back to top ∧

Info
x
info
 
 
OK


 
Info
x
info
 
 
 


Care este diferenta dintre saracii romaniei si bogati?

 


 
Pagini: << 1 2 3 4 5 6 7 8 9 >> Sari la pagina:
 
Fosta membra 9am.ro

16019 mesaje
Membru din: 13/02/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 29 Iunie 2009, ora 20:46

S�r�cia subiectiv� reprezint� o modalitate de conceptualizare �i opera�ionalizare a s�r�ciei pornind de la reprezent�rile asupra s�r�ciei �i bun�st�rii ale indivizilor ce compun o societate. �n abordarea sa clasic�, s�r�cia subiectiv� se refer� la sentimentele de s�r�cie ale indivizilor, utilizate ca punct de reper �n construc�ia indicilor de s�r�cie �i determinarea pragurilor acesteia. Prin extensie, de multe ori s�r�cia subiectiv� eticheteaz� metode de estimare a indicilor de s�r�cie pornind de la opinia public� asupra s�r�ciei. S-au impus astfel dou� familii mari de metode etichetate �n literatur� drept subiective: aprecierea sentimentelor de s�r�cie ale indivizilor �i definirea consensual� (prin apelul la �ntreaga popula�ie) a condi�iilor �i/sau pragurilor de s�r�ciei

Spre deosebire de metodele tradi�ionale, metodele subiective de estimare a s�r�ciei nu recurg la arbitrariul exper�ilor impar�iali, baz�ndu-se pe etichetarea indivizilor/gospod�riilor ca s�race �n func�ie de judec��ile de valoare emise de �ns�i membrii obi�nui�i ai societ��ii. De obicei aceste judec��i sunt agregate la nivelul �ntregii societ��i, �n c�utarea identific�rii unui standard acceptat prin consensul tuturor.

Definirea subiectiv� a s�r�ciei a devenit popular� �n anii '70, fiind adeseori considerat� o alternativ� la metodele tradi�ionale de definire �i m�surare a s�r�ciei. Ea s-a impus ini�ial prin critica acestora, considerate a fi extrem de dependente de experien�a de via�� �i judec��ilor de valoare a exper�ilor chema�i s� stabileasc� pragurile de s�r�cie (a celor ce �ntocmesc co�ul minim de produse, de exemplu).

Townsend (1979) este cel ce fundamenteaz� teoretic aceste critici �ntr-un mod remarcabil. Pentru el �ideea de �nevoi� este condi�ionat� social� (p. 914). Remarc�nd relativitatea s�r�ciei at�t �n spa�iu (de la o societate la alta), c�t �i �n timp (aceea�i societate �n diferite perioade istorice ale evolu�iei sale), Townsend opteaz� astfel pentru definirea social� a s�r�ciei: �Indivizii, familiile �i grupurile �ntr-o popula�ie, pot fi categoriza�i ca fiind �n s�r�cie c�nd le lipsesc resursele necesare pentru a ob�ine tipuri de diet�, pentru a participa �n activit��i �i a avea condi�iile de via�� �i facilit��ile care sunt obi�nuite sau cel pu�in larg r�sp�ndite sau �ncurajate �n societ��ile c�rora le apar�in� (p. 31).

Defini�ia lui Townsend presupune existen�a a dou� standarde de via��: unul care se dovede�te a fi larg r�sp�ndit �n popula�ie �i un altul - social acceptat sau institu�ionalizat (�desirabilitatea de moment�). Dincolo de aceste praguri ale s�r�ciei, Townsend distinge un altul - cel al depriv�rii subiective: �oamenii pot s� nu se situeze sub standardul de via�� larg r�sp�ndit sau sub cel institu�ionalizat, dar ei pot c�dea sub un standard care poate fi r�sp�ndit, dat� fiind o reorganizare a institu�iilor �i o redistribuire a mijloacelor disponibile �ntr-o societate�. Deprivarea subiectiv� este legat� mai ales de stilul personal de via��, de propriile aspira�ii. Individul este deprivat subiectiv dac� el se simte deprivat.

S�r�cia social� reflect� nesatisfacerea nevoilor percepute social. Ea se constituie astfel �ntr-o s�r�cie recunoscut� �i acceptat� conven�ional, �ntr-o expresie aproximativ� a st�rii reale, obiective de s�r�cie. M�surarea s�r�ciei obiective este practic imposibil�, ea fiind dificil de opera�ionalizat tocmai datorit� condi�ion�rilor sociale la care este supus�. De aceea Townsend recomand� deprivarea relativ� ca singura metod� de a opera�ionaliza �i m�sura s�r�cia, c�ut�nd s� obiectivizeze metoda prin raportarea la cel mai mare grup de referin�� semnificativ pe care �l identific�: �ntreaga societate. Astfel, autorul britanic pune �n fapt accentul nu pe m�surarea sentimentelor de s�r�cie, ci pe utilizarea opiniei publice �n aprecierea condi�iilor care determin� un trai decent.

Unii autori (Mack �i Lansley, 1985; Nolan �i Whelan, 1996; Haller�d, 1996, 1997) au dezvoltat abordarea lui Townsend, fundament�nd m�surarea consensual� a s�r�ciei. Mai exact ei includ sub aceast� etichet� acele metode care fac apel la judec��ile de valoare ale �ntregii popula�ii �n �ncercarea de a identifica � �ntr-o prim� etap� � un stil de via�� considerat a fi �normal� pentru a asigura un trai decent �n societatea respectiv�. Acesta este utilizat pentru a defini condi�iile care determin� starea de s�r�cie. Identificarea s�racilor este apoi realizat� prin stabilirea celor care nu reu�esc s� �ndeplineasc� aceste condi�ii (nu reu�esc s� aib� un stil de via�� �normal� datorit� lipsei resurselor). Metoda �i manifest� �subiectivitatea� prin apelul ini�ial la judec��ile de valoare ale fiec�ruia asupra bunurilor �i serviciilor la care indivizii trebuie s� aib� acces pentru a tr�i decent.

�n �ncercarea sa de sistematizare a analizelor asupra nivelului de trai, David Piachaud (1987) distinge trei tipuri de abord�ri ale s�r�ciei: consensual�, a bugetelor standard �i comportamental� (analiza comportamentelor �i stilurilor de via�� �n rela�ie cu venitul). S�r�cia consensual� reprezint� acel tip de abordare �n care accentul cade pe �ceea ce g�nde�te publicul despre s�r�cie�. �n consecin��, Piachaud distinge �ntre pragul dorit de s�r�cie (c�t spune publicul c� ar trebui furnizat ca nivel minim) �i nivelul finan�abil al s�r�ciei (care este venitul minim pentru publicul e preg�tit ca s� �l asigure prin plata de taxe). Dac� m�surarea s�r�ciei conform celui de-al doilea principiu este rar�, �n schimb pentru prima form� s-au impus �n timp numeroase metode: pe de o parte sunt dezvolt�rile care se bazeaz� pe chestionarea indivizilor �n leg�tur� cu nivelul de venit care le este necesar (pragurile subiective ale �colii de la Leyden, de exemplu), iar pe de cealalt� �nregistrarea opiniilor publicului �n leg�tur� cu lucrurile a c�ror satisfacere este absolut necesar� (abord�rile lui Mack �i Lansley, de exemplu). A�a cum remarc� �i Viet-Wilson (1987), cele dou� tipuri de consensualitate sunt fie indirecte, pornind de la aprecierea subiectiv� a unor nivele de venit (income proxy method), fie directe, ax�ndu-se pe aprecierea satisfacerii nevoilor (deprivation indicator approach).

Interesant este faptul c� Piachaud plaseaz� dezvolt�rile lui Townsend �i cele ulterioare ale lui Desai �n cadrul abord�rilor comportamentale ale s�r�ciei, ca distincte de s�r�cia consensual�, �n ciuda faptului c� �i ele fac apel la judec��ile de valoare ale popula�ie �n stabilirea standardelor de s�r�cie. Op�iunea este justificat� de faptul c� acestea nu sunt metode subiecte �pure�, ci caut� s� rela�ioneze metodele subiective cu cele axate pe �nregistrarea veniturilor. Abord�rile comportamentale constituiau astfel pentru Piachaud un fel cale de mijloc �ntre metodele consensuale �i cele tradi�ionale de definire �i m�surare a s�r�ciei. Pe aceea�i linie de mijloc se �nscriu �i metoda cet��eanului reprezentativ, ca �i versiunea acesteia propus� de Walker (1987). Dezvolt�rile de dup� 1990 din sfera depriv�rii relative pe direc�ia ini�iat� de Townsend �i continuat� de Mack �i Lansley reprezint� �i ele modalit��i subiective de estimare a s�r�ciei, fiind �n general etichetate ca m�suri ale s�r�ciei consensuale (vezi termenul �deprivare relativ� �n acest dic�ionar).

S-ar putea ad�uga o alt� metod�, dezvoltat� ulterior articolului lui Piachaud, �i anume cea a analizei satisfac�iei cu veniturile �i a autoetichet�rii ca s�rac, promovat� de Centrul de Politici Sociale a Universit��ii din Antwerp, dar �i de ICCV prin standardul subiectiv de via�� �i indicele s�r�ciei subiective. S� not�m totu�i, c� o astfel de metod�, de�i subiectiv�, nu poate fi etichetat� drept consensual�, fiind axat� pe identificarea sentimentelor �i nu condi�iilor de deprivare/s�r�cie. Astfel, m�surile subiective ale s�r�ciei care eticheteaz� indivizii drept s�r�ci doar pe baza propriei lor declara�ii pot fi denumite m�suri subiective neconsensuale. Karel Van der Bosch face o observa�ie similar�, ar�t�nd c� eticheta de subiectiv �n cazul metodelor consensuale �nu trebuie interpretat� �n sensul c� propria sa evaluare decide dac� o gospod�rie este s�rac� sau nu�, ci compara�ia cu pragurile de s�r�ciei calculate ca medie a pragurilor indicate de toate gospod�riile. De aceea, o etichet� mai adecvat� ar putea fi cea de �standarde intersubiective� (Van den Bosch, 1993, p. 14).


Raporteaza abuz de limbaj
Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost
GELU1938

113 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Oras: Timisoara

Postat pe: 30 Iunie 2009, ora 15:31

BOATUL SE INBOGATESTE,, IAR SARACUL,SARACESTE,,


GHE NITULICA
nastasemihail

47672 mesaje
Membru din: 3/11/2008
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 23 August 2009, ora 05:26

mhoammma. Acum nu mai stiu daca sint bogat sau sarac.


Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.
nastasemihail

47672 mesaje
Membru din: 3/11/2008
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 24 August 2009, ora 05:48

Iata diferenta intre bogati si saraci.


Cunoasterea. Si informarea corecta. Si discernera adevarului de fals
Eu consider aceasta informatie din clip reala si ignorata de imensa saracie in care ne zbatem. Dar saracie inca, spirituala.


www.youtube.com/v/-MLvq73TX94&hl=en&fs=1&">www.youtube.com/v/-MLvq73TX94&hl=en&fs=1&" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="640" height="505">


Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.
Fosta membra 9am.ro

391 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Oras: ALTA LOCALITATE

Postat pe: 19 Septembrie 2009, ora 11:21

De la: , la data 2009-03-20 08:00:37Sarac este numai la care se asociaza,prostia si lenea.Daca esti harnic,ai minte sanatoasa ,ceva straie ,o prna sub cap si esti sanatos ,poti deveni cel mai bogat,totul este sa doresti !


CoReCt!
''De cand lumea'' a fost asa, cine a vrut sa realizeze ceva, a realizat mai mult sau mai putin, dar a realizat ceva! RESTUL NE PLANGEM (inclusiv EU!)



Daca VREI, POTI !!!

Orice lucru BUN doresti, cu bun simt, in functie de situatia de moment, insa cu stradanie si judecata, il vei realiza! Doar SA VREI.
Altfel ... sa ai TOT AURUL DIN LUME ... si tot n-ai sa ai pe nimeni sa-ti dea si-n gura sa mananci - ''Muieti-s posmagii???''

Si iata, inca o data, II MULTUMESC LUI DUMNEZEU pentru TOT ceea ce am avut, ceea ce am, sau voi mai avea parte vre o data!

Obs:
Se spune de exemplu ca mandria/orgoliul este un ''defect''!? Depinde insa, de fiecare, de ceea ce urmarim in viata ca sa realizam - de felul de a fi al fiecaruia. Astfel, am avut posibilitatea sa constat pentru prima oara in mod clar, fiind studenta, ca lipsa acesteia iti aduce mari prejudicii ''materiale'' in societatea noastra. Apoi am mai avut si alte ocazii ... Si tot NU am ce regreta! Privind in urma sunt extrem de fericita, si cu mult mai bogata ma simt, presupun, comparand cu cei care ''au dat puternic din coate'' si au ajuns extrem de departe, prin Partide Politice, prin Functii importante ... Le doresc, DA! le doresc sa aibe macar un strop din ceea ce altii, care nu au ajuns asa sus/departe ca ei, au reusit sa obtina pe calea lui Dumnezeu!



Fosta membra 9am.ro

810 mesaje
Membru din: 11/03/2009
Oras: ALTA LOCALITATE

Postat pe: 19 Septembrie 2009, ora 20:09

o" gaura naegra."...care pe zi ce trece capata dimensiuni "astronomice"....


femeia_adevarata

14 mesaje
Membru din: 22/09/2009
Oras: ALTA LOCALITATE

Postat pe: 22 Septembrie 2009, ora 08:35

SARACII DE REGULA FAC COPII SI ASTEAPTA AJUTOARE,BOGATII AU AJUNS PROFITIND DE PROSTIA PRIMILOR


BOBITA

638 mesaje
Membru din: 8/06/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 24 Septembrie 2009, ora 07:18

De la: nastasemihail, la data 2009-08-24 05:48:18Iata diferenta intre bogati si saraci.
Cunoasterea. Si informarea corecta. Si discernera adevarului de fals
Eu consider aceasta informatie din clip reala si ignorata de imensa saracie in care ne zbatem. Dar saracie inca, spirituala.

Si eu cind ma tavalesc cu Sida prin iarba ,am vazut ca ramin urme,probabil ca sintem extraterestrii


Si totusi tata va pacaleste inca odata ca romanii uita repede !
9am178848

1 mesaj
Membru din: 18/12/2009
Postat pe: 18 Decembrie 2009, ora 12:07

DIFERENTA.........HAI SA VEDEM.........SUNT SI PERSONAJE CARE AU FACULTATE SI SUNT SARACE.......NU GASESTI LOC DE MUNCA DATORITA FAPTULUI CA NU AI EXPERIENTA........DACA E SA GASESTI PRINTR-O MINUNE PE POSTUL PE CARE ESTI SPECIALIZAT TOATA LUMEA TE OCOLESTE CA SA NU CUMVA SA INVETI ( STII ) PREA MULTE SA NU LE IEI LOCUL.......ESTE VORBA SI DE MENTALITATE....DE ASTA NU MERGE NIMIC........DACA O SA REUSIM SA NE SCHIMBAM MENTALITATEA....MAI ALES PERSOANELE MAI IN VARSTA...CARE AU EXPERIENTA SI ORICUM VOR IESI LA PENSIE (CEI CARE VOR...CA ACUM E CAM ALEATORIU)......AR TREBUI SA AIBA GANDIREA: BAI ORICUM EU PLEC...HAI SA FORMEZ 1-2 PERSOANE CA SA FIE LA FEL DE BUNE SAU CHIAR MAI BUNE DECAT MINE ....PROFESIONAL. SI AR MAI TREBUI SCOS DIN MENTALITATE FAPTUL CA TRE' SA TIN POSTU PT. FIIE-MEA....NEPOATA-MEA.....S.A.M.D.P.....PT. CA S-AR PUTEA CA REZULTATUL SA FIE TOTAL ERONAT...ADICA ACESTE PERSOANE SA NU AIBA NICI IN CLIN NICI IN MANECA CU POSTUL RESPECTIV...SI ALTII CARE AU SA STEA LA COADA LA SOMAJ.
CAM ASTA AR FI PAREREA MEA IN ANSAMBLU.
SCHIMBATI-VA MENTALITATEA FRATILOR.....NU MAI FITI RAU INTENTIONATI.


Fosta membra 9am.ro

6522 mesaje
Membru din: 23/09/2009
Oras: Iasi

Postat pe: 18 Decembrie 2009, ora 12:49

Eu sint bogata.Foarte bogata fata de altii.Dar ...ma rog,eu percep bogatia altfel.nu am bani sa fac cum,paraturi din mall!! sa ma imbrac de la Zara sau de la Mark@spencer sau de la stailmann..{sau cum s-o mai scrie] nu mancam de la restaurant,nu-mi petrec vacantele pe Coasta de azur...nu am limuzina cu sofer[cel mult masina de servici pe care o conduce sotul.] Am o idee despre ce inseamna bogatia ptr unii si cred ca termenul de a avea ptr multi ascunde o dereglare psihica.Caci trebuie sa fii dereglat psihic sa fii nefericit doar ptr ca ...nu ai o masina ca a vecinului,sau..o carpa de la..Malll!! Eu... in momentele de luciditate si claritate psihica sint fericita si sint constienta ca sint foarte bogata fata de altii ,ptr ca am o familie care ma adora,si toti sint fericiti doar cand zambesc.
Intradevar..ca sa am un oarecare confort material si spiritual nu a fost foarte simplu,caci ptr ambele am avut de luptat si suferit.Nu fost nimic simplu.Dar am crezut in mine,si-n ziua de maine.Dincolo de orice...trebuie sa crezi in tine.Trebuie sa-ti gasesti forta necesara ptr a-ti indeplini visele.Sa nu ceri foarte mult...sa stii ce-ti trebuie ptr ca sa fii fericit ,caci goana dupa himere e boala curata


Fosta membra 9am.ro

24 mesaje
Membru din: 12/10/2009
Postat pe: 18 Decembrie 2009, ora 13:33

eu cred ca bogația este ur�ta c�nd este �mplinita prin �ncalcarea legilor și regulilor facute ptr toti și respectata numai de unii și este și mai urata cand distrugi și saracești pe cei din jur astfel.Bogati și frumoși,�mpliniti trebuie sa fie cei care muncesc �n toate felurile,se �mplinesc și ajuta și pe cei (lipsiti).Saracia nu are nici o scuza,poate la noi lipsa egalitatii de șanse,poate?


opris_anna_maria

228 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Oras: Oradea

Postat pe: 18 Decembrie 2009, ora 16:05

SARACUL CARE E SARAC DAT E SI PUTUROS . ZICEA CINEVA CA SANTEM TOTI EGALI PRIN NASTERE . DUMNEZEU DA LA TOTI DAR NU BAGA IN SAC LA NIMENI .
MARII NOSTRII BOGATASI AU AVUT DE LA CE PORNI SI SA FIM SINCERI SI CU O EVAZIUNE , CU CEVA NEDECLARAT , ETC , ETC EI STIU CUM AU FACUT MARILE AVERI .
AVEM SI BOGATI CINSTITI , OAMENI MUNCITORI , CARE STIU VALOAREA BANULUI MUNCIT GREU , DAR SANT MAI PUTINI


Dorulet

7896 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Oras: ALTA LOCALITATE

Postat pe: 18 Decembrie 2009, ora 18:45

De la: crio, la data 2009-12-18 12:49:10Eu sint bogata.Foarte bogata fata de altii.Dar ...ma rog,eu percep bogatia altfel.nu am bani sa fac cum,paraturi din mall!! sa ma imbrac de la Zara sau de la Mark@spencer sau de la stailmann..{sau cum s-o mai scrie] nu mancam de la restaurant,nu-mi petrec vacantele pe Coasta de azur...nu am limuzina cu sofer[cel mult masina de servici pe care o conduce sotul.] Am o idee despre ce inseamna bogatia ptr unii si cred ca termenul de a avea ptr multi ascunde o dereglare psihica.Caci trebuie sa fii dereglat psihic sa fii nefericit doar ptr ca ...nu ai o masina ca a vecinului,sau..o carpa de la..Malll!! Eu... in momentele de luciditate si claritate psihica sint fericita si sint constienta ca sint foarte bogata fata de altii ,ptr ca am o familie care ma adora,si toti sint fericiti doar cand zambesc.
Intradevar..ca sa am un oarecare confort material si spiritual nu a fost foarte simplu,caci ptr ambele am avut de luptat si suferit.Nu fost nimic simplu.Dar am crezut in mine,si-n ziua de maine.Dincolo de orice...trebuie sa crezi in tine.Trebuie sa-ti gasesti forta necesara ptr a-ti indeplini visele.Sa nu ceri foarte mult...sa stii ce-ti trebuie ptr ca sa fii fericit ,caci goana dupa himere e boala curata


CORECT!!!! Exact a�a g�ndesc �i eu!
Totu�i....nu �tiu de ce aveam impresia c� topicul se refer� strict la partea financiar�...nu la bog��ia spiritual� sau fericirea conjugal�!


C�nd toat� lumea g�nde�te la fel �nseamn� c� nimeni nu g�nde�te.
Fosta membra 9am.ro

6522 mesaje
Membru din: 23/09/2009
Oras: Iasi

Postat pe: 18 Decembrie 2009, ora 18:57

cred ca da..daca numai materialul reprezinta unica sursa de bogatie..atunci ...fata de bogatii romaniei sint extrem de saraca..Dar nu ma plang.Nici n-am observat
Diferente sint multe..dar chiar atit de snobi sintem incit le si observam? Ma pling de un singur lucru:de multe ori situatia materiala ma impiedica sa ajut pe cat as vrea dar de altfel ajut cum pot pe oricine imi cere ajutorul si cine are nevoie de ceea ce ii pot oferi.Cred ca daca as fi bogata as ajunge la fel de saraca ptr ca as da tot mi-as pastra doar cit am nevoie sa supravetuiesc Eu nu stiu sa vreau mai mult .DA...diferente sint oameni buni...dar toate ma avantajeaza pe mine...ca un biet om sarac.


Fosta membra 9am.ro

1671 mesaje
Membru din: 26/09/2009
Postat pe: 18 Decembrie 2009, ora 19:02

De la: crio, la data 2009-12-18 12:49:10Eu sint bogata.Foarte bogata fata de altii.Dar ...ma rog,eu percep bogatia altfel.nu am bani sa fac cum,paraturi din mall!! sa ma imbrac de la Zara sau de la Mark@spencer sau de la stailmann..{sau cum s-o mai scrie] nu mancam de la restaurant,nu-mi petrec vacantele pe Coasta de azur...nu am limuzina cu sofer[cel mult masina de servici pe care o conduce sotul.] Am o idee despre ce inseamna bogatia ptr unii si cred ca termenul de a avea ptr multi ascunde o dereglare psihica.Caci trebuie sa fii dereglat psihic sa fii nefericit doar ptr ca ...nu ai o masina ca a vecinului,sau..o carpa de la..Malll!! Eu... in momentele de luciditate si claritate psihica sint fericita si sint constienta ca sint foarte bogata fata de altii ,ptr ca am o familie care ma adora,si toti sint fericiti doar cand zambesc.
Intradevar..ca sa am un oarecare confort material si spiritual nu a fost foarte simplu,caci ptr ambele am avut de luptat si suferit.Nu fost nimic simplu.Dar am crezut in mine,si-n ziua de maine.Dincolo de orice...trebuie sa crezi in tine.Trebuie sa-ti gasesti forta necesara ptr a-ti indeplini visele.Sa nu ceri foarte mult...sa stii ce-ti trebuie ptr ca sa fii fericit ,caci goana dupa himere e boala curata

Cand mi-am tinut prima data baietelul in brate am fost fericit , am avut niste sentimente incomparabile cu oricare altele ; in nici un caz nu se pot compara cu cele avute cand m-am rasfatat cu tot felul de bunuri materiale .


Ioan 8 ,32. �i ve�i cunoa�te adev�rul, iar adev�rul v� va face liberi.
dcebuc

5 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Postat pe: 29 Decembrie 2009, ora 10:48





nu e nimeni de vina decat noi: noi am votat(ne-am vandut) pentru 50 de lei sau o galeata de 10 l goala,goala si aia,sau un kg de zahar,sau un litru de ulei, sau un kg de orez ,astia suntem ne meritam soarta. Vedem bine cum sumtem prostiti in fata si mergem ca boi (efectul de turma) tot intre acolo. ne mint cu mana pe biblie si mergem tot inainte asa cum ni se dicteaza.Cineva spunea ca d-l Traian Basescu a fost intrebat in timpul campaniei electorale: d-le presedinte se zice ca la anul care vine somajul va creste prin darea afara a mii de bugetari,salariile si pensiile vor fi ighetate, cine credeti ca va va mai vota pe d-stra? Prostii a zis El.O fi avand dreptate?
Sa TRAITI BINE inca cinci ani in care timp se va face un referendum si vom fi intrebati daca suntem de acord sa trecem din nou la COMUNISM, si noi nu trbuie sa zicem decat Da.


iulidan2

156 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Oras: Constanta

Postat pe: 29 Decembrie 2009, ora 13:10

In vremea cand BBC, mai emitea in romana, se putea afla procentul exact de imbogatiti si acolitii din anturaj, adica circa 2 milioane de favorizati.
De asta sunt parcarile si statiunile pline, aceeasi oameni cumpara si se distreaza in Romania.
Diferenta intre cei 2 milioane si restul cetatenilor, e simpla, unii au acces la diverse, altii nu au, iar toate astea se numesc democratie.
Felul in care s-a votat, chiar nu are relevanta, era de ales intre gastile de imbogatiti, de fapt, legitimarea prin vot, a celor care au voie sa bage banii de la buget, in conturile personale ale lor, ale familiei, amantelor, prietenilor, samd.


pascu08_yahoo_com

1522 mesaje
Membru din: 26/07/2009
Postat pe: 29 Decembrie 2009, ora 18:49

priveste fata presedintelui si ai sa intelegi diferenta


ion00

367 mesaje
Membru din: 23/03/2009
Postat pe: 30 Decembrie 2009, ora 09:13

Isus a spus ca saracii vor fi intodeauna. Si asa si este.Insa acest fapt nu este ca o normalitate.EL
stia mai dinainte binenteles ca lacomia,neprotectia sociala cat si multe altele in timp vor fi cauzele pe-
ntru care vor fi saraci.Oare bogatii nu se-nbogatesc pe seama sarmanilor?
NOUL TESTAMENT
Asculta�i acum voi, boga�ilor! Pl�nge�i �i t�ngui�i-v�, din pricina nenorocirilor, care au s� vin� peste voi.


Bog��iile voastre au putrezit, �i hainele voastre sunt roase de molii.


Aurul �i argintul vostru au ruginit; �i rugina lor va fi o dovad� �mpotriva voastr�: ca focul are s� v� m�n�nce carnea! V-a�i str�ns comori �n zilele din urm�!



Iat� c� plata lucr�torilor, care v-au secerat c�mpiile, �i pe care le-a�i oprit-o, prin �n�el�ciune, strig�! �i strig�tele secer�torilor au ajuns la urechile Domnului o�tirilor.


A�i tr�it pe p�m�nt �n pl�ceri �i �n desf�t�ri. V-a�i s�turat inimile chiar �ntr-o zi de m�cel.


A�i os�ndit, a�i omor�t pe cel neprih�nit, care nu vi se �mpotrivea!



19Nu v� str�nge�i comori pe p�m�nt, unde le m�n�nc� moliile �i rugina, �i unde le sap� �i le fur� ho�ii;

Prov 23.4;1Tim 6.17;Evr 13.5;Iac 5.1;

20ci str�nge�i-v� comori �n cer, unde nu le m�n�nc� moliile �i rugina �i unde ho�ii nu le sap�, nici nu le fur�.

Mat 19.21;Luc 12.33-34;Luc 18.22;1Tim 6.19;1Pet 1.4;

21Pentru c� unde este comoara voastr�, acolo va fi �i inima voastr�.

22Ochiul este lumina trupului. Dac� ochiul t�u este s�n�tos, tot trupul t�u va fi plin de lumin�;

Luc 11.34-36;

23dar dac� ochiul t�u este r�u, tot trupul t�u va fi plin de �ntuneric. A�a c�, dac� lumina care este �n tine este �ntuneric, c�t de mare trebuie s� fie �ntunericul acesta!

24Nimeni nu poate sluji la doi st�p�ni. C�ci sau va ur� pe unul �i va iubi pe cel�lalt; sau va �ine la unul, �i va nesocoti pe cel�lalt: Nu pute�i sluji lui Dumnezeu �i lui Mamona.

Luc 16.13;Gal 1.10;1Tim 6.17;Iac 4.4;1Ioan 2.15;

25De aceea v� spun: Nu v� �ngrijora�i de via�a voastr�, g�ndindu-v� ce ve�i m�nca, sau ce ve�i bea; nici de trupul vostru, g�ndindu-v� cu ce v� ve�i �mbr�ca. Oare nu este via�a mai mult dec�t hrana, �i trupul mai mult dec�t �mbr�c�mintea?

Ps 55.22;Luc 12.22-23;Filip 4.6;1Pet 5.7;

26Uita�i-v� la p�s�rile cerului: ele nici nu seam�n�, nici nu secer�, �i nici nu str�ng nimic �n gr�nare; �i totu�i Tat�l vostru cel ceresc le hr�ne�te. Oare nu sunte�i voi cu mult mai de pre� dec�t ele?

Iov 38.41;Ps 147.9;Luc 12.24;

27�i apoi, cine dintre voi, chiar �ngrijor�ndu-se, poate s� adauge m�car un cot la �n�l�imea lui?

28�i de ce v� �ngrijora�i de �mbr�c�minte? Uita�i-v� cu b�gare de seam� cum cresc crinii de pe c�mp: ei nici nu torc, nici nu �es;

29totu�i v� spun c� nici chiar Solomon, �n toat� slava lui, nu s-a �mbr�cat ca unul din ei.




Raporteaza abuz de limbaj
CIPRIOTU

1445 mesaje
Membru din: 9/11/2008
Oras: Odorheiul Secuiesc

Postat pe: 30 Decembrie 2009, ora 19:37

Nu se vede.[/quote] BOGATII AU FURAT TOT CE AU MUNCIT SI CONSTRUIT IN 50 DE ANI ,PENSIONARII CU PENSII ,MIZERE ,IAR MILITIENII,SECURISTII,PROCORORII,JUDECATORII,MILITARII ,ADICA EXAT SISTEMUL DE OPRIMARE AL LUI CEAUSESCU,CEI CE SE REGASESC ACUM IN PARLAMENT,GUVERN,PRESEDINTIE,MARII TEPARI CARE AU DEVALIZAT BANCOREXULSI CELELELTE BANCI ,DACI BOGATII SUNT HOTIIN IAR SARACII SUNT PAGUBASII SAU MAI BINE SPUS IOBAGII ,SCLAVII ACESTOR HOTI.

Raporteaza abuz de limbaj
CIPRIOTU

1445 mesaje
Membru din: 9/11/2008
Oras: Odorheiul Secuiesc

Postat pe: 1 Ianuarie 2010, ora 03:53

De la: 999florin, la data 2009-06-29 20:46:45S�r�cia subiectiv� reprezint� o modalitate de conceptualizare �i opera�ionalizare a s�r�ciei pornind de la reprezent�rile asupra s�r�ciei �i bun�st�rii ale indivizilor ce compun o societate. �n abordarea sa clasic�, s�r�cia subiectiv� se refer� la sentimentele de s�r�cie ale indivizilor, utilizate ca punct de reper �n construc�ia indicilor de s�r�cie �i determinarea pragurilor acesteia. Prin extensie, de multe ori s�r�cia subiectiv� eticheteaz� metode de estimare a indicilor de s�r�cie pornind de la opinia public� asupra s�r�ciei. S-au impus astfel dou� familii mari de metode etichetate �n literatur� drept subiective: aprecierea sentimentelor de s�r�cie ale indivizilor �i definirea consensual� (prin apelul la �ntreaga popula�ie) a condi�iilor �i/sau pragurilor de s�r�ciei

Spre deosebire de metodele tradi�ionale, metodele subiective de estimare a s�r�ciei nu recurg la arbitrariul exper�ilor impar�iali, baz�ndu-se pe etichetarea indivizilor/gospod�riilor ca s�race �n func�ie de judec��ile de valoare emise de �ns�i membrii obi�nui�i ai societ��ii. De obicei aceste judec��i sunt agregate la nivelul �ntregii societ��i, �n c�utarea identific�rii unui standard acceptat prin consensul tuturor.

Definirea subiectiv� a s�r�ciei a devenit popular� �n anii '70, fiind adeseori considerat� o alternativ� la metodele tradi�ionale de definire �i m�surare a s�r�ciei. Ea s-a impus ini�ial prin critica acestora, considerate a fi extrem de dependente de experien�a de via�� �i judec��ilor de valoare a exper�ilor chema�i s� stabileasc� pragurile de s�r�cie (a celor ce �ntocmesc co�ul minim de produse, de exemplu).

Townsend (1979) este cel ce fundamenteaz� teoretic aceste critici �ntr-un mod remarcabil. Pentru el �ideea de �nevoi� este condi�ionat� social� (p. 914). Remarc�nd relativitatea s�r�ciei at�t �n spa�iu (de la o societate la alta), c�t �i �n timp (aceea�i societate �n diferite perioade istorice ale evolu�iei sale), Townsend opteaz� astfel pentru definirea social� a s�r�ciei: �Indivizii, familiile �i grupurile �ntr-o popula�ie, pot fi categoriza�i ca fiind �n s�r�cie c�nd le lipsesc resursele necesare pentru a ob�ine tipuri de diet�, pentru a participa �n activit��i �i a avea condi�iile de via�� �i facilit��ile care sunt obi�nuite sau cel pu�in larg r�sp�ndite sau �ncurajate �n societ��ile c�rora le apar�in� (p. 31).

Defini�ia lui Townsend presupune existen�a a dou� standarde de via��: unul care se dovede�te a fi larg r�sp�ndit �n popula�ie �i un altul - social acceptat sau institu�ionalizat (�desirabilitatea de moment�). Dincolo de aceste praguri ale s�r�ciei, Townsend distinge un altul - cel al depriv�rii subiective: �oamenii pot s� nu se situeze sub standardul de via�� larg r�sp�ndit sau sub cel institu�ionalizat, dar ei pot c�dea sub un standard care poate fi r�sp�ndit, dat� fiind o reorganizare a institu�iilor �i o redistribuire a mijloacelor disponibile �ntr-o societate�. Deprivarea subiectiv� este legat� mai ales de stilul personal de via��, de propriile aspira�ii. Individul este deprivat subiectiv dac� el se simte deprivat.

S�r�cia social� reflect� nesatisfacerea nevoilor percepute social. Ea se constituie astfel �ntr-o s�r�cie recunoscut� �i acceptat� conven�ional, �ntr-o expresie aproximativ� a st�rii reale, obiective de s�r�cie. M�surarea s�r�ciei obiective este practic imposibil�, ea fiind dificil de opera�ionalizat tocmai datorit� condi�ion�rilor sociale la care este supus�. De aceea Townsend recomand� deprivarea relativ� ca singura metod� de a opera�ionaliza �i m�sura s�r�cia, c�ut�nd s� obiectivizeze metoda prin raportarea la cel mai mare grup de referin�� semnificativ pe care �l identific�: �ntreaga societate. Astfel, autorul britanic pune �n fapt accentul nu pe m�surarea sentimentelor de s�r�cie, ci pe utilizarea opiniei publice �n aprecierea condi�iilor care determin� un trai decent.

Unii autori (Mack �i Lansley, 1985; Nolan �i Whelan, 1996; Haller�d, 1996, 1997) au dezvoltat abordarea lui Townsend, fundament�nd m�surarea consensual� a s�r�ciei. Mai exact ei includ sub aceast� etichet� acele metode care fac apel la judec��ile de valoare ale �ntregii popula�ii �n �ncercarea de a identifica � �ntr-o prim� etap� � un stil de via�� considerat a fi �normal� pentru a asigura un trai decent �n societatea respectiv�. Acesta este utilizat pentru a defini condi�iile care determin� starea de s�r�cie. Identificarea s�racilor este apoi realizat� prin stabilirea celor care nu reu�esc s� �ndeplineasc� aceste condi�ii (nu reu�esc s� aib� un stil de via�� �normal� datorit� lipsei resurselor). Metoda �i manifest� �subiectivitatea� prin apelul ini�ial la judec��ile de valoare ale fiec�ruia asupra bunurilor �i serviciilor la care indivizii trebuie s� aib� acces pentru a tr�i decent.

�n �ncercarea sa de sistematizare a analizelor asupra nivelului de trai, David Piachaud (1987) distinge trei tipuri de abord�ri ale s�r�ciei: consensual�, a bugetelor standard �i comportamental� (analiza comportamentelor �i stilurilor de via�� �n rela�ie cu venitul). S�r�cia consensual� reprezint� acel tip de abordare �n care accentul cade pe �ceea ce g�nde�te publicul despre s�r�cie�. �n consecin��, Piachaud distinge �ntre pragul dorit de s�r�cie (c�t spune publicul c� ar trebui furnizat ca nivel minim) �i nivelul finan�abil al s�r�ciei (care este venitul minim pentru publicul e preg�tit ca s� �l asigure prin plata de taxe). Dac� m�surarea s�r�ciei conform celui de-al doilea principiu este rar�, �n schimb pentru prima form� s-au impus �n timp numeroase metode: pe de o parte sunt dezvolt�rile care se bazeaz� pe chestionarea indivizilor �n leg�tur� cu nivelul de venit care le este necesar (pragurile subiective ale �colii de la Leyden, de exemplu), iar pe de cealalt� �nregistrarea opiniilor publicului �n leg�tur� cu lucrurile a c�ror satisfacere este absolut necesar� (abord�rile lui Mack �i Lansley, de exemplu). A�a cum remarc� �i Viet-Wilson (1987), cele dou� tipuri de consensualitate sunt fie indirecte, pornind de la aprecierea subiectiv� a unor nivele de venit (income proxy method), fie directe, ax�ndu-se pe aprecierea satisfacerii nevoilor (deprivation indicator approach).

Interesant este faptul c� Piachaud plaseaz� dezvolt�rile lui Townsend �i cele ulterioare ale lui Desai �n cadrul abord�rilor comportamentale ale s�r�ciei, ca distincte de s�r�cia consensual�, �n ciuda faptului c� �i ele fac apel la judec��ile de valoare ale popula�ie �n stabilirea standardelor de s�r�cie. Op�iunea este justificat� de faptul c� acestea nu sunt metode subiecte �pure�, ci caut� s� rela�ioneze metodele subiective cu cele axate pe �nregistrarea veniturilor. Abord�rile comportamentale constituiau astfel pentru Piachaud un fel cale de mijloc �ntre metodele consensuale �i cele tradi�ionale de definire �i m�surare a s�r�ciei. Pe aceea�i linie de mijloc se �nscriu �i metoda cet��eanului reprezentativ, ca �i versiunea acesteia propus� de Walker (1987). Dezvolt�rile de dup� 1990 din sfera depriv�rii relative pe direc�ia ini�iat� de Townsend �i continuat� de Mack �i Lansley reprezint� �i ele modalit��i subiective de estimare a s�r�ciei, fiind �n general etichetate ca m�suri ale s�r�ciei consensuale (vezi termenul �deprivare relativ� �n acest dic�ionar).

S-ar putea ad�uga o alt� metod�, dezvoltat� ulterior articolului lui Piachaud, �i anume cea a analizei satisfac�iei cu veniturile �i a autoetichet�rii ca s�rac, promovat� de Centrul de Politici Sociale a Universit��ii din Antwerp, dar �i de ICCV prin standardul subiectiv de via�� �i indicele s�r�ciei subiective. S� not�m totu�i, c� o astfel de metod�, de�i subiectiv�, nu poate fi etichetat� drept consensual�, fiind axat� pe identificarea sentimentelor �i nu condi�iilor de deprivare/s�r�cie. Astfel, m�surile subiective ale s�r�ciei care eticheteaz� indivizii drept s�r�ci doar pe baza propriei lor declara�ii pot fi denumite m�suri subiective neconsensuale. Karel Van der Bosch face o observa�ie similar�, ar�t�nd c� eticheta de subiectiv �n cazul metodelor consensuale �nu trebuie interpretat� �n sensul c� propria sa evaluare decide dac� o gospod�rie este s�rac� sau nu�, ci compara�ia cu pragurile de s�r�ciei calculate ca medie a pragurilor indicate de toate gospod�riile. De aceea, o etichet� mai adecvat� ar putea fi cea de �standarde intersubiective� (Van den Bosch, 1993, p. 14).

domnu f;
lorin scrisasi aciisa un pomelnic asa cum si hagii vorbeste 1 ora si nu spune nimic ,la fel si mneata insirasi un pomelnic filfizonic ,pe care nu-l poate intelege decat filozoful .in rest noroc,la multi ani si la mai mare in anul ce intraram vorba ,unui glumet mare.


CIPRIOTU

1445 mesaje
Membru din: 9/11/2008
Oras: Odorheiul Secuiesc

Postat pe: 1 Ianuarie 2010, ora 04:05

don florin uitasem filozofia aia ce o insirasi mata acii ,precum ardeiul pentru boia la uscat este egela cu zero,eu zisei mai sus pe scurt .di ferenta intre un sarac si un bogat roman este ca, bogatul a avut tupeu SI CURAJ SA FURE IAR SARACUL ,FIE A FOST CINSTIT,ONEST,SAU CREDINTA IN DIVINITATE SI NU A FURAT ,SAU NU A INTRAT INTR-O GASCA DE HOTI SI ASTFEL A RAMAS SARAC.ASA CA FILOZOFIA MNEATALE NU E VALABILA .

Raporteaza abuz de limbaj
ion00

367 mesaje
Membru din: 23/03/2009
Postat pe: 1 Ianuarie 2010, ora 09:45

N-as crede ca bogatul sa fie mai fericit decat saracul in adevaratul sens al cuvantului.Nu cred ca
gresim daca spunem ca orce om are un gol in inima,un gol sufletesc,care trebuie umplut,completat.
Asta pentru-ca fiecare din noi cautam fericirea,numai ca nu stim, adeseori nu vrem in adevaratul
sens al cuvantului. Isus vrea inima noastra,ati ghicit probabil.
Noul testament
Iat� Eu stau la u��, �i bat. Dac� aude cineva glasul meu �i deschide u�a, voi intra la el, voi cina cu el, �i el cu Mine.


�i-L rog ca, potrivit cu bog��ia slavei Sale, s� v� fac� s� v� �nt�ri�i �n putere, prin Duhul Lui, �n omul din�untru,


a�a �nc�t Hristos s� locuiasc� �n inimile voastre prin credin��; pentru ca, av�nd r�d�cina �i temelia pus� �n dragoste.

Va invit sa urmariti 3 parti. www.youtube.com/watch?v=ueu5SF2M-WI&feature=related


Raporteaza abuz de limbaj
9am066517

2 mesaje
Membru din: 4/06/2009
Postat pe: 1 Ianuarie 2010, ora 13:41

saracii romaniei au libertatea de a fi nobili...cei bogati de a fi ignobili...

Raporteaza abuz de limbaj
mishu
nastasemihail

47672 mesaje
Membru din: 3/11/2008
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 1 Ianuarie 2010, ora 18:36

La multi ani tuturor saraci sau bagati. E alegerea fiecaruia. Sa nu-mi spuna cineva ca nu e alegerea lui.

Raporteaza abuz de limbaj
Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.
Fosta membra 9am.ro

2700 mesaje
Membru din: 10/06/2009
Postat pe: 4 Ianuarie 2010, ora 11:49

Diferenta intre mine -bogatul si gigi becali - saracul , este contul di banca !! In rest avem doua maini , doua picioare , et. nema diferente...

Raporteaza abuz de limbaj
liviu_doru2008

87 mesaje
Membru din: 17/04/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 4 Ianuarie 2010, ora 13:09

unii au acces la butoiul cu miere altii nu

Raporteaza abuz de limbaj
CREDINTA SI CALITATE !!!
Fosta membra 9am.ro

1078 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 4 Ianuarie 2010, ora 15:14

De la: camioneros70, la data 2010-01-04 11:49:59Diferenta intre mine -bogatul si gigi becali - saracul , este contul di banca !! In rest avem doua maini , doua picioare , et. nema diferente...


Da' mioare ai? Alea conteaza.

Raporteaza abuz de limbaj
Fosta membra 9am.ro

51 mesaje
Membru din: 27/11/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 5 Ianuarie 2010, ora 22:29



PAI.....CAM ASA CEVA .........SA TRAITI BINE.....







SAU DE FAPT SA NU VEDETI BINE???


Raporteaza abuz de limbaj
nastasemihail

47672 mesaje
Membru din: 3/11/2008
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 6 Ianuarie 2010, ora 03:55

Tupeul este diferenta. Dar bogatii sint mai cumsecade. Bogatia ii face asa. pe saraci ii ciineste lipsurile.

Raporteaza abuz de limbaj
Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.
Pagini: << 1 2 3 4 5 6 7 8 9 >> Sari la pagina:
| Varianta pentru tiparire a topicului CARE ESTE DIFERENTA DINTRE SARACII ROMANIEI SI BOGATI?
Mergi la: