dispune:


(�) Art.5. Conform art. 9 din Legea �nv���m�ntului, "planurile-cadru ale �nv���m�ntului primar, gimnazial, liceal �i profesional includ Religia ca disciplin� �colar�, parte a trunchiului comun. Elevul, cu acordul parin�ilor sau al tutorelui legal instituit, alege pentru studiu religia �i confesiunea. La solicitarea scris� a parin�ilor sau a tutorelui legal instituit, elevul poate s� nu frecventeze ora de religie". �n aceasta ultima situatie, elevul �i va alege, �n locul disciplinei Religie, o disciplin� op�ional�.



�n unele dintre anexele Ordinului Ministrului Educa�iei se prevede[9], printr-o not� sub un tabel c� "elevii care nu studiazã Religia �i vor completa, �n mod obligatoriu, schema orar� cu un op�ional ales �n urma procesului de consultare".


De�i invoc�, �n preambulul Ordinului, "formarea unei personalit��i capabile de op�iune �i decizie", Ministrul Educa�iei �i Cercet�rii, printr-o not� �n subsolul unui tabel, care contrazice chiar Legea �nv���m�ntului, restric�ioneaz� libertatea religioas�: dac� un/ o elev/ elev� (la solicitarea scris� a p�rin�ilor�) va dori s� nu mai frecventeze orele disciplinei Religie (s� presupunem ca �i-a schimbat religia) la mijlocul semestrului al II- lea, nu va putea s�-�i mai aleag� un op�ional, ceea ce va determina continuarea disciplinei Religie, �mpotriva dorin�ei (�i a voin�ei) legitime a elevului/elevei.


Inten�ia de anulare a caracterului de disciplin� facultativ� de c�tre ministrul Educa�iei �i Cercet�rii se reg�se�te, cu aplicare �n anul �colar 2005-2006, �n Ordinul Ministrului Educa�iei, nr. 5718/22.12.2005. Articolul 14 al Ordinului stabile�te:



�n conformitate cu art. 9 din Legea �nv���m�ntului 84/1995, republicat�, cu modific�rile �i complet�rile ulterioare, �(1) Planurile-cadru ale �nv���m�ntului primar, gimnazial, liceal �i profesional includ Religia ca disciplin� �colar�, parte a trunchiului comun. Elevul, cu acordul p�rin�ilor sau al tutorelui legal instituit, alege pentru studiu religia �i confesiunea. (2) La solicitarea scris� a p�rin�ilor sau a tutorelui legal instituit, elevul poate s� nu frecventeze orele de religie�. �n aceast� ultim� situa�ie elevul �i alege, �n locul disciplinei Religie, o disciplin� op�ional�.



Prin ordinul s�u, ministrul Educa�iei �i Cercet�rii dore�te s� schimbe legea � a�ezat� ierarhic mai sus �, chiar �ntr-un mod care afecteaz� libertatea de con�tiin�� a copilului.



O situa�ie de �nc�lcare a reglementarilor valabile �n scopul asigur�rii unei pozi�ii �nt�rite a Bisericii �n sistemul �colar, cu sprijinul autorit��ilor publice, const� �i �n scoaterea la concurs, �n fiecare an[10], a posturilor titularizabile pentru disciplina Religie. Pentru a putea fi oferit� spre titularizare, �n condi�iile legii, o catedr� trebuie s� prezinte garan�ia viabilit��ii pentru o perioad� de cel pu�in 4 ani. Mai mult dec�t at�t, conform Metodologiei, nu pot fi oferite spre concurs catedrele pentru discipline op�ionale.



Conform legii, disciplina Religie are caracter de disciplin� facultativ�, deci nu poate fi titularizabil� (dec�t ilegal). Pentru garantarea libert��ii religioase �n acord cu reglement�rile interna�ionale[ - care au preceden�� �n raport cu legea intern� - �i cu Constitu�ia Rom�niei, este exclus� presupozi�ia viabilit��ii unei catedre pentru disciplina Religie. Oric�nd o persoan� sau mai multe �i pot schimba religia sau pot renun�a la participarea la orele de educa�ie religioas�.



Din interviurile realizate luate de SLC �n diverse �coli �i licee din Buz�u, reiese �i c� 90% dintre elevele/ elevii intervievate/ intervieva�i nu �tiu c� ora de religie este facultativ�, put�nd fi �ncheiat� situa�ia �colar� f�r� a se alege o alt� disciplin� �n loc. Nici cadrele didactice nu dovedesc o cunoa�tere a legisla�iei �n acest domeniu, de�i cadrele didactice care au �i rol de diriginte/dirigint� sunt obligate s� informeze copiii �i p�rin�ii cu referire la caracterul faultativ al disciplinei Religie. Nici conducerile �colilor nu cunosc problematica sau �n cazurile �n care o cunosc nu transmit informa�iile �n mod suficient de pertinent. Nici la nivelul inspectoratelor �colare lucrurile nu sunt suficient clarificate. Astfel, �ntr-un articol publicat �n revista Glasul adev�rului, nr. 140/2005, cu referire la educa�ia religioas� �n �colile publice din Rom�nia, autorul men�ioneaz� c� "�nv���m�ntul religios nu este facultativ, ci OBLIGATORIU" �i se semneaz� Pr. Prof. Dr. Paul Negoi��, Inspector �colar de Religie Buz�u.




Titularizarea catedrelor de Religie are ca scop �i efect asigurarea unor pozi�ii �nt�rite a reprezentan�ilor Bisericii �n �coli. Numai cadrele didactice titulare pot concura pentru posturile de directori ai unit��ilor de �nv���m�nt. Totodat�, statutul de cadru didactic titular ofer� posibilitatea de a ocupa func�ii de �ef de catedr� sau de membru �n diverse comisii. Solidaritatea pentru Libertatea de Con�tiin�� a luat cuno�tin�� de cazuri �n care, de�i �n conflict de interese, profesori de Religie-preo�i au inten�ionat s� candideze pentru posturile de directori ai unit��ilor de �nv���m�nt



O problem� specific� este ridicat� de �nv���m�ntul teologic. �n alin 3 al art. 9 din Legea 84/1995, republicat� �n 1999, se prevede ca, la cererea cultelor recunoscute oficial de stat, organizarea �nv���m�ntului teologic specific preg�tirii personalului de cult �i activit��ii social-misionare, �n subordinea Ministerului Educa�iei �i Cercet�rii, se face "propor�ional cu ponderea numeric� a fiec�rui cult �n configura�ia religioas� a ��rii, potrivit recens�m�ntului oficial reactualizat".



Aceast� restric�ie[nu este corect justificat� �ntruc�t, pe de o parte, �n cadrul recens�m�ntului, la �ntrebarea privind religia "r�spunsul nu este obligatoriu. Cel care este �ntrebat poate s� declare religia de care apar�ine, poate s� declare c� este ateu sau poate s� spun� c� este o problem� personal� � �i atunci se va considera nedeclarat. Adic�, spre deosebire de celelalte �ntreb�ri, are dreptul de a nu r�spunde la aceast� �ntrebare"



De asemenea, pe coperta I a formularului pentru recens�m�nt, 2002, este trecut� men�iunea "Cet��enii au obliga�ia de a furniza recenzorului informa�ii complete �i corecte", iar la capitolul IV: Date privind persoanele �nregistrate �n gospod�rie, la pct. 17. Religia, exist� doar dou� rubrici (Ortodox� �i Alt� religie) f�r� a fi specificat� �i posibilitatea neapartenen�ei la una dintre religii.



�n interviurile realizate cu recenzori, ace�tia au declarat SLC c� au existat persoane care nu �tiau ce s� r�spund� la �ntrebarea privind religia sau persoane care d�deau r�spunsuri de tipul "trece�i ce este toat� lumea", sau "trece�i ce au zis �i ceilal�i"[15]. (...)



www.humanism.ro/articles.php?page=74&article=210

De la: EGAL__, la data 2014-12-27 14:26:50 Nicolae Steinhardt spunea : Crestinismul reprezinta o trecere de la dreptate la dragoste.
Daca am intelege asta, poate am discuta cu mai putina patima si mai multa dragoste, am fi mai ingaduitori si nu i-am dispretui sau uri pe cei ce au pareri putin diferite de ale noastre.

si unde vezi tu ura sau dispret draguta

De la: Ha4Kon, la data 2014-12-27 15:43:16

De la: EGAL__, la data 2014-12-27 14:26:50 Nicolae Steinhardt spunea : Crestinismul reprezinta o trecere de la dreptate la dragoste.
Daca am intelege asta, poate am discuta cu mai putina patima si mai multa dragoste, am fi mai ingaduitori si nu i-am dispretui sau uri pe cei ce au pareri putin diferite de ale noastre.

INTERPRETATIV, N.S. sugereaza: o trecere de la realismul pragmatic la sentimentalismul utopic.

multi naivi ,
multi ignoranti,
multi amagiti si mantuiti

foarte putini sau deloc realisti sositi in mrejele filosofiilor utopice.

naiv si amagit din pacate esti tu hacoane

Ar fi cazul sa nu va mai plangeti de faptul ca:

-aveti cea mai incompetenta si crupta clasa politica din U E
-aveti cel mai sazut nivel de trai si cele mai mici salarii din U E
-aveti cele mai ineficiente sisteme de invatamant si sanatate
-aveti cea mai rudimentara agricultura si o industrie aproape inexstenta
-aveti cel mai mare procent din populatia tarii de analfabeti functioali si analfabeti stiintifici
-aveti cel mai mare procent de imigranti tineri absolventi , peste 90% pentru fiecare generatie.
-etc.

voi nu aveti nevoie de profesionisti inalt calificati/certificati, specialisti ai diferitelor profesii
voi nu aveti nevoie de maistrii, tehnicieni, subingineri, ingineri, cercetatori
voi nu aveti nevoie de: medici, economisti, juristi, sociologi s.a.m.d......

insa,

voi aveti nevoie de preafericiti
voi aveti nevoie de mitropoliti
voi aveti nevoie de popi
voi aveti nevoie de dascali si coristi bisericesti
voi aveti nevoie de lumanarese si gropari
voi aveti nevoie de calugari si maicute
voi aveti nevoie de pusnici, duhovnici si profeti.





concluzia:
ati confundat teologia cu tehnologia !
sa nu va plangeti de inapoierea, saracia ,prostia si nesimtirea in care baltiti!

Interesant mesajul Umanistilor democrati si seculari din 1980 dar, nu pot fi de acord cu el- nici eu- in totalitatea lui si-mi pare chiar contradictorie semnatura pusa de Isaac Asimov pe acest text , de ex. , cind el in nuvela " Stelele" este un profet al unei Apocalipse si al unui dezastru planetar ! ....si nu-i singurul....
cit despre Creeativitatea inhibata de Credinta, ei uite vezi ? d'aia n-a putut picta Michelangello, de ex., Capela Sixtina : ca nu avea creeativitate !

De la: Ha4Kon, la data 2014-12-28 08:52:07Ar fi cazul sa nu va mai plangeti de faptul ca:

-aveti cea mai incompetenta si crupta clasa politica din U E
-aveti cel mai sazut nivel de trai si cele mai mici salarii din U E
-aveti cele mai ineficiente sisteme de invatamant si sanatate
-aveti cea mai rudimentara agricultura si o industrie aproape inexstenta
-aveti cel mai mare procent din populatia tarii de analfabeti functioali si analfabeti stiintifici
-aveti cel mai mare procent de imigranti tineri absolventi , peste 90% pentru fiecare generatie.
-etc.

voi nu aveti nevoie de profesionisti inalt calificati/certificati, specialisti ai diferitelor profesii
voi nu aveti nevoie de maistrii, tehnicieni, subingineri, ingineri, cercetatori
voi nu aveti nevoie de: medici, economisti, juristi, sociologi s.a.m.d......

insa,

voi aveti nevoie de prefericiti
voi aveti nevoie de mitropoliti
voi aveti nevoie de popi
voi aveti nevoie de dascali si coristi bisericesti
voi aveti nevoie de lumanarese si gropari
voi aveti nevoie de calugari si maicute
voi aveti nevoie de pusnici, duhovnici si profeti.





concluzia:
ati confundat teologia cu tehnologia !
sa nu va plangeti de inapoierea, saracia ,prostia si nesimtirea in care baltiti!

e cam aiurea si trasa de par concluzia ta si ma-ntreb : daca nu exista Religia ca sa pedalezi pe ea, pe cine ai fi dat vina ?
e vorba despre calitatea umana si daca e s-o zicem p'aia buna, tocmai ptr. ca le-a lipsit educatia religioasa si oamenii Nu mai au Nici un Dumnezeu , suntem in situatia asta !

G�ndi�i-v� la oamenii care cred �n asemenea lucruri �i care nu se sfiesc s� ignore, complet, toate descoperirile min�ilor perseverente de-a lungul at�tor secole de c�nd a fost scris� Biblia. �i tocmai ace�ti ignoran�i, cei mai needuca�i, cei mai lipsi�i de imagina�ie, cei mai nechibzui�i dintre noi, s-ar face c�l�uze �i conduc�tori ai no�tri, ai tuturor; �i-ar impune credin�ele firave �i copil�re�ti asupra noastr�; ne-ar invada �colile �i bibliotecile �i casele.
Eu personal sunt aspru indignat de aceasta.

Isaac Asimov

Fundamentali�tii neag� c� evolu�ia ar fi avut loc; ei neag� c� p�m�ntul �i universul ca �ntreg ar fi mai vechi de c�teva mii de ani �i a�a mai departe. Exist� dovezi �tiin�ifice ample c� fundamentali�tii gre�esc �n aceste probleme �i c� no�iunile lor de cosmogonie au cam tot at�ta baz� factual� c�t Z�na M�selu��.
Isaac Asimov






Nu cred �n existen�a unei vie�i dup� moarte, a�a c� nu trebuie ca pe tot parcursul vie�ii s� tr�iesc tem�ndu-m� de iad sau, �i mai mult, de rai. Indiferent de felurile torturilor din iad, sunt de p�rere c� plictiseala din rai ar fi mai rea

Isaac Asimov


Prefer ra�ionalismul ateismului. �ntrebarea dac� exist� Dumnezeu sau alte obiecte ale credin�ei este ira�ional� �i nu joac� nici un rol �n ra�ionalism, deci nu trebuie s�-�i pierzi timpul atac�nd sau ap�r�nd vreo opinie.

Isaac Asimov


Umanitatea are �n fa�� stele, iar acest viitor este prea important pentru a fi ratat sub povara prostiei juvenile sau a ignorantei supersti�ii.


Isaac Asimov



Dac� nu a� fi fost ateu, a� fi crezut �ntr-un Dumnezeu care ar fi ales s� salveze oamenii pe baza �ntregii lor vie�i �i nu a vorbelor lor. Cred c� ar fi preferat un ateu cinstit �i drept unui evanghelist TV ale c�rui cuvinte zilnice sunt Dumnezeu, Dumnezeu, Dumnezeu �i a c�rui fiecare fapt� este necinste, necinste, necinste.



Isaac Asimov






Sunt de p�rere c� doar oamenii de �tiin�� pot �n�elege universul. Nu neap�rat pentru c� am �ncredere �n corectitudinea (exactitatea, juste�ea) savan�ilor, dar pentru c� am o mare �ncredere �n deficien�ele (gre�elile, inexactitatea) celor care nu sunt oameni de �tiin��.

Isaac Asimov



Dac� cunoa�terea creeaz� probleme, nu ignoran�a va duce la rezolvarea acestora

Isaac Asimov

"F�r� Dumnezeu omul r�m�ne un biet animal ra�ional �i vorbitor, care vine de nic�ieri �i merge spre nic�ieri.� - Petre Tutea

De la: Black_Friday_, la data 2014-12-28 09:23:44"F�r� Dumnezeu omul r�m�ne un biet animal ra�ional �i vorbitor, care vine de nic�ieri �i merge spre nic�ieri.� - Petre Tutea

"Am facut 13 ani de puscarie pentru un popor de idioti!"
Petre Tutea

Iar tu esti cel mai mare idiot, kakanele.

De la: Ha4Kon, la data 2014-12-28 09:04:59G�ndi�i-v� la oamenii care cred �n asemenea lucruri �i care nu se sfiesc s� ignore, complet, toate descoperirile min�ilor perseverente de-a lungul at�tor secole de c�nd a fost scris� Biblia. �i tocmai ace�ti ignoran�i, cei mai needuca�i, cei mai lipsi�i de imagina�ie, cei mai nechibzui�i dintre noi, s-ar face c�l�uze �i conduc�tori ai no�tri, ai tuturor; �i-ar impune credin�ele firave �i copil�re�ti asupra noastr�; ne-ar invada �colile �i bibliotecile �i casele.
Eu personal sunt aspru indignat de aceasta.

Isaac Asimov

dupa cum am spus in postarea de mai sus, I. Asimov a scris nuvela Stelele pe care ti-o si recomand s-o citesti si sa-l vezi pe acelasi Asimov cum incearca si , si reuseste , sa explice aparitia religiozitatii pe un fundal de realitate inconjuratoare a planetei luata in discutie !
deci : desi este autorul meu preferat , isi are si domnia sa contradictiile sale , in functie de momentul in care a spus ce-a spus !

De la: Ha4Kon, la data 2014-12-28 09:27:52

De la: Black_Friday_, la data 2014-12-28 09:23:44"F�r� Dumnezeu omul r�m�ne un biet animal ra�ional �i vorbitor, care vine de nic�ieri �i merge spre nic�ieri.� - Petre Tutea

"Am facut 13 ani de puscarie pentru un popor de idioti!"
Petre Tutea

poii, nu dovedeai tu , ceva mai sus ca, nici macar Credincios nu e acest popor ? ca Habar nu are si ca intrebati fiind de unele evenimente relatate in Biblie, raspunsurile date de oameni sunt chiar traznite ?
si ce sa-nsemne asta ? ca, DA, se declara ca fiind credinciosi , dar e doar declarativa credinta lor si chiar si babele alea de ies din biserica unde se duc , intrebate fiind despre ce-a vorbit preotul la slujba respectiva, dau niste raspunsuri de te crucesti ! si ajungi la concluzia ca biserica joaca un rol de liant social , exact la fel ca in toate celalalte tari ale lumii !
problema apare atunci cind se EXAGEREAZA si se exagereaza in toate : si-n alimentatie, si-n bautura, si-n politica si-n stiinta ....in toate- toate , ca nu exista domeniu fara oameni si unde-s ei apare si exagerarea !

Buna Dimineata! La mine e inca dimineata! Bine v-am regasit, oameni frumosi!

Craciun Fericit !

Spicuisem cate ceva din ceea ce ati scris domniile voastre nobile pe aiciuca si imi permit sa adaug amprenta mea in a explica unele lucruri care par a fi inexplicabile!

Revelatia vine. Cum intreaga noastra lume este construita din parte pozitiva si din parte negativa, se face ca revelatia vine atat din partea pozitiva cat si din partea negativa a lumii.

Atat Gabi cat si Geo au dreptate!

Hak' are dreptate in speachul sau referitor la unele caracteristici ale temperamentelor colerico-sangvine si demult te recunoscusem, draga Hak', a face parte din categoria psihologica abordata! Da, dumneata asumi ! Eu asum! Si astfel ies scantei! De ce? Pentru ca nu asumam in mod identic si este firesc! suntem oameni si nu suntem identici, e normal sa reactionam diferit in aceleasi circumstante !Si fara scantei nu facem veci foc, aia e bistosh!

Referitor la spusele domnului Black, ca omul fara Dumnezeu ramane la instinctul animalic, aprob de asemenea!

Bun, acum unde beu si io o cafea?

''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry

Black, cu citatul tau, ma faci sa zambesc strengareste... Prin clasa a 10-a, la Logica, profu' ne ceruse sa demonstram ca vaca e rationala! Ce crezi? I-am demonstrat ori ba ?

''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry

De la: Musetel, la data 2014-12-28 10:23:22
Hak' are dreptate in speachul sau referitor la unele caracteristici ale temperamentelor colerico-sangvine si demult te recunoscusem, draga Hak', a face parte din categoria psihologica abordata!

uite-asa cum stau pe buda
si ma screm sa iasa urda
va tastez de pe closet
un verset cam desuet.

draghe transparenti, mai fata,
hai ca o facusi cam lata,
n-avem toti dreptate vere
'au nu poti distingere
adevaru-i numai unu'
si-l detine doar nebunu'
socotit de toti ceilalti,
ca-i colerico-sangvinic
demonic si antagonic
iar concluzia prostimii
le-o sopteste heruvimii
da-l dracu, nu-l ascultati
mai bine va imbatati
cu aghiasme de izvor
sa fiti cel mai prost popor.

Traditia noastra nu este crestino/iudaica


Gebeleizis � zeul fulgerului, tunetului, ploii. Era reprezentat ca un b�rbat chipeș, uneori cu barb�. Fulgerele și tunetele erau manifest�rile sale.

Zamolxis (Zamolxe) � zeul suprem al geto-dacilor, zeul t�r�mului de dincolo, al morților și al viilor, reprezent�nd lumea subteran� și viața de dup� moarte.

Bendis � zeiț� a Lunii, a p�durilor și a farmecelor, zeița dragostei și a maternit�ții.

Derzis (Derzelas) � zeul s�n�tații.

Kotys (Cottyo) � zeița-mam� �n mitologia traco-dac�.

PREOTII DACI

Sunt intalniti sub trei denumiri: kapnobatai, polistai si ktistai. Termenul de kapnobatai inseamna "cei care umbla prin nori". Aceasta denumire corespunde faptului ca preotii asceti traiau pe varfurile inalte mereu acoperite de nori si ceata. Polistai se traduce prin "intemeietorii de orase" ceea ce ar putea insemna ca aceasta casta preoteasca ar putea fi invatatori. In favoarea acestei ipoteze mai vine si faptul ca tribul din care provenea Isus "invatatorul", esenienii erau comparati cu pol istaii daci. Ktistaii, "intemeietorii de neam", ar putea fi casta preoteasca care practica medicina. Se mai cunoaste existenta unei caste preotesti carora li se predica curajul de mici si care participau activ la lupte, Vezina fiind un exemplu celebru de preot prezent pe campul de lupta.

aceleasi copieri penibile de oameni creduli,,nimic nou din pacate

Dacii nu aveau sclavi in schimb crestinii si evreii aveau sclavi

De la: 9am_750, la data 2014-12-28 16:45:07aceleasi copieri penibile de oameni creduli,,nimic nou din pacate

Tu esti mai naiv decat permite legea

Legendele Olimpului...................un fel de istorie a Europei si poate adevarata ''biblie'' a omenirii.

Solomonarul este magicianul (vr�jitorul) despre care se credea, �n mitologia rom�neasc�, c� poate controla norii și ploaia. Solomonarii sunt cei care controleaz� mișcarea balaurilor norilor, pot aduce grindina și vindec� boli. Solomonarii exist� și ast�zi

Romanii si grecii au falsificat istoria antica si religiile

aceleasi copieri si naivitate nimic nou din pacate

De la: Musetel, la data 2014-12-28 10:25:56Black, cu citatul tau, ma faci sa zambesc strengareste... Prin clasa a 10-a, la Logica, profu' ne ceruse sa demonstram ca vaca e rationala! Ce crezi? I-am demonstrat ori ba ?

cind e ziua ta de nastere , azi ?
La multi ani !

De la: gabigabi2, la data 2014-12-29 07:48:19

De la: Musetel, la data 2014-12-28 10:25:56Black, cu citatul tau, ma faci sa zambesc strengareste... Prin clasa a 10-a, la Logica, profu' ne ceruse sa demonstram ca vaca e rationala! Ce crezi? I-am demonstrat ori ba ?

cind e ziua ta de nastere , azi ?
La multi ani !

Neeee, io mi-scopilu' lu'7, uitasi, Gabitza! Ah, pardon, ca doar Florin stia, cred.... Mai stiausi altii utilizatori de pe aiciuca, dar timpul le-o sters si memoria sau nu prezint destula importanta in inima lor si m'or uitat cu totu'!

Si numa' la inceput de an putui a veni pe asta lume, mey!

Te tzuc cu drag! Ii mai raspund strengareste lu' Ficioru' Hak' si o intind la lucru', ca se munceste si de sclavagismu' fu abolit, no!

O zi faina sa aveti, cu totii, va iubesc!

PS Stiu, suntmuuuuult prea exigenta, dar ma stiti voi !

''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry