Info
x
Cine este crin antonescu?
|
Fosta membra 9am.ro 7898 mesaje Membru din: 20/05/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 19 Iunie 2011, ora 12:44
De la: gabigabi, la data 2011-06-19 10:50:41De la: Silver9AM, la data 2011-06-18 09:34:12De la: gabigabi, la data 2011-06-18 09:29:15De la: Black_Friday, la data 2011-06-18 09:13:24De la: gabigabi, la data 2011-06-18 08:41:19nu, eventual sa moara MINCINOSUL ! POI ERA DEABEA 10 CAND AI SPUS CA PLECI LA MASA,DE AIA TE'AM INTREBAT: LA CAFEA ? MEI,TU AI FOST LA VANGHELIE LA MASA,NU ? HAI RECUNOASTE,TE'A PREMIAT ! FRUNTASA IN FORUMUL AM9,NU ???  TI'A DAT SI "MALAI " ? 
c poi numai s reueti, nu ai cum s pierzi. Eecul este imposibil; este o iluzie. Nimic nu este eec. Nimic. Totul nainteaz in istoria umanitii precum se ntmpl i cu procesul ei evolutiv. Totul avanseaz de-a lungul cltoriei tale.
|
|
gabigabi 12108 mesaje Membru din: 1/10/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 19 Iunie 2011, ora 15:57
De la: Silver9AM, la data 2011-06-19 12:44:44De la: gabigabi, la data 2011-06-19 10:50:41De la: Silver9AM, la data 2011-06-18 09:34:12De la: gabigabi, la data 2011-06-18 09:29:15De la: Black_Friday, la data 2011-06-18 09:13:24De la: gabigabi, la data 2011-06-18 08:41:19nu, eventual sa moara MINCINOSUL ! ba, era chiar 10.59 si trebuia si eu sa ma ferchezuiesc putin....si apoi, aveam de cumparat alea-alea si pina ajungeam la locul festinului, mai era aproape o ora ! .....Vanghelie ? ce mai face Vanghelie ?   tu ai auzit expresia "Lucullus maninca la Lucullus " ? stii ce-nseamna ? 
Raporteaza abuz de limbaj |
|
gabigabi 12108 mesaje Membru din: 1/10/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 19 Iunie 2011, ora 16:03
De la: Black_Friday, la data 2011-06-19 11:58:49De la: gabigabi, la data 2011-06-19 10:50:41De la: Silver9AM, la data 2011-06-18 09:34:12De la: gabigabi, la data 2011-06-18 09:29:15De la: Black_Friday, la data 2011-06-18 09:13:24De la: gabigabi, la data 2011-06-18 08:41:19nu, eventual sa moara MINCINOSUL ! e e e este ca ti-ar fi placut si tie o asa masa ? da' sa stii ca daca stii sa ti-le faci tu, cu mina ta , pe toate alea de pe masa , nu costa o avere....daca insa te duci la un restaurant, da ! si, cind un om isi serbeaza ziua de nastere, nu mai numara foile de la placinta, ca n-o mai face ! CIND am spus eu ca regret comunismul, neicusorule, ia adu-mi aminte ?! 
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 7898 mesaje Membru din: 20/05/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 19 Iunie 2011, ora 16:42
De la: gabigabi, la data 2011-06-19 15:57:18De la: Silver9AM, la data 2011-06-19 12:44:44De la: gabigabi, la data 2011-06-19 10:50:41De la: Silver9AM, la data 2011-06-18 09:34:12De la: gabigabi, la data 2011-06-18 09:29:15De la: Black_Friday, la data 2011-06-18 09:13:24De la: gabigabi, la data 2011-06-18 08:41:19nu, eventual sa moara MINCINOSUL ! OARE DIN ACEASTA EXPRESIE SO'R FI INSPIRAT SI PARLAMENTARII CAND SI'AU FACUT CANTINA PROPRIE ? OARE POPULATIA DE CE NU ARE PARTE SA MANANCE CU 20 DE LEI CE BUCATE AU PRETENTIA SA MANANCE AIA ? PS. DA,STIU CE INSEAMNA ACEASTA "EXPRESIE",ARE GRIJA UN COLEG DE AL MEU SA NE'O REAMINTEASCA IN FIECARE ZI CAND MANANCA.......
c poi numai s reueti, nu ai cum s pierzi. Eecul este imposibil; este o iluzie. Nimic nu este eec. Nimic. Totul nainteaz in istoria umanitii precum se ntmpl i cu procesul ei evolutiv. Totul avanseaz de-a lungul cltoriei tale.
|
|
gabigabi 12108 mesaje Membru din: 1/10/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 19 Iunie 2011, ora 16:46
De la: Silver9AM, la data 2011-06-19 16:42:54De la: gabigabi, la data 2011-06-19 15:57:18De la: Silver9AM, la data 2011-06-19 12:44:44De la: gabigabi, la data 2011-06-19 10:50:41De la: Silver9AM, la data 2011-06-18 09:34:12De la: gabigabi, la data 2011-06-18 09:29:15De la: Black_Friday, la data 2011-06-18 09:13:24De la: gabigabi, la data 2011-06-18 08:41:19nu, eventual sa moara MINCINOSUL ! da? inseamna ca maninca tare bine....dar, nu stiu daca ai observat ca , nu e neaparata nevoie sa ai masa incarcata cu toate bunatatile pamintului , ca sa te simti si multumit si fericit ! |
|
Fosta membra 9am.ro 7898 mesaje Membru din: 20/05/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 19 Iunie 2011, ora 17:03
De la: gabigabi, la data 2011-06-19 16:46:40De la: Silver9AM, la data 2011-06-19 16:42:54De la: gabigabi, la data 2011-06-19 15:57:18De la: Silver9AM, la data 2011-06-19 12:44:44De la: gabigabi, la data 2011-06-19 10:50:41De la: Silver9AM, la data 2011-06-18 09:34:12De la: gabigabi, la data 2011-06-18 09:29:15De la: Black_Friday, la data 2011-06-18 09:13:24De la: gabigabi, la data 2011-06-18 08:41:19nu, eventual sa moara MINCINOSUL ! NU NEAPARAT,EXPRESIA E CU DOUA INTELESURI........ADEVARAT,NU IN MANCARE SI BOGATIE STA FERICIREA........
c poi numai s reueti, nu ai cum s pierzi. Eecul este imposibil; este o iluzie. Nimic nu este eec. Nimic. Totul nainteaz in istoria umanitii precum se ntmpl i cu procesul ei evolutiv. Totul avanseaz de-a lungul cltoriei tale.
|
|
gabigabi 12108 mesaje Membru din: 1/10/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 19 Iunie 2011, ora 17:12
De la: Silver9AM, la data 2011-06-19 17:03:27De la: gabigabi, la data 2011-06-19 16:46:40De la: Silver9AM, la data 2011-06-19 16:42:54De la: gabigabi, la data 2011-06-19 15:57:18De la: Silver9AM, la data 2011-06-19 12:44:44De la: gabigabi, la data 2011-06-19 10:50:41De la: Silver9AM, la data 2011-06-18 09:34:12De la: gabigabi, la data 2011-06-18 09:29:15De la: Black_Friday, la data 2011-06-18 09:13:24De la: gabigabi, la data 2011-06-18 08:41:19nu, eventual sa moara MINCINOSUL ! care ar fi al doilea inteles, ca eu stiu de doar unul : ala in care acest Lucullus pregatea masa la fel de frumos si de bogat ptr. el, ca si ptr. musafirii lui ? ....asaaaa, ca un fel de musafir la el acasa, la propria-i masa !
|
|
Fosta membra 9am.ro 7898 mesaje Membru din: 20/05/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 19 Iunie 2011, ora 17:23
De la: gabigabi, la data 2011-06-19 17:12:20De la: Silver9AM, la data 2011-06-19 17:03:27De la: gabigabi, la data 2011-06-19 16:46:40De la: Silver9AM, la data 2011-06-19 16:42:54De la: gabigabi, la data 2011-06-19 15:57:18De la: Silver9AM, la data 2011-06-19 12:44:44De la: gabigabi, la data 2011-06-19 10:50:41De la: Silver9AM, la data 2011-06-18 09:34:12De la: gabigabi, la data 2011-06-18 09:29:15De la: Black_Friday, la data 2011-06-18 09:13:24De la: gabigabi, la data 2011-06-18 08:41:19nu, eventual sa moara MINCINOSUL ! MA BUCUR PT. TINE CA TE'AI MAI RELAXAT IERI ! 
c poi numai s reueti, nu ai cum s pierzi. Eecul este imposibil; este o iluzie. Nimic nu este eec. Nimic. Totul nainteaz in istoria umanitii precum se ntmpl i cu procesul ei evolutiv. Totul avanseaz de-a lungul cltoriei tale.
|
|
|
|
|
Fosta membra 9am.ro 4841 mesaje Membru din: 14/12/2010 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 19 Iunie 2011, ora 20:29
De la: Silver9AM, la data 2011-06-19 17:23:15De la: gabigabi, la data 2011-06-19 17:12:20De la: Silver9AM, la data 2011-06-19 17:03:27De la: gabigabi, la data 2011-06-19 16:46:40De la: Silver9AM, la data 2011-06-19 16:42:54De la: gabigabi, la data 2011-06-19 15:57:18De la: Silver9AM, la data 2011-06-19 12:44:44De la: gabigabi, la data 2011-06-19 10:50:41De la: Silver9AM, la data 2011-06-18 09:34:12De la: gabigabi, la data 2011-06-18 09:29:15De la: Black_Friday, la data 2011-06-18 09:13:24De la: gabigabi, la data 2011-06-18 08:41:19nu, eventual sa moara MINCINOSUL ! Pina maine ii trece!
"No man is an island entire of itself; every man
is a piece of the continent, a part of the main...
And therefore never send to know for whom
the bell tolls; it tolls for thee." - John Donne
|
|
Fosta membra 9am.ro 7898 mesaje Membru din: 20/05/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 19 Iunie 2011, ora 20:37
De la: Black_Friday, la data 2011-06-19 20:29:32De la: Silver9AM, la data 2011-06-19 17:23:15De la: gabigabi, la data 2011-06-19 17:12:20De la: Silver9AM, la data 2011-06-19 17:03:27De la: gabigabi, la data 2011-06-19 16:46:40De la: Silver9AM, la data 2011-06-19 16:42:54De la: gabigabi, la data 2011-06-19 15:57:18De la: Silver9AM, la data 2011-06-19 12:44:44De la: gabigabi, la data 2011-06-19 10:50:41De la: Silver9AM, la data 2011-06-18 09:34:12De la: gabigabi, la data 2011-06-18 09:29:15De la: Black_Friday, la data 2011-06-18 09:13:24De la: gabigabi, la data 2011-06-18 08:41:19nu, eventual sa moara MINCINOSUL ! DA,O SA DIGERE PRANZUL SI V-A FI FLAMANDA IAR.......
c poi numai s reueti, nu ai cum s pierzi. Eecul este imposibil; este o iluzie. Nimic nu este eec. Nimic. Totul nainteaz in istoria umanitii precum se ntmpl i cu procesul ei evolutiv. Totul avanseaz de-a lungul cltoriei tale.
|
|
gabigabi 12108 mesaje Membru din: 1/10/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 20 Iunie 2011, ora 08:11
aveti dreptate, amindoi : cea mai dulce si gustoasa masa , sunteti voi ,minca-v-as !
 
Raporteaza abuz de limbaj |
|
9am178165 4580 mesaje Membru din: 14/12/2009 |
Postat pe: 23 Iunie 2011, ora 12:47
Va multumim d-le Crin Antonescu, sunteti un gentleman si un om de onoare!!!!!!!!!!!!!!!!!
Majestate, V scriu n numele tuturor romnilor, republicani sau monarhiti, care-i iubesctara i i respect istoria. Ai fost jignit nc o dat si am fost cu toii jignii nc o datde ctre un apatrid moral, care se afl astzi, vremelnic i din ce n ce mai abuziv, nfruntea statului romn. n numele tuturor compatrioilor mei care V respect ca peun simbol al istoriei noastre,V cer eu iertare pentru aceast agresiune stupid iticloas.Suntem alturi de Majestatea Voastr pentru ceea ce ai reprezentat ireprezentai, din respect pentru istoria i demnitatea Romaniei. Crin Antonescu Presedintele Partidului National Liberal Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 7898 mesaje Membru din: 20/05/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 23 Iunie 2011, ora 18:39
De la: gabigabi, la data 2011-06-20 08:11:27aveti dreptate, amindoi : cea mai dulce si gustoasa masa , sunteti voi ,minca-v-as ! AI FI IN STARE SA NE MANANCI DE VII ???
Raporteaza abuz de limbaj
c poi numai s reueti, nu ai cum s pierzi. Eecul este imposibil; este o iluzie. Nimic nu este eec. Nimic. Totul nainteaz in istoria umanitii precum se ntmpl i cu procesul ei evolutiv. Totul avanseaz de-a lungul cltoriei tale.
|
|
Fosta membra 9am.ro 4841 mesaje Membru din: 14/12/2010 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 24 Iunie 2011, ora 09:23
Scandalul Basescu vs. Rege: stupid, penibil, deprimant
de Dragos Paul Aligica Contributors.ro Vineri, 24 iunie 2011, 8:36 Actualitate | Opinii Spectacolul oferit ieri de reactiile la declaratia Presedintelui Traian Basescu este, sa fim cinstiti, bulversant. Vazut de la distanta, pare un montaj dintr-o opera comica, o farsa, o gluma estivala transferata treptat intr-un registru suprarealist. Te uiti si iti vine sa strigi: Fratilor, ce faceti? Ati pierdut cu totul simtul proportiilor? Ce inseamna tot circul asta? Unde va este realismul si masura?! Unde va e simtul ridicolului?! Nu stii daca sa razi sau sa plangi. Oamenii par seriosi. Cred ce spun. Saptamana trecuta aveam mii de experti in drept constitutional. Acum doua saptamani, in administratie publica. Mai de mult, erupea macroeconomie pura din orice roman cu acces la internet. Iata ca a venit timpul istoriei nationale. Nu e cetatean care sa nu stie ce si cum. Daca nu stie, are macar o interpretare, un sentiment, o emotie etica sau o fibrilatie morala de impartasit. Specialitatea nationala fiind indignarea morala, este, evident, un moment in care excelam. Si dai si lupta. Si da-i si dai Nu poti decat sa-ti inchipui ce e la televizoare. Ii si vezi sufocati de emotie, gata de orice sacrificiu pentru Tron si Patrie si Neam sau, ma rog, pentru ce-o fi in mintea lor obiectul pentru care se simt motivati sa se manifeste atat de intens mental si emotional in public. Din pacate, sau din fericire, nu ai timp decat de o sumara trecere in revista a surselor pe internet. Dedici 15 minute. Si ajunsi in acest punct, sa fim sinceri si directi. Poate ca de aproape, din interior, se vede altceva dar ce se vede din afara este asta: O explozie imensa de prostie nationala. De lipsa de masura si de bun simt. De lipsa de simt al ridicolului. Daca declaratia lui Traian Basescu a fost nesimtita la puterea a doua, reactiile la ea sunt nesimtite la puterea a zecea. Dar mai au o calitate: lucesc a prostie orbitoare. Repet: din interior, din focul dezbaterii de la fata locului, poate ca se vede altceva. Cine vede, sa ne spuna si noua ce vede. Dar iata ce se vede de la distanta. Exemple si cazuri luate aproape la intamplare. Filtrate de impresii, evident personale, si cu riscul de a gresi. Incepi prin a deschide Facebook. Ce vezi?! Comunicat PNTCD. Titlu: Basescu, un personaj in afara istoriei. Da, ati citit bine, asa se numeste comunicatul. Cum incepe: Fiecare are Institutia sa Monarhica! Semn de exclamare. Pauza de un rand. Paragraf nou: Noi si poporul Roman il avem pe Maiestatea sa Regele Mihai I, prin traditie, iar presedintele Traian Basescu si mostenitorii sistemului comunist il au pe Prins Pol, inventie fesenista antidinastica. Da, ati citit bine, Prins Pol. Compunerea continua cu aceeasi vivacitate stilistica pana ajunge in punctul final, punctul pe i: PNTCD isi exprima optiunea promonarhica si sustinerea pentru actiunile care vor face ca poporul roman sa poata opta liber printr-un referendum privitor la forma de stat a Romaniei, consecvent cu principiile enuntate recent la Congresul din 18 iunie. Asa sa ne ajute Dumnezeu! Ce sa mai zici?! Asa sa va ajute Dumnezeu, consecvent cu principiile enuntate recent la Congresul din 18 iunie! Continui pe Facebook. Dai imediat de un articol al unui prieten care prins de val si de indignare cere reparatii morale si scuze. Probabil in numele Maiestatii Sale. Ca nu crezi ca le cere in nume personal. Alt prieten face referire la nu stiu ce lectii de istorie. Istoria cu I mare probabil Istoria in Sine si Pentru Sine caci daca ar fi cu i mic ar fi acceptabil ca vorbim de ceva interpretabil ,supus idiosincraziei hermeneutice a muritorilor aflati nu deaspura vremilor ci sub vremi. Intre alti prieteni pare sa se contureze o noua scoala de gandire in care notiunea de crima de lezmajestate este direct si functional aplicabila realitatilor romanesti ale anului 2011. Abia acum realizezi ca e groasa. Daca prietenii tai, oameni pe care ii consideri intre cei mai lucizi si inteligenti membri ai elitei romanesti, oamenii pe care te bazezi pentru interpretarea evenimentelor si formarea opiniei publice din tara, au luat viteza asa de tare, ce sa te mai astepti de la altii, mai putin dotati? De pilda, de la Mircea Geoana. Care nu dezamageste. Ce aflam? Alfam ca d-l Geoana nu poate rezista tentatiei. A sta pe margine in conditiile date fara sa se bage singur in seama e prea mult pentru domnia sa. Ce face? Intervine. Si nu are doar o parere. Are si o sugestie: Presedintele Senatului, Mircea Geoana, zice Hotnews, i-a sugerat joi sefului statului sa repare greseala grosolana fata de Regele Mihai si sa-i ceara scuze acestuia. Fac apel la presedintele Romaniei sa-si ceara scuze fata de regele Mihai, care, dincolo de faptul ca a trait si a condus Romania intr-un moment foarte complicat, este un fost sef de stat al Romaniei. Domnul Presedinte de Senat are dreptate. Ca intotdeauna, la obiect: (1) Regele Mihai a trait. Fapt. (2) A condus Romania. Fapt. (3) Momentul era complicat. Fapt. In plus, dincolo de faptul acesta complex, trihotomic, anume ca a trait si a condus Romania intr-un moment foarte complicat, regele este si un fost sef de stat al Romaniei. Ce mai poti spune? Logicul si empiricul isi dau mana. Bine ar fi ca d-l Basescu sa-l asculte pe D-l Geoana. Dar parca nu prea-ti vine a crede. Dar macar d-l Geoana are constiinta linistita. A incercat. Treci mai departe. Ce afli? Intensa activitate epistolara. Agentiile de stiri: Presedintele Partidului National Liberal (PNL), Crin Antonescu, i-a adresat joi o scrisoare regelui Mihai I in care ii cere scuze in numele romanilor care-si respecta istoria pentru ca a fost jignit de presedintele Traian Basescu. Epistola debuteaza dramatic: Va scriu in numele tuturor romanilor, republicani sau monarhisti, care-si iubesc tara si isi respecta istoria. Ati fost jignit inca o data si am fost cu totii jigniti inca o data de catre un apatrid moral, care se afla astazi, vremelnic si din ce in ce mai abuziv, in fruntea statului roman. Apatrid moral deci. Vremelnic si din ce in ce mai abuziv deci. Cuvinte dure Nu e prea clar cind si cum a primit d-l Antonescu mandatul tuturor romanilor dar figurile astea de stil se poarta si amanuntul factual se pierde. Ce conteaza e daca textul combate adancSi combate. Continuarea e pe masura. Din ea afli ce s-a intamplat de fapt: O agresiune. Lucrurile incep deci sa se lamureasca: In numele tuturor compatriotilor mei care Va respecta ca pe un simbol al istoriei noastre, Va cer eu iertare pentru aceasta agresiune stupida si ticaloasa. Suntem alaturi de Majestatea Voastra pentru ceea ce ati reprezentat si reprezentati, din respect pentru istoria si demnitatea Romaniei. Agresiune stupida si ticaloasa deci. Simbol al istoriei deci. Demnitatea Romaniei deci. Vorbe tari, vorbe mari. Bine gasite. O mare nenorocire a cazut pe capul Regelui si oamenii de bine sunt solidari cu domnia sa. Logica e neclara insa. Nu e clar ce concept de vina si iertare e folosit de autor si la ce incidente se refera. Cum a ajuns el sa agreseze stupid si ticalos pe Majestatea Sa de trebuie acum sa ceara iertare? Sau o face in numele lui Traian Basescu? Incepi sa speculezi: L-o fi mandat si Basescu cand d-l Antonescu a primit misiunea de la toti romanii sa-i scrie regelui. Greu de crezut. Asa cum am vazut din comunicatul PNTDC, Basescu e in afara istoriei. Prin implicatie in afara poporului. Mult in afara Dar ce mai conteaza acum amanuntele?! Agresiune sa fie si iertare sa fie. Ca daca iertare nu e, nimic nu e. Restul sunt detalii si chitibusarie. Urmatoarea stire nu mai e insa nici detaliu, nici chitibus. Asta chiar ca e groasa: Ponta și Antonescu cer intervenția SUA n problema șah la rege. Nici mai mult nici mai putin: Interventia SUA! Deja simti ca intri in zona crepusculara. Ramai fara cuvinte si fara reactie. Citesti mai departe cu gura cascata. Co-preedinii USL, Victor Ponta i Crin Antonescu, i-au trimis o scrisoare deschis ambasadorului SUA, Mark Gitenstein, n care i solicit s-i exprime public un punct de vedere cu privire la afirmaiile preedintelui Traian Bsescu la adresa Regelui Mihai I. Nu ar fi prima dat cnd, n calitate de ambasador, v-ai exprima un punct de vedere n legtur cu un subiect important de pe agenda public intern. i, n acest caz, este foarte necesar s aflm cu toii poziia Ambasadei SUA despre acest episod din istorie i n legtur cu acuzaiile pe care Traian Bsescu le aduce Regelui Mihai, i-au scris Ponta și Antonescu ambasadorului. Citesti si te freci la ochi: Nu, nu e gluma. E antologica! Asta chiar ramane in anale! Oamenii astia chiar au gasit de cuviinta sa scrie ambasadorului SUA. Vor ca ambasadorul SUA sa exprime un punct de vedere E foarte necesar s aflm cu toii Ce?! Cu privire la ce solicita ei ambasada SUA?!! Ce s-a intamplat asa de grav? Si de ce ambasadorului SUA? De ce nu celui al Rusiei? Ar fi mai la obiect. Sau Angliei? Sau mai bine direct Consilului de Securitate al ONU? Care e logica si care e protocolul? Care e miza si care e ratiunea?!
"No man is an island entire of itself; every man
is a piece of the continent, a part of the main...
And therefore never send to know for whom
the bell tolls; it tolls for thee." - John Donne
|
|
Fosta membra 9am.ro 4841 mesaje Membru din: 14/12/2010 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 24 Iunie 2011, ora 13:56
De la: gabigabi, la data 2011-06-20 08:11:27aveti dreptate, amindoi : cea mai dulce si gustoasa masa , sunteti voi ,minca-v-as ! Nu te dezminti! Lup imbracat in oaie, asa cum esti pesedista degizata in liberala! Raporteaza abuz de limbaj
"No man is an island entire of itself; every man
is a piece of the continent, a part of the main...
And therefore never send to know for whom
the bell tolls; it tolls for thee." - John Donne
|
|
Fosta membra 9am.ro 7898 mesaje Membru din: 20/05/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 24 Iunie 2011, ora 18:06
De la: Black_Friday, la data 2011-06-24 09:23:06Scandalul Basescu vs. Rege: stupid, penibil, deprimant BLACK PRIETENE,STIU CA TU AI SIMPATII MONARHISTE,E UN LUCRU PE CARE EU IL RESPECT IN GENERAL,POATE SI EU AS TINDE SA SIMPATIZEZ CU UN REGIM MONARHIC,CU TOATE CA SUNT REPUBLICAN CONVINS ! DE CE'TI SPUN ASTA : VREU SA LAMURIM REACTIA MEA LA INCIDENTUL LA CARE FACI TU REFERIRE....AM SA FIU F. CONCIS,SI SPER SA MA INTELEGI !!!! SUNT DE ACORD CU MONARHIA DAR NU SUNT DE ACORD CU REGELE MIHAI SI ASTA DIN MAI MULTE CAUZE,IN PRIMUL RAND DUPA PAREREA MEA EL E PREA BATRAN IN PREZENT PT. A MAI PUTEA SA FIE "UNS REGE" IAR URMASII PE CARE'I ARE SINCER NU MA INCANTA...NU STIU NICI MACAR ROMANESTE BINE,DUDA E DOAR UN ACTOR DE DUZINA SI PE DEASUPRA SI INFORMATOR LA SECU,DECI CINE AR VENI DIN ACEASTA FAMILIE REGALA PE TRONUL ROMANIEI ? IN AL 2-LEA RAND CHIAR REGELE MIHAI CAND A ABDICAT IN DECEMBRIE '47 A RENUNTAT DE "BUNA VOIE" LA TRON ( ASTA E DISCUTABIL) DAR A RENUNTAT CONFORM ACTULUI ATAT EL CAT SI URMASII LUI,DECI CE PRETENTII POATE SA MAI EMITA ? EU CA CETATEAN AL ROMANIEI IL CONSIDER VINOVAT DE TRADAREA ARMATEI ROMANE ! LA 23 AUGUST '44 AU CAZUT PESTE 150 000 DE OFITERI SI SOLDATI DE PE FRONT DATORITA ACESTUI REGE. MI SE PARE INADMISIBIL SI DE NE'IERTAT ! IN '46 ,TOT ACEST REGE A VALIDAT ALEGERILE LIBERE CARE AU AVUT LOC,L'EA GIRAT CU ONOAREA CASEI REGALE ROMANE IAR IN 47 CAND A FOST SILIT SA ABDICE NU S-A IMPOTRIVIT DELOC,A URCAT INTR'O GARNITURA DE TREN INCARCATA CU OBIECTE DE VALOARE CARE APARTINEAU ROMANIEI,SI DUS A FOST !!!!!!!! A FOST OMUL CARE L-A ARESTAT PE MARESALUL ANTONESCU PRIMUL MINISTRU DIN ACCEA VREME SI SEFUL ARMATEI ROMANE,ARMATA CARE SE AFLA IN RAZBOI ! PRIN ASTA IL ACUZ CA A PIERDUT MOLDOVA IN FAVOAREA RUSILOR SI IL MAI ACUZ DE GENOCID IN RANDUL POPULATIEI DIN MOLDOVA ! SE STIE CA VREMURILE AU FOST DURE SI SITUATIA INCERTA,DAR NU S-A COMPORTAT CA UN SEF DE STAT,S-A COMPORTAT CA UN LAS SI CA UN OM CARE NU ARE NICI CEA MAI MICA RESPONSABILITATE FATA DE POPORUL SAU ! CAND UN MILITAR AUDE DE MARESALUL ANTONESCU,INVOLUNTAR II VINE SA DE'A ONORUL,IN SCHIMB CAD AUDE DE REGELE MIHAI,II PROVOACA CEL PUTIN SCARBA....... SUNT MULTE DE SPUS,SUNT MULTE DE DEMONSTRAT SI DE COMENTAT,DAR NU ESTE TIMPUL NECESAR......PAREREA PRESEDINTELUI BASESCU COINCIDE PERFECT CU OPINIA MEA CEL PUTIN,EU PERSONAL(NU POT VORBI IN NUMELE ARMATEI SI NICI NU AM CDEREA)PRESEDINTELE SI'A EXPRIMAT PAREREA NU CA SEF AL STATULUI ROMAN CI CA OFITER AL ROMANIEI........E DOAR PAREREA MEA ! BLACK,TE ASIGUR DE TOATA SIMPATIA SI PRIETENIA MEA FARA NICI O RETICIENTA !!! Mihai Iiu Prin grația lui Dumnezeu și voința național Rege al Romniei La toți de faț și viitori, sntate n viața Statului romn s'au produs n ultimii ani adnci prefaceri politice, economice și sociale, cari au creiat noi raporturi ntre principalii factori ai vieții de Stat. Aceste raporturi nu mai corespund astzi condițiunilor stabilite de Pactul fundamental Constituția Țrii ele cernd o grabnic și fundamental schimbare. n fața acestei situațiuni, n deplin nțelegere cu factorii de rspundere ai Țrii, conștient și de rspunderea ce-mi revine, consider c instituția monarhic nu mai corespunde actualelor condițiuni ale vieții noastre de Stat, ea reprezentnd o piedic serioas n calea desvoltrii Romniei. n consecinț, pe deplin conștient de importanța actului ce fac n interesul poporului romn, A B D I C pentru mine și pentru urmașii mei dela Tron, renunțnd pentru mine și pentru ei la toate prerogativele ce le-am exercitat ca Rege al Romniei. Las poporului romn libertatea de a-și alege noua form de Stat. Mihai Dat la București, astzi 30 Decembrie 1947.
c poi numai s reueti, nu ai cum s pierzi. Eecul este imposibil; este o iluzie. Nimic nu este eec. Nimic. Totul nainteaz in istoria umanitii precum se ntmpl i cu procesul ei evolutiv. Totul avanseaz de-a lungul cltoriei tale.
|
|
Fosta membra 9am.ro 7898 mesaje Membru din: 20/05/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 24 Iunie 2011, ora 19:28
detalii despre tradare si arestarea MARESALULUI ANTONESCU !
Istorie recenta Generalul AUREL ALDEA "Acesta este adevarul" - Document din arhivele Securitatii - (...) In dimineata zilei, pe la ora 8, am fost chemat la telefon de o doamna, care mi-a comunicat ca d-l general Radescu(1) doreste sa ma vada. Am ramas foarte surprins si intrigat, de unde stia ca ma gasesc n Bucuresti si ce ar dori de la mine. Pe la ora 10, am fost la domnia sa acasa. Am asteptat putin n birou, fiindca sedea de vorba cu alta persoana, ntr-o camera alaturata. Dupa cteva minute, si-a facut aparitia. Parea foarte aferat si bine dispus. M-a ntmpinat astfel: Draga Aldea, sa intram direct n materie. Este vorba ca sa formez noul guvern si as dori sa stiu daca vrei sa ma ajuti, primind fie Ministerul de Interne, fie pe cel al Agriculturii" l-am raspuns: D-le general, va multumesc pentru ncredere si va stau la dispozitie, dar eu stiu ca daca se face un nou guvern, l va prezida d-l Maniu(2) . "Nu", mi-a ripostat d-l general, Maniu nu vrea sa formeze guvernul; au fost la mine astazi de dimineata oameni de-al lui si mi-au comunicat ca el refuza sa formeze guvernul". Da", am spus eu, dar guvernul se ofera de Majestatea Sa; de unde stiti ca o sa va nsarcineze pe dvs. cu formarea lui?" Stiu", mi-a replicat d-l general, ca regele vrea sa nsarcineze pe Sanatescu(3) , dar toata lumea spune ca eu sunt cel mai indicat". Cu aceasta s-a terminat ntrevederea. M-am dus direct la Palat. Am gasit pe generalul Sanatescu la birou si i-am povestit cele ntmplate. Dupa cteva minute, am mers mpreuna n camera alaturata, a aghiotantilor, unde regele urmarea pe harta mersul operatiunilor. Ne-am documentat si noi. Regele a parasit camera, mpreuna cu generalul Sanatescu. La scurta vreme, acesta a venit la mine si mi-a spus ca Majestatea Sa ma roaga sa dejunez la Palat, fiindca Antonestii s-au anuntat ca vor veni dupa masa. Natural, am acceptat, si la acest dejun, care a avut loc n locuinta regelui, n dosul Palatului, au luat parte, n afara de Majestatea Sa, generalul Sanatescu, d-l Strcea(4) , d-l Niculescu-Buzesti(5) , eu, d-l Ioanitiu(6) si colonelul Ionescu Emilian(7) . Dupa ce ne-am ridicat de la masa, am trecut ntr-o camera alaturi de dormitor, din care se vedea curtea care despartea Palatul de locuinta. Am nceput sa facem consideratii asupra obiectului audientei solicitate de Antonesti, n vreme ce colonelul Ionescu Emilian pregatea o echipa de subofiteri narmati, care, sub comanda maiorului Dumitrescu(8) din Batalionul de Garda al Palatului, avea sa aresteze pe cei doi Antonesti. Din consideratiunile facute de noi, rezulta ca maresalul putea: a) Sa prezinte demisia guvernului, n acest caz, se primea demisia, fara a se trece la arestare. b) Sa comunice ca s-a decis sa lupte mai departe. Consecinta era arestarea imediata si formarea unui nou guvern, care sa ceara armistitiu. c) Sa arate hotarrea de a ncheia armistitiul cu Aliatii. Pentru acest caz, maresalul trebuia sa arate ce pregatiri politice facuse anterior, pentru a avea siguranta ca armistitiul se primeste si se ncheie n bune conditiuni. O incompleta pregatire trebuia urmata de arestare. O oferta pentru armistitiu din partea regelui si a noului guvern avea sa fie altfel primita de Aliati. Se scontau conditii mai avantajoase, n plus, autoritatea regelui de a ordona ntoarcerea armelor contra germanilor nu putea fi egalata de autoritatea maresalului, care n-ar fi putut da acest ordin. La toate acestea, se mai adauga entuziasmul ntregii tari, care scapa de un regim dictatorial. Dragostea pentru rege avea sa iasa sporita, iar regalitatea ntarita, dupa ce attia ani fusese njosita si nesocotita. Toti cei ce asteptam alaturi de rege eram de acord asupra consideratiunilor si hotarrilor luate, asa cum am aratat mai sus. Pe la ora 15.45 si face aparitia Mihai Antonescu(9) , venind dinspre Palat. Generalul Sanatescu i iese nainte si-l introduce n salonul din stnga. Dupa cteva minute, pleaca si regele, pentru a vorbi cu el. Convorbirea a durat maximum 10 minute, Mihai Antonescu nevoind sa anticipeze asupra celor ce avea sa expuna maresalul. Att regele, ct si generalul Sanatescu au parasit salonul, lasnd pe Mihai Antonescu singur n asteptarea maresalului, care ntrzia. La un moment dat, Mihai Antonescu paraseste salonul si se ndreapta spre Palat. Emotie mare. Daca pleaca si nu mai asteapta pe maresal? S-a telefonat imediat ofiterului adjutant de serviciu sa-i iasa n ntmpinare si sa-l retina. n sfrsit, pe la ora 16.30 apare maresalul, urmat de aproape de Mihai Antonescu. Generalul Sanatescu le iese n ntmpinare si-i conduce n salon. La scurt interval, ne paraseste si regele, astfel nct ramnem n camera din dreapta numai trei insi: d-l Niculescu-Buzesti, d-l Strcea si cu mine. In dormitorul regelui se aude zgomot. Intra echipa de subofiteri, pregatita de colonelul Ionescu Emilian. n salon, maresalul vorbeste ntr-una, expunnd situatia pe front, posibilitatile armatei noastre, a trupelor germane, intentiunea de a ncheia armistitiul, punerea n cunostinta a ministrului german Clodius(10) , aflator n Bucuresti, modalitatea de a ncheia armistitiul etc. Conversatia era ascultata pe la usi de d-l Niculescu-Buzesti, care ne tinea la curent. Cererea armistitiului avea-sa fie facuta la Cairo de Mihai Antonescu, care urma sa plece cu un avion si cu trei scrisori: una din partea maresalului, alta din partea colonelului englez Chastelain(11) si a treia din partea d-lui W. Filderman(12) , seful comunitatilor evreiesti din tara si cunoscut filo-englez. Prevaznd arestarea, pun sa se telefoneze si sa fie chemat colonelul Damaceanu. n sfrsit, dupa aproape o jumatate de ora, si face aparitia regele, lasnd pe Antonesti n convorbire cu generalul Sanatescu. Vrea sa ne puna la curent si sa se sfatuiasca cu noi. i spunem ca am auzit totul. Ce facem?" spune regele. Cel dinti care se repede sa vorbeasca este d-l Strcea. i aduce aminte regelui toate suferintele si ofensele din ultimii patru ani. i cere insistent sa-i aresteze. Vorbeste apoi d-l Niculescu-Buzesti si insista asupra felului ridicol cum ntelege Antonescu sa ceara armistitiul, pe care n-a vrut sa-l pregateasca din timp. Este de parere ca trebuie arestat imediat. Ma alatur si eu la cererea celor doi care au vorbit. Dar, reuseste lovitura? La ora aceea, colonelul Damaceanu(13) nu sosise. Era miercuri. Ofiterii nu erau la serviciu. Comandantii de unitati nu erau nici macar preveniti. Daca trupele nu pot intra n dispozitiv, nainte de caderea serii si nainte de a se produce o actiune a trupelor germane, prevenite deja prin Clodius? Daca intervine vreo defectiune la trupele noastre sau daca devotatii maresalului, ministrul de Razboi, generalul Pantazi sau inspectorul Jandarmeriei, generalul Piki Vasiliu, opresc interventia trupelor noastre? O simpla alarma la timp data sau o greseala din partea noastra nu naruieste tot planul nostru? Care este situatia regelui? Nu va fi crutat de nemtii care sunt loviti n spate. Va fi mpuscat, mpreuna cu noi, sau vom fi spnzurati n Piata Palatului, ca orice tradatori. Toate chestiunile acestea mi strabat mintea, dar cine nu risca nu cstiga. mi iau curaj si vorbesc Majestatii Sale. Insist pentru arestare. Masurile militare vor fi luate la timp, am trimis dupa colonelul Damaceanu, care trebuie sa soseasca. Nemtii vor fi imobilizati de jandarmii generalului Anton(14) . Iau asupra mea toata raspunderea, relativ la masurile militare. Si apoi. trebuie sa avem ncredere n dreptatea cauzei si n steaua norocoasa a tarii si a Majestatii Voastre." Regele se lasa convins, dar este emotionat. Nu vrea sa asiste la arestare. Este sfatuit ca, dupa ce intra n salon, sa spuna maresalului ca nu este de acord cu ceea ce intentioneaza sa faca. Va trece apoi n camera de alaturi, sufrageria, despartita doar de o perdea, n vreme ce noi vom da drumul n salon garzii, pentru arestare. Regele si face curaj si intra n salon. Dupa un minut, garda condusa de maiorul Dumitrescu Anton intra zgomotos. Acesta spune formula: n numele Majestatii Sale, sunteti arestati". Antonestii si generalul Sanatescu se ridica n picioare. Maresalul baga mna n buzunarul pantalonilor, n vreme ce maiorul Dumitrescu i imobilizeaza bratul. Ce este asta, Sanatescule?" ntreaba maresalul. Apoi se adreseaza maiorului: Maiorule, eu nu port niciodata revolver". Generalul Sanatescu este completamente surprins de arestare. El era de alta parere. Apostrofat de maresal generalul Sanatescu tipa la maiorul Dumitrescu: Maiorul Dumitrescu, ia mna de pe domnul maresal!". Intervine un moment de criza. Toti stau imobilizati si nu stiu ce sa faca. Situatia este salvata de colonelul Ionescu Emilian, care apare n pragul sufrageriei si da un ordin scurt: Maiorul Dumitrescu, executarea!". Antonestii sunt condusi afara din salon si ndreptati spre fundul salii, care despartea salonul de camera unde ne gaseam noi si unde venise si regele. Usa este ntredeschisa. Auzim cum maresalul spune maiorului Dumitrescu: Nenorocitilor, mine veti fi mpuscati". Arestatii sunt introdusi ntr-o camera-seif, unde sunt ncuiati. Regele este foarte emotionat. Deodata, si face intrarea generalul Sanatescu. Parul vlvoi, minile n buzunare. Este furios. Se adreseaza regelui: Bine, Majestate, pentru ce i-ati arestat? Nu puteati sa ma ntrebati si pe mine? De ce sa nu-i lasam pe ei sa ncheie armistitiul, daca s-au oferit singuri?" si dupa o mica pauza: Eu ma duc sa le dau drumul si le spun ca a fost un malentendu". N-am mai rabdat. L-am apostrofat cu cuvintele: Bine, Sanatescule, ce, nu-ti dai socoteala? Aici este vorba de tine si de mine sau de rege si de tara? Suntem obligati sa mergem pna la sfrsit pentru a face sa reuseasca lovitura". Mi-a raspuns: Faceti ce stiti!". Nu asa", am replicat, mergem dincolo, la birou si luamtoate masurile, ca sa nu fim contracarati". Dialogul s-a purtat n prezenta tuturor [celor] ce se gaseau n camera si ntr-o atmosfera penibila, dar generalul Sanatescu si-a revenit. Cnd sa plecam ia Palat, si-a facut aparitia colonelul Damaceanu. l-am spus scurt: Am arestat pe maresal", la care colonelul Damaceanu, emotionat si surprins, mi-a spus: Ce-ati facut, d-le general, ce-ati facut?". I-am raspuns: Ce-am facut noi am facut bine. D-ta fa-ti datoria. Du-te imediat la generalul Teodorescu Iosif, sa convoace pe toti comandantii de unitati si sa le dea ordin, n numele MS Regelui, pentru a intra n dispozitiv". ncarcat de raspundere si fara convingerea ca se va executa totul la timp, a plecat sa-si faca datoria. L-am luat apoi de brat pe generalul Sanatescu si l-am dus la birou. Dupa ce s-a asezat pe scaun, i-am spus sa cheme la telefon pe generalul Piki Vasiliu si apoi pe generalul Pantazi si sa le spuna sa vina la Palat, pentru a participa la un Consiliu de Coroana. Cel dinti sosit a fost generalul Vasiliu. L-am ntmpinat pe sala, si-a dat imediat seama ca este arestat si n-a facut nici o opozitie. Am pus sa fie chemat generalul Anton pentru a primi ordine. ntre timp, a sosit si generalul Pantazi. L-am ntmpinat si pe acesta. L-am trimis la popota Batalionului de Garda. Prezentndu-se generalul Anton, l-am pus la curent si i-am spus sa ia toate masurile din planul sau. Colonelul Elefterescu, prefectul Politiei Capitalei, cu greu s-a decis sa vina la Palat. L-am arestat si pe acesta si l-am trimis la popota. Eugen Cristescu, seful Serviciului Secret, chemat de generalul Sanatescu la Palat, a refuzat sa vina. Cum s-a aflat mai trziu, s-a consultat cu generalul Tobescu de la Inspectoratul General al Jandarmeriei si mpreuna s-au dus la Legatia Germaniei, pentru a comunica ceea ce se petrece la Palat. Generalul Anton s-a ntors dupa scurta vreme la Palat si mi-a raportat ca generalul Tobescu(15) l mpiedica sa-si execute misiunea. L-am chemat pe generalul Vasiliu, care, n prezenta mea, a dat ordin la telefon generalului Tobescu sa predea comanda generalului Anton, n sensul acesta, l-a narmat pe noul comandant si cu un ordin scris. Alte arestari nu s-au mai facut. Timpul trecea nsa repede si ngrijorarea noastra crestea, vaznd ca trupele noastre nu-si fac aparitia. De abia catre orele 7, a nceput intrarea n dispozitiv. Pna seara, trziu, Palatul n-a fost pazit dect cu slabe efective, apartinnd Batalionului de Garda si patru tancuri mici Renault. Daca germanii ar fi avut cteva unitati de soc si cteva care de lupta n Bucuresti, lovitura noastra ar fi esuat lamentabil. Norocul nsa a favorizat soarta tarii si a regelui. Lucrul de birou a nceput. Regele a semnat ordinul prin care generalul Sanatescu era numit presedinte de Consiliu si deci a dat ordin Marelui Stat Major ca sa nceteze ostilitatile. S-a dat forma definitiva proclamatiei catre tara a MS Regelui, care s-a nregistrat pe placa de directorul Societatii Radiodifuziunii(16) . D-l Patrascanu(17) a venit pentru a ntocmi decretul de amnistie a condamnatilor politici. S-a ntocmit lista guvernului cu mare greutate. Cea mai mare parte generali. Am primit ordinul regelui de a lua Ministerul de Interne. Am participat efectiv la ntocmirea listei. Multi dintre noii ministri nu erau n Bucuresti si au aflat de la radio numirea lor. Spre seara, a venit la Palat ministrul Killinger(18) . A avut o ntrevedere cu regele si generalul Sanatescu. A ncercat sa fie sarcastic la adresa regelui. A fost pus la punct: Germanii nu vor fi atacati, dar daca vor ncerca o actiune contra noastra, vom trage". Mai trziu, generalul Gerstenberg(19) s-a prezentat la Palat, a cerut voie sa paraseasca Capitala, nsotit de un ofiter romn(20) . Si-a dat cuvntul de onoare ca pleaca pentru a mpiedica vreo actiune din partea trupelor germane, l s-a permis plecarea, n schimb, generalul si-a calcat cuvntul de onoare. A alarmat trupele germane din jurul Bucurestiului si a trimis din Ploiesti trupe motorizate pentru atacul Capitalei. Podul de pe soseaua de la Baneasa fusese barat si instalate doua tunuri anticar. Spre nserat, o baterie de tunuri blindate germane, venind de la Ploiesti, au ncercat sa forteze trecerea. Tunurile noastre anticar au incendiat primele doua tunuri germane. Daca n-ar fi existat aceste tunuri anticar, drumul pna la Palatul Regal ar fi fost deschis si soarta noastra pecetluita, nca o data, am avut noroc. La ora 22(21) , proclamatia regelui a fost citita la radio. Entuziasmul populatiei din Bucuresti s-a manifestat prin nesfrsite aclamatii la Palatul Regal. Regele a trebuit sa apara n balconul luminat. Trziu noaptea, prin grija d-lui Bodnaras(22) au fost ridicati cei cinci arestati din Palatul Regal: maresalul Antonescu, Mihai Antonescu, generalul Pantazi, generalul Piki Vasiliu si colonelul Elefterescu si transportati ntr-o casa bine pazita, din cartierul Vatra Luminoasa. De aici, aveau sa fie ridicati mai trziu de un general sovietic. A trebuit sa-i predau personal(23) . Nefiind n siguranta n Capitala, s-a hotart ca MS Regele sa plece n Gorj. Un convoi de cteva automobile a parasit Capitala, n noaptea de 23 august. Noi, cei ce am avut o zi de grele hotarri, emotii si munca, am parasit Palatul Regal, pe la ora 3 noaptea. Nu stiam ce ne poate aduce ziua de mine. Asa s-a nfaptuit lovitura de stat de la 23 august: un rege hotart, ctiva oameni de curaj si o armata devotata. Restul oamenilor, care astazi si aroga merite, n-au contat. Acesta este adevarul (...) 10 iunie 1946 Note: General n retragere Nicolae Radescu, fost adjutant al regelui Ferdinand I (1920-1926), atasat militar la Londra (1926-1928), demisionat din armata (1933); autor al unei scrisori deschise adresate ambasadorului german, Manfred von Killinger, protestnd mpotriva implicarii armatei romne n operatiuni peste Nistru si care i-a atras masura internarii n lagarul de la Tg. Jiu, reintegrat n armata, dupa 23 aug. 1944 si numit sef al Marelui Stat Major (M.St.M.) (oct.-dec. 1944); presedinte al Consiliului de Ministri (6 dec. 1944-28 febr. 1945). Inapoi Iuliu Maniu, presedintele PNT. Inapoi General Constantin Sanatescu, sef al Casei Militare a Regelui Mihai pna la 23 aug. 1944. apoi presedinte al Consiliului de Ministri, pna la 6 dec. 1944, cnd a devenit sef al M.St.M. Inapoi Baronul Ion de Mocsony-Strcea, diplomat, unul din principalii consilieri ai regelui Mihai (1941-1944). secretar particular al regelui; mare maestru de vnatoare si apoi maresal al Curtii Regale, ndeplinind ambele demnitati (de la 23 aug. 1944). Inapoi Grigore Niculescu-Buzesti. diplomat, fost colaborator al lui N. Titulescu, fost nsarcinat cu afaceri la Riga, apoi director la Directiunea Cabinetului Ministrului si a Cifrului Ministerul Afacerilor Straine(1941-1944). Ministru de Externe (23 aug.-3 nov. 1944). Datorita strnsei colaborari cu I. Maniu, a fost urmarit de Siguranta comunista, reusind nsa sa se refugieze, mai nti n Elvetia, apoi n Franta si SUA. Inapoi Mircea Ioanitiu (Ionnitiu), ca elev, a facut parte din clasa de liceu a regelui Mihai, apoi secretar particular al regelui Mihai (1944-1947), pe care l-a nsotit n exil, dupa abdicare. Inapoi Fost comandant al Regimentului 1 Care de Lupta, apoi adjutant si prim-adjutant al regelui Mihai (1944-1947). Adjutantul regal de serviciu, n perioada 21-27 aug. 1944. Inapoi Maior Anton Dumitrescu, ajutor al comandantului Batalionului de Garda Regala. Inapoi Vicepresedinte al Consiliului de Ministri si ministru de Externe. Inapoi Dr. Carl Clodius. ministru plenipotentiar, adjunct al sefului sectiei de economico-politice din Ministerul de Externe german, apoi director ministerial considerat de istoricul german Andreas Hillgruber un fel de superministru plenipotentiar" n Romnia, ncepnd din luna mai 1944. Inapoi Alfred Gardyne de Chastelain, inginer petrolist si ofiter de informatii britanic, a condus grupul "Autonomous" al SOE, parasutat n Romnia (dec. 1943), cu scopul de a intra n legatura cu liderul opozitiei, l. Maniu. Capturat de autoritati, a avut o serie de contacte, att cu l. Maniu, ct si cu nalti functionari guvernamentali, n zorii zilei de 24 aug. 1944, a fost trimis la Istambul, ca emisar al noilor autoritati. Inapoi Presedintele Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romnia. Inapoi Colonel Dumitru Damaceanu, fost atasat militar la Roma, director de studii al Scolii Voievodului Mihai, adjutant al regelui Carol al II-lea, apoi al regelui Mihai l; sef de stat majorai Comandamentului Militar al Capitalei(1942-1944); subsecretar de stat la Ministerul de Interne n primul guvern dupa 23 aug. 1944; avansat general de brigada (29 aug. 1944), a facut parte din delegatia care a semnat la Moscova armistitiul cu Natiunile Unite (12 septembrie 1944). Inapoi General Constantin Anton, sef de stat major al Inspectoratului General al Jandarmeriei(IGJ), pna la23 aug. 1944, apoi inspector general al Jandarmeriei (pna n 1946). Inapoi General Constantin Tobescu, directorul Directiei Sigurantei si Ordinii Publice din IGJ si loctiitor al inspectorului general al Jandarmeriei, pna la 23 aug. 1944. Inapoi Vasile Ionescu. Inapoi Lucretiu Patrascanu, avocat si militant comunist; mputernicit al PCR la negocierile cu Casa Regala si fruntasii partidelor, n vederea rasturnarii regimului antonescian. Inapoi Baronul Manfred von Killinger. ministrul plenipotentiar al Germaniei la Bucuresti, s-a mpuscat, n ziua de 1 septembrie 1944, la aflarea stirii privind evacuarea personalului Legatiei germane. Inapoi General-locotenent Alfred Gerstenberg, comandant-sef al aviatiei militare germane din Romnia. Inapoi Colonelul Valeriu Selescu, trimis de generalul C. Sanatescu sa-l ajute pe generalul german sa iasa din Bucuresti, ntruct trupele romne ocupasera deja punctele importante si iesirile din oras", a fost luat prizonier, n momentul ajungerii n liniile germane din zona Baneasa. Inapoi Mai precis, la ora 22.20. Inapoi Persoanele retinute la Palat au fost preluate de o grupa compusa din 7 comunisti narmati, chelneri la restaurantele Cina" si Consiliul de Patronaj", avnd experienta n activitatea culegerii de informatii, pe linia Sectiei militare a PCR si condusa de Stefan Mladin, viitor colonel de securitate, sef al Directiei a IX-a, Paza conducerii Partidului si Guvernului". Inapoi Imprejurarile n care au fost preluati n custodia Armatei Rosii sunt consemnate ntr-un raport naintat lui l.V. Stalin, la 2 sept. 1944 de comandantul Frontului 2 Ucrainean, maresalul R.I. Malinovski si de generalul-locotenent J.Z. Susaikov, membru n Consiliul militar al Frontului, n documentul sovietic, reprodus n Magazin istoric, nr. 8 din 1990. se mentioneaza ca, n ziua de 31 aug. 1944, interesndu-se asupra locului unde se gasea maresalul Antonescu. generalul-locotenent Tevcenkov, seful Directiei Politice a Frontului, dupa cteva tergiversari si interventii", generalii Aldea, ministrul de Interne si Victor Dombrovschi, prefectul Politiei Capitalei, au raspuns ca locul unde se afla nu le este cunoscut" si abia dupa al doilea avertisment categoric" al generalului sovietic, seful CMC, generalul I. Teodorescu a luat legatura telefonica cu guvernul" Raspunznd solicitarii, E. Bodnaras, care s-a prezentat ca fiind membru al CC al PCR", i-a condus pe generalii sovietici Tevcenkov si Burenin, comandantul sovietic al comenduirii Capitalei, cu un grup de 40 soldati si ofiteri sovietici drept paza" Invocnd conditiile precare de securitate (Nu exista paza exterioara'') si trecnd peste remarca lui Bodnaras ca ar fi fost mai bine daca arestatii ar fi ramas pe loc", ntruct guvernul nu doreste ca Antonescu sa ajunga la Moscova, generalul Tevcenkov i-a ridicat pe arestati. Grupul militarilor romni, n frunte cu Ion Antonescu, a ajuns la Moscova, unde a ramas retinut pna n primavara anului 1946, cnd a fost predat organelor Sigurantei comuniste, pentru pregatirea procesului care avea sa se desfasoare n luna mai 1946. Inapoi Autor: Claudiu Secasiu Cuprins Istorie recenta Generalul Aurel Aldea n tainitele arhivelor fostei Securitati, care pna dupa decembrie 1989 au fost inaccesibile imensei majoritati a istoricilor, exista marturii apartinnd unor persoane prezente la 23 august 1944 n Palatul Regal din Bucuresti si care l-au sprijinit pe regele Mihai n adoptarea si aplicarea deciziei sale de ncetare imediata a razboiului mpotriva Natiunilor Unite care a implicat arestarea maresalului Ion Antonescu si a unor apropiati colaboratori ai sai. Unele documente, declaratii cu caracter autobiografic, desi scrise n timpul detentiei, depasesc destinatia imediata - ancheta la care erau supusi -, autorii avnd constiinta ca scriu si pentru generatiile viitoare. O marturie, datata 10 iunie 1946, apartine generalului Aurel Aldea, care se gasea n arestul Serviciului Special de Informatii(SSI), anchetat n legatura cu organizatiile de rezistenta pe care le-ar fi centralizat sub conducerea sa ntr-o Miscare Nationala de Rezistenta "(MNR). Nascut la 28 martie/10 aprilie 1887, la Slatina, dupa absolvirea Academiei Tehnice Militare de la Berlin-Charlottenburg, specialitatea Artilerie (1912), generalul Aurel Aldea a avut o cariera militara prodigioasa, mpletita cu misiuni de reprezentare, care l-au recomandat ca pe un redutabil negociator. n timpul primului razboi mondial, dupa participarea la luptele din Dobrogea si n batalia Bucurestiului" (1916). n urma ncheierii pacii de la Buftea", a fost atasat de Marele Cartier General, pe lnga feldmaresalul german August von Mackensen. La Serviciul Istoric al Marelui Stat Major (1920), a organizat arhiva de razboi. A fost numit secretar general al Ministerului Apararii Nationale si secretar al Consiliului Superior al Armatei 1938). Dupa ultimatumul sovietic privind cedarea Basarabiei si nordului Bucovinei, fiind numit delegat al guvernului romn, a negociat, la Odessa (iulie-nov. 1940), cu reprezentantii sovietici litigiile ivite n urma evacuarii precipitate a provinciilor, obtinnd retrocedarea unor bunuri romnesti. La nceputul lunii august 1944, cnd cei implicati n actiunea de ncetare a razboiului alaturi de Germania cautau un emisar pentru ncheierea imediata a armistitiului, generalul Aldea s-a oferit sa treaca linia frontului din Moldova. Desi primise, la 17 aug. 1944, mandatul semnat de reprezentantii partidelor politice din Blocul National Democratic (PNT, PNL, PSD, PCR), misiunea sa a fost devansata de puternica ofensiva sovietica, declansata la 20 august 1944 n sectorul Iasi-Chisinau. Trecut n retragere, datorita nentelegerilor cu generalul I. Antonescu (iulie 1941), a participat mai trziu la pregatirea actului de la 23 august 1944. Ca ministru de Interne (23 aug.-3 nov. 1944), generalul Aldea a fost atacat virulent n presa comunista pentru intransigenta cu care a combatut actiunile PCR de acaparare prin forta a primariilor si prefecturilor. Reintegrat n toate drepturile militare, a fost numit sef al Comandamentului General al Apararii Teritoriului (1944-1945), fiind nsa trecut din oficiu n rezerva, imediat dupa instaurarea guvernului P. Groza (1945). n conditiile agravarii relatiilor dintre regele Mihai si guvern (P. Groza) si adoptarii unor masuri represive mpotriva unor ofiteri care si sustinusera public atasamentul fata de rege, generalul Aurel Aldea a hotart sa reactioneze: Din netarmurita si dezinteresata dragoste pentru Rege si tara, m-am hotart sa misc n Capitala tot ceea ce este regalist si poate sari n ajutorul Regelui, n cazul cnd ar fi atacat. A ncoltit ideea unei organizatii de rezistenta n Bucuresti, cu scopul exclusiv aratat mai sus. Fara mijloace materiale, trebuia sa apelez la acei constienti ca fara o regalitate ne prabusim si la acei al caror avnt tineresc si nationalist duc la supremul sacrificiu pentru Regele iubit". La procesul din noiembrie 1946, acuzat de crima de complotare ntru distrugerea unitatii statului" si de razvratire", generalul Aldea a fost condamnat la munca silnica pe viata, comutata n temnita grea pe viata. Datorita regimului de detentie, pe care l califica salbatic sl criminal", refuzndu-i-se tratamentul medical, a ncetat din viata, la 17 octombrie 1949, la Aiud.
c poi numai s reueti, nu ai cum s pierzi. Eecul este imposibil; este o iluzie. Nimic nu este eec. Nimic. Totul nainteaz in istoria umanitii precum se ntmpl i cu procesul ei evolutiv. Totul avanseaz de-a lungul cltoriei tale.
|
|
Fosta membra 9am.ro 7898 mesaje Membru din: 20/05/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 24 Iunie 2011, ora 19:41
Sa ne amintim: 23 august 1944
foto: ArhivaIn urma bataliei de la Targu Frumos din luna mai a anului 1944 fortele romane si germane au reusit sa opreasca armata sovietica si sa stabilizeze linia frontului. Insa, in luna august a aceluiasi an, ofensiva sovietica reinnoita ameninta transformarea intregii tari in teatru de razboi. In acel moment are loc destituirea si arestarea maresalului Antonescu de catre regele Mihai si proclamarea trecerii Romaniei de partea Aliatilor. Momente premergatoare In aprilie si mai 1944 fortele sovietice ale Frontului al 3-lea si al 2-lea Ucrainean incearca fortarea granitei Romaniei. Sovieticii sunt invinsi in timpul primei batalii de la Targu Frumos. A doua batalie de la Targu Frumos se incheie din nou defavorabil pentru armata sovietica care pierde 350 de tancuri. Avansul armatei rosii este oprit si frontul se stabilizeaza. Pe 20 iunie 1944 partidele din opozitie, PNL, PNT, PSD si PCR au pus baza unei aliante numite Blocul National Democrat ce avea ca scop inlaturarea maresalului Ion Antonescu de la putere, incetarea ostilitatilor impotriva Aliatilor si intoarcerea la democratie. Liderii opozitiei au primit acordul din partea regelui Mihai ca in cazul in care Antonescu nu accepta armistitiul acesta sa poata fi inlaturat prin forta. Pe 20 august 1944 sovieticii ataca din nou. Incepe Batalia pentru Romania. Armata a 3-a si a 4-a romana alaturi de Armata a 6-a si a 8-a germana opun rezistenta atacurilor Frontulului al 2-lea si al 3-lea Ucrainean. Insa linia de aparare este sparta si in cele din urma Armata a 6-a germana este incercuita alaturi de efective din cea de-a 8-a. Armatele romane au pierderi importante si sunt nevoite sa se retraga. Intreaga parte de est a tarii era acum in mainile sovieticilor. 23 august 1944 In urma victoriilor decisive ale Armatei Rosii, regele Mihai I il convoaca pe Ion Antonescu la Palatul Regal. Maresalului i se cere incheierea armistitiului cu puterile aliate. La auzul refuzului acestuia regele ordona arestarea lui si este inlocuit in functie de generalul Constantin Sanatescu. Dupa aceea Antonescu este predat sovieticilor. In seara zilei de 23 august regele Mihai se adreseaza natiunii si armatei si anunta trecerea de partea fortelor aliate, ordona incetarea operatiunilor militare impotriva acestora si declara razboi Germaniei. Pe 12 septembrie este semnata oficial la Moscova conventia de armistitiu intre Romania si Aliati, conditiile foarte grele ale pacii fiind consecinta ocuparii armatei sovietice a unei parti importante a tarii. Urmari pe plan intern Peste 100.000 de soldati romani din Armata a 3-a si a 4-a sunt capturati de sovietici in ciuda incetarii ostilitatilor. Intreaga tara a intrat sub ocupatia armatei sovietice, ocupatie militara ce a durat pana in 1958. Datorita prezentei acesteia s-a reusit impunerea unui regim comunist care s-a facut vinovat de nenumarate prejudicii si drame umane. Intoarcerea armelor a permis totusi armatei romane recucerirea Transilvaniei de nord anexata de Ungaria prin Dictatul de la Viena. In acelasi timp granitele din est erau cele stabilite de ultimatumul sovietic de pe 28 iunie, iar Cadrilaterul ramanea in componenta Bulgariei. Ziua de 23 august devine pe timpul comunistilor zi nationala tinuta minte astazi pentru defilarile si manifestarile extravagante cand zeci de mii de oameni erau scosi in strada pentru a celebra lupta impotriva fascismului. Afficher la version complète : Cderea frontului i actul de la 23 august 1944 - Marealul Antonescu -------------------------------------------------------------------------------- Cicerone Ionitoiu19/02/2011, 08h38 n cursul zilei de 23 august frontul s-a prbuit. Ruii, prin capul de pod stabilit la Tighina, au dat peste cap Corpurile 4 i 6 de armat. Marealul Antonescu era mereu pe front, la comandamentul de la Bacu, unde a aflat de cderea oraului Roman n mna ruilor. De aici a hotrt retragerea pe linia Focani-Nmoloasa-Galai, ncepnd din noaptea de 22/23 august.Dac se nltur panica, sunt toate ansele de reuit..." a completat Marealul. ........n discuia pe care a avut-o n cursul dup amiezii cu generalul neam Friessner, la Comandamentul german de la Slnicul Moldovei, i-a spus acestuia: Dac frontul Moldovei se prbuete, dramul spre Balcani este deschis... Exist nc 160 de batalioane cu oameni instruii, dar nu sunt arme, de aceea frontul nu are destule rezerve..." ........Marealul s-a napoiat seara de pe front i a avut loc o convorbire cu ministrul german K. Clodius, de fa fiind i generalul Ion Pantazi, cruia i-a spus c angajamentele Reichului pentru garantarea frontului din Moldova nu au fost inute, iar Romnia se va vedea silit s ia n consideraie ncheierea unui armistiiu, deoa*rece situaia militar i economic nu-i permite s reziste singur ofensivei sovietice. L-a rugat s transmit coninutul acestei discuii. n cursul serii, Mihai Antonescu a venit la Rege n audien i, dup dou ore de discuii, i-a spus c el va lmuri n dou zile situaia cu Marealul, pentru a se hotr ce este de fcut. Frontul era prbuit. n Basarabia trupele ruseti naintau spre Coglnic, iar n Moldova au ocupat Vasluiul i se apropiau de Brlad. n cursul acestei zile de 22 august, Marealul era hotrt s continue rezistena pe linia Focani-Nmoloasa-Brlad. n noaptea de 22 august, aproape dou ore a stat de vorb Ion Mihalache cu Marealul Antonescu, cruia i-a spus c armatele germane au intrat n anarhie i c armatele ruseti vin peste noi, c germanii au pierdut rzboiul. I s-a replicat: Luai-v rspunderea, ai fcut un rzboi nenorocit; consecinele trebuie trase fr ntrziere ct timp cuitul nu este nc nfipt; nimeni n ar nu vi se va mpotrivi. Nu d-voastr trdai. Germanii au trdat. Ei se obligaser s acopere Nistrul. Acum ei cer s-i apere armata romn pe Carpai..." Comandantul Armatei a IV-a i-a anunat demisia printr-o telegram. Ultima noapte, 22/23 august, a hotrt ca aciunea s aib loc pe 26 august, iar lista cu noul guvern urma s o dea Iuliu Maniu, miercuri 23 august. In dimineaa de 23 august, la Preedinie sosiser dou telegrame: - una de la tirbei, care anuna c Aliaii nu dispun de nici o for aeropurtat pentru a fi transportat la Bucureti i c ei ne invit s ne adresm Sovietelor pentru acceptarea armistiiului i s avem toat ncrederea n ele. " - prin cea de-a doua, Cretzeanu informa pe Antonescu c turcii nu intr n rzboi, rmnnd pe mai departe neutri, i nici nu-i pot lua nici un rol de mediator ntre noi i Aliai, pentru o eventual ieire din rzboi. La Snagov, n jurul orei 10, Marealul a convocat un Consiliu de minitri, n care a discutat situaia frontului i hotrrea luat de a se retrage trupele pe linia fortificat Focani-Galai...La 11,30, Mihai Antonescu a anunat pe generalul Sntescu c la ora 15,30 va veni cu Marealul s vad pe Rege. La Palat se tia c situaia era foarte grav pe front. Colonelul Nicolae Dragomir comunicase c nemii dduser directive s se retrag n Carpai.ntre timp, la 9,30, generalul Sntescu fusese rugat s treac pe la Dinu Brtianu, care i-a comunicat c George Brtianu va fi primit n audien de Mareal la ora 12, pentru a insista n numele Blocului s ncheie armistiiu. In caz de refuz, i-a spus generalului Sntescu c numai un guvern militar poate fi alctuit n vederea semnrii armistiiului. Dup ce Antonetii i-au anunat audiena la Rege, Sntescu s-a dus la Iuliu Maniu s-i anune acest lucru, pe care-l socotea foarte important. Discutnd ce va fi de fcut n cazul c Marealul refuz semnarea armistiiului sau i d demisia, a rmas c numai un guvern de militari poate fi pus n loc. George Brtianu a stat n audien circa o jumtate de or i i-a transmis c, pentru ncheierea armistiiului, va fi susinut de efii partidelor din Bloc. Marealul a cerut o hrtie scris n acest sens i George Brtianu a promis c o va aduce pn la ora 15. S-a napoiat la Dinu Brtianu, unde s-au ntlnit doar trei efi ai opoziiei, Lucreiu Ptrcanu fiind de negsit. Ei l-au mputernicit s le comunice Antonetilor acordul lor i c redactarea acestuia se va face n cursul zilei. La ora 15 i s-a comunicat lui Mihai Antonescu c poate s foloseasc n faa Regelui acest asentiment al opoziiei. n jurul orei 16 au nceput discuiile n Casa Mic a Palatului. Generalul Sntescu a relatat cum s-au petrecut lucrurile: - Care este situaia, domnule Mareal, a ntrebat Regele. - Disperat, majestate. Frontul este strpuns i n Moldova i n Basarabia. Dup obiceiul Marealului, n continuare ncepe tot el s atace (fcnd rspun*ztoare de acest dezastru armata, care nu mai vrea s lupte, i aceasta din cauza agitaiei oamenilor politici i lsnd chiar s se neleag c i Regele cu mine (Sntescu) avem parte de vin, cci am stat de vorb cu oamenii politici, pe care i-am ncurajat n aciunea lor). Regele are rbdare s-L lase s-i verse focul i profitnd de o pauz, pune ntrebarea: - Ce trebuie s facem? Nu credei c este momentul a ncheia armistiiul, fie dumneavoastr, fie un alt guvern? - Se poate s cerem i armistiiul, ns s mai ateptm dou zile, cci trebuie a vin nite rspunsuri de la Ankara i Madrid, a intervenit Mihai Antonescu. - Ce intenionai s facei, domnule Mareal? a ntrebat Regele. - Vom ncerca s rezistm pe frontul fortificat Focani-Oancea-Bolgrad. - Cu ce? a ntrebat generalul Sntescu, ntruct lucrrile de fortificaii nu sunt gata i trupele germane i romne ce se retrag nu vor fi n stare s ocupe aceste poziii, fiindc se retrag n mare dezordine. -Cu batalioanele de recrui, zice Marealul, pe care le-am trimis acolo, i cu alte trupe ce vor veni din interior. De altfel, dac nu vom reui s oprim inamicul pe aceast linie, ne vom retrage n muni i vom ncerca s mai rezistm, nu putem prsi pe germani. La acest rspuns categoric, Regele s-a sculat n picioare i, fr s rosteasc o vorb, le-a ntins mna i a ieit afar... Antonetii au rmas n picioare discutnd cu generalul Sntescu... La scurt timp i-a fcut apariia maiorul Anton Dumitrescu cu patru soldai, care au procedat la arestarea Antonetilor. ntr-o or totul se terminase. "Scenariul identic cu arestarea lui Moussolini de ctre Regele Italiei. Se lucrase dup cum prevzuse Iuliu Maniu n discuia cu Constantin Sntescu ... s-i cear n faa d-voastr s demisioneze, iar dac se opune s-l aresteze pe loc i s procedeze imediat, la fel, cu colaboratorii si mai apropiai; pentru aceasta, d-voastr, ca militar, mpreun cu ceilali ofieri credincioi Regelui, tii ce avei de fcut, n-am s v nv eu ce msuri trebuie s luai; eu, cu Dinu Brtianu i cu celelalte partide din Bloc v asigurm sprijinul politic al ntregii ri; restul v privete pe d-voastr i pe Rege." -------------------------------------------------------------------------------- Cicerone Ionitoiu19/02/2011, 08h41 Scrisoarea lui Iuliu Maniu adresat Preedintelui Tribunalului Poporului n legtur cu evenimentele de la 23 August 1944 Domnule Preedinte, Din presa de azi aflu cu mirare c depoziia mea n ziua de 11 mai a.c, dat n faa tribunalului Poporului, privitoare la ntmplrile din ziua de 23 august 1944 i mprejurarea c am afirmat c nu tiu ce s-a discutat n ultima audien pe care marealul Antonescu a avut-o la M.S. Regele, este interpretat n mod greit. Astfel presa guvernului interpreteaz c a fi strin de ntreaga aciune de la 23 august 1944. Deoarece nu vreau s se strecoare aceast eroare n aprecierea onoratului Tribunal al Poporului, v rog s binevoii a lua act c nelesul depoziiei mele, n conformitate cu realitatea este urmtorul: 1. Tendina mea i a partidului meu, manifestat prin memorii, manifeste, adunri, ntruniri, propagand i alte atitudini publice, precum i prin pregtirea spiritului armatei, a fost nlturarea grabnic a regimului lui Antonescu i ncheierea armistiiului cu Naiunile Unite, a cror concret pregtire s-a fcut prin repetate consftuiri clandestine, care se ineau att n diverse ntruniri secrete, ct i n edinele nocturne de !a Palat n prezena Majestii Sale. 2. n afar de aceast aciune intern menit s pregteasc opinia public romneasc, am ntreprins i am condus, pentru reuita loviturii de la 23 august 1944 o ntins aciune pe plan extern, nc din toamna anului 1940, prin intermediul prietenilor mei Gr. Nicolescu-Buzeti i inginer V. R. Georgescu i cu ajutorul trimiilor mei din strintate. Prin desfurarea acestei aciuni s-au obinut condiiunile de armistiiu stabilite la Cairo, pe care eu personal le-am acceptat n numele Partidului Naional-rnesc la dorina exprimat de reprezentanii celor trei guverne aliate. Evenimentele de la 23 august 1944 au fost, deci, urmarea logic i rezultatul direct al aciunii partidului nostru ncoronat prin hotrrile nelepte i energice ale Majestii-sale, Regelui. 3. Asupra celor petrecute n ziua de 23 august 1944, eu am fost audiat la Tribunalul Poporului ca martor i nu ca istoriograf sau organizator. Sub povara jurmntului, eu nu puteam mrturisi dect faptele tiute de mine direct. Am fost ntrebat ce tiu despre ultima audien de la Palat a marealului Antonescu i am precizat c nu pot da relaiuni, nefiind martor ocular. Ct privete participarea mea la punerea concret n aplicare a loviturii de la 23 august 1944, nu am fost ntrebat. n cazul cnd mi s-ar fi pus aceast ntrebare a fi constatat, pentru deplina clarificare a aciunei, c amnuntele loviturii le-am discutat n repetate ntlniri cu M.S. Regele, de a forma eu guvernul. Nu am acceptat, motivnd c, fiind vorba de aplicarea armistiiului, operaie prin esen militar, era necesar ca preedintele Consiliului s fie un militar. Am consimit ns s intru n guvern ca ministru fr portofoliu, spre a da colorit politic i popular guvernului. Despre arestarea marealului Antonescu am fost informat deodat cu ceilali conductori ai partidelor din Blocul Democratic, imediat dup svrirea ei, adic n ziua de 23 august 1944, la orele 17,30, prin dl dr. Aurel Leucuia, de ctre dl mareal al Palatului, Mocioni Strcea. ntr-un apartament al locuinei dlui A. Leucuia se aflau, n acel moment, reprezentanii Blocului Democratic, n frunte cu dl Ptrcanu i Titel Petrescu, care ateptau rezultatul loviturii de stat i chemarea la Palat. 4. n zorii zilei urmtoare, dl Gr. Nicolescu-Buzeti m-a anunat, prin dl Leucuia, c germanii pregtesc atacul mpotriva Capitalei, rugndu-m s m prezint imediat la Palat. n dimineaa de 24 august 1944, fiind la Palatul Regal de la orele 6, am contri*buit, mpreun cu membrii noului guvern, aflai n Palat, la luarea msurilor pentru respingerea coloanelor germane ce se ndreptau spre Capital, deci la ntoarcerea armelor mpotriva fotilor aliai ai rii: aceasta n timp de nemii bombardau Palatul Regal, pricinuind mori i rnii, jertfe ale nerespectrii obligaiilor de onoare germane. Am stat n Palatul Regal, care era obiectivul de cpetenie al avioanelor germane, n tot timpul bombardamentului. V rog, domnule preedinte, s binevoii a dispune ca aceste precizri s fie alturate declaraiilor mele din 11 mai a.c, pe care le completeaz. Cderea frontului i actul de la 23 august 1944-Cicerone IONIOIU {IM-077} n cursul zilei de 23 august frontul s-a prbuit. Ruii, prin capul de pod stabilit la Tighina, au dat peste cap Corpurile 4 i 6 de armat. Marealul Antonescu era mereu pe front, la comandamentul de la Bacu, unde a aflat de cderea oraului Roman n mna ruilor. De aici a hotrt retragerea pe linia Focani-Nmoloasa-Galai, ncepnd din noaptea de 22/23 august.Dac se nltur panica, sunt toate ansele de reuit..." a completat Marealul. ........n discuia pe care a avut-o n cursul dup amiezii cu generalul neam Friessner, la Comandamentul german de la Slnicul Moldovei, i-a spus acestuia: Dac frontul Moldovei se prbuete, dramul spre Balcani este deschis... Exist nc 160 de batalioane cu oameni instruii, dar nu sunt arme, de aceea frontul nu are destule rezerve..." ........Marealul s-a napoiat seara de pe front i a avut loc o convorbire cu ministrul german K. Clodius, de fa fiind i generalul Ion Pantazi, cruia i-a spus c angajamentele Reichului pentru garantarea frontului din Moldova nu au fost inute, iar Romnia se va vedea silit s ia n consideraie ncheierea unui armistiiu, deoarece situaia militar i economic nu-i permite s reziste singur ofensivei sovietice. L-a rugat s transmit coninutul acestei discuii. n cursul serii, Mihai Antonescu a venit la Rege n audien i, dup dou ore de discuii, i-a spus c el va lmuri n dou zile situaia cu Marealul, pentru a se hotr ce este de fcut. Frontul era prbuit. n Basarabia trupele ruseti naintau spre Coglnic, iar n Moldova au ocupat Vasluiul i se apropiau de Brlad. n cursul acestei zile de 22 august, Marealul era hotrt s continue rezistena pe linia Focani-Nmoloasa-Brlad. n noaptea de 22 august, aproape dou ore a stat de vorb Ion Mihalache cu Marealul Antonescu, cruia i-a spus c armatele germane au intrat n anarhie i c armatele ruseti vin peste noi, c germanii au pierdut rzboiul. I s-a replicat: Luai-v rspunderea, ai fcut un rzboi nenorocit; consecinele trebuie trase fr ntrziere ct timp cuitul nu este nc nfipt; nimeni n ar nu vi se va mpotrivi. Nu d-voastr trdai. Germanii au trdat. Ei se obligaser s acopere Nistrul. Acum ei cer s-i apere armata romn pe Carpai..." Comandantul Armatei a IV-a i-a anunat demisia printr-o telegram. Ultima noapte, 22/23 august, a hotrt ca aciunea s aib loc pe 26 august, iar lista cu noul guvern urma s o dea Iuliu Maniu, miercuri 23 august. In dimineaa de 23 august, la Preedinie sosiser dou telegrame: - una de la tirbei, care anuna c Aliaii nu dispun de nici o for aeropurtat pentru a fi transportat la Bucureti i c ei ne invit s ne adresm Sovietelor pentru acceptarea armistiiului i s avem toat ncrederea n ele. " - prin cea de-a doua, Cretzeanu informa pe Antonescu c turcii nu intr n rzboi, rmnnd pe mai departe neutri, i nici nu-i pot lua nici un rol de mediator ntre noi i Aliai, pentru o eventual ieire din rzboi. La Snagov, n jurul orei 10, Marealul a convocat un Consiliu de minitri, n care a discutat situaia frontului i hotrrea luat de a se retrage trupele pe linia fortificat Focani-Galai...La 11,30, Mihai Antonescu a anunat pe generalul Sntescu c la ora 15,30 va veni cu Marealul s vad pe Rege. La Palat se tia c situaia era foarte grav pe front. Colonelul Nicolae Dragomir comunicase c nemii dduser directive s se retrag n Carpai.ntre timp, la 9,30, generalul Sntescu fusese rugat s treac pe la Dinu Brtianu, care i-a comunicat c George Brtianu va fi primit n audien de Mareal la ora 12, pentru a insista n numele Blocului s ncheie armistiiu. In caz de refuz, i-a spus generalului Sntescu c numai un guvern militar poate fi alctuit n vederea semnrii armistiiului. Dup ce Antonetii i-au anunat audiena la Rege, Sntescu s-a dus la Iuliu Maniu s-i anune acest lucru, pe care-l socotea foarte important. Discutnd ce va fi de fcut n cazul c Marealul refuz semnarea armistiiului sau i d demisia, a rmas c numai un guvern de militari poate fi pus n loc. George Brtianu a stat n audien circa o jumtate de or i i-a transmis c, pentru ncheierea armistiiului, va fi susinut de efii partidelor din Bloc. Marealul a cerut o hrtie scris n acest sens i George Brtianu a promis c o va aduce pn la ora 15. S-a napoiat la Dinu Brtianu, unde s-au ntlnit doar trei efi ai opoziiei, Lucreiu Ptrcanu fiind de negsit. Ei l-au mputernicit s le comunice Antonetilor acordul lor i c redactarea acestuia se va face n cursul zilei. La ora 15 i s-a comunicat lui Mihai Antonescu c poate s foloseasc n faa Regelui acest asentiment al opoziiei. n jurul orei 16 au nceput discuiile n Casa Mic a Palatului. Generalul Sntescu a relatat cum s-au petrecut lucrurile: - Care este situaia, domnule Mareal, a ntrebat Regele. - Disperat, majestate. Frontul este strpuns i n Moldova i n Basarabia. Dup obiceiul Marealului, n continuare ncepe tot el s atace (fcnd rspunztoare de acest dezastru armata, care nu mai vrea s lupte, i aceasta din cauza agitaiei oamenilor politici i lsnd chiar s se neleag c i Regele cu mine (Sntescu) avem parte de vin, cci am stat de vorb cu oamenii politici, pe care i-am ncurajat n aciunea lor). Regele are rbdare s-L lase s-i verse focul i profitnd de o pauz, pune ntrebarea: - Ce trebuie s facem? Nu credei c este momentul a ncheia armistiiul, fie dumneavoastr, fie un alt guvern? - Se poate s cerem i armistiiul, ns s mai ateptm dou zile, cci trebuie a vin nite rspunsuri de la Ankara i Madrid, a intervenit Mihai Antonescu. - Ce intenionai s facei, domnule Mareal? a ntrebat Regele. - Vom ncerca s rezistm pe frontul fortificat Focani-Oancea-Bolgrad. - Cu ce? a ntrebat generalul Sntescu, ntruct lucrrile de fortificaii nu sunt gata i trupele germane i romne ce se retrag nu vor fi n stare s ocupe aceste poziii, fiindc se retrag n mare dezordine. -Cu batalioanele de recrui, zice Marealul, pe care le-am trimis acolo, i cu alte trupe ce vor veni din interior. De altfel, dac nu vom reui s oprim inamicul pe aceast linie, ne vom retrage n muni i vom ncerca s mai rezistm, nu putem prsi pe germani. La acest rspuns categoric, Regele s-a sculat n picioare i, fr s rosteasc o vorb, le-a ntins mna i a ieit afar... Antonetii au rmas n picioare discutnd cu generalul Sntescu... La scurt timp i-a fcut apariia maiorul Anton Dumitrescu cu patru soldai, care au procedat la arestarea Antonetilor. ntr-o or totul se terminase. "Scenariul identic cu arestarea lui Moussolini de ctre Regele Italiei. Se lucrase dup cum prevzuse Iuliu Maniu n discuia cu Constantin Sntescu ... s-i cear n faa d-voastr s demisioneze, iar dac se opune s-l aresteze pe loc i s procedeze imediat, la fel, cu colaboratorii si mai apropiai; pentru aceasta, d-voastr, ca militar, mpreun cu ceilali ofieri credincioi Regelui, tii ce avei de fcut, n-am s v nv eu ce msuri trebuie s luai; eu, cu Dinu Brtianu i cu celelalte partide din Bloc v asigurm sprijinul politic al ntregii ri; restul v privete pe d-voastr i pe Rege." Scrisoarea lui Iuliu Maniu adresat Preedintelui Tribunalului Poporului n legtur cu evenimentele de la 23 August 1944 Domnule Preedinte, Din presa de azi aflu cu mirare c depoziia mea n ziua de 11 mai a.c, dat n faa tribunalului Poporului, privitoare la ntmplrile din ziua de 23 august 1944 i mprejurarea c am afirmat c nu tiu ce s-a discutat n ultima audien pe care marealul Antonescu a avut-o la M.S. Regele, este interpretat n mod greit. Astfel presa guvernului interpreteaz c a fi strin de ntreaga aciune de la 23 august 1944. Deoarece nu vreau s se strecoare aceast eroare n aprecierea onoratului Tribunal al Poporului, v rog s binevoii a lua act c nelesul depoziiei mele, n conformitate cu realitatea este urmtorul: 1. Tendina mea i a partidului meu, manifestat prin memorii, manifeste, adunri, ntruniri, propagand i alte atitudini publice, precum i prin pregtirea spiritului armatei, a fost nlturarea grabnic a regimului lui Antonescu i ncheierea armistiiului cu Naiunile Unite, a cror concret pregtire s-a fcut prin repetate consftuiri clandestine, care se ineau att n diverse ntruniri secrete, ct i n edinele nocturne de !a Palat n prezena Majestii Sale. 2. n afar de aceast aciune intern menit s pregteasc opinia public romneasc, am ntreprins i am condus, pentru reuita loviturii de la 23 august 1944 o ntins aciune pe plan extern, nc din toamna anului 1940, prin intermediul prietenilor mei Gr. Nicolescu-Buzeti i inginer V. R. Georgescu i cu ajutorul trimiilor mei din strintate. Prin desfurarea acestei aciuni s-au obinut condiiunile de armistiiu stabilite la Cairo, pe care eu personal le-am acceptat n numele Partidului Naional-rnesc la dorina exprimat de reprezentanii celor trei guverne aliate. Evenimentele de la 23 august 1944 au fost, deci, urmarea logic i rezultatul direct al aciunii partidului nostru ncoronat prin hotrrile nelepte i energice ale Majestii-sale, Regelui. 3. Asupra celor petrecute n ziua de 23 august 1944, eu am fost audiat la Tribunalul Poporului ca martor i nu ca istoriograf sau organizator. Sub povara jurmntului, eu nu puteam mrturisi dect faptele tiute de mine direct. Am fost ntrebat ce tiu despre ultima audien de la Palat a marealului Antonescu i am precizat c nu pot da relaiuni, nefiind martor ocular. Ct privete participarea mea la punerea concret n aplicare a loviturii de la 23 august 1944, nu am fost ntrebat. n cazul cnd mi s-ar fi pus aceast ntrebare a fi constatat, pentru deplina clarificare a aciunei, c amnuntele loviturii le-am discutat n repetate ntlniri cu M.S. Regele, de a forma eu guvernul. Nu am acceptat, motivnd c, fiind vorba de aplicarea armistiiului, operaie prin esen militar, era necesar ca preedintele Consiliului s fie un militar. Am consimit ns s intru n guvern ca ministru fr portofoliu, spre a da colorit politic i popular guvernului. Despre arestarea marealului Antonescu am fost informat deodat cu ceilali conductori ai partidelor din Blocul Democratic, imediat dup svrirea ei, adic n ziua de 23 august 1944, la orele 17,30, prin dl dr. Aurel Leucuia, de ctre dl mareal al Palatului, Mocioni Strcea. ntr-un apartament al locuinei dlui A. Leucuia se aflau, n acel moment, reprezentanii Blocului Democratic, n frunte cu dl Ptrcanu i Titel Petrescu, care ateptau rezultatul loviturii de stat i chemarea la Palat. 4. n zorii zilei urmtoare, dl Gr. Nicolescu-Buzeti m-a anunat, prin dl Leucuia, c germanii pregtesc atacul mpotriva Capitalei, rugndu-m s m prezint imediat la Palat. n dimineaa de 24 august 1944, fiind la Palatul Regal de la orele 6, am contribuit, mpreun cu membrii noului guvern, aflai n Palat, la luarea msurilor pentru respingerea coloanelor germane ce se ndreptau spre Capital, deci la ntoarcerea armelor mpotriva fotilor aliai ai rii: aceasta n timp de nemii bombardau Palatul Regal, pricinuind mori i rnii, jertfe ale nerespectrii obligaiilor de onoare germane. Am stat n Palatul Regal, care era obiectivul de cpetenie al avioanelor germane, n tot timpul bombardamentului. V rog, domnule preedinte, s binevoii a dispune ca aceste precizri s fie alturate declaraiilor mele din 11 mai a.c, pe care le completeaz. Primii, v rog, domnule preedinte, asigurarea consideraiunii mele. IULIU MANIU" Din scrisoarea lui Ion Mihalache adresat Tribunalului Poporului pe 12 Mai 1946 O convorbire ntre dl Mareal i subsemnatul (Ion Mihalache), n primvara 1944, dup dezastrul frontului, la locuina din Bneasa a lui Antonescu. La un moment dat, dl general, foarte agitat, ofer dlui Maniu s-i ia rspunderea. Dl Maniu: Mi-ai mai oferit de dou ori. Dl Antonescu: Nu de dou ori, ci de cinci ori; i dumnealui, adic prin mine (fusese ceva vag). Eu am struit ca acest lucru s fie imediat lmurit. Dl Maniu a artat atunci c chestiunea a fost precizat n scris ntre d-sa i dl Antonescu, ca s nu mai poat fi discuii i interpretri eronate. i dl Maniu a repetat, nc o dat, c e gata s accepte dac i se face posilibil pregtirea terenului. - Cum nelegi d-ta pregtirea terenului, a ntrebat dl Antonescu. Dl Maniu a precizat c este necesar contactul cu aliaii, nelegere i pregtire comun etc, etc. Au urmat obieciunile dlui mareal Antonescu, oferindu-i nc o dat, dar adugnd: nainte de asta voi consulta pe generali, pe capii bisericii, pe universitari etc. i dac ei vor fi de acord, s-i ia dl Maniu rspunderea. Mi-am permis s reflectez atunci fa de dl Mareal: Istoria nu judec oamenii politici dup propuneri irealizabile, ci dup rezultatele obinute pentru ar n momente grele. ntr-adevr era o propunere irealizabil, pe care o fcea Marealul. La el predomina setea de putere i s-a vzut pn n ultimul moment c nu voia s o cedeze. Mergea ca i Hitler pn la ultimul om." Killinger, alertat de Eugen Cristescu c a disprut Marealul la Palat, a venit de la Sftica, unde lua masa cu secretara lui, Hella Peterson, s se intereseze ce s-a ntmplat cu Marealul. A fost linitit c nu i s-a ntmplat nimic. Dar continund s protesteze c s-a numit un guvern fr acordul Berlinului, ministrul de externe Grigore Niculescu-Buzeti i-a adus aminte c el a fost acreditat pe lng Regele Romniei, nu pe lng fostul guvern. A plecat i i-a anunat stpnul la Rastenburg, tocmai la ora 9 seara, cnd i bea ceaiul. nfuriat, a ordonat nbuirea insureciei, arestarea Regelui i nlocuirea primului ministru C. Sntescu cu un general progerman. Dar nu se gsea nici unul. A doua zi, tot Hitler a dat dispoziie s se creeze un guvern fantom la Viena, care a fost o mare ruine pentru ar, prin frdelegile ce le-a svrit mpotriva romnilor ce au trecut pe acolo. Proclamaia Regelui Mihai I ctre ar Romni, n ceasul cel mai greu al istoriei noastre, am socotit, n deplin nelegere cu poporul meu, c nu exist dect o singur cale pentru salvarea rii de la o catastrof total, ieirea noastr din aliana cu Puterile Axei i imediata ncetare a rzboiului cu Naiunile Unite... Dictatura a luat sfrit i cu ea nceteaz toate asupririle... Alturi de armatele aliate i cu ajutorul lor, mobiliznd toate forele naiunii, vom trece hotarele impuse prin actul nedrept de la Viena, pentru a elibera pmntul Transilvaniei noastre de sub ocupaie strin... De curajul cu care ne vom apra, cu armele n mn, independena mpotriva oricrui atentat la dreptul nostru de a ne hotr singuri soarta depinde viitorul rii noastre..." Primii, v rog, domnule preedinte, asigurarea consideraiunii mele. IULIU MANIU
c poi numai s reueti, nu ai cum s pierzi. Eecul este imposibil; este o iluzie. Nimic nu este eec. Nimic. Totul nainteaz in istoria umanitii precum se ntmpl i cu procesul ei evolutiv. Totul avanseaz de-a lungul cltoriei tale.
|
|
Fosta membra 9am.ro 4841 mesaje Membru din: 14/12/2010 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 24 Iunie 2011, ora 20:41
De la: Silver9AM, la data 2011-06-24 18:06:09De la: Black_Friday, la data 2011-06-24 09:23:06Scandalul Basescu vs. Rege: stupid, penibil, deprimant Salut Silver! Si eu iti respect opiniile, mai ales ca tu, ca militar fiind, poate ca ai o afinitate mai mare pentru Maresalul Antonescu si rolul pe care l-a jucat el in acele vremuri tulburi. Da, eu simpatizez Monarhia si cred ca revenirea Monarhiei dupa 1990 ne-ar fi usurat drumul, in primul rand prin faptul ca ar fi inlaturat blestemul Iliescu si ar fi democratizat mai repede Romania, nu am fi pierdut simpatia Occidentului, ne-am fi integrat mai devreme in structurile NATO si UE, poate ar fi eliminat coruptia si ar fi impiedicat dezmembrarea economiei si jefuirea ei, ar fi slabit influenta nefasta a politicii de stanga. Regele Mihai, impreuna cu politicieni ca Ratiu, Coposu si altii, ar fi indreptat, cred eu, destinul nostru. Din pacate, daca nu s-a facut atunci, acum este mult mai greu, dar nu imposibil. Despre actorasul Duda, nici eu nu am o parere prea buna, mai ales de cand cu ideea de a candida la presedintie, dar ma gandesc ca el ar avea rolul unui consort, de genul celui din Angllia, ca patrunjelul in ciorba. Referitor la declaratiile lui Basescu, nu stiu daca este relevant daca are sau nu dreptate, parerea mea este ca a facut o gafa! Nu era cazul sa spuna ce a spus. Ca simplu cetatean, eu pot sa spun orice, tu la fel, Gabi asisderea, ne dam cu parerea sa ne treaca timpul, ne injuram, ne pupam. Ca om politic si mai ales ca om de stat, trebuie sa ai masura a ceea ce faci si ce spui, mai ales cand este vorba de o problema de istorie, insuficient cunoscuta, insuficient clarificata de oamenii indreptatiti sa o faca. Istoria ultimilor o suta de ani ai Romaniei inca nu a fost dezbatuta suficient si clarificata. La 20 de ani dupa Revolutie, inca nu s-a spus tot adevarul, istoria falsificata de comunisti inca nu a fost curatata si exista o multitudine de opinii contradictorii ale istoricilor. Inca nu este clar daca Antonescu a fost erou sau criminal de razboi, nu este clar daca fara actul de la 23 August, Antonescu ar fi obtinut un armistitiu mai avantajos Romaniei, sau daca mergand alaturi de Germania pina la capat, granitele Romaniei de astazi ar mai fi fost aceleasi, cert este ca rusii intrasera in Moldova, Antonescu se pregatea sa stabileasca linia frontului pe axa Focsani - Namoloasa, parca, sau sa reziste pe linia Carpatilor, aparand Germania, dar transformand Romania in camp de lupta. Cred ca nu erau prea multe posibilitati in momentul ala si cred ca Regele Mihai nu a fost sprijinit suficient nici de oamenii politici importanti din partidele istorice. Apoi cu rusii in tara, nu stiu ce ar fi putut sa mai faca Regele si cum ar fi putut el sa nu il predea pe Antonescu, sa nu valideze alegerile falsificate de comunisti, din martie 1946, sa nu abdice, fortat fiind de catre aceiasi comunisti care discutau cu pistoalele pe masa. Si mai ales, in situatia in care NIMENI nu ne-ar mai fi ajutat atunci, noi fiind deja vanduti rusilor de catre Roosvelt si Churchil. Este greu sa ne dam cu parerea despre evenimente asupra carora nici istoricii nu s-au pus de acord, din cauza asta nici nu ma pronunt, mai ales pentru ca nici nu sunt de specialitate, daca Basescu are sau nu dreptate. PS. Daca recunosc ca Basescu a gresit, nu pot sa nu recunosc si ca ma scarbeste avalansa asta de monarhisti aparuti ca ciupercile dupa ploaie, care de gat cu tov. Iliescu, se indigneaza de afrontul adus Casei Regale! Aliati ai cucuvelei rosii, care il alerga cu masinile de politie pe Rege ca sa-l urce inapoi in avion si sa-l goneasca din Romania, acum sunt foarte sensibili cand este vorba de onoarea Casei Regale! Mai pardon tovarasi, nu puteti sa fiti si cu dansa 'ntransul si cu sufletul in rai! Ati ales secera si ciocanul, bagati-vi-le undeva si ciocul mai mic!
"No man is an island entire of itself; every man
is a piece of the continent, a part of the main...
And therefore never send to know for whom
the bell tolls; it tolls for thee." - John Donne
|
|
Fosta membra 9am.ro 7898 mesaje Membru din: 20/05/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 25 Iunie 2011, ora 15:51
De la: Black_Friday, la data 2011-06-24 20:41:41De la: Silver9AM, la data 2011-06-24 18:06:09De la: Black_Friday, la data 2011-06-24 09:23:06Scandalul Basescu vs. Rege: stupid, penibil, deprimant SALUT BLACK, DACA VORBIM DE ANII '90,ATUNCI ITI DAU DREPTATE,POATE AR FI FOST O OPORTUNITATE MONARHIA ALATURI DE COPOSU SI RATIU ,DE CAMPEANU MA CAM INDOIESC,SI'A DAT ARAMA PE FATA DUPA PAREREA MEA ! DIN PACATE, DIN CATE TIN MINTE EU ,ACEASTA VARIANTA NU A FOST AGREATA DE POPULATIE,POPULATIE CARE ERA SUB MANA COMUNISTULUI ILICI. LA ORA ACTUALA CONSIDER CA MONARHIA NU MAI ESTE VIABILA PT. ROMANIA AVAND IN VEDERE VARSTA INAINTATA A REGELUI SI LUAND IN CONSIDERARE URMASII LA TRON....... MOTIVE PRO SI CONTRA POT SCUZA PURTAREA REGELUI DIN ACCEA PERIOADA DE TRISTA AMINTIRE,DAR SUNT PREA MULTE GAFE IAR ACESTE GAFE S'AU SOLDAT CU ZECI DE MII DE MORTI,ATAT PE FRONT CAT SI IN TIMPUL COMUNISTILOR. EL CU MANA LUI A SEMNAT CEDAREA POPORULUI ROMAN SUB "PROTECTORAT" SOVIETIC ! SOLUTII PT.SITUATIA DE ATUNCI AR FI FOST,SE STIA SIGUR CA PIERDEM RAZBOIUL ,DE CE A CONTRIBUIT REGELE LA GRABIREA ACESTUI DEZNODAMANT SI CE L-A FACUT SA ALEAGA ALIANTA CU COMUNISTII ? DUPA PAREREA MEA AR FI FOST CEL PUTIN 2 SOLUTII PT. ONOAREA LUI SI A ROMANIEI : EXILUL,UNDE PUTEA SA'SI FORMEZE UN GUVERN CARE SA LUPTE SCOATEREA ROMANIEI DIN INFLUIENTA RUSILOR,SI A 2-UA SOLUTIE MAI RADICALA DAR DEMNA DE UN COMANDANT SUPREM : UN GLONTE !!! EL A ALES SA NE BAGE'N GROAPA SI SA PLECE CU O GARNITURA DE TREN PLINA CU BUNURILE STATULUI ROMAN ! CE SEF DE STAT ISI ARESTEAZA PRIMUL MINISTRU SI DUPA SA'L PREDEA PT. EXECUTIE ? CE OFITER PUNE VIATA LUI MAI PRESUS DE VIATA TRUPEI ? DACA A FOST GAFA DECLARATIA PRESEDINTELUI ,NU TE CONTRAZIC DAR SUNT SIGUR CA COMANDANTUL BASESCU NU AR SARI PRIMUL IN BARCA DE SALVARE SI SI'AR LASA ECHIPAJUL IN PRIMEJDIE,ASTA O STIU SIGUR SI A SI DOVEDIT'O CA SEF AL STATULUI !!! E UN SUBIECT FOARTE COMPEX,SUNT FOARTE MULTE DE ZIS,TOATE TREBUIESC ARGUMENTATE SI DOVEDITE,DAR ASTA E PAREREA MEA SINCERA ! SA AI UN SFARSIT DE SAPTAMANA PLIN DE SOARE IN SUFLET ALATURI DE FAMILIA TA,PRIETENE !!! 
c poi numai s reueti, nu ai cum s pierzi. Eecul este imposibil; este o iluzie. Nimic nu este eec. Nimic. Totul nainteaz in istoria umanitii precum se ntmpl i cu procesul ei evolutiv. Totul avanseaz de-a lungul cltoriei tale.
|
|
gabigabi 12108 mesaje Membru din: 1/10/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 26 Iunie 2011, ora 17:08
De la: Black_Friday, la data 2011-06-24 13:56:46De la: gabigabi, la data 2011-06-20 08:11:27aveti dreptate, amindoi : cea mai dulce si gustoasa masa , sunteti voi ,minca-v-as ! bineee, nu -ti mai zic :minca-l-ar mama pe el, ca ai "os amar" si nu esti bun la gust, e bine ? cit despre cit lup imbracat in oaie sunt eu,ce sa-ti zic ? ca te si pricepi sa le decantezi : cita vreme vei crede ca Absolutistul Basescu e de dreapta si Democrat,vei crede si ca eu mimez liberalismul , caci privirea ta e "daltonista"  iar dobitocul citat de tine, daragos-rahat cu apa rece , are tupeu ca si stapin' su : mai ce sar de curpopo in sus toti ca, ziaristii ailalti Indraznesc sa-i discute sau sa-i puna Jupinului la indoiala deciziile....si sunt atit de periculosi in parerea lor "banala" ,incit aduc Atingere Securitatii Statului si trebuie pedepsiti......ce mare scofala ca SEFU' se mai rahati o data-n capul romanilor si a istoriei lor?...la un popor de "mina a doua" , merge asa ! Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 7898 mesaje Membru din: 20/05/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 26 Iunie 2011, ora 20:46
De la: gabigabi, la data 2011-06-26 17:08:53De la: Black_Friday, la data 2011-06-24 13:56:46De la: gabigabi, la data 2011-06-20 08:11:27aveti dreptate, amindoi : cea mai dulce si gustoasa masa , sunteti voi ,minca-v-as ! BABUSCA,PAI TU IN LOC SA TE BUCURI DE VACANTA AI MANCAT PREA MULTE MURATURI SI AI DEVENIT ACRA DE TOT........I-A O LINGURA DE ZAHAR.......
Raporteaza abuz de limbaj
c poi numai s reueti, nu ai cum s pierzi. Eecul este imposibil; este o iluzie. Nimic nu este eec. Nimic. Totul nainteaz in istoria umanitii precum se ntmpl i cu procesul ei evolutiv. Totul avanseaz de-a lungul cltoriei tale.
|
|
Fosta membra 9am.ro 7898 mesaje Membru din: 20/05/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 28 Iunie 2011, ora 18:23
De la: gabigabi, la data 2011-06-26 17:08:53De la: Black_Friday, la data 2011-06-24 13:56:46De la: gabigabi, la data 2011-06-20 08:11:27aveti dreptate, amindoi : cea mai dulce si gustoasa masa , sunteti voi ,minca-v-as ! DA DE UNDE STII BABUSCA CE GUST ARE OSUL LUI ? IAR FACI PRESUPUNERI ? TU SI CU ALA.....OGICA...... 
Raporteaza abuz de limbaj
c poi numai s reueti, nu ai cum s pierzi. Eecul este imposibil; este o iluzie. Nimic nu este eec. Nimic. Totul nainteaz in istoria umanitii precum se ntmpl i cu procesul ei evolutiv. Totul avanseaz de-a lungul cltoriei tale.
|
|
gabigabi 12108 mesaje Membru din: 1/10/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 28 Iunie 2011, ora 18:30
De la: Silver9AM, la data 2011-06-28 18:23:33De la: gabigabi, la data 2011-06-26 17:08:53De la: Black_Friday, la data 2011-06-24 13:56:46De la: gabigabi, la data 2011-06-20 08:11:27aveti dreptate, amindoi : cea mai dulce si gustoasa masa , sunteti voi ,minca-v-as ! of, cit esti de vulgar si mai ai si memoria scurta....deh, asa-i cu unii : ii deranjeaza IRONIILE altora, dar ce scot ei pe gura e ok indiferent ce-ar zice !  deci ,revin la scurta ta memorie : dragu' mamii , chestia cu " osu' amar " a ramas de la povestea lui black cu pescuitul, cortul, furnicile si ca sa fiu in ton cu tine si, "sculele tale ruginite "! 
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 7898 mesaje Membru din: 20/05/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 28 Iunie 2011, ora 18:38
De la: gabigabi, la data 2011-06-28 18:30:33De la: Silver9AM, la data 2011-06-28 18:23:33De la: gabigabi, la data 2011-06-26 17:08:53De la: Black_Friday, la data 2011-06-24 13:56:46De la: gabigabi, la data 2011-06-20 08:11:27aveti dreptate, amindoi : cea mai dulce si gustoasa masa , sunteti voi ,minca-v-as ! STIU POVESTEA BABUSCA,DAR DE CE SPUI CA SUNT VULGAR ? LA CE TE'AI GANDIT TU ? EU NU AM FACUT NICI O REFERIRE LA CHESTIUNI........VULGARE ! UITE UN EX. CLAR : EU SPUN CEVA IAR TU INTERPRETEZI,ASA DUPA URECHE.....PAI POTI SA MAI FII CREDIBILA,IA SPUNE TU SINCER ? Raporteaza abuz de limbaj
c poi numai s reueti, nu ai cum s pierzi. Eecul este imposibil; este o iluzie. Nimic nu este eec. Nimic. Totul nainteaz in istoria umanitii precum se ntmpl i cu procesul ei evolutiv. Totul avanseaz de-a lungul cltoriei tale.
|
|
Fosta membra 9am.ro 7898 mesaje Membru din: 20/05/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 28 Iunie 2011, ora 18:48
De la: gabigabi, la data 2011-06-28 18:30:33De la: Silver9AM, la data 2011-06-28 18:23:33De la: gabigabi, la data 2011-06-26 17:08:53De la: Black_Friday, la data 2011-06-24 13:56:46De la: gabigabi, la data 2011-06-20 08:11:27aveti dreptate, amindoi : cea mai dulce si gustoasa masa , sunteti voi ,minca-v-as ! UITE,EU DACA'S VREA SA INTERPRETEZ,TE'AS ACUZA CA AI INSINUAT CUM CA AS AVEA ' MEMORIA " SCURTA........DAR EU NU SUNT RAUTACIOS SI NU INTRU IN POLEMICA CU TINE,VEZI CE BAIAT BUN SUNT EU ?
Raporteaza abuz de limbaj
c poi numai s reueti, nu ai cum s pierzi. Eecul este imposibil; este o iluzie. Nimic nu este eec. Nimic. Totul nainteaz in istoria umanitii precum se ntmpl i cu procesul ei evolutiv. Totul avanseaz de-a lungul cltoriei tale.
|
|
gabigabi 12108 mesaje Membru din: 1/10/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 28 Iunie 2011, ora 19:05
De la: Silver9AM, la data 2011-06-28 18:38:09De la: gabigabi, la data 2011-06-28 18:30:33De la: Silver9AM, la data 2011-06-28 18:23:33De la: gabigabi, la data 2011-06-26 17:08:53De la: Black_Friday, la data 2011-06-24 13:56:46De la: gabigabi, la data 2011-06-20 08:11:27aveti dreptate, amindoi : cea mai dulce si gustoasa masa , sunteti voi ,minca-v-as ! mersic de argument : EXACT la fel faceti si voi cu vorbele lui Antonescu:el spune una si voi le interpretati dupa ureche ! Raporteaza abuz de limbaj |
|
gabigabi 12108 mesaje Membru din: 1/10/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 28 Iunie 2011, ora 19:08
De la: Silver9AM, la data 2011-06-28 18:48:08De la: gabigabi, la data 2011-06-28 18:30:33De la: Silver9AM, la data 2011-06-28 18:23:33De la: gabigabi, la data 2011-06-26 17:08:53De la: Black_Friday, la data 2011-06-24 13:56:46De la: gabigabi, la data 2011-06-20 08:11:27aveti dreptate, amindoi : cea mai dulce si gustoasa masa , sunteti voi ,minca-v-as ! hai, fugi, sa nu te deochi ! ...si, vezi ca n-am pus cuvintul memorie intre ghilimele, deci cind am zis ca-i scurta, la memorie m-amreferit....daca tu-ti pui mina-n cap precum chelu', asta e....stii tu ce stii !
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 4841 mesaje Membru din: 14/12/2010 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 28 Iunie 2011, ora 20:09
De la: gabigabi, la data 2011-06-28 18:30:33De la: Silver9AM, la data 2011-06-28 18:23:33De la: gabigabi, la data 2011-06-26 17:08:53De la: Black_Friday, la data 2011-06-24 13:56:46De la: gabigabi, la data 2011-06-20 08:11:27aveti dreptate, amindoi : cea mai dulce si gustoasa masa , sunteti voi ,minca-v-as ! Asta e de cand ne contraziceam despre osul amar atunci cand discutam despre borsul de peste si eu iti spuneam ce zicea R A Roman, ca nu exista niciun os amar, ci doar nepriceperea celui care curata pestele si ii sparge fierea, amaraste carnea de peste. Raporteaza abuz de limbaj
"No man is an island entire of itself; every man
is a piece of the continent, a part of the main...
And therefore never send to know for whom
the bell tolls; it tolls for thee." - John Donne
|
|
gabigabi 12108 mesaje Membru din: 1/10/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 29 Iunie 2011, ora 08:16
De la: Black_Friday, la data 2011-06-28 20:09:47De la: gabigabi, la data 2011-06-28 18:30:33De la: Silver9AM, la data 2011-06-28 18:23:33De la: gabigabi, la data 2011-06-26 17:08:53De la: Black_Friday, la data 2011-06-24 13:56:46De la: gabigabi, la data 2011-06-20 08:11:27aveti dreptate, amindoi : cea mai dulce si gustoasa masa , sunteti voi ,minca-v-as ! da, stiu cind a fost discutia, dar am legat-o de mersul vostru la pescuit ca sa ma pot lega de "sculele lui ruginite " maaaama, ce-mi place sa tachinez !
Raporteaza abuz de limbaj |
|
|
|
