Info
x
Cine este crin antonescu?
|
Fosta membra 9am.ro 7898 mesaje Membru din: 20/05/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 19 Iunie 2011, ora 12:44
De la: gabigabi, la data 2011-06-19 10:50:41De la: Silver9AM, la data 2011-06-18 09:34:12De la: gabigabi, la data 2011-06-18 09:29:15De la: Black_Friday, la data 2011-06-18 09:13:24De la: gabigabi, la data 2011-06-18 08:41:19nu, eventual sa moara MINCINOSUL ! POI ERA DEABEA 10 CAND AI SPUS CA PLECI LA MASA,DE AIA TE'AM INTREBAT: LA CAFEA ? MEI,TU AI FOST LA VANGHELIE LA MASA,NU ? HAI RECUNOASTE,TE'A PREMIAT ! FRUNTASA IN FORUMUL AM9,NU ???  TI'A DAT SI "MALAI " ? 
… cã poþi numai sã reuºeºti, nu ai cum sã pierzi. Eºecul este imposibil; este o iluzie. Nimic nu este eºec. Nimic. Totul înainteazã in istoria umanitãþii precum se întâmplã ºi cu procesul ei evolutiv. Totul avanseazã de-a lungul cãlãtoriei tale.
|
|
gabigabi 12108 mesaje Membru din: 1/10/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 19 Iunie 2011, ora 15:57
De la: Silver9AM, la data 2011-06-19 12:44:44De la: gabigabi, la data 2011-06-19 10:50:41De la: Silver9AM, la data 2011-06-18 09:34:12De la: gabigabi, la data 2011-06-18 09:29:15De la: Black_Friday, la data 2011-06-18 09:13:24De la: gabigabi, la data 2011-06-18 08:41:19nu, eventual sa moara MINCINOSUL ! ba, era chiar 10.59 si trebuia si eu sa ma ferchezuiesc putin....si apoi, aveam de cumparat alea-alea si pina ajungeam la locul festinului, mai era aproape o ora ! .....Vanghelie ? ce mai face Vanghelie ?   tu ai auzit expresia "Lucullus maninca la Lucullus " ? stii ce-nseamna ? 
Raporteaza abuz de limbaj |
|
gabigabi 12108 mesaje Membru din: 1/10/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 19 Iunie 2011, ora 16:03
De la: Black_Friday, la data 2011-06-19 11:58:49De la: gabigabi, la data 2011-06-19 10:50:41De la: Silver9AM, la data 2011-06-18 09:34:12De la: gabigabi, la data 2011-06-18 09:29:15De la: Black_Friday, la data 2011-06-18 09:13:24De la: gabigabi, la data 2011-06-18 08:41:19nu, eventual sa moara MINCINOSUL ! e e e este ca ti-ar fi placut si tie o asa masa ? da' sa stii ca daca stii sa ti-le faci tu, cu mina ta , pe toate alea de pe masa , nu costa o avere....daca insa te duci la un restaurant, da ! si, cind un om isi serbeaza ziua de nastere, nu mai numara foile de la placinta, ca n-o mai face ! CIND am spus eu ca regret comunismul, neicusorule, ia adu-mi aminte ?! 
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 7898 mesaje Membru din: 20/05/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 19 Iunie 2011, ora 16:42
De la: gabigabi, la data 2011-06-19 15:57:18De la: Silver9AM, la data 2011-06-19 12:44:44De la: gabigabi, la data 2011-06-19 10:50:41De la: Silver9AM, la data 2011-06-18 09:34:12De la: gabigabi, la data 2011-06-18 09:29:15De la: Black_Friday, la data 2011-06-18 09:13:24De la: gabigabi, la data 2011-06-18 08:41:19nu, eventual sa moara MINCINOSUL ! OARE DIN ACEASTA EXPRESIE SO'R FI INSPIRAT SI PARLAMENTARII CAND SI'AU FACUT CANTINA PROPRIE ? OARE POPULATIA DE CE NU ARE PARTE SA MANANCE CU 20 DE LEI CE BUCATE AU PRETENTIA SA MANANCE AIA ? PS. DA,STIU CE INSEAMNA ACEASTA "EXPRESIE",ARE GRIJA UN COLEG DE AL MEU SA NE'O REAMINTEASCA IN FIECARE ZI CAND MANANCA.......
… cã poþi numai sã reuºeºti, nu ai cum sã pierzi. Eºecul este imposibil; este o iluzie. Nimic nu este eºec. Nimic. Totul înainteazã in istoria umanitãþii precum se întâmplã ºi cu procesul ei evolutiv. Totul avanseazã de-a lungul cãlãtoriei tale.
|
|
gabigabi 12108 mesaje Membru din: 1/10/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 19 Iunie 2011, ora 16:46
De la: Silver9AM, la data 2011-06-19 16:42:54De la: gabigabi, la data 2011-06-19 15:57:18De la: Silver9AM, la data 2011-06-19 12:44:44De la: gabigabi, la data 2011-06-19 10:50:41De la: Silver9AM, la data 2011-06-18 09:34:12De la: gabigabi, la data 2011-06-18 09:29:15De la: Black_Friday, la data 2011-06-18 09:13:24De la: gabigabi, la data 2011-06-18 08:41:19nu, eventual sa moara MINCINOSUL ! da? inseamna ca maninca tare bine....dar, nu stiu daca ai observat ca , nu e neaparata nevoie sa ai masa incarcata cu toate bunatatile pamintului , ca sa te simti si multumit si fericit ! |
|
Fosta membra 9am.ro 7898 mesaje Membru din: 20/05/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 19 Iunie 2011, ora 17:03
De la: gabigabi, la data 2011-06-19 16:46:40De la: Silver9AM, la data 2011-06-19 16:42:54De la: gabigabi, la data 2011-06-19 15:57:18De la: Silver9AM, la data 2011-06-19 12:44:44De la: gabigabi, la data 2011-06-19 10:50:41De la: Silver9AM, la data 2011-06-18 09:34:12De la: gabigabi, la data 2011-06-18 09:29:15De la: Black_Friday, la data 2011-06-18 09:13:24De la: gabigabi, la data 2011-06-18 08:41:19nu, eventual sa moara MINCINOSUL ! NU NEAPARAT,EXPRESIA E CU DOUA INTELESURI........ADEVARAT,NU IN MANCARE SI BOGATIE STA FERICIREA........
… cã poþi numai sã reuºeºti, nu ai cum sã pierzi. Eºecul este imposibil; este o iluzie. Nimic nu este eºec. Nimic. Totul înainteazã in istoria umanitãþii precum se întâmplã ºi cu procesul ei evolutiv. Totul avanseazã de-a lungul cãlãtoriei tale.
|
|
gabigabi 12108 mesaje Membru din: 1/10/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 19 Iunie 2011, ora 17:12
De la: Silver9AM, la data 2011-06-19 17:03:27De la: gabigabi, la data 2011-06-19 16:46:40De la: Silver9AM, la data 2011-06-19 16:42:54De la: gabigabi, la data 2011-06-19 15:57:18De la: Silver9AM, la data 2011-06-19 12:44:44De la: gabigabi, la data 2011-06-19 10:50:41De la: Silver9AM, la data 2011-06-18 09:34:12De la: gabigabi, la data 2011-06-18 09:29:15De la: Black_Friday, la data 2011-06-18 09:13:24De la: gabigabi, la data 2011-06-18 08:41:19nu, eventual sa moara MINCINOSUL ! care ar fi al doilea inteles, ca eu stiu de doar unul : ala in care acest Lucullus pregatea masa la fel de frumos si de bogat ptr. el, ca si ptr. musafirii lui ? ....asaaaa, ca un fel de musafir la el acasa, la propria-i masa !
|
|
Fosta membra 9am.ro 7898 mesaje Membru din: 20/05/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 19 Iunie 2011, ora 17:23
De la: gabigabi, la data 2011-06-19 17:12:20De la: Silver9AM, la data 2011-06-19 17:03:27De la: gabigabi, la data 2011-06-19 16:46:40De la: Silver9AM, la data 2011-06-19 16:42:54De la: gabigabi, la data 2011-06-19 15:57:18De la: Silver9AM, la data 2011-06-19 12:44:44De la: gabigabi, la data 2011-06-19 10:50:41De la: Silver9AM, la data 2011-06-18 09:34:12De la: gabigabi, la data 2011-06-18 09:29:15De la: Black_Friday, la data 2011-06-18 09:13:24De la: gabigabi, la data 2011-06-18 08:41:19nu, eventual sa moara MINCINOSUL ! MA BUCUR PT. TINE CA TE'AI MAI RELAXAT IERI ! 
… cã poþi numai sã reuºeºti, nu ai cum sã pierzi. Eºecul este imposibil; este o iluzie. Nimic nu este eºec. Nimic. Totul înainteazã in istoria umanitãþii precum se întâmplã ºi cu procesul ei evolutiv. Totul avanseazã de-a lungul cãlãtoriei tale.
|
|
|
|
|
Fosta membra 9am.ro 4841 mesaje Membru din: 14/12/2010 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 19 Iunie 2011, ora 20:29
De la: Silver9AM, la data 2011-06-19 17:23:15De la: gabigabi, la data 2011-06-19 17:12:20De la: Silver9AM, la data 2011-06-19 17:03:27De la: gabigabi, la data 2011-06-19 16:46:40De la: Silver9AM, la data 2011-06-19 16:42:54De la: gabigabi, la data 2011-06-19 15:57:18De la: Silver9AM, la data 2011-06-19 12:44:44De la: gabigabi, la data 2011-06-19 10:50:41De la: Silver9AM, la data 2011-06-18 09:34:12De la: gabigabi, la data 2011-06-18 09:29:15De la: Black_Friday, la data 2011-06-18 09:13:24De la: gabigabi, la data 2011-06-18 08:41:19nu, eventual sa moara MINCINOSUL ! Pina maine ii trece!
"No man is an island entire of itself; every man
is a piece of the continent, a part of the main...
And therefore never send to know for whom
the bell tolls; it tolls for thee." - John Donne
|
|
Fosta membra 9am.ro 7898 mesaje Membru din: 20/05/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 19 Iunie 2011, ora 20:37
De la: Black_Friday, la data 2011-06-19 20:29:32De la: Silver9AM, la data 2011-06-19 17:23:15De la: gabigabi, la data 2011-06-19 17:12:20De la: Silver9AM, la data 2011-06-19 17:03:27De la: gabigabi, la data 2011-06-19 16:46:40De la: Silver9AM, la data 2011-06-19 16:42:54De la: gabigabi, la data 2011-06-19 15:57:18De la: Silver9AM, la data 2011-06-19 12:44:44De la: gabigabi, la data 2011-06-19 10:50:41De la: Silver9AM, la data 2011-06-18 09:34:12De la: gabigabi, la data 2011-06-18 09:29:15De la: Black_Friday, la data 2011-06-18 09:13:24De la: gabigabi, la data 2011-06-18 08:41:19nu, eventual sa moara MINCINOSUL ! DA,O SA DIGERE PRANZUL SI V-A FI FLAMANDA IAR.......
… cã poþi numai sã reuºeºti, nu ai cum sã pierzi. Eºecul este imposibil; este o iluzie. Nimic nu este eºec. Nimic. Totul înainteazã in istoria umanitãþii precum se întâmplã ºi cu procesul ei evolutiv. Totul avanseazã de-a lungul cãlãtoriei tale.
|
|
gabigabi 12108 mesaje Membru din: 1/10/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 20 Iunie 2011, ora 08:11
aveti dreptate, amindoi : cea mai dulce si gustoasa masa , sunteti voi ,minca-v-as !
 
Raporteaza abuz de limbaj |
|
9am178165 4580 mesaje Membru din: 14/12/2009 |
Postat pe: 23 Iunie 2011, ora 12:47
Va multumim d-le Crin Antonescu, sunteti un gentleman si un om de onoare!!!!!!!!!!!!!!!!!
Majestate, Vã scriu în numele tuturor românilor, republicani sau monarhiºti, care-ºi iubesctara ºi îºi respectã istoria. Aþi fost jignit încã o datã si am fost cu toþii jigniþi încã o datãde cãtre un apatrid moral, care se aflã astãzi, vremelnic ºi din ce în ce mai abuziv, înfruntea statului român. În numele tuturor compatrioþilor mei care Vã respectã ca peun simbol al istoriei noastre,Vã cer eu iertare pentru aceastã agresiune stupidã ºiticãloasã.Suntem alãturi de Majestatea Voastrã pentru ceea ce aþi reprezentat ºireprezentaþi, din respect pentru istoria ºi demnitatea Romaniei. Crin Antonescu Presedintele Partidului National Liberal Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 7898 mesaje Membru din: 20/05/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 23 Iunie 2011, ora 18:39
De la: gabigabi, la data 2011-06-20 08:11:27aveti dreptate, amindoi : cea mai dulce si gustoasa masa , sunteti voi ,minca-v-as ! AI FI IN STARE SA NE MANANCI DE VII ???
Raporteaza abuz de limbaj
… cã poþi numai sã reuºeºti, nu ai cum sã pierzi. Eºecul este imposibil; este o iluzie. Nimic nu este eºec. Nimic. Totul înainteazã in istoria umanitãþii precum se întâmplã ºi cu procesul ei evolutiv. Totul avanseazã de-a lungul cãlãtoriei tale.
|
|
Fosta membra 9am.ro 4841 mesaje Membru din: 14/12/2010 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 24 Iunie 2011, ora 09:23
Scandalul Basescu vs. Rege: stupid, penibil, deprimant
de Dragos Paul Aligica Contributors.ro Vineri, 24 iunie 2011, 8:36 Actualitate | Opinii Spectacolul oferit ieri de reactiile la declaratia Presedintelui Traian Basescu este, sa fim cinstiti, bulversant. Vazut de la distanta, pare un montaj dintr-o opera comica, o farsa, o gluma estivala transferata treptat intr-un registru suprarealist. Te uiti si iti vine sa strigi: “Fratilor, ce faceti? Ati pierdut cu totul simtul proportiilor? Ce inseamna tot circul asta? Unde va este realismul si masura?! Unde va e simtul ridicolului?!“ Nu stii daca sa razi sau sa plangi. Oamenii par seriosi. Cred ce spun. Saptamana trecuta aveam mii de experti in drept constitutional. Acum doua saptamani, in administratie publica. Mai de mult, erupea macroeconomie pura din orice roman cu acces la internet. Iata ca a venit timpul istoriei nationale. Nu e cetatean care sa nu stie ce si cum. Daca nu stie, are macar o interpretare, un sentiment, o emotie etica sau o fibrilatie morala de impartasit. Specialitatea nationala fiind indignarea morala, este, evident, un moment in care excelam. Si dai si lupta. Si da-i si dai… Nu poti decat sa-ti inchipui ce e la televizoare. Ii si vezi sufocati de emotie, “gata de orice sacrificiu” pentru Tron si Patrie si Neam … sau, ma rog, pentru ce-o fi in mintea lor obiectul pentru care se simt motivati sa se manifeste atat de intens mental si emotional in public. Din pacate, sau din fericire, nu ai timp decat de o sumara trecere in revista a surselor pe internet. Dedici 15 minute. Si ajunsi in acest punct, sa fim sinceri si directi. Poate ca de aproape, din interior, se vede altceva dar ce se vede din afara este asta: O explozie imensa de prostie nationala. De lipsa de masura si de bun simt. De lipsa de simt al ridicolului. Daca declaratia lui Traian Basescu a fost nesimtita la puterea a doua, reactiile la ea sunt nesimtite la puterea a zecea. Dar mai au o calitate: lucesc a prostie orbitoare. Repet: din interior, din focul dezbaterii de la fata locului, poate ca se vede altceva. Cine vede, sa ne spuna si noua ce vede. Dar iata ce se vede de la distanta. Exemple si cazuri luate aproape la intamplare. Filtrate de impresii, evident personale, si cu riscul de a gresi. Incepi prin a deschide Facebook. Ce vezi?! Comunicat PNTCD. Titlu: “Basescu, un personaj in afara istoriei”. Da, ati citit bine, asa se numeste comunicatul. Cum incepe: “Fiecare are Institutia sa Monarhica!” Semn de exclamare. Pauza de un rand. Paragraf nou: “ Noi si poporul Roman il avem pe Maiestatea sa Regele Mihai I, prin traditie, iar presedintele Traian Basescu si mostenitorii sistemului comunist il au pe Prins Pol, inventie fesenista antidinastica.” Da, ati citit bine, Prins Pol. Compunerea continua cu aceeasi vivacitate stilistica pana ajunge in punctul final, punctul pe i: “PNTCD isi exprima optiunea promonarhica si sustinerea pentru actiunile care vor face ca poporul roman sa poata opta liber printr-un referendum privitor la forma de stat a Romaniei, consecvent cu principiile enuntate recent la Congresul din 18 iunie. Asa sa ne ajute Dumnezeu!” Ce sa mai zici?! Asa sa va ajute Dumnezeu, consecvent cu principiile enuntate recent la Congresul din 18 iunie! Continui pe Facebook. Dai imediat de un articol al unui prieten care prins de val si de indignare cere reparatii morale si scuze. Probabil in numele Maiestatii Sale. Ca nu crezi ca le cere in nume personal. Alt prieten face referire la nu stiu ce lectii de istorie. Istoria cu I mare probabil – Istoria in Sine si Pentru Sine – caci daca ar fi cu i mic ar fi acceptabil ca vorbim de ceva interpretabil ,supus idiosincraziei hermeneutice a muritorilor aflati nu deaspura vremilor ci sub vremi. Intre alti prieteni pare sa se contureze o noua scoala de gandire in care notiunea de crima de lezmajestate este direct si functional aplicabila realitatilor romanesti ale anului 2011. Abia acum realizezi ca e groasa. Daca prietenii tai, oameni pe care ii consideri intre cei mai lucizi si inteligenti membri ai elitei romanesti, oamenii pe care te bazezi pentru interpretarea evenimentelor si formarea opiniei publice din tara, au luat viteza asa de tare, ce sa te mai astepti de la altii, mai putin dotati? De pilda, de la Mircea Geoana. Care nu dezamageste. Ce aflam? Alfam ca d-l Geoana nu poate rezista tentatiei. A sta pe margine in conditiile date fara sa se bage singur in seama e prea mult pentru domnia sa. Ce face? Intervine. Si nu are doar o parere. Are si o sugestie: Presedintele Senatului, Mircea Geoana, zice Hotnews, i-a sugerat joi sefului statului sa repare “greseala grosolana” fata de Regele Mihai si sa-i ceara scuze acestuia. “Fac apel la presedintele Romaniei sa-si ceara scuze fata de regele Mihai, care, dincolo de faptul ca a trait si a condus Romania intr-un moment foarte complicat, este un fost sef de stat al Romaniei….” Domnul Presedinte de Senat are dreptate. Ca intotdeauna, la obiect: (1) Regele Mihai a trait. Fapt. (2) A condus Romania. Fapt. (3) Momentul era complicat. Fapt. In plus, dincolo de faptul acesta complex, trihotomic, anume ca a trait si a condus Romania intr-un moment foarte complicat, regele „este si un fost sef de stat al Romaniei”. Ce mai poti spune? Logicul si empiricul isi dau mana. Bine ar fi ca d-l Basescu sa-l asculte pe D-l Geoana. Dar parca nu prea-ti vine a crede. Dar macar d-l Geoana are constiinta linistita. A incercat. Treci mai departe. Ce afli? Intensa activitate epistolara. Agentiile de stiri: Presedintele Partidului National Liberal (PNL), Crin Antonescu, i-a adresat joi o scrisoare regelui Mihai I in care ii cere scuze in numele “romanilor care-si respecta istoria” pentru ca “a fost jignit” de presedintele Traian Basescu. Epistola debuteaza dramatic: “Va scriu in numele tuturor romanilor, republicani sau monarhisti, care-si iubesc tara si isi respecta istoria. Ati fost jignit inca o data si am fost cu totii jigniti inca o data de catre un apatrid moral, care se afla astazi, vremelnic si din ce in ce mai abuziv, in fruntea statului roman.” Apatrid moral deci. Vremelnic si din ce in ce mai abuziv deci. Cuvinte dure… Nu e prea clar cind si cum a primit d-l Antonescu mandatul „tuturor romanilor” dar figurile astea de stil se poarta si amanuntul factual se pierde. Ce conteaza e daca textul combate adanc…Si combate. Continuarea e pe masura. Din ea afli ce s-a intamplat de fapt: O „agresiune”. Lucrurile incep deci sa se lamureasca: „ In numele tuturor compatriotilor mei care Va respecta ca pe un simbol al istoriei noastre, Va cer eu iertare pentru aceasta agresiune stupida si ticaloasa. Suntem alaturi de Majestatea Voastra pentru ceea ce ati reprezentat si reprezentati, din respect pentru istoria si demnitatea Romaniei”. Agresiune stupida si ticaloasa deci. Simbol al istoriei deci. Demnitatea Romaniei deci. Vorbe tari, vorbe mari. Bine gasite. O mare nenorocire a cazut pe capul Regelui si oamenii de bine sunt solidari cu domnia sa. Logica e neclara insa. Nu e clar ce concept de vina si iertare e folosit de autor si la ce incidente se refera. Cum a ajuns el sa agreseze stupid si ticalos pe Majestatea Sa de trebuie acum sa ceara iertare? Sau o face in numele lui Traian Basescu? Incepi sa speculezi: L-o fi mandat si Basescu cand d-l Antonescu a primit misiunea de la toti romanii sa-i scrie regelui. Greu de crezut. Asa cum am vazut din comunicatul PNTDC, Basescu e in afara istoriei. Prin implicatie in afara poporului. Mult in afara… Dar ce mai conteaza acum amanuntele?! Agresiune sa fie si iertare sa fie. Ca daca iertare nu e, nimic nu e. Restul sunt detalii si chitibusarie. Urmatoarea stire nu mai e insa nici detaliu, nici chitibus. Asta chiar ca e groasa: “Ponta și Antonescu cer intervenția SUA în problema șah la rege”. Nici mai mult nici mai putin: Interventia SUA! Deja simti ca intri in zona crepusculara. Ramai fara cuvinte si fara reactie. Citesti mai departe cu gura cascata. Co-preºedinþii USL, Victor Ponta ºi Crin Antonescu, i-au trimis o scrisoare deschisã ambasadorului SUA, Mark Gitenstein, în care îi solicitã sã-ºi exprime public un punct de vedere cu privire la afirmaþiile preºedintelui Traian Bãsescu la adresa Regelui Mihai I. “Nu ar fi prima datã când, în calitate de ambasador, v-aþi exprima un punct de vedere în legãturã cu un subiect important de pe agenda publicã internã. ªi, în acest caz, este foarte necesar sã aflãm cu toþii poziþia Ambasadei SUA despre acest episod din istorie ºi în legãturã cu acuzaþiile pe care Traian Bãsescu le aduce Regelui Mihai’, i-au scris Ponta și Antonescu ambasadorului. Citesti si te freci la ochi: Nu, nu e gluma. E antologica! Asta chiar ramane in anale! Oamenii astia chiar au gasit de cuviinta sa scrie ambasadorului SUA. Vor ca ambasadorul SUA sa “exprime un punct de vedere”… E “foarte necesar” sã “aflãm cu toþii”… Ce?! Cu privire la ce solicita ei ambasada SUA?!! Ce s-a intamplat asa de grav? Si de ce ambasadorului SUA? De ce nu celui al Rusiei? Ar fi mai la obiect. Sau Angliei? Sau mai bine direct Consilului de Securitate al ONU? Care e logica si care e protocolul? Care e miza si care e ratiunea?!
"No man is an island entire of itself; every man
is a piece of the continent, a part of the main...
And therefore never send to know for whom
the bell tolls; it tolls for thee." - John Donne
|
|
Fosta membra 9am.ro 4841 mesaje Membru din: 14/12/2010 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 24 Iunie 2011, ora 13:56
De la: gabigabi, la data 2011-06-20 08:11:27aveti dreptate, amindoi : cea mai dulce si gustoasa masa , sunteti voi ,minca-v-as ! Nu te dezminti! Lup imbracat in oaie, asa cum esti pesedista degizata in liberala! Raporteaza abuz de limbaj
"No man is an island entire of itself; every man
is a piece of the continent, a part of the main...
And therefore never send to know for whom
the bell tolls; it tolls for thee." - John Donne
|
|
Fosta membra 9am.ro 7898 mesaje Membru din: 20/05/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 24 Iunie 2011, ora 18:06
De la: Black_Friday, la data 2011-06-24 09:23:06Scandalul Basescu vs. Rege: stupid, penibil, deprimant BLACK PRIETENE,STIU CA TU AI SIMPATII MONARHISTE,E UN LUCRU PE CARE EU IL RESPECT IN GENERAL,POATE SI EU AS TINDE SA SIMPATIZEZ CU UN REGIM MONARHIC,CU TOATE CA SUNT REPUBLICAN CONVINS ! DE CE'TI SPUN ASTA : VREU SA LAMURIM REACTIA MEA LA INCIDENTUL LA CARE FACI TU REFERIRE....AM SA FIU F. CONCIS,SI SPER SA MA INTELEGI !!!! SUNT DE ACORD CU MONARHIA DAR NU SUNT DE ACORD CU REGELE MIHAI SI ASTA DIN MAI MULTE CAUZE,IN PRIMUL RAND DUPA PAREREA MEA EL E PREA BATRAN IN PREZENT PT. A MAI PUTEA SA FIE "UNS REGE" IAR URMASII PE CARE'I ARE SINCER NU MA INCANTA...NU STIU NICI MACAR ROMANESTE BINE,DUDA E DOAR UN ACTOR DE DUZINA SI PE DEASUPRA SI INFORMATOR LA SECU,DECI CINE AR VENI DIN ACEASTA FAMILIE REGALA PE TRONUL ROMANIEI ? IN AL 2-LEA RAND CHIAR REGELE MIHAI CAND A ABDICAT IN DECEMBRIE '47 A RENUNTAT DE "BUNA VOIE" LA TRON ( ASTA E DISCUTABIL) DAR A RENUNTAT CONFORM ACTULUI ATAT EL CAT SI URMASII LUI,DECI CE PRETENTII POATE SA MAI EMITA ? EU CA CETATEAN AL ROMANIEI IL CONSIDER VINOVAT DE TRADAREA ARMATEI ROMANE ! LA 23 AUGUST '44 AU CAZUT PESTE 150 000 DE OFITERI SI SOLDATI DE PE FRONT DATORITA ACESTUI REGE. MI SE PARE INADMISIBIL SI DE NE'IERTAT ! IN '46 ,TOT ACEST REGE A VALIDAT ALEGERILE LIBERE CARE AU AVUT LOC,L'EA GIRAT CU ONOAREA CASEI REGALE ROMANE IAR IN 47 CAND A FOST SILIT SA ABDICE NU S-A IMPOTRIVIT DELOC,A URCAT INTR'O GARNITURA DE TREN INCARCATA CU OBIECTE DE VALOARE CARE APARTINEAU ROMANIEI,SI DUS A FOST !!!!!!!! A FOST OMUL CARE L-A ARESTAT PE MARESALUL ANTONESCU PRIMUL MINISTRU DIN ACCEA VREME SI SEFUL ARMATEI ROMANE,ARMATA CARE SE AFLA IN RAZBOI ! PRIN ASTA IL ACUZ CA A PIERDUT MOLDOVA IN FAVOAREA RUSILOR SI IL MAI ACUZ DE GENOCID IN RANDUL POPULATIEI DIN MOLDOVA ! SE STIE CA VREMURILE AU FOST DURE SI SITUATIA INCERTA,DAR NU S-A COMPORTAT CA UN SEF DE STAT,S-A COMPORTAT CA UN LAS SI CA UN OM CARE NU ARE NICI CEA MAI MICA RESPONSABILITATE FATA DE POPORUL SAU ! CAND UN MILITAR AUDE DE MARESALUL ANTONESCU,INVOLUNTAR II VINE SA DE'A ONORUL,IN SCHIMB CAD AUDE DE REGELE MIHAI,II PROVOACA CEL PUTIN SCARBA....... SUNT MULTE DE SPUS,SUNT MULTE DE DEMONSTRAT SI DE COMENTAT,DAR NU ESTE TIMPUL NECESAR......PAREREA PRESEDINTELUI BASESCU COINCIDE PERFECT CU OPINIA MEA CEL PUTIN,EU PERSONAL(NU POT VORBI IN NUMELE ARMATEI SI NICI NU AM CDEREA)PRESEDINTELE SI'A EXPRIMAT PAREREA NU CA SEF AL STATULUI ROMAN CI CA OFITER AL ROMANIEI........E DOAR PAREREA MEA ! BLACK,TE ASIGUR DE TOATA SIMPATIA SI PRIETENIA MEA FARA NICI O RETICIENTA !!! Mihai Iiu Prin grația lui Dumnezeu și voința naționalã Rege al României La toți de fațã și viitori, sãnãtate În viața Statului român s'au produs în ultimii ani adânci prefaceri politice, economice și sociale, cari au creiat noi raporturi între principalii factori ai vieții de Stat. Aceste raporturi nu mai corespund astãzi condițiunilor stabilite de Pactul fundamental — Constituția Țãrii — ele cerând o grabnicã și fundamentalã schimbare. În fața acestei situațiuni, în deplinã înțelegere cu factorii de rãspundere ai Țãrii, conștient și de rãspunderea ce-mi revine, consider cã instituția monarhicã nu mai corespunde actualelor condițiuni ale vieții noastre de Stat, ea reprezentând o piedicã serioasã în calea desvoltãrii României. În consecințã, pe deplin conștient de importanța actului ce fac în interesul poporului român, A B D I C pentru mine și pentru urmașii mei dela Tron, renunțând pentru mine și pentru ei la toate prerogativele ce le-am exercitat ca Rege al României. Las poporului român libertatea de a-și alege noua formã de Stat. Mihai Dat la București, astãzi 30 Decembrie 1947.
… cã poþi numai sã reuºeºti, nu ai cum sã pierzi. Eºecul este imposibil; este o iluzie. Nimic nu este eºec. Nimic. Totul înainteazã in istoria umanitãþii precum se întâmplã ºi cu procesul ei evolutiv. Totul avanseazã de-a lungul cãlãtoriei tale.
|
|
Fosta membra 9am.ro 7898 mesaje Membru din: 20/05/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 24 Iunie 2011, ora 19:28
detalii despre tradare si arestarea MARESALULUI ANTONESCU !
Istorie recenta Generalul AUREL ALDEA "Acesta este adevarul" - Document din arhivele Securitatii - (...) In dimineata zilei, pe la ora 8, am fost chemat la telefon de o doamna, care mi-a comunicat ca d-l general Radescu(1) doreste sa ma vada. Am ramas foarte surprins si intrigat, de unde stia ca ma gasesc în Bucuresti si ce ar dori de la mine. Pe la ora 10, am fost la domnia sa acasa. Am asteptat putin în birou, fiindca sedea de vorba cu alta persoana, într-o camera alaturata. Dupa câteva minute, si-a facut aparitia. Parea foarte aferat si bine dispus. M-a întâmpinat astfel: „Draga Aldea, sa intram direct în materie. Este vorba ca sa formez noul guvern si as dori sa stiu daca vrei sa ma ajuti, primind fie Ministerul de Interne, fie pe cel al Agriculturii" l-am raspuns: „D-le general, va multumesc pentru încredere si va stau la dispozitie, dar eu stiu ca daca se face un nou guvern, îl va prezida d-l Maniu”(2) . "Nu", mi-a ripostat d-l general, „Maniu nu vrea sa formeze guvernul; au fost la mine astazi de dimineata oameni de-al lui si mi-au comunicat ca el refuza sa formeze guvernul". „Da", am spus eu, „dar guvernul se ofera de Majestatea Sa; de unde stiti ca o sa va însarcineze pe dvs. cu formarea lui?" „Stiu", mi-a replicat d-l general, „ca regele vrea sa însarcineze pe Sanatescu(3) , dar toata lumea spune ca eu sunt cel mai indicat". Cu aceasta s-a terminat întrevederea. M-am dus direct la Palat. Am gasit pe generalul Sanatescu la birou si i-am povestit cele întâmplate. Dupa câteva minute, am mers împreuna în camera alaturata, a aghiotantilor, unde regele urmarea pe harta mersul operatiunilor. Ne-am documentat si noi. Regele a parasit camera, împreuna cu generalul Sanatescu. La scurta vreme, acesta a venit la mine si mi-a spus ca Majestatea Sa ma roaga sa dejunez la Palat, fiindca Antonestii s-au anuntat ca vor veni dupa masa. Natural, am acceptat, si la acest dejun, care a avut loc în locuinta regelui, în dosul Palatului, au luat parte, în afara de Majestatea Sa, generalul Sanatescu, d-l Stîrcea(4) , d-l Niculescu-Buzesti(5) , eu, d-l Ioanitiu(6) si colonelul Ionescu Emilian(7) . Dupa ce ne-am ridicat de la masa, am trecut într-o camera alaturi de dormitor, din care se vedea curtea care despartea Palatul de locuinta. Am început sa facem consideratii asupra obiectului audientei solicitate de Antonesti, în vreme ce colonelul Ionescu Emilian pregatea o echipa de subofiteri înarmati, care, sub comanda maiorului Dumitrescu(8) din Batalionul de Garda al Palatului, avea sa aresteze pe cei doi Antonesti. Din consideratiunile facute de noi, rezulta ca maresalul putea: a) Sa prezinte demisia guvernului, în acest caz, se primea demisia, fara a se trece la arestare. b) Sa comunice ca s-a decis sa lupte mai departe. Consecinta era arestarea imediata si formarea unui nou guvern, care sa ceara armistitiu. c) Sa arate hotarârea de a încheia armistitiul cu Aliatii. Pentru acest caz, maresalul trebuia sa arate ce pregatiri politice facuse anterior, pentru a avea siguranta ca armistitiul se primeste si se încheie în bune conditiuni. O incompleta pregatire trebuia urmata de arestare. O oferta pentru armistitiu din partea regelui si a noului guvern avea sa fie altfel primita de Aliati. Se scontau conditii mai avantajoase, în plus, autoritatea regelui de a ordona întoarcerea armelor contra germanilor nu putea fi egalata de autoritatea maresalului, care n-ar fi putut da acest ordin. La toate acestea, se mai adauga entuziasmul întregii tari, care scapa de un regim dictatorial. Dragostea pentru rege avea sa iasa sporita, iar regalitatea întarita, dupa ce atâtia ani fusese înjosita si nesocotita. Toti cei ce asteptam alaturi de rege eram de acord asupra consideratiunilor si hotarârilor luate, asa cum am aratat mai sus. Pe la ora 15.45 îsi face aparitia Mihai Antonescu(9) , venind dinspre Palat. Generalul Sanatescu îi iese înainte si-l introduce în salonul din stânga. Dupa câteva minute, pleaca si regele, pentru a vorbi cu el. Convorbirea a durat maximum 10 minute, Mihai Antonescu nevoind sa anticipeze asupra celor ce avea sa expuna maresalul. Atât regele, cît si generalul Sanatescu au parasit salonul, lasând pe Mihai Antonescu singur în asteptarea maresalului, care întârzia. La un moment dat, Mihai Antonescu paraseste salonul si se îndreapta spre Palat. Emotie mare. Daca pleaca si nu mai asteapta pe maresal? S-a telefonat imediat ofiterului adjutant de serviciu sa-i iasa în întâmpinare si sa-l retina. În sfârsit, pe la ora 16.30 apare maresalul, urmat de aproape de Mihai Antonescu. Generalul Sanatescu le iese în întâmpinare si-i conduce în salon. La scurt interval, ne paraseste si regele, astfel încât ramânem în camera din dreapta numai trei insi: d-l Niculescu-Buzesti, d-l Stârcea si cu mine. In dormitorul regelui se aude zgomot. Intra echipa de subofiteri, pregatita de colonelul Ionescu Emilian. În salon, maresalul vorbeste într-una, expunând situatia pe front, posibilitatile armatei noastre, a trupelor germane, intentiunea de a încheia armistitiul, punerea în cunostinta a ministrului german Clodius(10) , aflator în Bucuresti, modalitatea de a încheia armistitiul etc. Conversatia era ascultata pe la usi de d-l Niculescu-Buzesti, care ne tinea la curent. Cererea armistitiului avea-sa fie facuta la Cairo de Mihai Antonescu, care urma sa plece cu un avion si cu trei scrisori: una din partea maresalului, alta din partea colonelului englez Chastelain(11) si a treia din partea d-lui W. Filderman(12) , seful comunitatilor evreiesti din tara si cunoscut filo-englez. Prevazând arestarea, pun sa se telefoneze si sa fie chemat colonelul Damaceanu. În sfârsit, dupa aproape o jumatate de ora, îsi face aparitia regele, lasând pe Antonesti în convorbire cu generalul Sanatescu. Vrea sa ne puna la curent si sa se sfatuiasca cu noi. îi spunem ca am auzit totul. „Ce facem?" spune regele. Cel dintâi care se repede sa vorbeasca este d-l Stârcea. îi aduce aminte regelui toate suferintele si ofensele din ultimii patru ani. îi cere insistent sa-i aresteze. Vorbeste apoi d-l Niculescu-Buzesti si insista asupra felului ridicol cum întelege Antonescu sa ceara armistitiul, pe care n-a vrut sa-l pregateasca din timp. Este de parere ca trebuie arestat imediat. Ma alatur si eu la cererea celor doi care au vorbit. Dar, reuseste lovitura? La ora aceea, colonelul Damaceanu(13) nu sosise. Era miercuri. Ofiterii nu erau la serviciu. Comandantii de unitati nu erau nici macar preveniti. Daca trupele nu pot intra în dispozitiv, înainte de caderea serii si înainte de a se produce o actiune a trupelor germane, prevenite deja prin Clodius? Daca intervine vreo defectiune la trupele noastre sau daca devotatii maresalului, ministrul de Razboi, generalul Pantazi sau inspectorul Jandarmeriei, generalul Piki Vasiliu, opresc interventia trupelor noastre? O simpla alarma la timp data sau o greseala din partea noastra nu naruieste tot planul nostru? Care este situatia regelui? Nu va fi crutat de nemtii care sunt loviti în spate. Va fi împuscat, împreuna cu noi, sau vom fi spânzurati în Piata Palatului, ca orice tradatori. Toate chestiunile acestea îmi strabat mintea, dar cine nu risca nu câstiga. Îmi iau curaj si vorbesc Majestatii Sale. Insist pentru arestare. „Masurile militare vor fi luate la timp, am trimis dupa colonelul Damaceanu, care trebuie sa soseasca. Nemtii vor fi imobilizati de jandarmii generalului Anton(14) . Iau asupra mea toata raspunderea, relativ la masurile militare. Si apoi. trebuie sa avem încredere în dreptatea cauzei si în steaua norocoasa a tarii si a Majestatii Voastre." Regele se lasa convins, dar este emotionat. Nu vrea sa asiste la arestare. Este sfatuit ca, dupa ce intra în salon, sa spuna maresalului ca nu este de acord cu ceea ce intentioneaza sa faca. Va trece apoi în camera de alaturi, sufrageria, despartita doar de o perdea, în vreme ce noi vom da drumul în salon garzii, pentru arestare. Regele îsi face curaj si intra în salon. Dupa un minut, garda condusa de maiorul Dumitrescu Anton intra zgomotos. Acesta spune formula: „În numele Majestatii Sale, sunteti arestati". Antonestii si generalul Sanatescu se ridica în picioare. Maresalul baga mâna în buzunarul pantalonilor, în vreme ce maiorul Dumitrescu îi imobilizeaza bratul. „Ce este asta, Sanatescule?" întreaba maresalul. Apoi se adreseaza maiorului: „Maiorule, eu nu port niciodata revolver". Generalul Sanatescu este completamente surprins de arestare. El era de alta parere. Apostrofat de maresal generalul Sanatescu tipa la maiorul Dumitrescu: „Maiorul Dumitrescu, ia mâna de pe domnul maresal!". Intervine un moment de criza. Toti stau imobilizati si nu stiu ce sa faca. Situatia este salvata de colonelul Ionescu Emilian, care apare în pragul sufrageriei si da un ordin scurt: „Maiorul Dumitrescu, executarea!". Antonestii sunt condusi afara din salon si îndreptati spre fundul salii, care despartea salonul de camera unde ne gaseam noi si unde venise si regele. Usa este întredeschisa. Auzim cum maresalul spune maiorului Dumitrescu: „Nenorocitilor, mâine veti fi împuscati". Arestatii sunt introdusi într-o camera-seif, unde sunt încuiati. Regele este foarte emotionat. Deodata, îsi face intrarea generalul Sanatescu. Parul vâlvoi, mâinile în buzunare. Este furios. Se adreseaza regelui: „Bine, Majestate, pentru ce i-ati arestat? Nu puteati sa ma întrebati si pe mine? De ce sa nu-i lasam pe ei sa încheie armistitiul, daca s-au oferit singuri?" si dupa o mica pauza: „Eu ma duc sa le dau drumul si le spun ca a fost un malentendu". N-am mai rabdat. L-am apostrofat cu cuvintele: „Bine, Sanatescule, ce, nu-ti dai socoteala? Aici este vorba de tine si de mine sau de rege si de tara? Suntem obligati sa mergem pâna la sfârsit pentru a face sa reuseasca lovitura". Mi-a raspuns: „Faceti ce stiti!". „Nu asa", am replicat, „mergem dincolo, la birou si luamtoate masurile, ca sa nu fim contracarati". Dialogul s-a purtat în prezenta tuturor [celor] ce se gaseau în camera si într-o atmosfera penibila, dar generalul Sanatescu si-a revenit. Când sa plecam ia Palat, si-a facut aparitia colonelul Damaceanu. l-am spus scurt: „Am arestat pe maresal", la care colonelul Damaceanu, emotionat si surprins, mi-a spus: „Ce-ati facut, d-le general, ce-ati facut?". I-am raspuns: „Ce-am facut noi am facut bine. D-ta fa-ti datoria. Du-te imediat la generalul Teodorescu Iosif, sa convoace pe toti comandantii de unitati si sa le dea ordin, în numele MS Regelui, pentru a intra în dispozitiv". Încarcat de raspundere si fara convingerea ca se va executa totul la timp, a plecat sa-si faca datoria. L-am luat apoi de brat pe generalul Sanatescu si l-am dus la birou. Dupa ce s-a asezat pe scaun, i-am spus sa cheme la telefon pe generalul Piki Vasiliu si apoi pe generalul Pantazi si sa le spuna sa vina la Palat, pentru a participa la un Consiliu de Coroana. Cel dintâi sosit a fost generalul Vasiliu. L-am întâmpinat pe sala, si-a dat imediat seama ca este arestat si n-a facut nici o opozitie. Am pus sa fie chemat generalul Anton pentru a primi ordine. Între timp, a sosit si generalul Pantazi. L-am întâmpinat si pe acesta. L-am trimis la popota Batalionului de Garda. Prezentându-se generalul Anton, l-am pus la curent si i-am spus sa ia toate masurile din planul sau. Colonelul Elefterescu, prefectul Politiei Capitalei, cu greu s-a decis sa vina la Palat. L-am arestat si pe acesta si l-am trimis la popota. Eugen Cristescu, seful Serviciului Secret, chemat de generalul Sanatescu la Palat, a refuzat sa vina. Cum s-a aflat mai târziu, s-a consultat cu generalul Tobescu de la Inspectoratul General al Jandarmeriei si împreuna s-au dus la Legatia Germaniei, pentru a comunica ceea ce se petrece la Palat. Generalul Anton s-a întors dupa scurta vreme la Palat si mi-a raportat ca generalul Tobescu(15) îl împiedica sa-si execute misiunea. L-am chemat pe generalul Vasiliu, care, în prezenta mea, a dat ordin la telefon generalului Tobescu sa predea comanda generalului Anton, în sensul acesta, l-a înarmat pe noul comandant si cu un ordin scris. Alte arestari nu s-au mai facut. Timpul trecea însa repede si îngrijorarea noastra crestea, vazând ca trupele noastre nu-si fac aparitia. De abia catre orele 7, a început intrarea în dispozitiv. Pâna seara, târziu, Palatul n-a fost pazit decât cu slabe efective, apartinând Batalionului de Garda si patru tancuri mici Renault. Daca germanii ar fi avut câteva unitati de soc si câteva care de lupta în Bucuresti, lovitura noastra ar fi esuat lamentabil. Norocul însa a favorizat soarta tarii si a regelui. Lucrul de birou a început. Regele a semnat ordinul prin care generalul Sanatescu era numit presedinte de Consiliu si deci a dat ordin Marelui Stat Major ca sa înceteze ostilitatile. S-a dat forma definitiva proclamatiei catre tara a MS Regelui, care s-a înregistrat pe placa de directorul Societatii Radiodifuziunii(16) . D-l Patrascanu(17) a venit pentru a întocmi decretul de amnistie a condamnatilor politici. S-a întocmit lista guvernului cu mare greutate. Cea mai mare parte generali. Am primit ordinul regelui de a lua Ministerul de Interne. Am participat efectiv la întocmirea listei. Multi dintre noii ministri nu erau în Bucuresti si au aflat de la radio numirea lor. Spre seara, a venit la Palat ministrul Killinger(18) . A avut o întrevedere cu regele si generalul Sanatescu. A încercat sa fie sarcastic la adresa regelui. A fost pus la punct: „Germanii nu vor fi atacati, dar daca vor încerca o actiune contra noastra, vom trage". Mai târziu, generalul Gerstenberg(19) s-a prezentat la Palat, a cerut voie sa paraseasca Capitala, însotit de un ofiter român(20) . Si-a dat cuvântul de onoare ca pleaca pentru a împiedica vreo actiune din partea trupelor germane, l s-a permis plecarea, în schimb, generalul si-a calcat cuvântul de onoare. A alarmat trupele germane din jurul Bucurestiului si a trimis din Ploiesti trupe motorizate pentru atacul Capitalei. Podul de pe soseaua de la Baneasa fusese barat si instalate doua tunuri anticar. Spre înserat, o baterie de tunuri blindate germane, venind de la Ploiesti, au încercat sa forteze trecerea. Tunurile noastre anticar au incendiat primele doua tunuri germane. Daca n-ar fi existat aceste tunuri anticar, drumul pâna la Palatul Regal ar fi fost deschis si soarta noastra pecetluita, înca o data, am avut noroc. La ora 22(21) , proclamatia regelui a fost citita la radio. Entuziasmul populatiei din Bucuresti s-a manifestat prin nesfârsite aclamatii la Palatul Regal. Regele a trebuit sa apara în balconul luminat. Târziu noaptea, prin grija d-lui Bodnaras(22) au fost ridicati cei cinci arestati din Palatul Regal: maresalul Antonescu, Mihai Antonescu, generalul Pantazi, generalul Piki Vasiliu si colonelul Elefterescu si transportati într-o casa bine pazita, din cartierul Vatra Luminoasa. De aici, aveau sa fie ridicati mai târziu de un general sovietic. A trebuit sa-i predau personal(23) . Nefiind în siguranta în Capitala, s-a hotarât ca MS Regele sa plece în Gorj. Un convoi de câteva automobile a parasit Capitala, în noaptea de 23 august. Noi, cei ce am avut o zi de grele hotarâri, emotii si munca, am parasit Palatul Regal, pe la ora 3 noaptea. Nu stiam ce ne poate aduce ziua de mâine. Asa s-a înfaptuit lovitura de stat de la 23 august: un rege hotarât, câtiva oameni de curaj si o armata devotata. Restul oamenilor, care astazi îsi aroga merite, n-au contat. Acesta este adevarul (...) 10 iunie 1946 Note: General în retragere Nicolae Radescu, fost adjutant al regelui Ferdinand I (1920-1926), atasat militar la Londra (1926-1928), demisionat din armata (1933); autor al unei scrisori deschise adresate ambasadorului german, Manfred von Killinger, protestând împotriva implicarii armatei române în operatiuni peste Nistru si care i-a atras masura internarii în lagarul de la Tg. Jiu, reintegrat în armata, dupa 23 aug. 1944 si numit sef al Marelui Stat Major (M.St.M.) (oct.-dec. 1944); presedinte al Consiliului de Ministri (6 dec. 1944-28 febr. 1945). Inapoi Iuliu Maniu, presedintele PNT. Inapoi General Constantin Sanatescu, sef al Casei Militare a Regelui Mihai pâna la 23 aug. 1944. apoi presedinte al Consiliului de Ministri, pâna la 6 dec. 1944, când a devenit sef al M.St.M. Inapoi Baronul Ion de Mocsony-Stîrcea, diplomat, unul din principalii consilieri ai regelui Mihai (1941-1944). secretar particular al regelui; mare maestru de vânatoare si apoi maresal al Curtii Regale, îndeplinind ambele demnitati (de la 23 aug. 1944). Inapoi Grigore Niculescu-Buzesti. diplomat, fost colaborator al lui N. Titulescu, fost însarcinat cu afaceri la Riga, apoi director la Directiunea Cabinetului Ministrului si a Cifrului Ministerul Afacerilor Straine(1941-1944). Ministru de Externe (23 aug.-3 nov. 1944). Datorita strânsei colaborari cu I. Maniu, a fost urmarit de Siguranta comunista, reusind însa sa se refugieze, mai întâi în Elvetia, apoi în Franta si SUA. Inapoi Mircea Ioanitiu (Ionnitiu), ca elev, a facut parte din clasa de liceu a regelui Mihai, apoi secretar particular al regelui Mihai (1944-1947), pe care l-a însotit în exil, dupa abdicare. Inapoi Fost comandant al Regimentului 1 Care de Lupta, apoi adjutant si prim-adjutant al regelui Mihai (1944-1947). Adjutantul regal de serviciu, în perioada 21-27 aug. 1944. Inapoi Maior Anton Dumitrescu, ajutor al comandantului Batalionului de Garda Regala. Inapoi Vicepresedinte al Consiliului de Ministri si ministru de Externe. Inapoi Dr. Carl Clodius. ministru plenipotentiar, adjunct al sefului sectiei de economico-politice din Ministerul de Externe german, apoi director ministerial considerat de istoricul german Andreas Hillgruber „un fel de «superministru plenipotentiar»" în România, începând din luna mai 1944. Inapoi Alfred Gardyne de Chastelain, inginer petrolist si ofiter de informatii britanic, a condus grupul "Autonomous" al SOE, parasutat în România (dec. 1943), cu scopul de a intra în legatura cu liderul opozitiei, l. Maniu. Capturat de autoritati, a avut o serie de contacte, atât cu l. Maniu, cît si cu înalti functionari guvernamentali, în zorii zilei de 24 aug. 1944, a fost trimis la Istambul, ca emisar al noilor autoritati. Inapoi Presedintele Federatiei Comunitatilor Evreiesti din România. Inapoi Colonel Dumitru Damaceanu, fost atasat militar la Roma, director de studii al Scolii Voievodului Mihai, adjutant al regelui Carol al II-lea, apoi al regelui Mihai l; sef de stat majorai Comandamentului Militar al Capitalei(1942-1944); subsecretar de stat la Ministerul de Interne în primul guvern dupa 23 aug. 1944; avansat general de brigada (29 aug. 1944), a facut parte din delegatia care a semnat la Moscova armistitiul cu Natiunile Unite (12 septembrie 1944). Inapoi General Constantin Anton, sef de stat major al Inspectoratului General al Jandarmeriei(IGJ), pîna la23 aug. 1944, apoi inspector general al Jandarmeriei (pâna în 1946). Inapoi General Constantin Tobescu, directorul Directiei Sigurantei si Ordinii Publice din IGJ si loctiitor al inspectorului general al Jandarmeriei, pâna la 23 aug. 1944. Inapoi Vasile Ionescu. Inapoi Lucretiu Patrascanu, avocat si militant comunist; împuternicit al PCR la negocierile cu Casa Regala si fruntasii partidelor, în vederea rasturnarii regimului antonescian. Inapoi Baronul Manfred von Killinger. ministrul plenipotentiar al Germaniei la Bucuresti, s-a împuscat, în ziua de 1 septembrie 1944, la aflarea stirii privind evacuarea personalului Legatiei germane. Inapoi General-locotenent Alfred Gerstenberg, comandant-sef al aviatiei militare germane din România. Inapoi Colonelul Valeriu Selescu, trimis de generalul C. Sanatescu sa-l ajute pe generalul german sa iasa din Bucuresti, întrucât trupele române ocupasera deja „punctele importante si iesirile din oras", a fost luat prizonier, în momentul ajungerii în liniile germane din zona Baneasa. Inapoi Mai precis, la ora 22.20. Inapoi Persoanele retinute la Palat au fost preluate de o grupa compusa din 7 comunisti înarmati, chelneri la restaurantele „Cina" si „Consiliul de Patronaj", având experienta în activitatea culegerii de informatii, pe linia Sectiei militare a PCR si condusa de Stefan Mladin, viitor colonel de securitate, sef al Directiei a IX-a, „Paza conducerii Partidului si Guvernului". Inapoi Imprejurarile în care au fost preluati în custodia Armatei Rosii sunt consemnate într-un raport înaintat lui l.V. Stalin, la 2 sept. 1944 de comandantul Frontului 2 Ucrainean, maresalul R.I. Malinovski si de generalul-locotenent J.Z. Susaikov, membru în Consiliul militar al Frontului, în documentul sovietic, reprodus în Magazin istoric, nr. 8 din 1990. se mentioneaza ca, în ziua de 31 aug. 1944, interesându-se asupra locului unde se gasea maresalul Antonescu. generalul-locotenent Tevcenkov, seful Directiei Politice a Frontului, „dupa câteva tergiversari si interventii", generalii Aldea, ministrul de Interne si Victor Dombrovschi, prefectul Politiei Capitalei, au raspuns ca „locul unde se afla nu le este cunoscut" si abia „dupa al doilea avertisment categoric" al generalului sovietic, seful CMC, generalul I. Teodorescu „a luat legatura telefonica cu guvernul" Raspunzând solicitarii, E. Bodnaras, care „s-a prezentat ca fiind membru al CC al PCR", i-a condus pe generalii sovietici Tevcenkov si Burenin, comandantul sovietic al comenduirii Capitalei, „cu un grup de 40 soldati si ofiteri sovietici drept paza" Invocând conditiile precare de securitate („Nu exista paza exterioara'') si trecând peste remarca lui Bodnaras „ca ar fi fost mai bine daca arestatii ar fi ramas pe loc", întrucât „guvernul nu doreste ca Antonescu sa ajunga la Moscova, generalul Tevcenkov i-a ridicat pe arestati. Grupul militarilor români, în frunte cu Ion Antonescu, a ajuns la Moscova, unde a ramas retinut pâna în primavara anului 1946, când a fost predat organelor Sigurantei comuniste, pentru pregatirea procesului care avea sa se desfasoare în luna mai 1946. Inapoi Autor: Claudiu Secasiu Cuprins Istorie recenta Generalul Aurel Aldea În tainitele arhivelor fostei Securitati, care pâna dupa decembrie 1989 au fost inaccesibile imensei majoritati a istoricilor, exista marturii apartinând unor persoane prezente la 23 august 1944 în Palatul Regal din Bucuresti si care l-au sprijinit pe regele Mihai în adoptarea si aplicarea deciziei sale de încetare imediata a razboiului împotriva Natiunilor Unite care a implicat arestarea maresalului Ion Antonescu si a unor apropiati colaboratori ai sai. Unele documente, declaratii cu caracter autobiografic, desi scrise în timpul detentiei, depasesc destinatia imediata - ancheta la care erau supusi -, autorii având constiinta ca scriu si pentru generatiile viitoare. O marturie, datata 10 iunie 1946, apartine generalului Aurel Aldea, care se gasea în arestul Serviciului Special de Informatii(SSI), anchetat în legatura cu organizatiile de rezistenta pe care le-ar fi centralizat sub conducerea sa într-o „Miscare Nationala de Rezistenta "(MNR). Nascut la 28 martie/10 aprilie 1887, la Slatina, dupa absolvirea Academiei Tehnice Militare de la Berlin-Charlottenburg, specialitatea Artilerie (1912), generalul Aurel Aldea a avut o cariera militara prodigioasa, împletita cu misiuni de reprezentare, care l-au recomandat ca pe un redutabil negociator. În timpul primului razboi mondial, dupa participarea la luptele din Dobrogea si în „batalia Bucurestiului" (1916). în urma încheierii „pacii de la Buftea", a fost atasat de Marele Cartier General, pe lânga feldmaresalul german August von Mackensen. La Serviciul Istoric al Marelui Stat Major (1920), a organizat arhiva de razboi. A fost numit secretar general al Ministerului Apararii Nationale si secretar al Consiliului Superior al Armatei 1938). Dupa ultimatumul sovietic privind cedarea Basarabiei si nordului Bucovinei, fiind numit delegat al guvernului român, a negociat, la Odessa (iulie-nov. 1940), cu reprezentantii sovietici litigiile ivite în urma evacuarii precipitate a provinciilor, obtinând retrocedarea unor bunuri românesti. La începutul lunii august 1944, când cei implicati în actiunea de încetare a razboiului alaturi de Germania cautau un emisar pentru încheierea imediata a armistitiului, generalul Aldea s-a oferit sa treaca linia frontului din Moldova. Desi primise, la 17 aug. 1944, mandatul semnat de reprezentantii partidelor politice din Blocul National Democratic (PNT, PNL, PSD, PCR), misiunea sa a fost devansata de puternica ofensiva sovietica, declansata la 20 august 1944 în sectorul Iasi-Chisinau. Trecut în retragere, datorita neîntelegerilor cu generalul I. Antonescu (iulie 1941), a participat mai târziu la pregatirea actului de la 23 august 1944. Ca ministru de Interne (23 aug.-3 nov. 1944), generalul Aldea a fost atacat virulent în presa comunista pentru intransigenta cu care a combatut actiunile PCR de acaparare prin forta a primariilor si prefecturilor. Reintegrat în toate drepturile militare, a fost numit sef al Comandamentului General al Apararii Teritoriului (1944-1945), fiind însa trecut din oficiu în rezerva, imediat dupa instaurarea guvernului P. Groza (1945). în conditiile agravarii relatiilor dintre regele Mihai si guvern (P. Groza) si adoptarii unor masuri represive împotriva unor ofiteri care îsi sustinusera public atasamentul fata de rege, generalul Aurel Aldea a hotarât sa reactioneze: „Din netarmurita si dezinteresata dragoste pentru Rege si tara, m-am hotarât sa misc în Capitala tot ceea ce este regalist si poate sari în ajutorul Regelui, în cazul când ar fi atacat. A încoltit ideea unei organizatii de rezistenta în Bucuresti, cu scopul exclusiv aratat mai sus. Fara mijloace materiale, trebuia sa apelez la acei constienti ca fara o regalitate ne prabusim si la acei al caror avânt tineresc si nationalist duc la supremul sacrificiu pentru Regele iubit". La procesul din noiembrie 1946, acuzat de „crima de complotare întru distrugerea unitatii statului" si de „razvratire", generalul Aldea a fost condamnat la munca silnica pe viata, comutata în temnita grea pe viata. Datorita regimului de detentie, pe care îl califica „salbatic sl criminal", refuzându-i-se tratamentul medical, a încetat din viata, la 17 octombrie 1949, la Aiud.
… cã poþi numai sã reuºeºti, nu ai cum sã pierzi. Eºecul este imposibil; este o iluzie. Nimic nu este eºec. Nimic. Totul înainteazã in istoria umanitãþii precum se întâmplã ºi cu procesul ei evolutiv. Totul avanseazã de-a lungul cãlãtoriei tale.
|
|
Fosta membra 9am.ro 7898 mesaje Membru din: 20/05/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 24 Iunie 2011, ora 19:41
Sa ne amintim: 23 august 1944
foto: ArhivaIn urma bataliei de la Targu Frumos din luna mai a anului 1944 fortele romane si germane au reusit sa opreasca armata sovietica si sa stabilizeze linia frontului. Insa, in luna august a aceluiasi an, ofensiva sovietica reinnoita ameninta transformarea intregii tari in teatru de razboi. In acel moment are loc destituirea si arestarea maresalului Antonescu de catre regele Mihai si proclamarea trecerii Romaniei de partea Aliatilor. Momente premergatoare In aprilie si mai 1944 fortele sovietice ale Frontului al 3-lea si al 2-lea Ucrainean incearca fortarea granitei Romaniei. Sovieticii sunt invinsi in timpul primei batalii de la Targu Frumos. A doua batalie de la Targu Frumos se incheie din nou defavorabil pentru armata sovietica care pierde 350 de tancuri. Avansul armatei rosii este oprit si frontul se stabilizeaza. Pe 20 iunie 1944 partidele din opozitie, PNL, PNT, PSD si PCR au pus baza unei aliante numite Blocul National Democrat ce avea ca scop inlaturarea maresalului Ion Antonescu de la putere, incetarea ostilitatilor impotriva Aliatilor si intoarcerea la democratie. Liderii opozitiei au primit acordul din partea regelui Mihai ca in cazul in care Antonescu nu accepta armistitiul acesta sa poata fi inlaturat prin forta. Pe 20 august 1944 sovieticii ataca din nou. Incepe Batalia pentru Romania. Armata a 3-a si a 4-a romana alaturi de Armata a 6-a si a 8-a germana opun rezistenta atacurilor Frontulului al 2-lea si al 3-lea Ucrainean. Insa linia de aparare este sparta si in cele din urma Armata a 6-a germana este incercuita alaturi de efective din cea de-a 8-a. Armatele romane au pierderi importante si sunt nevoite sa se retraga. Intreaga parte de est a tarii era acum in mainile sovieticilor. 23 august 1944 In urma victoriilor decisive ale Armatei Rosii, regele Mihai I il convoaca pe Ion Antonescu la Palatul Regal. Maresalului i se cere incheierea armistitiului cu puterile aliate. La auzul refuzului acestuia regele ordona arestarea lui si este inlocuit in functie de generalul Constantin Sanatescu. Dupa aceea Antonescu este predat sovieticilor. In seara zilei de 23 august regele Mihai se adreseaza natiunii si armatei si anunta trecerea de partea fortelor aliate, ordona incetarea operatiunilor militare impotriva acestora si declara razboi Germaniei. Pe 12 septembrie este semnata oficial la Moscova conventia de armistitiu intre Romania si Aliati, conditiile foarte grele ale pacii fiind consecinta ocuparii armatei sovietice a unei parti importante a tarii. Urmari pe plan intern Peste 100.000 de soldati romani din Armata a 3-a si a 4-a sunt capturati de sovietici in ciuda incetarii ostilitatilor. Intreaga tara a intrat sub ocupatia armatei sovietice, ocupatie militara ce a durat pana in 1958. Datorita prezentei acesteia s-a reusit impunerea unui regim comunist care s-a facut vinovat de nenumarate prejudicii si drame umane. Intoarcerea armelor a permis totusi armatei romane recucerirea Transilvaniei de nord anexata de Ungaria prin Dictatul de la Viena. In acelasi timp granitele din est erau cele stabilite de ultimatumul sovietic de pe 28 iunie, iar Cadrilaterul ramanea in componenta Bulgariei. Ziua de 23 august devine pe timpul comunistilor zi nationala tinuta minte astazi pentru defilarile si manifestarile extravagante cand zeci de mii de oameni erau scosi in strada pentru a celebra lupta impotriva fascismului. Afficher la version complète : Cãderea frontului ºi actul de la 23 august 1944 - Mareºalul Antonescu -------------------------------------------------------------------------------- Cicerone Ionitoiu19/02/2011, 08h38 În cursul zilei de 23 august frontul s-a prãbuºit. Ruºii, prin capul de pod stabilit la Tighina, au dat peste cap Corpurile 4 ºi 6 de armatã. Mareºalul Antonescu era mereu pe front, la comandamentul de la Bacãu, unde a aflat de cãderea oraºului Roman în mâna ruºilor. De aici a hotãrât retragerea pe linia Focºani-Nãmoloasa-Galaþi, începând din noaptea de 22/23 august.„Dacã se înlãturã panica, sunt toate ºansele de reuºitã..." a completat Mareºalul. ........În discuþia pe care a avut-o în cursul dupã amiezii cu generalul neamþ Friessner, la Comandamentul german de la Slãnicul Moldovei, i-a spus acestuia: „Dacã frontul Moldovei se prãbuºeºte, dramul spre Balcani este deschis... Existã încã 160 de batalioane cu oameni instruiþi, dar nu sunt arme, de aceea frontul nu are destule rezerve..." ........Mareºalul s-a înapoiat seara de pe front ºi a avut loc o convorbire cu ministrul german K. Clodius, de faþã fiind ºi generalul Ion Pantazi, cãruia i-a spus cã angajamentele Reichului pentru garantarea frontului din Moldova nu au fost þinute, iar România se va vedea silitã sã ia în consideraþie încheierea unui armistiþiu, deoa*rece situaþia militarã ºi economicã nu-i permite sã reziste singurã ofensivei sovietice. L-a rugat sã transmitã conþinutul acestei discuþii. În cursul serii, Mihai Antonescu a venit la Rege în audienþã ºi, dupã douã ore de discuþii, i-a spus cã el va lãmuri în douã zile situaþia cu Mareºalul, pentru a se hotãrî ce este de fãcut. Frontul era prãbuºit. În Basarabia trupele ruseºti înaintau spre Cogâlnic, iar în Moldova au ocupat Vasluiul ºi se apropiau de Bârlad. în cursul acestei zile de 22 august, Mareºalul era hotãrât sã continue rezistenþa pe linia Focºani-Nãmoloasa-Bârlad. În noaptea de 22 august, aproape douã ore a stat de vorbã Ion Mihalache cu Mareºalul Antonescu, cãruia i-a spus cã armatele germane au intrat în anarhie ºi cã armatele ruseºti vin peste noi, cã germanii au pierdut rãzboiul. I s-a replicat: „Luaþi-vã rãspunderea, aþi fãcut un rãzboi nenorocit; consecinþele trebuie trase fãrã întârziere cât timp cuþitul nu este încã înfipt; nimeni în þarã nu vi se va împotrivi. Nu d-voastrã trãdaþi. Germanii au trãdat. Ei se obligaserã sã acopere Nistrul. Acum ei cer sã-i apere armata românã pe Carpaþi..." Comandantul Armatei a IV-a ºi-a anunþat demisia printr-o telegramã. Ultima noapte, 22/23 august, a hotãrât ca acþiunea sã aibã loc pe 26 august, iar lista cu noul guvern urma sã o dea Iuliu Maniu, miercuri 23 august. In dimineaþa de 23 august, la Preºedinþie sosiserã douã telegrame: - una de la ªtirbei, care anunþa cã „Aliaþii nu dispun de nici o forþã aeropurtatã pentru a fi transportatã la Bucureºti ºi cã ei ne invitã sã ne adresãm Sovietelor pentru acceptarea armistiþiului ºi sã avem toatã încrederea în ele. " - prin cea de-a doua, Cretzeanu informa pe Antonescu cã turcii nu intrã în rãzboi, rãmânând pe mai departe neutri, ºi nici nu-ºi pot lua nici un rol de mediator între noi ºi Aliaþi, pentru o eventualã ieºire din rãzboi. La Snagov, în jurul orei 10, Mareºalul a convocat un Consiliu de miniºtri, în care a discutat situaþia frontului ºi hotãrârea luatã de a se retrage trupele pe linia fortificatã Focºani-Galaþi...La 11,30, Mihai Antonescu a anunþat pe generalul Sãnãtescu cã la ora 15,30 va veni cu Mareºalul sã vadã pe Rege. La Palat se ºtia cã situaþia era foarte gravã pe front. Colonelul Nicolae Dragomir comunicase cã nemþii dãduserã directive sã se retragã în Carpaþi.Între timp, la 9,30, generalul Sãnãtescu fusese rugat sã treacã pe la Dinu Brãtianu, care i-a comunicat cã George Brãtianu va fi primit în audienþã de Mareºal la ora 12, pentru a insista în numele Blocului sã încheie armistiþiu. In caz de refuz, i-a spus generalului Sãnãtescu cã numai un guvern militar poate fi alcãtuit în vederea semnãrii armistiþiului. Dupã ce Antoneºtii ºi-au anunþat audienþa la Rege, Sãnãtescu s-a dus la Iuliu Maniu sã-i anunþe acest lucru, pe care-l socotea foarte important. Discutând ce va fi de fãcut în cazul cã Mareºalul refuzã semnarea armistiþiului sau îºi dã demisia, a rãmas cã numai un guvern de militari poate fi pus în loc. George Brãtianu a stat în audienþã circa o jumãtate de orã ºi i-a transmis cã, pentru încheierea armistiþiului, va fi susþinut de ºefii partidelor din Bloc. Mareºalul a cerut o hârtie scrisã în acest sens ºi George Brãtianu a promis cã o va aduce pânã la ora 15. S-a înapoiat la Dinu Brãtianu, unde s-au întâlnit doar trei ºefi ai opoziþiei, Lucreþiu Pãtrãºcanu fiind de negãsit. Ei l-au împuternicit sã le comunice Antoneºtilor acordul lor ºi cã redactarea acestuia se va face în cursul zilei. La ora 15 i s-a comunicat lui Mihai Antonescu cã poate sã foloseascã în faþa Regelui acest asentiment al opoziþiei. În jurul orei 16 au început discuþiile în Casa Micã a Palatului. Generalul Sãnãtescu a relatat cum s-au petrecut lucrurile: „«- Care este situaþia, domnule Mareºal, a întrebat Regele. - Disperatã, majestate. Frontul este strãpuns ºi în Moldova ºi în Basarabia.» Dupã obiceiul Mareºalului, în continuare începe tot el sã atace (fãcând rãspun*zãtoare de acest dezastru armata, care nu mai vrea sã lupte, ºi aceasta din cauza agitaþiei oamenilor politici ºi lãsând chiar sã se înþeleagã cã ºi Regele cu mine (Sãnãtescu) avem parte de vinã, cãci am stat de vorbã cu oamenii politici, pe care i-am încurajat în acþiunea lor). Regele are rãbdare sã-L lase sã-ºi verse focul ºi profitând de o pauzã, pune întrebarea: «- Ce trebuie sã facem? Nu credeþi cã este momentul a încheia armistiþiul, fie dumneavoastrã, fie un alt guvern? - Se poate sã cerem ºi armistiþiul, însã sã mai aºteptãm douã zile, cãci trebuie ºa vinã niºte rãspunsuri de la Ankara ºi Madrid, a intervenit Mihai Antonescu. - Ce intenþionaþi sã faceþi, domnule Mareºal? a întrebat Regele. - Vom încerca sã rezistãm pe frontul fortificat Focºani-Oancea-Bolgrad. - Cu ce? a întrebat generalul Sãnãtescu, întrucât lucrãrile de fortificaþii nu sunt gata ºi trupele germane ºi române ce se retrag nu vor fi în stare sã ocupe aceste poziþii, fiindcã se retrag în mare dezordine. -Cu batalioanele de recruþi, zice Mareºalul, pe care le-am trimis acolo, ºi cu alte trupe ce vor veni din interior. De altfel, dacã nu vom reuºi sã oprim inamicul pe aceastã linie, ne vom retrage în munþi ºi vom încerca sã mai rezistãm, nu putem pãrãsi pe germani.» La acest rãspuns categoric, Regele s-a sculat în picioare ºi, fãrã sã rosteascã o vorbã, le-a întins mâna ºi a ieºit afarã... Antoneºtii au rãmas în picioare discutând cu generalul Sãnãtescu... La scurt timp ºi-a fãcut apariþia maiorul Anton Dumitrescu cu patru soldaþi, care au procedat la arestarea Antoneºtilor. Într-o orã totul se terminase. "Scenariul identic cu arestarea lui Moussolini de cãtre Regele Italiei. Se lucrase dupã cum prevãzuse Iuliu Maniu în discuþia cu Constantin Sãnãtescu „... sã-i cearã în faþa d-voastrã sã demisioneze, iar dacã se opune sã-l aresteze pe loc ºi sã procedeze imediat, la fel, cu colaboratorii sãi mai apropiaþi; pentru aceasta, d-voastrã, ca militar, împreunã cu ceilalþi ofiþeri credincioºi Regelui, ºtiþi ce aveþi de fãcut, n-am sã vã învãþ eu ce mãsuri trebuie sã luaþi; eu, cu Dinu Brãtianu ºi cu celelalte partide din Bloc vã asigurãm sprijinul politic al întregii Þãri; restul vã priveºte pe d-voastrã ºi pe Rege." -------------------------------------------------------------------------------- Cicerone Ionitoiu19/02/2011, 08h41 Scrisoarea lui Iuliu Maniu adresatã Preºedintelui Tribunalului Poporului în legãturã cu evenimentele de la 23 August 1944 „Domnule Preºedinte, Din presa de azi aflu cu mirare cã depoziþia mea în ziua de 11 mai a.c, datã în faþa tribunalului Poporului, privitoare la întâmplãrile din ziua de 23 august 1944 ºi împrejurarea cã am afirmat cã nu ºtiu ce s-a discutat în ultima audienþã pe care mareºalul Antonescu a avut-o la M.S. Regele, este interpretatã în mod greºit. Astfel presa guvernului interpreteazã cã aº fi strãin de întreaga acþiune de la 23 august 1944. Deoarece nu vreau sã se strecoare aceastã eroare în aprecierea onoratului Tribunal al Poporului, vã rog sã binevoiþi a lua act cã înþelesul depoziþiei mele, în conformitate cu realitatea este urmãtorul: 1. Tendinþa mea ºi a partidului meu, manifestatã prin memorii, manifeste, adunãri, întruniri, propagandã ºi alte atitudini publice, precum ºi prin pregãtirea spiritului armatei, a fost înlãturarea grabnicã a regimului lui Antonescu ºi încheierea armistiþiului cu Naþiunile Unite, a cãror concretã pregãtire s-a fãcut prin repetate consfãtuiri clandestine, care se þineau atât în diverse întruniri secrete, cât ºi în ºedinþele nocturne de !a Palat în prezenþa Majestãþii Sale. 2. în afarã de aceastã acþiune internã menitã sã pregãteascã opinia publicã româneascã, am întreprins ºi am condus, pentru reuºita loviturii de la 23 august 1944 o întinsã acþiune pe plan extern, încã din toamna anului 1940, prin intermediul prietenilor mei Gr. Nicolescu-Buzeºti ºi inginer V. R. Georgescu ºi cu ajutorul trimiºilor mei din strãinãtate. Prin desfãºurarea acestei acþiuni s-au obþinut condiþiunile de armistiþiu stabilite la Cairo, pe care eu personal le-am acceptat în numele Partidului Naþional-Þãrãnesc la dorinþa exprimatã de reprezentanþii celor trei guverne aliate. Evenimentele de la 23 august 1944 au fost, deci, urmarea logicã ºi rezultatul direct al acþiunii partidului nostru încoronatã prin hotãrârile înþelepte ºi energice ale Majestãþii-sale, Regelui. 3. Asupra celor petrecute în ziua de 23 august 1944, eu am fost audiat la Tribunalul Poporului ca martor ºi nu ca istoriograf sau organizator. Sub povara jurãmântului, eu nu puteam mãrturisi decât faptele ºtiute de mine direct. Am fost întrebat ce ºtiu despre ultima audienþã de la Palat a mareºalului Antonescu ºi am precizat cã nu pot da relaþiuni, nefiind martor ocular. Cât priveºte participarea mea la punerea concretã în aplicare a loviturii de la 23 august 1944, nu am fost întrebat. În cazul când mi s-ar fi pus aceastã întrebare aº fi constatat, pentru deplina clarificare a acþiunei, cã amãnuntele loviturii le-am discutat în repetate întâlniri cu M.S. Regele, de a forma eu guvernul. Nu am acceptat, motivând cã, fiind vorba de aplicarea armistiþiului, operaþie prin esenþã militarã, era necesar ca preºedintele Consiliului sã fie un militar. Am consimþit însã sã intru în guvern ca ministru fãrã portofoliu, spre a da colorit politic ºi popular guvernului. Despre arestarea mareºalului Antonescu am fost informat deodatã cu ceilalþi conducãtori ai partidelor din Blocul Democratic, imediat dupã sãvârºirea ei, adicã în ziua de 23 august 1944, la orele 17,30, prin dl dr. Aurel Leucuþia, de cãtre dl mareºal al Palatului, Mocioni Stârcea. într-un apartament al locuinþei dlui A. Leucuþia se aflau, în acel moment, reprezentanþii Blocului Democratic, în frunte cu dl Pãtrãºcanu ºi Titel Petrescu, care aºteptau rezultatul loviturii de stat ºi chemarea la Palat. 4. În zorii zilei urmãtoare, dl Gr. Nicolescu-Buzeºti m-a anunþat, prin dl Leucuþia, cã germanii pregãtesc atacul împotriva Capitalei, rugându-mã sã mã prezint imediat la Palat. În dimineaþa de 24 august 1944, fiind la Palatul Regal de la orele 6, am contri*buit, împreunã cu membrii noului guvern, aflaþi în Palat, la luarea mãsurilor pentru respingerea coloanelor germane ce se îndreptau spre Capitalã, deci la întoarcerea armelor împotriva foºtilor «aliaþi» ai þãrii: aceasta în timp de nemþii bombardau Palatul Regal, pricinuind morþi ºi rãniþi, jertfe ale nerespectãrii obligaþiilor de onoare germane. Am stat în Palatul Regal, care era obiectivul de cãpetenie al avioanelor germane, în tot timpul bombardamentului. Vã rog, domnule preºedinte, sã binevoiþi a dispune ca aceste precizãri sã fie alãturate declaraþiilor mele din 11 mai a.c, pe care le completeazã. Cãderea frontului ºi actul de la 23 august 1944-Cicerone IONIÞOIU {IM-077} În cursul zilei de 23 august frontul s-a prãbuºit. Ruºii, prin capul de pod stabilit la Tighina, au dat peste cap Corpurile 4 ºi 6 de armatã. Mareºalul Antonescu era mereu pe front, la comandamentul de la Bacãu, unde a aflat de cãderea oraºului Roman în mâna ruºilor. De aici a hotãrât retragerea pe linia Focºani-Nãmoloasa-Galaþi, începând din noaptea de 22/23 august.„Dacã se înlãturã panica, sunt toate ºansele de reuºitã..." a completat Mareºalul. ........În discuþia pe care a avut-o în cursul dupã amiezii cu generalul neamþ Friessner, la Comandamentul german de la Slãnicul Moldovei, i-a spus acestuia: „Dacã frontul Moldovei se prãbuºeºte, dramul spre Balcani este deschis... Existã încã 160 de batalioane cu oameni instruiþi, dar nu sunt arme, de aceea frontul nu are destule rezerve..." ........Mareºalul s-a înapoiat seara de pe front ºi a avut loc o convorbire cu ministrul german K. Clodius, de faþã fiind ºi generalul Ion Pantazi, cãruia i-a spus cã angajamentele Reichului pentru garantarea frontului din Moldova nu au fost þinute, iar România se va vedea silitã sã ia în consideraþie încheierea unui armistiþiu, deoarece situaþia militarã ºi economicã nu-i permite sã reziste singurã ofensivei sovietice. L-a rugat sã transmitã conþinutul acestei discuþii. În cursul serii, Mihai Antonescu a venit la Rege în audienþã ºi, dupã douã ore de discuþii, i-a spus cã el va lãmuri în douã zile situaþia cu Mareºalul, pentru a se hotãrî ce este de fãcut. Frontul era prãbuºit. În Basarabia trupele ruseºti înaintau spre Cogâlnic, iar în Moldova au ocupat Vasluiul ºi se apropiau de Bârlad. în cursul acestei zile de 22 august, Mareºalul era hotãrât sã continue rezistenþa pe linia Focºani-Nãmoloasa-Bârlad. În noaptea de 22 august, aproape douã ore a stat de vorbã Ion Mihalache cu Mareºalul Antonescu, cãruia i-a spus cã armatele germane au intrat în anarhie ºi cã armatele ruseºti vin peste noi, cã germanii au pierdut rãzboiul. I s-a replicat: „Luaþi-vã rãspunderea, aþi fãcut un rãzboi nenorocit; consecinþele trebuie trase fãrã întârziere cât timp cuþitul nu este încã înfipt; nimeni în þarã nu vi se va împotrivi. Nu d-voastrã trãdaþi. Germanii au trãdat. Ei se obligaserã sã acopere Nistrul. Acum ei cer sã-i apere armata românã pe Carpaþi..." Comandantul Armatei a IV-a ºi-a anunþat demisia printr-o telegramã. Ultima noapte, 22/23 august, a hotãrât ca acþiunea sã aibã loc pe 26 august, iar lista cu noul guvern urma sã o dea Iuliu Maniu, miercuri 23 august. In dimineaþa de 23 august, la Preºedinþie sosiserã douã telegrame: - una de la ªtirbei, care anunþa cã „Aliaþii nu dispun de nici o forþã aeropurtatã pentru a fi transportatã la Bucureºti ºi cã ei ne invitã sã ne adresãm Sovietelor pentru acceptarea armistiþiului ºi sã avem toatã încrederea în ele. " - prin cea de-a doua, Cretzeanu informa pe Antonescu cã turcii nu intrã în rãzboi, rãmânând pe mai departe neutri, ºi nici nu-ºi pot lua nici un rol de mediator între noi ºi Aliaþi, pentru o eventualã ieºire din rãzboi. La Snagov, în jurul orei 10, Mareºalul a convocat un Consiliu de miniºtri, în care a discutat situaþia frontului ºi hotãrârea luatã de a se retrage trupele pe linia fortificatã Focºani-Galaþi...La 11,30, Mihai Antonescu a anunþat pe generalul Sãnãtescu cã la ora 15,30 va veni cu Mareºalul sã vadã pe Rege. La Palat se ºtia cã situaþia era foarte gravã pe front. Colonelul Nicolae Dragomir comunicase cã nemþii dãduserã directive sã se retragã în Carpaþi.Între timp, la 9,30, generalul Sãnãtescu fusese rugat sã treacã pe la Dinu Brãtianu, care i-a comunicat cã George Brãtianu va fi primit în audienþã de Mareºal la ora 12, pentru a insista în numele Blocului sã încheie armistiþiu. In caz de refuz, i-a spus generalului Sãnãtescu cã numai un guvern militar poate fi alcãtuit în vederea semnãrii armistiþiului. Dupã ce Antoneºtii ºi-au anunþat audienþa la Rege, Sãnãtescu s-a dus la Iuliu Maniu sã-i anunþe acest lucru, pe care-l socotea foarte important. Discutând ce va fi de fãcut în cazul cã Mareºalul refuzã semnarea armistiþiului sau îºi dã demisia, a rãmas cã numai un guvern de militari poate fi pus în loc. George Brãtianu a stat în audienþã circa o jumãtate de orã ºi i-a transmis cã, pentru încheierea armistiþiului, va fi susþinut de ºefii partidelor din Bloc. Mareºalul a cerut o hârtie scrisã în acest sens ºi George Brãtianu a promis cã o va aduce pânã la ora 15. S-a înapoiat la Dinu Brãtianu, unde s-au întâlnit doar trei ºefi ai opoziþiei, Lucreþiu Pãtrãºcanu fiind de negãsit. Ei l-au împuternicit sã le comunice Antoneºtilor acordul lor ºi cã redactarea acestuia se va face în cursul zilei. La ora 15 i s-a comunicat lui Mihai Antonescu cã poate sã foloseascã în faþa Regelui acest asentiment al opoziþiei. În jurul orei 16 au început discuþiile în Casa Micã a Palatului. Generalul Sãnãtescu a relatat cum s-au petrecut lucrurile: „«- Care este situaþia, domnule Mareºal, a întrebat Regele. - Disperatã, majestate. Frontul este strãpuns ºi în Moldova ºi în Basarabia.» Dupã obiceiul Mareºalului, în continuare începe tot el sã atace (fãcând rãspunzãtoare de acest dezastru armata, care nu mai vrea sã lupte, ºi aceasta din cauza agitaþiei oamenilor politici ºi lãsând chiar sã se înþeleagã cã ºi Regele cu mine (Sãnãtescu) avem parte de vinã, cãci am stat de vorbã cu oamenii politici, pe care i-am încurajat în acþiunea lor). Regele are rãbdare sã-L lase sã-ºi verse focul ºi profitând de o pauzã, pune întrebarea: «- Ce trebuie sã facem? Nu credeþi cã este momentul a încheia armistiþiul, fie dumneavoastrã, fie un alt guvern? - Se poate sã cerem ºi armistiþiul, însã sã mai aºteptãm douã zile, cãci trebuie ºa vinã niºte rãspunsuri de la Ankara ºi Madrid, a intervenit Mihai Antonescu. - Ce intenþionaþi sã faceþi, domnule Mareºal? a întrebat Regele. - Vom încerca sã rezistãm pe frontul fortificat Focºani-Oancea-Bolgrad. - Cu ce? a întrebat generalul Sãnãtescu, întrucât lucrãrile de fortificaþii nu sunt gata ºi trupele germane ºi române ce se retrag nu vor fi în stare sã ocupe aceste poziþii, fiindcã se retrag în mare dezordine. -Cu batalioanele de recruþi, zice Mareºalul, pe care le-am trimis acolo, ºi cu alte trupe ce vor veni din interior. De altfel, dacã nu vom reuºi sã oprim inamicul pe aceastã linie, ne vom retrage în munþi ºi vom încerca sã mai rezistãm, nu putem pãrãsi pe germani.» La acest rãspuns categoric, Regele s-a sculat în picioare ºi, fãrã sã rosteascã o vorbã, le-a întins mâna ºi a ieºit afarã... Antoneºtii au rãmas în picioare discutând cu generalul Sãnãtescu... La scurt timp ºi-a fãcut apariþia maiorul Anton Dumitrescu cu patru soldaþi, care au procedat la arestarea Antoneºtilor. Într-o orã totul se terminase. "Scenariul identic cu arestarea lui Moussolini de cãtre Regele Italiei. Se lucrase dupã cum prevãzuse Iuliu Maniu în discuþia cu Constantin Sãnãtescu „... sã-i cearã în faþa d-voastrã sã demisioneze, iar dacã se opune sã-l aresteze pe loc ºi sã procedeze imediat, la fel, cu colaboratorii sãi mai apropiaþi; pentru aceasta, d-voastrã, ca militar, împreunã cu ceilalþi ofiþeri credincioºi Regelui, ºtiþi ce aveþi de fãcut, n-am sã vã învãþ eu ce mãsuri trebuie sã luaþi; eu, cu Dinu Brãtianu ºi cu celelalte partide din Bloc vã asigurãm sprijinul politic al întregii Þãri; restul vã priveºte pe d-voastrã ºi pe Rege." Scrisoarea lui Iuliu Maniu adresatã Preºedintelui Tribunalului Poporului în legãturã cu evenimentele de la 23 August 1944 „Domnule Preºedinte, Din presa de azi aflu cu mirare cã depoziþia mea în ziua de 11 mai a.c, datã în faþa tribunalului Poporului, privitoare la întâmplãrile din ziua de 23 august 1944 ºi împrejurarea cã am afirmat cã nu ºtiu ce s-a discutat în ultima audienþã pe care mareºalul Antonescu a avut-o la M.S. Regele, este interpretatã în mod greºit. Astfel presa guvernului interpreteazã cã aº fi strãin de întreaga acþiune de la 23 august 1944. Deoarece nu vreau sã se strecoare aceastã eroare în aprecierea onoratului Tribunal al Poporului, vã rog sã binevoiþi a lua act cã înþelesul depoziþiei mele, în conformitate cu realitatea este urmãtorul: 1. Tendinþa mea ºi a partidului meu, manifestatã prin memorii, manifeste, adunãri, întruniri, propagandã ºi alte atitudini publice, precum ºi prin pregãtirea spiritului armatei, a fost înlãturarea grabnicã a regimului lui Antonescu ºi încheierea armistiþiului cu Naþiunile Unite, a cãror concretã pregãtire s-a fãcut prin repetate consfãtuiri clandestine, care se þineau atât în diverse întruniri secrete, cât ºi în ºedinþele nocturne de !a Palat în prezenþa Majestãþii Sale. 2. în afarã de aceastã acþiune internã menitã sã pregãteascã opinia publicã româneascã, am întreprins ºi am condus, pentru reuºita loviturii de la 23 august 1944 o întinsã acþiune pe plan extern, încã din toamna anului 1940, prin intermediul prietenilor mei Gr. Nicolescu-Buzeºti ºi inginer V. R. Georgescu ºi cu ajutorul trimiºilor mei din strãinãtate. Prin desfãºurarea acestei acþiuni s-au obþinut condiþiunile de armistiþiu stabilite la Cairo, pe care eu personal le-am acceptat în numele Partidului Naþional-Þãrãnesc la dorinþa exprimatã de reprezentanþii celor trei guverne aliate. Evenimentele de la 23 august 1944 au fost, deci, urmarea logicã ºi rezultatul direct al acþiunii partidului nostru încoronatã prin hotãrârile înþelepte ºi energice ale Majestãþii-sale, Regelui. 3. Asupra celor petrecute în ziua de 23 august 1944, eu am fost audiat la Tribunalul Poporului ca martor ºi nu ca istoriograf sau organizator. Sub povara jurãmântului, eu nu puteam mãrturisi decât faptele ºtiute de mine direct. Am fost întrebat ce ºtiu despre ultima audienþã de la Palat a mareºalului Antonescu ºi am precizat cã nu pot da relaþiuni, nefiind martor ocular. Cât priveºte participarea mea la punerea concretã în aplicare a loviturii de la 23 august 1944, nu am fost întrebat. În cazul când mi s-ar fi pus aceastã întrebare aº fi constatat, pentru deplina clarificare a acþiunei, cã amãnuntele loviturii le-am discutat în repetate întâlniri cu M.S. Regele, de a forma eu guvernul. Nu am acceptat, motivând cã, fiind vorba de aplicarea armistiþiului, operaþie prin esenþã militarã, era necesar ca preºedintele Consiliului sã fie un militar. Am consimþit însã sã intru în guvern ca ministru fãrã portofoliu, spre a da colorit politic ºi popular guvernului. Despre arestarea mareºalului Antonescu am fost informat deodatã cu ceilalþi conducãtori ai partidelor din Blocul Democratic, imediat dupã sãvârºirea ei, adicã în ziua de 23 august 1944, la orele 17,30, prin dl dr. Aurel Leucuþia, de cãtre dl mareºal al Palatului, Mocioni Stârcea. într-un apartament al locuinþei dlui A. Leucuþia se aflau, în acel moment, reprezentanþii Blocului Democratic, în frunte cu dl Pãtrãºcanu ºi Titel Petrescu, care aºteptau rezultatul loviturii de stat ºi chemarea la Palat. 4. În zorii zilei urmãtoare, dl Gr. Nicolescu-Buzeºti m-a anunþat, prin dl Leucuþia, cã germanii pregãtesc atacul împotriva Capitalei, rugându-mã sã mã prezint imediat la Palat. În dimineaþa de 24 august 1944, fiind la Palatul Regal de la orele 6, am contribuit, împreunã cu membrii noului guvern, aflaþi în Palat, la luarea mãsurilor pentru respingerea coloanelor germane ce se îndreptau spre Capitalã, deci la întoarcerea armelor împotriva foºtilor «aliaþi» ai þãrii: aceasta în timp de nemþii bombardau Palatul Regal, pricinuind morþi ºi rãniþi, jertfe ale nerespectãrii obligaþiilor de onoare germane. Am stat în Palatul Regal, care era obiectivul de cãpetenie al avioanelor germane, în tot timpul bombardamentului. Vã rog, domnule preºedinte, sã binevoiþi a dispune ca aceste precizãri sã fie alãturate declaraþiilor mele din 11 mai a.c, pe care le completeazã. Primiþi, vã rog, domnule preºedinte, asigurarea consideraþiunii mele. IULIU MANIU" Din scrisoarea lui Ion Mihalache adresatã Tribunalului Poporului pe 12 Mai 1946 „O convorbire între dl Mareºal ºi subsemnatul (Ion Mihalache), în primãvara 1944, dupã dezastrul frontului, la locuinþa din Bãneasa a lui Antonescu. La un moment dat, dl general, foarte agitat, oferã dlui Maniu sã-ºi ia rãspunderea. Dl Maniu: «Mi-aþi mai oferit de douã ori.» Dl Antonescu: «Nu de douã ori, ci de cinci ori; ºi dumnealui», adicã prin mine (fusese ceva vag). Eu am stãruit ca acest lucru sã fie imediat lãmurit. Dl Maniu a arãtat atunci cã chestiunea a fost precizatã în scris între d-sa ºi dl Antonescu, ca sã nu mai poatã fi discuþii ºi interpretãri eronate. ªi dl Maniu a repetat, încã o datã, cã e gata sã accepte dacã i se face posilibilã pregãtirea terenului. «- Cum înþelegi d-ta pregãtirea terenului», a întrebat dl Antonescu. Dl Maniu a precizat cã este necesar contactul cu aliaþii, înþelegere ºi pregãtire comunã etc, etc. Au urmat obiecþiunile dlui mareºal Antonescu, oferindu-i încã o datã, dar adãugând: «înainte de asta voi consulta pe generali, pe capii bisericii, pe universitari etc. ºi dacã ei vor fi de acord, sã-ºi ia dl Maniu rãspunderea.» Mi-am permis sã reflectez atunci faþã de dl Mareºal: «Istoria nu judecã oamenii politici dupã propuneri irealizabile, ci dupã rezultatele obþinute pentru þarã în momente grele.» Într-adevãr era o propunere irealizabilã, pe care o fãcea Mareºalul. La el predomina setea de putere ºi s-a vãzut pânã în ultimul moment cã nu voia sã o cedeze. Mergea ca ºi Hitler pânã la ultimul om." Killinger, alertat de Eugen Cristescu cã a dispãrut Mareºalul la Palat, a venit de la Sãftica, unde lua masa cu secretara lui, Hella Peterson, sã se intereseze ce s-a întâmplat cu Mareºalul. A fost liniºtit cã nu i s-a întâmplat nimic. Dar continuând sã protesteze cã s-a numit un guvern fãrã acordul Berlinului, ministrul de externe Grigore Niculescu-Buzeºti i-a adus aminte cã el a fost acreditat pe lângã Regele României, nu pe lângã fostul guvern. A plecat ºi ºi-a anunþat stãpânul la Rastenburg, tocmai la ora 9 seara, când îºi bea ceaiul. Înfuriat, a ordonat înãbuºirea insurecþiei, arestarea Regelui ºi înlocuirea primului ministru C. Sãnãtescu cu un general progerman. Dar nu se gãsea nici unul. A doua zi, tot Hitler a dat dispoziþie sã se creeze un guvern fantomã la Viena, care a fost o mare ruºine pentru þarã, prin fãrãdelegile ce le-a sãvârºit împotriva românilor ce au trecut pe acolo. Proclamaþia Regelui Mihai I cãtre þarã „Români, În ceasul cel mai greu al istoriei noastre, am socotit, în deplinã înþelegere cu poporul meu, cã nu existã decât o singurã cale pentru salvarea þãrii de la o catastrofã totalã, ieºirea noastrã din alianþa cu Puterile Axei ºi imediata încetare a rãzboiului cu Naþiunile Unite... Dictatura a luat sfârºit ºi cu ea înceteazã toate asupririle... Alãturi de armatele aliate ºi cu ajutorul lor, mobilizând toate forþele naþiunii, vom trece hotarele impuse prin actul nedrept de la Viena, pentru a elibera pãmântul Transilvaniei noastre de sub ocupaþie strãinã... De curajul cu care ne vom apãra, cu armele în mânã, independenþa împotriva oricãrui atentat la dreptul nostru de a ne hotãrî singuri soarta depinde viitorul þãrii noastre..." Primiþi, vã rog, domnule preºedinte, asigurarea consideraþiunii mele. IULIU MANIU
… cã poþi numai sã reuºeºti, nu ai cum sã pierzi. Eºecul este imposibil; este o iluzie. Nimic nu este eºec. Nimic. Totul înainteazã in istoria umanitãþii precum se întâmplã ºi cu procesul ei evolutiv. Totul avanseazã de-a lungul cãlãtoriei tale.
|
|
Fosta membra 9am.ro 4841 mesaje Membru din: 14/12/2010 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 24 Iunie 2011, ora 20:41
De la: Silver9AM, la data 2011-06-24 18:06:09De la: Black_Friday, la data 2011-06-24 09:23:06Scandalul Basescu vs. Rege: stupid, penibil, deprimant Salut Silver! Si eu iti respect opiniile, mai ales ca tu, ca militar fiind, poate ca ai o afinitate mai mare pentru Maresalul Antonescu si rolul pe care l-a jucat el in acele vremuri tulburi. Da, eu simpatizez Monarhia si cred ca revenirea Monarhiei dupa 1990 ne-ar fi usurat drumul, in primul rand prin faptul ca ar fi inlaturat blestemul Iliescu si ar fi democratizat mai repede Romania, nu am fi pierdut simpatia Occidentului, ne-am fi integrat mai devreme in structurile NATO si UE, poate ar fi eliminat coruptia si ar fi impiedicat dezmembrarea economiei si jefuirea ei, ar fi slabit influenta nefasta a politicii de stanga. Regele Mihai, impreuna cu politicieni ca Ratiu, Coposu si altii, ar fi indreptat, cred eu, destinul nostru. Din pacate, daca nu s-a facut atunci, acum este mult mai greu, dar nu imposibil. Despre actorasul Duda, nici eu nu am o parere prea buna, mai ales de cand cu ideea de a candida la presedintie, dar ma gandesc ca el ar avea rolul unui consort, de genul celui din Angllia, ca patrunjelul in ciorba. Referitor la declaratiile lui Basescu, nu stiu daca este relevant daca are sau nu dreptate, parerea mea este ca a facut o gafa! Nu era cazul sa spuna ce a spus. Ca simplu cetatean, eu pot sa spun orice, tu la fel, Gabi asisderea, ne dam cu parerea sa ne treaca timpul, ne injuram, ne pupam. Ca om politic si mai ales ca om de stat, trebuie sa ai masura a ceea ce faci si ce spui, mai ales cand este vorba de o problema de istorie, insuficient cunoscuta, insuficient clarificata de oamenii indreptatiti sa o faca. Istoria ultimilor o suta de ani ai Romaniei inca nu a fost dezbatuta suficient si clarificata. La 20 de ani dupa Revolutie, inca nu s-a spus tot adevarul, istoria falsificata de comunisti inca nu a fost curatata si exista o multitudine de opinii contradictorii ale istoricilor. Inca nu este clar daca Antonescu a fost erou sau criminal de razboi, nu este clar daca fara actul de la 23 August, Antonescu ar fi obtinut un armistitiu mai avantajos Romaniei, sau daca mergand alaturi de Germania pina la capat, granitele Romaniei de astazi ar mai fi fost aceleasi, cert este ca rusii intrasera in Moldova, Antonescu se pregatea sa stabileasca linia frontului pe axa Focsani - Namoloasa, parca, sau sa reziste pe linia Carpatilor, aparand Germania, dar transformand Romania in camp de lupta. Cred ca nu erau prea multe posibilitati in momentul ala si cred ca Regele Mihai nu a fost sprijinit suficient nici de oamenii politici importanti din partidele istorice. Apoi cu rusii in tara, nu stiu ce ar fi putut sa mai faca Regele si cum ar fi putut el sa nu il predea pe Antonescu, sa nu valideze alegerile falsificate de comunisti, din martie 1946, sa nu abdice, fortat fiind de catre aceiasi comunisti care discutau cu pistoalele pe masa. Si mai ales, in situatia in care NIMENI nu ne-ar mai fi ajutat atunci, noi fiind deja vanduti rusilor de catre Roosvelt si Churchil. Este greu sa ne dam cu parerea despre evenimente asupra carora nici istoricii nu s-au pus de acord, din cauza asta nici nu ma pronunt, mai ales pentru ca nici nu sunt de specialitate, daca Basescu are sau nu dreptate. PS. Daca recunosc ca Basescu a gresit, nu pot sa nu recunosc si ca ma scarbeste avalansa asta de monarhisti aparuti ca ciupercile dupa ploaie, care de gat cu tov. Iliescu, se indigneaza de afrontul adus Casei Regale! Aliati ai cucuvelei rosii, care il alerga cu masinile de politie pe Rege ca sa-l urce inapoi in avion si sa-l goneasca din Romania, acum sunt foarte sensibili cand este vorba de onoarea Casei Regale! Mai pardon tovarasi, nu puteti sa fiti si cu dansa 'ntransul si cu sufletul in rai! Ati ales secera si ciocanul, bagati-vi-le undeva si ciocul mai mic!
"No man is an island entire of itself; every man
is a piece of the continent, a part of the main...
And therefore never send to know for whom
the bell tolls; it tolls for thee." - John Donne
|
|
Fosta membra 9am.ro 7898 mesaje Membru din: 20/05/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 25 Iunie 2011, ora 15:51
De la: Black_Friday, la data 2011-06-24 20:41:41De la: Silver9AM, la data 2011-06-24 18:06:09De la: Black_Friday, la data 2011-06-24 09:23:06Scandalul Basescu vs. Rege: stupid, penibil, deprimant SALUT BLACK, DACA VORBIM DE ANII '90,ATUNCI ITI DAU DREPTATE,POATE AR FI FOST O OPORTUNITATE MONARHIA ALATURI DE COPOSU SI RATIU ,DE CAMPEANU MA CAM INDOIESC,SI'A DAT ARAMA PE FATA DUPA PAREREA MEA ! DIN PACATE, DIN CATE TIN MINTE EU ,ACEASTA VARIANTA NU A FOST AGREATA DE POPULATIE,POPULATIE CARE ERA SUB MANA COMUNISTULUI ILICI. LA ORA ACTUALA CONSIDER CA MONARHIA NU MAI ESTE VIABILA PT. ROMANIA AVAND IN VEDERE VARSTA INAINTATA A REGELUI SI LUAND IN CONSIDERARE URMASII LA TRON....... MOTIVE PRO SI CONTRA POT SCUZA PURTAREA REGELUI DIN ACCEA PERIOADA DE TRISTA AMINTIRE,DAR SUNT PREA MULTE GAFE IAR ACESTE GAFE S'AU SOLDAT CU ZECI DE MII DE MORTI,ATAT PE FRONT CAT SI IN TIMPUL COMUNISTILOR. EL CU MANA LUI A SEMNAT CEDAREA POPORULUI ROMAN SUB "PROTECTORAT" SOVIETIC ! SOLUTII PT.SITUATIA DE ATUNCI AR FI FOST,SE STIA SIGUR CA PIERDEM RAZBOIUL ,DE CE A CONTRIBUIT REGELE LA GRABIREA ACESTUI DEZNODAMANT SI CE L-A FACUT SA ALEAGA ALIANTA CU COMUNISTII ? DUPA PAREREA MEA AR FI FOST CEL PUTIN 2 SOLUTII PT. ONOAREA LUI SI A ROMANIEI : EXILUL,UNDE PUTEA SA'SI FORMEZE UN GUVERN CARE SA LUPTE SCOATEREA ROMANIEI DIN INFLUIENTA RUSILOR,SI A 2-UA SOLUTIE MAI RADICALA DAR DEMNA DE UN COMANDANT SUPREM : UN GLONTE !!! EL A ALES SA NE BAGE'N GROAPA SI SA PLECE CU O GARNITURA DE TREN PLINA CU BUNURILE STATULUI ROMAN ! CE SEF DE STAT ISI ARESTEAZA PRIMUL MINISTRU SI DUPA SA'L PREDEA PT. EXECUTIE ? CE OFITER PUNE VIATA LUI MAI PRESUS DE VIATA TRUPEI ? DACA A FOST GAFA DECLARATIA PRESEDINTELUI ,NU TE CONTRAZIC DAR SUNT SIGUR CA COMANDANTUL BASESCU NU AR SARI PRIMUL IN BARCA DE SALVARE SI SI'AR LASA ECHIPAJUL IN PRIMEJDIE,ASTA O STIU SIGUR SI A SI DOVEDIT'O CA SEF AL STATULUI !!! E UN SUBIECT FOARTE COMPEX,SUNT FOARTE MULTE DE ZIS,TOATE TREBUIESC ARGUMENTATE SI DOVEDITE,DAR ASTA E PAREREA MEA SINCERA ! SA AI UN SFARSIT DE SAPTAMANA PLIN DE SOARE IN SUFLET ALATURI DE FAMILIA TA,PRIETENE !!! 
… cã poþi numai sã reuºeºti, nu ai cum sã pierzi. Eºecul este imposibil; este o iluzie. Nimic nu este eºec. Nimic. Totul înainteazã in istoria umanitãþii precum se întâmplã ºi cu procesul ei evolutiv. Totul avanseazã de-a lungul cãlãtoriei tale.
|
|
gabigabi 12108 mesaje Membru din: 1/10/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 26 Iunie 2011, ora 17:08
De la: Black_Friday, la data 2011-06-24 13:56:46De la: gabigabi, la data 2011-06-20 08:11:27aveti dreptate, amindoi : cea mai dulce si gustoasa masa , sunteti voi ,minca-v-as ! bineee, nu -ti mai zic :minca-l-ar mama pe el, ca ai "os amar" si nu esti bun la gust, e bine ? cit despre cit lup imbracat in oaie sunt eu,ce sa-ti zic ? ca te si pricepi sa le decantezi : cita vreme vei crede ca Absolutistul Basescu e de dreapta si Democrat,vei crede si ca eu mimez liberalismul , caci privirea ta e "daltonista"  iar dobitocul citat de tine, daragos-rahat cu apa rece , are tupeu ca si stapin' su : mai ce sar de curpopo in sus toti ca, ziaristii ailalti Indraznesc sa-i discute sau sa-i puna Jupinului la indoiala deciziile....si sunt atit de periculosi in parerea lor "banala" ,incit aduc Atingere Securitatii Statului si trebuie pedepsiti......ce mare scofala ca SEFU' se mai rahati o data-n capul romanilor si a istoriei lor?...la un popor de "mina a doua" , merge asa ! Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 7898 mesaje Membru din: 20/05/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 26 Iunie 2011, ora 20:46
De la: gabigabi, la data 2011-06-26 17:08:53De la: Black_Friday, la data 2011-06-24 13:56:46De la: gabigabi, la data 2011-06-20 08:11:27aveti dreptate, amindoi : cea mai dulce si gustoasa masa , sunteti voi ,minca-v-as ! BABUSCA,PAI TU IN LOC SA TE BUCURI DE VACANTA AI MANCAT PREA MULTE MURATURI SI AI DEVENIT ACRA DE TOT........I-A O LINGURA DE ZAHAR.......
Raporteaza abuz de limbaj
… cã poþi numai sã reuºeºti, nu ai cum sã pierzi. Eºecul este imposibil; este o iluzie. Nimic nu este eºec. Nimic. Totul înainteazã in istoria umanitãþii precum se întâmplã ºi cu procesul ei evolutiv. Totul avanseazã de-a lungul cãlãtoriei tale.
|
|
Fosta membra 9am.ro 7898 mesaje Membru din: 20/05/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 28 Iunie 2011, ora 18:23
De la: gabigabi, la data 2011-06-26 17:08:53De la: Black_Friday, la data 2011-06-24 13:56:46De la: gabigabi, la data 2011-06-20 08:11:27aveti dreptate, amindoi : cea mai dulce si gustoasa masa , sunteti voi ,minca-v-as ! DA DE UNDE STII BABUSCA CE GUST ARE OSUL LUI ? IAR FACI PRESUPUNERI ? TU SI CU ALA.....OGICA...... 
Raporteaza abuz de limbaj
… cã poþi numai sã reuºeºti, nu ai cum sã pierzi. Eºecul este imposibil; este o iluzie. Nimic nu este eºec. Nimic. Totul înainteazã in istoria umanitãþii precum se întâmplã ºi cu procesul ei evolutiv. Totul avanseazã de-a lungul cãlãtoriei tale.
|
|
gabigabi 12108 mesaje Membru din: 1/10/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 28 Iunie 2011, ora 18:30
De la: Silver9AM, la data 2011-06-28 18:23:33De la: gabigabi, la data 2011-06-26 17:08:53De la: Black_Friday, la data 2011-06-24 13:56:46De la: gabigabi, la data 2011-06-20 08:11:27aveti dreptate, amindoi : cea mai dulce si gustoasa masa , sunteti voi ,minca-v-as ! of, cit esti de vulgar si mai ai si memoria scurta....deh, asa-i cu unii : ii deranjeaza IRONIILE altora, dar ce scot ei pe gura e ok indiferent ce-ar zice !  deci ,revin la scurta ta memorie : dragu' mamii , chestia cu " osu' amar " a ramas de la povestea lui black cu pescuitul, cortul, furnicile si ca sa fiu in ton cu tine si, "sculele tale ruginite "! 
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 7898 mesaje Membru din: 20/05/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 28 Iunie 2011, ora 18:38
De la: gabigabi, la data 2011-06-28 18:30:33De la: Silver9AM, la data 2011-06-28 18:23:33De la: gabigabi, la data 2011-06-26 17:08:53De la: Black_Friday, la data 2011-06-24 13:56:46De la: gabigabi, la data 2011-06-20 08:11:27aveti dreptate, amindoi : cea mai dulce si gustoasa masa , sunteti voi ,minca-v-as ! STIU POVESTEA BABUSCA,DAR DE CE SPUI CA SUNT VULGAR ? LA CE TE'AI GANDIT TU ? EU NU AM FACUT NICI O REFERIRE LA CHESTIUNI........VULGARE ! UITE UN EX. CLAR : EU SPUN CEVA IAR TU INTERPRETEZI,ASA DUPA URECHE.....PAI POTI SA MAI FII CREDIBILA,IA SPUNE TU SINCER ? Raporteaza abuz de limbaj
… cã poþi numai sã reuºeºti, nu ai cum sã pierzi. Eºecul este imposibil; este o iluzie. Nimic nu este eºec. Nimic. Totul înainteazã in istoria umanitãþii precum se întâmplã ºi cu procesul ei evolutiv. Totul avanseazã de-a lungul cãlãtoriei tale.
|
|
Fosta membra 9am.ro 7898 mesaje Membru din: 20/05/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 28 Iunie 2011, ora 18:48
De la: gabigabi, la data 2011-06-28 18:30:33De la: Silver9AM, la data 2011-06-28 18:23:33De la: gabigabi, la data 2011-06-26 17:08:53De la: Black_Friday, la data 2011-06-24 13:56:46De la: gabigabi, la data 2011-06-20 08:11:27aveti dreptate, amindoi : cea mai dulce si gustoasa masa , sunteti voi ,minca-v-as ! UITE,EU DACA'S VREA SA INTERPRETEZ,TE'AS ACUZA CA AI INSINUAT CUM CA AS AVEA ' MEMORIA " SCURTA........DAR EU NU SUNT RAUTACIOS SI NU INTRU IN POLEMICA CU TINE,VEZI CE BAIAT BUN SUNT EU ?
Raporteaza abuz de limbaj
… cã poþi numai sã reuºeºti, nu ai cum sã pierzi. Eºecul este imposibil; este o iluzie. Nimic nu este eºec. Nimic. Totul înainteazã in istoria umanitãþii precum se întâmplã ºi cu procesul ei evolutiv. Totul avanseazã de-a lungul cãlãtoriei tale.
|
|
gabigabi 12108 mesaje Membru din: 1/10/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 28 Iunie 2011, ora 19:05
De la: Silver9AM, la data 2011-06-28 18:38:09De la: gabigabi, la data 2011-06-28 18:30:33De la: Silver9AM, la data 2011-06-28 18:23:33De la: gabigabi, la data 2011-06-26 17:08:53De la: Black_Friday, la data 2011-06-24 13:56:46De la: gabigabi, la data 2011-06-20 08:11:27aveti dreptate, amindoi : cea mai dulce si gustoasa masa , sunteti voi ,minca-v-as ! mersic de argument : EXACT la fel faceti si voi cu vorbele lui Antonescu:el spune una si voi le interpretati dupa ureche ! Raporteaza abuz de limbaj |
|
gabigabi 12108 mesaje Membru din: 1/10/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 28 Iunie 2011, ora 19:08
De la: Silver9AM, la data 2011-06-28 18:48:08De la: gabigabi, la data 2011-06-28 18:30:33De la: Silver9AM, la data 2011-06-28 18:23:33De la: gabigabi, la data 2011-06-26 17:08:53De la: Black_Friday, la data 2011-06-24 13:56:46De la: gabigabi, la data 2011-06-20 08:11:27aveti dreptate, amindoi : cea mai dulce si gustoasa masa , sunteti voi ,minca-v-as ! hai, fugi, sa nu te deochi ! ...si, vezi ca n-am pus cuvintul memorie intre ghilimele, deci cind am zis ca-i scurta, la memorie m-amreferit....daca tu-ti pui mina-n cap precum chelu', asta e....stii tu ce stii !
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 4841 mesaje Membru din: 14/12/2010 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 28 Iunie 2011, ora 20:09
De la: gabigabi, la data 2011-06-28 18:30:33De la: Silver9AM, la data 2011-06-28 18:23:33De la: gabigabi, la data 2011-06-26 17:08:53De la: Black_Friday, la data 2011-06-24 13:56:46De la: gabigabi, la data 2011-06-20 08:11:27aveti dreptate, amindoi : cea mai dulce si gustoasa masa , sunteti voi ,minca-v-as ! Asta e de cand ne contraziceam despre osul amar atunci cand discutam despre borsul de peste si eu iti spuneam ce zicea R A Roman, ca nu exista niciun os amar, ci doar nepriceperea celui care curata pestele si ii sparge fierea, amaraste carnea de peste. Raporteaza abuz de limbaj
"No man is an island entire of itself; every man
is a piece of the continent, a part of the main...
And therefore never send to know for whom
the bell tolls; it tolls for thee." - John Donne
|
|
gabigabi 12108 mesaje Membru din: 1/10/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 29 Iunie 2011, ora 08:16
De la: Black_Friday, la data 2011-06-28 20:09:47De la: gabigabi, la data 2011-06-28 18:30:33De la: Silver9AM, la data 2011-06-28 18:23:33De la: gabigabi, la data 2011-06-26 17:08:53De la: Black_Friday, la data 2011-06-24 13:56:46De la: gabigabi, la data 2011-06-20 08:11:27aveti dreptate, amindoi : cea mai dulce si gustoasa masa , sunteti voi ,minca-v-as ! da, stiu cind a fost discutia, dar am legat-o de mersul vostru la pescuit ca sa ma pot lega de "sculele lui ruginite " maaaama, ce-mi place sa tachinez !
Raporteaza abuz de limbaj |
|
|
|
