Scrisoare deschisã cãtre societatea civilã

Emil Constantinescu: Scrisoare deschis� c�tre societatea civil�
30 Aug 2009 | 28 comentarii | 3424 vizualizari

Evenimentele din ultimele luni arat� o degradare accelerat� a autorit��ii tuturor institu�iilor statului �i instaurarea unui climat de confuzie, vulgaritate �i violen�� la nivelul �ntregii societ��i. �n condi�iile �n care sunt tot mai pu�ine �anse ca o rezolvare a acestei situa�ii s� vin� din partea clasei politice, o reac�ie din partea intelectualit��ii cu convingeri democratice �i a societ��ii civile �n ansamblul ei devine imperios necesar�.

Un bun prilej �l constituie alegerile preziden�iale din 2009, care reprezint� o dubl� premier� �n istoria politic� a Rom�niei. Vor fi primele alegeri preziden�iale de la integrarea �n Uniunea European� �i vor reprezenta primul scrutin separat de alegerile parlamentare dup� cinci alegeri �n care ele s-au desf�urat simultan. Ne-am fi a�teptat ca �n aceste condi�ii dezbaterea public� s� se concentreze pe conturarea profilului �efului de stat european. Tr�s�turile definitorii ale acestuia, indiferent c� este vorba de un monarh constitu�ional nesupus votului popular, de un pre�edinte ales de Parlament sau de un pre�edinte ales de popor prin vot direct, sunt capacitatea de a fi un arbitru �ntre institu�iile statului sau �ntre acestea �i societate �i capacitatea de a interveni �n situa�ii de criz� pe baza unui prestigiu moral conservat printr-o discre�ie autoimpus� �n momentele de normalitate.

La posibilit��ile actuale de informare, �tim bine c�, except�nd republica semipreziden�ial� francez� care confer� pre�edintelui un statut diferit, �efii de stat din UE chiar corespund acestui profil, pe care �l respect� �n mod tacit.
Publicitate

Alegerea prin vot direct a pre�edintelui �n state precum Austria, Finlanda sau Portugalia, a c�ror istorie a cunoscut �i traiectorii apropiate de cea a Rom�niei, nu a f�cut dec�t s�-l elibereze pe pre�edintele acestor ��ri de presiunea combina�iilor politice din Parlament �i �n nici un caz nu a dus la justificarea unor imixtiuni �n activitatea Guvernului, Parlamentului sau Justi�iei prin invocarea temeiului mandatului popular. Nu astfel stau lucrurile �n Polonia, Slovenia sau Lituania, ��ri care au cunoscut dictatura comunist�.

Cum se explic� atunci persisten�a la noi a mitului pre�edintelui juc�tor �i mai ales aprobarea de c�tre o bun� parte a popula�iei a atitudinii unui pre�edinte a c�rui conduit� a sem�nat de cele mai multe ori cu cea a unui �ef de stat populist - demagog din republicile autoritare din lumea a treia. Faptul c� �n Rom�nia, datorit� mecanismelor democratice care la limit� func�ioneaz� totu�i �i datorit� unei remarcabile for�e de rezisten�� a presei, un derapaj spre totalitarism nu pare posibil nu scuz�, ci cu at�t mai mult acuz� deficitul de con�tiin�� democratic� �n mentalitatea unei p�r�i a electoratului �i chiar a unor lideri de opinie influen�i.

Cred c� aceast� diferen�� �ntre cum este perceput rolul �i profilul �efului de stat �n UE �i �n Rom�nia ar trebui s� ne preocupe �i s� g�sim c�ile prin care s� �mpiedic�m transformarea emisiunilor din campania electoral� �n concursuri de tip �cine �tie c�tig� pres�rate cu glume nes�rate �i s� impunem o dezbatere serioas� pe tema rolului constitu�ional al pre�edintelui.

Dac� societatea civil� ar fi avut �nc� din anul 2000, c�nd integrarea european� a Rom�niei devenise o certitudine, disponibilitatea de a prezenta opiniei publice modelul �efului de stat european �i for�a de a convinge electoratul, lucrurile ar fi stat altfel ast�zi �n Rom�nia. Din p�cate, o parte a elitei intelectuale a optat pentru modelul �liderului salvator� anacronic, nu numai �n Europa, dar �i �n raport cu propria noastr� constitu�ie. Incapabili s� preia o responsabilitate politic�, social� �i chiar intelectual� proprie �i s� conceap� un proiect na�ional, ace�ti intelectuali au transferat neputin�a lor �ntregului popor pentru c� liderul autoritar �n democra�ie nu este altceva dec�t expresia ratific�rii prin vot popular a unei umilin�e generale.

Mizeria moral� actual� a societ��ii rom�ne�ti s-a propagat astfel de sus �n jos �i ea pleac� de la faptul c� o mare parte a opiniei publice a acceptat cu ani �n urm� o neru�inat� manipulare pentru promovarea unor personalit��i compromise �n prim-planul vie�ii politice.

La dou� decenii de la pr�bu�irea dictaturii comuniste pl�tit� cu sacrificiul vie�ii de mii de rom�ni, numai printr-o manipulare sus�inut� �i tenace s-a putut ajunge la situa�ia �n care:

- un personaj care �n decembrie 1989 era un nomenclaturist comunist de rangul doi �i colaborator pe termen lung al Securit��ii ceau�iste s� fie prezentat ca un lupt�tor �mpotriva comunismului �i al Securit��ii pe care el �nsu�i le reprezint� �i s� fie sus�inut politic �i moral prin invocarea condamn�rii comunismului printr-un show parlamentar �n condi�iile �n care dac� Parlamentul ar fi votat legea lustra�iei promis� cu acel prilej pre�edintele �nsu�i ar fi fost singurul candidat lustrabil

- un personaj inculpat la �nalta Curte de Casa�ie �i Justi�ie �n cel mai mare proces de corup�ie din Rom�nia, proces suspendat cu tertipuri juridice �i presiuni �n considerarea calit��ii sale de pre�edinte, s� fie prezentat ca un lupt�tor �mpotriva corup�iei

- un personaj produs �i finan�at copios de cercurile de interese c�rora le este �ndatorat �i care a �nc�lcat sau care a tolerat �nc�lcarea repetat� a legii �n folosul s�u personal, al familiei sau al clanului pe care �l patroneaz� s� poat� vorbi de respectarea legalit��ii

- un personaj cu educa�ie precar� s� se poat� pronun�a, �ntr-un moment �n care lumea intr� �n societatea cunoa�terii, asupra unor probleme de educa�ie �i cercetare �tiin�ific� pentru care nu are nici un fel de preg�tire �i �n�elegere

- un personaj care �i-a probat incompeten�a �ntr-o �ndelungat� carier� ministerial� prin distrugerea flotei �i blocarea construc�iei autostr�zilor sau �n calitate de primar general al Capitalei prin lipsa oric�ror realiz�ri edilitare de-a lungul unui �ntreg mandat s� poat� acuza pe al�ii de incompeten�� �i lips� de profesionalism

- un personaj permanent conflictual s� poat� fi acceptat ca un moderator valabil �ntre puterile statului

- un personaj grobian, mincinos, cu manifest�ri imorale �i care profereaz� permanent insulte la adresa unor persoane sau categorii sociale s� fie prezentat ca un model de comportament popular demn de urmat.

La limit� putem accepta existen�a �n peisajul politic a diferite personaje care s� se reg�seasc� �ntr-una sau chiar �n mai multe din situa�iile incriminate. Dar ca o singur� persoan� �ntrunind toate aceste incompatibilit��i s� fie aleas� �n cea mai �nalt� func�ie �n stat �i apoi s� fie r�spl�tit� cu �ncrederea unei p�r�i a elitei intelectuale �i a popula�iei precum �i cu sus�inerea electoral� pentru a continua cu un nou mandat pare ceva ireal. Cel pu�in pentru mine. Dar se pare c� nu �i pentru societatea �n care tr�im.

Ajuns aici �i tocmai pentru c� vorbim de real �i ireal, vreau s� precizez c� toate faptele �i calific�rile pe care le-am enumerat anterior la adresa persoanei care �ndepline�te ast�zi func�ia de pre�edinte al Rom�niei sunt sprijinite pe documente originale �i pe �nregistr�ri video �i audio de uz public. Cei mai �nver�una�i contestatari ai mei �tiu c� �n toate declara�iile oficiale �i neoficiale din ultimii 20 de ani nu m-am pronun�at dec�t pe baza unor date certe �i verificate. Dac� totu�i cineva s-ar �ndoi sunt gata oric�nd s� justific public sau �n justi�ie fiecare afirma�ie �n parte.

Am evitat deliberat s� rostesc de la �nceput numele personajului pe care l-am descris pentru c� cea mai grav� �i mai eficient� manipulare a opiniei publice s-a produs prin �mp�r�irea liderilor de opinie �n tabere pro �i contra B�sescu, ceea ce a impietat asupra discut�rii ra�ionale a faptelor �i a argumentelor, transform�nd electoratul rom�n �ntr-un fel de galerii de fotbal care �i ur�sc adversarii doar pentru c� apar�in altui club.

Indiferent de simpatiile politice sau personale nu putem evita o �ntrebare: cum a fost posibil� ascensiunea la cea mai �nalt� func�ie �n stat a unei persoane cu un trecut cunoscut ca fiind marcat de fapte ilegale �i imorale �i cum a putut fi el apoi sprijinit �n ac�iunile sale de�i acestea lezau grav autoritatea institu�iilor statului �i prestigiul interna�ional al Rom�niei? De l�murirea modului �n care aceasta s-a produs depind �n bun� m�sur� desf�urarea �i rezultatul viitoarelor alegeri preziden�iale. Departe de a fi o fantezie erotic� a electoratului rom�n, �monumentul B�sescu� este o crea�ie colectiv� la care au pus c�te o piatr� mul�i lideri de opinie �i o mare parte a presei rom�ne. Este motivul pentru care m� voi referi �n mod direct la ac�iunile unor persoane sau grupuri pentru c� o responsabilitate pentru aceast� distorsionare istoric� trebuie s� existe p�n� la urm�.

Totul a �nceput �n 2000, c�nd, panica�i de calificarea surprinz�toare a lui C.V. Tudor �n turul 2 al scrutinului preziden�ial, o parte din intelectualii cunoscu�i ca anticomuni�ti �i antifeseni�ti au recomandat alegerea �r�ului mai mic� �n persoana pre�edintelui Ion Iliescu, �n condi�iile �n care PSD nu avea nevoie �i nu ceruse ajutorul lor. A fost primul pas dintr-un lung �ir de compromisuri. Cel de-al doilea pas a constat �n sprijinirea prelu�rii conducerii PNL de c�tre Theodor Stolojan, persoan� de maxim� �ncredere a Securit��ii ceau�iste, �ndeplinindu-se astfel visul postcomunist al acesteia: preluarea partidelor istorice democratice atunci c�nd acestea, precum PN�, nu pot fi eliminate. �ntre timp, Traian B�sescu prin �n�elegere direct� cu Virgil M�gureanu prelua prin absorb�ie partidul acestuia �mpreun� cu �cadrele sale de n�dejde�. Tot Traian B�sescu printr-o manevr� de �maidan politic� transfer� printr-o mascarad� de congres PD-ul din Interna�ionala Socialist� la Partidul Popular European, de centru dreapta. Terenul este preg�tit acum pentru ca Societatea Academic� Rom�n� (SAR) condus� de Alina Mungiu s� formeze al�turi de GDS �i alte asocia�ii civice Coali�ia �Rom�nia Curat�, care va sprijini Alian�a D.A. condus� de cele dou� personaje total compromise politic �i moral Traian B�sescu �i Theodor Stolojan tot �n baza sloganului �alegerea r�ului mai mic�. Schimbarea guvernului N�stase benefic� din cauza generaliz�rii corup�iei �i tendin�ei fostului prim-ministru de a controla presa �i societatea este urmat� de constituirea unei grup�ri intelectuale conduse de G. Liiceanu, H.-R. Patapievici, P.R. Ungureanu, C. Avramescu, M. Mih�ie�, A. Cornea, la care se vor ad�uga V. Tism�neanu �i alte personaje mai insignifiante, grupare care va declan�a o campanie delirant� de elogiere a lui Traian B�sescu acompaniat� de atacuri furibunde la adresa oricui se opune acestuia. Apogeul acestei campanii este atins cu ocazia referendumului pentru suspendarea pre�edintelui plasat sub semnul unei cruciade anticomuniste al liderului salvator. Apari�ia televizat� la tribun� al�turi de pre�edinte �ntr-o pozi�ie-cheie a lui Silvian Ionescu, fostul �ef de spa�iu pentru Europa Occidental� al spionajului rom�nesc, este un semnal pentru agen�ii deplin acoperi�i din fosta emigra�ie rom�neasc� conserva�i timp de dou� decenii care vor exacerba pe plan extern cultul �B�sescu anticomunist�. Comitetele de sprijin pro B�sescu din diaspora la care se lucreaz� intens �n 2009 �i vor aduce pe ace�tia f�r� �ndoial� din nou la suprafa��.

Aceast� combina�ie stranie dintre reprezentan�i ai fostei elite anticomuniste, fo�ti colaboratori ai Securit��ii demasca�i �n func�ie de interesele momentului (vezi cazul Stolnici �n momentul refuzului de a-l urma pe Theodor Stolojan �n PDL), agen�i acoperi�i din pres� ai serviciilor de informa�ii a c�ror existen�� a fost recunoscut� oficial de c�tre ace�tia �i �postaci� de pe Internet din a�a-zisele gherile digitale pl�tite la bucat� a fost pilonul de rezisten�� al pre�edintelui Traian B�sescu �n toate manevrele sale de construire a unui sistem politic bazat pe presiuni, �antaje �i diversiuni. Este de a�teptat ca �n actuala campanie preziden�ial� s� fie reluate �i amplificate metodele din 2004 �i 2007. Bilan�ul negativ al lui Traian B�sescu, fiind greu de justificat, se va pedala pe murd�rirea tuturor adversarilor politici, pe descurajarea electoratului, invoc�ndu-se lipsa de �anse a contracandida�ilor �i �n cele din urm� pe re�nc�rcarea sloganului �alegerea r�ului mai mic�. Celor care se pot l�sa �n�ela�i de aceast� previzibil� tactic� le transmit c� �n 2009 avem posibilitatea s� nu mai permitem �antajul politic �i moral din 2000, 2004 �i 2007. �n 2009 avem ocazia s� alegem binele, s�-l delimit�m at�t de �r�ul mai mare�, c�t �i de �r�ul mai mic�.

Emil Constantinescu
Pre�edintele Forumului Academic Rom�n
(fragment din Scrisoarea deschis� c�tre societatea civil�)

De la: vaneamarin, la data 2009-09-01 11:22:48Emil Constantinescu: Scrisoare deschis� c�tre societatea civil�
30 Aug 2009 | 28 comentarii | 3424 vizualizari

Evenimentele din ultimele luni arat� o degradare accelerat� a autorit��ii tuturor institu�iilor statului �i instaurarea unui climat de confuzie, vulgaritate �i violen�� la nivelul �ntregii societ��i. �n condi�iile �n care sunt tot mai pu�ine �anse ca o rezolvare a acestei situa�ii s� vin� din partea clasei politice, o reac�ie din partea intelectualit��ii cu convingeri democratice �i a societ��ii civile �n ansamblul ei devine imperios necesar�.

Un bun prilej �l constituie alegerile preziden�iale din 2009, care reprezint� o dubl� premier� �n istoria politic� a Rom�niei. Vor fi primele alegeri preziden�iale de la integrarea �n Uniunea European� �i vor reprezenta primul scrutin separat de alegerile parlamentare dup� cinci alegeri �n care ele s-au desf�urat simultan. Ne-am fi a�teptat ca �n aceste condi�ii dezbaterea public� s� se concentreze pe conturarea profilului �efului de stat european. Tr�s�turile definitorii ale acestuia, indiferent c� este vorba de un monarh constitu�ional nesupus votului popular, de un pre�edinte ales de Parlament sau de un pre�edinte ales de popor prin vot direct, sunt capacitatea de a fi un arbitru �ntre institu�iile statului sau �ntre acestea �i societate �i capacitatea de a interveni �n situa�ii de criz� pe baza unui prestigiu moral conservat printr-o discre�ie autoimpus� �n momentele de normalitate.

La posibilit��ile actuale de informare, �tim bine c�, except�nd republica semipreziden�ial� francez� care confer� pre�edintelui un statut diferit, �efii de stat din UE chiar corespund acestui profil, pe care �l respect� �n mod tacit.
Publicitate

Alegerea prin vot direct a pre�edintelui �n state precum Austria, Finlanda sau Portugalia, a c�ror istorie a cunoscut �i traiectorii apropiate de cea a Rom�niei, nu a f�cut dec�t s�-l elibereze pe pre�edintele acestor ��ri de presiunea combina�iilor politice din Parlament �i �n nici un caz nu a dus la justificarea unor imixtiuni �n activitatea Guvernului, Parlamentului sau Justi�iei prin invocarea temeiului mandatului popular. Nu astfel stau lucrurile �n Polonia, Slovenia sau Lituania, ��ri care au cunoscut dictatura comunist�.

Cum se explic� atunci persisten�a la noi a mitului pre�edintelui juc�tor �i mai ales aprobarea de c�tre o bun� parte a popula�iei a atitudinii unui pre�edinte a c�rui conduit� a sem�nat de cele mai multe ori cu cea a unui �ef de stat populist - demagog din republicile autoritare din lumea a treia. Faptul c� �n Rom�nia, datorit� mecanismelor democratice care la limit� func�ioneaz� totu�i �i datorit� unei remarcabile for�e de rezisten�� a presei, un derapaj spre totalitarism nu pare posibil nu scuz�, ci cu at�t mai mult acuz� deficitul de con�tiin�� democratic� �n mentalitatea unei p�r�i a electoratului �i chiar a unor lideri de opinie influen�i.

Cred c� aceast� diferen�� �ntre cum este perceput rolul �i profilul �efului de stat �n UE �i �n Rom�nia ar trebui s� ne preocupe �i s� g�sim c�ile prin care s� �mpiedic�m transformarea emisiunilor din campania electoral� �n concursuri de tip �cine �tie c�tig� pres�rate cu glume nes�rate �i s� impunem o dezbatere serioas� pe tema rolului constitu�ional al pre�edintelui.

Dac� societatea civil� ar fi avut �nc� din anul 2000, c�nd integrarea european� a Rom�niei devenise o certitudine, disponibilitatea de a prezenta opiniei publice modelul �efului de stat european �i for�a de a convinge electoratul, lucrurile ar fi stat altfel ast�zi �n Rom�nia. Din p�cate, o parte a elitei intelectuale a optat pentru modelul �liderului salvator� anacronic, nu numai �n Europa, dar �i �n raport cu propria noastr� constitu�ie. Incapabili s� preia o responsabilitate politic�, social� �i chiar intelectual� proprie �i s� conceap� un proiect na�ional, ace�ti intelectuali au transferat neputin�a lor �ntregului popor pentru c� liderul autoritar �n democra�ie nu este altceva dec�t expresia ratific�rii prin vot popular a unei umilin�e generale.

Mizeria moral� actual� a societ��ii rom�ne�ti s-a propagat astfel de sus �n jos �i ea pleac� de la faptul c� o mare parte a opiniei publice a acceptat cu ani �n urm� o neru�inat� manipulare pentru promovarea unor personalit��i compromise �n prim-planul vie�ii politice.

La dou� decenii de la pr�bu�irea dictaturii comuniste pl�tit� cu sacrificiul vie�ii de mii de rom�ni, numai printr-o manipulare sus�inut� �i tenace s-a putut ajunge la situa�ia �n care:

- un personaj care �n decembrie 1989 era un nomenclaturist comunist de rangul doi �i colaborator pe termen lung al Securit��ii ceau�iste s� fie prezentat ca un lupt�tor �mpotriva comunismului �i al Securit��ii pe care el �nsu�i le reprezint� �i s� fie sus�inut politic �i moral prin invocarea condamn�rii comunismului printr-un show parlamentar �n condi�iile �n care dac� Parlamentul ar fi votat legea lustra�iei promis� cu acel prilej pre�edintele �nsu�i ar fi fost singurul candidat lustrabil

- un personaj inculpat la �nalta Curte de Casa�ie �i Justi�ie �n cel mai mare proces de corup�ie din Rom�nia, proces suspendat cu tertipuri juridice �i presiuni �n considerarea calit��ii sale de pre�edinte, s� fie prezentat ca un lupt�tor �mpotriva corup�iei

- un personaj produs �i finan�at copios de cercurile de interese c�rora le este �ndatorat �i care a �nc�lcat sau care a tolerat �nc�lcarea repetat� a legii �n folosul s�u personal, al familiei sau al clanului pe care �l patroneaz� s� poat� vorbi de respectarea legalit��ii

- un personaj cu educa�ie precar� s� se poat� pronun�a, �ntr-un moment �n care lumea intr� �n societatea cunoa�terii, asupra unor probleme de educa�ie �i cercetare �tiin�ific� pentru care nu are nici un fel de preg�tire �i �n�elegere

- un personaj care �i-a probat incompeten�a �ntr-o �ndelungat� carier� ministerial� prin distrugerea flotei �i blocarea construc�iei autostr�zilor sau �n calitate de primar general al Capitalei prin lipsa oric�ror realiz�ri edilitare de-a lungul unui �ntreg mandat s� poat� acuza pe al�ii de incompeten�� �i lips� de profesionalism

- un personaj permanent conflictual s� poat� fi acceptat ca un moderator valabil �ntre puterile statului

- un personaj grobian, mincinos, cu manifest�ri imorale �i care profereaz� permanent insulte la adresa unor persoane sau categorii sociale s� fie prezentat ca un model de comportament popular demn de urmat.

La limit� putem accepta existen�a �n peisajul politic a diferite personaje care s� se reg�seasc� �ntr-una sau chiar �n mai multe din situa�iile incriminate. Dar ca o singur� persoan� �ntrunind toate aceste incompatibilit��i s� fie aleas� �n cea mai �nalt� func�ie �n stat �i apoi s� fie r�spl�tit� cu �ncrederea unei p�r�i a elitei intelectuale �i a popula�iei precum �i cu sus�inerea electoral� pentru a continua cu un nou mandat pare ceva ireal. Cel pu�in pentru mine. Dar se pare c� nu �i pentru societatea �n care tr�im.

Ajuns aici �i tocmai pentru c� vorbim de real �i ireal, vreau s� precizez c� toate faptele �i calific�rile pe care le-am enumerat anterior la adresa persoanei care �ndepline�te ast�zi func�ia de pre�edinte al Rom�niei sunt sprijinite pe documente originale �i pe �nregistr�ri video �i audio de uz public. Cei mai �nver�una�i contestatari ai mei �tiu c� �n toate declara�iile oficiale �i neoficiale din ultimii 20 de ani nu m-am pronun�at dec�t pe baza unor date certe �i verificate. Dac� totu�i cineva s-ar �ndoi sunt gata oric�nd s� justific public sau �n justi�ie fiecare afirma�ie �n parte.

Am evitat deliberat s� rostesc de la �nceput numele personajului pe care l-am descris pentru c� cea mai grav� �i mai eficient� manipulare a opiniei publice s-a produs prin �mp�r�irea liderilor de opinie �n tabere pro �i contra B�sescu, ceea ce a impietat asupra discut�rii ra�ionale a faptelor �i a argumentelor, transform�nd electoratul rom�n �ntr-un fel de galerii de fotbal care �i ur�sc adversarii doar pentru c� apar�in altui club.

Indiferent de simpatiile politice sau personale nu putem evita o �ntrebare: cum a fost posibil� ascensiunea la cea mai �nalt� func�ie �n stat a unei persoane cu un trecut cunoscut ca fiind marcat de fapte ilegale �i imorale �i cum a putut fi el apoi sprijinit �n ac�iunile sale de�i acestea lezau grav autoritatea institu�iilor statului �i prestigiul interna�ional al Rom�niei? De l�murirea modului �n care aceasta s-a produs depind �n bun� m�sur� desf�urarea �i rezultatul viitoarelor alegeri preziden�iale. Departe de a fi o fantezie erotic� a electoratului rom�n, �monumentul B�sescu� este o crea�ie colectiv� la care au pus c�te o piatr� mul�i lideri de opinie �i o mare parte a presei rom�ne. Este motivul pentru care m� voi referi �n mod direct la ac�iunile unor persoane sau grupuri pentru c� o responsabilitate pentru aceast� distorsionare istoric� trebuie s� existe p�n� la urm�.

Totul a �nceput �n 2000, c�nd, panica�i de calificarea surprinz�toare a lui C.V. Tudor �n turul 2 al scrutinului preziden�ial, o parte din intelectualii cunoscu�i ca anticomuni�ti �i antifeseni�ti au recomandat alegerea �r�ului mai mic� �n persoana pre�edintelui Ion Iliescu, �n condi�iile �n care PSD nu avea nevoie �i nu ceruse ajutorul lor. A fost primul pas dintr-un lung �ir de compromisuri. Cel de-al doilea pas a constat �n sprijinirea prelu�rii conducerii PNL de c�tre Theodor Stolojan, persoan� de maxim� �ncredere a Securit��ii ceau�iste, �ndeplinindu-se astfel visul postcomunist al acesteia: preluarea partidelor istorice democratice atunci c�nd acestea, precum PN�, nu pot fi eliminate. �ntre timp, Traian B�sescu prin �n�elegere direct� cu Virgil M�gureanu prelua prin absorb�ie partidul acestuia �mpreun� cu �cadrele sale de n�dejde�. Tot Traian B�sescu printr-o manevr� de �maidan politic� transfer� printr-o mascarad� de congres PD-ul din Interna�ionala Socialist� la Partidul Popular European, de centru dreapta. Terenul este preg�tit acum pentru ca Societatea Academic� Rom�n� (SAR) condus� de Alina Mungiu s� formeze al�turi de GDS �i alte asocia�ii civice Coali�ia �Rom�nia Curat�, care va sprijini Alian�a D.A. condus� de cele dou� personaje total compromise politic �i moral Traian B�sescu �i Theodor Stolojan tot �n baza sloganului �alegerea r�ului mai mic�. Schimbarea guvernului N�stase benefic� din cauza generaliz�rii corup�iei �i tendin�ei fostului prim-ministru de a controla presa �i societatea este urmat� de constituirea unei grup�ri intelectuale conduse de G. Liiceanu, H.-R. Patapievici, P.R. Ungureanu, C. Avramescu, M. Mih�ie�, A. Cornea, la care se vor ad�uga V. Tism�neanu �i alte personaje mai insignifiante, grupare care va declan�a o campanie delirant� de elogiere a lui Traian B�sescu acompaniat� de atacuri furibunde la adresa oricui se opune acestuia. Apogeul acestei campanii este atins cu ocazia referendumului pentru suspendarea pre�edintelui plasat sub semnul unei cruciade anticomuniste al liderului salvator. Apari�ia televizat� la tribun� al�turi de pre�edinte �ntr-o pozi�ie-cheie a lui Silvian Ionescu, fostul �ef de spa�iu pentru Europa Occidental� al spionajului rom�nesc, este un semnal pentru agen�ii deplin acoperi�i din fosta emigra�ie rom�neasc� conserva�i timp de dou� decenii care vor exacerba pe plan extern cultul �B�sescu anticomunist�. Comitetele de sprijin pro B�sescu din diaspora la care se lucreaz� intens �n 2009 �i vor aduce pe ace�tia f�r� �ndoial� din nou la suprafa��.

Aceast� combina�ie stranie dintre reprezentan�i ai fostei elite anticomuniste, fo�ti colaboratori ai Securit��ii demasca�i �n func�ie de interesele momentului (vezi cazul Stolnici �n momentul refuzului de a-l urma pe Theodor Stolojan �n PDL), agen�i acoperi�i din pres� ai serviciilor de informa�ii a c�ror existen�� a fost recunoscut� oficial de c�tre ace�tia �i �postaci� de pe Internet din a�a-zisele gherile digitale pl�tite la bucat� a fost pilonul de rezisten�� al pre�edintelui Traian B�sescu �n toate manevrele sale de construire a unui sistem politic bazat pe presiuni, �antaje �i diversiuni. Este de a�teptat ca �n actuala campanie preziden�ial� s� fie reluate �i amplificate metodele din 2004 �i 2007. Bilan�ul negativ al lui Traian B�sescu, fiind greu de justificat, se va pedala pe murd�rirea tuturor adversarilor politici, pe descurajarea electoratului, invoc�ndu-se lipsa de �anse a contracandida�ilor �i �n cele din urm� pe re�nc�rcarea sloganului �alegerea r�ului mai mic�. Celor care se pot l�sa �n�ela�i de aceast� previzibil� tactic� le transmit c� �n 2009 avem posibilitatea s� nu mai permitem �antajul politic �i moral din 2000, 2004 �i 2007. �n 2009 avem ocazia s� alegem binele, s�-l delimit�m at�t de �r�ul mai mare�, c�t �i de �r�ul mai mic�.

Emil Constantinescu
Pre�edintele Forumului Academic Rom�n
(fragment din Scrisoarea deschis� c�tre societatea civil�)

Asta vorbeste? Dupa ce ca nu a fost in stare de nimic si a inselat increderea celor care s-au bucurat ca scapa in sfirsit de Iliescu si de PSD, mai are tupeul sa dea lectii?
Mare e gradina ta Doamne!

De la: black10131307, la data 2009-09-01 12:40:03

De la: vaneamarin, la data 2009-09-01 11:22:48Emil Constantinescu: Scrisoare deschis� c�tre societatea civil�
30 Aug 2009 | 28 comentarii | 3424 vizualizari

Evenimentele din ultimele luni arat� o degradare accelerat� a autorit��ii tuturor institu�iilor statului �i instaurarea unui climat de confuzie, vulgaritate �i violen�� la nivelul �ntregii societ��i. �n condi�iile �n care sunt tot mai pu�ine �anse ca o rezolvare a acestei situa�ii s� vin� din partea clasei politice, o reac�ie din partea intelectualit��ii cu convingeri democratice �i a societ��ii civile �n ansamblul ei devine imperios necesar�.

Un bun prilej �l constituie alegerile preziden�iale din 2009, care reprezint� o dubl� premier� �n istoria politic� a Rom�niei. Vor fi primele alegeri preziden�iale de la integrarea �n Uniunea European� �i vor reprezenta primul scrutin separat de alegerile parlamentare dup� cinci alegeri �n care ele s-au desf�urat simultan. Ne-am fi a�teptat ca �n aceste condi�ii dezbaterea public� s� se concentreze pe conturarea profilului �efului de stat european. Tr�s�turile definitorii ale acestuia, indiferent c� este vorba de un monarh constitu�ional nesupus votului popular, de un pre�edinte ales de Parlament sau de un pre�edinte ales de popor prin vot direct, sunt capacitatea de a fi un arbitru �ntre institu�iile statului sau �ntre acestea �i societate �i capacitatea de a interveni �n situa�ii de criz� pe baza unui prestigiu moral conservat printr-o discre�ie autoimpus� �n momentele de normalitate.

La posibilit��ile actuale de informare, �tim bine c�, except�nd republica semipreziden�ial� francez� care confer� pre�edintelui un statut diferit, �efii de stat din UE chiar corespund acestui profil, pe care �l respect� �n mod tacit.
Publicitate

Alegerea prin vot direct a pre�edintelui �n state precum Austria, Finlanda sau Portugalia, a c�ror istorie a cunoscut �i traiectorii apropiate de cea a Rom�niei, nu a f�cut dec�t s�-l elibereze pe pre�edintele acestor ��ri de presiunea combina�iilor politice din Parlament �i �n nici un caz nu a dus la justificarea unor imixtiuni �n activitatea Guvernului, Parlamentului sau Justi�iei prin invocarea temeiului mandatului popular. Nu astfel stau lucrurile �n Polonia, Slovenia sau Lituania, ��ri care au cunoscut dictatura comunist�.

Cum se explic� atunci persisten�a la noi a mitului pre�edintelui juc�tor �i mai ales aprobarea de c�tre o bun� parte a popula�iei a atitudinii unui pre�edinte a c�rui conduit� a sem�nat de cele mai multe ori cu cea a unui �ef de stat populist - demagog din republicile autoritare din lumea a treia. Faptul c� �n Rom�nia, datorit� mecanismelor democratice care la limit� func�ioneaz� totu�i �i datorit� unei remarcabile for�e de rezisten�� a presei, un derapaj spre totalitarism nu pare posibil nu scuz�, ci cu at�t mai mult acuz� deficitul de con�tiin�� democratic� �n mentalitatea unei p�r�i a electoratului �i chiar a unor lideri de opinie influen�i.

Cred c� aceast� diferen�� �ntre cum este perceput rolul �i profilul �efului de stat �n UE �i �n Rom�nia ar trebui s� ne preocupe �i s� g�sim c�ile prin care s� �mpiedic�m transformarea emisiunilor din campania electoral� �n concursuri de tip �cine �tie c�tig� pres�rate cu glume nes�rate �i s� impunem o dezbatere serioas� pe tema rolului constitu�ional al pre�edintelui.

Dac� societatea civil� ar fi avut �nc� din anul 2000, c�nd integrarea european� a Rom�niei devenise o certitudine, disponibilitatea de a prezenta opiniei publice modelul �efului de stat european �i for�a de a convinge electoratul, lucrurile ar fi stat altfel ast�zi �n Rom�nia. Din p�cate, o parte a elitei intelectuale a optat pentru modelul �liderului salvator� anacronic, nu numai �n Europa, dar �i �n raport cu propria noastr� constitu�ie. Incapabili s� preia o responsabilitate politic�, social� �i chiar intelectual� proprie �i s� conceap� un proiect na�ional, ace�ti intelectuali au transferat neputin�a lor �ntregului popor pentru c� liderul autoritar �n democra�ie nu este altceva dec�t expresia ratific�rii prin vot popular a unei umilin�e generale.

Mizeria moral� actual� a societ��ii rom�ne�ti s-a propagat astfel de sus �n jos �i ea pleac� de la faptul c� o mare parte a opiniei publice a acceptat cu ani �n urm� o neru�inat� manipulare pentru promovarea unor personalit��i compromise �n prim-planul vie�ii politice.

La dou� decenii de la pr�bu�irea dictaturii comuniste pl�tit� cu sacrificiul vie�ii de mii de rom�ni, numai printr-o manipulare sus�inut� �i tenace s-a putut ajunge la situa�ia �n care:

- un personaj care �n decembrie 1989 era un nomenclaturist comunist de rangul doi �i colaborator pe termen lung al Securit��ii ceau�iste s� fie prezentat ca un lupt�tor �mpotriva comunismului �i al Securit��ii pe care el �nsu�i le reprezint� �i s� fie sus�inut politic �i moral prin invocarea condamn�rii comunismului printr-un show parlamentar �n condi�iile �n care dac� Parlamentul ar fi votat legea lustra�iei promis� cu acel prilej pre�edintele �nsu�i ar fi fost singurul candidat lustrabil

- un personaj inculpat la �nalta Curte de Casa�ie �i Justi�ie �n cel mai mare proces de corup�ie din Rom�nia, proces suspendat cu tertipuri juridice �i presiuni �n considerarea calit��ii sale de pre�edinte, s� fie prezentat ca un lupt�tor �mpotriva corup�iei

- un personaj produs �i finan�at copios de cercurile de interese c�rora le este �ndatorat �i care a �nc�lcat sau care a tolerat �nc�lcarea repetat� a legii �n folosul s�u personal, al familiei sau al clanului pe care �l patroneaz� s� poat� vorbi de respectarea legalit��ii

- un personaj cu educa�ie precar� s� se poat� pronun�a, �ntr-un moment �n care lumea intr� �n societatea cunoa�terii, asupra unor probleme de educa�ie �i cercetare �tiin�ific� pentru care nu are nici un fel de preg�tire �i �n�elegere

- un personaj care �i-a probat incompeten�a �ntr-o �ndelungat� carier� ministerial� prin distrugerea flotei �i blocarea construc�iei autostr�zilor sau �n calitate de primar general al Capitalei prin lipsa oric�ror realiz�ri edilitare de-a lungul unui �ntreg mandat s� poat� acuza pe al�ii de incompeten�� �i lips� de profesionalism

- un personaj permanent conflictual s� poat� fi acceptat ca un moderator valabil �ntre puterile statului

- un personaj grobian, mincinos, cu manifest�ri imorale �i care profereaz� permanent insulte la adresa unor persoane sau categorii sociale s� fie prezentat ca un model de comportament popular demn de urmat.

La limit� putem accepta existen�a �n peisajul politic a diferite personaje care s� se reg�seasc� �ntr-una sau chiar �n mai multe din situa�iile incriminate. Dar ca o singur� persoan� �ntrunind toate aceste incompatibilit��i s� fie aleas� �n cea mai �nalt� func�ie �n stat �i apoi s� fie r�spl�tit� cu �ncrederea unei p�r�i a elitei intelectuale �i a popula�iei precum �i cu sus�inerea electoral� pentru a continua cu un nou mandat pare ceva ireal. Cel pu�in pentru mine. Dar se pare c� nu �i pentru societatea �n care tr�im.

Ajuns aici �i tocmai pentru c� vorbim de real �i ireal, vreau s� precizez c� toate faptele �i calific�rile pe care le-am enumerat anterior la adresa persoanei care �ndepline�te ast�zi func�ia de pre�edinte al Rom�niei sunt sprijinite pe documente originale �i pe �nregistr�ri video �i audio de uz public. Cei mai �nver�una�i contestatari ai mei �tiu c� �n toate declara�iile oficiale �i neoficiale din ultimii 20 de ani nu m-am pronun�at dec�t pe baza unor date certe �i verificate. Dac� totu�i cineva s-ar �ndoi sunt gata oric�nd s� justific public sau �n justi�ie fiecare afirma�ie �n parte.

Am evitat deliberat s� rostesc de la �nceput numele personajului pe care l-am descris pentru c� cea mai grav� �i mai eficient� manipulare a opiniei publice s-a produs prin �mp�r�irea liderilor de opinie �n tabere pro �i contra B�sescu, ceea ce a impietat asupra discut�rii ra�ionale a faptelor �i a argumentelor, transform�nd electoratul rom�n �ntr-un fel de galerii de fotbal care �i ur�sc adversarii doar pentru c� apar�in altui club.

Indiferent de simpatiile politice sau personale nu putem evita o �ntrebare: cum a fost posibil� ascensiunea la cea mai �nalt� func�ie �n stat a unei persoane cu un trecut cunoscut ca fiind marcat de fapte ilegale �i imorale �i cum a putut fi el apoi sprijinit �n ac�iunile sale de�i acestea lezau grav autoritatea institu�iilor statului �i prestigiul interna�ional al Rom�niei? De l�murirea modului �n care aceasta s-a produs depind �n bun� m�sur� desf�urarea �i rezultatul viitoarelor alegeri preziden�iale. Departe de a fi o fantezie erotic� a electoratului rom�n, �monumentul B�sescu� este o crea�ie colectiv� la care au pus c�te o piatr� mul�i lideri de opinie �i o mare parte a presei rom�ne. Este motivul pentru care m� voi referi �n mod direct la ac�iunile unor persoane sau grupuri pentru c� o responsabilitate pentru aceast� distorsionare istoric� trebuie s� existe p�n� la urm�.

Totul a �nceput �n 2000, c�nd, panica�i de calificarea surprinz�toare a lui C.V. Tudor �n turul 2 al scrutinului preziden�ial, o parte din intelectualii cunoscu�i ca anticomuni�ti �i antifeseni�ti au recomandat alegerea �r�ului mai mic� �n persoana pre�edintelui Ion Iliescu, �n condi�iile �n care PSD nu avea nevoie �i nu ceruse ajutorul lor. A fost primul pas dintr-un lung �ir de compromisuri. Cel de-al doilea pas a constat �n sprijinirea prelu�rii conducerii PNL de c�tre Theodor Stolojan, persoan� de maxim� �ncredere a Securit��ii ceau�iste, �ndeplinindu-se astfel visul postcomunist al acesteia: preluarea partidelor istorice democratice atunci c�nd acestea, precum PN�, nu pot fi eliminate. �ntre timp, Traian B�sescu prin �n�elegere direct� cu Virgil M�gureanu prelua prin absorb�ie partidul acestuia �mpreun� cu �cadrele sale de n�dejde�. Tot Traian B�sescu printr-o manevr� de �maidan politic� transfer� printr-o mascarad� de congres PD-ul din Interna�ionala Socialist� la Partidul Popular European, de centru dreapta. Terenul este preg�tit acum pentru ca Societatea Academic� Rom�n� (SAR) condus� de Alina Mungiu s� formeze al�turi de GDS �i alte asocia�ii civice Coali�ia �Rom�nia Curat�, care va sprijini Alian�a D.A. condus� de cele dou� personaje total compromise politic �i moral Traian B�sescu �i Theodor Stolojan tot �n baza sloganului �alegerea r�ului mai mic�. Schimbarea guvernului N�stase benefic� din cauza generaliz�rii corup�iei �i tendin�ei fostului prim-ministru de a controla presa �i societatea este urmat� de constituirea unei grup�ri intelectuale conduse de G. Liiceanu, H.-R. Patapievici, P.R. Ungureanu, C. Avramescu, M. Mih�ie�, A. Cornea, la care se vor ad�uga V. Tism�neanu �i alte personaje mai insignifiante, grupare care va declan�a o campanie delirant� de elogiere a lui Traian B�sescu acompaniat� de atacuri furibunde la adresa oricui se opune acestuia. Apogeul acestei campanii este atins cu ocazia referendumului pentru suspendarea pre�edintelui plasat sub semnul unei cruciade anticomuniste al liderului salvator. Apari�ia televizat� la tribun� al�turi de pre�edinte �ntr-o pozi�ie-cheie a lui Silvian Ionescu, fostul �ef de spa�iu pentru Europa Occidental� al spionajului rom�nesc, este un semnal pentru agen�ii deplin acoperi�i din fosta emigra�ie rom�neasc� conserva�i timp de dou� decenii care vor exacerba pe plan extern cultul �B�sescu anticomunist�. Comitetele de sprijin pro B�sescu din diaspora la care se lucreaz� intens �n 2009 �i vor aduce pe ace�tia f�r� �ndoial� din nou la suprafa��.

Aceast� combina�ie stranie dintre reprezentan�i ai fostei elite anticomuniste, fo�ti colaboratori ai Securit��ii demasca�i �n func�ie de interesele momentului (vezi cazul Stolnici �n momentul refuzului de a-l urma pe Theodor Stolojan �n PDL), agen�i acoperi�i din pres� ai serviciilor de informa�ii a c�ror existen�� a fost recunoscut� oficial de c�tre ace�tia �i �postaci� de pe Internet din a�a-zisele gherile digitale pl�tite la bucat� a fost pilonul de rezisten�� al pre�edintelui Traian B�sescu �n toate manevrele sale de construire a unui sistem politic bazat pe presiuni, �antaje �i diversiuni. Este de a�teptat ca �n actuala campanie preziden�ial� s� fie reluate �i amplificate metodele din 2004 �i 2007. Bilan�ul negativ al lui Traian B�sescu, fiind greu de justificat, se va pedala pe murd�rirea tuturor adversarilor politici, pe descurajarea electoratului, invoc�ndu-se lipsa de �anse a contracandida�ilor �i �n cele din urm� pe re�nc�rcarea sloganului �alegerea r�ului mai mic�. Celor care se pot l�sa �n�ela�i de aceast� previzibil� tactic� le transmit c� �n 2009 avem posibilitatea s� nu mai permitem �antajul politic �i moral din 2000, 2004 �i 2007. �n 2009 avem ocazia s� alegem binele, s�-l delimit�m at�t de �r�ul mai mare�, c�t �i de �r�ul mai mic�.

Emil Constantinescu
Pre�edintele Forumului Academic Rom�n
(fragment din Scrisoarea deschis� c�tre societatea civil�)

Asta vorbeste? Dupa ce ca nu a fost in stare de nimic si a inselat increderea celor care s-au bucurat ca scapa in sfirsit de Iliescu si de PSD, mai are tupeul sa dea lectii?
Mare e gradina ta Doamne!

Nu am vrut s�-i dau, neap�rat, r�spuns lui "black" ci am dorit s� mai citez �i eu, chiar de la el scrisoarea fostului pre�edinte Emil Constantinescu. Mare adev�r spune... nu black, fereasc�-m� Dumnezeu !

Nici cl�tita cu br�nz� nu se diferen�iaz� de celelalte cl�tite politice. G�oaza este un desert preziden�ial. "Daltonistul de urechi" aude �n "blond�" �i negru. Cine se scoal� "prea" de diminea��, r�m�ne cu "noaptea �n cap".

Sf�nt� la�itate rom�neasc�







Datorit� �ie st�m �n umbr�

Nu mai pot valorile s� creasc�

St�m de-un veac cu m�inile �n �olduri

Sf�nt� la�itate rom�neasc�!



�i de-at�ta chin �i de durere

Nu mai pot nici mamele s� nasc�

Nu primim nimic, dar ni se cere

Sf�nt� la�itate rom�neasc�!



Tr�d�tori cu sufletul de slug�

Ce-au ajuns la via�� boiereasc�

Au venit la s�nul t�u s� sug�

Sf�nt� la�itate rom�neasc�!



Bietul nostru neam e plin de ur�

El ce �tie-at�ta s� iubeasc�

Nu mai �tie omul c�te-ndur�

Sf�nt� la�itate rom�neasc�!



Din cuprinsul sfintei noastre ��ri

Rup vecinii cu m�sea fr��easc�

�i ne-a�teapt� noi amenin��ri

Sf�nt� la�itate rom�neasc� !





D.Ureche

De la: mytcor, la data 2009-09-01 12:58:10

Sf�nt� la�itate rom�neasc�







Datorit� �ie st�m �n umbr�

Nu mai pot valorile s� creasc�

St�m de-un veac cu m�inile �n �olduri

Sf�nt� la�itate rom�neasc�!



�i de-at�ta chin �i de durere

Nu mai pot nici mamele s� nasc�

Nu primim nimic, dar ni se cere

Sf�nt� la�itate rom�neasc�!



Tr�d�tori cu sufletul de slug�

Ce-au ajuns la via�� boiereasc�

Au venit la s�nul t�u s� sug�

Sf�nt� la�itate rom�neasc�!



Bietul nostru neam e plin de ur�

El ce �tie-at�ta s� iubeasc�

Nu mai �tie omul c�te-ndur�

Sf�nt� la�itate rom�neasc�!



Din cuprinsul sfintei noastre ��ri

Rup vecinii cu m�sea fr��easc�

�i ne-a�teapt� noi amenin��ri

Sf�nt� la�itate rom�neasc� !





D.Ureche

Regretatul poet Damian Ureche �i scria, deseori, poeziile la cafeneaua Bastion din Timi�oara...

Nici cl�tita cu br�nz� nu se diferen�iaz� de celelalte cl�tite politice. G�oaza este un desert preziden�ial. "Daltonistul de urechi" aude �n "blond�" �i negru. Cine se scoal� "prea" de diminea��, r�m�ne cu "noaptea �n cap".

RETINETI acest citat din Scrisoarea deschisa a lui Emil Constantinescui:

...agen�i acoperi�i din pres� ai serviciilor de informa�ii a c�ror existen�� a fost recunoscut� oficial de c�tre ace�tia �i �postaci� de pe Internet din a�a-zisele gherile digitale pl�tite la bucat� a fost pilonul de rezisten��...


ASUPRA ACESTUI ASPECT AM TOT INCERCAT SA VA ATENTIONEZ: in comunitatea 9am "zburda" printre voi asemenea "baieti de serviciu", lichele inregimentate in servicii, fosti si actuali securisti.
Publicarea acesteiu scrisori a determinat o retragere provizorie a acestor "postaci" si a clonelor lor susceptibile. Unde esti 999FLORIN? Da-i bataie, posteaza in voie 111DINU! Hai coane BLACK, imaculatule...! PETRE FLORIN PREDA, ai activat o sumedenie de alte usere,o mica armata de pseudoentitati, postezi sub tot felul de usere false la al caror profil nu exista acces, sau daca exista sunt neidentifiocabile. HOTII striga HOTII!

Emil Constantinescu: Scrisoare deschis� c�tre societatea civil�
30 Aug 2009 | 28 comentarii | 3424 vizualizari

�fo�ti colaboratori ai Securit��ii demasca�i �n func�ie de interesele momentului � agen�i acoperi�i din pres� ai serviciilor de informa�ii a c�ror existen�� a fost recunoscut� oficial de c�tre ace�tia �i �postaci� de pe Internet din a�a-zisele gherile digitale pl�tite la bucat�...
�.

Emil Constantinescu
Pre�edintele Forumului Academic Rom�n
(fragment din Scrisoarea deschis� c�tre societatea civil�)

De la: romanita, la data 2009-09-02 10:08:05RETINETI acest citat din Scrisoarea deschisa a lui Emil Constantinescui:

...agen�i acoperi�i din pres� ai serviciilor de informa�ii a c�ror existen�� a fost recunoscut� oficial de c�tre ace�tia �i �postaci� de pe Internet din a�a-zisele gherile digitale pl�tite la bucat� a fost pilonul de rezisten��...


ASUPRA ACESTUI ASPECT AM TOT INCERCAT SA VA ATENTIONEZ: in comunitatea 9am "zburda" printre voi asemenea "baieti de serviciu", lichele inregimentate in servicii, fosti si actuali securisti.
Publicarea acesteiu scrisori a determinat o retragere provizorie a acestor "postaci" si a clonelor lor susceptibile. Unde esti 999FLORIN? Da-i bataie, posteaza in voie 111DINU! Hai coane BLACK, imaculatule...! PETRE FLORIN PREDA, ai activat o sumedenie de alte usere,o mica armata de pseudoentitati, postezi sub tot felul de usere false la al caror profil nu exista acces, sau daca exista sunt neidentifiocabile. HOTII striga HOTII!

Chiar nu mai �n�eleg ce vrea userul "romani�a". �mi aduce repro�uri fiindc� am afirmat c� sunt s�tul de moralitatea genera�iei mele, genera�ie din care face parte �i dumnealui. Este adev�rat ! Chiar sunt cu adev�rat s�tul de moralitatea genera�iei mele.
�n decembrie 1989 aveam 35 de ani. Am sperat �n altceva dec�t este acum. M� simt chiar vinovat. Am avut ocazia, �mpreun� cu mul�i al�i colegi, de a schimba ceva. �i spun cu asumarea responsabilit��ii c� am fi putut schimba direc�ia de mers a Rom�niei.
Am fost ni�te naivi! Am crezut c� noua putere politic� trebuie l�sat� s�-�i pun� �n aplicare programul reorient�rii ��rii spre o societate democratic�. A�a credeam noi. O societate se construie�te prin voin�a puterii politice. Nu doresc s� spun mai multe. Nu merit� un user, de �teapa� tipului ascuns sub pseudonimul de romanita, s�-mi cunoasc� adev�rata identitate �i atitudinile avute atunci pentru ca Rom�nia s� se �ndrepte spre o adev�rat� societate democratic�. Sincer, nu merit�! Oameni ca el s-au infiltrat �n r�ndul nostru �i au tr�dat.
Mul�i useri �mi cunosc numele �i mi-au citit c�r�ile despre decembrie 1989. Mul�i fo�ti studen�i �mi cunosc ideile �i principiile referitoare la un stat de drept.
I-am explicat userului �n cauz�, printr-un mesaj privat, c� sunt unul dintre cei aresta�i pe timpul evenimentelor din Timi�oara �i c� sunt bucuros dac� un securist este demascat. Nu a �n�eles nimic. M� atac� at�t pe mine c�t �i pe al�i useri, cunoscu�i mie, useri care, �n perioada anilor `90 au �ncercat s� dea un alt curs istoriei. C� nu s-a �nt�mplat, este o alt� �poveste�. Procentul FSN-ului (actual desp�r�it formal �n PSD �i PD-L), a fost at�t de zdrobitor �nc�t ideile noastre nu numai c� au fost abandonate ci au devenit nocive pentru cei care ap�rau puterea. Ca �i acuma!
Atitudinea acestui user, nemul�umit de faptul c� schimbarea de sistem i-a �ngr�dit ascensiunea �n ierarhia comunist�, ierarhie deja prefigurat� a fi real� prin patalamaua oferit� de facultatea muncitoreasc�, dovede�te �ncr�ncenarea, aidoma timpurilor trecute, de a �ncerca s� se strecoare �n grupul parveni�ilor politici. A ajuns chiar �i �n prejma familiei regale.
Securitatea nu doarme. Romanita o arat� din plin.

Nici cl�tita cu br�nz� nu se diferen�iaz� de celelalte cl�tite politice. G�oaza este un desert preziden�ial. "Daltonistul de urechi" aude �n "blond�" �i negru. Cine se scoal� "prea" de diminea��, r�m�ne cu "noaptea �n cap".

Cum stau lucrurile astazi
Publicat in: Jurnal, data: 02.09.2009

Din gradina Palatului Elisabeta, la 9 aprilie 2009, am anuntat intentia mea de a candida la Presedintia Rom�niei. Mesajul de astazi este mai insemnat dec�t cel din aprilie, fiindca este rezultatul unei experiente inegalabile.



De c�nd am hotar�t sa ma prezint la alegerile prezidentiale p�na astazi au trecut cinci luni. Acum stiu ca �Rom�nia Altfel� este posibila, ca ea are adepti. Cei 12% dintre rom�ni care ar dori sa voteze cu mine sunt un izvor de bine nepretuit. Ei s-au asezat in jurul ideii de respect al Statului si de profesionalism in viata publica fara sa-i oblige nimeni. 12% dintre rom�ni convinsi sunt mai puternici dec�t 35% dintre rom�ni pacaliti, constr�nsi sau interesati.



Cum stau lucrurile astazi: St�nga politica este in buzunarul prezidential. Dreapta politica a ales sa ignore proiectul Casei Regale, crez�nd ca astfel va avea un c�stig politic pe termen scurt. Va fi o repetare a greselii din 1997. In mod normal, demersul de insanatosire a institutiilor Statului ar fi trebuit sa faca mediul de afaceri, corifeii societatii civile si mass-media solidari cu proiectul meu. Nu s-a int�mplat asa. 12% dintre rom�ni cred, insa, astazi, altfel.



Intelectualii rom�ni, cei multi si anonimi, vor suferi o noua portie de umilinta. Cei care au avut urechi sa auda stiu, insa, astazi, ca se poate conta pe o �Rom�nie Altfel�.



Dupa un efort entuziast si neobosit, anunt retragerea mea din cursa pentru Presedintie, cu parere de rau, dar cu speranta pentru viitor.



Odata cu iesirea mea din cursa, de aici incolo, campania prezidentiala nu va mai fi o lupta electorala, ci o lupta intre clanuri.



Presedintele politician, oricare va fi el, va actiona in detrimentul institutiei Statului rom�n, in avantajul partidului sau si pe criteriul intereselor economice de grup. Majoritatea oamenilor puterii din Rom�nia trateaza institutiile publice si Statul ca pe bunuri personale. Presedintele actual a inceput privatizarea Statului rom�n. Presedintele viitor va continua privatizarea.



Majestatea Voastra, ati asteptat mai bine de saizeci de ani ca Europa, apoi Rom�nia, sa-si vina in fire. Binecuv�ntarea pe care mi-ati dat-o sa candidez este cel mai frumos semn de incredere pe care l-am primit in viata mea. Prin ea, mi-ati dat o sansa sa fiu cu adevarat util tarii. Va trebui, cred, sa mai asteptati. Chiriasii istoriei sunt la locul lor, neclintiti.



Cu toate acestea, Rom�nia anului 2010 va fi o tara conectata, cu 12 milioane de oameni care intra pe internet. Cu sute de mii de tineri care nu inteleg ce inseamna ingenuncherea identitara sau ideologica, actiunea securista ori cumpararea inteligentei. Cu milioane de rom�ni care domiciliaza temporar in Europa occidentala si care au scapat de cercul vicios al puterii personale de la Bucuresti.



Rom�nia profunda de astazi cunoaste proiectul meu prezidential si are, in buna parte, sentimentul ca avem nevoie de o altfel de tara, de un altfel de Stat, de altfel de institutii. De etica si profesionalism.



Principesa si cu mine va asteptam pe toti cei care credeti ca Rom�nia merita sa aiba un Stat respectabil, institutii profesioniste, m�ndrie si etica, sa ne construim, in anii care vor urma, �Rom�nia Altfel�.


Principele Radu al Rom�niei



Palatul Elisabeta, 2 septembrie 2009


Comentarii: 0

Mey, oameni (ne)buni, voi nu intelegeti ca indiferent cine va castiga alegerile in toamna (iarna), ne va lua dracu - la propriu ?!!!
Gata cu Romania (si cu alte tari ''pretine'')!

Ori suntem capitalisti, ori nu mai suntem.

De la: Dorinel, la data 2009-09-02 19:16:39Mey, oameni (ne)buni, voi nu intelegeti ca indiferent cine va castiga alegerile in toamna (iarna), ne va lua dracu - la propriu ?!!!
Gata cu Romania (si cu alte tari ''pretine'')!

Care este solutia ta ?Ce iesire vezi ?

cu riscul de a va supara pe toti, vreau sa va spun ca am avut o sansa in persoana cetateanului Radu Duda sa traim intr-o altfel de Romania,in care Statul de drept sa nu mai fie doar o aparenta ,iar Democratia un bluf ! intreaga societate civila neminjita si satula de minciuna ,ar fi trebuit sa se uneasca in jurul acestui om dar, interesele de partid sau simpatiile noastre personale au eclipsat INTERESUL GENERAL al Romaniei ! ne-am batut joc de aceasta sansa....ca de obicei,de altfel si vom plinge amarnic ! mie imi pare rau ca nu ati inteles ca acela era omul potrivit la locul potrivit ! ptr. Radu Duda

De la: gabigabi, la data 2009-09-02 20:06:34 ne-am batut joc de aceasta sansa....ca de obicei,de altfel si vom plinge amarnic ! mie imi pare rau ca nu ati inteles ca acela era omul potrivit la locul potrivit ! ptr. Radu Duda

Gabi,ACEASTA SANSA,RADU DUDA, NU A EXISTAT DE FAPT NICIODATA!

nu a existat@vanea ? ...si daca nu ar fi existat, atunci ar fi trebuit s-o construim noi ....tu cum ai decriptat mesajul lui E.Constantinescu ?

Pana in momentul in care nu vom iesi in strada sa-i linsam lucrurile vor continua in acelasi stil....Sunt atat de dezamagit de faptul ca lucrurile merg din ce in ce mai rau,nu merita sa stai intr-o tara de hoti!

De la: gabigabi, la data 2009-09-02 20:26:01nu a existat@vanea ? ...si daca nu ar fi existat, atunci ar fi trebuit s-o construim noi ....tu cum ai decriptat mesajul lui E.Constantinescu ?

Gabi ,hai sa ne reamintim cum au stat lucrurile imediat dupa 1989! Cine dorea liniste si echilibru il avea pe Iliescu ,cine dorea un baiat frumos si destept foc(cu studii la Sorbona) il avea pe Petre Roman,cine dorea un Che Guevara si visa revolutii il avea pe Gelu Voican cu pistolul mitraliera de gat,cine dorea demagogie si zbierete anticomuniste fara efect,demagogice, il avea pe Dumitru Mazilu profesor la scoala de securitate Baneasa,cine dorea un dizident PNList il avea pe Bratianu-Cartof ,cine dorea un isteric nationalist l-a avut pe Vadim ,cine dorea SFuri si ceva ezoteric il avea pe Pavel Corut ,cine dorea falsa monarhie il avea pe Paul "de Romania" etc.Veniti doar ca va servim!Toti astia erau o singura mana .Cine in schimb erau cei injurati de zor ?Erau PNTul si PNLul si Regele Mihai.Sigur,lucrurile s-au schimbat .PNTul este distrus iar cu PNLul lucrurile inca se desfasoara in acest sens(vezi ce activi sunt fanii lui Base DOAR IMPOTRIVA PNL ?) insa restul lucrurilor sunt absolut neschimbate .S-au mai schimbat doar unele personaje,doar personajele ,nu si metodele, care au functionat foarte bine.Locul lui Petrica desteptu' a fost luat de 'telectualii de curte ai FSNului,"dizidenta" lui Cartof de catre Stolojan,zbieretele anticomuniste demagogice ale lui Mazilu de catre Base,"revolutionarii" de catre alde Alexandra aia noua ,lucrurile merg inainte.NU SE PIERD VARIANTE!Daca cineva uita de Pavel Corut spre exemplu,se gaseste mereu un dragut pe internet care sa se jura ca isi pune toata speranta in acest individ si ca este singurul care ajuta si indruma tinerii.Are dom'le Frontu asta variante pentru voi toti !Doar sa nu votati pe hotii aia de liberali sau de taranisti .

Cam asa vad eu mesajul lui E.C.Solutiile sunt doua.Acum solutia temporara este Crin Antonescu (care o sa fie distrus si daca iese si daca nu iese ) iar solutia adevarata ,scaparea Romaniei din bratele javrelor comuniste ,o reprezinta MONARHIA !

PS:Ii respect decizia ASR Principele Radu Duda de a se retrage ,este foarte inteleapta !

De la: vaneamarin, la data 2009-09-02 21:23:26

De la: gabigabi, la data 2009-09-02 20:26:01nu a existat@vanea ? ...si daca nu ar fi existat, atunci ar fi trebuit s-o construim noi ....tu cum ai decriptat mesajul lui E.Constantinescu ?

Gabi ,hai sa ne reamintim cum au stat lucrurile imediat dupa 1989! Cine dorea liniste si echilibru il avea pe Iliescu ,cine dorea un baiat frumos si destept foc(cu studii la Sorbona) il avea pe Petre Roman,cine dorea un Che Guevara si visa revolutii il avea pe Gelu Voican cu pistolul mitraliera de gat,cine dorea demagogie si zbierete anticomuniste fara efect,demagogice, il avea pe Dumitru Mazilu profesor la scoala de securitate Baneasa,cine dorea un dizident PNList il avea pe Bratianu-Cartof ,cine dorea un isteric nationalist l-a avut pe Vadim ,cine dorea SFuri si ceva ezoteric il avea pe Pavel Corut ,cine dorea falsa monarhie il avea pe Paul "de Romania" etc.Veniti doar ca va servim!Toti astia erau o singura mana .Cine in schimb erau cei injurati de zor ?Erau PNTul si PNLul si Regele Mihai.Sigur,lucrurile s-au schimbat .PNTul este distrus iar cu PNLul lucrurile inca se desfasoara in acest sens(vezi ce activi sunt fanii lui Base DOAR IMPOTRIVA PNL ?) insa restul lucrurilor sunt absolut neschimbate .S-au mai schimbat doar unele personaje,doar personajele ,nu si metodele, care au functionat foarte bine.Locul lui Petrica desteptu' a fost luat de 'telectualii de curte ai FSNului,"dizidenta" lui Cartof de catre Stolojan,zbieretele anticomuniste demagogice ale lui Mazilu de catre Base,"revolutionarii" de catre alde Alexandra aia noua ,lucrurile merg inainte.NU SE PIERD VARIANTE!Daca cineva uita de Pavel Corut spre exemplu,se gaseste mereu un dragut pe internet care sa se jura ca isi pune toata speranta in acest individ si ca este singurul care ajuta si indruma tinerii.Are dom'le Frontu asta variante pentru voi toti !Doar sa nu votati pe hotii aia de liberali sau de taranisti .

Cam asa vad eu mesajul lui E.C.Solutiile sunt doua.Acum solutia temporara este Crin Antonescu (care o sa fie distrus si daca iese si daca nu iese ) iar solutia adevarata ,scaparea Romaniei din bratele javrelor comuniste ,o reprezinta MONARHIA !

PS:Ii respect decizia ASR Principele Radu Duda de a se retrage ,este foarte inteleapta !

raspunsul primit de mine de la prima asociatie care a militat pentru revenirea la monarhie de la onorabilul domn care semneaza mai jos:
"Domn'Ilie si domnul Ghilinta au perfecta dreptate.
In 1991 ne-am reunit cativa oameni,care am format Grupul ProPatria prin care doream sa contribuim la revenirea Monarhiei in Romania, prin persoana Majestatii Sale Regelui Mihai.
Mircea Ciobanu, Dan Grigore, Dan Amedeo Lazarescu, Eugen Vasiliu si alti cativa ne-am intalnit un timp la casa Melnic in str. Silvestru si am stabilit un prim punct important: Regele nu trebuie adus in tara pe buza tunului, deci prin violenta. Noi trebuie sa creem intai conditiile propice si deabia apoi sa-l invitam pe Majestatea Sa in tara. Pe atunci optiunea pentru Monarhie era in jur de 15-17%. Am avut mai multe runde de discutii cu domnul Antoniadi, care conducea Casa Regala si a fost de acord cu actiunile noastre. Ion Iliescu la ordinul rusilor era inversunat impotriva Regelui, fiindca Majestatea Sa era cel mai in masura, cel mai bun martor al actelor antinationale savarsite de comunisti la ordinul Moscovei dupa 1944.
Corneliu Coposu a militat pentru Monarhie din experienta si din spirit de anticipatie. Intr-o tara macinata de pasiuni politice singura institutie apolitica, interesata de soarta tarii prin credinta in Dumnezeu si prin juramant era Regele. Nihil Sine Deo nu este un slogan electoral ci legatura pe care Regele o stabileste cu Divinitatea in folosul poporului asupra caruia domneste.
Din pacate incercarile noastre de a face cunoscuta Institutia Monarhica poporului roman si in special tinerilor s-au lovit de un zid, la care -din pacate- unele dintre caramizi au fost puse chiar de oameni aflati atunci in conducerea PNTCD.Vreau sa va declar ca in afara lui Corneliu Coposu foarte putini din liderii PNTCD au manifestat in public optiuni promonarhice. De altfel Corneliu Coposu mi-a spus ca in martie 1990 se intelesese cu Campeanu si cu Ion Ratiu ca sa nu candideze nici unul dintre ei pentru alegerile prezidentiale si sa-l lase pe Iliescu descoperit, lipsit de pojghita unor alegeri democratice. Primul care a defectat a fost Radu Campeanu (oare de ce???) ,urmat apoi de Ion Ratiu - obligat sa intre in cursa de gestul lui Campeanu.
Pentru noi cei mai in varsta, care am apucat sa traim si in Monarhie, comparatia cu ce s-a intamplat sub comunism nu face altceva decat sa ne intareasca gandul de a avea un Rege.Asa este domnule Ilie:. Din pacate in 1996-2000 nu s-a facut mai nimic pentru o corecta informare a populatiei.Casa Regala a facut si ea niste gesturi greu de anticipat si de explicat. Iata ca astazi 2 septembrie Printul Duda se dovedeste in sfarsit mai intelept si mai bine sfatuit si declara renuntarea la cursa pentru alegerile prezidentiale. Poate ca acuma este momentul ca PNTCD sa ia aripi si sa-si declare optiunea Monarhica raspicat si fara nici un echivoc.
Poate ca Dumnezeu ma va tine in viata sa vad iarasi Regatul Romaniei.
Cu stima tuturor,
Nicolae Constantinescu "

B�sescu a sc�zut drastic �n sondaje, ajung�nd la 30,5%. Monica Macovei, lupt�toarea anticorup�ie cu care defila B�sescu, � este acuzata, intr-un e-mail primit de membrii Comisiei pentru Libertati Civile a Parlamentului European, de favorizarea unor acte de coruptie. Ea este acuzata si de potentiale abuzuri privind fondurile unor organizatii non-profit pentru activitatile sale comerciale private in Europa de Sud-Est, in special in timpul angajarii sale la ambasada britanica din Skopje, informeaza Agerpres. E-mail-ul a fost trimis de polonezul Stanislaw Pigon, care sustine ca Macovei incearca sa se plaseze deasupra legii UE, folosind fonduri ale companiilor britanice, pentru care a facut un lobby intens in Macedonia, in timpul campaniei pentru PE. (L.P.)� � sursa ziarul Ziua.
Prezum�ia de corup�ie a Monic�i Macovei �l va aduce sub pragul de 28%, iar cererea de urm�rire penal� a Elenei Udrea �l vor aduce la 25%

Mircea Geoan� are 19,5% �n sondaje �i, �n cazul �n care Sorin Oprescu se �nc�p���neaz� s� candideze, va ajunge sub pragul electoral de 15%.

Principele Radu Duda, de�i s-a retras din cursa preziden�ial�, a reu�it s� dezmor�easc� 5-6% din electorat. Ace�tia sigur se vor prezenta la urne, �ns� votul lor nu �l vor acorda lui B�sescu sau Geoan�, ci candidatului PNL Crin Antonescu.

Crin Antonescu este cotat cu 20,5%, la care se vor ad�uga, deocamdat�, procentele principelui Duda. La o aritmetic� simpl�, Antonescu deja �l dep�e�te �n sondaje pe Traian B�sescu.
Adio, tovar�i feseni�ti !

Nici cl�tita cu br�nz� nu se diferen�iaz� de celelalte cl�tite politice. G�oaza este un desert preziden�ial. "Daltonistul de urechi" aude �n "blond�" �i negru. Cine se scoal� "prea" de diminea��, r�m�ne cu "noaptea �n cap".

@049 si @vanea - am scris pe topicul deschis imediat dupa anuntarea candidaturii lui Radu Duda ca astept-sper - ca partidele promonarhiste :PNTCD ,PNL si soc.civila sa se adune intr-un congres extraordinar unde sa se hotarasca desemnarea lui ca unicul lor candidat ! de-ar fi facut asa, aveam azi omul potrivit la locul potrivit si,cine stie ,poate ca aparea si-n Constitutie varianta monarhiei si poate se facea s'un referendum pe aceasta intrebare,clara si precisa : Monarhie sau Republica !?

De la: gabigabi, la data 2009-09-03 16:08:04@049 si @vanea - am scris pe topicul deschis imediat dupa anuntarea candidaturii lui Radu Duda ca astept-sper - ca partidele promonarhiste :PNTCD ,PNL si soc.civila sa se adune intr-un congres extraordinar unde sa se hotarasca desemnarea lui ca unicul lor candidat ! de-ar fi facut asa, aveam azi omul potrivit la locul potrivit si,cine stie ,poate ca aparea si-n Constitutie varianta monarhiei si poate se facea s'un referendum pe aceasta intrebare,clara si precisa : Monarhie sau Republica !?

Pai nu ii luau astfel marele avantaj pe care il avea ,de a nu avea partide in spate care sa il sprijine ?Oricum,pentru revenirea monarhiei trebuie un referendum si nu doar Radu Duda putea sa faca acest lucru.

"avantajul"de a nu avea nimic in spate,s-a dovedit cel mai mare dezavantaj,nu ti se pare ? cit despre referendum....offf,de 10 ani s-ar fi putut face,dar s-a vrut ?iar acum nici atit !

De la: gabigabi, la data 2009-09-03 16:23:16"avantajul"de a nu avea nimic in spate,s-a dovedit cel mai mare dezavantaj,nu ti se pare ? cit despre referendum....offf,de 10 ani s-ar fi putut face,dar s-a vrut ?iar acum nici atit !

Gabi,acest referendum se poate face oricand.Stim insa care vor fi rezultatele deci momentan, asa ceva chiar nu are sens.In privinta avantajului de a nu avea partide in spate pot spune ca asta era unul din cele mai mari avantaje in candidatura lui Radu Duda .Nu provenea din clasa politica actuala si deci putea spune mult mai usor decat ceilalti ca o sa fie un presedinte echidistant.

De la: vaneamarin, la data 2009-09-03 16:52:22

De la: gabigabi, la data 2009-09-03 16:23:16"avantajul"de a nu avea nimic in spate,s-a dovedit cel mai mare dezavantaj,nu ti se pare ? cit despre referendum....offf,de 10 ani s-ar fi putut face,dar s-a vrut ?iar acum nici atit !

Gabi,acest referendum se poate face oricand.Stim insa care vor fi rezultatele deci momentan, asa ceva chiar nu are sens.In privinta avantajului de a nu avea partide in spate pot spune ca asta era unul din cele mai mari avantaje in candidatura lui Radu Duda .Nu provenea din clasa politica actuala si deci putea spune mult mai usor decat ceilalti ca o sa fie un presedinte echidistant.

teoretic,asa este ,dar s-a dovedit ca daca nu ai ajutor,nu poti face nimic....si, de fapt,am aflat cam citi isi doresc o altfel de Romanie sau au ginduri monarhiste : ~ 12 max. 15%

De la: gabigabi, la data 2009-09-04 17:12:07

De la: vaneamarin, la data 2009-09-03 16:52:22

De la: gabigabi, la data 2009-09-03 16:23:16"avantajul"de a nu avea nimic in spate,s-a dovedit cel mai mare dezavantaj,nu ti se pare ? cit despre referendum....offf,de 10 ani s-ar fi putut face,dar s-a vrut ?iar acum nici atit !

Gabi,acest referendum se poate face oricand.Stim insa care vor fi rezultatele deci momentan, asa ceva chiar nu are sens.In privinta avantajului de a nu avea partide in spate pot spune ca asta era unul din cele mai mari avantaje in candidatura lui Radu Duda .Nu provenea din clasa politica actuala si deci putea spune mult mai usor decat ceilalti ca o sa fie un presedinte echidistant.

teoretic,asa este ,dar s-a dovedit ca daca nu ai ajutor,nu poti face nimic....si, de fapt,am aflat cam citi isi doresc o altfel de Romanie sau au ginduri monarhiste : ~ 12 max. 15%

Indiferent cine va prelua puterea �i va dori s� schimbe Constitu�ia nu va dori s� organizeze un referendum privitor la forma de guvern�m�nt. Rom�nii au fost p�c�li�i. Normal ar fi fost ca, �n primul r�nd, s� se supun� la vot forma de guvern�m�nt, apoi s� se elaboreze Constitu�a. �i atunci, ca �i acum, frica fo�tilor �i actualilor conduc�tori de sorginte comunist� este mare. C�t va dura Republica, de fiecare dat� o parte a popula�iei va pune �n discu�ie faptul c� nu s-a supus la vot, prin referendum, revenirea la monarhie.

Nici cl�tita cu br�nz� nu se diferen�iaz� de celelalte cl�tite politice. G�oaza este un desert preziden�ial. "Daltonistul de urechi" aude �n "blond�" �i negru. Cine se scoal� "prea" de diminea��, r�m�ne cu "noaptea �n cap".

pina la urma se va modifica si Constitutia,ca doar toti portocaliii se pling de prea putina putere pe care o are presedintele .....directia se vede cu ochiul liber : republica prezidentiala si, ne-am fript ! sa bat in lemn,dar atunci vom avea si mina de fier pe care si-o doresc unii si intrebarea de pe topicul cu cum ar fi aratat Romania daca-n dec.89 se instala o dictatura militara, isi va primi raspunsul....sau,p'aproape !

De la: gabigabi, la data 2009-09-04 18:06:43pina la urma se va modifica si Constitutia,ca doar toti portocaliii se pling de prea putina putere pe care o are presedintele .....directia se vede cu ochiul liber : republica prezidentiala si, ne-am fript ! sa bat in lemn,dar atunci vom avea si mina de fier pe care si-o doresc unii si intrebarea de pe topicul cu cum ar fi aratat Romania daca-n dec.89 se instala o dictatura militara, isi va primi raspunsul....sau,p'aproape !

Doamne fere�te! s� nu avem monarhul Traian I... Dup� mintea lui, B�sescu ar fi �n stare !

Nici cl�tita cu br�nz� nu se diferen�iaz� de celelalte cl�tite politice. G�oaza este un desert preziden�ial. "Daltonistul de urechi" aude �n "blond�" �i negru. Cine se scoal� "prea" de diminea��, r�m�ne cu "noaptea �n cap".

Ca agent electoral si postac angajat al Antonescului, mascariciule nu prea iti meriti retributia, mai securici DINU-FLORIN! Daca vei face la fel si in televiziunea lui Patriciu...Faci un mare deserviciu echipei. Faptul ca nu reusesti sa convingi pe nimeni sa iti imbratiseze ineptiile e una, dar ca si pe cei cativa indecisi cu usoare simpatii pentru castratul de Crin reusesti sa ii scarbesti, este o performanta din lunga ta lista de succesuri(!). Motiv pentru care te felicisictir!