Ce este in sufletul tau?

De la: gabigabi2, la data 2012-03-29 14:33:59

De la: odeli, la data 2012-03-29 14:27:48

De la: 9am250228, la data 2012-03-28 22:16:43

De la: _Ingrid, la data 2012-03-28 07:33:58

De la: 9am250228, la data 2012-03-27 22:20:32De ce te-as fi oprit acum sa pleci,
cand esti doar o continua plecare,
cand mori incet, incet cu fiecare,
minciuna ce-o arunci pe unde treci.

De ce te-as mai ruga sa nu mai pleci,
pe tine, cea mai falsa respirare?
Blandetea ta miroase a tradare,
a ocna si a mucegai de beci.

De ce-ai mai sta? Acum te rog sa pleci
iubita mea!. Arunca-te in mare
si-ascunde-te-n epave legendare,
pereche la relicve-n veci de veci.

De tine nimeni, azi, nevoie n-are,
nici eu, nici tristul secol douazeci.

SANDU STEFANESCU

vad ca n-a placut, atunci sa parodiem pe tonuri vesele.

Parodie.

De ce din viata mea sa pleci,
sa ma-ntristezi cu recea ta plecare?
Eu pas cu pas te caut si fiecare
minut ma bucura, pe unde treci.
Cat te-as ruga sa nu mai pleci,
tu, cea mai dulce respirare!
De ti-am gresit iti cer iertare,
blandetea ta imi incalzeste ochii reci.
De ce-ai pleca? Sa nu mai pleci!
Iubito, hai sa ne-aruncam in mare
sa cautam epave legendare
si-acolo sa traim in veci.
Vom fi ca doua astre calatoare,
de azi si in intregul secol doazeci.

frumoasa , mi-aminteste de alta de-a lui Arghezi ..

poi, pune-o s-o citim !

am pus dar cineva a sters

o primavara frumoasa , tuturor

De la: Ebony, la data 2012-03-30 14:27:19o primavara frumoasa , tuturor

Multumesc , si tie la fel !

daniela a dezertat....?

De la: Ebony, la data 2012-03-30 14:27:19o primavara frumoasa , tuturor

Eiiii pe unde umbli!? treci la pupacit, ca ne-ai lipsit

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

De la: _KARPOV, la data 2012-03-30 14:54:49

daniela a dezertat....?

offf...

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

De la: _Ingrid, la data 2012-03-30 14:55:20

De la: _KARPOV, la data 2012-03-30 14:54:49

daniela a dezertat....?

offf...

Daniela nu lipseste,
daniela va sa vie.
Daniela pritoceste
in cuptor vreo poezie.
Vino Daniela iara,
te cer forumistii-n cor!
Nu simti zvon de primavara,
nu vezi cat le e de dor?

De la: _Ingrid, la data 2012-03-30 14:55:20

De la: _KARPOV, la data 2012-03-30 14:54:49

daniela a dezertat....?

offf...

De la: _Ingrid, la data 2012-03-30 14:55:20

De la: _KARPOV, la data 2012-03-30 14:54:49

daniela a dezertat....?

offf...

Daca tot s-a transferat poezia aici, eu voi adauga proza:

Epistola de pe urma
La inceput a fost cuvantul frumos asezat peste gandul ascuns in faldurile ideii ca se poate orice. Si s-a putut! De ce s-ar mai folosi cuvintele daca nu ar avea ce acoperi? Si iata tesatura panzei de paianjen straluceste in raza de lumina a ideii ca incercarea moarte n-are. Iti urmaresti victima cum se zbate si te bucuri ca nu ai muncit degeaba cu gandul. Dupa ce descoperi ca parca te implora s-o eliberezi, incepi sa-i pui conditii. Conditii nedirecte ca victima sa nu poata alege intre a fi la discretia planurilor lui macabre si a nu fi definitiv. Iti privesti calaul si in loc sa devii o luptatoare, traiesti senzatia ca asa ti-e bine, ca destinul l-a harasit pe el sa te aiba sub paza lui. Dar oare numai atat? Si cum te are in paza daca urzeala panzei lui continua sa se desfasoare si incet, incet iti anihileaza prin otrava ei vointa de a te elibera si a te departa cat mai repede fara a mai intoarce capul sa mai vezi cumpana existentei tale? Parca tot mai bine e sa ai un loc sigur pe panza lui chiar si daca respiri miasmele gandurilor lui. Te obisnuiesti incet, incet si la un moment dat parca nici nu-ti mai vine sa gandesti si astfel te transformi intr-o unealta ce va lucra pentru el! Degeaba cei dinafara iti intind o mana aratandu-ti restul lumii oprite parca din mers numai ca sa te ajute! Fiecare face ce vrea cu propria-i persoana, cu propriile-i resurse sufletesti de care inca mai beneficiaza! Acum parca si gandurile si vointa s-au intors la matca si oblonul a cazut si nu se va mai ridica decat atunci cand calaul ti-a stors toata vlaga si dintr-o fiinta libera, cu gandurile cat de cat acatarii de la obarsie, incepi sa simti mila pentru el, zicandu-ti in sine: daca ar fi fost normal la minte nu ar fi avut nevoie de vlaga mea ca sa se intremeze si lasi de la tine si ramai ca o carcasa pe care el o umple cu tot felul de minciuni pentru ca tu trebuie sa-ti pastrezi greutatea avuta la inceput care tine panza intinsa. Dar pana cand? Degeaba te intrebi ca raspunsul e la el si el inca mai e hamesit si nu se opreste pentru ca ochiul lui vigilent a mai zarit o farama din tine pe care s-o devoreze la urmatorul pranz! Dar vorbele lui? Ce s-au intamplat cu ele? Pe cine sa mai intrebi daca numai tu le-ai auzit? Si te miri apoi cata mizerie ramane in urma lui: adica tu! Dar uite ca vine cu filozofia cu care incearca un nou inceput, ca intre dezamagire si deruta nu e nici o diferenta, si nu cum ai sustinut tu ca nu e un pas ci insasi infinitul. Asa-i ca te-am dezamagit ieri? o intreaba satisfacut de descoperire. Si ea are replica si i-o arunca: Nu m-ai dezamagit, pur si simplu m-ai derutat! Destept cum e se trezeste: Nu e tot una? Nu! Eu iti spun ca m-ai dezamagit, tu te superi si atunci completez: am spus-o la deruta! Degeaba incearca sa-si schimbe gandurile ca ceea ce e pornit si se rostogoleste la vale nu poate fi oprit nici macar de furtuna care apare la orizont. Orizontul gandurilor lui reinoite cu un plan si mai macheavelic.

Virtutea nu consta in abtinerea de la viciu ci in neravnirea lui. Galina

De la: _gal_ina, la data 2012-04-01 09:17:40Daca tot s-a transferat poezia aici, eu voi adauga proza:

Epistola de pe urma
La inceput a fost cuvantul frumos asezat peste gandul ascuns in faldurile ideii ca se poate orice. Si s-a putut! De ce s-ar mai folosi cuvintele daca nu ar avea ce acoperi? Si iata tesatura panzei de paianjen straluceste in raza de lumina a ideii ca incercarea moarte n-are. Iti urmaresti victima cum se zbate si te bucuri ca nu ai muncit degeaba cu gandul. Dupa ce descoperi ca parca te implora s-o eliberezi, incepi sa-i pui conditii. Conditii nedirecte ca victima sa nu poata alege intre a fi la discretia planurilor lui macabre si a nu fi definitiv. Iti privesti calaul si in loc sa devii o luptatoare, traiesti senzatia ca asa ti-e bine, ca destinul l-a harasit pe el sa te aiba sub paza lui. Dar oare numai atat? Si cum te are in paza daca urzeala panzei lui continua sa se desfasoare si incet, incet iti anihileaza prin otrava ei vointa de a te elibera si a te departa cat mai repede fara a mai intoarce capul sa mai vezi cumpana existentei tale? Parca tot mai bine e sa ai un loc sigur pe panza lui chiar si daca respiri miasmele gandurilor lui. Te obisnuiesti incet, incet si la un moment dat parca nici nu-ti mai vine sa gandesti si astfel te transformi intr-o unealta ce va lucra pentru el! Degeaba cei dinafara iti intind o mana aratandu-ti restul lumii oprite parca din mers numai ca sa te ajute! Fiecare face ce vrea cu propria-i persoana, cu propriile-i resurse sufletesti de care inca mai beneficiaza! Acum parca si gandurile si vointa s-au intors la matca si oblonul a cazut si nu se va mai ridica decat atunci cand calaul ti-a stors toata vlaga si dintr-o fiinta libera, cu gandurile cat de cat acatarii de la obarsie, incepi sa simti mila pentru el, zicandu-ti in sine: daca ar fi fost normal la minte nu ar fi avut nevoie de vlaga mea ca sa se intremeze si lasi de la tine si ramai ca o carcasa pe care el o umple cu tot felul de minciuni pentru ca tu trebuie sa-ti pastrezi greutatea avuta la inceput care tine panza intinsa. Dar pana cand? Degeaba te intrebi ca raspunsul e la el si el inca mai e hamesit si nu se opreste pentru ca ochiul lui vigilent a mai zarit o farama din tine pe care s-o devoreze la urmatorul pranz! Dar vorbele lui? Ce s-au intamplat cu ele? Pe cine sa mai intrebi daca numai tu le-ai auzit? Si te miri apoi cata mizerie ramane in urma lui: adica tu! Dar uite ca vine cu filozofia cu care incearca un nou inceput, ca intre dezamagire si deruta nu e nici o diferenta, si nu cum ai sustinut tu ca nu e un pas ci insasi infinitul. Asa-i ca te-am dezamagit ieri? o intreaba satisfacut de descoperire. Si ea are replica si i-o arunca: Nu m-ai dezamagit, pur si simplu m-ai derutat! Destept cum e se trezeste: Nu e tot una? Nu! Eu iti spun ca m-ai dezamagit, tu te superi si atunci completez: am spus-o la deruta! Degeaba incearca sa-si schimbe gandurile ca ceea ce e pornit si se rostogoleste la vale nu poate fi oprit nici macar de furtuna care apare la orizont. Orizontul gandurilor lui reinoite cu un plan si mai macheavelic.

Cunosc un suflet prins intr-o astfel de panza..dar la un moment dat a incercat o desprindere si..ghici! a descoperit ca in bataia vantului nu se descurca. Otrava a devenit pretul confortului de a sta pe panza, revolta e tinuta cu dantii stransi, tasneste doar din priviri

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

De la: _Ingrid, la data 2012-04-01 09:43:38

De la: _gal_ina, la data 2012-04-01 09:17:40Daca tot s-a transferat poezia aici, eu voi adauga proza:

Epistola de pe urma
La inceput a fost cuvantul frumos asezat peste gandul ascuns in faldurile ideii ca se poate orice. Si s-a putut! De ce s-ar mai folosi cuvintele daca nu ar avea ce acoperi? Si iata tesatura panzei de paianjen straluceste in raza de lumina a ideii ca incercarea moarte n-are. Iti urmaresti victima cum se zbate si te bucuri ca nu ai muncit degeaba cu gandul. Dupa ce descoperi ca parca te implora s-o eliberezi, incepi sa-i pui conditii. Conditii nedirecte ca victima sa nu poata alege intre a fi la discretia planurilor lui macabre si a nu fi definitiv. Iti privesti calaul si in loc sa devii o luptatoare, traiesti senzatia ca asa ti-e bine, ca destinul l-a harasit pe el sa te aiba sub paza lui. Dar oare numai atat? Si cum te are in paza daca urzeala panzei lui continua sa se desfasoare si incet, incet iti anihileaza prin otrava ei vointa de a te elibera si a te departa cat mai repede fara a mai intoarce capul sa mai vezi cumpana existentei tale? Parca tot mai bine e sa ai un loc sigur pe panza lui chiar si daca respiri miasmele gandurilor lui. Te obisnuiesti incet, incet si la un moment dat parca nici nu-ti mai vine sa gandesti si astfel te transformi intr-o unealta ce va lucra pentru el! Degeaba cei dinafara iti intind o mana aratandu-ti restul lumii oprite parca din mers numai ca sa te ajute! Fiecare face ce vrea cu propria-i persoana, cu propriile-i resurse sufletesti de care inca mai beneficiaza! Acum parca si gandurile si vointa s-au intors la matca si oblonul a cazut si nu se va mai ridica decat atunci cand calaul ti-a stors toata vlaga si dintr-o fiinta libera, cu gandurile cat de cat acatarii de la obarsie, incepi sa simti mila pentru el, zicandu-ti in sine: daca ar fi fost normal la minte nu ar fi avut nevoie de vlaga mea ca sa se intremeze si lasi de la tine si ramai ca o carcasa pe care el o umple cu tot felul de minciuni pentru ca tu trebuie sa-ti pastrezi greutatea avuta la inceput care tine panza intinsa. Dar pana cand? Degeaba te intrebi ca raspunsul e la el si el inca mai e hamesit si nu se opreste pentru ca ochiul lui vigilent a mai zarit o farama din tine pe care s-o devoreze la urmatorul pranz! Dar vorbele lui? Ce s-au intamplat cu ele? Pe cine sa mai intrebi daca numai tu le-ai auzit? Si te miri apoi cata mizerie ramane in urma lui: adica tu! Dar uite ca vine cu filozofia cu care incearca un nou inceput, ca intre dezamagire si deruta nu e nici o diferenta, si nu cum ai sustinut tu ca nu e un pas ci insasi infinitul. Asa-i ca te-am dezamagit ieri? o intreaba satisfacut de descoperire. Si ea are replica si i-o arunca: Nu m-ai dezamagit, pur si simplu m-ai derutat! Destept cum e se trezeste: Nu e tot una? Nu! Eu iti spun ca m-ai dezamagit, tu te superi si atunci completez: am spus-o la deruta! Degeaba incearca sa-si schimbe gandurile ca ceea ce e pornit si se rostogoleste la vale nu poate fi oprit nici macar de furtuna care apare la orizont. Orizontul gandurilor lui reinoite cu un plan si mai macheavelic.

Cunosc un suflet prins intr-o astfel de panza..dar la un moment dat a incercat o desprindere si..ghici! a descoperit ca in bataia vantului nu se descurca. Otrava a devenit pretul confortului de a sta pe panza, revolta e tinuta cu dintii stransi, tasneste doar din priviri

Si eu cunosc o astfel de persoana numai ca nu prea mai scrasnreste din dinti ca o dor numai la gandul ca i-ar folosi intr-un astfel de demers!

Virtutea nu consta in abtinerea de la viciu ci in neravnirea lui. Galina

Am intrat azi in contul meu si am avut placuta surpriza sa descopar ca sapte colegi asteptau sa le aprob cererea de prietenie. E nemaipomenit! Le multumesc la toti!

Nefericirea este o avertizare de a merge mai departe, nu de a sta jos; marile evenimente sentimentale sunt intotdeauna esecuri. Dorina

De la: 9am249375, la data 2012-04-01 16:00:47Am intrat azi in contul meu si am avut placuta surpriza sa descopar ca sapte colegi asteptau sa le aprob cererea de prietenie. E nemaipomenit! Le multumesc la toti!

"My dear girl, have you ever noticed that the human race is divided into two distinct and irreconcilable groups: those that walk into rooms and automatically turn television sets on, and those that walk into rooms and automatically turn them off. The trouble is that they end up marrying each other."


...ah!...mirobolant !..fascinant !...sa reusesti a socializa tu cu tine si-a deveni intre timp propriul prieten cu 7 de tine insuti, este o performanta schizo-paranoica demna de invidiat si arar intalnita prin cazuistica observationalo-academico-empirica de profil, esti unicat veritabil realizand un asemenea record mondial numai bun de inscris cu litere unei epoci de aur gherghesiene in guiness book-ul neuropsihicronologiilorcronice dobandite intr-o asa scurta perioada de timp existential.

...bravo Zorila, esti un demn urmas al manipularilor de tip manciurian.si unul dintre cei din 22, care (...)... dar esti ghinionist !

De la: 9am251688, la data 2012-04-01 17:16:04

De la: 9am249375, la data 2012-04-01 16:00:47Am intrat azi in contul meu si am avut placuta surpriza sa descopar ca sapte colegi asteptau sa le aprob cererea de prietenie. E nemaipomenit! Le multumesc la toti!

"My dear girl, have you ever noticed that the human race is divided into two distinct and irreconcilable groups: those that walk into rooms and automatically turn television sets on, and those that walk into rooms and automatically turn them off. The trouble is that they end up marrying each other."


...ah!...mirobolant !..fascinant !...sa reusesti a socializa tu cu tine si-a deveni intre timp propriul prieten cu 7 de tine insuti, este o performanta schizo-paranoica demna de invidiat si arar intalnita prin cazuistica observationalo-academico-empirica de profil, esti unicat veritabil realizand un asemenea record mondial numai bun de inscris cu litere unei epoci de aur gherghesiene in guiness book-ul neuropsihicronologiilorcronice dobandite intr-o asa scurta perioada de timp existential.

...bravo Zorila, esti un demn urmas al manipularilor de tip manciurian.si unul dintre cei din 22, care (...)... dar esti ghinionist !

upssss.....tare mi-e ca asa cum eu te vedeam pe tine in toate noile avataruri aparute si tu il vezi pe "zorila" peste tot !

De la: Ebony, la data 2012-03-30 14:27:19o primavara frumoasa , tuturor

Tot atit de frumoasa sa fie si a ta multumesc.

De la: _Ingrid, la data 2012-03-30 14:55:20

De la: _KARPOV, la data 2012-03-30 14:54:49

daniela a dezertat....?

offf...

Ei lasa ,nu mai plingeti .....e plecata cu treburi prin tirg......da seintoarce pina maine.

De la: 9am251688, la data 2012-04-01 17:16:04

De la: 9am249375, la data 2012-04-01 16:00:47Am intrat azi in contul meu si am avut placuta surpriza sa descopar ca sapte colegi asteptau sa le aprob cererea de prietenie. E nemaipomenit! Le multumesc la toti!

"My dear girl, have you ever noticed that the human race is divided into two distinct and irreconcilable groups: those that walk into rooms and automatically turn television sets on, and those that walk into rooms and automatically turn them off. The trouble is that they end up marrying each other."


...ah!...mirobolant !..fascinant !...sa reusesti a socializa tu cu tine si-a deveni intre timp propriul prieten cu 7 de tine insuti, este o performanta schizo-paranoica demna de invidiat si arar intalnita prin cazuistica observationalo-academico-empirica de profil, esti unicat veritabil realizand un asemenea record mondial numai bun de inscris cu litere unei epoci de aur gherghesiene in guiness book-ul neuropsihicronologiilorcronice dobandite intr-o asa scurta perioada de timp existential.

...bravo Zorila, esti un demn urmas al manipularilor de tip manciurian.si unul dintre cei din 22, care (...)... dar esti ghinionist !

Acid sulfuric, intra pe pagina mea si o sa gasesti vechiul avatar la 'poze'! Asta asa ca sa nu mai mananci....

Nefericirea este o avertizare de a merge mai departe, nu de a sta jos; marile evenimente sentimentale sunt intotdeauna esecuri. Dorina

De la: gabigabi2, la data 2012-04-01 17:21:58

De la: 9am251688, la data 2012-04-01 17:16:04

De la: 9am249375, la data 2012-04-01 16:00:47Am intrat azi in contul meu si am avut placuta surpriza sa descopar ca sapte colegi asteptau sa le aprob cererea de prietenie. E nemaipomenit! Le multumesc la toti!

"My dear girl, have you ever noticed that the human race is divided into two distinct and irreconcilable groups: those that walk into rooms and automatically turn television sets on, and those that walk into rooms and automatically turn them off. The trouble is that they end up marrying each other."


...ah!...mirobolant !..fascinant !...sa reusesti a socializa tu cu tine si-a deveni intre timp propriul prieten cu 7 de tine insuti, este o performanta schizo-paranoica demna de invidiat si arar intalnita prin cazuistica observationalo-academico-empirica de profil, esti unicat veritabil realizand un asemenea record mondial numai bun de inscris cu litere unei epoci de aur gherghesiene in guiness book-ul neuropsihicronologiilorcronice dobandite intr-o asa scurta perioada de timp existential.

...bravo Zorila, esti un demn urmas al manipularilor de tip manciurian.si unul dintre cei din 22, care (...)... dar esti ghinionist !

upssss.....tare mi-e ca asa cum eu te vedeam pe tine in toate noile avataruri aparute si tu il vezi pe "zorila" peste tot !

Doamna Gabi-gabi, am avut o pictura ca avatar si acum mi-am pus o poza! De unde scrasnirea aceea in mintea unei neavizate? Putea sa mearga pe pagina mea si apoi sa se infrupte...! Descopar ca e mai usor sa darami decat sa construiesti si apoi plangem ca pleaca unii.

Nefericirea este o avertizare de a merge mai departe, nu de a sta jos; marile evenimente sentimentale sunt intotdeauna esecuri. Dorina

De la: _gal_ina, la data 2012-04-01 09:17:40Daca tot s-a transferat poezia aici, eu voi adauga proza:

Epistola de pe urma
La inceput a fost cuvantul frumos asezat peste gandul ascuns in faldurile ideii ca se poate orice. Si s-a putut! De ce s-ar mai folosi cuvintele daca nu ar avea ce acoperi? Si iata tesatura panzei de paianjen straluceste in raza de lumina a ideii ca incercarea moarte n-are. Iti urmaresti victima cum se zbate si te bucuri ca nu ai muncit degeaba cu gandul. Dupa ce descoperi ca parca te implora s-o eliberezi, incepi sa-i pui conditii. Conditii nedirecte ca victima sa nu poata alege intre a fi la discretia planurilor lui macabre si a nu fi definitiv. Iti privesti calaul si in loc sa devii o luptatoare, traiesti senzatia ca asa ti-e bine, ca destinul l-a harasit pe el sa te aiba sub paza lui. Dar oare numai atat? Si cum te are in paza daca urzeala panzei lui continua sa se desfasoare si incet, incet iti anihileaza prin otrava ei vointa de a te elibera si a te departa cat mai repede fara a mai intoarce capul sa mai vezi cumpana existentei tale? Parca tot mai bine e sa ai un loc sigur pe panza lui chiar si daca respiri miasmele gandurilor lui. Te obisnuiesti incet, incet si la un moment dat parca nici nu-ti mai vine sa gandesti si astfel te transformi intr-o unealta ce va lucra pentru el! Degeaba cei dinafara iti intind o mana aratandu-ti restul lumii oprite parca din mers numai ca sa te ajute! Fiecare face ce vrea cu propria-i persoana, cu propriile-i resurse sufletesti de care inca mai beneficiaza! Acum parca si gandurile si vointa s-au intors la matca si oblonul a cazut si nu se va mai ridica decat atunci cand calaul ti-a stors toata vlaga si dintr-o fiinta libera, cu gandurile cat de cat acatarii de la obarsie, incepi sa simti mila pentru el, zicandu-ti in sine: daca ar fi fost normal la minte nu ar fi avut nevoie de vlaga mea ca sa se intremeze si lasi de la tine si ramai ca o carcasa pe care el o umple cu tot felul de minciuni pentru ca tu trebuie sa-ti pastrezi greutatea avuta la inceput care tine panza intinsa. Dar pana cand? Degeaba te intrebi ca raspunsul e la el si el inca mai e hamesit si nu se opreste pentru ca ochiul lui vigilent a mai zarit o farama din tine pe care s-o devoreze la urmatorul pranz! Dar vorbele lui? Ce s-au intamplat cu ele? Pe cine sa mai intrebi daca numai tu le-ai auzit? Si te miri apoi cata mizerie ramane in urma lui: adica tu! Dar uite ca vine cu filozofia cu care incearca un nou inceput, ca intre dezamagire si deruta nu e nici o diferenta, si nu cum ai sustinut tu ca nu e un pas ci insasi infinitul. Asa-i ca te-am dezamagit ieri? o intreaba satisfacut de descoperire. Si ea are replica si i-o arunca: Nu m-ai dezamagit, pur si simplu m-ai derutat! Destept cum e se trezeste: Nu e tot una? Nu! Eu iti spun ca m-ai dezamagit, tu te superi si atunci completez: am spus-o la deruta! Degeaba incearca sa-si schimbe gandurile ca ceea ce e pornit si se rostogoleste la vale nu poate fi oprit nici macar de furtuna care apare la orizont. Orizontul gandurilor lui reinoite cu un plan si mai macheavelic.
[/quot

**********

'Paianjenul' isi tese panza deasa
c-o maiestrie demna de invidiat,
dar tocmai maiestria asta m-nvatat
sa-mi tes rabdarea iscusita plasa.

Din ea n-as face arma resemnarii,
el din instinct o face pentru hrana,
eu de-as avea putere de satana
as prinde-n ea pe ticalosi puzderii.

Pune-i destinului zabala,
struneste-l sa eviti impovararea,
netrebnicilor sa le-ncurci cararea!

De ai tarie, rasplata e migala.
Te lupta cu descurajarea,
altfel te-nfrange resemnarea.

De la: 9am250228, la data 2012-04-01 21:37:37

De la: _gal_ina, la data 2012-04-01 09:17:40Daca tot s-a transferat poezia aici, eu voi adauga proza:

Epistola de pe urma
La inceput a fost cuvantul frumos asezat peste gandul ascuns in faldurile ideii ca se poate orice. Si s-a putut! De ce s-ar mai folosi cuvintele daca nu ar avea ce acoperi? Si iata tesatura panzei de paianjen straluceste in raza de lumina a ideii ca incercarea moarte n-are. Iti urmaresti victima cum se zbate si te bucuri ca nu ai muncit degeaba cu gandul. Dupa ce descoperi ca parca te implora s-o eliberezi, incepi sa-i pui conditii. Conditii nedirecte ca victima sa nu poata alege intre a fi la discretia planurilor lui macabre si a nu fi definitiv. Iti privesti calaul si in loc sa devii o luptatoare, traiesti senzatia ca asa ti-e bine, ca destinul l-a harasit pe el sa te aiba sub paza lui. Dar oare numai atat? Si cum te are in paza daca urzeala panzei lui continua sa se desfasoare si incet, incet iti anihileaza prin otrava ei vointa de a te elibera si a te departa cat mai repede fara a mai intoarce capul sa mai vezi cumpana existentei tale? Parca tot mai bine e sa ai un loc sigur pe panza lui chiar si daca respiri miasmele gandurilor lui. Te obisnuiesti incet, incet si la un moment dat parca nici nu-ti mai vine sa gandesti si astfel te transformi intr-o unealta ce va lucra pentru el! Degeaba cei dinafara iti intind o mana aratandu-ti restul lumii oprite parca din mers numai ca sa te ajute! Fiecare face ce vrea cu propria-i persoana, cu propriile-i resurse sufletesti de care inca mai beneficiaza! Acum parca si gandurile si vointa s-au intors la matca si oblonul a cazut si nu se va mai ridica decat atunci cand calaul ti-a stors toata vlaga si dintr-o fiinta libera, cu gandurile cat de cat acatarii de la obarsie, incepi sa simti mila pentru el, zicandu-ti in sine: daca ar fi fost normal la minte nu ar fi avut nevoie de vlaga mea ca sa se intremeze si lasi de la tine si ramai ca o carcasa pe care el o umple cu tot felul de minciuni pentru ca tu trebuie sa-ti pastrezi greutatea avuta la inceput care tine panza intinsa. Dar pana cand? Degeaba te intrebi ca raspunsul e la el si el inca mai e hamesit si nu se opreste pentru ca ochiul lui vigilent a mai zarit o farama din tine pe care s-o devoreze la urmatorul pranz! Dar vorbele lui? Ce s-au intamplat cu ele? Pe cine sa mai intrebi daca numai tu le-ai auzit? Si te miri apoi cata mizerie ramane in urma lui: adica tu! Dar uite ca vine cu filozofia cu care incearca un nou inceput, ca intre dezamagire si deruta nu e nici o diferenta, si nu cum ai sustinut tu ca nu e un pas ci insasi infinitul. Asa-i ca te-am dezamagit ieri? o intreaba satisfacut de descoperire. Si ea are replica si i-o arunca: Nu m-ai dezamagit, pur si simplu m-ai derutat! Destept cum e se trezeste: Nu e tot una? Nu! Eu iti spun ca m-ai dezamagit, tu te superi si atunci completez: am spus-o la deruta! Degeaba incearca sa-si schimbe gandurile ca ceea ce e pornit si se rostogoleste la vale nu poate fi oprit nici macar de furtuna care apare la orizont. Orizontul gandurilor lui reinoite cu un plan si mai macheavelic.
[/quot

**********

'Paianjenul' isi tese panza deasa
c-o maiestrie demna de invidiat,
dar tocmai maiestria asta m-nvatat
sa-mi tes rabdarea iscusita plasa.

Din ea n-as face arma resemnarii,
el din instinct o face pentru hrana,
eu de-as avea putere de satana
as prinde-n ea pe ticalosi puzderii.

Pune-i destinului zabala,
struneste-l sa eviti impovararea,
netrebnicilor sa le-ncurci cararea!

De ai tarie, rasplata e migala.
Te lupta cu descurajarea,
altfel te-nfrange resemnarea.

Ma simt nevoita sa repet: esti exceptional! Pentru asta iti dau un bonus:


AFACEREA
Cea mai proasta afacere pe care omul o incheie cu sine este aceea de a cauta unde nu trebuie linistea! Niciodata nu ni se vor arata indicii pe care ar trebui sa le respectam pentru a nu aluneca in prapastie! Si atunci de ce nu constientizam pericolele la timp pentru a nu mai trebui sa speram dupa aceea la salvarea care nu va veni pentru ca nu am avut curajul de a ne semnaliza locul? Stai si privesti spre tine insati si ti se face mai intai mila de mintea ta care a hoinarit prin locuri nepermise, apoi te resemnezi : asta e! De ce nu mi-am vazut de treaba? Acum ce as mai putea sa fac? Sa ma rog la Dumnezeul meu cel drept sa ma intinereasca pentru a avea forta necesara si motivele pentru care sa lupt ca sa pot iesi din nou la drum? Daca ies, voi sti sa aleg acel drum pe care cu inconstienta l-am ocolit? Dar acum, aici jos, jos de tot de unde nu se mai poate cadea nicaieri, de ce nu imi limitez gandurile? De ce in loc sa ma resemnez le eliberez cu multa speranta ca se vor intersecta cu gandurile tale si ca semnalul va fi receptionat cum trebuie si vei deschide seiful sufletului si vei lasa energia sa urmeze calea care te va aduce la mine? Nu ma vei salva dar vei sti sa asezi ultima mea suflare pe chipul tau atat de drag mie si atunci voi sti cu certitudine ca am fost, ca am ramas si dupa moarte in chip de parere!

Virtutea nu consta in abtinerea de la viciu ci in neravnirea lui. Galina

AFACEREA
Cea mai proasta afacere pe care omul o incheie cu sine este aceea de a cauta unde nu trebuie linistea! Niciodata nu ni se vor arata indicii pe care ar trebui sa le respectam pentru a nu aluneca in prapastie! Si atunci de ce nu constientizam pericolele la timp pentru a nu mai trebui sa speram dupa aceea la salvarea care nu va veni pentru ca nu am avut curajul de a ne semnaliza locul? Stai si privesti spre tine insati si ti se face mai intai mila de mintea ta care a hoinarit prin locuri nepermise, apoi te resemnezi : asta e! De ce nu mi-am vazut de treaba? Acum ce as mai putea sa fac? Sa ma rog la Dumnezeul meu cel drept sa ma intinereasca pentru a avea forta necesara si motivele pentru care sa lupt ca sa pot iesi din nou la drum? Daca ies, voi sti sa aleg acel drum pe care cu inconstienta l-am ocolit? Dar acum, aici jos, jos de tot de unde nu se mai poate cadea nicaieri, de ce nu imi limitez gandurile? De ce in loc sa ma resemnez le eliberez cu multa speranta ca se vor intersecta cu gandurile tale si ca semnalul va fi receptionat cum trebuie si vei deschide seiful sufletului si vei lasa energia sa urmeze calea care te va aduce la mine? Nu ma vei salva dar vei sti sa asezi ultima mea suflare pe chipul tau atat de drag mie si atunci voi sti cu certitudine ca am fost, ca am ramas si dupa moarte in chip de parere!


Afacere mai proasta nu se poate, decat sa cauti linistea aiurea, sau cum se zice, sa nu dai din coate.
Sunt multe locuri unde linistea apare; intro gradina inflorita, in orice zi de vara, insorita, pe un varf de munte ori la mare. Reprosul nu e o solutie si la ce bun sa ai retrospectiva greselilor ce nu le-ai constientizat. Solutia e iesirea din gandurile rebele si nu vaslirea in deriva.
Ruga la Dumnezeu poate face orice minuni, cu exceptia intineririi, nestiind ca omul s-ar dori vesnic tanar, n-a programat celulele nemuritoare. Daca vrei sa-ti eliberezi gandurile, ele bulverseaza mintea,
pastreaza-le pe cele minunate,
si cand le emiti, ele pot fi benefice si se pot intoarce ca un bumerang, inmiit mai frumoase.
Poti avea cele mai fericite vise, poate fi si calea pe care poti aduce la indeplinire o dorinta,
numai aceea de ultima suflare, nu!

' eu nu strivesc corola de minuni a lumii,
si nu ucid cu mintea tainele,
ce le-ntalnesc in calea mea;
in flori, in ochi, pe buze ori morminte....'

de la @228,

Afacere mai proasta nu se poate, decat sa cauti linistea aiurea, sau cum se zice, sa nu dai din coate.
Sunt multe locuri unde linistea apare; intro gradina inflorita, in orice zi de vara, insorita, pe un varf de munte ori la mare. Reprosul nu e o solutie si la ce bun sa ai retrospectiva greselilor ce nu le-ai constientizat. Solutia e iesirea din gandurile rebele si nu vaslirea in deriva.
Ruga la Dumnezeu poate face orice minuni, cu exceptia intineririi, nestiind ca omul s-ar dori vesnic tanar, n-a programat celulele nemuritoare. Daca vrei sa-ti eliberezi gandurile, ele bulverseaza mintea,
pastreaza-le pe cele minunate,
si cand le emiti, ele pot fi benefice si se pot intoarce ca un bumerang, inmiit mai frumoase.
Poti avea cele mai fericite vise, poate fi si calea pe care poti aduce la indeplinire o dorinta,
numai aceea de ultima suflare, nu!

' eu nu strivesc corola de minuni a lumii,
si nu ucid cu mintea tainele,
ce le-ntalnesc in calea mea;
in flori, in ochi, pe buze ori morminte....'

"Lumina altora
sugruma vraja nepatrunsului ascuns
in adancimi de intuneric,
dar eu,
eu cu lumina mea sporesc a lumii taina...."
Si acum despre mine: locuiesc la tara intr-o casa cu cerdac inalt si cand ma odihnesc sau doar lenevesc, apelez la masa unde am totdeauna, cafea, scrumiera, un caiet si un pix! Ceea ce scriu nu are absolut nimic expres cu viata mea reala ci doar cu imaginatia la un moment dat. Am un cont la un forum de literatura si acolo scriem si 'ne criticam'!, numai ca noi, cei de acolo, am inceput sa ne cunoastem si stim ca fiecare scrie 'rodul gandirii' lor. Imi place Blaga, multumesc!

Virtutea nu consta in abtinerea de la viciu ci in neravnirea lui. Galina

De la: Ebony, la data 2009-05-21 15:38:57De obicei, oamenilor nu le place sa stie cineva,ce este in sufletul lor.Mai greu sa te dezvalui in fata altora,deoarece vor crede ca esti slab(nu ma refer la greutate)Probabil e un subiect delicat,dar cine indrazneste sa spuna ce are ,,pe suflet?,,

Acelasi sentiment permanent și dragostea de viața
www.youtube.com/watch?v=7O7W7x6qRKw&NR=1&feature=endscreen

http://www.youtube.com/watch?v=F1SBPwpj4Kc http://www.youtube.com/watch?feature=fvwp&NR=1&v=TA3FvTSnqFI http://www.youtube.com/watch?v=DuX41-2HAYU&feature=related

De la: Ebony, la data 2012-03-30 14:27:19o primavara frumoasa , tuturor

De la: 9am249375, la data 2012-04-01 16:00:47Am intrat azi in contul meu si am avut placuta surpriza sa descopar ca sapte colegi asteptau sa le aprob cererea de prietenie. E nemaipomenit! Le multumesc la toti!

Sufletul meu este plin de goluri.....

De la: 9am250228, la data 2012-04-02 00:18:45
AFACEREA
Cea mai proasta afacere pe care omul o incheie cu sine este aceea de a cauta unde nu trebuie linistea! Niciodata nu ni se vor arata indicii pe care ar trebui sa le respectam pentru a nu aluneca in prapastie! Si atunci de ce nu constientizam pericolele la timp pentru a nu mai trebui sa speram dupa aceea la salvarea care nu va veni pentru ca nu am avut curajul de a ne semnaliza locul? Stai si privesti spre tine insati si ti se face mai intai mila de mintea ta care a hoinarit prin locuri nepermise, apoi te resemnezi : asta e! De ce nu mi-am vazut de treaba? Acum ce as mai putea sa fac? Sa ma rog la Dumnezeul meu cel drept sa ma intinereasca pentru a avea forta necesara si motivele pentru care sa lupt ca sa pot iesi din nou la drum? Daca ies, voi sti sa aleg acel drum pe care cu inconstienta l-am ocolit? Dar acum, aici jos, jos de tot de unde nu se mai poate cadea nicaieri, de ce nu imi limitez gandurile? De ce in loc sa ma resemnez le eliberez cu multa speranta ca se vor intersecta cu gandurile tale si ca semnalul va fi receptionat cum trebuie si vei deschide seiful sufletului si vei lasa energia sa urmeze calea care te va aduce la mine? Nu ma vei salva dar vei sti sa asezi ultima mea suflare pe chipul tau atat de drag mie si atunci voi sti cu certitudine ca am fost, ca am ramas si dupa moarte in chip de parere!


Afacere mai proasta nu se poate, decat sa cauti linistea aiurea, sau cum se zice, sa nu dai din coate.
Sunt multe locuri unde linistea apare; intro gradina inflorita, in orice zi de vara, insorita, pe un varf de munte ori la mare. Reprosul nu e o solutie si la ce bun sa ai retrospectiva greselilor ce nu le-ai constientizat. Solutia e iesirea din gandurile rebele si nu vaslirea in deriva.
Ruga la Dumnezeu poate face orice minuni, cu exceptia intineririi, nestiind ca omul s-ar dori vesnic tanar, n-a programat celulele nemuritoare. Daca vrei sa-ti eliberezi gandurile, ele bulverseaza mintea,
pastreaza-le pe cele minunate,
si cand le emiti, ele pot fi benefice si se pot intoarce ca un bumerang, inmiit mai frumoase.
Poti avea cele mai fericite vise, poate fi si calea pe care poti aduce la indeplinire o dorinta,
numai aceea de ultima suflare, nu!

' eu nu strivesc corola de minuni a lumii,
si nu ucid cu mintea tainele,
ce le-ntalnesc in calea mea;
in flori, in ochi, pe buze ori morminte....'

De la: Ebony, la data 2009-05-21 15:38:57De obicei, oamenilor nu le place sa stie cineva,ce este in sufletul lor.Mai greu sa te dezvalui in fata altora,deoarece vor crede ca esti slab(nu ma refer la greutate)Probabil e un subiect delicat,dar cine indrazneste sa spuna ce are ,,pe suflet?,,

www.youtube.com/watch?v=yAaDpSnqjfg&feature=related

PDLei, nu ma lasati PUII MEI,furati cit sunt eu presedinte,sa ne tina romanii minte.Lenuța sa-și plateasca ratele la banca. http://www.youtube.com/watch?v=iYKYDqZsUNo ■9AM: Sunteti multumit de realizarile dumneavoastra de pana acum in fruntea statului? Traian Basescu: Bineinteles. Am facut tot ce mi-am propus. Fiica mea cea mica, Lenuta, a invatat in sfarsit sa scrie si sa citeasca, ca doar nu e in Parlamentul Europeana de doua ani degeaba. Sunt foarte mandru de ea. Sunt multumit si de Ioana, cealalta fiica, ca stie sa invarta banii si afacerile. Altfel, ce sa zic… am fost un prieten bun pentru toti cei care m-au sustinut in campaniile electorale si imi platesc mereu datoriile. ■9AM: Dar eu ma refeream la poporul roman. Sunteti multumit de ce le-ati oferit din postura de presedinte ? http://www.youtube.com/watch?v=yAaDpSnqjfg&feature=related .9AM. VA MULTUMIM ! Traian Basescu: Va multumesc si eu. Am plecat, ma asteapta Becali si Patriciu la restaurant.Și pe urma trec pe la LENUȚA- Nurse with big tits eats cum- Ea face și mai bine !

De la: _KARPOV, la data 2012-04-03 21:03:54

Sufletul meu este plin de goluri.....

Cele mai frumoase goluri ale etapei?

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"