Info
x
Cine este dumnezeu ?!!!!
|
gabigabi2 33366 mesaje Membru din: 13/10/2011 |
Postat pe: 12 Aprilie 2012, ora 16:48
De la: Yorick, la data 2012-04-12 13:01:36De la: lilu_67, la data 2012-04-10 14:22:31 si crezi ca pestele ala Stie de unde-i vine moartea ? ca exista o alta lume total diferita decit a lui, in care el nu poate trai , ca n-are plamini si locuitorii de pe lumea cealalta   nu pot trai in lumea lui, ptr. ca n-au branhii ? auuuu, ar fi tare de tot daca ar constientiza asta !tu nu vezi cum functioneaza chestia asta ? omul percepe si cerceteaza ce-i sub el, ca organizare dar, ca si pestele, nu stie cam ce-i deasupra lui ....vede niste umbre....poate face si vreo corelatie intre miscarea umbrei si niste efecte ce-l privesc pe el, dar mai multe nu cred ca poate face....nici noi : vedem niste " umbre " ....sesizam ca se-ntimpla ceva ce scapa intelegerii noastra si continuam sa ne punem intrebari ! |
|
gabigabi2 33366 mesaje Membru din: 13/10/2011 |
Postat pe: 12 Aprilie 2012, ora 17:09
De la: Yorick, la data 2012-04-12 15:31:01De la: symy1, la data 2012-04-12 14:41:42 salut, Yorick ! ma bucur sa te vad si sa te "aud " ! - Credinta nu vine neaparat din ce propavaduieste taica parintele sau din biblie....se poate ajunge la ea si din cercetarea lumii asteia reale ,care nu ofera - mie cel putin- raspunsurile la tot ce ma preocupa ca urmare a unor experiente traite personal .... si, apropo de solipsismul ala cu Iluzia....frate draga, daca toti traim in aceeasi Iluzie , atunci ne percepem ca fiind reali ....n-are nimeni vreo indoiala la asta ! e ca un film : el insusi e o Iluzie ; o poveste cu personaje, cu actiune clara si concreta-n cadrul povestii respective si personajele "reale", caci povestea toata e construita pe interactiunea dintre ele .....crezi ca personajele sunt constiente ca ele traiesc intr-o Iluzie , devreme ce toata lumea lor este asta din pctul de vedere al unui observator de dinafara acelei lumi ? Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 1400 mesaje Membru din: 6/04/2012 Oras: ALTA LOCALITATE |
Postat pe: 12 Aprilie 2012, ora 17:14
saracutu�pestisor, de unde sa stie....mamaie ...
lant trofic: -subteran -acvatic -terestru -diurn -nocturn -cicluri bio-chimice -etc. ehe, mamaie ...adevarate fluxuri de substante, (materie)energii, informatie...nu gasesti asemenea probleme expuse, descrise, demonstrate prin biblie, sau scenariile pseudo-sf. Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 16238 mesaje Membru din: 20/03/2012 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 12 Aprilie 2012, ora 17:17
 .
Raporteaza abuz de limbaj
,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"
|
|
gabigabi2 33366 mesaje Membru din: 13/10/2011 |
Postat pe: 12 Aprilie 2012, ora 18:24
De la: _Ingrid, la data 2012-04-12 17:17:35 face pe nebunu' ,ca despre lantul trofic am vorbit si eu, dar cu alte cuvinte si daca iese cineva din aliniament, acest PROCUST nu intelege si , hirst  taie 
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 1400 mesaje Membru din: 6/04/2012 Oras: ALTA LOCALITATE |
Postat pe: 12 Aprilie 2012, ora 18:30
sisifi, caram apa cu ciurul, karpov, yorick, sagittariusA*, s.a., n-avem nici o sansa sa-i extragem din noatea minii... .
sunt atat de pervertiti incat blocajul lor mental este infailibil , .... esafodajul gandirii lor utopice inexpugnabil, ..... adevarate legume umane, creiere spalate, circumvolutiuni cerebrale aplatizate,.... simple contururi cerebrale concave, mentaluri a caror gandiri sunt non-analitice,.... incapabili sa perceapa, diferentieze,-distinga- analizeze si concluzioneze,... froniera dinte abstractul realizabil si abstractul irealizabil-mitologico-utopic- le-a fost eliminata,... sunt intr-o continua regresie mintala ireversibila. sunt inconstienti in stare constienta,..... incapabili sa-si constientizeze uniciatatea constiintei existentiale,.... au o mare sansa ca supravietuiesc datorita functionarilor neconditionate ale sistemului nervos central, in rest,..... nulitati cerebrale absolute,... humanoizi de natura alimentaro-energofaga = homo religiosus. Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 1400 mesaje Membru din: 6/04/2012 Oras: ALTA LOCALITATE |
Postat pe: 12 Aprilie 2012, ora 19:59
Povestirea, sensul vie�ii, Epopeea lui Ghilgame�
Povestea nu trebuie s� ne informeze de ceva. Ea nu ne informez�. Din Epopeea lui Ghilgame� , de exemplu, afl�m ceva de oameni care au tr�it �n �ara dintre r�urile Tigru �i Eufrat, �n mileniile al doilea �i al treilea BCE. �tim c� au sarbatorit un rege numit Ghilgame�, noi �tim c� ei credeau �n mai mul�i dumnezei, noi �tim c� ei s-au auto-con�tientientizat de propria lor cultivare a lumii naturale, stim ca au fost alfabetiza�i. Aceste lucruri le putem rezolva - sau s� le stabiliz�m definitiv. Pove�tile amintesc, de asemenea, de ceea ce �nseamn� s� fii om. Ea reflect� voin�a noastr� de a �n�elege ceea ce nu putem �n�elege, �i a ne reconcilia cu noi �n�ine, cu propria mortalitate. ................. ""Epopeea lui Ghilgames Colec�ie coordonat� de prof. dr. Dan Grigoiescu Coperta �i grafica: Anamaria Smigelschi EPOPEEA LUI GHILGAME� �n rom�ne�te de VIRGINIA �ERBANESCU �i AL. DIMA EDITURA MONDERO Bucure�ti, 1996 � Editura Mondero, 1996 ISBN 973-97034-8-8 CUV�NT �NAINTE Cu peste un mileniu �i jum�tate �nainte de a fi fost create poemele homerice, pe vremea c�nd apele Tigrului �i Eufratului nu se �mpreunaser� �nc� - pentru ca �ntr-o singur� albie, cea a Shat-El-Arab-ului, s� se verse �n Golful Persic - �n Mesopotamia, ��ara dintre cele dou� fluvii�, scribii scrijeleau pe pl�ci de c�r�mid� ars�, �n ciudata lor scriere cuneiform�, cea dint�i epopee a lumii. Mai veche dec�t Iliada �i Odiseea, mai veche dec�t Biblia, epopeea care c�nt� vitejiile �i suferin�ele lui Ghilgame�, legendarul rege al Urukului, avea s�-�i ia locul de cinste - or�nduit� �n dou�sprezece tablete numerotate cu grij� - �n faimoasa bibliotec� a regelui asirian Assurbanipal, la Ninive, �n cel dint�i veac �naintea erei noastre. Ea constituia pentru Asia Occidental� ceea ce aveau s� fie poemele homerice pentru Grecia celui dint�i mileniu �naintea erei noastre �i, de pild�, C�ntecul luiRoland'pentru Fran�a celui de-al Xll-lea secol: glorificarea unui erou, chintesen�� a bravurii poporului s�u. Poemul nu-�i datore�te �ns� valoarea universal� numai vechimii, ci mai cu seam� deosebitelor sale merite care privesc deopotriv� calitatea �i caracterul operei. Amestec de �nt�mpl�ri minunate, de multe ori dramatice, cu profunde �nv���turi morale, el ne �nf��i�eaz� pe cel dint�i erou tragic al tuturor timpurilor. Este, desigur, aceasta una din explica�iile faptului c� o poveste ale c�rei izvoare se pierd �n negura celui de-al treilea mileniu �naintea erei noastre are at�t farmec �i at�ta prospe�ime, �nc�t s� poat� fi citit� - cu sus�inut interes - p�n� �n zilele noastre, adic� aproape cinci mii de ani dup� epoca cre�rii ei. Puternice �i neclintite au trecut dincolo de vreme - �nfrunt�ndu-i istoria cu trufia tr�iniciei lor - piramidele Egiptului, dar ele erau durate �n piatr� �i me�te�ugit �nfipte �n scoar�a p�m�ntului. Care s� fie taina neasemuitei vr�ji ce a h�r�zit at�t fream�t de via�� c�ntecului f�urit cui aproape cinci mii de ani �n urm�, pentru a fi str�b�tut p�n� la noi, p�str�ndu-�i| neatins� frumuse�ea? Iat� ce ne vom str�dui s� p�trundem �i s� l�murim, r�scolind: ad�ncurile istoriei ca �i pe cele ale literaturii, a�a cum arheologii au r�zb�tut prin negura ce-nv�luia �nceputurile civiliza�iei omene�ti, s�p�nd �i r�scolind" ascunsele straturi ale p�m�ntului. �nsemnatele descoperiri scoase la iveal� dej s�p�turile �ntreprinse �n Egipt la �nceputul veacului trecut au incitat setea de cunoa�tere a savan�ilor, care �i-au �ndreptat privirile �i spre r�s�rit. La fel cu hieroglifele, a c�ror cheie fusese g�sit� mai �nainte, descifrarea scrierii cuneiforme putea da la iveal� comori de frumuse�i neb�nuite, a�a cum s-a �i �nt�mplat. Savan�i din Fran�a, Anglia, America, Germania �i Uniunea Sovietic� -cit�m pe Francois Thureau-Dangin, Lebn Legrain, H. Radau, Anton Deimel,, Edward Chiera, Arno Poebel, Stephen Langdon, G. Smith, L. W. King, Thorkild Jacobsen, Adam Falkenstein, Henri de Genouillac, Benno Lansberger, Gadd, S. N. Krammer, I. M. Diakonov, V. V. Struve, I. A. Tiumenev - au pornit s� caute �i s� studieze r�m�i�ele vechii �i �nsemnatei civiliza�ii asiro-babiloniene, din fertila c�mpie ce se �ntinde �ntre Tigru �i Eufrat. S�p�turile de pe locurile unde se ridica odinioar� cetatea Ninive, ultima capital� a Asiriei, cele de la Khorsabad, de pe colina de la Kuyundjick, Nippur �i tell-ul (valul de p�m�nt) de la Boghaz-Keui, �n Asia Mic�, pe locul vechii capitale hittite, au scos la lumin� tablete �i fr�nturi ale feluritelor versiuni ale poemului lui Ghilgame�. Din diversele poeme �i balade scrise �n dialectele �i graiurile mozaicului de popoare ce s-au perindat �n Mesopotamia - sumerieni, akkadieni, hitti�i, hurri�i, elami�i �i cananeeni - s-a �nchegat opera cea mai de seam� a geniului semitic, pe care o constituie, f�r� �ndoial�, �Epopeea lui Ghilgame��. Prin vigoarea �i autenticitatea eternului omenesc pe care-l oglinde�te, ea este pe drept cuv�nt una dintre primele capodopere ale literaturii universale. Lucrarea nu e lipsit� deloc de un cert substrat istoric, cu tot nimbul legendar ce-o �nconjoar�. Ea reflect� interesanta epoc� de tranzi�ie de la or�nduirea comunei primitive la cea sclavagist�, epoc� ce s-a desf�urat �n tot cursul mileniilor IV �i III �.e.n. �n Egipt �i Mesopotamia, c�nd a �nceput procesul de diferen�iere social� prin dezvoltarea for�elor de produc�ie. E o perioad� �n care se tinde hot�r�t c�tre noile rela�ii, sclavagiste, �n timp ce mai st�ruie, destul de puternice, �i vechile rela�ii. E, �n acela�i timp, epoca �n care via�a cultural� �ncepe a se dezvolta mai viu, �n istorie ap�r�nd penam prima dat� - scrierea ca mijloc de comunicare, pe baz� pictografic�, evolu�nd apoi spre cea ideografic�. Epopeea lui Ghilgame� oglinde�te cu fidelitate tocmai perioada de care vorbim, de�i nu �ntr-un mod limpede, dat� fiind tendin�a ei general-fantastic�. Ghilgame� �nsu�i e un rege care a tr�it efectiv, cetatea Urukului �n care se desf�oar� ac�iunea a existat realmente, c�ci zidurile i-au fost dezgropate de sub cele ale ora�ului Warka de ast�zi, tot a�a dup� cum rela�iile sociale pe care le �nt�lnim �n epopee sunt cele ale momentului istoric mai sus pomenit. Lucrarea ni-l reprezint� pe Ghilgame� ca rege. De�i �nc� legat de ob�tea din care a purces �i ale c�rei sfaturi, prin Adunarea B�tr�nilor, le mai prime�te - ceea ce indic� stadiul patriarhal al or�nduirii sclavagiste a timpului Ghilgame� s-a diferen�iat prin for��, vitejie �i �n�elepciune, a�a cum ni se spune �n epopee, �i a ajuns s� se impun�, p�n� la tiranie, semenilor s�i. El �i sile�te s� construiasc� zidurile cet��ii, �i treze�te c�nd vrea ��n sunetul tobei�, ��i chinuie f�r� �ncetare�, ��ngr�m�de�te asupra lor corvezi�, ��ntinde mreji pentru a prinde oamenii� trebuincio�i nevoilor sale �i ale Cet��ii, �i-�i alege fete, femei �i neveste dup� bunul s�u plac, c�ci Ghilgame� ��ine �n m�inile sale �ntreaga putere a Urukului� �i zeii �i-au h�r�zit s� domneasc� asupra popoarelor�. Ne afl�m, a�adar, la �nceputurile asupririi sociale �i bie�ii oameni, pe cale de a deveni robi, nu v�d alt� sc�pare dec�t s� �nal�e rug�ciuni c�tre zei, a�tept�nd ocrotirea lor. Epopeea cuprinde, prin urmare, ne�ndoioase informa�ii documentare cu privire la epoca respectiv�, desigur �n limitele genului literar pe care-l reprezint�. Din cele 3.600 de versuri pe care trebuie s� le fi avut �n forma Primitiv�, nu ne-a mai r�mas dec�t abia jum�tate. Opera babilonian� s-a uifiripat din vechi poeme �i balade sumeriene, dintre care p�n� la noi au mai ajuns �ase, �i anume: �Ghilgame� �i �ara celor vii�, �Ghilgame� �i Taurul Ceresc�, � Potopul�, �Moartea lui Ghilgame��, �Ghilgame� �i Agga din Ki�J �i �Ghilgame�, Enkidu �i Infernul�. Cine s� fi fost necunoscutul poet babilonian care a cules c�ntecele acestea, le-a prelucrat �i, fr�m�nt�ndu-le cu propria sa imagina�ie, le-a dat chipul epopeii ce-a fost g�sit� �n biblioteca lui Assurbanipal? Iat� ce nu vom �ti probabil niciodat�, c�ci asemeni multor dintre cei care au d�ltui nemuritoarele frumuse�i ale antichit��ii, el nu �ia semnat opera. Din m�nunchiul de tablete care fac din aceast� epopee un tot �nchegat cea de-a dou�sprezecea are un caracter distinct. S-a stabilit, aproape certitudine, c� ea reprezint� traducerea textual� a celei de a doua p�r�i poemului �Ghilgame�, Enkidu �i Infernul�. Traducerea din 1961 a dlui Re: Labat - profesor la College de France - a c�rei transpunere alc�tuie�t volumul de fa��, exclude aceast� din urm� tablet�. Am g�sit totu�i necesar s-c �nf��i��m cititorilor rom�ni �i pe aceasta - dup� traducerea francez� a tablete a dou�sprezecea ce apar�ine edi�iei din 1939 a dlui G. Contenau, conserva al Muzeului Luvru din Paris, specialist �n cercetarea literaturii asiriene. Pentru a p�trunde culoarea local�, pentru a ne situa �n atmosfera �n care s-au desf�urat p��aniile eroului din opera de care ne ocup�m, trebuie s� cunoa�tem mai �nt�i decorul �n care se petrece ac�iunea epopeii. De sub temeliile actualului ora� Warka, au r�s�rit vestigiile vechii cet��i a Urukului, a�ezat� la r�s�ritul albiei de ast�zi a Eufratului, pe drumul vechiului canal Satt-en-Nil, cam la 220 km sud-est de Bagdad. Asemeni tuturor celorlalte cet��i zidite de sumerieni, Urukul - pentru a nu c�dea prad� rev�rs�rilor Eufratului era cl�dit pe o ridic�tur� de teren, alc�tuit� de-a lungul vremii din straturile de c�r�mid� f�r�mi�at�, provenite din ruinele cl�dirilor supuse ac�iunii timpului. �ntr-adev�r, din pricina naturii aluvionare a terenului, sumerienii - �n lipsa pietrei - erau sili�i s� construiasc� numai din c�r�mid� ars� la soare, care �n scurt� vreme ajungea pulbere, fie din pricina umezelii iernii, fie din cea a ar�i�ei verii. �n felul acesta, veac dup� veac, aceste ridic�turi artificiale s-au �n�l�at sim�itor. �n zilele noastre, vechea cetate a Urukului ne apare ca un cerc imperfect cu o circumferin�� de 8 km �i jum�tate, alc�tuit din zidul de p�m�nt de odinioar�, d�r�mat �ntr-un pov�rni� care mai are �nc� pe alocuri 12 m �n�l�ime. Se mai v�d ruinele turnului cu etaje - ziggurat - de pe l�ng� ceea ce j a fost odat� un templu, ruine ce au acum o �n�l�ime de 35 m. S�p�turile care 8 au ajuns p�n� la cele mai ad�nci straturi au scos la iveal� urmele unor civiliza�ii succesive: cea mai veche, numit� El-Obcid, caracterizat� prin ceramic� pictat�, ornamenta�ii de ordin religios �i trecerea de la uneltele de piatr� la cele de aram�; apoi perioada Ur-Uruk, �n care ceramica pictat� e �nlocuit� cu una netezit�, purt�nd uneori �i scrijelituri, �i �n care apar: scrierea cuneiform�, construc�ii �i o seam� de opere de art�; scrierea e doar imita�ia obiectelor (pictografia), �n arhitectur� apar coloane din c�r�mizi nearse �i jum�t��i de coloan� ornamentate cu cuie de p�m�nt ars cu capete colorate, iar sigiliile �i pece�ile cilindrice au reprezentate personaje, scene pastorale �i tot felul de animale. Urmeaz� perioada numit� Djemdet-Nasr �n care reapare ceramica pictat�, chiar policrom�. Cu 3.000 de ani �.e.n. �ncepe epoca dinastic� veche, c�reia �i apar�in mormintele regale din Ur �i monumentele primei dinastii din Ur. Domnia lui Ghilgame� poate fi situat� pe timpul uneia dintre aceste dinastii care au domnit �n Mesopotamia-de-Jos. Cam pe la jum�tatea mileniului al IlI-lea, Urukul devine o cetate �nfloritoare. �n jurul lui, p�m�ntul cultivat se �ntinde at�t de departe c�t au putut s� p�trund� apa prin iriga�ii �i n�molul r�ului �n usc�ciunea nisipului. Prin mla�tini mi�un� pe�tii, p�s�rile �i fiarele s�lbatice, printre trestiile uria�e se strecoar� b�rcile de papur�. Gr�dinile sunt pline de orz, ceap� �i mai ales de nenum�ra�i curmali. Mul�ime de p�uni ad�postesc turme de boi, capre �i oi. Pretutindeni se v�d c�rduri de g�te �i ra�e - acestea din urm� servesc de model arti�tilor mesopotamieni - iar porumbeii se plimb� nestingheri�i prin pie�ele templelor. Cam �n acele timpuri, printre pr�zile aduse de regele Tutmes I al Egiptului din expedi�iile sale din Diria se num�r� �i g�ina, care era numit� �pas�rea-care-ou�-un-oupe-zi�. Prin tufi�uri �i trestii se ascund marile carnasiere: �acalul, leul, vulpea �i pantera. Turmele de tauri s�lbatici, de bouri, bizoni �i bivoli, ba chiar �i elefan�ii r�t�cesc pe c�mp. �erpii - afla�i �n mare cinste, c�ci sunt �nsemne ale zeilor p�m�ntului - �op�rlele uria�e, norii de ��n�ari - de r�ul c�rora bie�ii oameni se ap�r� cu desc�ntece - �i �n sf�r�it vulturii �ntregesc tabloul viet��ilor familiare �n acele vremuri locuitorilor cet��ii. Ne apropiem, �n pas cu caravanele de cat�ri �i m�gari, de Poart�, partea cea mai original� a arhitecturii raesopotamiene. De aici �ncepe forfota cet��ii. Aici vine lumea s� afle ve�ti, nout��i, b�tr�nii �i �in aici sfatul, aici se judec� procesele. Dinaintea Marii Por�i �ncepe adev�ratul fream�t al ora�ului. Intr�m �n cetate: r�scruci mari taie uli�ele, casele - cele mai multe cl�dite din lemn de palmier - au ferestrele spre gr�dinile interioare, iar acoperi�urile sunt �n terase sau �n cupole. �n inima ora�ului ne �nt�mpin| silozurile de gr�ne �i pia�a - un adev�rat furnicar de oameni. Gravori, aurai olari, �es�tori, v�nz�tori de sandale �i stofe, de b�uturi fermentate �i de ber de gr�simi, ulei de susan, pe�te �i carne - se �ncaier� pentru mu�teriii care a multe ori r�m�n s� ca�te gura �i s� ia aminte la povestitorii ce spun sau c�nt minunatele ispr�vi ale eroilor �i zeilor, poeme printre care se num�r� �i cel viteazului Ghilgame�. �n centrul ora�ului se ridic� marele templu Eanna, cu ziggurat-v al�turat, �i palatele regelui. Pe l�ng� templu �erpuie�te Calea Zeilor, pe care trec procesiunile �n zilele marilor s�rb�tori, c�nd se aduc sacrificii zeilor. Mai t�rziu, �n epoca P�r�ilor (sec. II �i HI �.e.n.), cetatea va fi n�p�dit� de cavouri. Frumuse�ea darurilor depuse �n aceste morminte, bog��ia ve�mintelor, giuvaierurilor, podoabelor de aur �i pietre scumpe, a instrumentelor muzicale, au �ng�duit s� se reconstituie obiceiurile �i credin�ele lumii de atunci - c�nd luxul cel mai rafinat se �mpletea ci apuc�turi s�lbatice, ca de pild� sacrificarea, la moartea regelui, a tuturor cele ce f�ceau parte din curtea lui, pentru a-i �ine de ur�t pe ceea lume. Peste un astfel de furnicar de oameni �i animale care roiau �n m�ndra cetate a Urukului, domnea, ca st�p�n absolut - ne spune epopeea - regelej Ghilgame�, identificat de altfel �i �n istorie. Fiu al zei�ei Ninsun - preoteas� a zeului-soare �ama� - �i al unui spiridu� - amestec deci de om �i zeitate - el este un primitiv �n adev�ratul �n�eles al cuv�ntului: iute la m�nie, gata oric�nd de lupt�, �i plin de l�ud�ro�enie (se �nfurie, de pild�, o dat�, din senin, pe c�nd c�l�torea �n c�utrea izvorului de via�� ve�nic�, �i sfarm� �n ��nd�ri ni�te statui de piatr�, a c�ror putere supranatural� c�l�uzea f�r� primejdii pe acei ce str�b�teau apele mor�ii). �i_totu�i, acest primitiv e �nsp�im�ntat de g�ndul mor�ii �i sufletul lui simplu cunoa�te cumplita fr�m�ntare a c�ut�rii nemuririi. Ghilgame� �i d� seama de z�d�rnicia faimei pe care i-au adus-o minunatele ispr�vi de vitejie ce le-a s�v�r�it �i pleac� s� cutreiere p�m�ntul pentru a g�si taina nemuririi. Al�turi de Ghilgame� apare figura interesant� a lui Enkidu, care nu e o fiin�� omeneasc�, ci o f�ptur� creat� de zei. Pl�m�dit din lut, el cap�t� via�� din r�suflarea zei�ei Aruru. Crescut laolalt� cu fiarele s�lbatice, are for�a �i toate instinctele unui animal - �n vechile reprezent�ri, are capul �ncornorat, piept �i m�ini de om, iar restul trupului de taur - fiind �n acela�i timp plin de trufie �i b�ntuit de spaime. Caracteristica personajului o constituie procesul 10 maniz�rii lui. Trecerea de la starea de animalitate la cea de umanitate se alizeaz� prin interven�ia elementului feminin. Femeia este cea care �i ascute inteligent3 �* Puterea de percepere �i, de�i acum fiarele nu-l mai recunosc �i fug de el, Enkidu �nva�� repede cum s� m�n�nce, s� bea, s� se spele �i s� se �nve�m�nte, dovedind c� adaptabilitatea la civiliza�ie este un fenomen normal si rapid. Ca om �ns�, va trebui s� pl�teasc� cu moartea �ndr�zneala de a se fi m�surat cu divinitatea. Un alt personaj al epopeii, uria�ul Humbaba - denumit �n unele texte �i Huwawa - �nfrico��torul paznic al P�durii Cedrilor, este de fapt personificarea duhului p�durii, ilustr�nd astfel unul din aspectele religiei animiste a sumerienilor. Fiindc� poetul subliniaz� apoi c� �gura lui e �nsu�i Focul� �i �r�suflarea-i moarte aduce�, putem s� ne �ntreb�m dac� Humbaba nu e cumva chiar �ntruparea unui vulcan. L�ca�ul s�u de tain� r�m�ne necunoscut: el poate fi tot at�t de bine, dup� presupunerile unor cercet�tori, Elamul, Libanul sau Cappadocia �n Asia Mic�. �i lui i se spune �divinul Humbaba� fiindc� unii vedeau �n el un zeu, al�ii un demon. Nici un act de agresiune din partea sa nu vine s� justifice spaima pe care o insufl� �i nici motivul pentru care e provocat la lupt�. Aceasta din urm� �mbrac� mai degrab� un caracter simbolic, fiind o m�surare de puteri �ntre omul p�durii -s�lbaticul cu arme de piatr�, �i omul ora�ului - a c�rui civiliza�ie se m�ndre�te cu folosirea armelor de fier �i de aur. Groaza pe care o simt acei care locuiesc printre nisipuri �i palmierii din pustiu fa�� de nesf�r�itul �ntuneric din inima p�durilor dese, s� fie oare o explica�ie a faptului c� Humbaba este �r�ul care nu-i este pe plac lui �ama��, zeul-soare, st�p�nul luminii? Humbaba este �ntr-un fel �ndep�rtatul str�mo� al zmeului din basmele noastre, al c�pc�unului care trebuie nimicit de puterea eroului - �ntrupare a vitejiei �i a binelui. Uta-napi�tirn, fiul lui Ubar-Tutu - cel din urm� rege dinaintea Potopului, care a domnit la �uruppak - este adev�ratul Noe babilonian. Uta-napi�tim, �Cel-Prea-�n�elept�, cum �l g�sSn numit uneori, trebuie s� fi avut deosebite �nsu�iri, de vreme ce zeul Ea a hot�r�t s� fac� din el singurul supravie�uitor al cataclismului ce avea s� �nece toat� omenirea, �i pe el l-a h�r�zit s�m�n�� din care s� r�sar� lumea cea nou�, mai bun� �i mai frumoas�. Printre asprele figuri b�rb�te�ti ale epopeii, iat� c� se ivesc �i dou� chipuri de femei, we vin s� �mbl�nzeasc� atmosfera de furtun� �i z�ng�nit de arme. 11 3 Cea dint�i, hangi�a Sidurir locuie�te pe-ndep�rtatul mal al m�rii. ocup� de~comer�ul .cu vinuri - pentru care Siria era renumit� �n antichitate vinuri pritocite �n teasc de aur. E bogat� �i are casa ei. Siduri nu-i �ns� < simpl� cr�m�ri��: �n�eleg�nd c� se petrece ceva �n sufletul r�t�citorului Ghilgame�, �i �tiind multe despre cele p�m�nte�ti dar �i despre cele ve�nica �l sf�tuie�te s� se bucure de via�� c�t tr�ie�te. E de asemenea milostivi fiindc� neput�nd s� �nfr�ng� �nd�r�tnicia eroului, �l ajut�, d�ndu-l �n seami lui Ur�anabi - cor�bierul lui Utanapi�tim. Poate de aceea unele texte < numesc �divina Siduri�. * Curtezanapun personaj episodic al epopeii, este �ntruchiparea eternulu feminin, �l c�rei farmec umanizeaz� pornirile s�lbatice ale b�rbatului. Ea fa� parte dintr-o bizar� cast� a acelor vremi: aceea a prostituatelor �n serviciu] templelor, func�ie social� recunoscut� �i ocrotit� �n oarecare m�sur� de legi �i pe care adesea o �ndeplineau chiar fiicele de nobili. Tradi�ia vrea ca �ns�: fiica faraonului Keops s� se fi prostituat, ca s� str�ng� banii trebuincios^ pentru ridicarea piramidei tat�lui s�u. Pe l�ng� toate aceste personaje centrale apar chipurile zeilor, ale un zei mult mai accesibili dec�t vor fi aceia ai grecilor. Cosmogonia chaldeau ne �nva�� c� �zeii au creat omenirea pentru ca s� tr�iasc� �ntr-o cas� care s� 1 umple inimile de bucurie�. Zeii sumerieni nu se mul�umesc numai s� su amestece �n treburile muritorilor, dar, parte din ei, stau chiar printre ace�tia pe p�m�nt, �n templele ce le sunt �nchinate. Ea, Enlil, �ama�, Nergal, de pild�, se sf�tuiesc �ntre ei, se ceart�, se bucur�, iau partea unora dintre eroi sau sunt �mpotriva lor, sunt p�tima�i, chiar nedrep�i �i vicleni �i nu lipsi�i de sl�biciuni. O tr�s�tur� interesant� �i demn� de notat este reac�ia lor �n urma Potopului. Ei l-au dezl�n�uit, dar �n fa�a furiei cu care s-au pornit apele, sa simt dep�i�i �i se sperie. Bun�, �n�eleapt� �i atoate�tiutoare, zei�a Ninsun, mama lui Ghilgame�, t�lm�ce�te visele �i c�l�uze�te cu grij� pa�ii celor doi viteji, cer�nd la nevoie sprijinul zeilor celor mari. Una dintre cele mai importante divinit��i ale Panteonului mesopotamian este desigur zei�a I�tar (�narma la sumerieni), figur� de seam� a epopeii. Ea tr�ie�te chiar �n Uruk, �n m�re�ul templu Eanna (�Casa Cerului�). Zei�� a fertilit��ii, a fecundit��ii �i a dragostei, �doamn� a b�t�liilor� �i �st�p�n� a luptelor�, I�tar este Venera �inuturilor asiatice. Puternic� �i r�zbun�toare atunci c�nd dragostea ei nu l-a putut ademeni pe , nu se las� p�n� ce zeul Anu-tat�l nu va pl�smui Taurul trebuie s� coboare pe p�m�nt �i s�-l ucid� pe acel care a V/V.------- �ndr�znit s-o �nfrunte. Taurul Ceresc>> o alt� f�ptur� fabuloas� a epopeii, monstrul care nimice�te totul �n calea lui, e asemuitor balaurului cu �apte capete din basmele noastre. Sonoritatea �ns�i �i plasticitatea sugerat� de epitetele al�turate numelor tuturor acestor eroi contribuie, de asemenea, la caracterizarea lor. N�scut� din eterna fr�m�ntare a omului, st�p�nit de teama mor�ii, i dornic de a-i deslu�i �nsp�im�nt�toarea tain� �i de a g�si un mijloc s� o biruie - descoperind astfel cheia ce deschide poarta nemuririi - ac�iunea epopeii nu / reu�e�te s� fie p�n� la urm� dec�t o teribil� dovad� a z�d�rniciei acestei c�ut�ri. Locuitorii Urukului, n�p�stui�i de asuprirea despotic� a lui Ghilgame�, au socotit, dimpreun� cu zeii, c� pentru �mbl�nzirea firii lui Ghilgame� nu se afl� dec�t un singur leac: prietenia, c�ci numai ea poate �ndulci rela�iile dintre oameni. Dar f�ptura menit� s� �mplineasc� acest rol, f�ptura creat� dup� ] chipul �i asem�narea eroului principal, nu e la �nceput dec�t un s�lbatic. Ce-l j va putea ajuta s� ajung� la �n�elegerea vie�ii, devenind asemenea celor ce au | lep�dat haina s�lb�ticiei? De bun� seam� numai dragostea. Femeia, j chintesen�� a frumosului, a bl�nde�ii �i a sociabilit��ii, va fi aceea care �l va transforma pe Enkidu �i va face dintr-un animal cu chip de om tovar�ul de ] lupte �i de izb�nzi al celui mai caracteristic exponent al umanit��ii acelor vremi. �nc�ierarea dintre Ghilgame� �i Enkidu nu-i dec�t un mijloc de cunoa�tere spre a-�i pre�ui reciproc for�a �i �ndem�narea. �i fiindc� regele Urukului e obsedat de ideea �de a-�i dob�ndi faima� printr-o fapt� vitejeasc�, care s� fie pomenit� de �fiii fiilor lui�, noul s�u prieten �l va �ntov�r�i �n toate primejdiile, a�a cum voinicii folclorului nostru se �ntov�r�eau, leg�ndu-se fra�i de cruce. Ei p�trund �n �nfrico�ata P�dure a Cedrilor �i-i omoar� st�p�nul, p*5 nebiruitul Humbaba, iar c�nd zei�a I�tar va st�rni �mpotriva lor Taurul Ceresc, �l vor ucide �i pe acesta. Ghilgame� a ajuns s� dob�ndeasc� faima at�t de mult visat�, dar ea nu �ncununeaz� ac�iunea epopeii, ci �nseamn� abia �nceputul unor noi fr�m�nt�ri. �ndr�zneala, atunci c�nd ea �nfrunt� divinitatea, se pedepse�te cu moartea. Dar nu Ghilgame� va muri, c�ci el e carne din carnea zeilor, ci 12 13 Enkidu. Reac�ia lui Ghilgame� la moartea lui Enkidu va fi teribil�: el pl�nge,, geme �i fuge �n pustiu; dar aici nui numai durerea acestei pierderi, ci mai cu seam� .groaza de propriul lui sf�r�it. Ca s� mai poat� cunoa�te vreodat� lini�tea, pleac� �n c�utarea nemuririi, trec�nd peste mun�i, peste ape �i v�i, j urm�nd calea Soarelui, pentru a ajunge la Uta-napi�tim, singurul care �i cunoa�te taina. �n calea lui cere ajutor tuturor acelora pe care-i �nt�lne�te! Oamenilor-Scorpii, hangi�ei Siduri, lui Ur�anabi-cor�bierul. La cap�tul drumului, istovit, Ghilgame� va afla de la str�bunul; supravie�uitor al Potopului c� str�dania i-a fost de prisos, fiindc� nim�nui nu-r va mai fi dat s� capete nemurirea Dar prea mult a p�timit Ghilgame� �i truda' lui merit� ov r�splat�. Uta-napi�tim se-ndur� s�-i mai �ncredin�eze o tain�: s�-ncerce Ghilgame� s� smulg� de pe fundul apei buruiana care d� tinere�ea; ve�nic�. �i pe aceast� ultim� isprav� regele r�t�citor, c�ruia spaima sf�r�itului nu-i d� ast�mp�r, o va duce p�n� la cap�t. Dar ce folos? Nici c�nd ai atins cu m�na ta �inta mult r�vnit� nu te po�i bucura de izb�nd�, fiindc� din umbr� te p�nde�te �ntotdeauna cineva dornic s� �i-o smulg�. �arpele - simbol al perfidiei - se strecoar� �i-i fur� ultima n�dejde de a �nvinge moartea. Ghilgame� va mai c�uta s� ispiteasc� duhul lui Enkidu, care-�i are acum l�ca�ul �n Infern, s� �tie cel pu�in ce se �nt�mpl� dincolo de pragul vie�ii, dar nu afl� mare lucru. Eroul se �ntoarce �n Urukul-cel-�mprejmuit s� �mb�tr�neasc� �i s�-�i dea sf�r�itul, a�a cum cere legea tuturor muritorilor. Un v�l de melancolie se las� peste sf�r�itul epopeii, care nu d�, �n definitiv, dec�t un r�spuns chinului uman de totdeauna: resemnarea. Ac�iunea e pres�rat� apoi cu povestirea viselor celor doi eroi principali. Ele alc�tuiesc puntea care leag� pe om de divinitate, mijlocul de comunicare cu zeii. Visele nu constituie un procedeu artificial al epopeii, ci J se �es firesc �n urzeala ac�iunii, fiindc� pentru asiro-babilonieni ele constituie I o realitate. De altfel, potrivit �panbabilonismului�, care consider� Babilonul cea mai de seam� �coal� a umanit��ii, iar mitologia astral� a M sopotamiei cheia �ns�i a civiliza�iei (la temelia literaturii �i a religiei lor st� concep�ia c� orice �nt�mplare de pe p�m�nt e de mai �nainte prefigurat� �n cer), poemul lui Ghilgame� a fost-socotit un mit al soarelui. �ntr-adev�r, num�rul tabletelor echivaleaz� cu cel al lunilor anului, iar cela �apte p�ini pe care le preg�te�te so�ia lui Utanapi�tim pentru drum eroului coincid cu cele �apte v�rste ale vie�ii - dup� credin�a mesopotamian�. 14 Opera anonim� �i colectiv� a mai multor veacuri, epopeea lui rhil�ame� n-a d�inuit numai fiindc� r�spundea unei necesit��i populare, ci �i d torit� valorii ei artistice. Descrierea meterezelor cet��ii, a frumuse�ilor �durii de cedri, a gr�dinii minunate unde cresc arbori cu flori �i fructe de pietre nestemate sunt tablouri puternic evocatoare. Povestirea luptei cu Humbaba - �n care elementele naturii vin �n ajutorul eroilor - a urgiilor pe care le dezl�n�uie Taurul cobor�t din cer, ca �i episodul uciderii lui, a str�baterii �ntunericului cumplit prevestit de OameniiScorpii, a trecerii apelor mor�ii �i, �n sf�r�it, tragica desf�urare a Potopului - toate acestea au o putere descriptiv� �i dramatic� cu adev�rat m�rea��, de o plasticitate viguroas� pentru o oper� z�mislit� �n aceast� �ndep�rtat� epoc� a istoriei. Valoarea artistic� a operei se datoreaz� apoi - �n bun� parte - stilului unitar, de o fermec�toare simplicitate, ca de pild� cel ilustrat prin urm�torul fragment de la �nceputul celei de a cincea tablete: "Pe pov�rni�ul Muntelui, cedrii �i �nal�� ramurile �mbel�ugate; pl�cut�e umbra �i plin� de miresme. Acolo se �mpletesc m�ce�ii, acolo se �nc�lce�te p�durea; ramurile cedrilor se-mpletesc cu nuielele cele frumos mirositoare." Sau prin puternica descriere a dezl�n�uirii Potopului: "C�nd se ivir� ceh dint�i lic�riri ale zorilor, iat� c� din ad�ncurile cerului s-a ivit o p�cl� neagr�, dinl�untru! c�reia Adadnu �nceta s� bubuie. Dint�i se a van tar� zeii Sullat �i Hani�, crainicii divini se av�ntar� peste mun�i �i c�mpii; Irragal smulse b�rnele st�vilarelor cere�ti, �i pomi Ninurta, la a c�rui porunc� se sparse cu zgomot �i se rostogoli zidul de ap� al oceanului. Anunnakii �nv�rteau tor�e deasupra capului �i cu fl�c�rile lor d�deau foc ��rii! �nsp�im�nt�toarea amor�eal� a lui Adad cuprinse cu �ncetul cerurile �ipreschimb�-n bezn� tot ce era lumin�. Temeliile ��rii se sf�rmar� ca un vas." "�ase zile �i �apte nop�i a b�tut v�ntul, potopul vijelios a culcat totul la p�m�nt." Ce zguduitor tablou s-ar putea a�terne cu astfel de imagini pe o p�nz� wia�� de c�tre penelul unul mare me�ter! 15 Repetarea �n manier� arhaic� a epitetelor, cum sunt: "Urukul-cel �mprejmuit", "Urukul-cel-cu-Marea-Pia��", "divinul Ghilgame�" sau "Enl cel Viteaz", "Ninsun atot�tiutoarea, �n�eleapt�", d� textului un farme pregnant. ; Revenirea anumitor pasaje, ca �n incanta�ii, reluarea acelora�i fragmente, spuse �ns� de personaje diferite, sau felul �n care zeul �ine s�-j �n�tiin�eze pe Uta-napi�tim de dezl�n�uirea Potopului: "- Gard de trestie, gard de trestie, perete sub�ire, perete sub�ire, gard de ascult�, perete sub�ire, ia aminte!" toate acestea creeaz� un ritm interior poemului sumci.au, �mbog��indu-i plasticitatea. Pe de alt� parte, naturalismul cu care suntj descrise anumite �nt�mpl�ri, ca ademenirea lui Enkidu de c�tre curtezan�, sau] �n�iruirea succesivelor iubiri ale zei�ei I�tar, �mprumut� poemului note de mare autenticitate �i primar� vitalitate. De altfel, stilul epopeii se caracterizeaz�, �n general, printr-o perpetu�! tendin�� spre concret, spre imagini �i fapte, menite s� ilustreze mereu nu[ numai ac�iuni, ci �i tr�s�turi de caracter sau sentimente. Frumuse�ea lui Ghilgame� nu e descris� direct, ci reiese din asaltul eroti zei�a I�tar asupra lui. R�utatea �i cruzimea acesteia hot�r�rea ei de a trimite �mpotriva lui Ghilgame� pe Ceresc. �n �ntreaga poezie a acestei epoci, ca � crea�ia primitiv�, setea de concret domin� descriptive c�t �i �n cele narative. Numeroasele relat�ri care apar mereu �i �n toate epopeile de mai t�rziu, exprim� �i ele - prin dramatic - aceea�i tendin�� spre evocare vie �i autentic�. Caracteristice din punct de vedere artistic sunt �i alte procedee ale artei narative, pe care ne propunem a le sublinia aici. Desf�urarea epic� a epopeii lui Ghilgame� coincide cu respira�ia larg� ce �nv�luie ac�iunea, conduc�nd-o p�n� la sf�r�itul ei. Ritmul nu se v�de�te totu�i a fi totdeauna acela�i. Povestitorul �tie s�-l �ncetineasc� sau s�-l gr�beasc�, cu o art� care dezv�luie un anume rafinament oriental. Tehnica nara�iunii �n ritardando o ilustreaz� �ndeosebi c�l�toria lui Ghilgame� la Uta-napi�tim, descris� cu o mare pricepere, mai �nt�i �n mod gr�bit p�n� �n preajma �elului, apoi, pe m�sur� ce acesta se apropie, ritmul se �ncetine�te treptat, p�n� �n momentul culminant, c�nd povestirea insist� asupra ^ C?ncretlzeaz� �n "co��torul Ta f i, at�t �n momentelej lucr�rii, ca de altfel j lor retoric �i j ectelor celor mai interesante ale ac�iunii. De multe ori repeti�iile, prin care enere se fixeaz� mai st�ruitor aten�ia ascult�torilor �i cititorilor �i care firip� un fel de refren muzical, �i asum� �i ele func�ia �nt�rzierii, ceea ce -" eun� cu celelalte procedee mai sus-amintite - incit� �i mai mult Curiozitatea �i interesul. Tendin�a fantastic� o domin�, desigur, pe cea istoric�, epopeea plutind cu preferin�� - �n lumea basmului. Dup� cum am ar�tat, numeroase jnaje fabuloase - demoni, zei, Oameni-Scorpii, Taurul ceresc etc. - apar ie pretutindeni �n oper�. Nu mai pu�in fabuloase sunt �i locurile: apa mor�ii, sf�r�itul p�m�ntului �i al lumii, �mp�r��ia negurilor, Infernul, ad�ncul Dceanului etc. �i totu�i, �n chiar descrierea acestora, arta scriitorului anonim e sobr�, precis�, expresie permanent� a unui sim� al observa�iei realiste ce nu loate fi contestat. S-a vorbit - de pild� - �n leg�tur� cu extraordinarele ovestiri ale lui Hoffmann sau cu nara�iunea c�l�toriilor lui Gulliver, Idep�nate de Swift, de un realism ai fantasticului. F�r� �ndoial�, ceva asem�n�tor se ive�te �i �n cazul "Epopeii lui Ghilgame�". Oscila�ia �ntre basm �i legend�, discutat� insistent de anali�tii poemului, se solu�ioneaz� - dup� p�rerea noastr� - prin �nclinarea c�tre legend�. Basmul e, f�r� �ndoial�, mult mai inventiv, mai fabulos �i contingentele lui cu realitatea mai precare, �n timp ce legenda nu p�r�se�te niciodat� substratul istoric. Acesta st�ruie �ntr-adev�r, dup� cum am ar�tat �i �n cazul "Epopeii lui Ghilgame�", �i realismul �nsu�i de care vorbeam �l presupune la tot pasul. Arta poemului se reazim� �ns� �i pe unitatea lui, mai cu seam� dac� nu ne referim �i la tableta a dou�sprezecea. De�i �nchegat� din aluviunile mai multor poeme anterioare, epopeea. �ra Qristalijtat �n jurul unui nucleu central: etema tragedie uman� provocat� de groaza mor�ii �i apriga n�zuin�� de a o birui, str�vechi teme ale folclorului universal (motivul "tinere�e f�r� b�tr�ne�e �i via�� f�r� de moarte") �i ale at�tor capodopere ale literaturii universale, de tip faustian. Subiectul epopeii noastre nu se dezvolt� din aceast� matc� numai dup� moartea lui Enkidu, c�nd Ghilgame� tr�ie�te din plin drama neputin�ei de a �nvinge moartea, ci e preg�tit mai dinainte de �ntreaga fire a eroului, care caut� fericirea prin glorie sau prietenie, ca �i prin numeroase ac�iuni anterioare. Tristul deznod�m�nt al epopeii, �n ciuda marilor eforturi ale eroilor principali, coboar� un v�l sumbru asupra �ntregului poem, ca de altfel asupra tuturor basmelor, romanelor sau lucr�rilor dramatice ce dezvolt� aceea�item�. 16 17 Importan�a epopeii lui Ghilgame� este str�ns �mpletit� cu �nsemnata) �ntregii literaturi sumeriene, �n contextul literaturii universale. Numere motive ap�rute aici pentru prima oar� vor fi reluate de-a lungul veacurilor.' Cele dint�i ecouri vor r�suna �n Biblia ebraic� �i se explic� p: influen�a pe care au exercitat-o sumerienii asupra canaani�ilor, precurs evreilor �n Palestina. Vechile "dispute" sumeriene pe diferite teme n alc�tuiesc oare o �ndep�rtat� imagine a celei ce-�i va g�si un des�v�r�i tragism �n cearta dintre Cain �i Abel? Poemul mitic sumerian "Enki Ninhursag" anticip� tema "paradisului" biblic, gr�dina viitorului Eden fii la ei �inutul Dilmun. Aici o g�sim citat� pe zei�a Min�i - nume ce �nseamn� limba sumerian� "Doamna vie�ii" sau "Doamna Coastei" -; or, Iehova di Vechiul Testament o va crea pe Eva din coasta lui Adam, iar cele patru hra] ale fluviului care udau gr�dina Paradisului, ni se spune �n "Cartea Facerii' erau: Fison, Gihon, Tigrul �i Eufratul. Enki, eroul poemului, m�n�nc� o plante interzise de zei�a Ninhursag, a�a cum mai t�rziu Adam �i Eva v< m�nca din pomul cunoa�terii. Descoperirea celei de a unsprezecea tablete epopeii lui Ghilgame� a dat �n vileag un nou fapt extrem de interesant, 5 anume c� potopul biblic nu e o crea�ie ebraic�, ci un mit de origine sumerian preluat apoi de babilonieni. �ntr-adev�r, Uta-napi�tim este cel dint�i Noe al literaturii universale, iar muntele Nitsir, la nord-est de Tigru, va anticipa] viitorul Araraat pe care se va opri legendara arc�. Uta-napi�tim, regel evlavios din �uruppak, ales de zei s� supravie�uiasc� cumplitului �nec ; om*" "tii, se numea la sumerieni Ziusudra. Un vechi mit sumerian dezvol�i apoi tema "flagelului s�ngelui", reluat� �n Cartea Exodului din Biblie. Untj dintre cele mai �nsemnate poeme mitice vorbe�te despre crearea omuluj "pl�m�dit din lut pentru a-i sluji pe zei". �n epopeea lui Ghilgame�, zei�i Aruru �l f�ure�te de asemenea pe Enkidu din lut �i-i d� suflare din propria-^ respira�ie. Oare nu la fel a fost creat Adam, �n cea de-a �asea zi a facerii lumii, �n Vechiul Testament? �i mult mai t�rziu, la fel va proceda �ij 1 Multe din aceste paralelisme au fost relevate sau subliniate de S. N. Kramer �n "Istoria �ncepe la Sumer" (Ed. �tiin�ific� - 1962). Problema raporturilor "Epopeii lui Ghilgame�" cu alte opere ale literaturii universale l-aJ preocupat �i pe mult regretatul profesor �i �nv��at rom�n Aram M. Frenkian, care a publicat �nl 1950 un studiu cu privire la rela�iile operei cu poemele homerice, conchiz�nd �ns� negativ (�n "Studii �i cercet�ri de istorie veche, an I, nr. 1, pag. 265-276). alion pentru a crea o f�ptur� des�v�r�it�, cer�nd zei�ei Venus s-o fsufle�easc�peGalateea. Din spa�iul gol ce desp�r�ea p�m�ntul de Marea primordial�, erienii f�cuser� locul de adunare al umbrelor celor mor�i. Acolo g�sim crjerea Hadesului grecesc de mai t�rziu �i a �eolului ebraic. Sufletul liungea acolo trec�nd tot cu luntrea un "fluviu mistuitor", c�l�uzit de "omul L ". Iat� deci cea dint�i form� a Styxului �i pe str�mo�ul lui Caron. Rhilgame� �nsu�i, legendarul erou al epopeii noastre, ajunge dup� moarte un judec�tor al Infernului", �i un foarte vechi text sumerian ne spune cum un lege cobor�t �n Infern este �nt�mpinat acolo de Ghilgame�, care �i np�rt�e�te legile l�ca�ului unde va r�m�ne pentru ve�nicie. �n prima carte a ii Samuel din Biblie se poveste�te c� regele Saul a rechemat din �eol umbra >fetului - dar un astfel de fapt a fost descris cu mult �nainte, �n tableta a sprezecea a epopeii, �i anume �n episodul revenirii duhului lui Enkidu lin Infern la chemarea lui Ghilgame�, care vrea s� afle ce se petrece �n i�ia mor�ii, motiv ce nu lipse�te nici Odiseei, de pild�. Mai mult dec�t it, �ns�i tema �nvierii din mor�i, a �nvierii lui Laz�r, mai apoi a lui Isus din loul Testament, este expus� pentru prima dat� �n poemul "Cobor�rea tnannei �n Infern". Zei�a dragostei, �narma (I�tar la babilonieni), este omor�t� sora ei, zei�a Ere�kigal, regina Infernului, iar cadavrul ei este ag��at �ntr-un lig. Nin�ugur, sfetnicul credincios al Inannei, va aduce �ns� de la zeul n�elepciunii, Enki, "hrana vie�ii" �i "licoarea vie�ii", le va �mpr�tia peste ipul ne�nsufle�it �i Inanna va �nvia. C�t despre Ere�kigal, �nainte de a fi gina Infernului, a fost �i ea furat� din cer, a�a cum va fi r�pit� mai tKK�u serpina de c�tre Hades. Mitul omor�rii balaurului, dezvoltat �n mitologia celor mai multe Ipopoare, e ilustrat de eroi celebri ca Heracles �i Perseu, cre�tinii c�nt�ndu-l Ide asemenea �n legenda Sf�ntului Gheorghe. Dar iat� c� micile t�bli�e de argil� dezgropate �n Mesopotamia ne dovedesc c� unul din str�mo�ii acestor ne�ntrecu�i viteji este �nsu�i Ghilgame�. Legenda sumerian�, unde g�sim consemnarea acestui fapt, este cea citat� de noi �n capul listei poemelor sumeriene care au servit ca motiv de inspira�ie epopeii babiloniene. E vorba de Ghilgame� �i �ara celor vii", �n care apare s�m�n�a fkului epic al ePopeii, tema groazei omului �n fa�a mor�ii �i dorin�a de a o �nfr�nge prin glorie nepieritoare, tema fundamental� din care se �ese �ntreaga ac�iune. 18 19 �n prologul poemului sumerian, lupta s-a dat �ndat� dup� ce cerul a fost desp�r�it de p�m�nt, iar balaurul �nvins aici de Enki - un fel de zeu al M�rii - pare s� fi fost Demonul Apelor. Balaurul, monstrul dobor�t de Ghilgame�, este �ns� Huwawa, st�p�nul P�durii Cedrilor, �i episodul va fi reluat �i amplificat �n tableta a cincea a epopeii lui Ghilgame�. Putem merge �i mai departe �i s� vorbim de o �ndep�rtat� �nrudire tipologic� a lui Hercule �i Samson cu acela�i str�vechi Ghilgame�, f�r� ca p��aniile lor s� fie totu�i similare. Legendara prietenie dintre Ghilgame� �i Enkidu va ap�rea la diferite r�stimpuri, �ntrupat� �n eroi cu alte chipuri �i alte nume ca: Oreste �i Pilade, Castor �i Pollux, sau Ahile �i Patroclu. S-a vorbit foarte mult �i despre �nr�urirea epopeii lui Ghilgame� asupra romanului lui Alexandru Machedon. Legendele �nfiripate �n jurul personalit��ii marelui Alexandru, consemnate de c�tre scriitorii sirieni, rabinici �i greci - �i risipite �n �ntregul Orient - au fost adunate de Pseudo-Calistene, scriitor grec din veacul al III-lea al erei noastre, care a tr�it �n Egipt. Iulius Valerius (sec. al IV-lea) le-a tradus �n latine�te, versiune din care le vor fi cunoscut poe�ii evului mediu, �i astfel au ap�rut �i povestirile unora dintre "ispr�vile" lui Alexandru. Ca �i Ghilgame�, Alexandru r�t�ce�te de asemenea printr-un �inut al �ntunericului �i groazei, �n c�utarea "apei d�t�toare de via��". �i el caut� �n �ara sci�ilor nemurirea, �i el ajunge la un munte, la Musas sau Masis, care ne duce cu g�ndul la muntele Ma�u citat �n epopeea noastr�, iar f�pturile ciudate pe care le �nt�lne�te pe drum ne amintesc de Oamenii-Scorpii. Peregrin�rile lui Alexandru sf�r�esc, ca �i cele ale eroului babilonian, f�r� ca taina vie�ii ve�nice s� fi fost dezlegat�. Astfel, �n coloana a patra a tabletei a �aptea din epopeea noastr�, �n pasajul �n care Enkidu �i poveste�te lui Ghilgame� un vis pe care l-a avut, apare un grifon care: "M� apuc� �i m� duse spre casa �ntunericului, l�ca� al lui Irkalla, spre casa de unde nu mai iese nimeni, spre calea f�r� �ntoarcere." Nu-i oare semnificativ c�, dup� mii de ani, deasupra celuilalt Infern, al Infernului Rena�terii, Dante Alighieri a scris cuvinte similare: "Lasciate ogni speranza voi eh' entrate". (P�r�si�i orice n�dejde, voi care intra�i aci?) Dar, fire�te, motivele �i temele mai sus enumerate nu epuizeaz� paralelismele posibile cu �nc� alte opere ale literaturii universale. Am �nf��i�at aici doar pe cele mai pregnante �i mai frecvent citate. 20 �n ce prive�te explica�ia d�inuirii �n timp �i spa�iu a operei, ea poate fi u�or �ntrev�zut� din considera�iile noastre anterioare. Ceea ce a impresionat mai cu seam� a fost, desigur, universalitatea temei, tablou succint �i esen�ial al bucuriilor �i suferin�elor omene�ti, �n care s-au recunoscut totdeauna ascult�torii �i cititorii tuturor timpurilor. Resemnarea �ns�i, care coboar� tonusul operei, nu e dec�t �i ea - la r�ndu-i -expresia aceleia�i profunde umanit��i. De peste patru milenii, �i dintr-un �ndep�rtat col� al p�m�ntului, acoperit azi de nisipuri, bate �nc� - p�n� la noi -inima unui om �i a unui popor. Faptul n-ar fi fost, totu�i, cu putin��, dac� un necunoscut c�nt�re�, ce pare s� fi tr�it �n al Xll-lea secol �.e.n., n-ar fi izbutit s� �nchege unitatea epopeii din poemele �i baladele p�strate �i trecute din veac �n veac de c�tre scribii Sumeriei �i ai Babilonului �i de faurii graiurilor s�pate cu migal� �n vechea c�r�mid� ars�. Cu mijloacele timpului, care n-au fost totdeauna st�ngace �n ce prive�te arta povestirii �i a caracteriz�rii imagiste, bardul popular a intonat �n cinstea Omului cel mai vechi imn cunoscut p�n� ast�zi. Transpunerea lui �n limba noastr�, �ncercat� o dat� acum aproape o jum�tate de veac1 - dup� izvoare care de atunci au fost completate prin numeroase descoperiri arheologice - umple o veche lacun� a culturii na�ionale �i �mbog��e�te mo�tenirea ei universal� cu una din capodoperele cele mai caracteristice ale antichit��ii orientale �i ale culturii universale �n genere. AL.DJMA 1 Ne referim la traducerea prof. I. Mih�lcescu, de la Facultatea de Teologie din Bucure�ti: "Epopeea lui Ghilgame�" - Casa �coalelor, 1920,123 pag. 21 TABLETA INTAI Poetul �ncepe prin a ne spune c� vrea s� c�nte un viteaz f�r� pereche, pe acel care a ridicat meterezele Urukului - pe Ghilgame�, regele Urukului. Dar el este o povar� pentru supu�ii s�i, care se roag� zeilor s�-i scape de el. Zeul Anu �i cere zei�ei Aruru s� pl�smuiasc� un alt Ghilgame�, un tovar� pe m�sura lui cu care s�-�i �mpart� timpul �i g�ndurile. �i atunci zei�a Aruru �l f�ure�te din lut pe Enkidu, omul s�lbatic care tr�ie�te �i se hr�ne�te laolalt� cu fiarele. Dar el se �nvr�jbe�te cu oamenii, fiindc�-�i ap�r� fiarele �i le scap� de capcanele v�n�torilor. �i iat� c� unul dintre ace�ti v�n�tori se pl�nge mai �nt�i unui b�tr�n �i apoi chiar lui Ghilgame�. Am�ndoi �l sf�tuiesc s� ia cu el o curtezan� - o fiic� a pl�cerii din Uruk - �i s-o duc� �n pustiu; va fi destul ca Enkidu s-o vad� �i, �ndr�gostit de ea, �i va p�r�si fiarele �i via�a r�t�citoare. Zis �i f�cut. V�n�torul �i curtezana �l p�ndesc pe Enkidu la f�nt�n� �i totul se �nt�mpl� �ntocmai cum �i spusese b�tr�nul �i Ghilgame�. Curtezana nu se mul�ume�te numai cu izb�nda farmecelor ei; acum - c�nd fiarele fug din calea lui Enkidu, cu totul umanizat - ea �i cere s� mearg� �n cetatea Urukului �i s�-l cunoasc� pe rege. Enkidu se �nvoie�te �i curtezana �i spune atunci c� Ghilgame� �l a�teapt�: sosirea i-a fost vestit� prin dou� vise pe care i le-a t�lm�cit mama sa, divina Ninsun. �i cel dint�i vis - �n care c�dea o piatr� din cer �i se pr�v�lea asupra lui, grea de abia putea s-o urneasc� - �i cel de-al doilea - �n care c�dea o secure -vorbeau, dup� spusele lui Ninsun, despre Enkidu cel care va lega priete�ug cu Ghilgame�. 23 Cunoa�tem ceea ce este mai de seam� din Epopeea lui Ghilgame� datorit� unei serii de tablete g�site �n biblioteca lui Assurbanipal (secolul al Vll-lea). Tabletele alc�tuiesc versiunea neoasirian� sau ninivit� a epopeii, �ntreaga oper� ar fi trebuit s� aib� aproape 3.600 de versuri; dar parte din documente s-au sf�r�mat, parte au pierit, a�a c� ast�zi nu mai exist� dec�t ceva mai mult de jum�tate din ea. Pentru a �mplini lacunele, s-a recurs la trei tablete mult mai vechi, singurele r�m�i�e ale unei versiuni babiloniene dat�nd din primele secole ale celui de al II-lea mileniu. Un num�r de fragmente hittite au �ng�duit, de asemenea, �ntregirea altor c�torva pasaje sf�r�mate. Cel care a v�zut total p�n� la marginea lumii, cel care a �tiut totul �i a cunoscut totul, Ghilgame�, a p�truns totodat� �i taina tuturor lucrurilor El s-a �mp�rt�it din toat� �n�elepciunea lumii; a v�zut ceea ce era t�inuit �i a cunoscut ceea ce a r�mas ascuns oamenilor. A dat �n vileag vremile dinaintea Potopului. A trudit �i a suferit str�b�t�nd Drumul cel Lung. A s�pat pe o stel� toate fr�m�nt�rile sale. 25 El a fost cel care a poruncit s� se ridice zidul Urukului-celui-�mprejmuit �i sf�nta pia�� a sacrului Eanna'. Prive�te zidul de dinafar� a c�rui corni�� pare de aram�; cat� spre zidul de din�untru care-i f�r� pereche pe lume, treci peste pragul s�u, adus de pe meleaguri �ndep�rtate, apropie-te de Eanna, l�ca�ul zei�ei I�tar 2, �i afl� c� nimic asemuitor nu va putea dura vreun rege al viitorimii, sau vreo alt� fiin�� omeneasc�. Suie-tepe meterezele Urukului �i cutreier�-le �n lung �i-n lat: pre�uie�te-le temeliile, cerceteaz�-le cu de-am�nuntul zid�ria din c�r�mizi vezi dac� zid�ria nu este toat� din c�r�mid� ars�, �i dac� temelia nu le-a fost pus� de c�tre cei �apte �n�elep�i? O sp�rtur� �ntrerupe prologul. �i textul, �ntregit cu un fragment hittit, �i reia firul �n clipa �n care poetul ni-l zugr�ve�te pe Ghilgame�, legendarul rege al Urukului: C�nd a fost creat Ghilgame�, Enlil3 cel Viteaz l-a �nzestrat cu o �nf��i�are des�v�r�it�; cerescul �ama� * i-a d�ruit frumuse�ea; Adadsi-a h�r�zit s� fie f�r� seam�n de viteaz; 1 - Marele templu din Uruk. 2 - Zei�a dragostei �i a r�zboiului. 3 - Zeul p�m�ntului �i al v�zduhului. 4 - Zeul soarelui �i al drept��ii. 5 - Zeul furtunilor. 26 to�i zeii cei mari l-au des�v�r�it pe Ghilgame�: statura lui era de unsprezece co�i, iar l�rgimea pieptului nou� palme avea. II ~Dou� treimi din el sunt divine �i o treime omeneasc�. Forma trupului �i dezv�luie firea: mama sa, Ninsun >, l-a �nzestrat cu o �ndoit� parte divin�. El �ine �n m�inile sale �ntreaga putere a Urukului. Este asemeni unui taur, umbletul �i e seme�. Izbitura armelor sale nu are potrivnic. Tovar�ii s�i sunt sili�i s� se scoale �n sunetul tobei. B�rba�ii din Uruk se-n furie �n casele lor: - "Ghilgame�, spun ei, nu se �ndur� s�la�e nici un fiu p�rintelui s�u; zi �i noapte se dezl�n�uie asuprirea lui! El, Ghilgame�, p�storul Urukului-celui-�mprejmuit, el, p�storul oamenilor s�i, �i chinuie f�r�-ncetare; Ghilgame� nu las� pe nimeni s� se bucure de femeia pe care o iube�te, fie ea fiic� de r�zboinic, sau nevasta oric�ruia dintre noi!" Tot auzindu-le pl�ngerile, 1 - So�ia zeului Lugalbanda. 27 zeii cerului venir� s� le �mp�rt�easc� St�p�nului' din Uruk: - "Tu le-ai f�urit un taur aprig �i zv�p�iat! izbitura armelor sale nu are potrivnic; tovar�ii s�i sunt sili�i s� se scoale �n sunetul tobei; Ghilgame� nu se �ndur� s�la�e nici un fiu p�rintelui s�u; zi �i noapte se dezl�n�uie asuprirea lui; el, care este totu�i p�storul Urukuluicelui-�mprejmuit, el, care este totu�i p�storul oamenilor s�i, �i chinuie f�r�-ncetare. Eputernic, plin de faim�, atot�tiutor, dar el, Ghilgame�, nu las� pe nimeni s� se bucure de femeia pe care o iube�te, Re ea fiic� de r�zboinic, sau nevasta oric�ruia dintre ei!" C�nd auzi Anu pl�ngerile lor re�nnoite, fu chemat� Aruru 2, marea zei��: - "Fiindc� tu, Aruru, l-ai f�urit pe Ghilgame�, d� via�� acum unui alt Ghilgame�; pentru ca inima lui plin� de foc s� se m�soare cu o alta de asemenea plin� de foc; s� se-mpotriveasc� unul altuia, s�-�i m�soare puterile, �i Cetatea Urukului s�-�i g�seasc� �n sf�r�it lini�tea!" C�nd auzi Aruru aceste vorbe, pe dat� z�misli �n inim� ceea ce-iporuncea Anu. i Aruru �i sp�l� m�inile, fr�m�nt� lutul, scuip� peste el: �i a�a �l lauri, acolo �n pustiu, pe Enkidu, r�zboinicul, f�ptur� a lini�tii de noapte, �mpletitur� de puteri �nnodate de Ninurta'. Acoperit cu p�r �i este trupul, cu bel�ug de p�rea o femeie. Are o claie de p�r stufoas� ca spicele secerate. �i nu �tie ce sunt oamenii, nici cum tr�iesc oamenii. C�t despre ve�minte, poart� straie ca ale zeului Sumukan 2. Pa�te iarb� laolalt� cu gazelele, cu turma de fiare s�lbatice se-mbulze�te la ad�p�toare, inima-i d� ghes s� stea printre dobitoacele apelor. Dar ce s� vezi: un v�n�tor, din cei care �ntind capcane, se-nt�lni, la marginea ad�p�toarei, fa��-n fa�� cu el. �n ziua aceea, a doua zi �i a treia zi, se-nt�lni, la marginea ad�p�toarei, fa��-n fa�� cu el. Numai ce-l v�zu v�n�torul, �i chipul i se-mpietri de groaz�. C�nd se-ntoarse acas� cu turma, r�mase �ncremenit �i t�cut; teama �i chinuia m�runtaiele, �i fa�a �i era asemeni cu aceea a unui c�l�tor ce-a cutreierat dep�rt�rile. 1 - ZeuLAnu^ st�p�n al cerului, ocrotitor divin al Cet��ii Urukului. 2 - "Aceea-care-d�ruie-s�m�n��", zei�a z�mislirii. 1 - Zeul r�zboiului 2 - Zeul turmelor �i al vegeta�iei 28 29 III Deschiz�nd gura, v�n�torul vorbe�te �i-i spune tat�lui s�u: - "Tat�, am v�zut un om venit de prin locuri s�lbatice; e cel mai puternic din �ar�, e t�ria �ns�i, puterea sa e asemeni bolovanului ce cade din bolta cereasc�. Cutreier� f�r�-ncetare locurile s�lbatice, ne�ncetat, laolalt� cu turme de fiare s�lbatice, pa�te iarb�, ne�ncetat �i poart� pa�ii spre marginea ad�p�toarei. Mi-a fost at�t de team� �nc�t n-am �ndr�znit sam� apropii de el. A astupat gropile pe care le s�pasem, a smuls plasele pe care le �ntinsesem, din pricina lui mi-au sc�pat turmele �i fiarele s�lbatice. Din pricina lui nu mai pot face nimic �n pustiu!" Deschiz�nd gura, tat�l vorbe�te �i spune v�n�torului: - "Fiule, �n Uruk s�l�luie�te Ghilgame�; nimeni nu-i mai tare ca el. Puterea sa e asemeni unui bolovan c�zut din bolta cereasc�. Du-te s�-l �nt�lne�ti pe el, care este regele nostru. Vorbe�te-i despre puterea acestui om. El ��i va �ncredin�a o curtezan�; ia-o cu tine �n pustiu, �i ea �l va birui mai degrab� dec�t omul cel mai puternic. C�nd se va apropia, cu turma de fiare s�lbatice, de ad�p�toare, 30 curtezana s�-�i lepede ve�mintele, pentru a-�i dezv�lui farmecele: �ndat� ce o va vedea, se va apropia de ea. �i turma de fiare s�lbatice, cu care a crescut �n pustiu, de el se va �nstr�ina". La pova�a p�rintelui s�u plec�ndu-�i urechea, v�n�torul se duse s�-l �nt�lneasc� pe Ghilgame�. 0 pomi la drum �i se opri tocmai �n Uruk. 1 se �nf��i�� lui Ghilgame� �i-i spuse: - "Am v�zut un om venit de prin locuri s�lbatice; e cel mai puternic din �ar�, e t�ria �ns�i, puterea sa e asemeni bolovanului ce cade din bolta cereasc�. Cutreier� f�r�-ncetare locurile s�lbatice, ne�ncetat, laolalt� cu turme de fiare s�lbatice, pa�te iarb�, ne�ncetat �i poart� pa�ii spre marginea ad�p�toarei. Mi-a fost at�t de team�, �nc�t n-am �ndr�znit sam� apropii de el. A astupat gropile pe care le s�pasem, a smuls plasele pe care le �ntinsesem, din pricina lui mi-au sc�pat turmele �i fiarele s�lbatice. Din pricina lui nu mai pot face nimic �n pustiu!" Ghilgame� �i spuse v�n�torului: - "Du-te, v�n�torule, �i ia cu tine o curtezan�, o fiic� a pl�cerii. C�nd Enkidu �i va aduce turma de fiare s�lbatice la ad�p�toare, 31 curtezana s�-�i lepede ve�mintele, ca s�-�i dezv�luie farmecele: cum o va vedea, se va apropia de ea. �i turma de fiare s�lbatice, cu care a crescut �n pustiu, de el se va �nstr�ina!" Plec� v�n�torul, lu�nd-o cu el �i pe curtezan�, fiic� a pl�cerii. O pornir� la drum, urm�ndu-�i drept �nainte calea, �i ajunser� a treia zi la locul hot�r�t. V�n�torul �i curtezana se a�ezar� acolo �i r�maser�, pe marginea ad�p�toarei, o zi, dou� zile r�maser�. Sosi turma de fiare s�lbatice �i �ncepu s� se adape: IV sosir� dobitoacele apelor, cu care-ipl�cea s� se afle laolalt�; �i el, Enkidu, cel n�scut pe t�r�muri s�lbatice: iat� c� pa�te iarb�, laolalt� cu gazelele, cu turma de fiare s�lbatice se �mbulze�te la ad�p�toare, �i inima-i d� ghes s� stea printre dobitoacele apelor. Fiica pl�cerii �l vede, fiar� cu chip de om, b�rbat v�njos �i crunt, care tr�ie�te �n inima pustiului. - "Iat�-l, fiic� a pl�cerii, dezv�luie-�i s�nii, despoaie-te, farmecele s�-�i st�p�neasc�. Nu te sfii, soarbe-i r�suflarea; �ndat� ce te va vedea, se va apropia de tine; leap�d�-�i ve�mintele, ca trupu-i s� te-acopere, �i arat�-i fiarei cu chip de om ce-nseamn� femeia. Turma lui de dobitoace, cu care a crescut �n pustiu, de el se va �nstr�ina. C�ci pe tine te va �nv�lui �n m�ng�ieri dorin�a lui." Fiica pl�cerii �i dezv�lui s�nii, se despuie, farmecele s�-i st�p�neasc�; f�r� sfial� �i sorbi r�suflarea, �i lep�d� ve�mintele �i trupul lui o acoperi, �i ar�t� astfel fiarei cu chip de om ce-nseamn� femeia, �i dorin�a lui o �nv�lui �n m�ng�ieri. �ase zile �i �apte nop�i o st�p�ni Enkidu pe fiica pl�cerii. C�nd �n sf�r�it se satur� de pl�cerea pe care i-o smulgea, vru s� se duc� la turma sa de fiare s�lbatice. Dar, v�z�ndu-lpe Enkidu, gazelele o iau la fug�, fiarele s�lbatice se feresc de apropierea lui. Enkidu vru s� sar�, dar trupul �i era vl�guit, genunchii �i erau �n�epeni�i, �n timp ce turma sa de fiare s�lbatice se �ndep�rta. Enkidu se simte �mpu�inat, mersul nu-i mai ca alt�dat�, �n schimb mintea i s-a de�teptat, �ntorc�ndu-se, se a�az� la picioarele curtezanei; �i prive�te chipul �i se minuneaz� de el, �i ia aminte la spusele ei. Curtezana �i spune lui Enkidu: - "E�ti frumos, Enkidu; te-ai f�cut ca un zeu. De ce r�t�ce�ti cu fiarele prin pustiu? Vino, vino s� te duc �n Urukul-cel-�mprejmuit, la templul cel sf�nt, l�ca�ul lui Anu �i-al lui I�tar, 32 33 acolo unde este Ghilgame�, cel atotputernic, �i care, asemeni unui taur, �ntrece �n t�rie pe to�i oamenii!" Ea �i vorbea, �i el �i sorbea cuvintele; d�ndu-�i seama, �n sf�r�it, de propria-i fiin��, sim�ea nevoia unui prieten. Enkidu �i spuse curtezanei: - "Vino, fiic� a pl�cerii, du-m�la templul sf�nt �i luminos, la l�ca�ul lui Anu �i-al lui I�tar, acolo unde este Ghilgame�, cel atotputernic, �i care, asemeni unui taur, �ntrece �n t�rie pe to�i oamenii, dar eu �l voi �nfrunta. Umbla-voiprin Uruk�i voi striga: "Eu sunt cel mai puternic!" De �ndat� ce voi ajunge acolo, ursita o voi schimba: Acel care s-a n�scut �n pustiu eputernic, el st�p�ne�te t�ria." Curtezana �i spuse lui Enkidu: - "Vino, s� plec�m! Sate vad� la fa��! �i-l voi ar�ta pe Ghilgame�, c�ci �tiu unde s�-l g�sesc. Vino, deci, Enkidu, �n Urukul-cel�mprejmuit, unde oamenii poart� m�ndre cing�tori, unde fiecare zi este o zi de s�rb�toare; unde m�sc�ricii �i c�nt�re�ii �mpart desf�t�ri; �i fiicele pl�cerii au trupuri minunate, str�lucind de farmecele iubirii, �i-s �nv�luite �nparfumuri, 34 de-i ademenesc noaptea pe nobili din culcu�urile lor! O, Enkidu, �u care vrei s� te bucuri de via��, �i-l voi ar�ta pe Ghilgame�, �ntruchipare a bucuriei sau a durerii; prive�te-l, uit�-te cu luare-aminte la chipul lui: str�luce�te de vigoare �i de tinere�e, e tot numai b�rb��ie; tot trupul �i e cuprins de �nfl�c�rare. Are mai mult� t�rie ca tine; nici zi, nici noapte nu se odihne�te. O, Enkidu, potole�te-�i furia. Ghilgame� e �ndr�git de zeul �ama�, . d�ruit cu �ndem�nare deAnu, Enlil �i Ea {' Mai �nainte ca tu s� fi venit de pe s�lbatice meleaguri, i s-au ar�tat lui Ghilgame�, �n Uruk, vise care i-au vorbit de tine". Ridic�ndu-se din pat, Ghilgame� �i poveste�te visul �i-i vorbe�te de el mamei sale: - "Mam�, �n noaptea asta am avut un vis: se f�cea c� erau stele pe cer; ca un bolovan, din bolta cereasc�, ceva a c�zut l�ng� mine. Am vrut s�-l ridic, era mai puternic dec�t mine; Am vrut s�-l r�storn, n-am putut s�-l clintesc din loc. Tot Urukul era l�ng� el, toat� �ara se str�nsese �njuru-i, mul�imea se �ngr�m�dea, oamenii se �nghesuiau |1 i Cei trei mari zei ai panteonului sumerian: Anu, zeul suprem al cerului; Enlil, zeul p�m�ntului �i al v�zduhului; Ea, zeul apelor �i al �n�elepciunii. 35 �i, ca ni�te copii, b�rba�ii �l s�rutau. Eu, cape o nevast�, cu m�ng�ieri l-am acoperit, apoi l-am a�ezat la picioarele tale, ca s�-lfaci deopotriv� cu mine." Mama lui Ghilgame�, �n�eleapt� �i atot�tiutoare, �i spune st�p�nului s�u, Ninsun, �n�eleapt� �i atot�tiutoare, �i spune lui Ghilgame�: - "Stelele cerului sunt tovar�ii t�i. Ceea ce a picat l�ng� tine, ca un bolovan c�zut de pe bolt�, care, c�nd ai vrut s�-l ridici, era mai puternic dec�t tine, c�nd ai vrut s�-l r�storni, n-ai putut s�-l clinte�ti din loc, pe care l-ai a�ezat la picioarele mele ca s�-l fac deopotriv� cu tine, �i ca pe o nevast� cu m�ng�ieri �l acopereai, VI este o fiin�� puternic�, un tovar� care-�i ocrote�te prietenul, este cel mai puternic din �ar�, e t�ria �ns�i; for�a sa e asemeni unui bolovan c�zut de pe bolt�. Iar faptul c� l-ai acoperit cu m�ng�ieri cape o nevast� �nseamn� c� nu te va p�r�si niciodat�. Acesta este t�lcul visului t�u!" A doua oar�, Ghilgame� o �ntreb� pe mama sa: "Mam�, am avut un al doilea vis: se f�cea c� �n Uruk z�cea o secure, l�ng� care se adunase lumea. 36 Tot Urukul era l�ng� ea, oamenii st�teau str�n�i roat� �n jurul ei, mul�imea se �nghesuia s-o vad�. Am a�ezat-o la picioarele tale �i, ca pe o nevast�, cu m�ng�ieri am acoperit-o ca s� mi-o faci deopotriv�." Mama lui Ghilgame�, �n�eleapt� �i atot�tiutoare, �i spune fiului s�u, milostiva Ninsun, cea �n�eleapt� �i atot�tiutoare, �i spune lui Ghilgame�: - "Securea pe care ai v�zut-o e un b�rbat, �l vei �ndr�gi �i, ca pe o femeie, cu m�ng�ieri �l vei acoperi. �i eu �i-l voi face deopotriv�! Va veni aici, am spus-o, un tovar� puternic, gata s�-�i m�ntuie prietenul �n �ar�, el, plin de putere, e �ntruchiparea �ns�i a t�riei!" Ghilgame� �i spune mamei sale: - "�nseamn�, deci, c� din porunca lui Enlil, veni-va un sfetnic, pentru ca s�-mi fie prieten �i sfat s�-mi dea �i eu, la r�ndu-mi, s�-i fiu prieten �i sfat s�-i dau!" T�lcul visului s�u astfel l-a aflat. �i astfel curtezana �i povesti lui Enkidu visele lui Ghilgame�, pe c�nd se aflau am�ndoi l�ng� ad�p�toare. 37 TABLETA A DOUA �n care �l afl�m pe Enkidu la picioarele curtezanei. Ea �l �nva�� s� nu mai doarm� pe jos, s� m�n�nce �i s� bea la fel cu to�i oamenii. Enkidu �i urmeaz� sfatul �i se simte bine. O pornesc apoi spre Uruk �i pe drum �nt�lnesc un plugar, care le vorbe�te despre truda omului silit s�-�i c�tige p�inea cu sudoarea frun�ii. Enkidu e tulburat de povestirea auzit�. O dat� ajuns �n Uruk e �nconjurat de uimirea tuturor. Se pare c� din pricina curtezanei se �ncaier� cu Ghilgame�, chiar �n clipa �n care �l �nt�lne�te. Cu toat� puterea lui, Enkidu e �nfr�nt, dar el se minuneaz� de vitejia lui Ghilgame� �i din ziua aceea se leag� prietenia lor. Ghilgame� �i �mp�rt�e�te lui Enkidu ner�bdarea lui de a s�v�r�i o fapt� m�rea��: vrea s� se m�soare cu Humbaba, st�p�nul P�durii Cedrilor, �i Enkidu va merge cu el. Me�terii f�urari ai Urukului le g�tesc armele pentru lupt� �i B�tr�nii Cet��ii �i sf�tuiesc s� ia aminte la cumplita putere a du�manului �mpotriva c�ruia pornesc. Ghilgame� nu se �nsp�im�nt� �i pleac�, �n ciuda prevestirilor rele ale zeilor. 39 Din acest al doilea C�nt n-au mai r�mas - �n versiunea asirian� urm�rit� p�n� aici - dec�t fragmente ne�nsemnate. Cunoa�tem cuprinsul s�u aproape �n �ntregime prin dou� tablete babiloniene, mai vechi, din epoca lui Hamurabi. Numai c�, �n acele vremi �ndep�rtate, �mp�r�irile poemului erau deosebite de cele pe care aveau s� �i le �nsu�easc� scribii de mai t�rziu. C�ntul al doilea �ncepea pe atunci cu povestirea viselor lui Ghilgame�. �i totu�i, din pricina lipsurilor prea mari ale versiunii asiriene, s-a recurs la varianta babilonian�, de veche tradi�ie - mult deosebit� de cealalt�, at�t din punctul de vedere al concep�iei, c�t �i al redact�rii �i al prozodiei. Sunt astfel redate �nt�mpl�ri pe care le mai cunoa�tem, dar �nl�n�uirea lor se deosebe�te �i explicarea psihologic� a umaniz�rii lui Enkidu apare �ntr-o lumin� nou�. Ghilgame� se ridic� din patul s�u pentru a-�i povesti visul, i-l spune mamei sale: - "Mam�, �n noaptea asta, cuprins de �nfl�c�rare, nu-mi g�seam ast�mp�r �n mijlocul tovar�ilor mei; �i pe c�nd r�s�reau stelele pe cer, c�zu l�ng� mine un bolovan din �n�l�imi. Am vrut s�-l ridic, era prea greu pentru mine, am vrut s�-l clintesc din loc, dar nu l-am putut urni. 4i Tot Urukul s-a adunat �n jurul lui, tinerii �l s�rutau. Cum m� str�duiam din toate puterile, �ncepur� s� m-ajute; �i c�nd �n sf�r�it l-am ridicat, �i l-am adus �ie." Mama lui Ghilgame�, atot�tiutoarea, �i spuse lui Ghilgame�: - "F�r�-ndoial�, Ghilgame�, cineva asemuitor �ie s-a n�scut �n pustiu; locurile s�lbatice l-au v�zut cresc�nd. C�nd �l vei vedea, �i tu te vei bucura: tinerii �i vor s�ruta picioarele. Iar tu �l vei �mbr��i�a, �l vei m�ng�ia, �i-l vei aduce la mine." Pe c�nd dormea iar�i, avu al doilea vis �i-l povesti iar�i mamei sale: - "Mam�, am avut al doilea vis: parc� se f�cea cape uli�a din Urukul-cel-cu-Marea-Pia��, z�cea la p�m�nt o secure, �i �njur se adunase lumea. Era �ntr-adev�r o secure, dar ciudat� la �nf��i�are, �i ce e mai ciudat, cum am v�zut-o, m-am bucurat. Iat� c� o iubesc, �i cape o nevast�, cu m�ng�ieri o acop�r. O ridic �i o a�ez al�turi de mine." Mama lui Ghilgame�, atot�tiutoarea, �i spuse lui Ghilgame�: - "Securea pe care ai v�zut-o este un b�rbat: 42 �i dac� l-ai acoperit cu m�ng�ieri, II e pentru ca eu s��i-lfac deopotriv�." Ghilgame� t�lcul visului s�u astfel l-a aflat. Enkidu st�tea �n fa�a curtezanei, am�ndoi erau singuri l�ng� ad�p�toare. Enkidu �i uitase de locurile unde se n�scuse; �ase zile �i �apte nop�i o st�p�ni Enkidu pe fiica pl�cerii. Curtezana deschise gura, �i �i vorbi lui Enkidu: - "Num�maisaturprivindu-te, o, Enkidu, estica un zeu! De ce r�t�ce�ti cu fiarele prin pustiu? Vino, haide s� te duc �n Urukul-cel-cu-Marea-Pia��, spre templul sf�nt, l�ca� al zeului Anu. O, Enkidu, ridic�-te, s� te duc spre Eanna, l�ca� al zeului Anu, acolo unde s�l�luie�te Ghilgame�, ne�ntrecut �n vitejie. �i tu, care e�ti cu totul asemeni lui, �l vei �ndr�gi cape tine �nsu�i. Vino, ridic�-te de jos, c�ci p�m�ntu-i culcu�ulp�storului!" 43 El �i auzi vorbele, �n�elese ce-i spunea; cuv�ntul femeii �i p�trunse p�n�-n ad�ncul inimii. Ea �i scoase ve�mintele �i �l acoperi cu unul din ele, �n cel�lalt ve�m�nt pe sine se �nf�ur�. �in�ndu-l de m�n�, ca pe un copil �l c�l�uzi, spre o colib� de p�stori, unde era un �arc de vite. �n jurul lui se adunar�-n ceat� zgomotoas� p�storii. Enkidu, care se n�scuse �n pustiu, p�tea iarba cu gazelele, bea din ad�p�toare cu turma de fiare s�lbatice, laolalt� cu ele �i potolea setea; III obi�nuia s� sug� laptele animalelor. I se aduse dinainte hran�; o privi nedumerit �i o cercet�! El, Enkidu, nu �tia c� p�inea se m�n�nc�; nu �nv��ase obiceiul de a bea bere. 44 Curtezana deschise gura �i �i spuse lui Enkidu: - "M�n�nc�p�inea, Enkidu, este ceea ce-i trebuie vie�ii; �i bea bere, c�ci acestea sunt obiceiurile oamenilor. Enkidu manc� p�ine p�n� se satur�; iar bere, de �apte ori cuprinsul unui urcior b�u. Se sim�i potolit, trupul i se destinse: de mul�umirea inimii chipul i se lumin�. �i sp�l� cu ap� trupul pe care nicic�nd nu-l �ngrijise, �i dup� ce se unse cu tot felul de oloiuri, sem�na �n sf�r�it a om; �i puse pe el �mbr�c�minte, �iiat�-l asemeni unui t�n�r mire! Apuc� armele �i plec� s� se bat� cu leii, iar p�storii se odihnir� peste noapte. Pe lupi �i m�cel�ri, prinse leii, �i astfel b�tr�nii p�stori dormir� lini�ti�i Enkidu era p�zitorul lor, care st�tea de veghe, �i-i ap�ra pe to�i! 45 O lacun� de aproape paisprezece r�nduri. Povestirea �i reia firul cu �nceputul unei alte �nt�mpl�ri, de-a lungul c�reia Enkidu afl� de la un om pe care-l �nt�lne�te c�t de greu apas� asupra Cet��ii Urukului tirania lui Ghilgame�. ........ IV Ridic�ndu-�i privirea, Enkidu z�ri un b�rbat. Gr�i c�tre curtezan�: - "Fiic� a pl�cerii, cheam� omul acela s� se apropie, ca s�-mi spun� de ce a venit aici; vreau s�-l aud vorbind!" Curtezana chem� b�rbatul. C�nd veni la el, Enkidu �i vorbi: - "Omule, �ncotro te gr�be�ti? Ce c�l�torie-ipricina ostenelii tale?" B�rbatul deschise gura �i �i spuse lui Enkidu: - "Am s� te duc p�n� la casa nun�ii, �i vei vedea c� �n Uruk Ghilgame� are acum dreptul s-o ia �naintea logodnicilor. Asupra locuitorilor �ngr�m�de�te corvezi; �ndestularea cu merinde a ora�ului cade �n grija femeilor vesele. Pentru ca regele Urukului-celui-cu-Marea-Pia�� s� aib� de unde alege, oamenii sunt prin�i �n mreji! Pentru ca Ghilgame�, regele Urukului-celui-cu-Marea-Pia��, s� aib� de unde alege, oamenii sunt prin�i �n mreji! Femeilor h�r�zite s� fie so�ii el cel dint�i le ia fecioria: doar dup� aceea vine la r�nd mirele! A�a s-a hot�r�t prin voin�a zeilor: de c�ndi s-a t�iat buricul, a�a i-a fost h�r�zit!" Auzind aceste vorbe, chipul lui Enkidu p�li. O lacun� de vreo zece versuri. Enkidu, m�nios de cele auzite, arde de ner�bdare s� ajung� o dat� la Uruk �i s�-l �nve�e minte pe Ghilgame�: Enkidu merge �nainte, �i curtezana �n urma lui. C�nd p�trunse �n Urukul-cel-cu-Marea-Pia��, mul�imea se adun� �n jurul lui. C�nd se opri pe uli�a Urukului-celui-cu-Marea-Pia��, oamenii care se �mbulziser� �ncepur� s� spun�: Al - "La statur� seam�n� cu Ghilgame�! Mijlocu-i mai sub�ire, dar oasele-i sunt mai mari. Acolo unde s-a n�scut, voinicul s-a hr�nit cu ierburile prim�verii �i-a supt �ntotdeauna laptele animalelor!" Jertfele se �in lan� �n Uruk. Tinerii se purific�. - "Un pocal st� preg�tit pentru omul al c�rui chip e f�r� cusur. Pentru Ghilgame�, asemeni unui zeu, tot ce-i trebuie este preg�tit. Zei�ei I�tar patul i s-a a�ternut, pentru ca �n noaptea aceasta Ghilgame� cu ea s� se-nt�lneasc�." Dar c�nd sosi, Enkidu sepro��pi�n uli�� �i-i t�ie calea lui Ghilgame� c�tre casa nun�ii. VI Ghilgame� �i m�sur� du�manul; 48 fiindc� se n�scuse �n pustiu Enkidu str�lucea de putere b�rb�teasc�. Se av�nt� �i ie�i �n �nt�mpinare. Am�ndoi se �nfruntar� �n marea pia��. Enkidu se a�ez� �n u�� �i cu piciorul �l �mpiedic� pe Ghilgame� s� intre. Se �nc�ierar� �i, ca taurii, se opinteau. D�r�mar� u�orul u�ii, �i zidul se cl�tin�! Ghilgame� �i Enkidu se �nc�ierar� �i, ca taurii, se opinteau. D�r�mar� u�orul u�ii, zidul se cl�tin�! C�nd Ghilgame� �ndoi genunchiul, cu piciorul �nfipt �n p�m�nt t, m�nia i se potoh �i �i d�du drumul. C�nd �i d�du drumul, Enkidu, vorbindu-i, �i spuse lui Ghilgame�: - "Cu adev�rat, cape o fiin�� f�r� seam�n te-a adus pe lume maic�-ta, junca din �arc, 1 - E vorba, probabil, de atitudinea �nving�torului care-�i ridic� de la p�m�nt potrivnicul. zei�a Ninsun. Pe bun� dreptate �i �ntrecipe to�i so�ii; �i cu adev�rat �ie �i-a h�r�zit Enlil s� domne�ti asupra popoarelor!" Aici sf�r�ea tableta a doua a vechii versiuni. Cea a versiunii ninivite merge mai departe; totu�i nu poate fi folosit� din pricina a numeroase lacune. Cea de a treia tablet� veche (tableta din Yale) ar fi putut umple aceste lacune, dar primele dou� coloane sunt sf�r�mate �i cu neputin�� de folosit. Se poate ghici �ns� din ce a mai r�mas c� Ghilgame� l-a dus pe noul s�u prieten la mama sa, zei�a Ninsun, �i i-a l�udat vitejia. De bun� seam�, Ninsun le-a prezis str�lucitele fapte pe care aveau s� le s�v�r�easc� �mpreun�. Pe c�nd Ghilgame� se bucur� auzind acestea, Enkidu, care �tie c�t �l �in puterile, cade prad� unei descuraj�ri trec�toare: " Enkidu, deschiz�nd gura, �i spuse lui Ghilgame�: - "Suspinele, prietene, mi se-nnoad�-n g�t, bra�ele mi-at�rn� f�r� vlag�, �i din toat� puterea mea n-a mai r�mas dec�t sl�biciune!" Ghilgame�, deschiz�nd gura, �i spuse lui Enkidu: O nou� lacun� de c�teva versuri, �n care Ghilgame� �i �mb�rb�ta, desigur, prietenul, m�rturisindu-�i ner�bdarea de a porni s� se lupte cu un du�man pe m�sura lor, cu uria�ul Humbaba, temutul st�p�n al P�durii Cedrilor: II III Ochii i se umplur� de lacrimi. �ntr-at�t �l duru inima c� gemu �ndurerat. Ochii lui Enkidu erau plini de lacrimi. �ntr-at�t �l durea inima c� gemea �ndurerat. Lui Ghilgame� i se f�cu mil� de el �i �i spuse lui Enkidu: - "Prietene, de ce-�i sunt ochii plini de lacrimi? De ce te doare inima �ntr-at�t c� gemi �ndurerat?" - "�np�dure locuie�te Humbaba, cel de ne�nvins, tu �i cu mine �l vom omor�, ca s� izgonim din �ar� orice pricin� a relelor. Noi, �n p�dure, vom t�ia cedri ! " (trei versuri sf�r�mate) Enkidu, deschiz�nd gura, �i spuse lui Ghilgame�: - " �tiu, prietene, ce-i �n acest �inut s�lbatic, �nc� de pe vremea c�nd r�t�ceam pe-aici cu turma de fiare s�lbatice: 50 51 p�durea se-ntinde pe zece mii de �ndoite leghe, cine ar cuteza s� se afunde-n ad�ncurile ei? Strig�tele lui Humbaba sunt ca vuietul potopului, gura lui e �nsu�i Focul, r�suflarea-i moarte aduce! De ce-ai dorit o astfel de isprav�? L�ca�ul lui Humbaba nu-i un loc prielnic pentru lupt�!" Ghilgame�, deschiz�nd gura, �i spuse lui Enkidu: - " Vreau sam� sui pe al cedrilor munte. �i �n inima nem�rginitei p�duri s� dobor cedri! Dac� te code�ti sam� urmezi, voi pleca singur c�tre P�durile Cedrilor, l�ca�ul lui Humbaba; o secure �mi va fi de ajuns. R�m�i aici, dac� �i-e team�, singur voi merge s�-l �nfrunt pe Humbaba !" Enkidu, deschiz�nd gura, �i spuse lui Ghilgame�: - "Cum vom putea noi oare s� mergem p�n� la P�durea Cedrilor? Ocrotitorul ei este zeul Wer; e cumplit �i nu doarme niciodat�. Zeul Wer e cel care l-a ales pe Humbaba. Adadi-a d�ruit glasul de tunet, �i el �l ocrote�te. IV / Ca s� vegheze la p�strarea P�durii Cedrilor, Enlili-a �ncredin�at cele �apte Furii!" Ghilgame�, deschiz�nd gura, �i spuse lui Enkidu: - "Cine poate oare, prietene, s� ajung� p�n� la Cer? Doar zeii singuri �i soarele domnesc acolo-n ve�nicie, dar zilele muritorilot r�m�n num�rate! Orice ar face oamenii, totu-i ca suflarea v�ntului! �ie, �nc� de pe acum, �i-e fric� de moarte: ce s-a ales oare din puterea vitejiei tale? �i-o voi lua-o �nainte, s�-mi strigi doar: "D�-i �nainte, nu-�i fie team�!" Dac� trebuie s� pier, s� �tiu cel pu�in c�mi-am statornicit faima; "Ghilgame� s-a b�tut cu nebiruitul Humbaba" se va spune, at�ta timp c�t se va na�te un urma� �n casa mea... (mai multe versuri sf�r�mate) Vorbindu-mi astfel, mi-ai m�hnit inima: �i totu�i n-o s� m� las �i-o s� m� apuc s� tai cedrii, �i-n felul acesta �mi voi statornici o faim� ve�nic�. Chiar acum vreau s� merg, prietene, la fierar s� f�ureasc� armele �n fa�a noastr�." 52 53 Pe dat�, se duser� la fierar. St�p�nii me�te�ugului, adun�ndu-se, se sf�tuir�. Tur ar� securi uria�e, turnar� topoare, de c�te trei talan�i' fiecare, turnar� spade uria�e, cu t�i�ul de doi talan�i fiecare, m�ciulia pl�selei lor, de treizeci de mint 2 fiecare, teaca de la spade, de treizeci ctemine de aur fiecare. Ghilgame� �i Enkidu duc fiecare c�te zece talan�i. La marea poart� a Urukului, cea cu �n�eptit z�vor, auzindu-i, oamenii se adunar�, plini de bucurie, pe uli�a Urukului-celui-cu-Marea-Pia��, V�z�ndu-i c� se bucur�, Ghilgame�, pe uli�a Urukului-celui-cu-Marea-Pia��, unde se adunaser� dinaintea lui, cam a�a le vorbe�te oamenilor din Urukul-cel-cu-Marea-Pia��: - "�mpotriva lui Humbaba, cel de nebiruit, vreau s� m� duc, eu, Ghilgame�, vreau s�-l v�d pe acela despre care se vorbe�te at�ta, �i c�ruia i s-a dus faima �n toate ��rile. Vreau s�-l lovesc �n P�durea Cedrilor. 1 - Talantul, m�sur� de greutate, valora ceva mai mult de 30 kg. 2 - Mina, submultiplu al talantului, valora 0,505 kg. 54 Vreau ca oamenii s� afle c�t de puternic e un vl�star al Urukului! M� voi apuca s� tai cedrii, �i-mi voi statornici o faim� ve�nic�!" B�tr�nii din Urukul-cel-cu-Marea-Pia�� �i r�spunser� lui Ghilgame�: - "E�ti un copil, Ghilgame�, �i te la�i m�nat de �nfl�c�rare! Nu cuno�ti nimic din cele ce tea�teapt�. Am auzit spun�ndu-se c�Humbaba are o �nf��i�are ciudat�: cine e acel care ar putea s�-i �nfrunte puterea armelor? P�durea se �ntinde pe zece mii de �ndoite leghe: cine-i acelcare-ar cuteza sase afunde-n ad�ncurile ei? Strig�tele lui Humbaba sunt ca vuetulpotopului, gura lui e �nsu�i Focul, r�suflarea-i, moarte! De ce te �ncume�i la asemenea fapt�? Nu-i deloc prielnic pentru lupt� l�ca�ul lui Humbaba !" Ghilgame�, auzind sfaturile B�tr�nilor, �ncepu s� r�d� �i spuse privindu-�iprietenul: - "Acum, prietene, ar trebui s� r�spund a�a: "Mi-e fric� de Humbaba, am s� r�m�n aici!" Ei bine, nu! m� voi duce spre P�durea Cedrilor s�-l �nfrunt pe Humbaba, cel de nebiruit!" O lacun� de �apte versuri; v�z�nd c� nu pot �nvinge �nd�r�tnicia viteazului, B�tr�nii Cet��ii sf�r�esc prin a-l binecuv�nta, �ncredin��ndu-l �ndur�rii zeilor: "Zeul t�u s� te �nso�easc�, s� vegheze s�-�i �mpline�ti c�l�toria teaf�r, �i s� te aduc� apoi �nd�r�t p�n� la Cheiul Urukului!" 55 �ngenunghind, Ghilgame� �i ridic� m�na c�tre Soare': - "Cu toate c� vorbele lor sunt de r�u augur, eu plec, �ama�; �mi ridic m�inile c�tre tine: de-a� putea s� scap cu via�� acolo; ajut�-m� s� m� �ntorc teaf�r pe Cheiul Urukului: �ntinde asupra mea umbra-�i ocrotitoare!" Ghilgame� �i chem� prietenul ca �mpreun� cu el s� cump�neasc� prevestirea, ....................................................................................... Sf�r�itul coloanei este sf�r�mat. Se pare �ns� c� r�spunsul zeului l-a dezam�git, c�ci viteazul se �ntristeaz�; totu�i nu renun�� la planul s�u: i. /' le puser� �n m�n�. El apuc� securea, spada, teaca, �i arcul anzanitl �i �i petrecu spada la cing�toare. Pe uli�� o pornir� la drum. Oamenii se �nghesuie �n jurul lui Ghilgame�: - "�i-acum, c�nd te vei re�ntoarce �n ora�?" VI Lacrimile curgeau din ochii lui Ghilgame�: - "E, f�r� putin�� de-ndoial�, o c�l�torie pe care n-am mai f�cut-o niciodat�, �i totul mi-e necunoscut pe calea ce-o am de str�b�tut, o, zeul meu! Dar dac� m� voi �ntoarce teaf�r, te voi adora, cu inima plin� de bucurie, �i-ntors acas� ��i voi c�nta osanale, �i te voi �n�l�a pe tronuri!" Ise aduser� cele de trebuin��. Securile �i spadele uria�e, �i arcul �i tolba cu s�ge�i 1 - Gest de rug�ciune; semnifica�ia este "�i �nal�� ruga". Arc pe care-l foloseau locuitorii din Anzan, vechi ora� al Elamului - nume dat de c�tre akkadieni regiunii de la apusul cursului inferior al r�ului Tigru - care a jucat un rol important �n cel de al treilea mileniu �naintea erei noastre. 56 57 TABLETA A TREIA Unde B�tr�nii Cet��ii, �n�eleg�nd c� nu-l mai pot opri pe Ghilgame�, �l binecuv�nteaz� �i-l sf�tuiesc cum s� se poarte o dat� ajuns �n P�durea Cedrilor �i ce anume s� fac� pentru a trece peste piedicile ce-i vor sta �n cale. Enkidu �i f�g�duie�te c� va fi al�turi de el pentru a birui �mpreun� toate primejdiile. Cei doi prieteni se duc mai �nt�i s�-�i ia r�mas bun de la zei�a Ninsun, mama lui Ghilgame�. Aceasta aduce un sacrificiu de �mp�care zeului �ama�, pe care-l cheam� �n ajutorul fiului s�u, cer�ndu-i s�-l ocroteasc� p�n� la �nfr�ngerea uria�ului Humbaba. 59 Din �nceputul acestei tablete - �nceput str�ns legat de sf�r�itul celei dinainte - au r�mas dou� povestiri, dac� nu cu totul identice, cel pu�in paralele: pe de o parte un document din epoca ninivit�; pe de alt� parte ultimele �ntregiri ale tabletei din Yale, a c�rei traducere se continu�: B�tr�nii Cet��ii �l binecuv�nteaz� �i-i dau sfaturi lui Ghilgame� asupra c�l�toriei pe care o va face: - "Nu te-ncrede, Ghilgame�, numai �n puterile tale! Fii cu ochii-n patru! Vegheaz� asupr�-�i! Enkidu s-o ia �nainte, el care cunoa�te drumul �i-a mai str�b�tut calea. El cunoa�te trec�tori/e p�durii �i toate f�r�delegile lui Humbaba; a mai sc�pat el p�n� acum via�a c�torva oameni. Enkidu e cu ochii-n patru �i te va ocroti. Fac� �ama� s�-�i po�i ajunge �inta dorit�, fac� el ca ochii t�i s� vad� ceea ce gura ta a spus, fac� el s� se deschid� pentru tine drumul cel de nep�truns, fac� el ca drumul s� fie primitor sub pa�ii t�i, fac� muntele u�or de str�b�tut sub picioarele tale! Nop�ile s�-�i aduc� solii de care s� te bucuri 61 i. �i zeul Lugalbanda > s� te ajute �n tot ce-�i dore�ti! C�t mai degrab� s� �i se �mplineasc� dorin�ele! �n r�ul lui Humbaba la care n�d�jduie�ti s� ajungi spal�-�i picioarele. La popasul de sear�, sap� o groap�: s� ai �ntotdeauna ap� curat� �n burduful t�u; �n cinstea lui �ama� s� faci liba�ie din ap� ne�nceput�, �i nu-l uita nici pe zeul Lugalbanda." Enkidu, deschiz�nd gura, �i spuse lui Ghilgame�: - "Porne�te, Ghilgame�, pe drumul pe care vrei s�-l �nfrun�i. Fii f�r� team�; urmeaz�-m� �ndeaproape. Cunosc l�ca�ul dihaniei �i calea pe care o str�bate de obicei Humbaba. Porunce�te plecarea �i trimite-ipe la casele lor pe to�i ace�tia!" Ghilgame�, deschiz�nd gura, le spuse B�tr�nilor din Uruk: - "Plec s� m� bat cu Humbaba, cel de nebiruit: eu, Ghilgame�, �l voi vedea pe acela despre care se vorbe�te at�ta �i c�ruia i s-a dus faima �n toate ��rile. Cu Enkidu care va veni cu mine, voi c�uta s� �mplinesc ceea ce am spus, �-apoi s� m�-ntorc printre voi, cu inima voioas�!" B�tr�nii, auzind aceste vorbe, �l �ndemnar� pe viteaz pe calea cea bun�, spun�nd: - "Du-te, Ghilgame�, s�-�i fie calea prielnic�, zeul t�u ocrotitor s� te �nso�easc�, fac� el ca ochii t�i s� vad� ceea ce gura ta a spus, �ama� s� te pov��uiasc� c�t �i-o fi calea de lung�!" Aici se opre�te textul din Yale. �n versiunea asirian�, pe care o relu�m �i pe care o vom urma de aici �nainte, tableta e marcat� din loc �n loc cu fragmente sf�r�mate; cei doi viteji se vor duce s�-�i ia r�mas bun de la zei�a Ninsun, mama lui Ghilgame�: ■ 1 - Rege zeificat al Urukului, so�ul zei�ei Ninsun. 62 Ghilgame�, deschiz�nd gura, vorbe�te �i-i spune lui Enkidu: - "Vino, prietene, haide la Egalmah, s-o vedem pe Ninsun, Regina sl�vit�; Ninsun, cea �n�eleapt�, cea �nv��at�, cea atot�tiutoare, va a�terne sub pa�ii no�tri o cale bine chibzuit�." �in�ndu-se unul pe altul, m�n� �n m�n�, Ghilgame� �i Enkidu se duc la Egabnah, s-o vad� pe Ninsun, Regina sl�vit�; Ghilgame�, lu�nd-o �nainte, p�trunde �n palat: - "O, Ninsun, spune el, m� simt destul de puternic ca s� duc p�n� la cap�t lunga cale c�tre l�ca�ul lui Humbaba. M� voi zv�rli �ntr-o lupt� despre care nu �tiu nimic, voi pomi �ntr-o c�l�torie pres�rat� cu primejdii despre care nu �tiu nimic p�n� �n ziua c�nd voi ajunge la cap�t �i apoi m� voi re�ntoarce, 63 p�n� c�nd voi ajunge �n P�durea Cedrilor, p�n� ce-l voi omoi�pe Humbaba, cel de nebiruit, �i voi alunga din �ar� tot r�ul, care nu-i este pe plac zeului �ama�! C�nd �l voi fi omor�t pe Humbaba, �ip�durii-i voi fi dobor�t cedrii, de sus �i p�n� jos pogoi�va pacea peste �ar�. De-am putea s� ne �ntoarcem, nev�t�ma�i, dinaintea ta!" Vorbele fiului s�u Ghilgame�, Ninsun le ascult� �ndelung, cu bun�voin��. II Ninsun p�trunse �n iatacul ei... Dup� ce se sp�l� �i se unse cu uleiuri pe tot trupul, �i puse ve�mintele ce-i veneau bine, �i �ncheie pieptarul, se �mpodobi cu giuvaeruri, �i puse pe cap diadema; stropi p�m�ntul �i pulberea cu apa dintr-un pocal, sui sc�rile, se urc� pe teras�. Acolo, sus, pe teras�, aprinse t�m�ie pentru �ama�, �nchin� o liba�ie, �i, cu fa�a la Soare, �i ridic� bra�ele: - "De ce, c�nd mi l-ai dat de fiu pe Ghilgame�, l-ai �nzestrat cu o inim� care nu cunoa�te tihna? Iat� c� l-ai a���at acum s� cutreiere caleandep�rtat� spre l�ca�ul lui Humbaba: se va azv�rli �ntr-o lupt� despre care nu �tie nimic, va pomi �ntr-o c�l�torie pres�rat� cu primejdii despre care nu �tie nimic, 64 * p�n�-n ziua c�nd va ajunge la cap�t �i apoi se va re�ntoarce, p�n� c�nd va ajunge �n P�durea Cedrilor, p�n� ce-l va omor� pe Humbaba, cel de nebiruit, �i va alunga din �ar� tot r�ul, care nu-�i este pe plac. �n timpul zilei, �n vreme ce tu cutreieri hotarele cere�ti, Aia, Logodnica, s� nu se team� s�-�i aminteasc� de el; pe Ghilgame� d�-l�n grija paznicilor nop�ii, c�nd, seara, vei p�r�si cerul." Urm�toarele dou� coloane cuprindeau rug�mintea lui Ninsun, dar nu au mai r�mas dec�t capete de r�nd, cu neputin�� de tradus. IV Ea stinse t�m�ia �i spuse un desc�ntec. Apoi �l chem� pe Enkidu �i-i �mp�rt�i vrerea sa: - "O, puternice Enkidu, nu te^ fi n�scut din s�nul meu, dar acum te �nvestesc ca supus al lui Ghilgame�!''' Ca �i cum preotesele, curtezanele �i hetairele 2 ar fi pus pe grumazul lui Enkidu semnul st�p�nirii, ca �i cum preotesele l-ar fi primit cape un copil juruit, �i Fiicele-divine l-ar fi crescut �n�untrul altarului. - �n�elesul celor 6 r�nduri care urmeaz� r�m�ne �ndoielnic. Curtezane, care �n epoca respectiv�, se bucurau de o oarecare pre�uire. 65 Veste�te: - "Da, sunt Enkidu, pe care Ninsun l-a �nvestit ca supus al lui Ghilgame�!" Ceea ce urma este sf�r�mat. Trainic lega�i unul de altul, cei doi viteji pleac� din Egalmah. La por�ile cet��ii, �i g�sesc iar�i pe B�tr�ni, care le dau ultimele pove�e: VI "Enkidu s�-�i ocroteasc� prietenul, s�-�i apere tovar�ul! S�-l aduc� el �nsu�i �napoi l�ng� miresele lui! Noi, Adunarea, �i l-am �ncredin�at pe Regele nostru, c�nd te vei �ntoarce ni-l vei �napoia pe Regele nostru!" Ultimele r�nduri ale tabletei, foarte �mbuc�t��ite, sunt aproape cu neputin�� de folosit. 66 TABLETA A PATRA Aici �i �nt�lnim pe cei doi viteji la por�ile P�durii Cedrilor. O dat� ajun�i, ei se sf�tuiesc cum s� biruie greut��ile luptei. Ghilgame� �l �mb�rb�teaz� pe Enkidu, c�ruia a �nceput s�-i fie fric�. 67 ■ Tableta aceasta e foarte sf�r�mat�. Au r�mas doar c�teva fragmente r�zle�ite, adesea greu de localizat. Din primele dou� coloane - care trebuiau s� povesteasc� p��aniile c�l�toriei spre P�durea Cedrilor - mai d�inuie numai scurta bucat� care urmeaz� �i pe care unii autori socotesc c�-i mai bine a�eze �n cuprinsul celei de a �asea tablete: s-o Dup� dou�zeci de �ndoite leghe, �mbucar� c�te ceva; Dup� alte treizeci de �ndoite leghe, poposir�. De-a lungul zilei f�cuser� cincizeci de �ndoite leghe. �i toat� calea, ce se str�bate de obicei �ntr-o lun� ei o m�ntuir� a treia zi. Cu fa�a la soarele care apunea, s�par� o groap� �ijum�tate, trebuTe i ,tv "! we s�-l i St� de mvmg� . ^ Ghilgame� k lupt�. un paznic pe 69 - "Aminte�te-�i, Ghilgame�, de cele ce-ai spus la Uruk. Ridic�-te �ipreg�te�te-te s� lup�i, tu, Ghilgame�, vl�star al Urukului!" Ghilgame� lu� aminte la �ndemnul prietenului s�u: - "Gr�be�te-te! Nu-l l�sa s� se �ndep�rteze, s� se afunde-n inima p�durii �i s� ne scape! �i va pune �apte r�nduri de zale: una a �i �mbr�cat-o, �i mai r�m�n �ase depus. Nu �ov�i!" Ca ni�te tauri furio�i, se arunc� asupra lui; o singur� dat� strig�, �ngrozit, paznicul p�durilor strig� �i cere ajutor, �l cheam� pe Humbaba, ca un copil pe p�rintele s�u. O nou� sp�rtur�. Dup� moartea paznicului, Enkidu deschide por�ile p�durii, al c�rei prag muritorii sunt opri�i de zei s�-l treac�. El simte, f�r� s�-�i dea seama bine de ce, o tainic� nelini�te: VI �, deschiz�nd gura, vorbe�te �i-i spune lui Enkidu: - "Haide, prietene, doarn-o s� ne purt�m ca ni�te bie�i nevolnici! Am str�b�tut r�nd pe r�nd to�i mun�ii; �inta c�l�toriei se afl� �n fa�a noastr�! Mai bine s� mor dec�t s� d�m �nd�r�t acuma! Prietene, �tii ce �nseamn� b�t�lia, e�ti c�lit �n lupt�: atinge-mi ve�m�ntul �i nu-�i va mai fi team� de moarte. Haide, �ncrede-te �n mine, fii m�na mea dreapt�! Duc�-se mole�eala bra�ului t�u �i risipeasc�-se sl�biciunea genunchilor t�i! Prietene, fii iar st�p�n pe tine, �i-mpreun� s� ne afund�m �n inima p�durii! fnimii tale s� nu-i mai pese dec�t de lupt�, uit� de moarte �i nu-�i va mai fi team�! Omul puternic, gata de lupta�i ager la minte, care se repede primul, scap� el �nsu�i dac�-�i ap�r� tovar�ul. �i chiar dac� sunt �nvin�i, ei dob�ndesc faima!" Am�ndoi ajunser� �naintea muntelui �n verzii! Glasurile le t�cur�. Ei �n�i�i se oprir�. Enkidu, deschiz�nd gura, vorbe�te �i-i spune lui Ghilgame�: - "S� nu ne afund�m p�n� �n inima p�durii. Numai ce i-am desferecat por�ile, �i bra�ul mi s-a �i mole�it" 70 71 ■ TABLETA A CI NC EA Dup� ce sunt descrise minun��iile p�durii, eroii no�tri se roag� s� li se arate �n vis ce se va �nt�mpla cu ei pe meleagurile lui Humbaba. Ghilgame� �i poveste�te visele; apoi, la porunca lui �ama�, �ncepe lupta cu Humbaba. Toate puterile cerului �i ale p�m�ntului dezl�n�uite �i vin �n ajutor. Dup� biruin��, Enkidu �l �ndeamn� pe Ghilgame� s� fie f�r� cru�are. �mpreun�, �i taie capul lui Humbaba, �l aduc la Uruk �i-l trag �n �eap� dinaintea marii por�i a Cet��ii. 73 Tableta aceasta, din nefericire tot at�t de sf�r�mat� ca �i cea de mai �nainte, alc�tuia una din culmile dramatice ale poemului: �n cuprinsul ei se desf�oar� biruitoarea lupt� a lui Ghilgame� �mpotriva uria�ului Humbaba. Cu mult� pricepere, poetul zugr�ve�te gradat tulburarea eroului, �nt�rziind asupra descrierii p�durii, asupra tainei care �nconjoar� ascunzi�ul dihaniei �i �n sf�r�it, poveste�te �ov�ielile celor doi viteji, prin�i �ntre teama de a nu-l putea ajunge �i spaima de a-l �nfrunta. l- S-au oprit �i se minuneaz� privind p�durea. Se uit� �ndelung la �n�l�imea cedrilor, se uit� �ndelung c�tre intrarea p�durii. Pe acolo, pe unde trece de obicei Humbaba, sunt urme: drumurile sunt b�tute, calea e netezit�. V�d Muntele Cedrilor, l�ca� divin, piedestalul lui Unim'1. Pe pov�rni�ul muntelui, cedrii �i �nal�� ramurile �mbel�ugate; pl�cut� e umbra �i plin� de miresme. Acolo se �mpletesc m�ce�ii, acolo se-nc�lce�te p�durea; ----------------------__----------Alt� denumire a zei�ei I�tar. 75 ramurile cedrilor se-mpletesc cu nuielele cele frumos mirositoare. Se afundar� �n p�dure cale de q �ndoit� leghe, apoi mai merser� dou� treimi dintr-o �ndoit� leghe. Restul coloanei este aproape cu totul distrus. II De mult timp �i �ineau s�biile preg�tite, trase din teac�. P�r�sir� urmele; se strecurar� �n tufi�uri, unde r�maser� nemi�ca�i. Humbaba nu veni �n ziua aceea, nu veni nici a doua zi, nu veni nici a treia zi. Lipsesc zece r�nduri. Enkidu, deschiz�nd gura, vorbe�te �i-i spune lui Ghilgame�: - ''Cum o s� d�m noi de urma lui Humbaba ? O, de-aiputea s� mai ai un vis �i �nc� unul, care s� dest�inuie ceea ce se va-nt�mpla." 76 - "De �i s-ar ar�ta �i �ie un vis, Enkidu. Prietene, de-am avea un �ntreit vis prevestitor." Dorin�a li se �mpline�te cur�nd. C�nd se las� noaptea, Ghilgame� are un vis. Din p�cate, relatarea visului se afla, probabil, �ntr-o sp�rtur� a c�rei lungime n-a putut fi stabilit�. C�nd re�ncepe textul, Enkidu, voios, �l l�mure�te pe prietenul s�u c� visul �i este prielnic. �i noaptea se las� iar�i. �n aceast� parte, tradi�ia ninivit� se deosebe�te de aceea care ni s-a p�strat mul�umit� unui text de origine hittit�. Aceast� din urm� versiune - mai complet� - va putea fi urm�rit� �n cele ce urmeaz�: Sprijini�i unul de cel�lalt, �ncepur� s� vegheze. Somnul, pe care-l aduce noaptea, �i cuprinse. La miezul nop�ii, somnul �l p�r�si pe Ghilgame�, care prinse s�-ipovesteasc� lui Enkidu visul: - "Prietene, dac� nu m-ai strigat tu, ce oare s� m� fi trezit? Enkidu, prietene, am avut un vis. M-ai strigat? De ce sunt tulburat? �n afar� de visul meu dint�i, mi s-a mai ar�tat un al doilea, �n visul acesta, prietene, s-a pr�bu�it un munte; m-a r�sturnat, mi-a prins picioarele de nu m-am mai putut urni. Pe l�ng� el p�ream ni�te g�ng�nii. O lumin� str�lucitoare se a�ternu pretutindeni. Se ivi un om, cel mai frumos de pe aceste t�r�muri, de o frumuse�e f�r� seam�n. Smulg�ndu-m� de sub munte, �mi d�du s� beau ap�, ca s�-mi lini�tesc inima, 77 �i m� ridic� pe picioare." El, cel care se n�scuse �n pustiu, Enkidu, �i spuse prietenului s�u, t�lm�cindu-i visul: - "Prietene, visul t�u e prielnic, Eun vis de pre�! Prietene, muntele pe care l-ai v�zut �n vis, este Humbaba: vom pune m�na pe el �i-l vom ucide, �i-i vom arunca st�rvul pe c�mp! De-ai putea s� vezi �n visul cel de m�ine ce se va alege de mine!". Dup� dou�zeci de �ndoite leghe, �mbucar� c�te ceva; la treizeci de �ndoite leghe, poposir�. Cu fa�a la soarele care apunea, s�par� o groap�, �i v�rsar�, pentru �ama�, ap� ne�nceput� ca liba�ie. Apoi Ghilgame� se sui pe munte �i �mpr�tie f�in� cernut�, ca liba�ie: - "O, munte, spuse el, f� s� mi se arate un vis despre Enkidu, trimite-mi �i pentru el o prevestire." III �i muntele f�cu s�i se arate un vis despre Enkidu, muntele-i trimise �i pentru el o prevestire. Ploaia �ncet�, se st�rni o adiere; ea �l �mbie pe Enkidu s� se culce...; �n timp ce el, ca orzul de munte..., 78 Ghilgame� u sprijinea b�rbia cu genunchii: a�a se ab�tu asupr�-i somnul, care se las� peste oameni. Dar pe la mijlocul veghii, somnul se curm� dintr-o dat�. El se scul� �i-l �ntreb� pe prietenul s�u: - "Prietene, nu m-ai strigat?De ce sunt treaz? Nu m-ai zg�l��it? De ce sunt tulburat? N-a contenit ploaia > ?De ce mi-e carnea vl�guit�? Prietene, mi s-a ar�tat un al treilea vis, �i visul ce mi s-a ar�tat era �nsp�im�nt�tor. Cerul striga, vuia p�m�ntul: �ncremenise lumina zilei, se l�sase �ntunericul, scap�r� un fulger, se-ncinse un foc: norii se �ndesir�:ploua cu moarte! Apoi ro�ieticele v�lv�t�i mai r�bufnir� o dat� �i focul se stinse, ceea ce c�zuse din cer se pref�cu �n cenu��. S� cobor�m la c�mp, vom putea chibzuimai bine." C�nd Enkidu auzi visul pe care�-l ceruse pentru el, �i spuse lui Ghilgame�: Urmarea nu mai exist�. Cu toat� amenin�area de moarte pe care visul acesta o face s� apese pe capul lui Enkidu, cei doi viteji nu se las� de ceea ce �i-au pus �n g�nd. O traducere hittit� spune c� ei s-au apucat s� taie cedri �n p�dure: Ghilgame� lu� securea �n m�n� ....�i dobod cedri. C�nd auzi Humbaba vuietul pe care-l f�ceau, l-Mai Poate fi �n�eles �i �n sensul de: "a trecut vreun zeu?" 79 se �nfurie �i strig�: - "Cine-i acela care a venit s�-mi vateme copacii din mun�ii mei, �i cedrii s� mi-i taie ?" Dar, din �naltul cerului, cerescul �ama� le vorbi: - "Merge�i �nainte f�r� team�, �nfrunta�i-l pe Humbaba, merge�i p�n� �l ve�i ajunge: el nu se va mai �ntoarce �n l�ca�ul lui." Povestirea luptei n-a mai ajuns p�n� la noi. Dar putem s� ne �nchipuim c� biruin�a n-a fost la �nceput de partea celor doi viteji, c�ci un alt fragment hittit urmeaz� �n felul urm�tor: Lacrimile-i curgeau �iroaie, �i Ghilgame� �i spuse cerescului �ama�: (dou� versuri cu neputin�� de folosit) - "Am ascultat totu�i de cerescul �ama� �i-am urmat calea pe care mi-o hot�r�se!" Cerescul �ama� auzi ruga lui Ghilgame�, �i iat� c� �mpotriva lui Humbaba se st�rnir� vijelii puternice: v�ntul cel mare, v�ntul de la miaz�noapte, uraganul, v�ntul cu nisip, v�ntul furtunilor, v�ntul �nghe�at, vijelia, v�ntul fierbinte: opt v�nturi se st�rnir� �mpotriva lui �i-l izbir� �n ochi pe Humbaba. Nu mai putea s� mearg� nici �nainte, nu mai putea nici s� dea �napoi. 80 Atunci Humbaba se supuse �i iat�-l c�-i spune lui Ghilgame�: . "O, Ghilgame�, d�ruie�te-mi iertarea: vei fi st�p�nul meu, eu robul t�u voi fi. �i printre copacii pe care i-am crescut, voi alege pentru tine pe cei mai puternici �i pe cei mai frumo�i, �i voi t�ia �i din ei ��i voi dura case." DarEnkidu �i spuse lui Ghilgame�: - "Nu c�ta la vorbele pe care �i le spune Humbaba, Humbaba nu trebuie s� r�m�n� �n via��!" Urmeaz� o lacun� �n care se povestea moartea lui Humbaba �i, f�r� �ndoial�, �ntoarcerea ni Uruk a celor doi prieteni biruitori. Pesemne c� izvorul celei dint�i dintre aceste dou� �nt�mpl�ri e �ntr-o veche povestire babilonian�, din care a mai r�mas o fr�ntur� �i care �nf��i�a cam a�a sf�r�itul dihaniei (numit aici Huwawa): Ghilgame� u spuse lui Enkidu: - "Dac� nu punem m�na pe el pe nea�teptate, sc�nteierea razelor sale va pieri �n �n v�lm�eal�, razele lui vor pieri, str�lucirea sa se va �ntuneca!" Enkidu �i spuse lui Ghilgame�: - "Prietene, prinde mai �nt�i pas�rea, ce se va alege apoi de puii ei? Vom c�uta dup� aceea sc�teierile razelor sale, ca ni�te pui vor alerga �ncolo �i-ncoaceprin iarb�. Love�te �n el cu �ndoite puteri! Dup� el, omoar�-i sluga!" Ghilgame� lu� aminte la vorbele tovar�ului s�u. Apuc� pe dat� securea, trase din teac� sabia de la cing�toare. 81 Ghilgame� �l lovi pe Huwawa �n beregat�, prietenul s�u Enkidu �l prinse; la cea de a treia lovitur�, Huwawa se pr�bu�i: strig�tele sale nedeslu�ite se stinser� �n moarte, �l aruncar� la p�m�nt, mort, pe Huwawa, paznicul: la dou� �ndoite leghe jur �mprejur gemur� cedrii! �mpreun� cu el, Enkidu �l omor�se pe Huwawa. Enkidu �l omor�se pe paznicul p�durii, la poruncile c�ruia se cutremuraser� Hermonul �i Libanul'' El lovi pe... al cedrilor... Dup� ce lovi �n �apte r�nduri, plasa... �i sabia care at�rnau opt talan�i, le lu� cu el, povar� de opt talan�i, �i se afund� �n p�dure. Deschise l�ca�ul tainic alAnunnakilor^. Ghilgame� dobor� copacii, Enkidu... Enkidu �i spuse lui Ghilgame�: - "Ghilgame�, doboar� cedrii!" Apoi se �ntoarser� pe drumul Eufratului. �i tableta ninivit� se sf�r�ea, pare-se, cu aceste versuri: �i dinaintea marii-por�i a Urukului, Ghilgame� trase �n �eap� capul lui Humbaba. TABLETA A �ASEA O dat� terminat� lupta, Ghilgame� se spal�, se piapt�n� �i se g�te�te. Dar iat� c�-l vede zei�a I�tar. Uluit� de frumuse�ea lui, zei�a �i cere s-o ia de so�ie �i-l �mbie �n�ir�ndu-i darurile �i m�ririle de care-ar avea parte al�turi de ea. Ghilgame� �ns� nu se �nvoie�te, ba o �i dojene�te pentru numero�ii iubi�i pe care i-a avut �i pe care i-a nenorocit dup� ce s-a s�turat de ei. Furioas�, zei�a urc� �n ceruri �i se pl�nge tat�lui ei, zeului Anu. I�tar �i cere acestuia s� pl�smuiasc� Taurul Ceresc, care s�-l omoare pe cel ce-a �ndr�znit s�-�i bat� joc de ea. Anu se �nvoie�te, dar cere �n schimb ca fiica sa, zei�a rodniciei, s� dea timp de �apte ani bel�ug de recolte �i de vite, ca s� cump�neasc� pagubele pe care le va pricinui taurul. Sute �i sute de oameni �ncearc� s� se �mpotriveasc� dihaniei, dar el �i �mpr�tie dintr-o suflare. Numai Enkidu �i vine de hac: �l �n�fac� de coarne �i-l doboar�. Pe zidul �mprejmuitor al Urukului, I�tar se t�nguie �mpreun� cu alaiul curtezanelor care o urmeaz�. Enkidu smulge atunci buc��i din taurul ucis �i le arunc� �n capul zei�ei, batjocorind-o. Ghilgame� adun� cei mai iscusi�i me�te�ugari �i din coarnele taurului porunce�te s� fac� vase �n care s� se toarne oloiuri, �n cinstea zeului Lugalbanda. Dup� care, Ghilgame� se f�le�te �n fa�a B�tr�nilor Cet��ii �i cei doi prieteni se �ntorc la palat pentru o binemeritat� odihn�. 1 Mun�i din Siria �n regiunea Libanului. 2 Nume pe care �l d�deau sumerienii �i, dup� ei, babilonienii spiritelor cere�ti. 82 83 Dup� moartea lui Humbaba, �n desi�urarea ac�iunii se produce dintr-o dat� un salt. Zei�a I�tar se �ndr�goste�te de biruitorul Ghilgame�. �nciudat�, fiindc� viteazul �i respinge ademenirile, ea �i arunc� pe cei doi prieteni �ntr-o nou� �i cumplit� �ncercare. Despre toate acestea ne vorbe�te a �asea tablet�. Ghilgame� �i sp�l� p�rul m�njit, �i cura�i leg�turile cu care-�i �ncingea fruntea, �ipiepten� cu grij� p�rul pe spate. Arunc� ve�mintele �ntinate, �mbr�c� altele curate, se �nf�ur� �ntr-o mantie �i se �ncinse cu o e�arf�. Dup� ce-�ipuse Ghilgame� diadema pe cap, sl�vit� I�tar lu� aminte la frumuse�ea lui Ghilgame�. - "Vino, Ghilgame�, spuse ea, s� fii iubitul meu, d�-mi, da, d�ruie-mi, rodul trupului t�u! Vreau s�-mi fii so�; iar eu voi fi femeia ta! Voi pune s� �i se preg�teasc� un car din lapislazuli �i aur: ro�ile �i vor fi din aur, osiile din electrum', �l voi �nh�ma cu diavoli ca ni�te vijelii, �n loc de cat�ri, �n casa noastr� vei intra printre miresme de cedru. Aliajul din trei p�r�i de aur �i o parte argint, din care se f�ceau �n vechime pocale. 85 �n casa noastr�, c�nd vei p�trunde, preo�ii �i demnitarii ��i vor s�ruta picioarele, dinaintea ta vor �ngenunchea regii, demnitarii �i principii, aduc�ndu-�i bir comorile mun�ilor �i v�ilor; caprele tale vor f�ta c�te trei iezi dintr-o dat� �i oile tale miei gemeni; m�g�ru�ii t�i, sub poveri, vor �ntrece cat�rii cei iu�i, caii t�i, �nh�ma�i la car, vor fi aprigi la fug�, �i boul t�u, �njugat, n-o s� aib� potrivnic!" Ghilgame�, deschiz�nd gura, vorbe�te, �i-i spune sl�vitei I�tar: - "Ce �i-a� d�rui �ie, dac� te-a� lua �n c�s�torie? ��i lipse�te oloiul pentru trupul t�u, sau poate ve�mintele ��i lipsesc? Nu ai merinde �i de-ale gurii? Ai p�inea care se cuvine zeilor, ai b�utura care se cuvine regilor. (Trei versuri sf�r�mate) Dac� te-a� lua de so�ie, �tiu ce m� a�teapt�: nu e�ti dec�t un j�ratic care se stinge c�nd vine frigul, o u�� r�u �nchis�, care nu st�vile�te nici v�ntul, nici gerul, un palat care-�i strive�te r�zboinicii ce-l ap�r�, un elefant care-�i smulge �nveli�ul, e�ti p�cura care m�nje�te pe omul ce-o duce, burduful care se vars� peste omul ce-l poart�, calcarul care face s� se f�r�mi�eze zidul de piatr�, berbecele de asediu care pustie�te �ara du�man�, �nc�l�area care r�ne�te piciorul celui ce-o poart�! Care-i iubitulpe care l-ai �ndr�git pentru totdeauna? Care-i p�s�ruica ce �i-a fost mult timp pe plac? Vino �ncoace, s� cercet�m �mpreun� soarta iubi�ilor t�i; ce st� scris pe tablet�, am v�zut scris �i �tiu. �n ce-l prive�te pe Tamuz1, iubitul anilor t�i tineri, an dup� an, l-ai h�r�zit suspinelor ve�nice. Ai iubit de asemeni �i p�s�ruica, cu penele pestri�e; ai lovit-o �i i-ai rupt aripile, de atunci st� prin p�duri �i strig�: "Vai, aripile mele!''2 Ai iubit �i leul, nespus de puternic: ai s�pat pentru el �apte �i iar� �apte gropi! Ai iubit �i calul, f�los �n lupt�: l-ai sortit apoi �elei, pintenilor �i biciului, l-ai sortit s� alerge �n galop la nesf�r�it 3, l-ai sortit s� se adape tulbur�nd apa! �i pe maic�-sa, pe Silili, ai h�r�zit-o suspinelor ve�nice! Ai mai iubit �i un p�stor, care �ngr�m�dea ne�ncetat p�ini sub cenu�� pentru tine �i-�i jertfea zilnic iezi: l-ai lovit �i l-ai pref�cut �n lup, acum �n�i�i arga�ii lui �l gonesc �i c�inii lui �l mu�c�! L-ai iubit �i pe I�ullanu, gr�dinarul tat�lui t�u, care mereu ��i aducea co�ule�e pline de curmale �i-�i f�cea zilnic masa str�lucitoare; 1 - Zeitate care personifica vegeta�ia de prim�var�. - De bun� seam� un joc de omonime akkadian "kappi". p�s�rii �i cuv�ntul 86 87 ai ridicat ochii asupra lui �i te-ai dus la el: - "O, I�ullanu al meu, ai spus, vino, s� ne bucur�m de vigoarea ta, �ntinde m�na �i m�ng�ie-m�." I�ullanu �i-a spus: - "Ce �i-aiputea dori de la mine? Maic�-mea n-a �nc�rcat cuptorul? �i eu, oare n-am m�ncat? Dac� a� m�nca hrana ru�inii �i a blestemelor, a� f� acela care, o dat� cu venirea iernii, ar avea acoper�m�nt de stuf!" �i tu, auzind de la el aceste vorbe, l-ai lovit �i l-ai pref�cut �n p�ianjen: l-ai f�cut s� stea �n mijlocul scripetelui cu g�le�i pentru scos apa din pu�: nu poate nici s� urce, nici s� coboare pe ciutur�! �i cu mine, dac� m� iube�ti, asemeni te vei purta!" I�tar, auzind aceasta, I�tar tare se mai m�nie. Urc� �n ceruri, �i se duse, I�tar, dinaintea luiAnu, tat�l s�u, �i dinaintea luiAntu, mama sa, v�rs� lacrimi: - "Tat�, Ghilgame� m-a acoperit cu oc�ri, Ghilgame� a �inut socoteala p�catelor mele, a p�catelor �i a blestemelor mele!" Anu, deschiz�nd gura, vorbe�te �i-i spune sl�vitei I�tar: - "F�r�-ndoial� c� l-ai a���at pe regele Ghilgame�, �i iat�, de aceea Ghilgame� a �inut socoteala p�catelor tale, a p�catelor �i a blestemelor tale." I�tar, deschiz�nd gura, vorbe�te �i spune lui Anu, tat�l s�u: - "�a��, f�ure�te Taurul Ceresc, care s�-l omoare pe Ghilgame�, �i s�-l umple de groaz� p�n� �n l�ca�ul s�u. Dac� nu f�ure�ti pentru mine Taurul, voi sf�r�ma por�ile iadului, le voi d�r�ma u�orii, le voi sparge �n buc��i pragul, voi aduce mor�ii din groap� pe p�m�nt, �i mor�ii vor fi atunci mai numero�i dec�t viii!" Anu, deschiz�nd gura, vorbe�te �i-i spune sl�vitei I�tar: - "Fiica mea, dac� f�uresc Taurul pe care mi-l ceri, vor fi �n �ara Urukului �apte ani f�r� rod. Str�ns-ai tu gr�ne pentru oameni �i pentru vitepus-ai s� creasc� iarba?" I�tar, deschiz�nd gura, vorbe�te �i-i spune lui Anu, tat�l s�u: - "Tat�, str�ns-am gr�ne pentru oameni �i pentru vite adunat-am iarb�. Dac� veni-vor �apte ani f�r� rod, am adunat gr�ne pentru oameni �i pentru vite am pus s� creasc� iarb�. Dar pe Ghilgame�, pe el, vreau s� m� r�zbun, d�-mi c�p�strul Taurului Ceresc." C�nd Anu auzi aceste vorbe, �i d�du lui I�tar c�p�strul Taurului, �i I�tar n duse pe p�m�nt. C�nd ajunse �n �ara Urukului, Taurul pref�cu p�unile �n pustiu: cobor� la r�u �i din �apte sorbituri sec� r�ul. 89 La suflarea Taurului se deschise o cr�p�tur� �i o sut� de oameni din Uruk c�zur� �n�untru. La a doua suflare, se mai deschise o cr�p�tur� �i dou� sute de oameni din Uruk c�zur� �n�untru. La cea de a treia suflare, se deschise �nc� o cr�p�tur� �i Enkidu c�zu �n ea. Dar, s�rind pe dat� �n sus, Enkidu �l �nha�� pe Taur de coarne. Taurul �l �mpro�c� cu bale, �i, pe unde-i era coada mai groas�, �i �mpr�tie murd�riile. Enkidu, deschiz�nd gura, vorbe�te �i-i spune lui Ghilgame�: - "Prietene, ne f�lim cu vitejii f�r� seam�n, dar mai bine s� vedem cum dobor�m Taurul!" - "Prietene, spuse Ghilgame�, am luat seama la felul lui de a lupta, �i de ne vom uni puterile, vom izbuti s�-l biruim. Vreau s�-i smulg inima �is-o d�ruiesc lui �ama�." - "Eu, spuse Enkidu, �l voi urm�ri cu �nver�unare, �l voi apuca de coad�, �i-l voi �ine str�ns cu am�ndou� m�inile. Atunci tu vei veni �n fa�a lui �i �ntre grumaz �i coarne �l vei izbi cu spada." Urm�rindu-l cu �nver�unare, Enkidu ajunse Taurul �i, apuc�ndu-l de coad�, �l �inu str�ns cu am�ndou� m�inile. Atunci Ghilgame�, viteaz �i dibaci, st�tu �n fa�a lui �i, cu spada, 90 �l izbi �ntre grumaz �i coarne. Dup� ce uciser� Taurul, �i smulser� inima �i o a�ezar� dinaintea Soarelui; se �ndep�rtar� �i se �nchinar� dinaintea lui �ama�, apoi se a�ezar�, am�ndoi, ca ni�te fra�i. I�tar, care se urcase pe meterezele Urukului-celui-�mprejmuit, m�hnit�, �ncepu sase t�nguie: - "Blestemul s� cad� asupra lui Ghilgame� care m-a batjocorit, omor�nd Taurul!" C�nd o auzi Enkidu pe I�tar, smulse um�rul Taurului �i i-l arunc� �n fa��: - "Adev�r zic, strig� el, cade te prind, la fel ca �i cu Taurul, cu tine m� voi purta! M�runtaiele lui, al�turi de tine le voi at�rna!" I�tar adun� hierodulelel, pe fiicele pl�cerii �i curtezanele; �i pe um�rul Taurului se t�nguir�. �n timpul acesta Ghilgame� chem� me�terii f�urari, pe to�i �i chem�. Me�te�ugarii se minunar� de grosimea coarnelor; erau f�cute din treizeci de mine de lapislazuli, �i cuprinsul am�ndurora era de �apte gur-uri2 de oloi, pe care le d�rui pentru miruirea zeului Lugalbanda. Le lu� cu el sile at�rn� �n c�mara domneasc�. 1 - Sclave �n serviciul unui templu. 2 - M�sur� de capacitate care, �n vechime, valora cam 250 litri. 91 Cei doi viteji �i sp�lar� m�inile �n Eufrat, apoi, �mbr��i�a�i, o pornir� la drum. Str�b�tur�m car uli�a cea mare a Urukului; locuitorii Urukului se adunaser� s�-ipriveasc�. Slujnicelor palatului, Ghilgame� le spune voios aceste vorbe: - "Cine-i cel mai frumos dintre b�rba�i, cine-icelmai viteaz dintre to�i vitejii?" - "Ghilgame� e cel mai frumos dintre b�rba�i, Ghilgame� e cel mai viteaz dintre to�i vitejii!" (Trei versuri sf�r�mate) Ghilgame� d�du opetrcere �n palatul s�u. Apoi, pe c�nd b�rba�ii dormeau, �ntin�i �n culcu�urile lor de noapte, pe c�nd dormea �i el, lui Enkidu i se ar�t� un vis. Enkidu se scul�; �i povesti visul �i-i spuse prietenului s�u: 92 TABLETA A �APTEA O dat� cu ivirea zorilor, Enkidu �i poveste�te lui Ghilgame� visul ce i s-a ar�tat peste noapte: se f�cea c� zeii cei mari �inuser� sfat �i-i hot�r�ser� moartea - pesemne drept pedeaps� pentru batjocura adus� zei�ei I�tar. Enkidu va muri aceasta era vrerea zeilor. Un r�u care nu iart� l-a �i cuprins- pe' patul de suferin�� o blestem� pe curtezan�, pun�nd pe seama ei tot chinul ce-l �ndur�. �ama�, care-l aude, �l dojene�te ammtmdu-i c�te l-a �nv��at curtezana �i numai de bine Enkidu se poc�ie�te �i o binecuv�nteaz�. Pe pragul mor�ii, Enkidu are vedema Infernului. �ngrozit, urm�rind agonia prietenului s�u Ghilgame� e cuprins de teama unei mor�i lipsite de orice slav� 93 Cea din urm� isprav� eroic� a lui Ghilgame� este uciderea Taurului Ceresc. Ea marcheaz�, de altfel, �n epopee o cotitur� hot�r�toare. Lacomi de m�riri �i �mb�ta�i de izb�nzile lor, cei doi viteji s-au putut crede p�n� atunci destul de puternici pentru a �nfrunta voin�a zeilor �i a dispre�ui prevestirile viselor; dar sose�te clipa c�nd soarta se cere �mplinit�. �i dac� Ghilgame� fiul unei zei�e, va mai sc�pa c�tva timp legii de ob�te, r�zbunarea zeilor �l love�te pe nea�teptate pe Enkidu. Visul ce abia i s-a ar�tat �i aduce cumplita dezv�luire a apropiatei pedepse. Primele dou� coloane ale tabletei ninivite s-au pierdut �i din povestirea visului n-a mai r�mas dec�t �nt�iul vers, pomenit ca r�nd de leg�tur� la sf�r�itul tabletei de mai �nainte: - "Prietene, de ce �in sfat zeii cei mari?" Dar o versiune hittit� �ng�duie s� fie acoperit� �n parte lacuna textului asirian: ... Atunci se f�cu ziu�, �i Enkidu �i spuse lui Ghilgame�: - "Ascult� visul ce mi s-a ar�tat ast�-noapte: Anu, Enlil, Ea �i cerescul �ama� �ineau sfat. Anu �i spuse lui Enlil: - "De ce au ucis Taurul Ceresc �i de ce l-au omor�t �i pe Humbaba, 95 care p�zea Muntele Cedrilor?" �iAnu ad�ug�: - "Care dintre ei doi va muri?" IarEnlil spuse: - "Enkidu trebuie s� moar�, dar Ghilgame� nu va muri." Atunci cerescul �ama� �i r�spunse lui Enlil cel Viteaz: - "Oare nu la porunca mea' au omor�t Taurul Cerului �i pe Humbaba? �i acum Enkidu, nevinovat, va trebui s� moar�!" Dar Enlil se �nfurie �mpotriva cerescului �ama� �i strig�: - "De ce-ai pogor�t �n fiecare zi la ei, ca un prieten al lor?" �n timpul acesta Enkidu z�cea bolnav �n fa�a lui Ghilgame�, �i lui Ghilgame� lacrimile �i curgeau �iroaie: - "Frate al meu, �i spuse el, tu e�ti fratele meu iubit. A�adar, m-au socotit mai presus de fratele meu. De-acum voi fi printre mor�i; m� voi a�eza la poarta mor�ilor, �i ochii mei nu-l vor mai vedea pe fratele-mi iubit!" Textul hittit se opre�te aici. C�nd re�ncepe tableta ninivit�, �l reg�sim �n ea pe Enkidu bolnav. A c�zut prad� dezn�dejdii �i, �n r�t�cirea care l-a cuprins, blestem� poarta p�durii, asupra c�reia a ridicat odinioar� o m�n� nelegiuit�: Enkidu... �i s�lt� capul �i-i vorbi por�ii, ca unei f�pturi omene�ti: - "Poart� a codrului, lipsit� de �n�elegere, lipsit� de pricepere, 1 - �n text "la porunca ta" - e desigur o gre�eal�. 96 de la dou�zeci de �ndoite leghe �i-am privit cu uimire frunzi�ul falnic, cu mult �nainte de a z�ri cedrii trufa�i: copacii t�i n-au seam�n �n �ar�, �nalt� de �aptezeci �i doi de co�i e�ti �i groas� de dou�zeci �i patru. St�lpii, balamalele �i verigile f�cute din lemnul t�u sunt f�r� pereche. O, poart�, eu �nsumi te-am f�cut �i te-am a�ezat �n Nippur! Dar dac� a� fij �tiut, o, poart�, care ��i va fi soarta, �i care va fi urmarea frumuse�ii tale, a� fi �nv�rtit securea deasupra capului �i te-a� fi dobor�t, �i-a� fi poruncit s� se fac� o plut� din sc�ndurile tale." Urmeaz� o nou� lacun� de vreo cincizeci de r�nduri, care ar fi putut fi �mplinit�, �n parte, de un fragment de cur�nd descoperit la Sultantepe; din p�cate, �ns�, e mult prea sf�r�mat pentru a se putea �n�elege ceva. Se poate ghici doar din el c� Ghilgame� se str�duia s�-�i lini�teasc� prietenul, f�g�duindu-i c� va st�rui pe l�ng� zei s� aib� grij� de el �i c� va porunci s� i se fac� o statuie de aur. Dar Enkidu nu-l mai aude �i - �n aiurarea lui - �i blestem� acum pe cei care l-au smuls din via�a nevinovat� de odinioar�, din pustiul pe care-l �mp�r�ea cu fiarele-i dragi; �l blestem� mai �nt�i pe v�n�tor �i apoi pe curtezan�: ft�C �.�vA. -o" III - "O, �ama�, �naintea ta, �l blestem pe v�n�tor! Nimice�te-i tot ce dob�nde�te! Sl�be�te-i vigoarea! 97 Calea lui s� nu fie �n veci pl�cut� inimii tale! Fiarele s�lbatice s� fug� la apropierea lui! Niciodat� s� nu aib� v�n�torul ce-�i dore�te!" Apoi �ncepu s-o blesteme pe curtezan�, fiic� a pl�cerii: - "Vino �ncoace, fiic� a pl�cerii, s�-�i hot�r�sc soarta, o soart� care nu se va sf�r�i nicic�nd �i va fi ve�nic�! Vreau s� arunc asupr�-�i blestemul cel mare, care s� cad� asupra ta f�r� �nt�rziere. Ibovnicii t�i s� te izgoneasc�, s�tui de dragostea ta, acel pe care-l vei iubi s�-�i dispre�uiasc� farmecele! (�apte versuri sf�r�mate) s� fii surghiunit� �n josnica mahala a olarilor, �n casa ta s�-�i arunce murd�riile! �n col�urile cele mai �ntunecate ale uli�ei s�-�i fie l�ca�ul! Umbra zidurilor s� fie oriunde vei sta! B�rba�ii s� se de�erte la picioarele tale, be�ivul �i �nsetatul s�-�i loveasc� obrazul!" (mai multe r�nduri cu neputin�� de folosit) C�nd auzi �ama� blestemele din gura lui, Pe dat� �i strig� din �naltul cerurilor: - "De ce blestemi, Enkidu, pe curtezan�, fiic� a pl�cerii, pe ea, care te-a �nv��at s� m�n�nci hran� g�tit�, semn al divinit��ii, �i s� bei b�utur� fermentat�, semnul regalit��ii? Te-a �mbr�cat �n ve�m�nt str�lucitor, �i �i-a dat tovar� pe frumosul Ghilgame�, 98 care este �i acum prietenul t�u nedesp�r�it. Ca s� te odihne�ti, el �i-a dat un pat str�lucitor, un pat de ceremonie, pe care s� te odihne�ti; �i-a dat s� te a�ezi pe w jil� al lini�tii, jil�ul de-a st�nga lui �i regn p�m�ntului ��i s�rut� picioarele. I-a adus pe locuitorii Urukului s� te pl�ng�, sase vaiete pentru tine sunt plini de m�hnire cei mai sl�vi�i b�rba�i' El �nsu�i, c�nd nu vei mai fi, �i va acoperi trupul cu o cers� �i, �nf�urat �ntr-o piele de leu, va r�t�ci prin pustiu " ' C�nd auzi Enkidu cuvintele lui �ama� cel Viteaz, pe dat� inima-i m�niat� se lini�ti. Dou� versuri sf�r�mate. Lui Enkidu �i pare r�u acum c� a blestemat-o pe curtezan�. Dar cum nu mai poate lua �nd�r�t blestemul, �ncearc� cel pu�in s�-i �mbl�nzeasc� asprimea, d�ndu-i o alt� �ntors�tur�: IV - "O, curtezan�, blestemul s� se �ntoarc� �n folosul t�u. S� te iubeasc� regii, principii �i nobitii! Nimeni s� nu �ndr�zneasc� s�-�i r�d� de tine! Pentru tine orice b�tr�n s�-�i scuture pletele, acela care... s�-�i desfac� pentru tine cing�toarea, s�-�i dea cornalin�, lapislazuli �i aur, mult mai mult dec�t �i-am fi dat noi, astfel �nc�t s�-�i ruineze �i c�minul, �i magazia �mbel�ugat�! Pe tine �n�i�i preo�ii s� te pun� �n slujba zeilor! 99 Pentru tine, b�rbatul s�-�i lase nevasta, chiar de e de �apte ori mam�!" Enkidu z�cea, cu inima �ndurerat�, �i cum sta noaptea singuratic, �i spuse prietenului s�u ceea ce �l ap�sa: - "Prietene, mi s-a ar�tat un vis �n noaptea asta: cerurile strigau, p�m�ntul le �ng�na: eu m� aflam singur �n bezn�. Un grifon * se ivi. Chipul �i era posomor�t; chipul �i era asem�n�tor cu al zeului Zu. M�inile erau labe, unghiile, gheare de vultur. M� �n�fac�, �i puterea mi se scurse din trup, (vreo zece versuri sf�r�mate) M� pref�cu �ntr-un porumbel: bra�ele-mi erau acoperite cu pene, de parc� eram o pas�re. M� apuc� �i m� duse spre casa �ntunericului, l�ca� al lui Irkalla, spre casa de unde nu mai iese nimeni, spre calea f�r� �ntoarcere, spre casa ai c�rei locuitori sunt lipsi�i de lumin�, unde colbul le este hran�, unde tina le este m�ncare. Sunt �mbr�ca�i ca p�s�rile, au ve�m�nt de pene, �i niciodat� nu mai v�d lumina, stau pe veci �n bezn�, �n aceast� cas� de colb, unde am p�truns, i-am v�zut pe to�i regii, despuia�i de coroane, am v�zut capete �ncoronate care de mult au c�rmuit �ara. Acestor loc�iitori ai MAnu �i ai lui Jlse Enlil, .. ^rveau c�rnuri frinte h se servea pame coapt�, lise d�dea de b�ut ap�r�coZC� ** �n aceast� cas� de colb, unde am p�truns s�l�luiesc �i marii pwo�i, �ipsalmi�tii ' s�l�luiesc purificatorii > �i acei care cad �n extaz, s�l�luiesc pontifii care-i slujesc pe zeii cei mari, acolo sm�luie�teEtana, acolo locuie�te �i Sumukan Acolo domnea Regina Infernului Ere�kigal: Ere�kigal �n�l�� capul, m� v�zu �i strig�: - "Cine oare a adus aici f�ptura omeneasc� pe care o vede�i?" O lacun� de vreo cincizeci de versuri curm� dintr-o dat� povestirea vedeniei lui Enkidu. C�nd re�ncepe textul, o dat� cu coloana a sa�f coloana a �asea, suntem vutut tu coioana a �asea, suntem �n seara aceleia�i zile. La c�p�t�iul prietenului s�u, Ghilgame� se t�nguie �i o implor�, se pare, pe maic�-sa: VI 1 - Monstru mitologic - apela�iune comun� dat� vulturului ro�cat s�lbatic. 100 Aminte�te-�i c�te drumuri am cutreierat �mpreun� cu el! ietenniuimeu i s-a ar�tat un vis care nu preveste�te nimic bun!" credea c� aveau harul s� cure�e de p�cate. 101 739409 �i iat� c� se sf�r�i ziua c�nd i s-a ar�tat acest vis. Enkidu z�cuse toat� ziua: trecu �i ziua a doua, �i Enkidu z�cea mai departe bolnav �n patul s�u, cea de a treia zi �i cea de a patra trecur� de asemeni, , �i Enkidu r�mase mai departe bolnav �n patul s�u. Cea de a cincea, cea de a �asea �i cea de a �aptea, cea de a opta, cea de a noua �i cea de a zecea de asemeni, Enkidu z�cea mai departe bolna v �n patul s�u. �i cea de a unsprezecea �i cea de a dou�sprezecea zi trecur� de asemeni, Enkidu, �n patul s�u, nu mai mi�ca. Atunci Ghilgame� strig� spre prietenul s�u: - "Prietene, un groaznic blestem s-a ab�tut asupr�-mi. Simt c� nu voi muri c�z�nd �n plin� lupt� Mi-e team� acum de lupt� �i m� �nsp�im�nt la g�ndul c� voi muri f�r� slav�. O, prietene, ferice de acela ce cade hi lupt�, ca �i tine, vai, eu voi muri f�r� slav�!" TABLETA A OPTA �n care Ghilgame� �l pl�nge pe Enkidu, amintind ispr�vile pe care le-au s�v�r�it �mpreun�. Dinaintea B�tr�nilor Cet��ii, regele Urukului �i jele�te prietenul, f�g�duind s�-i sl�veasc� amintirea �i s�-i ridice o statuie dm aur �i pietre scumpe. Apoi se preg�te�te pentru oficierea unui sacrificiu. ■ . 102 103 C�nd se ivir� cele dint�i lic�riri ale zorilor, Ghilgame�, deschiz�nd gura, �i spuse prietenului s�u: - "O, Enkidu, prietene, gazela, mama ta, �i m�garul s�lbatic, tat�l t�u, pe lume te-au adus. Patru m�g�ri�e s�lbatice, cu laptele lor, �i-au dat t�rie, �i fiarele s�lbatice �i-au ar�tat toate p�unile. Fie ca toate c�r�rile luiEnkidu, �n P�durea Cedrilor, s� te pl�ng�, s� nu tac� zi �i noapte! S� te pl�ng� B�tr�nii �ntinsului Uruk, Urukului-celui-�mprejmuit, care cu m�inile �ntinse ne binecuv�ntau la plecare! S� te pl�ng� �naltele piscuri ale mun�ilor s�lbatici, pe care �mpreun� ne-am meat de-at�tea ori! S� te pl�ng�, s� te jeleasc� �esurile, ca o mam� s� te pl�ng�! S� te jeleasc�... cedrii pe care i-am pustiit cu m�nia noastr�! S� te pl�ng� ursul, hiena, pantera, tigrul, cerbul, leopardul, leul, bivolul, c�prioara, antilopa, toate fiarele s�lbatice! 105 S� te pl�ng� Ulaiul, pe al c�rui ��rm am hoin�rit! S� te pl�ng� Eufratul cel limpede, din care am scos ap� pentru burdufurile noastre! S� pl�ng� locuitorii �ntinsului Uruk, Urukului-celui-�mprejmuit! (mai multe versuri sf�r�mate) II Lua�i aminte la ce v� spun, oameni, lua�i aminte, lua�i aminte la ce v� spun, B�tr�ni, lua�i aminte! �I pl�ng pe prietenul meu Enkidu �i, ca o bocitoare, jelesc �ndurerat; el era securea de la br�ulmeu, era bra�ul meu drept, era spada de la cing�toare, scutul din fa�a mea, ve�m�ntul s�rb�torilor mele, cing�toarea bucuriei mele! O soart� crud� s-a ab�tut asupra lui �i m-a lipsit de el! O, prietene, cat�r fricos, m�gar s�lbatic din �ar� s�lbatic�, panter� a pustiului, O, Enkidu, prietene, cat�r fricos, m�gar s�lbatic din�ar� s�lbatic�, panter� a pustiului, tu, cu care am urcat �mpreun� munp'i, cu care am prins �i am omor�t Taurul divin, cu care l-am dobor�t pe Humbaba, st�p�nul P�durii Cedrilor, acum, ce somn te-a cuprins de-i totul �ntunecat �n tine �i de nu m� mai auzi?" Dar el nu-�i mai ridic� capul 106 �i inima lui, c�nd o atinse, nu mai b�tea deloc. Ca unei mirese, acoperi fap prietenului s�u; �i ca un vultur se arunc� asupra lui, ca o leoaic� �ndurerat� c�reia i s-au r�pit puii, se suce�te �i se-nv�rte�te, �naintea �i �n urma lui. �i smulge �i-�i �mpr�tie p�rul c�rlion�at, �i despoaie �i-�i arunc� frumoasele-i ve�minte de care acum �i e sil�. C�nd se ivir� din nou cele dint�i lic�riri ale zorilor, Ghilgame� strig� �n toat� �ara: - "Fierarule, cioplitorule, aurarule, d�ltuitorule, f�uri�i o statuie prietenului meu!" �i ace�tia �i f�cur� o statuie prietenului lui, pe m�sura prietenului lui. - "Acum, spuse Ghilgame�... pieptul�i-e din lapislazuli �i de aur �i-e trupul!" O lacun� destul de lung�. La �nceputul coloanei urm�toare priveghiul lui Ghilgame� continu�, �i continu� �i bocetele lui: - "O, prietene... te-am culcat pentru odihn� pe un pat str�lucitor, III pe un pat de ceremonie te-am culcat s� odihne�ti. ■ 107 Te-am a�ezat pe un jil� al lini�tii, jil�ulcel de-a st�nga; regii p�m�ntului �i-au s�rutat picioarele. Am pus locuitorii Urukului s� te pl�ng� �i s� te vaiete; cei mai sl�vi�i b�rba�i sunt plini de m�hnire pentru tine. �i eu �nsumi, dup� moartea ta, mi-am acoperit trupul cu o cerg�, �im-am �nf�urat �ntr-o piele de leu, pentru a pomi, r�t�citor, prin pustiu!" C�nd se ivir� din nou cele dint�i lic�riri ale zorilor, Ghilgame� ajut� la preg�tirea sacrificiului... Restul coloanei �i tot sf�r�itul tabletei au disp�rut. N-au r�mas dec�t c�teva versuri cu care se termin� penultima coloan�: C�nd Ghilgame� auzi aceste vorbe, pl�smui o asemuire a r�ului din Infern... C�nd se ivir� din nou cele dint�i lic�riri ale zorilor. Ghilgame� deschise u�a... puse s� se aduc� o mas� din lemn de m�slin, minunat�, umplu cu miere o cup� din cornalin�, umplu cu uleiuri un pocal din lapislazuli, apoi, dup� ce �mpodobi masa, o a�ez� cu fa�a spre soare. (Ultima coloan� lipse�te �n �ntregime) 108 TABLETA A NOUA Unde Ghilgame�, �nsp�im�ntat de moartea lui Enkidu �i �nfrico�at de ideea mor�ii, porne�te �n c�utarea nemuririi. Ajunge la poalele muntelui Ma�u, care-i p�zit de Oamenii-Scorpii, ce stau de veghe �n Calea Soarelui. Ghilgame� le dest�inuie �inta c�tre care a pornit. Dup� ce-i arat� toate primejdiile ce-l a�teapt� dac�-�i va urma calea, Oamenii-Scorpii �i dau sfaturi. �i iat�-l pe viteazul Ghilgame� ajung�nd - dup� ce a str�b�tut un drum nesf�r�it prin bezna cea mai cumplit� - �n Gr�dina minunat� unde cre�te un copac fermecat, cu frunzi�ul �i fructele numai �i numai din aur �i pietre pre�ioase. 109 Dup� �nmorm�ntarea cu mare pomp� a prietenului s�u, Ghilgame� pleac� �n pustiu. Chinuit de teama mor�ii, se g�nde�te s� se duc� �i s� cear� secretul vie�ii ve�nice singurului om c�ruia zeii i-au d�ruit vreodat� nemurirea, lui Uta-napi�tim, unicul supravie�uitor al Potopului. Ghilgame�, pl�ng�ndu-�i amarnic prietenul, pe Enkidu, r�t�ce�te prin pustiu: - "Muri-voi oare �i eu? Oare nu m� a�teapt� aceea�i soart� ca �i pe Enkidu? Spaima mi s-a cuib�rit �n inim�: �nsp�im�ntat de moarte, r�t�cesc prin pustiu. Pentru a m� �nt�lni cu Uta-napi�tim, fiul lui Ubar-Tutu, am pornit la drum �i merg cu toat� graba. Iat� c� s-a l�sat noaptea, �i am ajuns la cheile mun�ilor; am v�zut lei, �i eu, Ghilgame�, m-am temut; am ridicat capul; m� rog fierbinte zeului Sin'. C�tre I�tar2, cea sl�vit�, se �nal�� rugile mele smerite. O, zei ai nop�ii, �ine�i-m� teaf�r!" Ghilgame� adormi, dar fu �nsp�im�ntat de un vis: se f�cea cala lumina lunii, f�pturi omene�ti se bucurau de via��; 1 - Zeul-lun�. 2 - Aici, Luceaf�rul. 111 �nv�rti securea cu m�na deasupra capului, scoase sabia din teac�, de la cing�toare, �i ca un fulger se repezi printre ei; �i izbi �i-i f�cu s� se �mpr�tie �n ��nd�ri >. Restul coloanei nu poate fi folosit. La �nceputul coloanei urm�toare, Ghilgame�, care o pornise mai departe, ajunge la poalele muntelui magic, pe care soarele-l str�bate �n timpul nop�ii: Numele acestui munte este Ma�u*. c�nd Ghilgame� ajunse la muntele Ma�u, care vegheaz� zilnic r�s�ritul �i apusul Soarelui, a c�rui creast� ajunge p�n� la pov�rni�ul cerurilor �i ale c�rui poale, jos, ating Infernul, v�zu c� poarta muntelui o p�zeau Oamenii-Scorpii. �nf��i�area lorat�ta-i de cumplit� c� cine-i vede moaie; str�fulgerarea lor �n ve�nic� mi�care �nv�luie mun�ii. La r�s�rit �i la apus, ei vegheaz� �naintea lui �ama�. C�nd Ghilgame� le z�ri chipurile �nsp�im�nt�toare �i cumplita lor m�re�ie, �i acoperi fa�a; apoi, rec�p�t�nd curaj, se apropie de ei. Omul-Scorpie u strig� nevestei sale: 1 -Aceea�i relatare o reg�sim �i �n coloana a doua a tabletei a zecea. 2 - Numele �nseamn� "Geam�n". 112 - "Trupul celui care vine c�tre noi e carne din carnea zeilor". Femeia �i r�spunde Omului-Scorpie: - "Dou� treimi din el sunt divine, dar o treime este omeneasc�." Omul-Scorpie, b�rbatul, �l cheam� atunci �i-i spune aceste vorbe vl�starului de zei: - "De ce-ai pornit pe un drum at�t de lung �i mi te-ai �nf��i�at dinainte, dup� ce-ai trecut peste m�ri' at�t de greu de str�b�tut? Dest�inuie-mi �inta c�l�toriei tale." (vreo 30 de versuri sf�r�mate sau distruse) III Ghilgame� �i spune Omului-Scorpie: - "Pomit-am pe un drum lung, ca s� ajung la Uta-napi�tim, str�bunul meu, cel care a izbutit s� fie de fa�� la Sfatul zeilor; ' i vreau s�-l iscodesc despre Moarte �i % Via��!" Omul-Scorpie, deschiz�nd gura, vorbe�te �i-i spune lui Ghilgame�: ■■ ,;,< ve - "Nimeni, Ghilgame�, n-a mai f�cut aceasta; k*fe^ nimeni n-a str�b�tut muntele; A�i calea se afund� �n inima lui, pe dou�sprezece �ndoiWleghe: ■ - Sau "�inuturi". ■■ � ', v ..■■- ■. -'..';, ,n V;�.t&>. .A � ■--■;. :■■% 113 at�t de deas�-i bezna acolo, c� nu mai r�zbe�te nici strop de lumin�." At�t sf�r�itul acestei coloane, c�t �i �nceputul celei care urmeaz� sunt sf�r�mate �i nu pot fi folosite. IV Ghilgame� �i spune Omului-Scorpie: ...........................................................�.............................. - "Fiindc�mi-e team� de moarte, am r�t�cit prin pustiu. Am umblat cu spaima-n inim�; fa�a mi-e ars� de ploi �i de v�nt; gem�nd am f�cut aceast� lung� c�l�torie. Dar acum mi-ai ar�tat calea muntelui". Omul-Scorpie, deschiz�nd gura, vorbe�te �i-i spune lui Ghilgame�: - "Du-te, Ghilgame�: nu-�i mai fie team�, �i-am ar�tat cum s� treci de muntele Ma�u: str�bate f�r� fric�mun�ii, toate �irurile de mun�i. Teaf�r, s� te duca pa�ii p�n� la �int�: poarta muntelui deschis� e dinaintea ta." Ghilgame�, auzind aceste vorbe, ascult� �ndrum�rile Omului-Scorpie �i ia calea pe care o str�bate Soarele �n timpul nop�ii. La cap�tul primei �ndoite leghe, at�t de deas�-i bezna, c� nu mai e strop de lumin�: 114 nu-i mai e dat s� vad� nici �naintea, nici �n urma lui. La cap�tul celei de a doua �ndoite leghe, (o sp�rtur� de vreo dou�zeci de r�nduri) La cap�tul celei de a patra �ndoite leghe, at�t de deas�-i bezna, c� nu mai e strop de lumin�: nu-i mai e dat s� vad� nici �naintea, nici �n urma lui La cap�tul celei de a cincea �ndoite leghe, at�t de deas�-i bezna, c� nu mai e strop de lumin�: nu-i mai e dat s� vad� nici �naintea, nici �n urma lui. La cap�tul celei de a �asea �ndoite leghe, at�t de deas�-i bezna, c� nu mai e strop de lumin�: nu-i mai e dat s� vad� nici �naintea, nici �n urma lui. La cap�tul celei de a �aptea �ndoite leghe, at�t de deas�-i bezna, c� nu mai e strop de lumin�: nu-i mai e dat s� vad� nici �naintea, nici �n urma lui. La a opta �ndoit� leghe �i e fric� �i �ncepe s� strige, at�t de deas�-i bezna, c� nu mai e strop de lumin�: nu-i mai e dat s� vad� nici �naintea, nici �n urma lui. La a noua �ndoit� leghe, �l �nt�mpin� v�ntul de miaz�-noapte, �i simte suflarea pe fa��: tot at�t de deas�-i bezna �i nu-i strop de lumin�: nu-i mai e dat s� vad� nici �naintea, nici �n urma lui. La cap�tul celei de a zecea �ndoite leghe, r�s�ritul soarelui se apropie, dar e �nc� bezn� pe �ntinsul 115 unei �ntregi �ndoite leghe. La cap�tul celei de a unsprezecea �ndoite leghe, se crap� de ziu�! La cap�tul celei de a dou�sprezecea �ndoite leghe, e �n sf�r�it lumin�! Dinaintea lui e Gr�dina zeilor. Se apropie s-o vad�. Comalina are aici roade, �i-i �mprejmuit� cu ramuri de vi�� �nfrunzite, pl�cute vederii Lapislazuli a �nfrunzit, �i are �i roade, nespus de pl�cute vederii. �n coloana care urmeaz� - �i care din p�cate e foarte sf�r�mat� - afl�m descrierea acestei gr�dini minunate, �n acela�i timp vegetal� �i mineral�. Dup� un fragment mai vechi,' se pare c� zeul �ama� �nsu�i i se arat� aici lui Ghilgame� �i-l sf�tuie�te s� se duc� la malul m�rii s-o caute pe hangi�a Siduri. 116 TABLETA A ZECEA �n care afl�m c� Ghilgame� a ajunsJa_Siduri, hangi�a de pe malul marii. V�z�ndu-i �nf��i�area at�t de s�lb�ticit�, Siduri se �nsp�im�nt� �i se z�vore�te; dar �i schimb� repede sim��mintele c�nd aude cine e viteazul rege care a poposit la u�a ei, de ce c�l�tore�te �i mai cu seam� c�t e de �ndurerat din pricina mor�ii lui Enkidu. �l sf�tuie�te pe Ghilgame� s� nu se mai t�nguie, s� se bucure de via�� �i s� petreac�. Ghilgame� vrea �ns� sㄺtie cum poate ajunge la Utanapi�tim, str�bunul lui, singurul om care a c�p�tat de la zei nemurirea. Zadarnic �ncearc� Siduri s�-l fac� s�-�i schimbe g�ndul, dezv�luindu-i primejdiile ce-l p�ndesc pe drum. Nemaiav�nd �ncotro, �i dest�inuie c� Ur�anabi, cor�bierul lui Uta-napi�tim, se afl� prin apropiere, �i l-ar putea c�l�uzi. Nu �tim de ce, dar dintr-o dat� Ghilgame�, cuprins de furie, sparge F�pturile-de-piatr�, care ocrotesc corabia �mpotriva apelor mor�ii. Ur�anabi prime�te totu�i s�-l ia cu el. Dup� o lun� �i jum�tate de plutire, ajung �n sf�r�it la apele mor�ii. F�pturile-de-piatr� au fost sf�r�mate, dar cei doi c�l�tori se vor ap�ra cu ajutorul celor o sut� dou�zeci de pr�jini pe care le-a t�iat Ghilgame� �n p�dure �i ve�m�ntul lui Ur�anabi va �nlocui p�nza cor�biei. A�a au ajuns la Uta-napi�tim "cel de pe t�r�muri �ndep�rtate". Ghilgame� va afla de la acesta c� -nu poate c�p�ta nemurirea; nemurirea nu va fi nicic�nd a oamenilor - ve�nicia-i taina zeilor. 117 . I Siduri, hangi�a, locuia l�ng� marea cea ad�nc�, locuia acolo �ntr-o cas� singuratic�; avea un teasc de aur, avea si vase pentru vin, �i umbla acoperit� cu un v�l... Ghilgame� p�ea cu capul plecat; era �nve�m�ntat �n piei de animale, acoperit cu o cerg�, dar trupul lui era carne de zeu. Spaima �i era cuib�rit� �n inim�, �i pe chip i se vedea c� a str�b�tut cale lung�. Hangi�a �l cercet� de departe, �i-�izise �n sinea ei, sf�tuindu-se cu sine �ns�i: - "De bun� seam�, trebuie s� fie un uciga�. �ncotro se �ndreapt� oare �n prada unei astfel de tulbur�ri?' V�z�ndu-l c� se apropie, hangi�a se �ncuie, �nchise poarta �i trase z�vorul. Dar Ghilgame�, auzind zgomotul pe care-l f�cea, �i ridic� b�rbia �i se �ndrept� spre ea. Ghilgame� �i spuse hangi�ei: - "Hangi��, ce �i-a fost dat s� vezi, de-�i �ncui u�a 119 de-�i �nchizi poarta �i tragi z�vorul? Voi lovi �n u�� �i-�i voi sf�r�ma poarta, dac� nu binevoie�ti s� mi-o deschizi!" O lacun� de mai multe versuri. Auzind amenin��rile lui Ghilgame�, Siduri se �nsp�im�nt� �i deschise poarta. Ea �l �ntreab�, pesemne, cine e �i ce caut� pe aceste meleaguri ne�ng�duite muritorilor. Ghilgame�, deschiz�nd gura, �i r�spunde lui Siduri: - "Eu sunt Ghilgame�, care aprins �i a omor�t Taurul Cerului, care l-a ucis pe paznicul p�durii, care l-a dobor�t pe Humbaba, ce locuia �n P�durea Cedrilor, �i, care, �n cheile mun�ilor, a omor�t lei." Hangi�a �i spune lui Ghilgame�: - "Dac� e�ti cu adev�rat Ghilgame�, care l-a ucis pe paznicul p�durii, dac� l-ai dobor�t pe Humbaba, ce locuia ui p�durea Cedrilor, dac�, �n cheile mun�ilor, ai omor�t lei, dac� ai prins �i ai ucis Taurul cobor�t din ceruri, de ce �i-s obrajii scof�lci�i �i plecat� �i-e fa�a, de ce �i-e inima �ndurerat� �i chipul istovit? De ce �i s-a cuib�rit spaima �n m�runtaie? Pe chip �i se vede c� ai str�b�tut cale lung�, fa�a �i-e ars� de ploi �i de v�nt, de ce r�t�ce�ti prin pustiu?" Ghilgame� �i spuse hangi�ei '; 1 - �nceputul acestei coloane - care nu mai exist� �n exemplarul asirian -poate fi ref�cut din pasaje paralele �i din datele unui fragment mai vechi. 120 II - "Hangi��, dac� obrajii-mi sunt scof�lci�i �i plecat� mi-e fa�a, dac�mi-e inima �ndurerat� �i chipul istovit, dac� spaima mi s-a cuib�rit �n m�runtaie, dac� pe chip mi se vede c� am str�b�tut cale lung�, dac� fa�a mi-e ars� de ploi �i de v�nt, dac� r�t�cesc prin pustiu, e pentru c� prietenul meu la care at�ta �ineam, cu care am trecut �mpreun� prin toate primejdiile, Enkidu, la care at�ta �ineam, cu care am trecut �mpreun� prin toate primejdiile, a urmat ne�nduplecata soart� a oamenilor. Zi �i noapte l-am pl�ns; n�d�jduind c� strig�tele mele l-ar fi putut trezi, n-am �ng�duit s� fie �ngropat, �apte zile �i �apte nop�i, p�n� ce l-au n�p�dit viermii. De c�nd m-a p�r�sit, nu mai �n�eleg nimic din via��, �i nu �ncetez s� tot umblu, ca un v�n�tor care �ntinde capcane, �n inima pustiului. Dar acum, hangi��, de vreme ce te-am �nt�lnit, spune-mi, cum s� scap de moartea de care�ntr-una mi-e team�." Hangi�a �i spuse lui Ghilgame�: - "O, Ghilgame�, unde r�t�ce�ti la voia �nt�mpl�rii? Via�a ve�nic�, pe care o urm�re�ti, n-o vei afla. 121 C�nd zeii au f�urit omenirea, au h�r�zit oamenilor moartea. Via�a ve�nic� au p�strat-o pentru ei! Tu, Ghilgame�, deci, cat� s�-�i �ndestulezi p�ntecele, zi �i noapte bucur�-te �i te vesele�te; fiece zi s� fie o s�rb�toare, zi �i noapte, joac� �i c�nt�: pune-�i ve�minte frumoase, �mpodobe�te-�i p�rul, spal�-te bine cu ap�; ia aminte la copilul care te �ine de m�n�, iubita s� g�seasc� la pieptul t�u pl�cere: ■iat� ce li se cuvine muritorilor." Ghilgame� �i spuse hangi�ei: - "Acum, hangi��, �ndreapt�-m�pe drumul c�tre Uta-napi�tim. Arat�-mi care-i semnul s�u, da, arat�-mi semnul s�u! Dac� e cu putin��, voi str�bate marea, dac� nu-i cu putin��, voi r�t�ci prin pustiu." Hangi�a �i spuse lui Ghilgame�: - "Ghilgame�, nimeni nu s-a �ncumetat vreodat� s� treac� marea, �i nimeni, din cele mai �ndep�rtate timpuri, n-a str�b�tut-o. Doar �ama� cel Viteaz a trecuto; �n afar� de �ama�. nimeni; at�t de anevoioas� e trecerea, at�t de obositoare calea, �i apoi sunt apele mor�ii, care �i st�vilesc intrarea! Pe unde, Ghilgame�, vei str�bate marea? C�nd vei ajunge la apele mor�ii, ce vei putea face? Totu�i, Ghilgame�, Ur�anabi, luntra�ul lui Uta-napi�tim, eaici, 122 P�pturile-de-piatr�' sunt cu el; acuma Ur�anabi adun� �n p�dure �op�rle; str�duie�te-te s�-l g�se�ti, { dac� e cu putin��, str�bate cu el marea, dac� nu e cu putin��, �ntoarce-te �napoi". C�nd Ghilgame� auzi aceste vorbe, roti securea �n m�n�, scoase din teac�, de la cing�toare, �i, lunec�nd, cobor� spre F�pturile-de-piatr�. Ca un fulger t�b�r� asupra lor. Apoi intr� �n p�dure �i se ascunse. Dar Ur�anabi v�zu str�fulgerarea s�biei, auzi securea �i... Atunci, el, Ghilgame�, se repezi la el: �l apuc� de cap, �i str�nse bra�ele, �i cuprinse pieptul. �i F�pturile-de-piatr�, care �mping luntrea, f�r� de care nu se poate trece peste apele mor�ii, le sf�r�m�... pe acestea, m�niat foarte, le f�cu ��nd�ri, apoi, �ntorc�ndu-se, se m�sur� cu cel�lalt. Ur�anabi �l privi �n ochi, Ur�anabi �i spuse lui Ghilgame�: 1 - Se credea la �nceput c-ar fi fost pietre care serveau de balast, sau poate era chiar ancora. �n prezent se consider� c� erau ni�te statui de piatr� nemuritoare �i cu puteri fermecate, care trebuiau s� c�l�uzeasc� corabia f�r� Primejdie prin "apele mor�ii", la a c�ror atingere orice echipaj ar fi pierit. 123 - "Spune-mi, cum te cheam�? Eu sunt Ur�anabi �i �in de Uta-napi�tim cel de pe t�r�muri �ndep�rtate." Ghilgame� �i spuse lui Ur�anabi: - "Ghilgame� mi-e numele, sunt cel care a venit tocmai din Uruk, de pe cel�lalt t�r�m, care a trecut de cealalt� parte a muntelui pe �ndep�rtata cale a r�s�ritului de Soare! Acum, Ur�anabi, fiindc� tot te-am �nt�kiit, du-m�la Uta-napi�tim cel de pe t�r�muri �ndep�rtate!" III Ur�anabi �i spuse lui Ghilgame�: - "De ce�i-s obrajii scof�lci�i �i plecat� �i-e fa�a, de ce �i-e inima �ndurerat� �i chipul istovit? De ce �i s-a cuib�rit spaima �n m�runtaie? �i pe chip �i se vede c� ai str�b�tut cale lung�? de ce �i-e fa�a ars� de ploi �i de v�nt, de ce r�t�ce�ti prin pustiu?" Ghilgame� �i spuse lui Ur�anabi: - "Cum s� nu-mi fie obrajii scof�lci�i �i plecat� fa�a, inima �ndurerat� �i chipul istovit, cum s� nu mi se fi cuib�rit spaima �n m�runtaie, �i pe chip s� nu mi se vad� c� am str�b�tut cale lung�, cum s� nu-mi fie fa�a ars� de ploi �i de v�nt, cum s� nu r�t�cesc prin pustiu, dac� prietenul meu, cat�r fricos, m�gar s�lbatic din�ar� 124 s�lbatic�, panter� a pustiului, Enkidu, cat�r fricos, m�gar s�lbatic din �ar� s�lbatic�, panter� a pustiului, cu care am urcat �mpreun� mun�ii, cu care am prins �i am omor�t Taurul Ceresc, l-am dobor�t pe Humbaba cel care locuia �n P�durea Cedrilor, am omor�t lei �n cheile mun�ilor, el, prietenul meu, la care �ineam, cu care am trecut �mpreun� prin toate primejdiile, a fost lovit de ne�nduplecata soart� a oamenilor! �ase zile �i �apte nop�i l-am pl�ns, p�n� ce l-au n�p�dit viermii. Atunci m-a cuprins teama de moarte �i am r�t�cit prin pustiu. G�ndul la prietenul meu m� urm�re�te. Pe drumuri dep�rtate, r�t�cesc prin pustiu, pe c�i �ndep�rtate, r�t�cesc prin pustiu! Cum a� putea s� tac, cum a� putea s� p�strez t�cerea, c�nd prietenul pe care-l iubeam a ajuns pulbere? Oare n-am s� ajung �i eu ca el? Nu m� voi culca oare, pentru a nu m� mai scula niciodat�?" Ghilgame� �i mai spuse lui Ur�anabi: - "Acum, Ur�anabi, spune-mi care este calea c�tre Uta-napi�tim, arat�-mi care-i semnul lui, da, arat�-mi semnul lui! Dac� e cu putin��, voi trece marea; dac� nu-i cu putin��, voi r�t�ci prin pustiu!" Ur�anabi �i spuse lui Ghilgame�: 125 - "Cu m�inile tale, Ghilgame�, ai f�cut cu neputin�� trecerea m�rii; ai sf�r�mat F�pturile-de-piatr�. Ele singure puteau atinge marea. O dat� sf�r�mate F�pturile-de-piatr�, noin-o mai putem �nfrunta. Totu�i, Ghilgame�, rote�te securea, coboar� �n p�dure, taie de acolo o sut� dou�zeci de pr�jini de �aizeci de co�i, smole�te-le, scobe�te-le de un lat de v�sl�, apoi adu-mi-le mie." C�nd Ghilgame� auzi aceste vorbe, roti securea, trase sabia din teac�, de la cing�toare, cobor� �n p�dure, t�ie o sut� dou�zeci de pr�jini de �aizeci de co�i, le smoli, le scobi de un lat de v�sl�, apoi le aduse lui Ur�anabi. Ghilgame� �i Ur�anabi se urcar� �n luntre, o �mpinser� �n ap� �i pornir� �n larg. Drumul pe care de obicei �l faci �ntr-o lun� �i jum�tate, ei a treia zi �l �i str�b�tuser�. Astfel Ur�anabi ajunse la apele mor�ii. IV Atunci Ur�anabi �i spuse lui Ghilgame�: - "Gr�be�te-te, Ghilgame�, ia o pr�jin�, 126 dar bag� de seam� ca nu cumva m�inile tale s� ating� apele mor�ii! Ia a doua, a treia, a patra pr�jin�, Ghilgame�; ia a cincea, a �asea, a �aptea pr�jin�, Ghilgame�; ia a opta, a noua, a zecea pr�jin�, Ghilgame�; ia a unsprezecea, a dou�sprezecea pr�jin�, Ghilgame�!" Dup� ce lu� de dou� ori �aizeci de pr�jini, num�rul pr�jinilor se sf�r�i. Atunci Ghilgame� �i desf�cu cing�toarea de la br�u �i o f�cu par�m�, Ghilgame� �i smulse ve�m�ntul lui Ur�anabi, �i cu m�inile sale �l �n�l�� ca o p�nz�, �n acest timp Uta-napi�tim cerceta cu de-am�nuntul, din dep�rtare marea. Vorbind singur �n sinea lui, �i zise, sf�tuindu-se cu sine �nsu�i: - 'De ce au fost sf�r�mate F�pturile-de-piatr� din luntre? �i de ce se afl� �n ea cineva care nu �i e st�p�n? Acel care vine aici nu e un om de-almeu!" O lacun� de vreo treizeci de versuri din care b�nuim c� Ghilgame� -dup� ce a acostat luntrea - a s�rit pe p�m�nt �i s-a �nf��i�at b�tr�nului. Acesta �i pune acelea�i �ntreb�ri pe care i le mai pusese �i Siduri: Ghilgame� �i spuse lui Uta-napi�tim: - "Cum s� nu-mi fie obrajii scof�lci�i �i plecat� fa�a, 127 inima �ndurerat�, �i chipul istovit? Cum s� nu mi se fi cuib�rit spaima �n m�runtaie, �i pe chip s� nu mi se vad� c� am str�b�tut cale lung�, cum s� nu-mi fie fa�a ars� de ploi �i de v�nt, cum s� nu r�t�cesc prin pustiu, dac� prietenul meu, cat�r fricos, m�gar s�lbatic din�ar� s�lbatic�, panter� a pustiului, Enkidu, cat�r fricos, m�gar s�lbatic din �ar� s�lbatic�, panter� a pustiului, cu care am urcat �mpreun� mun�ii, cu care am prins �i am omor�t Taurul Ceresc, l-am dobor�t pe Humbaba cel care locuia �n P�durea Cedrilor, am omor�t lei �n cheile mun�ilor el, prietenul meu, la care at�ta �ineam, cu care am trecut �mpreun� prin toate primejdiile, Enkidu, prietenul meu la care at�ta �ineam, cu care am trecut �mpreun� prin toate primejdiile, a fost lovit de soarta ne�nduplecat� a oamenilor. �ase zile �i �apte nop�i l-am pl�ns, �i n-am �ng�duit s� fie �ngropat, p�n� c�nd l-au n�p�dit viermii! Atunci, mi-a fost fric�, m-am temut de moarte �i am r�t�cit prin pustiu! G�ndul la prietenul meu m� chinuie, pe urme �ndep�rtate, r�t�cesc prin pustiu! 128 G�ndul la Enkidu, prietenul meu, m� chinuie, pe drumuri �ndep�rtate, r�t�cesc prin pustiu! Cum a� putea s� tac, cum a� putea s� p�strez t�cerea, c�nd prietenul pe care-l iubeam a ajuns pulbere, c�nd Enkidu, prietenul meu, a ajuns pulbere? Oare n-am s� ajung �i eu ca el? Nu m� voi culca oare, pentru a nu m� mai scula niciodat�?" Ghilgame� �i mai spuse lui Utanapi�tim: - "Atunci, ca s� m� duc la Uta-napi�tim �i ca s�-l v�d pe acela c�ruia i se spune "cel de pe t�r�muri �ndep�rtate", prin nenum�rate ocoluri, am str�b�tut toate ��rile, am trecut r�nd pe r�nd mun�ii pov�rni�i, �i r�nd pe r�nd am str�b�tut toate m�rile! Trupul nu mi s-a mai �mp�rt�it de mult de un somn binef�c�tor, m-am obosit peste m�sur� de nesomn, �i carnea �mi este vl�guit�. Nici nu ajunsesem la casa hangi�ei, �i hainele-mi erau aproape sf�iate; am ucis ur�i, hiene, lei, pantere, tigri, cerbi, mufloni, haite �ntregi de fiare s�lbatice; le-am m�ncat carnea �i m-am �nve�m�ntat cu pieile lor." Sf�r�itul acestei coloane e mult prea sf�r�mat pentru a avea un �n�eles limpede. El cuprindea, pare-se, cele din urm� cuvinte ale lui Ghilgame� �i primele din r�spunsul lui Uta-napi�tim, r�spuns care continu� de-a lungul coloanei urm�toare - al c�rei �nceput este de asemeni sf�r�mat: 129 VI - "Cu toate c�-ine�nduplecat�, moartea e legea tuturor; Cl�dim noi oare case pentru veci? Pecetluim noi oare �nvoieli care s� lege pe vecie? Fra�ii �i �mpart oare, pentru vecie, bunurile? Ve�nic� e oare ura �ntre oameni? R�ul care se umil� te duce oare cu el pentru vecie? De la �nceputul veacurilor, nimic nu este ve�nic! Cel care doarme �i cel care-imort se aseam�n� unul cu altul. Oare nu �nchipuie am�ndoi icoana mor�ii? Omul s�lbatic e �i el un om. Or, afar� doar dac� Enlil nu-�i d� binecuv�ntarea, Anunnakii, zeii cei mari, �in�nd sfat, �iMamitu, cea care a f�urit Soarta, hot�r�te dimpreun� cu ei ursitele: ei �mpart moartea �i via�a, �i nu dezv�luie sorocul mor�ii!" 130 TABLETA A UNSPREZECEA De-a lungul c�reia Uta-napi�tim, singurul om nemuritor, �i �ncredin�eaz� lui Ghilgame� marea tain� a Potopului pe care zeii l-au dezl�n�uit �mpotriva omenirii �i ai c�rui singuri supravie�uitori au fost el �i cu so�ia lui. Uta-napi�tim �i poveste�te cu de-am�nuntul cum a preg�tit corabia �i cum s-au desf�urat lucrurile p�n� c�nd a ajuns corabia pe muntele Ni�sir_ �i apele s-au retras �n matca lor. Vr�nd s�-i dovedeasc� lui Ghilgame� c�t de mare-i sl�biciunea omeneasc�, Uta-napi�tim �i spune s� nu doarm� timp de �ase zile �i �apte nop�i. Dar Ghilgame� adoarme pe dat�. �n timpul somnului lui, so�ia lui Uta-napi�tim �i preg�te�te cele de trebuin�� pentru drumul de �ntoarcere. Trezit de Uta-napi�tim, sc�ldat cum se cuvine �i �nve�m�ntat cu straie noi, Ghilgame� se preg�te�te de plecare. Dar iat� c� so�iei lui Uta-napi�tim i se face mil� de viteazul pornit �n pribegie �i-l roag� pe Uta-napi�tim s� se �ndure de p�timirile lui. Uta-napi�tim �i spune lui Ghilgame� c� de va fi �n stare s� culeag� de pe fundul apei o buruian� ai c�rei spini �i vor sf�ia m�inile, s-o ia �i a lui va fi nemurirea. Viteazul izb�nde�te s-o smulg� �i o porne�te spre cas� cu buruiana, al c�rui nume-i "b�tr�nul-�ntinere�te"; dar, vai! pe c�nd se scald� �ntr-un izvof, un �arpe i-o fur�. La cap�tul unei c�l�torii zadarnice, Ghilg�me�-se-�ntoarce ?!LJ~glMga Tlm�riiiiii �i-i arat� lui Ur�anabi frumuse�ea meterezelor ce-mprejmuie ora�ul. 131 - �n timp ce tableta a �asea �ncheie ispr�vile viteje�ti ale lui Ghilgame�, tableta a unsprezecea reprezint� sf�r�itul patetic al goanei sale disperate dup� via�a ve�nic�. �n van se va fi str�duit s� cunoasc� taina supravie�uitorului Potopului �i, �n trei r�nduri, s� capete de la el mijlocul de a birui moartea; de fiecare dat� va ie�i �nfr�nt chiar de la �nceputul �ncerc�rii. Cu toate c�-i fecior de zei��, zeii pizma�i nu-i vor �ng�dui niciodat� s� �nving� sl�biciunea legat� de omenescul din el. Ghilgame� u spuse lui Uta-napi�tim cel de pe t�r�muri �ndep�rtate: - "C�nd m� uit cu luare-aminte la tine, Uta-napi�tim, statura ta nu este obi�nuit�: e�ti asemeni mie; da, nu e�ti deosebit; e�ti �ntru totul ca mine! Inima mea m� �ndeamn� s� m� lupt cu tine, �i cu toate acestea, bra�ul r�m�ne nemi�cat. Poveste�te-mi cum ai luat parte la Sfatul zeilor �i cum ai dob�ndit nemurirea?" Uta-napi�tim �i spuse lui Ghilgame�: - "Am s�-�i dest�inui, Ghilgame�, un lucru ascuns, o tain� a zeilor pe care �i-o voi spune numai �ie. �uruppak e un ora� pe care-l cuno�ti, a�ezat pe malul Eufratului: �n acest ora�, �n vremea de demult, locuiau zeii. 133 Dintr-o dat�, zeii cei mari hot�r�r� s� dezl�n�uie Potopul. Se hot�r�r� astfel tat�l lor, Anu, Enlil, cel viteaz, care e sfetnicul lor, crainicul lor, Ninurta, str�jerul apelor, Enugi. Dar, laolalt� cu ei, era de fa�� �i Ea, St�p�n al �n�elepciunii, care dest�inui vorbele lor unui gard de trestie: - "Gard de trestie, gard de trestie, perete sub�ire, perete sub�ire, gard de trestie, ascult�, perete sub�ire, ia aminte! Omule din �uruppak, fiu al lui Ubar-Tutu, d�r�m�-�i casa, f�-�i o corabie, las� bog��iile, cat� s�-�i scapi via�a, dispre�uie�te bunurile p�m�nte�ti, p�streaz�-�i vie suflarea vie�ii, �i �ncarc� �n corabie orice s�m�n�� de via��! Acestei cor�bii, pe care va trebui s� �i-o f�ure�ti, s�-i iei bine m�surile: lungimea �i l��imea s�-i fie la fel, �i acoper-o cum este acoperit Apsu h " C�nd am aflat aceasta, i-am spus lui Ea, st�p�nul meu: - "St�p�ne, voi Ucu b�gare de seam� la porunca ce mi-ai dat, a�a m� voi purta; dar ce voi spune ora�ului, poporului �i B�tr�nilor Cet��ii?" Ea, deschiz�nd gura, vorbe�te �imi spune mie, sluga sa: - "Ei bine, le vei spune a�a: - "Mi se pare c� Enlil m� ur�te: 1 - Principiul b�rb�tesc al lumii la sumerieni: e oceanul de ap� dulce pe care se sprijin� totul. 134 nu trebuie s� mai stau �n ora�ul vostru, nu trebuie s� mai pun piciorul pe p�m�nturile lui Enlil, voi cobori �n Apsu �i m� voi statornici la Ea, st�p�nul meu. Deasupra voastr�, el va porunci s� plou� cu bel�ug, nori de p�s�ri, taina pe�tilor, v� va d�rui bel�ug �i recolte. Peste voi, maz�re diminea�a, ploaie de gr�ne va face s� plou� seara >." C�nd se ivir� primele lic�riri ale zorilor, locuitorii ��rii se str�nser� �n jurul meu; le-am mai spus o dat� vorbele de tain� ale lui Ea, le-am mai spus o dat�im-am dat deoparte. I-am pus la munc� pe tinerii din tribul meu: d�r�mar� casele, dobor�r� zid�ria. Cei mai nevolnici aduceau smoala, cei mai puternici c�rau lemn�ria. Cea de a cincea zi, am cl�dit schelele cor�biei: Suprafa�a �i era de un iku * laturile i se ridicau la o sut� dou�zeci de co�i3, marginea de sus era un p�trat cu latura de o sut� dou�zeci de co�i. Am cl�dit scheletul vasului �i l-am �n�epenit. 1 - Cuvintele lui Ea au dinadins un dublu �n�eles; pentru locuitorii �uruppakului ele vor p�rea o f�g�duial� de bel�ug, �n timp ce, �n fapt, vestesc nimicirea lumii prin potop. �n special ultimele dou� versuri fac un joc din ambiguitatea cuvintelor "kukku" �i "kibati" care �nseamn� �n acela�i timp: cel dint�i, "un fel de legum�" �i "nenorocire"; cel de al doilea "gr�ne" �i "distrugere". 2 - Circa 3600 de metri p�tra�i. 3 - Un cot m�sura ceva mai pu�in de 0,50 metri. 135 Am or�nduit �ase pun�i una peste alta, desp�r�ind astfel corabia �n �ase caturi �i �n fiecare din ele am f�cut nou� desp�r�ituri. Am v�r�t �n coast� ��ru�ii de mare, nu am uitat nici pr�jinile �i am pus tot ce era de trebuin��. Am v�rsat �ase sar i-uri de asfalt �n cuptorul pentru repara�ie al vasului �i am v�rsat �nc� trei sar-uri de smoal�. C�t despre ulei, pur�torii de g�le�i au adus trei saxuri; afar� de un sar de ulei pe care l-a �nghi�it ferec�tura, c�rmaciul a pus deoparte dou� sar -uri de ulei. Pentru lucr�tori am pus s� se taie boi �i s� se �njunghie oi �n fiecare zi. Cu must, cu vin ro�u, cu ulei �i cu vin a{b din bel�ug, i-am �ndestulat pe me�te�ugari. S-a dat o petrecere ca la Anul-Nou. Am f�cut miruirile cuvenite �i am l�sat apoi m�inile s� se odihneasc�. �n cea de a �aptea zi, pe la apusul soarelui, corabia era gata. Fiindc� linia ei de plutire se ar�ta anevoioas�, au trebuit s� fie cump�nite podelele sus �i jos, �n a�a fel �nc�t dou� treimi din corpul vasului s� fie scufundate �n ap�. Am �nc�rcat corabia cu tot ce aveam: am �nc�rcat-o cu top. banii pe care �i agonisisem, am �nc�rcat-o cu tot aurul pe care-l st�p�neam, am �nc�rcat-o cu tot ceea ce era d�t�tor de via��: mi-am urcat pe corabie toate neamurile �i prietenii, 1 - Un sar valora 3600 de unit��i. Dac� unitatea de capacitate, sub�n�eleas� aici, este "sutu", un "sar" reprezint� circa 180 de hectolitri. urcat turme r�t�citoare, fiare s�lbatice, precum �i pe to�i me�te�ugarii. Clipa hot�r�toare, mi-o sorocise zeul �ama�: - "Maz�re, diminea�a, ploaie degr�ne, seara, voi face s� plou�*, intr� �n corabie �i ferec� bine u�a!" Iat� c� venise clipa hot�r�toare: plou� cu maz�re, diminea�a, �i plou� cu gr�ne, seara. M-am uitat cum se vestea vremea. �i vremea se vestea �nfrico��toare. Am intrat �n corabie �i i-am ferecat u�a. �i-apoi i-am �ncredin�at pe seam� corabia lui Puzur-Amurri, marinarul, i-am �ncredin�at ceea ce avea s� fie de atunci �ncolo palatul meu, cu toate bunurile lui. C�nd se ivir� cele dint�i lic�riri ale zorilor, iat� c� din ad�ncurile cerului s-a ivit op�cl� neagr�, dinl�untrul c�reia Adadnu �nceta s� bubuie. Dint�i se av�ntar� zeii Sullat �i Hani�, crainici divini, se av�ntar� peste mun�i �i c�mpii; Irragalz smulse b�rnele st�vilarelor cere�ti, �i porni Ninurta3, la a c�rui porunc� se sparse �i se rostogoli zidul de ap� al oceanului. Anunnakii4 �nv�rteau tor�e deasupra capului �i cu fl�c�rile lor d�deau foc ��rii! Insp�im�nt�toarea amor�eal� a lui Adad cuprinse cu 136 1 - Acela�i �n�eles ca la nota 2 de la pag. 135. 1 - Sau Nergal, zeul Infernului. 3" Zeul r�zboiului. " ^i p�m�ntului �i ai universului p�m�ntesc. 137 �ncetul cerurile �ipreschimb�-n bezn� tot ce era lumin� Temeliile ��rii se sf�rmar� ca un vas. o zi �ntreag� se dezl�n�ui furtuna �i, su�l�nd aprig, �mpinse talazurile apelor, care se rev�rsar� peste oameni. Nu se mai vedea om cu om, oamenii nu se mai z�reau din �naltul cerului. A tund zeii se �nsp�im�ntar� de potop, d�dur� �napoi �i urcar� din nou p�n� �n cerul MAnu h Zeii, tupila�i ca ni�te c�ini, stau culca�i �n afara lumii. I�tar �ncepu atunci s� r�cneasc� ca o femeie cuprins� de durerile facerii, v�ic�rindu-se, ea, st�p�na zeilor, cea cu glasul dulce: - "Iat� c� ziua aceasta care nu mai e sa pref�cut �n tin�, �i numai pentru c� eu am vorbit cu r�utate �n Sfatul zeilor! Am �ncuviin�at lupta pentru nimicirea f�pturilor mele: tocmai eu care z�mislisem aceste f�pturi: ele umplu acum marea, ca icrele pe�tilor!" Anunnakii jelesc �mpreun� cu ea, zeii, istovi�i, nu-�imai opresc lacrimile, cu buzele str�nse, gem laolalt�. �ase zile �i �apte nop�i, a b�tut v�ntul, potopul vijelios a culcat totul la p�m�nt. C�nd �n sf�r�ita venit ziua a �aptea, furtuna a sl�bit, �n lupta pe care o purtase, ca o femeie apucat� de durerile facerii. 1 - Partea cea mai �nalt� a cerului, dincolo de atmosfera p�m�nteasc�. 138 S-a lini�tit marea, a t�cut v�ntul n�prasnic �i a �ncetat potopul. C�nd am vrut s� cercetez vremea, se a�ternuse t�cerea, �i din toat� suflarea nu mai r�m�sese nimic. Ca un acoperi�, apa se �ntindea la fel peste tot. Am deschis un ochi de fereastr�: un v�nt r�coros m� izbi �n obraz. Am �ngenuncheat atunci, �i, prosternat, m-am pornit pe pl�ns; lacrimile �mi curgeau �iroaie pe obraji. Am cercetat cu de-am�nuntul z�rile la marginea m�rii: la fiecare dintre cele paisprezece c�i, ie�ea deasupra apei c�te un munte de seam�. Corabia tr�sese la mal l�ng� unul dintre ei, muntele Nitsir; muntele Nitsir a oprit corabia �i n-a mai l�sat-o s� se urneasc� din loc. O zi, dou� zile, muntele Nitsir a �inut corabia nemi�cat�; trei zile, patru zile, muntele Nitsira �inut corabia nemi�cat�; cinci zile, �ase zile, muntele Nitsira �inut corabia nemi�cat�. C�nd a sosit ziua a �aptea, am dat drumul unui porumbel �i l-am l�sat s� plece. Porumbelul s-a dus, apoi s-a �ntors �napoi la corabie; neg�sind nici un loc�or unde s� se a�eze, a f�cut cale �ntoars�. Am dat drumul unei r�ndunici �i am l�sat-o s� plece. R�ndunica s-a dus, apoi s-a �ntors �napoi la corabie; neg�sind nici un loc�or unde s� se a�eze, a f�cut cale �ntoars�. Am dat drumul unui corb �i l-am l�sat s� plece. Corbul s-a dus, dar, v�z�nd c� apele secaser�, 139 a �nceput s� caute de m�ncare, zbur�nd de colo-colo, cronc�nind, �j nu a mai f�cut cale �ntoars�. Atunci am dat drumul la toat� lumea s� se duc� �n toate p�r�ile, am adus sacrificii zeilor; am f�cut o liba�ie pe v�rful muntelui, am a�ezat �apte �i iar �apte c��ui, �i �n scobitura lor am pus crini de balt�, cedru �i mirt. Zeii au sim�it mireasma desf�t�toare, �i s-au str�ns ca mu�tele �n jurul jertfelnicului. De �ndat� ce a sosit Marea Zei��', a ridicat minunatele giuvaieruripe care Anu i le f�cuse ■ la dorin�a ei, �i a strigat: - "O, zei, care sunte�i aici, pe c�t de �ncredin�at� sunt c� nu voi uita acest lapisiazuli at�rnat la g�tul meu, pe at�t de �ncredin�at� sunt c�-mi voi aminti de aceste zile �i nu le voi uita niciodat�! Pofteasc� deci zeii la aceast� liba�ie; numai Enlil s� nu vin� la aceast� liba�ie, fiindc�, f�r� s� g�ndeasc�, a dezl�n�uit acest potop; �i a h�r�zitpieirii f�pturile z�mislite de mine!" �i iat� c� sosi Enlil; De �ndat� ce v�zu corabia, el, Enlil se �nfurie, se m�nie foarte �mpotriva Igigilor^. - "Ce fiin�� vie a mai sc�pat din potop? strig� el. Nu poruncisem oare ca nici un om s� nu supravie�uiasc� nimicirii?" 1 - I�tar. 2 - Zeii cerului, �n contrast cu Anunnakii, zei ai p�m�ntului. 140 Ninurta, deschiz�nd gura, vorbe�te �i-i spune lui Enlil cel Viteaz: - "Cine oare, dac� nu Ea, e �n stare de o astfel de isprav�? C�ci, el, Ea, cunoa�te toate vicleniile." Ea, deschiz�nd gura, vorbe�te �i-i spune lui Enlil cel Viteaz: - "O, tu, cel mai �n�elept dintre zei, Enlil cel Viteaz, cum ai dezl�n�uit potopul, f�r� s� te g�nde�ti? Pedepse�te-l pe p�c�tos pentru p�catele sale, pedepse�te-l pe uciga� pentru nelegiuirile sale, dar nu fi p�tima�, ca s� sufere cel nevinovat, chibzuie�te din timp, ca cel nevinovat s� nu sufere pe nedrept! �n loci^potopului pe care l-ai dezl�n�uit, ar fi fost mai bine s� te fi azv�rlit ca un leu asupra oamenilor, s�-i fi sf�iat; �n locul potopului pe care l-ai dezl�n�uit, ar fi fost mai bine ca foametea s� fi pustiit �ara; �n locul potopului pe care l-ai dezl�n�uit, ar fi fost mai bine ca ciuma', venind pe nea�teptate, s� fi b�ntuit printre oameni! C�t despre mine, n-am dat �n vileag taina marilor zei, �i numai fiindc� i-am trimis un vis Celui-Prea-�n�elept2, a aflat taina zeilor. �i acum, hot�r�te-i soarta!" Atunci Enlil s-a urcat pe corabie, �i, lu�ndu-m� de m�n�, m-a adus pe punte. A dus-o �i pe so�ia mea �i a pus-o s� �ngenunche l�ng� mine; 1 - Irra, zeul ciumei. 2 - Porecl� a lui Uta-napi�tim. 141 dup� ce mi-a atins fruntea, s-a a�ezat �ntre noi �ine-a binecuv�ntat: - "Mai �nainte vreme, a spus el, Uta-napi�tim > era f�ptur� omeneasc�, acum el �i cu so�ia lui s� fie asemenea nou�, zeilor, �i Uta-napi�tim s� tr�iasc� departe de oameni, la gura apelor!" M-au dus deci pe t�r�muri �ndep�rtate �im-au a�ezat la gura apelor. Dar, acum, pentru tine, cine-i va mai aduna pe zei, pentru ca �i tu s� g�se�ti nemurirea pe care o cau�i? Ei bine, iat� un mijloc: s� nu dormi timp de �ase zile �i �apte nop�i!" Dar abia se a�ezase Ghilgame� pe vine, c� somnul se �i l�s� peste J, ca o cea��. Uta-napi�tim �i spuse a.anei so�iei sale: - "Prive�te-l pe omul a^sta care dore�te nemurirea! Somnul se las�pes fe ■ ', ca o cea��". So�ia lui �i spuse Im Ti>,?-napi�tim cel de pe t�r�muri �ndep�rtate: - "Zg�l��ie-l�i treze� ?-/; pentru ca teaf�r s�p^ut� face calea �ntoars�, pe poarta pe care a trecut spre a ie�i, s� se �ntoarc� �i �ara lui!" Uta-napi�tim �i spuse so�iei sale: - "Oamenii sunt neloiali; va fi deci �i el neloi^ fa�� de tine. Du-te, coace-i p�inea cea de toate zilele, a�aza-i-o la c�p�t�i �i �nseamn� pe perete zilele pe care le va dormi!" 1 - Literal: via�� ve�nic�. Femeia puse la copt p�inea cea de toate zilele, i-o a�ez� la c�p�t�i �i �nsemn� pentru el, pe perete, zilele c�ta dormit. Cea dint�i dintre p�inile sale era cu totul uscat�, cea de a doua era stricat�, cea de a treia se topea, coaja celei de a patra era albicioas�, cea de a cincea avea pete de mucegai, cea de a �asea era veche, cea de a �aptea tocmai se cocea; c�nd �l zg�l��i �i c�nd se trezi, Ghilgame� �i spuse lui Uta-napi�tim cel de pe t�r�muri �ndep�rtate: - "Abia m� cuprinsese somnul c� tu m-ai �i zg�l��it �im-ai trezit." Dar Uta-napi�tim �i spuse lui Ghilgame�: - "Haide dar, Ghilgame�, num�r�-�ip�inile cele de toate zilele; vezi tu �nsu�i ce-i �nsemnat pe zid: vezi, prima dintre p�ini e cu totul uscat�, a doua e stricat�, a treia e topit�, coaja celei de-a patra e albicioas�, a cincea are pete de mucegai, a �asea e veche, a �aptea tocmai se cocea, c�nd te-ai trezit!" Gh�lgame� �i spuse lui Uta-napi�tim cel de pe t�r�muri �ndep�rtate: - "Ce trebuie s� fac, Uta-napi�tim, unde sam� duc, de vreme ce R�pitorul' mi-a prins cu ne�nduplecate m�dularele? - Demon al mor�ii. 142 143 �n camera unde dorm, moartea �i-a statornicit l�ca�ul, �i oriunde a� pune piciorul, moartea m� urmeaz� mereu!" Uta-napi�tim �i spuse lui Ur�anabi-cor�bierul: - "Ur�anabi, malul sate dispre�uiasc�! Locului pe unde se trece marea, s�-i fie groaz� de tine! Tu, cel care cutreierai �n sus �i �n jos ��rmul, de acum �nainte s� jele�ti dup� el! Omul acesta dup� care te-ai dus, al c�rui trup este acoperit de pete, c�ruia frumuse�ea c�rnii �i e stricat� de pieile de animale, ia-l cu tine Ur�anabi, �i du-lla izvorul care cur���: s�-�i spele petele �n apele lui, ca s� fie alb ca z�pada; s� arunce pieile de animale de pe el, ca sale duc� marea cu ea; trupul s�-i ias� la iveal� pl�cut la vedere; s�-�i primeneasc� leg�tura de pe cap; s� pun� un ve�m�nt, ca s�-�i acopere goliciunea; p�n� ce va ajunge �n ora�ul lui, p�n� ce-�i va sf�r�i c�l�toria, trebuie ca ve�m�ntul s�-i fie curat, �i mereu s� fie ca nou." Ghilgame� �i Ur�anabi se urcar� pe corabie, �i o puser� pe ap�. Se �i suiser� �n corabie, c�nd so�ia lui Uta-napi�tim cel de pe t�r�muri �ndep�rtate �i spuse acestuia: - "Ghilgame� a venit p�n� aici, a �ndurat multe, a suferit. Ce-i d�ruie�ti ca s� se �ntoarc� �n �ara lui?" �i, el, Ghilgame�, ridic� pr�jina, �i trase corabia la ��rm. Uta-napi�tim �i spuse lui Ghilgame�: - "Ghilgame�, ai venit p�n� aici: ai �ndurat multe, ai suferit. Ce s�-�i d�ruiesc ca s� te �ntorci �n �ara ta? 144 Ei bine, o s�-�i dezv�lui, Ghilgame�, o tain�, o s�-�i spun un lucru ne�tiut oamenilor. Prive�te aceast� buruian�, asem�n�toare lyciului i spinos, spinii ei sunt ca ai trandafirului, a�a c� ��i va �n�epa m�inile, dar dac� vei apuca aceast� buruian�, vei dob�ndi nemurirea." C�nd auzi Ghilgame� aceste vorbe, deschise sp�rtura pe unde intr� apa �n corabie, l�s� s� cad� tot ce era pe el. �i leg� ni�te pietre grele de picioare, �i pietrele �l traser� p�n� la fundulpr�pastiei Apuc� atunci buruiana, cu toate c�-i �n�ep� m�inile, apoi �i desf�cu pietrele legate de picioare �i marea �l zv�rli la ��rm Ghilgame� �i spuse lui Ur�anabicor�bierul: - "Ur�anabi, buruiana asta este un leac �mpotriva spaimei; prin ea omul va dob�ndi vindecarea des�v�r�it�! O voi duce-o �n Urukul-cel-�mprejmuit, �i voi pune pe oameni s� m�n�nce din ea, pentru a-i �ncerca puterea de vindecare, numele ei va fi "b�tr�nul-�ntinere�te", eu �nsumi voi m�nca din ea �i m� voi �ntoarce la anii mei tineri!" Dup� dou�zeci de �ndoite leghe, �mbucar� c�te ceva; la treizeci de �ndoite leghe mai departe, poposir�. Ghilgame�, z�rind un izvor cu ap� proasp�t�, cobori �n el �i se scald� �n apele lui, c�nd un �arpe, adulmec�nd mireasma buruienii, pe ascuns, apuc� buruiana 1 - Arbust de obicei spinos, cu flori vine�ii, trandafirii, galbene sau albe. 145 �i pe dat�-�i arunc� solzii cei vechi. �n ziua aceea, Ghilgame� st�tu nemi�cat �i pl�nse, lacrimile-i curgeau �iroaie pe obraz. Se �ntoarse spre Ur�anabi-cor�bierul �i-i spuse: - "Pentru cine oare, Ur�anabi, mi-am istovit bra�ele? Pentru cine s-a sleit s�ngele �n inima mea ? N-am dob�ndit nimic mai bun pentru mine, am c�p�tuit "leul-p�m�ntului"'! Acum, la dou�zeci de �ndoite leghe, apa m-arm�na, �i, c�nd am deschis sp�rtura pe unde intr� apa �n corabie, am l�sat s� cad� tot ce era pe mine. Unde voi mai g�si ceva s� pun l�ng� mine? Va trebui oare s� fac cale �ntoars�, chiar dac� mi-am p�r�sit corabia la ��rm ?" Dup� dou�zeci de �ndoite leghe, �mbucar� c�te ceva. La treizeci de �ndoite leghe mai departe, poposir�. C�nd ajunser� am�ndoi �n Urukul-cel-�mprejmuit, Ghilgame� �i spuse lui Ur�anabi-cor�bierul: - "Suie-te, Ur�anabi, pe meterezele Urukului: cutreier�-le �n lung �i-n lat; pre�uie�te-le temeliile, cerceteaz�-le cu de-am�nuntul zid�ria din c�r�mizi, vezi dac� zid�ria nu este toat� din c�r�mid� ars�, �i dac� temelia nu i-a fost pus� de c�tre cei �apte �n�elep�i! Prive�te, un sarde ora�, un sar de gr�dini, un sar de p�m�nt ob�tesc, partea menit� templului lui I�tar: sunt deci trei sar-uri �n afara p�r�ii menite Urukului pe care �l �mprejmuie�te." 1 - Porecl� dat� �arpelui. 146 TABLETA A DOU�SPREZECEA �n care vedem un copac ce ad�poste�te un �arpe la r�d�cin�, un vultur �n v�rf �i �n scobitura trunchiului o dr�coaic� - pare-se o cucuvea. Ghilgame� doboar� copacul. Lemnul �l d�ruie^e pentru a se face din el un jil� �i un pat zei�ei Inanna-I�tar, iar din r�d�cini �i din crengi �i face dou� instrumente muzicale, ale c�ror sunete farmec� pe to�i. Dar iat� c� dintr-o gre�eal�, �n timpul ritualului ceremoniei, cele dou� instrumente cad �n Infern. Ghilgame� e nem�ng�iat. Enkidu, despre care �tiam c�-i mort, vrea s� se duc� s� le caute. �l va lua oare pe Ghilgame� cu el �n Infern, sau se va �ntoarce el �nsu�i pe p�m�nt? N-o s� afl�m niciodat�. Enkidu �i �n�ir� �ns� lui Ghilgame� ce trebuie s� fac� pentru a nu nemul�umi duhurile. Dintr-o dat�, Ghilgame� se apuc� s� fac� dinadins tot ce nu trebuie. De ce? Un alt acces de furie a�a cum l-a apucat c�nd a spart F�pturile-de-piatr�? Sau vrea astfel s� a���e duhurile ca s� ias� din Infern, pentru a-l putea vedea pe Enkidu? R�m�nem nel�muri�i, c�ci textul nu ne spune. Ghilgame� �l roag� pe Enlil s� cheme sufletul prietenului s�u �i jele�te pierderea lui pukku (un fel de tob�) �i mikku (be�i�or de tob�) - cele dou� instrumente vr�jite. Prin mijlocirea lui Enlil, a lui Ea - zeul apelor - �i a lui Sin - zeul-lun� -, Nergal - zeul Infernului -�ng�duie sufletului lui Enkidu s� vin� pentru c�teva clipe pe p�m�nt. Ghilgame� �i cere s�-i dest�inuie cum o duc mor�ii, �i poemul se termin� cu sf�ietoarea povestire a lui Enkidu despre groz�viile vie�ii de apoi. 147 Textul descrie un copac: Printre r�d�cinile sale, �arpele "care n-are ast�mp�r" �i f�cuse culcu�; �n v�rful s�u, pas�rea furtunii �i suise puiul; la mijloc, Lilla' �i cl�dise casa. (text greu de folosit) Ghilgame� �i desf�ur� de la mijloc cing�toarea grea de 50 de mine, (o lacun�) apuc� securea �n m�n�, �i �ntre r�d�cinile copacului, lovi �arpele "care n-are ast�mp�r"; din v�rf, pas�rea furtunii �i lu� puiul �i fugi la munte; casa lui Lilla o d�r�m� drept �n mijloc; iar dup� ce o d�r�m�, o �mpr�tie. T�ie copacul de la r�d�cin�, �i izbi v�rful, Demon feminin �ntruchipat �ntr-o cucuvea. 149 �i oamenii din ora� venir� �i-i retezar� v�rful. Lemnul �l d�rui str�lucitoarei Inanna, pentru a-�i fac un jil�, pentru a-�i face un pat, i-l d�rui. Din r�d�cinile lui �i f�cu un pukku, din v�rf, �i f�cu un mikku, (Dup� aceea Ghilgame� �i cei care erau de fa�� se str�ng laolalt�, apoi Ghilgame� �ndepline�te ritualuri vr�jite, cu pukku �i mikku. El trage un cerc jur �mprejurul lui pukku: toat� lumea trebuie s� tac�: nimeni nu deschide gura, afar� doar de o copil� care �ip�; atunci:) pukku �i mikku c�zur� �n Marele L�ca� '; �ntinse m�na, dar nu fu chip s� le ajung�: �ntinse piciorul, nu fu chip sale ajung�. Se a�ez� �n fa�a palatului �n care-�i aveau s�la�ul zeii lumii subp�m�ntene, Ghilgame� v�rs� lacrimi �i chipul i se �ng�lbeni: - "O, pukku al meu, o, mikku al meu! Pukku al meu a c�rui putere era de ne�nvins! (Ghilgame� �i pune �n g�nd s� se duc� la un dulgher, desigur pentru a-i ciopli alte dou� instrumente) O, pukku al meu, cinemi-l va aduce din Infern? O, mikku al meu, cine mi-l va aduce din Infern? Sluga sa 2 Enkidu �i spuse: - "St�p�ne, de ce pl�ngi? De ce�i-e inima m�hnit�? Chiar ast�zi m� voi duce s�-�i aduc pukku al t�u din Infern; mikku al t�u m� voi duce s��i-l aduc...: 1 - Infernul. 2 - Aici nu mai vedem �ntre Ghilgame� �i Enkidu dec�t raporturi de la st�p�n la slug�. 150 cum (Un vr�jitor, sau poate Enkidu �nsu�i, �l sf�tuie�te pe Ghilgame� trebuie s� se poarte c�nd este �ndoliat, pentru a nu sup�ra duhurile) - "Nu �mbr�ca straie curate, nu te unge cu oloiuri bune, c�ci sufletele mor�ilor, atrase de mireasma lor, s-ar lipi de tine; nu-�ipune arcul jos pe p�m�nt, c�ci te-ar �nconjura sufletele celor care au murit de s�geata arcului; nu purta toiag �n m�n�, sufletele mor�ilor te-ar �nl�n�ui; nu-�ipune sandale �n picioare, pentru a nu face zgomot c�nd atingi p�m�ntul. Dac�-�i iube�ti femeia, n-o �mbr��i�a; dac� e�ti m�nios pe ea, n-o bate; dac�-�i iube�ti copilul, nu-l �mbr��i�a; dac� e�ti m�nios pe copilul t�u, nu-l bate; c�ci te-ar cuprinde jalea p�m�ntului! Moarta care zace, moarta care zace, o, maic� a lui Nin-azu', niciodat� umerii nevinova�i ■ ■ .----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 1 - Divinitate a t�m�duirii bolilor. Se pare c� e vorba de un refren pe care-l c�ntau bocitoarele la �nmorm�nt�ri. 151 nu-i vor mai fi acoperi�i de vreo mantie, niciodat� s�nul nu-i va mai fi supt ca g�tul unui urcior'." II Ghilgame� se duse la templu, �i puse straie curate, se unse cu oloiuri bune, �i duhurile venir� roat� �n jurul lui; �i puse arcul jos pe p�m�nt, �i duhurile celor care au murit de s�geata arcului �l �nconjurar�; lu� un toiag �n m�n�, �i puse sandale �n picioare, �i f�cu zgomot ating�nd p�m�ntul; pe femeia lui, iubind-o, o �mbr��i�a, pe femeia lui, c�nd se m�nie pe ea, o b�tu; pe copilul s�u, iubindu-l, �l �mbr��i�a pe copilul s�u, c�nd se m�nie, �l b�tu, �i jalea p�m�ntului �l cuprinse. Moarta care zace, moarta care zace, o, maic� a lui Nin-azu, niciodat� umerii nevinova�i nu-i vor mai fi acoperi�i de vreo mantie, 1 - Monumentele descoperite cu prilejul s�p�turilor de la Ur �i reprezint� adesea pe vechii sumerieni b�nd mai mul�i din acela�i urcior, prin mai multe g�turi. 152 niciodat� s�nul nu-i va mai fi supt ca g�tul unui urcior! De-arputea s� se �ntoarc� Enkidu din Infern; c�ci nu soarta l-a r�pit, nu o stafie l-a r�pit, ci p�m�ntul l-a �nghi�it, nu vreo unealt� a ne�nduplecatului zeu Nergal l-a r�pit, ci p�m�ntul l-a �nghi�it. Nu ��r�n� pe c�mpul de lupt� al vitejilor a mu�cat, ci p�m�ntul l-a �nghi�it. Fiul lui Ninsun �i jele�te sluga, pe Enkidu, se duce singur la templul zeului Enlil �i-i spune: - "O, tat�, o, Enlil, iat� oapukku al meu a c�zut �n Infern; Iat� c� mikku al meu a c�zut �n Infern; III de s-ar putea �ntoarce Enkidu din Infern! c�ci nu soarta l-a r�pit, nu o stafie l-a r�pit, ci p�m�ntul l-a �nghi�it; nu vreo unealt� a ne�nduplecatului zeu Nergal l-a r�pit, ci p�m�ntul l-a �nghi�it; nu ��r�n� pe c�mpul de lupt� al vitejilor a mu�cat, ci p�m�ntul l-a �nghi�it!" Enlil, tat�l, nu r�spunse; se duse singur c�tre zeul Sin: - "O, tat�, o, Sin, iat� c� pukku a c�zut �n Infern, iat� c� mikku a c�zut �n Infern; de s-ar putea �ntoarce Enkidu din Infern! C�ci nu soarta l-a r�pit, nu o stafie l-a r�pit, ci p�m�ntul l-a �nghi�it; 153 nu vreo unealt� a ne�nduplecatului zeu Nergal l-a r�pit, ci p�m�ntul l-a �nghi�it; nu ��r�n� pe c�mpul de lupt� al vitejilor a mu�cat, ci p�m�ntul l-a �nghi�it!" Sin tat�l nu-i r�spunse; se duse atunci singur c�tre zeul Ea: - "O, tat�, o, Ea, iat� c�pukku a c�zut �n Infern, iat� c� mikku a c�zut �n Infern; de s-ar putea s� se �ntoarc� Enkidu din Infern! c�ci nu soarta l-a r�pit, nu o stafie l-a r�pit, ci p�m�ntul l-a �nghi�it; nu vreo unealt� a ne�nduplecatului zeu Nergal l-a r�pit, ci p�m�ntul l-a �nghi�it." nu ��r�n� pe c�mpul de lupt� al vitejilor a mu�cat, ci p�m�ntul l-a �nghi�it." Ea, tat�l, spuse viteazului Nergal: - "Deschide acum borta care duce �n Infern, ca s� ias� duhul lui Enkidu din Infern! �i s� poat� sta de vorb� cu fratele lui!" Viteazul Nergal deschise borta care duce �n Infern, duhul lui Enkidu, ca o suflare, ��ni din Infern. Ghilgame� �i cu el �ncepur� s� vorbeasc�: IV - "Spune-mi, prietene, spune-mi, prietene, spune-mi care-i legea lumii subp�m�ntene pe care o cuno�ti!" - "Nu, nu �i-o voi spune, prietene, nu �i-o voi spune: 154 dac��i-a� dest�inui legea o cunosc, te-ai porni pe pl�ns!" - "Ei bine, fie, vreau s� m� pornesc pe pl�ns!" - "Ce �i-a fost drag, ce-ai m�ng�iat �i era pe placul inimii tale, este ast�zi prad� viermilor, ca o hain� veche. Ce �i-a fost drag, ce-ai m�ng�iat �i era pe placul inimii tale, este ast�zi acoperit cu pulbere. Toate acestea sunt acum cufundate �n pulbere, Toate acestea sunt acum cufundate �n pulbere." (sf�r�itul coloanei a patra �i coloana a cincea lipsesc) VI (o lacun�) - "Pe acel pe care moartea lui (o lacun�), l-ai v�zut?" - "L-am v�zut: st� �ntins pe un pat �i bea ap� rece, proasp�t�." - "Pe acel care a c�zut �n �nc�ierare l-ai v�zut?" - "L-am v�zut: tat�l s�u �i mama sa �i �in capul �i femeia lui se lipe�te de el." - "Pe acel al c�rui st�rv e p�r�sit pe c�mp, l-ai v�zut?" - "L-am v�zut: sufletul s�u n-are odihn� �n Infern." - "Pe acel al c�rui suflet n-are pe nimeni care s�-i fac� slujbe, l-ai v�zut?"- "L-am v�zut: se hr�ne�te cu resturile din ulcele �i cu r�m�i�ele uli��!" CAPODOPERi AL LITERATURh UNIVERSALEI GLpopeea lui Mai veche dec�t Iliada �i Odiseea, mai veche dec�t Biblia, epopeea care c�nt� vitejiile �i suferin�ele lui Ghilgame�, legendarul rege al Urukului, avea s�-�i ia locul de cinste - or�nduit� �n dou�sprezece .. tablete numerotate cu grij� - in * faimoasa bibliotec� a regelui asirian Assurbanipal, la Ninive, �n cel dint�i veac �naintea erei noastre. Ea constituia pen^u Asia Occidental� ceea ce aveai* s� fie poemele homerice pentru Grecia celui dint�i mileniu �naintea erei noastre �i, de pild�, C�ntecul lui Roland pentru Fran�a celui de-al XH-lea secol: glorificarea unui erou, chintesen�� a bravurii poporului s�u. AL.DIMA EDITURA !L MONDER ISBN 973-97034-8-8 5.880+120TL=6.O0Q ctor 1 Bxlcure�ti I "" Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 10086 mesaje Membru din: 11/06/2010 |
Postat pe: 12 Aprilie 2012, ora 22:31
Raporteaza abuz de limbaj |
|
|
|
|
Fosta membra 9am.ro 541 mesaje Membru din: 15/02/2012 |
Postat pe: 12 Aprilie 2012, ora 23:23
De la: gabigabi2, la data 2012-04-12 10:36:47De la: Sagittarius_A, la data 2012-04-12 02:03:50De la: gabigabi2, la data 2012-04-11 18:42:16 Pai n-am zis ca e exemplu de "manual" ? such as Fallacies ... in "Introduction to Logic" by Irving M. Copi, The MacMillan Company, New York ... a cata editie? sunt vreo 14, daca nu si mai multe  Doamna gabigabi2, you're "missing the point" (ceea ce se cheama "Straw Man"), dar dvs. fiind femeie, nu am termen echivalent  Bine, renunt la enunturi care sa va intoarca logica pe dos: (p => q) => (~p => ~q) is a fallacy related to what is commonly called "denying the antecedent". Suna mai bine? 
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 541 mesaje Membru din: 15/02/2012 |
Postat pe: 12 Aprilie 2012, ora 23:28
De la: 9am_184, la data 2012-04-12 18:30:47sisifi, caram apa cu ciurul, karpov, yorick, sagittariusA*, s.a., n-avem nici o sansa sa-i extragem din noatea minii... . Abandon hope, all ye who enter here  Psst! macar de m-ar fi contrat ... sa ma testeze cu vreun "modus tollens" Imi pare sincer rau ca UNICITATEA, IREPETABILITATEA existentiala a fiecaruia dintre noi e lasata sa se risipeasca, desarta, intoxicata, obnubilata. Dar cred ca-i destul! Ce-i prea mult ... stric�
Raporteaza abuz de limbaj |
|
nastasemihail 47672 mesaje Membru din: 3/11/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 13 Aprilie 2012, ora 02:09
O matematica speciala, o fizica cuantica, va face sa tusiti....minca-v-as.
 Ce tot o dati cu evul mediu si antichitatea. Raporteaza abuz de limbaj
Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.
|
|
gabigabi2 33366 mesaje Membru din: 13/10/2011 |
Postat pe: 13 Aprilie 2012, ora 07:00
De la: Sagittarius_A, la data 2012-04-12 23:28:26De la: 9am_184, la data 2012-04-12 18:30:47sisifi, caram apa cu ciurul, karpov, yorick, sagittariusA*, s.a., n-avem nici o sansa sa-i extragem din noatea minii... . din pacate, ideea de Unicitate va da voua un Orgoliu nemasurat.... mie , o incintare si o certitudine : pe de o parte constatarea "variatiunii pe aceeasi tema " in toata splendoarea ei de Creeatie si, pe partea cealalta, Constiinta ca apartin unui MARE TOT , ca parte componenta a lui la care- mi aduc si eu contributia ! sunt doua feluri diferite de a intelege lucrurile si de a te pozitiona, dar voi nu vreti sa fie decit ca voi si de aici intoleranta voastra ! eu vad Unitatea, voi Particele razletite ! Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 541 mesaje Membru din: 15/02/2012 |
Postat pe: 13 Aprilie 2012, ora 07:59
De la: gabigabi2, la data 2012-04-13 07:00:23De la: Sagittarius_A, la data 2012-04-12 23:28:26De la: 9am_184, la data 2012-04-12 18:30:47sisifi, caram apa cu ciurul, karpov, yorick, sagittariusA*, s.a., n-avem nici o sansa sa-i extragem din noatea minii... . Intr-adevar, este o Contributie la marele TOT (sic!) sa sfidezi normele ortografice ale unei intregi comunitati (apropo de aceasta CreEatie, ati pus vreodata mana pe un Dictionar al Limbii Romane? daca nu, incercati cu google), sa-i persiflezi sau sa-i denigrezi, sa-i faci "desfranati" pe altii doar fiindca nu gandesc ca tine (daca lipsa de Logica se poate numi "gandire"). Si este semn de Toleranta (sau de smerenie?) sa ai pretentia ca vorbele pe care le insiri (hai sa zicem credinta sau convingeri) sa fie preluate drept ADEVAR incontestabil de catre ceilalti, doar fiindca "asa am zis eu / asa cred eu / asa ..." N-ar fi oare cazul sa aduceti si argumente, doamna gabigabi2? Aici e aici. 
Raporteaza abuz de limbaj |
|
gabigabi2 33366 mesaje Membru din: 13/10/2011 |
Postat pe: 13 Aprilie 2012, ora 08:12
De la: Sagittarius_A, la data 2012-04-13 07:59:37De la: gabigabi2, la data 2012-04-13 07:00:23De la: Sagittarius_A, la data 2012-04-12 23:28:26De la: 9am_184, la data 2012-04-12 18:30:47sisifi, caram apa cu ciurul, karpov, yorick, sagittariusA*, s.a., n-avem nici o sansa sa-i extragem din noatea minii... . FALS ! total falsa interpretarea ta si rau voitoare si-mi atribui ce n-am facut ! asa le intelegeti pe toate si de aici, neintelegerile dintre noi ! P.S. cind am spus despre "desfrinati", tu care esti atit de logic, ar fi trebuit sa -ti dai seama din fraza respectiva ca, spunind ca religia mai impunea o Frina credinciosului, prin pierderea credintei omul a devenit des-frinat ....in sfirsit, e inutil : vorbim impreuna, dar fiecare intelege ce vrea si cit poate ! Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 1400 mesaje Membru din: 6/04/2012 Oras: ALTA LOCALITATE |
Postat pe: 13 Aprilie 2012, ora 11:01
PM: .Subiect: [fara subiect] Mesaj: Bai handicapat mintal, eu te bag in pizda matii cu toti moldovenii tai ! Sunteti prosti cu totii ! Nu te mai baga in politica si religie ! Moldovenii, cretini, nu au ce sa caute pe acolo ! Esti prea moldovean ca sa intelegi ! 
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 1400 mesaje Membru din: 6/04/2012 Oras: ALTA LOCALITATE |
Postat pe: 13 Aprilie 2012, ora 11:06
De la: nastasemihail, la data 2012-04-13 02:09:39O matematica speciala, o fizica cuantica, va face sa tusiti....minca-v-as. ...ce mai a�tep�i:UIME�TE-NE, UMILE�TE-NE, TERFELE�TE-NE.....XXXXXX-ne !
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 1400 mesaje Membru din: 6/04/2012 Oras: ALTA LOCALITATE |
Postat pe: 13 Aprilie 2012, ora 11:20
De la: Sagittarius_A, la data 2012-04-12 23:28:26De la: 9am_184, la data 2012-04-12 18:30:47sisifi, caram apa cu ciurul, karpov, yorick, sagittariusA*, s.a., n-avem nici o sansa sa-i extragem din noatea minii... . www.youtube.com/watch?v=PFPV8DwB8ig&feature=related www.youtube.com/watch?v=UAeq2WKT_5M www.youtube.com/watch?v=1tADH8iWSqg&feature=related & I. proof theory and constructive mathematics proof by contradiction, conjecture, constructive proof, deep theorem, dissection proof, existence problem, existence theorem, experimental mathematics, hypothesis, lemma, nonconstructive proof, paradox, proof without words, proposition, Q.E.D., reductio ad absurdum, rigorous, theorem, trivial, two-column proof.....etc proof! |
|
Yorick 1014 mesaje Membru din: 20/10/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 13 Aprilie 2012, ora 11:20
De la: gabigabi2, la data 2012-04-12 16:48:45 Iti scapa esenta, desi ti-am mai spus in alte ocazii acest lucru. Nu are importanta daca pestele "stie" de unde-i vine moartea. Nu are importanta nici daca noi stim sau nu de unde ne vine. Ceea ce are importanta este "pe ce ne bazam" atunci cand formulam o ipoteza despre asemenea lucruri. Spre exemplu: un om trece pe langa o casa, ii cade o caramida in cap si moare. Exista multe posibilitati de a explica aceasta intamplare, dar eu propun doua pentru analiza. 1. Un drac cocotat pe acoperis a desprins caramida din cladire si i-a aruncat-o in freza acelui om 2. Acea casa s-a degradat in timp, sub actiunea unor factori precum: soare, ploaie, vant, cutremure, temperaturi alternand de la cald la frig, etc. Drept urmare o caramida s-a desprins si din intamplare a cazut tocmai cand trecea omul pe langa casa. Sa admitem ca la nivel ultim, filosofic, ambele variante ar fi posibile. Dar apare intrebarea: "de unde stim care este adevarul?" Cum am putea oare aborda varianta cu dracu' ala, astfel incat sa demonstram ca e reala? Ce fel de teste am putea face? Daca ai vreo propunere in acest sens, te rog zi-mi si mie. Totusi, avand in vedere intreaga istorie a umanitatii - in care s-au propus de miliarde de ori asemenea explicatii, dar nu s-a gasit niciodata vreo dovada, cat de mica - ceva ma face sa ma indoiesc ca vei reusi tu acum sa ne oferi acest raspuns. Pe de alta parte, a doua varianta este in intregime testabila. Se pot face teste pe o bucata de zid, punand in laborator sub actiunea indelungata a unui jet de apa (ca sa simulam ploaia) si apoi sub actiunea unui stres mecanic (ca sa simulam cutremurele) si apoi sa constatam gradul de degradare a mortarului dintre caramizi. Pe urma, daca se desprinde o caramida, stim cum actioneaza gravitatia. Putem calcula cu ce forta va lovi caramida in capul unui om, folosindu-ne de masa caramizii si inaltimea de la care a cazut. Putem calcula rezistenta cutiei craniene la socuri. Si putem face o multime de alte teste si calcule. Evident, daca facem aceste teste si observam cum stau lucrurile in general, asta nu inseamna ca am eliminat posibilitatea ca IN ACEL CAZ PARTICULAR, sa fi actionat alte elemente , precum un drac. Problema insa este ca aceasta posibilitate este netestabila. Nu exista absolut nici un motiv rational pentru a ii da crezare, in lipsa unei cat de mici dovezi. Chiar si in situatia in care acordam ambelor variante crezare, intervine principiul parcimoniei , cunoscut si sub numele de "briciul lui Occam". Acest principiu spune ca atunci cand sunt oferite doua explicatii potentiale pentru un eveniment, de regula este valabila cea care face cele mai putine asumptii. Gandeste-te ce munte de asumptii (adica presupuneri fara baza) trebuie sa faci ca sa accepti varianta cu dracu'. Sa enumer cateva: - exista draci (las la o parte faptul ca ar fi necesara mai intai o definitie) - dracii au intentii (deci ar trebui sa fie dotati cu o minte) - intentiile lor sunt malefice (sau macar in acest caz) - dracii au posibilitatea de a interveni in lumea observabila (asta e necesar pentru a putea presupune ca au reusit sa manevreze o caramida, care-i parte din realitate) - dracii au suficienta forta incat sa scoata caramida din zid. - dracii sunt invizibili (sau macar reusesc sa se ascunda atat de bine, ca nu i-a vazut nimeni vreodata) - dracii stiu sa ocheasca (in caz contrar - au nimerit capul omului din pura intamplare) Si am putea tine-o la nesfarsit cu asemenea presupuneri lipsite de fundament. Oricare din aceste propozitii este rostita fara a avea vreun motiv rational spre a fi acceptata. Asta face ca varianta cu dracu' care arunca caramida sa capete o coloratura de fantasmagorie. Ca sa nu mai vorbim ca exact acelasi rationament s-ar putea aplica in cazul oricarui lucru mitologic. Poate ca nu e vorba de un drac care sa arunce cu caramida, ci poate ca e vorba de vreun vrajitor rau (uite - Saruman, din Stapanul Inelelor, spre exemplu) care a rostit niste cuvinte magice si a facut sa cada caramida in capul omului. Nu stiu daca iti dai seama de imensitatea muntelui de asumptii pe care trebuie sa le faci ca sa ajungi sa accepti o asemenea varianta despre intamplarea cu caramida. NOTA BENE! - aceste asumtii le faci in contextul in care exista o explicatie naturala infinit mai simpla. Fireste ca nimeni nu te impiedica sa faci asumptiile pe care le vrei tu, dar trebuie sa iti dai seama ca le faci in mod irational. Adica nu poti oferi o justificare de ce le accepti, in afara de pareri personale care sunt lipsite de valoare din punct de vedere al unei demonstratii obiective. Tu poti sa zici sus si tare ca tu vezi "intregul" iar noi, ceilalti, vedem "o parte" - cata vreme nu esti in stare sa aduci vreo dovada, aceasta simpla parere este lipsita de valoare. Are acelasi efect asupra auditoriului, ca si pretentia nebunului de la ospiciu cum ca el ar fi reincarnarea lu' Tutankamon, iar toti ceilalti nu stiu asta. Adica toti vor ridica din umeri si nu-l vor lua in serios. Da' , ma rog, in cazul in care nu-ti pasa sa ai rigurozitate in gandire, poti sa torni propozitii fara baza cu nemiluita. Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 1400 mesaje Membru din: 6/04/2012 Oras: ALTA LOCALITATE |
Postat pe: 13 Aprilie 2012, ora 11:26
De la: _Ingrid, la data 2012-04-13 11:12:22 ...nu sunt "moldovean", d' acum o s� m� simt... �i moldovean, p�na-n v�rful unghiilor!...�n ciuda individului !
Raporteaza abuz de limbaj |
|
_geta_ 271 mesaje Membru din: 12/04/2012 |
Postat pe: 13 Aprilie 2012, ora 11:37
Nu stiu cine este Dumnezeu desi accept ca exista, dar stiu ca Hristos (acum urmaresc un film cu El! pe Protv): era un mare politician in genul lui Basescu. ...ferice de cei flamanzi ca ei, la,la,la.... iar cand nu a mai avut nici o sansa sa dovedeasca cine este cu adevarat s-a lasat 'sacrificat'! De fapt a fost o intelegere intre Pilat si sotia lui ca sa scape de rascoala multimii adunate. In "Matei 27 la pct.15-25 si altele" se explica felul cum a fost ales sa fie slobozit Baraba. Femeia lui i-a soptit sa-l crucifice pe Hristos dupa care, inainte de a muri sa-i fie lasat trupul lui Iosif din Arimateia. Acesta l-a oblojit ajutat de Nicodim care a adus o amestecatura de aproape 100l de smirna si aloe si panza de in.
Sunt patru evanghelii care se aseamana dar nu corespund 'ad litteram'. Si daca se schimba cuvintele in fraze, se schimba si intelesul, desfasurarea actiunii. Dar am descoperit (citesc cele patru evanghelii simultan) ca nici fratii lui Hristos nu credeau in el! Noi putem interpreta, asa cum ni se recomanda de cei avizati faptele altfel decat sunt scrise. De multe ori cand intrebam un popa ceva din biblii ni se raspunde ca nu stim sa interpretam. Trebuie mai intai analizata conjunctura istorica din vremea lui Pilat care nu accepta pe fata "implinirea celor scrise in sfanta scriptura" adica piesa trebuia jucata pana la sfarsit chiar daca pentru aceasta a fost necesara sacrificarea lui Iuda, ademenit chiar de catre Hristos sa-l pupe!  Acum iata ca urmasii lui adica mai marii popi nu primesc oamenii la Inviere cu lumanari ca de obicei ci au facut candele ca tot norodul sa-i mai imbogateasca un pic! Oare asa vom ajunge si cu acest conducator politic care nu ne-a lasat bani nici macar de lumanari dar mi te de candela?
Raporteaza abuz de limbaj
Inteligent mai e timpul! Se surpa cum vrea el in viata mea rebela: Ma scol cand se termina visul; muncesc daca vreau, daca pot; si... si iubesc! Iubesc primavara ca doar ea imi numara anii!
|
|
Fosta membra 9am.ro 1400 mesaje Membru din: 6/04/2012 Oras: ALTA LOCALITATE |
Postat pe: 13 Aprilie 2012, ora 12:16
De la: 9am_219, la data 2012-04-13 11:37:57 ...cum poti accepta o existenta atat timp cat nu stii ce este, sau cine este, unde este, �i c�nd are loc b�t�lia dintre cei doi. !? f�t frumos l-a ucis pe zmeul cel r�u. cine este f�t frumos? cine este zmeul cel r�u? unde se lupt� f�t frumos cu zmeul cel r�u? cine este scribul care a caligrafiat opera literar�? cine este autorul operei literare? opera literar�, con�ine informa�ii reale ,sta�iu-timp referin��? mmmm!?... Raporteaza abuz de limbaj |
|
_geta_ 271 mesaje Membru din: 12/04/2012 |
Postat pe: 13 Aprilie 2012, ora 14:32
De la: 9am_184, la data 2012-04-13 12:16:47De la: 9am_219, la data 2012-04-13 11:37:57 Raporteaza abuz de limbaj
Inteligent mai e timpul! Se surpa cum vrea el in viata mea rebela: Ma scol cand se termina visul; muncesc daca vreau, daca pot; si... si iubesc! Iubesc primavara ca doar ea imi numara anii!
|
|
gabigabi2 33366 mesaje Membru din: 13/10/2011 |
Postat pe: 13 Aprilie 2012, ora 15:29
De la: Yorick, la data 2012-04-13 11:20:49De la: gabigabi2, la data 2012-04-12 16:48:45 sunt de acord cu tot ce-ai spus, cu o exceptie : ai folosit cuvintul INTIMPLATOR ! nu intimplator a trecut omul pe acolo in momentul in care s-a desprins caramida ...a primit-o-n freza ca efect a unei cauze anterioare ....atit, in rest , am mai vorbit si despre dracii pe care voi vreti sa-i vedeti asa  si ei sunt doar " pititi" prin mintile si sufletului unor oameni, despre care poporul spune ca sunt posedati, indraciti sau ai dracului si care se comporta si vorbesc chiar draceste ! dupa cum ti-am spus, dar n-ai vazut, e Inutil a-i inchide sau omori, caci "duhul " raului paraseste "recipientul devenit nefolositor si-si cauta un altul dat dracului de rau ce e ca, se gasesc pe toate drumurile , gata oricind sa faca mai curind un rau cuiva decit un bine ! Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 541 mesaje Membru din: 15/02/2012 |
Postat pe: 13 Aprilie 2012, ora 15:32
De la: gabigabi2, la data 2012-04-13 08:12:38De la: Sagittarius_A, la data 2012-04-13 07:59:37De la: gabigabi2, la data 2012-04-13 07:00:23De la: Sagittarius_A, la data 2012-04-12 23:28:26 Va rog, doamna gabigabi2, UMILITI-MA! Invatati-ma sa fac analiza de text Deci: De la: gabigabi2, la data 2012-04-11 18:42:16 Cum e cu moravurile? naravurile? ce-i cu des-franarea? Va solicit (umil) analiza gramaticala si logico-semantica. Pe urma continuam cu cea istorica, filozofica, psiho-sociologica si, desigur ... "etico-moraliceasca"  P.S. La "chakre" nu ma bag
Raporteaza abuz de limbaj |
|
gabigabi2 33366 mesaje Membru din: 13/10/2011 |
Postat pe: 13 Aprilie 2012, ora 15:45
De la: Sagittarius_A, la data 2012-04-13 15:32:40De la: gabigabi2, la data 2012-04-13 08:12:38De la: Sagittarius_A, la data 2012-04-13 07:59:37De la: gabigabi2, la data 2012-04-13 07:00:23De la: Sagittarius_A, la data 2012-04-12 23:28:26 hop' asa ! am vrut sa te-ntreb citi ani ai si m-am uitat la avatarul tau ! na, belea : cica esti femeie si ai 71 ani ! 71 ani ? daca ai avea atit nu m-ai mai intreba cum e cu des- frinarea si desfrinarea ! hai, pa ! cind Nu vei mai minti , IPOCRITULE, atunci am sa-ti mai citesc postarile , pina atunci nu esti demn de incredere !
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 541 mesaje Membru din: 15/02/2012 |
Postat pe: 13 Aprilie 2012, ora 15:50
De la: gabigabi2, la data 2012-04-13 15:45:46De la: Sagittarius_A, la data 2012-04-13 15:32:40De la: gabigabi2, la data 2012-04-13 08:12:38De la: Sagittarius_A, la data 2012-04-13 07:59:37De la: gabigabi2, la data 2012-04-13 07:00:23De la: Sagittarius_A, la data 2012-04-12 23:28:26 Aveti vreo dovada in acest sens? Dar pentru asta? Reiau: De la: gabigabi2, la data 2012-04-11 18:42:16 Ca observatie generala: abtineti-va sa recurgeti la argumente "ad hominem" ! Nu va ajuta. Sunt ZERO Raporteaza abuz de limbaj |
|
gabigabi2 33366 mesaje Membru din: 13/10/2011 |
Postat pe: 13 Aprilie 2012, ora 15:58
dovada ?
un singur BARBAT de pe forumul asta foloseste expresia " ad hominem ",asa ca te-ai dat de gol !
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 541 mesaje Membru din: 15/02/2012 |
Postat pe: 13 Aprilie 2012, ora 16:00
De la: gabigabi2, la data 2012-04-13 15:58:55dovada ? Doamna gabigabi2, ignoranta dvs. ma fascineaza: Un argument ad hominem, cunoscut și ca argumentum ad hominem (latin�: �argument la persoan�", �argument �mpotriva omului") const� �n a r�spunde la un argument sau la o afirmație despre un fapt prin atac la persoana care a f�cut afirmația, �n loc s� se adreseze la subiectul argumentului sau s� produc� o dovad� contra afirmației. Aceast� eroare logic� se refer� la criticile sau atacul la persoana care face afirmațiile și prin care se �ncearc� discreditarea argumentului. Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 541 mesaje Membru din: 15/02/2012 |
Postat pe: 13 Aprilie 2012, ora 16:00
De la: Sagittarius_A, la data 2012-04-13 16:00:01De la: gabigabi2, la data 2012-04-13 15:58:55dovada ? Nu insa si tupeul  Reluam: Va solicit (umil) analiza gramaticala si logico-semantica. Pe urma continuam cu cea istorica, filozofica, psiho-sociologica si, desigur ... "etico-moraliceasca" De la: gabigabi2, la data 2012-04-11 18:42:16 Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 1400 mesaje Membru din: 6/04/2012 Oras: ALTA LOCALITATE |
Postat pe: 13 Aprilie 2012, ora 17:01
azda nu trava buna, ad hominem, ad hominem, ad hominem... beste dot !
 o simpl� prejudecata cognitiv� a indus un efect halou influen�at de termenul R conotativ-asociat lui X gener�nd o g�ndire ira�ional-utopic� , => o eroare logico- atributiv� fundamental�. x--->nX E R  argumendu�l-o babat vaga !
Raporteaza abuz de limbaj |
|
|
|
Daca tu sau stiinta din acest secol ami ofera NEMURIREA...as accepta teoria ta.Dar eu nu as beneficia de ea,deoarece nu sunt V.I.P... 
