Rom�nia este ast�zi o �ar� �n care, �n mai pu�in de dou� decenii, peste trei sferturi din popula�ie a fost adus� la limita sau sub limita s�r�ciei. Restaura�ia capitalist� de dup� 1989 ne dovede�te c� vechea burghezo-mo�ierime nu a �nv��at nimic din lec�iile istoriei, iar tendin�a de �mbog��ire a reprezentat singurul ideal al a�a zi�ilor anticomuni�ti. Prin furt �i jaf, vechii �i noii capitali�ti au acaparat toat� zestrea ��rii, pe care o exploateaz�, cu iresponsabilitate, �n scopuri egoiste, �n detrimentul intereselor generale ale societ��ii. �n �ara noastr� s-au creat din nou clase antagoniste �i aceast� situa�ie nu poate duce dec�t la o viitoare lupt� de clas�.
Rom�nia p�n� �n decembrie 1989.
Ca orice construc�ie nou�, �i opera de construc�ie a Rom�niei Socialiste a �nt�mpinat dificult��i dintre cele mai mari. La sf�r�itul celui de-al II-lea R�zboi Mondial �ara nu era electrificat�. Rom�nia avea o agricultur� �napoiat�. Re�eaua de c�i ferate era limitat�. De asemenea, lipseau �oselele asfaltate. Re�eaua sanitar� era inexistent�, iar re�eaua �colar� era �i ea, foarte s�rac�. Jum�tate din popula�ie era, practic, analfabeta.
�ara noastr� nu avea industrie grea, industrie constructoare de ma�ini, industrii de prelucrare, industrii produc�toare de m�rfuri de consum etc. Rom�nia era dezorganizat� �i din pricina r�zboiului, care adusese dup� el nu numai mor�i, r�ni�i, v�duve, orfani, distrugeri materiale, pierderi de teritorii, dar �i cople�itoare datorii de r�zboi care trebuiau achitate.
Regimul de democra�ie popular�, instaurat dup� r�zboi, a preluat o mo�tenire dificil�, complicat�, dar �i-a asumat responsabilitatea rezolv�rii problemelor.
S-a reu�it recuperarea acelei p�r�i din Transilvania care ne fusese luat� prin Dictatul de la Viena �n 1940.
�n mai pu�in de patru decenii s-a electrificat complet Rom�nia. S-a electrificat, extins �i dublat re�eaua de c�i ferate. S-au construit mii �i mii de kilometri de �osele. S-au pus bazele unei puternice industrializ�ri asigur�ndu-se baza de materii prime printr-o exploatare intensiv� a resurselor solului �i subsolului. S-au construit hidrocentrale uria�e �i termocentrale care asigurau cea mai mare parte din electricitatea necesar�. La nivelul anului 1989 peste 58% din venitul na�ional se realiza �n industrie �i numai 15,2% �n agricultur�. S-a ajuns astfel la situa�ia ca �n anul 1989 economia na�ional� s� produc� �ntr-o zi c�t producea economia din 1939 �ntr-un an! Fondurile fixe din economia na�ional� erau �n anul 1989 de peste 3.256.716 milioane lei (�n moneda anului 1989).
S-au construit spitale ajung�nd la peste 216 mii paturi iar re�eaua sanitar� asigura �ngrijire corespunz�toare �i gratuit� popula�iei. S-au construit �coli (peste 27,3 mii unit��i �colare), s-a eradicat analfabetismul, s-a generalizat �nv���m�ntul de 10 ani �i s-a asigurat gratuitatea �nv���m�ntului de toate gradele, inclusiv specializ�rile postuniversitare. S-au construit sta�iuni turistice �i balneoclimaterice, biblioteci, case de cultur�, teatre; accesul la educa�ie �i odihn� fiind gratuit �i la �ndem�na tuturor cet��enilor. S-au edificat ora�e noi, iar �n cele existente, cartiere noi, milioane de apartamente, care au schimbat fa�a unor t�rguri pr�fuite �i s�race, transform�ndu-le �n localit��i moderne; practic, toate localit��ile urbane din �ar� �i-au schimbat �nf��i�area trec�nd la un amplu �i necesar program de modernizare.
Au fost derulate ample lucr�ri de regularizare a apelor, de modernizare �i mecanizare a agriculturii, de administrare �i dezvoltare a zootehniei �i pisciculturii, de construire a marilor combinate de cre�tere a animalelor �i p�s�rilor.
Se poate aprecia �ns� c� cel mai mare succes a fost schimbarea oamenilor. S-a ajuns ca �n anul 1989 la o popula�ie de peste 22 milioane aproape 8 milioane erau salaria�i din care peste 4,1 milioane �n industrie.
Rom�nia Socialist� devenise, dintr-o �ar� agrar� �napoiat�, o �ar� industrial-agrar� mediu dezvoltat� �i vreme de peste patru decenii a tr�it �n pace, Rom�nia neparticip�nd la nici un r�zboi.
Rom�nia dup� 20 de ani de restaura�ie capitalist�
Dup� decembrie 1989, s-a trecut la capitalism, toat� averea statului, creat� prin efortul comun al rom�nilor care au muncit �i creat sub conducerea unui partid de sorginte marxist�, a fost trecut� �n proprietatea unor a�a zi�i ��ntreprinz�tori priva�i�. Bog��iile subsolului �i b�ncile au fost v�ndute str�inilor, industria privatizat� �i demolat�, sistemul de iriga�ii distrus, agricultura dezorganizat�. Toate acestea ac�iuni capitaliste au determinat situa�ia dramatic� �n care se g�se�te popula�ia ast�zi.
Prin schimbarea regimului de proprietate, resursele ��rii nu mai servesc �ntreaga societate rom�neasc�, ele alimenteaz� buzunarul �i dezm��ul unei p�turi de �mbog��i�i prin jefuirea bog��iilor na�ionale. Principiul �restitutio in integrum� s-a aplicat �n mod cinic, �n defavoarea poporului, �n sensul c� bogatul patrimoniu mo�tenit �n decembrie �89 nu a r�mas la cei ce l-au f�urit, ci a fost confiscat de grupurile de interese na�ionale �i interna�ionale.
Mai mult, dup� ce sistemul socialist �n�elesese necesitatea transform�rii salaria�ilor �n ac�ionari, implicit coproprietari ai capitalului social al �ntreprinderilor, �n anul 1990 s-a trecut la o nou� despropriet�rire. A fost returnat� contravaloarea p�r�ilor sociale, subevaluate, cu scopul de a se putea valorifica ulterior economia na�ional� numai �n folosul unora, poporul fiind deposedat de bunurile ce �i apar�ineau.
Consider�m c� poporul rom�n este �ndrept��it s�-�i cear� �i s�-�i recupereze toate drepturile, furate �i �nstr�inate �n mod abuziv.
Spre exemplificare, iat� c�teva cifre care ilustreaz� cum a evoluat Rom�nia dup� lovitura de stat din decembrie 1989:
* popula�ia ocupat� �n munc�, �n 2006 reprezenta numai 64% din popula�ia ocupat� �n 1989 �i 85% din cea ocupat� �n 1950;
* ponderea popula�iei salariate �n popula�ia ocupat� era �n 2000 de 53,6 %, fa�� de 73,1% �n 1989;
* salariul minim pe economie, �n ianuarie 2007, era �n Rom�nia de 114 Euro, penultimul loc �ntre statele Uniunii Europene (Bulgaria 92 Euro, Ungaria 258, Grecia 669, Fran�a 1254, Marea Britanie 1361 etc.);
* pensia medie real� reprezenta, �n 2000, 44% din pensia medie real� din 1990 �i, �n 2006, 68%;
* num�rul paturilor de asisten�� medical� reprezenta �n 2006 numai 66% din cel existent �n 1989;
* produc�ia de energie electric� reprezenta �n 2000, 68% �i, �n 2006, 75% din produc�ia anului 1989;
* produc�ia de c�rbune extras atingea �n 2006 doar 36% din produc�ia anului 1989;
* produc�ia de o�el atingea �n 2000 doar 32,6 �i �n 2006 43,5% din produc�ia anului 1989;
* produc�ia de autocamioane reprezenta �n 2006 numai 3% din produc�ia anului 1989;
* produc�ia de tractoare reprezenta �n 2006 numai 18% din produc�ia anului 1989;
* produc�ia de ma�ini de prelucrat metale reprezenta �n 2006 numai 5% din produc�ia anului 1989;
* produc�ia de fibre �i fire chimice reprezenta �n 2006 numai 4,7% din produc�ia anului 1989;
* produc�ia de �es�turi reprezenta �n 2006 numai 13% din produc�ia anului 1989;
* efectivul de bovine reprezenta �n 2006 aproape 43% din cel al anului 1990, iar cel de ovine cca. 44%;
* produc�ia de carne a sc�zut �n 2006 la 14% din produc�ia anului 1989.
Totodat�, derapajul economic este �nso�it �i de o foarte grav� situa�ie financiar�. Pentru a-�i asigura independen�a total� poporul rom�n a muncit din greu p�n� �n anul 1989 pentru a-�i achita datoria extern�, ceea ce a deranjat conduc�torii lumii, respectiv marile cercuri financiare. Astfel, la sf�r�itul anului 1989, Rom�nia nu avea datorii externe, de�inea �n conturi peste trei miliarde de dolari �i avea de recuperat crean�e de peste 14 miliarde de dolari, care �ns� au fost pierdute de stat fie datorit� unor grave gre�eli politice (vezi situa�ia crean�elor din Irak), fie datorit� �nsu�irii lor de c�tre recuperatorii vero�i.
Clarific�ri doctrinare
Comuni�tii rom�ni, cel pu�in at�ta vreme c�t s-au aflat la putere, s-au revendicat din marxism. Nu �ntotdeauna preten�ia lor avea acoperire, dar au fost consecven�i. Se pune �ntrebarea: mai este viabil marxismul? R�spunsurile nu sunt simple. �n Rom�nia nu mai exist�, din p�cate, mul�i teoreticieni capabili s� dezbat� �n profunzime aceast� problem� sau nu mai au curajul s� o fac�.
Marxismul nu este sau nu ar trebui s� fie o dogm�. F�r� a face istorie trebuie s� remarc�m c� a ap�rut dintr-o lung� fr�m�ntare a societ��ii, o profund� implicare a intelectualilor progresi�ti �n c�utare de solu�ii la problemele grave ale secolului XIX. Problema fundamental�, actual� �i ast�zi, este aceea a repartiz�rii beneficiului activit��ilor productive ale societ��ii. �n regimul de proprietate capitalist� � cu un mic num�r de cet��eni foarte boga�i �i restul societ��ii tr�ind �n s�r�cie, nu se poate rezolva trecerea de la statul de drept la statul responsabil (etic). La o prim� vedere, sintagma statul de drept sun� foarte atr�g�tor fiindc� ne g�ndim cu to�ii la dreptate. Dar statul de drept nu �nseamn� statul drept��ii, ci statul reglement�rilor. Justi�ia nu face dreptate, ci urm�re�te doar ca reglement�rile s� fie aplicate. Nu �nt�mpl�tor auzim mereu �ndemnul: s� respect�m regula jocului! Desigur, regula jocului o fac aceia care de�in puterea! De aceea, �n realitate, �n societatea contemporan� nu exist� adev�r, democra�ie, dreptate! Societatea burghez� se bizuie pe o inechitate de fond, abil mascat� de o propagand� zgomotoas� �i, trebuie s� recunoa�tem, cu �nc� prea mult� eficien��.
Socialismul nu �i propune s� �mpart� dreptatea: tu, at�ta, tu, mai pu�in, tu, deloc! Sociali�tii au menirea de a face dreptatea!
Societatea capitalist� conserv� dreptatea �i privilegiile marilor proprietari.
Cei pe care ne-am obi�nuit, din motive ce nu au �ntotdeauna temei, s�-i numim sociali�tii utopici, noul contract social (�nc� neaplicat) al lui J.J. Rousseau, marxismul �nsu�i, tocmai aceast� idee major� o propuneau omenirii: schimbarea raporturilor de proprietate, deci �i de putere, prin trecerea ei �n m�na societ��ii. Ea este necesar� pentru a echilibra colectivitatea prin realizarea drept��ii sociale. Un rol important �l joac� aici constatarea c� economicul determin� politicul. �i, derivat din aceast� constatare, proprietatea asupra resurselor �i a mijloacelor de produc�ie. Marxismul, ideologia �nsu�it� de sociali�tii rom�ni, sus�ine un nou regim de proprietate, respectiv sus�ine socializarea respectivelor componente.
Istoricii burghezi insist� pe gre�elile comise �n primii ani ai socialismului �n Rom�nia. Da, au fost �i gre�eli, desigur. Cele mai multe datorate lipsei de cadre, c�ci Rom�nia nu avea �n anii de �nceput ingineri, profesori, juri�ti, economi�ti etc. �n num�r suficient ca s� fie acoperite toate cerin�ele, astfel c� s-au �nt�lnit situa�ii ce au fost rezolvate �ntr-adev�r empiric. Au fost �i unele abuzuri comise de persoane, evalu�ri gre�ite, erori �i alte asemenea neajunsuri care apar �n permanen�� acolo unde se munce�te. Cele mai multe gre�eli au ap�rut �ns� nu din premeditare sau rea-credin��, ci mai degrab� dintr-o dorin�� de a face mai mult dec�t se putea (iar aceia care au gre�it cu bun�-�tiin�� sau au comis cu premeditare abuzuri, au fost depista�i �i pedepsi�i cu toat� asprimea). Dup� etapa de �nceput inevitabil mai expus�, pe m�sur� ce �coala d�dea cadre competente �n toate domeniile, �i ne-am eliberat de jugul ocupa�iei str�ine, erorile au fost tot mai pu�ine. �nc� din anul 1962 au �nceput s� fie elibera�i a�a-zi�ii de�inu�i politici, iar �n 1964 s-a dat chiar o amnistie general�; casele confiscate abuziv le-au fost restituite proprietarilor de drept �.a.m.d.
Abaterile, erorile, abuzurile nu se datorau sistemului, ci unor persoane lipsite de caracter, unele mo�tenite de la regimul burghezo-mo�ieresc, mai ales �n poli�ie �i securitate, alogenilor, oportuni�tilor, carieri�tilor �i fripturi�tilor, care existau �i atunci, dar �n num�r incomparabil mai mic dec�t ast�zi, c�nd �ara �i o bun� parte a lumii se afl� sub domina�ia corup�iei �i jafului.
�n vreme �ns� ce erorile din perioada socialist� puteau fi corectate, abuzurile din perioada restaura�ionist� capitalist� contemporan� nu pot fi �mpiedicate pentru c� ele sunt la originea sistemului. C�ci ce este altceva polarizarea excesiv� a societ��ii � un num�r mic de privilegia�i care au totul �i o imens� majoritate a popula�iei care tr�ie�te de azi pe m�ine � dec�t o nedreptate funciar�, chintesen�� a sistemului capitalist de final de istorie?
Aceasta este democra�ia instaurat� de dictatura elitist� a unei minorit��i ce s-a c���rat la conducerea ��rii �i a societ��ii. Fiindc� acest lucru s-a petrecut �n aproape 19 ani de restaura�ie burghez�: principiului just c� majoritatea hot�r�te i s-a opus regula c� minoritatea dicteaz� asupra majorit��ii. Altfel zis, o minoritate de privilegia�i smulge prin perversitate demagogic� procentul matematic care s� �i �ng�duie dictatura.
Aceasta demonstreaz� c� democra�ia burghez� este de fapt democra�ia minorit��ii, care dicteaz� �i tiranizeaz� majoritatea societ��ii.
Valorile ale Partidului Comunist Roman sunt valorile �i tradi�iile viabile ale marxismului, socialismului, comunismului, mi�c�rilor progresiste, umanit��ii �n general:
* adev�r;
* egalitate:
* libertate;
* munc�;
* dreptate social�;
* stat responsabil (etic);
* democra�ia participativ�;
* progres social;
* solidaritate social�;
* responsabilitate;
* patriotismemancipare uman�;
* conservarea naturii;
* interesul na�ional;
* pacea;
