Info
x
Verificati-va cunostintele de cultura generala
|
gabigabi2 33366 mesaje Membru din: 13/10/2011 |
Postat pe: 28 Martie 2015, ora 09:10
De la: H44ko0n, la data 2015-03-27 20:50:45De la: Musetel, la data 2015-03-27 19:29:42 ahhh, simtesti ca si la tine-i antepenultimul an de trait ? ti-ai pregatit merindele de drum ? 
|
|
gabigabi2 33366 mesaje Membru din: 13/10/2011 |
Postat pe: 28 Martie 2015, ora 09:16
De la: Musetel, la data 2015-03-27 19:29:42De la: Fl_Orion999, la data 2015-03-27 17:10:25De la: Musetel, la data 2015-03-27 14:50:13Hopa, doi flacai voinici care nu au ce face cu banii! Mihai!!!!! am gasit, am o idee: Si asa Florin si Lordu' H44 nu se uita la cuvinte, ce ar fi la punem la intrarea forumului o pusculita ce incepe cu ROL...... si sa vezi ce repede strangem milionu' de cercetari!  da' ce-ti veni, ca doar tie-ti place de Lordu' H44 si-l tot imbii la vorba ba cu una, ba cu alta !?
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Musetel 9787 mesaje Membru din: 4/04/2012 |
Postat pe: 28 Martie 2015, ora 09:33
De la: gabigabi2, la data 2015-03-28 09:10:18De la: H44ko0n, la data 2015-03-27 20:50:45De la: Musetel, la data 2015-03-27 19:29:42 INCETATI! Mai aveti ani frumosi de trait amandoi! H44, balamucul in care sunt priponita �st� acest forum! TU esti motivul! De ce? Pentru ca am crezut ca daca EU iti acord incredere si pornesc de la premisa ca inainte de toate ESTI OM, poate atat ceilalti colegi de forum cat si tu insuti vei accepta asta! M-ai inselat cu demonstratia, dovedindu-ne contrariul! Imi pare rau, h44, dar depun armele pentru ca nu mai cred in tine, nu mai cred ca STII SA FII OM! Fa si FII ce vrei! .........................  Raporteaza abuz de limbaj
''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus
''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea
''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry
|
|
Musetel 9787 mesaje Membru din: 4/04/2012 |
Postat pe: 28 Martie 2015, ora 09:37
De la: gabigabi2, la data 2015-03-28 09:16:11De la: Musetel, la data 2015-03-27 19:29:42De la: Fl_Orion999, la data 2015-03-27 17:10:25De la: Musetel, la data 2015-03-27 14:50:13Hopa, doi flacai voinici care nu au ce face cu banii! Mihai!!!!! am gasit, am o idee: Si asa Florin si Lordu' H44 nu se uita la cuvinte, ce ar fi la punem la intrarea forumului o pusculita ce incepe cu ROL...... si sa vezi ce repede strangem milionu' de cercetari! Sa fie un defect sa vezi in orice pe lumea asta cel putin o calitate, Gabitza?   Da, imi place la Hk'44 MINTEA cand ii este limpede si cand stie sa isi autostapaneasca pornirile instinctive primare! Apreciez la Hak'44 faptul ca , indiferent de motivele pt care a facut-o, a reusit sa ma si tina din loc pe acest forum, ba ca ma oprea sa imi sterg contu' din cauza altor useri, ba ca imi dadea de gandit! Cred ca asta ar fi tot... Raporteaza abuz de limbaj
''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus
''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea
''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry
|
|
Fosta membra 9am.ro 595 mesaje Membru din: 7/01/2015 |
Postat pe: 28 Martie 2015, ora 09:54
TAUTOLOGIE CURATA ca lacrima pruncului
 "pornirile instinctive primare"
Raporteaza abuz de limbaj |
|
gabigabi2 33366 mesaje Membru din: 13/10/2011 |
Postat pe: 28 Martie 2015, ora 09:55
De la: Musetel, la data 2015-03-28 09:37:41De la: gabigabi2, la data 2015-03-28 09:16:11De la: Musetel, la data 2015-03-27 19:29:42De la: Fl_Orion999, la data 2015-03-27 17:10:25De la: Musetel, la data 2015-03-27 14:50:13Hopa, doi flacai voinici care nu au ce face cu banii! Mihai!!!!! am gasit, am o idee: Si asa Florin si Lordu' H44 nu se uita la cuvinte, ce ar fi la punem la intrarea forumului o pusculita ce incepe cu ROL...... si sa vezi ce repede strangem milionu' de cercetari! Defectul ar fi sa vezi o calitate acolo unde este si te-am intrebat de citeva ori CUM si Cine din viata ta a actionat in asa fel , incit Uritul, Grosolania, Minciuna si Prostia Agresiva, au devenit ptr. tine calitati demne de admiratia ta ?! la fel si in cazul Admiratiei catre Basescu....la fel si in cazul admiratiei tale fata de E. Udrea ! ei, da, asta ar fi un motiv de meditatie asupra valorilor noastre morale ! Raporteaza abuz de limbaj |
|
Musetel 9787 mesaje Membru din: 4/04/2012 |
Postat pe: 28 Martie 2015, ora 09:57
Si uitati cu 2=1! Joaca placuta in continuare! 2 in 1!
 
Raporteaza abuz de limbaj
''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus
''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea
''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry
|
|
gabigabi2 33366 mesaje Membru din: 13/10/2011 |
Postat pe: 28 Martie 2015, ora 10:16
De la: gabigabi2, la data 2015-03-28 09:55:49De la: Musetel, la data 2015-03-28 09:37:41De la: gabigabi2, la data 2015-03-28 09:16:11De la: Musetel, la data 2015-03-27 19:29:42De la: Fl_Orion999, la data 2015-03-27 17:10:25De la: Musetel, la data 2015-03-27 14:50:13Hopa, doi flacai voinici care nu au ce face cu banii! Mihai!!!!! am gasit, am o idee: Si asa Florin si Lordu' H44 nu se uita la cuvinte, ce ar fi la punem la intrarea forumului o pusculita ce incepe cu ROL...... si sa vezi ce repede strangem milionu' de cercetari! l-am mincat pe NU  asa ca : defectul e atunci cind, vezi o calitate acolo unde NU este , in schimb , calitatile unui om sunt considerate a fi un defect !
Raporteaza abuz de limbaj |
|
|
|
|
Fosta membra 9am.ro 595 mesaje Membru din: 7/01/2015 |
Postat pe: 28 Martie 2015, ora 10:19
De la: Musetel, la data 2015-03-28 09:57:42Si uitati cu 2=1! Joaca placuta in continuare! 2 in 1! Musheteaoooo, eu, ti-am demonstrat in proportie de 50% ca: 2 nu pote fi egal cu 1 insa cretinul a eliminat postarea mea, restul, 50%, te-am invitat sa continui tu, daca te-ar fi dus zevzeaca tartacuta sa ezolvi ecuatiile , dar asa, las-o moarta p'asta cu: 2=1 sau 1+1=3, pentru ca la mtematica stai ca ratza pe craca !
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 28 Martie 2015, ora 16:22
kakanel lasu'....esti un mare mate-n drum ...hai retardule sa ne-ntalnim sa-mi arati lexicu' ala cufurit si nemaipomenit de scabros pe care-l cunosti si prin fata si prin dos...altceva in afara de copy a lu' paste, injuraturi si jigniri mai stii bai istericule obsedat...???
 
Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 28 Martie 2015, ora 19:33
Tunelurile secrete ale Rom�niei: cum au ap�rut �Triunghiul de aur� al Daciei - re�eaua dintre Bucegi �i Egipt, tunelul �i piramida paranormal� din Ceahl�u Tunelurile secrete ale Rom�niei: cum au ap�rut �Triunghiul de aur� al Daciei - Subteranul Rom�niei ar fi str�b�tut de aproximativ 500 de kilometri de tuneluri �i catacombe s�pate �nc� din timpuri str�vechi, conform autorilor unui volum intitulat �Secretele Rom�niei subterane�. Numeroase legende s-au p�strat p�n� ast�zi despre galeriile s�pate �n mun�i sau sub cet��i, cu rol de cale de refugiu a popula�iei din calea cotropitorilor. Re�eaua secret� de tuneluri �i "Triunghiul de aur" al Daciei Ipoteza existen�ei unei re�ele de galerii subterane �n interiorul Bucegilor circul� de ani de zile. Unii spun c� ar fi o re�ea care comunic� pe sub p�m�nt cu piramidele din Egipt, al�ii, c� acolo se ascund baze secrete pe care nimeni nu ar trebui s� le cunoasc�. O alt� categorie merge chiar p�n� �ntr-acolo �nc�t sus�ine c� ar fi o re�ea construit� de civiliza�ii extraterestre care monitorizeaz� atent tot ce se �nt�mpl� pe p�m�nt. Despre aceste tuneluri, a c�ror existen�� este amplu dezb�tut�, dar nu a fost confirmat�, se spune c� nu ar exista doar sub mun�ii Bucegi, ci �n �ntregul arc carpatic, iar de ele se leag� mai multe legende. �n vremea dacilor se spune c� acestea erau cunoscute doar de preo�i �i de c�teva c�petenii. Tunelurile aveau fie un rol strategic, fie ascundeau tezaurul neamului, iar secretul re�elei subterane din Bucegi a ajuns doar la cei care aveau menirea de a-l proteja. Anumite m�sur�tori au ar�tat c� exist� dou� tuneluri care traverseaz� mun�ii din zona masivului Bucegi p�n� �n apropiere de Pe�tera Ur�ilor, din Carpa�ii Occidentali. Se spune, de asemenea, c� exist� galerii care comunic� prin munte cu Retezatul �i Rar�ul, din masivul Ceahl�u, pe ale c�ror v�rfuri ar fi fost, la fel ca pe V�rful Omu, sanctuare care formau "Triunghiul de aur" al Daciei. Cei care s-au ocupat cu m�sur�torile �n Bucegi dar �i �n celelalte masive din Carpa�i au �ntocmit o posibil� hart� a re�elei subterane din mun�ii no�tri �i au constatat cu uimire c� tunelurile nu sunt dispuse haotic, ci formeaz� conturul unui lup imens, cu gura c�scat�, al c�rui cap este �n Mun�ii Apuseni, iar coada coboar� p�n� aproape de Pietro�i�a, jude�ul D�mbovi�a. Aceast� constatare duce cu g�ndul la steagul de lupt� al dacilor, un �arpe cu cap de lup, �i la faptul c� lupul simboliza �n credin�a dacic� inteligen��, dreptate �i nesupunere dar �i, potrivit legendei, un ajutor �i un protector �n momente grele. Re�eaua de tuneluri secrete din Ceahl�u �i fenomenele inexplicabile de pe munte Teoria existen�ei unor tuneluri �i s�li secrete sub muntele Ceahl�u a fost puternic alimentat� de m�rturia unui profesor din Ia�i, care sus�ine c� ar fi p�truns �ntr-un astfel de tunel. Profesorul de fizic� Constantin Bursuc, �n v�rst� de 71 de ani, cunoscut �n mediul inventatorilor din Ia�i, este cel care a lansat povestea re�elei subterane, pe baza unor experien�e pe care sus�ine c� le-a avut �n anii �90. Acesta spune c� cercetarea a realizat-o cu ajutorul unor metode neconven�ionale, precum salturi �n spa�iu, dedublare sau telepatie, dar c� nu a mai continuat s� studieze tunelurile subterane �n ultimii ani. �Cercet�rile le-am �nceput din jude�ul Suceava, unde exist� o poart� de intrare �n aceast� re�ea de tuneluri subterane artificiale. De acolo, re�eaua porne�te �n trei direc�ii: una pe direc�ia R�d�u�i - Suceava, o alta pe sub mun�ii Retezat, Bucegi, Ceahl�u �i Satu Mare, iar o a treia trece pe sub muntele Godeanu, la vest de m�n�stirea Tismana. Nu tunelurile m-au interesat efectiv, ci pentru mine a fost curiozitatea dac� am avut o civiliza�ie str�veche care le-a creat, �i ce rost aveau acestea. Cred c� prin ele se f�ceau transferuri de popula�ie, dar se transportau �i minereuri�, spune Constantin Bursuc. Profesorul septuagenar p�streaz� misterul �n privin�a localiz�rii intr�rii �n tunel, singurul indiciu dat fiind baza v�rfului Toaca. �Tunelul respectiv era �n pant�, avea cam 10 metri l��ime �i 15 metri �n�l�ime, cu bolt�, iar �n el gravita�ia se anula par�ial, astfel c� deplasarea �n interior se f�cea �n salturi. Am b�nuit c� aceste tuneluri apar�in unei re�ele construite de civiliza�ia hiberborean�, cu drumuri interioare care se parcurg pe principiul antigravita�iei, unde un corp de 100 de kg ajunge s� c�nt�reasc� doara 6-a parte. S�lile interioare erau luminate cu aplice cu fosfor din loc �n loc�, mai spune Constantin Bursuc. Povestea profesorului ie�ean pare c� urmeaz� scenariul unui film de science fiction. Acesta vorbe�te despre extratere�tri care i-au facilitat intrarea �n tuneluri (�Prea�n�eleptul Enoh�) prin fenomenul decorporaliz�rii, despre por�i de intrare care se deschid doar pronun��nd anumite parole, sau despre dialoguri telepatice cu fiin�e din alt� lume. Grotele din Ceahl�u, singurele c�i de intrare �n subteran Misterioasa poveste a profesorului Bursuc nu �i g�se�te corespondent �n realitate, cei care cunoscut muntele Ceahl�u neav�nd cuno�tin�� despre astfel de tuneluri subterane. Singurele forma�iuni care duc �n subsolul masivului sunt cele c�teva grote ad�nci de c�teva zeci de metri. �O astfel de grot�, sau caven� cum sunt denumite �n speologie, este �n zona cabanei Dochia, mai precis la Detunate. Cobor�rea se face pe o c�dere �n gol de circa 40 de metri, asigurat �n corzi de sus�inere. Urmeaz� apoi un culoar descendent de circa 20 de metri, dup� care se ajunge �ntr-o sal� foarte �ngust� care ad�poste�te un pilon de ghea��. Acolo este vorba de un ghe�ar activ. �n total sunt circa 96 de metri de cobor�re, iar o ie�ire foarte �ngust� te scoate �ntre Detunate�, spune Raul Papalicef, �eful Salvamont Neam�. Acesta mai spune c� alte c�i de a p�trunde �n subteranul muntelui sunt prin intrarea de pe Ocola�ul Mare, unde exist� un aven de circa 40 de metri cunoscut sub numele popular �Grota lui Savu�, sau grota din Piciorul �chiop , unde cobor�rea se face pe dou� ramuri f�r� ie�ire, lungi de 25 de metri. Tunelul groazei, care ar lega Castelul Corvinilor de Cetatea Devei Despre tunelul subteran care ar lega Castelul Corvinilor de Cetatea Devei se vorbe�te �n Hunedoara, dar �i �n Deva, de c�teva decenii, �ns� nimeni nu a g�sit vreodat� vreuna dintre intr�ri. Au fost hunedoreni care au �ncercat s� deslu�easc� povestea tunelului, �ns� m�rturiile vreunui succes nu au ap�rut p�n� �n prezent. Al�i localnici au �ncercat s� explice construc�ia tunelului pe baza unor m�rturii vechi de secole, despre un tunel care ar fi legat castelul de o cetate, dar nu de Cetatea Devei, situat� la 20 de kilometri distan�� de castel, ci de o fortifica�ie aflat� �n trecut pe Dealul S�npetru, �n apropierea castelului. O alt� legend� urban� spune c� tunelul ar fi construit �n urm� cu c�teva secole �i c� aici �i-ar fi g�sit sf�r�itul un deta�ament de solda�i, dat disp�rut. Nimeni nu poate spune c�nd a avut loc evenimentul. Tot despre tunel, al�i hunedoreni sus�in c� ar fi pornit din gurile de min� p�r�site din �mprejurimile castelului, iar galeriile, �n care te r�t�ce�ti cu u�urin��, te pot scoate la Deva, pe Dealul Cet��ii. Acolo exist� c�teva guri de min�, dar care sunt �n prezent sigilate. Tunelul secret care leag� Prahova de D�mbovi�a, pe sub Bucegi Construc�ia celebrului Tunel �Izvor� care ar lega jude�ele Prahova de D�mbovi�a, prin Masivul Bucegi, a �nceput �n 1913. CFR a aprobat atunci, cu acceptul regelui Ferdinand, construirea magistralei T�rgovi�te � Pietro�i�a � Sinaia, iar varianta cea mai scurt� era prin munte. A�a s-a decis spargerea Masivului Bucegi, �n zona �P�duchiosu�, pentru a scurta distan�a dintre Moroieni �i Sinaia. Tunelul de �ase kilometri ar fi trebuit construit �n line dreapt� �i a fost a fost g�ndit ca o cale strategic� �n contextul istoric al �nceputului de secol XX, care asigura o trecere rapid� �i sigur� �ntre �ara Rom�neasc� �i Ardeal. S-a decis �nceperea tunelului din ambele direc�ii, at�t dinspre Sinaia �i dinspre Moroieni. Locul de str�pungere dinspre Sinaia a masivului muntos a fost ales chiar �nainte de intrarea �n ora�, pe Platoul Izvor, �n apropierea cimitirului ora�ului. Aceast� cale de acces trebuia s� asigure transportul petrolier din zona Prahova p�n� �n Bucure�ti, fiind foarte aproape de DN 71, care leag� Sinaia de Bucure�ti. Din p�cate, r�zboil mondial din 1914 a oprit repede lucrarea, reluat� abia �n 1938 �i abandonat� din nou. �Exista deja o zon� conflictual�. El �n principal a fost g�ndit ca un element de strategie, pentr� c� chiar s-a dovedit c� Valea Prahovei, care era principala furnizoare de petrol pentru Germania a fost bombardat� �i circula�ia �ntrerupt�. Acest tunel ar fi realizat o cale secundar� de leg�tur� �ntre Bucure�ti �i Sinaia�, a spus arhitectul Dan Ni�escu. �n 1941, trupele naziste de ocupa�ie au reluat construc�ia cu cel mai rapid ritm de p�n� atunci, dar finalul celei de-a doua conflagra�ii mondiale, �nsemn�nd �i finalul lucr�rilor, nu �i al lucr�rii. �n partea d�mbovi�ean� a tunelului au fost realiza�i 480 de metri, din care doar 100 au fost betona�i. La vremea aceea au muncit acolo peste 2000 de oameni: germani, ru�i, cehi, �igani, unguri, bulgari. Dac� s-ar fi construit p�n� la cap�t, ar fi avut 20 de kilometri �i ar fi fost cel mai mare tunel din Rom�nia. Nu se cunoa�te nici p�n� �n ziua de ast�zi adev�ratul motiv pentru care a fost �nchis� aceast� gur� de tunel. Circul� �ns�, o serie de legende locale, potrivit c�rora, siguran�a na�ional� ar fi fost invocat� de autorit��ile de atunci, dar �i faptul c� nem�ii aveau �ngropat� aici o locomotiv� unic� �n toat� Europa, iar tehnica nu trebuia s� intre sub nicio form� pe m�na ru�ilor. �n 1985, dou� echipe de la securitate au detonat intrarea. Unele voci spun c� regimul a vrut s� ascund� faptul c� �n�untru nem�ii, afla�i pe picior de plecare, au executat 100 de localnici care lucrau la tunel. Al�ii spun c� singura ra�iune a fost cea a siguran�ei, �ntruc�t doar o parte era betonat�. �n Sinaia, tunelul exist� �nc�, dar a intrat �n proprietate privat�, dup� ce zeci de ani a fost depozit de br�nz� al societ��ii de profil din jude�. Acum, �n incinta tunelului func�ioneaz� o ciuperc�rie. Tunelul de la Teliu, p�zit de fantoma unui inginer Mult� lume nu �tie c� una din cele mai de amploare lucr�ri de infrastructur� din �ar� dateaz� din 1929 �i este tunelul de la Teliu, care m�soar� 4.369,5 metri lungime. Construit cu g�ndul c� va lega ora�ele Bra�ov �i Buz�u, apoi Ardealul de Dobrogea, acesta e acum folosit doar de c��iva localnici naveti�ti pentru a ajunge la �ntorsura Buz�ului sau de pu�inii turi�ti care ajung �n zon�. Construc�ia pasajului care deserve�te linia de cale ferat� c�tre �ntorsura Buz�ului a �nceput �n jurul anului 1920, din ambele capete �i era considerat un proiectul extrem de �ndr�zne� pentru acele timpuri, cu o investi�ie de 100 de milioane de lei �i cu implicarea unei companii germane, a c�rei conducere a hot�r�t ca lucr�rile s� fie dirijate de ini�iatorul proiectului, inginerul Col��n� �i de un neam�. Localnicii �nc� �i mai amintesc clipele �nfior�toare tr�ite de p�rin�ii s�u bunicii lor, care au lucrat �n galeriile din munte. �Oamenii au fost adu�i din toat� �ara pentru a fi terminat tunelul, bunicul meu venise de la Cluj �i locuia �ntr-o caban�. Pe perioada lucr�rilor s-au surpat pere�i, au fost emana�ii de gaz metan, care le-au provocat arsuri minerilor, iar c�nd lucr�rile la tunelul mare ajunseser� la jum�tate, galeria s-a surpat, sub p�m�nt fiind prin�i 30 de muncitori. A fost o minune c� nu au murit�, a povestit Gabi, un b�rbat de 38 de ani, care locuie�te �n zon�. Nenorocirile s-au �inut �ns� lan� p�n� �n ziua inaugur�rii, la �nceputul anului 1929, c�nd chiar inginerul Col��n�, cel care a supervizat realizarea tunelului, a murit sub privirile �ngrozite ale celor aduna�i. Din cele povestit de-a lungul anilor de martori, Col��n� s-a urcat pe o scen� amplasat� la intrarea �n tunel, a t�iat panglica inaugural�, iar apoi, �ntr- un gest ce ar fi trebuit s� simbolizeze conectarea tunelului la energie electric�, a unit dou� fire. �S-a f�cut flam�, iar inginerul a c�zut secerat! Toat� lumea �tie!�, a spus serios Gabriel, c�ruia b�tr�nii i-au povestit c� de-a lungul anilor fantoma inginerului ar fi fost v�zut� plimb�ndu-se prin tunel. Zona Bra�ovului ascunde o re�ea de construc�ii subterane Cetatea medieval� a Bra�ovului avea o re�ea de tuneluri, care f�cea leg�tura �ntre bastioanele de ap�rare ale vechiului burg. �n decursul timpului, pornind de la tunelurile �i grotele descoperite, s-au �esut multe legende controversate. Exist� mai multe intr�ri �n mai multe zone din centrul Bra�ovului, majoritatea fiind �nchise sau impracticabile �n prezent. �n decursul timpului, au fost g�site astfel de guri de intrare. Ultima descoperire pe aceast� tem� s-a f�cut �n 2008, c�nd a fost demolat� o cas� �n cartierul Bartolomeu, pe str. Lanurilor. Aici exista o u�� metalic�, �nchis� cu un lac�t �i sigilat�. �nainte de 1989, �n fiecare an, reprezentan�ii Armatei veneau �i controlau sigiliul. Mai mult, se pare c� tunelul f�cea leg�tura cu cel mai vechi monument de arhitectur� al Bra�ovului �i din �ara B�rsei, Biserica Sf. Bartolomeu, a c�rei construc�ie a �nceput pe la 1223. Cele mai cunoscute sunt cele dou� tuneluri de Dup� Ziduri, o adev�rat� re�ea de galerii, unite �ntre ele. Au fost �cartografiate� de voluntari care au f�cut igieniarea acestora, exist�nd ideea de a fi folosite ca atrac�ie turistic�. Tuneluri au fost descoperite �i c�tre Biserica Neagr�, �n zona Pia�ei Sfatului, unde sunt mai mutle guri de tunel. Unul dintre acestea se spune c� ducea c�tre curtea Liceului de Art�. De asemenea, �n pivni�a Casei Mure�enilor se afl� intrarea astupat� a unui tunel subteran, care se zvonea c� trece pe sub Pia�a Sfatului �i de acolo spre Republicii, p�n� sub T�mpa, dar nimeni nu confirm� aceast lucru. De asemenea, �n primii ani de dup� Revolu�ia din 1989, presa local� scria c� �i din Biserica Neagr� s-ar face acces c�tre trei tuneluri. Un fost paroh al bisericii ar fi recunoscut existen�a acestora, dar nu a vrut s� dea am�nunte despre ele, iar locatarii unei case de pe strada �tefan Ludwig Roth (l�ng� Biserica Neagr�) povesteau c�, �n copil�rie, se jucau prin tunelul care pornea din pivni�� �i ducea �nspre T�mpa. Mai mult, �i Cet��uia de pe Dealul Straja, ar avea trei tuneluri. Cet��uia, monument istoric emblematic pentru Bra�ov construit �n anul 1524, a intrat �n patrimoniul Aro Palace SA. O alt� legend� face vorbire despre faptul c�, �n Doilea R�zboi Mondial ar fi existat un tunel care lega Casa Sfatului cu o pe�ter� aflat� pe �aua T�mpei, iar aici ar fi fost �inu�i captivi prizonieri germani, bloc�ndu-se ambele intr�ri. Tunelul din Suceava, folosit de �tefan cel Mare Cetatea de scaun a lui �tefan cel Mare este monumentul istoric reprezentativ al Sucevei �i, �n acela�i timp, motiv de fal� al locuitorilor ora�ului �n fa�a str�inilor. Legendele urbane, predate din genera�ie �n genera�ie prin viu grai, vorbesc despre tunelurile subterane s�pate de oamenii lui �tefan cel Mare �i care ar fi servit pentru evacuarea de urgen�� �n caz de cucerire a cet��ii. Aproape fiecare sucevean chestionat are varianta lui privitoare la tunelurile misterioase. �Am auzit eu de mic c� de la cetate pleac� un tunel care duce p�n� la Sta�iunea de Cercetare (n.r. � situat� la ie�irea din Suceava spre localitatea F�lticeni, la distan�� de 5 kilometri). �i se mai vorbe�te c� �n tunel era ascuns �i tezaurul ��rii�, ne-a explicat Doru Vizitiu, pensionar. Un alt t�n�r spune c� a auzit despre un tunel care duce la Zamca (n.r. � aproximativ 4 kilometri), dar recunoa�te c� este sceptic cu privire la existen�a construc�iei. �Eu v� spun ce �tiu eu. Tunelul de la cetate iese pe undeva pe l�ng� Biserica �Sf�ntul Dumitru� (n.r. - centrul ora�ului, 3 kilometri distan��)�, a spus Alina Stanciu, o doamn� trecut� de prima tinere�e. Sunt cel pu�in trei variante ale traseului tunelului de fug� Legenda local� mai spune c� �tefan cel Mare chiar a folosit solu�ia de avarie �i c�, atunci c�nd a ajuns la cap�tul tunelului, a l�sat blestem ca oricine va mai intra vreodat� dup� el, s� nu mai ias� viu niciodat�. Ceva mai t�rziu, pe la 1675, slugile lui Dumitra�cu Cantacuzino, un domnitor meteoric al Moldovei, care a �i distrus �n final construc�ia, ar fi fost trimise �n subteranul cet��ii s� verifice dac� blestemul aruncat de �tefan ar fi real. Legenda spune c� oamenii lui Dumitra�cu, speria�i s� intre �n grote, ar fi trimis ni�te pisici �n �inspec�ie�, �ns� animalele n-ar mai fi ie�it vii niciodat�. �Atunci au ap�rut �i aceste legende, cum c� sub Cetatea de Scaun a Sucevei s-au g�sit tuneluri pline cu vin, c� de la cetate plecau tuneluri ba c�tre Curtea Domneasc�, ba c�tre Cetatea Zamca sau chiar c�tre Cetatea �cheia. Dac� ar fi existat aceste tuneluri, �n 1538, c�nd cetatea a fost ocupat� de Suleiman Magnificul, f�r� a �nt�mpina rezisten��, garnizoana ar fi sc�pat pe acolo cu tezaurul ��rii. �ns� nu s-a �nt�mplat a�a, tezaurul Moldovei a ajuns pe m�na otomanilor�, a precizat istoricul Emil Ursu, directorul la Complexul Muzeal Bucovina. Tunelul de sub ora�ul Satu Mare, folosit de Pintea Viteazul Scriitorul Felician Pop a relatat �n volumul intitulat �Istoria Secret� a S�tmarului� una dintre legendele locale care spune c� un tunel secret face leg�tura, �nc� din Evul Mediu, �ntre castelele din comuna Medie�ul Aurit �i Carei �i cetatea din Ardud. Tunelul str�bate ora�ul Satu Mare pe sub r�ul Some�, prin zona podului Decebal. �Se spune c� tunelul era folosit de nobilime pentru a fugi din calea cotropitorilor. Din Medie� puteau ajunge la Ardud iar, de acolo, la Carei. Ba, mai mult, tunelul ar fi fost folosit �i de Pintea Viteazul dup� ce a evadat din �nchisoarea S�tmarului", precizeaz� scriitorul Felician Pop. Scriitorul Felician Pop poveste�te c� tunelul porne�te de sub castelul Lonyai din Medie�u Aurit, traverseaz� r�ul Some�, cam pe unde se afl� podul Decebal �i face leg�tura cu cetatea din Ardud care, la r�ndul ei, este legat�, tot printr-un tunel, de castelul din Carei. ��mi amintesc c� dup� ce pirotehni�tii adu�i din Baia Mare au aruncat �n aer podul vechi, la piciorul podului s-a g�sit tunelul. Era cam �n zona unde acum se afl� actualul sediu al Finan�elor Publice", spune acesta. Tunelul era construit din c�r�mid�, sub form� de bolt�, �i avea �n�l�imea de aproximativ un metru �i jum�tate, suficient ca s� �ncap� un atelaj tras de cai. Scriitorul Felician Pop spune c� aceste legende sunt c�t se poate de adev�rate. �Exist� tuneluri subterane, dar lungimea lor este de c�teva sute de metri �i reprezentau calea de salvare a celor din cet��ile asediate", este de p�rere scriitorul. Tunelul, ascunzi� al principelui Rakoczi al II-lea Potrivit legendei, Francisc Rakoczi al II-lea, principe al Transilvaniei �ntre 1648-1660, a fugit prin tunelul secret de sub cetatea Ardud de urm�ritorii s�i din armata austriac�. Acesta ar fi avut trei c�i de acces �i a fost �n a�a fel conceput �nc�t s� serveasc� la luarea prin surprindere a du�manilor. Prin acela�i tunel legenda spune c� austriecii au trimis la cetate un ofi�er t�n�r �i chipe�, care s� o seduc� pe prin�esa Vilma, fiica lui Francisc Rakoczi al II-lea. Ofi�erul a c�tigat inima tinerei prin�ese �i a aflat secretul pivni�ei. Fiica principelui, �nvins� de remu�c�ri, i-a m�rturisit �n cele din urm� tat�lui gre�eala f�cut�, dar a fost prea t�rziu. Austriecii au atacat cetatea �i s-au folosit de secretul proasp�t descoperit. Rakoczi al II-lea a reu�it totu�i s� fug�, �ns� �nainte de asta a aruncat un blestem crunt asupra fiicei sale: ferecat� �n ad�ncuri, aceasta �i a�teapt� �i acum salvatorul, care, pentru a o dezlega de blestem, trebuie s� s�rute fantoma de trei ori �i s� p�trund� �n pivni�� f�r� a privi �nd�r�t. Dac� o face, se transform� pe loc �ntr-o stan� de piatr�. Se spune c�, de-a lungul secolelor, au fost tineri care s-au aventurat �n galerii, �ns� nu au mai v�zut niciodat� lumina zilei. Cetatea a fost ridicat� �n secolul al XV-lea, de c�tre Bertalan Dragfi, cel care avea s� devin� voievod al Transilvaniei. Trei secole mai t�rziu (�n 1730), �n locul fort�re�ei, nobilul Alexandru Karolyi a construit un castel. Tunelul blestemat, de 4 kilometri, din Alba Pe Valea Aiudului, �n Mun�ii Trasc�u, �n apropierea satului Col�e�ti se afl� ruinele unei cet��i cu o istorie de peste 700 de ani �i legende pe m�sur�. Cetatea Col�e�ti a fost construit� �n jurul anilor 1296 de contele Thoroczkay din Trasc�u, ca cetate locuibil� �i de refugiu. A fost ridicat� pe v�rful abrupt al unui deal calcaros, �n urma invaziei t�tare (mongole) din anul 1241, c�nd au fost produse pagube �nsemnate localit��ilor Trasc�u �i S�ngiorgiu. La mai pu�in de patru kilometri de castel, pe dealul R�me�i, a fost construit� �nc� o fortifica�ie identic�, din care acum mai exist� doar urme vagi, av�nd acela�i scop, de supraveghere �i ap�rare a popula�iei din zon� �i a c�ii comerciale care traverseaz� valea, de atacurile migratorilor. �ntre cele dou� ar exista un tunel, care, conform legendei, avea o a treia intrare, la mijlocul distan�ei, �n catedrala romano-catolic� din R�metea, comun� cunoscut� de maghiari sub numele de Toroczko. �ntreaga zon� se afla sub tutela contelui Thoroczkay, cunoscut ca mare colec�ionar de vinuri �i despre care se spune c� avea o pivni�� plin� cu butoaie de vin nobil. Conform legendei, pivni�a respectiv� comunica cu tunelul care lega cele dou� fort�re�e. �n timpul unui atac asupra satului Rimetea, contele a ascuns-o pe fiica s� Enik�, �mpreun� cu femeile �i copii din zon� �n tunel, iar el a plecat cu b�rba�ii ap�i de lupt� s� opreasc� n�vala du�manilor. Atacatorii au m�cel�rit trupele, iar contele �nconjurat de c��iva mineri a reu�it s� se retrag� �n p�duri. Legenda, pe care b�tr�nii din Col�e�ti o spun la ceas de tain�, doar membrilor familei lor, relateaz� c� Enik�, disperat� c� nu a primit nici o veste de la tat�l s�u, a str�b�tut tunelul p�n� la castelul de pe dealul Secuiului, unde a ie�it la suprafa�� �i unde a dat peste atacatorii care ocupaser� fort�rea�a. Speriat� de g�ndul c� tat�l s�u a fost ucis, iar zona invadat�, Enik� s-a aruncat de pe zidul castelului, s-a rostogolit p�n� �n vale, unde s-a izbit de st�nci �i a murit. La c�teva zile dup� aceasta, contele Thoroczkay s-a �ntors cu ajutoare �i a reu�it s� �i �nving� pe atacatori �i s� elibereze at�t castelul de pe dealul Secuiului c�t �i zona localit��ilor Col�e�ti �i R�metea. C�nd a aflat c� fiica sa a murit, povestesc b�tr�nii, contele a astupat toate intr�rile �n tunel, cu excep�ia uneia singure, prin care doar el avea acces, iar dup� c��iva ani, din cauza sup�r�rii, contele a trecut �n lumea celor drep�i. Legenda vorbe�te despre strania apari�ie a fantomei lui Enik�, care, �nsetat� de r�zbunare vrea s� ia via�a celor care se av�nt� pe deal pentru a dezlega secretul tunelului. Dup�, moartea contelui s-au g�sit mul�i amatori care doreau s� intre �n posesia vinului ascuns �n cram� �i mai ales a bog��iilor despre care se spunea c� ar fi fost ascunse acolo, dar odat� intrat, nimeni nu a mai ie�it din subterane. Centrul Vechi al Br�ilei ascunde por�iuni din vechile tuneluri folosite de turci, secole la r�nd Ora�ul Br�ila poart� �n p�ntece urmele celui mai mare sistem defensiv construit vreodat� de-a lungul Dun�rii, de c�tre turcii care au st�p�nit-o aproape trei sute de ani: catacombele, numite aici hrube. Secole la r�nd, bog��iile raialei �i ale ��rii Rom�ne�ti luau drumul Stambulului prin portul �Ibrailei" �i nu pu�ini au fost cei care au r�vnit la aurul p�zit cu str�nicie de ieniceri. Legendele �esute aici de-a lungul timpului i-au f�cut pe mul�i s� asedieze �i s� prade ora�ul ap�rat de turci. Chiar �i a�a, cetatea Br�ilei - azi ras� de pe fa�a p�m�ntului - a fost cucerit� de numai �apte ori, dup� ce garnizoana depunea armele, pentru c� r�m�nea f�r� provizii �i muni�ie. Por�iuni ale hrubelor, un p�ienjeni� de tuneluri folosite de otomani, se mai g�sesc �i ast�zi, ascunse la mai bine de zece metri sub caldar�m, uneori pe dou�-trei niveluri, �n Centrul Vechi. �n anii '50, autorit��ile au decis �nchiderea hrubelor �i astuparea lor cu p�m�nt, ca s� nu se mai surpe cl�dirile noi. Por�iunile r�mase sunt inaccesibile sau �inute �n secret. Se �tie c�, �n unele locuri, hrubele se �ntindeau pe c�te dou� sau trei niveluri �i c� unele duceau p�n� h�t, departe, dincolo de zidurile cet��ii. Se spune chiar c� exista o hrub� pe sub Dun�re, pe unde se ajungea la Ghecet, �n Tulcea. �Hruba de la Gr�dina Mare �i-a dovedit eficacitatea �n anul 1595 c�nd, �nvins� de o�tenii lui Mihai Viteazul, garnizoana turceasc� a reu�it s� salveze mare parte din comorile Br�ilei. Avem relatarea c� turcii se retr�geau �i c� �ncearc� s� plece cu aurul, �n timp ce valahii st�teau la p�nd�. Probabil c� aceste bog��ii, lingourile de aur �i galbenii, au fost ascunse �n p�ini �i �nc�rcate �n b�rci, ajung�nd �n Dobrogea", a precizat prof. dr. Ionel C�ndea, directorul Muzeului Br�ilei. Biserica fortificat� Precista, din Gala�i, locul de unde ar pleca tuneluri pe sub Dun�re Restaurat� dup� al Doilea R�zboi Mondial, biserica-fort�rea�a Maica Precista constituie un veritabil monument de arhitectur� �i art�, fiind unul dintre principalele puncte de atrac�ie turistic� din Gala�i. O legend� a ora�ului Gala�i spune c� acesta ar fi fost legat de malul tulcean al Dun�rii printr-un tunel s�pat �n urm� cu peste 300 de ani pe sub albia fluviului, iar intrarea �n acesta cale de refugiu se f�cea prin altarul Bisericii Precista. Legenda spune c�, de pe malul g�l��ean, se intr� �n tunel prin altarul Bisericii Precista situat� pe Falez�. Aceast� biseric� fortificat� este cel mai vechi monument istoric din municipiul Gala�i. Construit� �ntre anii 1643 �i 1647, �n timpul domniei lui Vasile Lupu, a fost �i l�ca� de cult, dar �i cetate de ap�rare �mpotriva cotropitorilor. De aceea, podul cl�dirii este prev�zut cu 28 de metereze. Tot �n aceast� �nc�pere, s-ar fi aflat �i intrarea secret� �n tunelul, care, conform legendei, din motive necunoscute, �n urm� cu un secol, a fost astupat cu p�m�nt la ambele capete. �Totul a pornit de la faptul c� a fost descoperit� o galerie, cu o lungime de 300 de metri, �ntre Biserica Precista �i Biserica Sf�ntul Gheorghe. De aici a ap�rut legenda conform c�reia ar exista un asemenea tunel �i pe sub albia Dun�rii, tunel prin care se putea ajunge pe malul tulcean al fluviului. Nu exist� nicio dovad� �n acest sens, este doar o poveste", afirm� Cristian C�ld�raru, directorul Muzeului de Istorie din Gala�i. �Totul este o legend� �i a�a va r�m�ne. La cum a fost r�scolit� Faleza Dun�rii �n acea zon� este greu de crezut c� vom mai g�si vreodat� vreun tunel. N-am �tiut s� ne conserv�m istoria, iar acum trebuie ne mul�umim cu legende�, spune la r�ndul lui consilierul Marius Mitrof, de la Direc�ia pentru Cultur�. Bunc�rele lui Stalin, din Timi� Cei care c�l�toresc cu ma�ina pe drumul spre vama s�rbeasc� pot z�ri pe o parte �i alta a �oselei cocoa�ele care ascund bunc�rele militare construite �n anii �50, de teama unui eventual atac din partea Iugoslaviei lui Tito. �ncep�nd cu 1952, la ordinul lui Stalin, Rom�nia a construit 30 de kilometri de bunc�re �n jurul localit��ilor Voiteg �i Jebel, jude�ul Timi�, l�ng� grani�a cu Iugoslavia. �n acea vreme, Stalin considera c� Iugoslavia lui Tito era du�manul de moarte al comunismului �i al lui personal. Ad�posturile militare din anii `50 au fost proiectate s� reziste la bombe de 1.000 de kilograme, care ar fi putut fi lansate de iugoslavi. Ulterior, tunelurile subterane construite �n Banat, l�ng� grani�a cu fosta Iugoslavie, au fost folosite de s�teni pe post de colib�, st�n�, cram� sau chiar debara. La �nceputul anilor '50, rela�iile dintre Gheorghe Gheorghiu-Dej �i Iosif Broz Tito s-au r�cit dup� ce acesta din urm� a adoptat o politic� independent� fa�� de cea a blocului sovietic. Pentru c� Tito a ales liberalismul, Dej s-a temut de un atac armat din partea Iugoslaviei. Astfel, �n 1952, a �nceput construc�ia de fortifica�ii din jude�ul Timi�. Bunc�rele de diferite m�rimi �i utilit��i au r�s�rit ca mu�uroii pe c�mpurile din apropierea grani�ei, pe o lungime de 30 de kilometri, �n jurul localit��ilor Jebel �i Voiteg. �n Jebel a fost �nfiin�at� �i o unitate militar� de mitraliere �i artilerie, iar solda�ii �i-au ocupat pozi�iile �n bunc�rele de pe c�mp. Locul fostei unit��i militare, p�r�site �n anii '60, a fost luat de actualul Spital de Psihiatrie din Jebel. �Acum 20 de ani se putea intra �n toate. �tiu c� unele au fost cur��ate, dar e greu s� le g�sim. E p�cat c� aceia care au bunc�rele nu fac ceva cu ele. Pot m�car s�-�i fac� un loc r�coros vara. A mai fost odat� un cioban care a folosit bunc�rele ca st�n�, poveste�te Gheorghe Gem�nariu. �n sat se afl� �ns� c�teva din bunc�rele care se v�d �n toat� splendoarea lor. �n urm� cu opt ani, un localnic �i-a transformat bunc�rul din fundul gr�dinii �n barac�. S�tenii povestesc c� b�tr�nul �i �inea acolo c�rna�ii �i �unca, dar dup� moartea lui, bunc�rul a fost inundat de ap�. Un alt bunc�r din sat a devenit depozit pentru o firm� care se ocup� cu produc�ia de saci din plastic. Beciul descoperit sub actualul parc �Eugen Ionescu� din Slatina Descoperirea, care a ajuns s� reprezinte principalul subiect de discu�ie �n Slatina vreme de c�teva luni �i despre care se mai vorbe�te �i ast�zi, a avut loc �n vara anului 2007. La �nceputul lunii iunie a anului men�ionat, municipalitatea efectua de zor lucr�ri de modernizare a parcului �Eugen Ionescu� (fosta Gr�dina Public� inaugurat� �n onoarea Reginei Maria �n anul 1892, n.a.) situat �n partea istoric� a urbei, la intrarea �n cartierul istoric al Slatinei. Muncitorii au dat �nt�mpl�tor peste ceea ce p�rea o groap� destul de ad�nc� �i care nu fusese �nghi�it� de p�m�nt. V�z�nd c� �groapa� se ad�ncea undeva �n ad�ncurile parcului, lucr�torii au anun�at inginerul de �antier, iar acesta, la r�ndu-i, pe reprezentan�ii Prim�riei. Vreme de luni bune, acesta a fost principalul subiect de discu�ie, subiect despre care se mai discut� �i ast�zi. Imagina�ia localnicilor a reprezentat izvorul multor zvonuri puse pe seama catacombelor. Astfel, acestea au fost �date� ca loc de �nt�lnire secret al revolu�ionarilor de la 1848, �n vreme ce al�ii spuneau c� auziser� de c�nd erau copii despre asemenea beciuri �ngropate folosite de solda�ii rom�ni �n primul �i al doilea r�zboi mondial. Un alt zvon, crezut de mul�i sl�tineni �i acum, spune c� locul men�ionat ar fi fost folosit inclusiv de Securitate �nainte de 1989 �i c� acest adev�r nu trebuie s� se afle. Alte zvonuri spuneau c� taini�a de sub parcul �Eugen Ionescu� nu ar fi dec�t intersec�ia unor tuneluri secrete ce au str�b�tut ora�ul la sf�r�itul sec. XIX - �nceputul sec. XX. Modul cum se prezenta sala subteran� de 100 metri p�tra�i, prea mare pentru o simpl� pivni�� sau beci de cas� �i prev�zut� �i cu o latur� ce d�dea impresia unui tunel lateral, a alimentat �i mai mult �nchipuririle localnicilor �i nu numai. Ulterior, la c�teva luni de la descoperire, a venit �i verdictul speciali�tilor. �Ini�ial, am crezut c� ar putea fi vorba despre ni�te catacombe deoarece prezenta un �nceput de tunel pe o latur� a sa, dar, la acest moment, suntem de p�rere c� a fost una dintre pivni�ele caselor de�inute de c�tre boierul Ioan Varipati, cel care a donat Slatinei zona centrului din prezent (teren �ntre fostul magazin �Oltul� �i parcul �Eugen Ionescu�, n.r.). Aceste case au fost demolate pentru a face loc Gr�dinii Publice inaugurate �n 1892 �i credem c� ceea ce am descoperit noi �n anul 2007 reprezint� beciul uneia dintre casele sale, mai ales c� acesta de�inea imobile mari � inclusiv actualul sediu al Oficiului Po�tal nr. 2 din zon� -, deci nu erau simple case�, afirm� Aurelia Grosu, �efa sec�iei Istorie �i Art� a Muzeului Jude�ean Olt.
Citeste mai mult: adev.ro/nlwcr6 Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 28 Martie 2015, ora 19:39
Mistere din Mun�ii Buz�ului: dispari�ii inexplicabile, comori blestemate, enigmatica �ar� a Luanei Misterele din Mun�ii Buz�ului sunt, de c��iva ani, un subiect inepuizabil de dezbatere printre �mp�timi�ii fenomenelor paranormale. Relat�ri despre dispari�ii inexplicabile ale unor persoane, despre morminte ale unor uria�i, apari�ii de OZN-uri sau defect�ri ale aparaturii electrice sunt frecvent publicate pe bloguri sau �n publica�ii de specialitate. Cercet�torul Vasile Rudan, autorul blogului jurnalparanormal.ro, sus�ine c� Mun�ii Buz�ului sunt cunoscu�i ca regiune unde se manifest� fenomene ciudate. Tocmai de aceea, generalul Ilie Ceau�escu a stabilit aici o subunitate cu un caracter ocult, pentru cercetare, dar �i pentru a antrena solda�i pentru �unitatea de paranormali� pe care voia s-o �nfiin�eze. �nsu�i Rudan ar fi fost parte a echipei de extrasenzoriali care au fost disloca�i �n Mun�ii Buz�ului pentru a efectua teste. Mistere din Mun�ii Buz�ului. �Cerul straniu�, printre constat�rile echipei de cercet�tori �n aceast� zon�, sus�ine Rudan, cerul cap�t� o intensitate ce nu poate fi descris� prin cuvinte, pe care oamenii de �tiin�� o m�soar� �n grade Kelvin, av�nd valoarea de peste 23.000. Pentru compara�ie, azurul cerului deasupra marilor ora�e abia dep�e�te 16.000 de grade Kelvin. Cercet�torul Vasile Rudan, �n timpul unei �edin�e de radiestezie Mistere �n Mun�ii Buz�ului: dispari�iile misterioase ale unor br�ileni La Bozioru, ghizii locali sunt �ntreba�i deseori de turi�ti despre povestea dispari�iei unor br�ileni, la �nceputul anilor '80, despre care au citit �n pres�. O prim� referire la aceste dispari�ii face Dan Fodor, �n �Monitorul de Ia�i�. El relateaz� �ntr-un num�r al publica�iei despre doi br�ileni, care, �n anul 1980, au plecat spre c�tunul Nucu, iar �ntr-un loc numit �La Tih�rie� unul dintre ei s-a g�ndit s� fac� o urcare pe una dintre st�ncile cu forme ciudate din zon�. Folosind echipamente de alpinism, t�n�rul a urcat p�n� �n v�rf, de unde a strigat la prietenul s�u: �Uite ce am g�sit!�. S-a aplecat, a ridicat ceva ce p�rea a fi un lan� metalic �i apoi a disp�rut. O vreme, cel r�mas jos a a�teptat ca prietenul s�u s� termine cu glumele, apoi s-a convins c� s-a �nt�mplat ceva cumplit. L-a anun�at pe fratele disp�rutului, care a sosit din Br�ila cu o echip� de zece persoane, unele din Ministerul de Interne. Chiar fratele disp�rutului a urcat pe st�nc�. A g�sit �i el lan�ul metalic, pe care l-a ridicat, dup� care a disparut si el. �Cei doi fra�i, c�utati �n zadar prin �mprejurimi, n-au mai ap�rut niciodat�, scria Adina Mut�r �n �Formula As�. Unele persoane ar fi disp�rut ca apoi s� apar� �n alt loc, dup� o anumit� perioad�, f�r� s�-�i aduc� aminte ce s-a �nt�mplat, dup� cum reiese din povestirile s�tenilor, adunate de profesorul de rom�n� din comuna Bozioru, Ilie M�ndricel. �ara Luanei este m�rginit� de adev�rate ziduri de roc� Mistere �n Mun�ii Buz�ului: fl�c�rile care joac� pe comori �n povestirile b�tr�nilor sunt referiri �i la oameni care au g�sit tezaure sacre �i au fost azv�rli�i din locurile unde au fost descoperite aceste comori, de c�tre �spirite�. Deasupra fostului schit G�vane, pe Podul Manciului, oamenii au v�zut fl�c�rile ce joac� pe comori. Nefiind pricepu�i �n interpetarea semnelor, s-au gr�bit �i au s�pat. Comoara de aici era �ns� �juruit�, iar s�p�torilor �le-au ap�rut spaime, fel de fel de c�lug�ri �i draci, care le-au luat min�ile �i i-au dus �n alte locuri�. C�nd �i-au revenit, ei au povestit cum, �n timp ce s�pau, au ap�rut spirite, dup� care s-au trezit departe de locul unde se aflau, de parc� ar fi fost ridica�i �i arunca�i de acele spirite ce p�zeau comoara. O alt� poveste se refer� la un oarecare M�t�reanu care, s�p�nd dup� o comoar�, s-a trezit, dup� vreo s�pt�m�n�, departe de acest loc, �ntr-o poian�, �n p�dure, unde l-au g�sit oamenii �cam z�p�cit la cap�. Acesta uitase �i cum se numea. Alexandru Mironov, care fusese de mai multe ori �n zon�, a subliniat de c�te ori a avut ocazia c� regiunea este foarte deosebit�, chiar �i f�r� astfel de dispari�ii misterioase. Printre altele, a precizat ca aceasta zona nu este, in primul rand, identificata arheologic, desi acolo au fost descoperite fragmente de ceramica a unei civilizatii careia nu i s-a putut preciza epoca, diferita de vestigiile cunoscute deja din punct de vedere arheologic. Aminte�te despre anomaliile magnetice, despre un pisc care atrage toate fulgerele, despre izvoare radioactive �i despre o regiune unde solul este negru, ca �i c�nd, odat�, acolo, a ars �ceva�, probabil o construc�ie imens�. Misterul uria�ilor de la Sc�ieni �n Mun�ii Buz�ului �nt�lnim �i legende despre uria�i. �n Sc�ieni, cel mai vechi sat din zona Boziorului, au fost descoperite schelete umanoide care m�surau peste 2,5 metri. Ceea ce a frapat �n mod deosebit era dimensiunea craniilor, care erau c�t �dovlecii de pr�sil�. Descoperirea a fost f�cut� absolut �nt�mpl�tor, c�nd oamenii au vrut s� planteze o livad� de meri pe o colin� din zon�. Scheletele erau intacte, iar l�ng� ele au fost g�site mai multe fragmente de oale. Oamenii au continuat s� sape �i au dezgropat c�teva schelete, dar apoi au decis s� lase restul mormintelor intacte �i au �ncercat s� sape printre ele. Ei sunt convin�i c� scheletele descoperite apar�in uria�ilor despre care vorbeau legendele din b�tr�ni. �n vechime, cu mult �nainte ca localitatea s� fie atestat�, se spune c� zona Boziorului era locuit� de uria�i sau �tartari�. Legenda spune c� ace�tia ar fi construit dou� subterane sub ni�te st�nci enorme �i c� tot ei ar fi sculptat St�lpii Taini�ei, de pe muntele cu acela�i nume, zon� �n care nu poate ajunge picior de om �n zilele noastre. De asemenea, pe muntele Taini�a exist� un loc unde �n st�nc� sunt s�pate �scaune� domne�ti a c�ror origine este inexplicabil� pentru localnici, deoarece se afl�, de asemenea, la �n�l�imi foarte mari �i �n zone inaccesibile. Mistere �n Mun�ii Buz�ului. Arealul enigmatic, numit de localnici ��ara Luanei� Mun�ii Buz�ului, mai ales zona care ascunde misterioasele a�ez�ri rupestre de la Nucu, Aluni� �i Ruginoasa, atrag ca un magnet turi�ti pasiona�i de legende. Una dintre pove�ti, cunoscut� de mai to�i b�tr�nii din Col�i �i Bozioru, vorbe�te despre �ara Luanei, numele pe care lumea lor, m�rginit� de ziduri de piatr�, �l purta odinioar�. Diana Gavril�, o t�n�r� care �i-a dedicat mul�i ani culegerii de legende �i, mai nou, activit��ii de c�l�uzire a turi�tilor prin �inutul a�ez�rilor rupestre, a �nv��at cuv�nt cu cuv�nt legenda Luanei, pe care a auzit-o la b�tr�ni �n variante foarte asem�n�toare �ntre ele. O poveste�te la fel de fidel fiec�rui curios care se �ncumet� s� viziteze ansamblul rupestru format din bisericu�a lui Iosif, chilia lui Dionisie Torc�torul, Agatonul mic �i Agatonul mare sau grota Fundul Pe�terii, pe pere�ii c�rora se afl� incizate misterioasele scrieri �nc� nedescifrate �i simboluri str�vechi, precum crucea maltez�, pe�tele paleocre�tin sau pumnalele Akinakes. ��inuturile acestea, care sunt cunoscute pentru ansamblul religios de a�ez�ri rupestre, le mai putem numi, metaforic, �ara Luanei. Lucrul acesta se datoreaz� unei legende, culeas� din zon�, din r�ndurile celor mai �n v�rst�, care nici nu mai exist� printre noi. Legenda vorbe�te de o fiin�� atotputernic�, un b�tr�n de demult, un �n�elept al timpurilor, st�p�n nu numai al meleagurilor ci �i al unei cet��i cu ziduri care atingeau cerul. Aceast� cetate se pare c� era str�juit� zi �i noapte de un soare str�lucitor, aidoma astrului zilei. Cei ce tr�iau acolo erau netem�tori de moarte. �n aceast� poveste este amintit� prezen�a izvoarelor t�m�duitoare, Luana fiind cel care cuno�tea leacul lor, av�nd grij� ca de fiecare dat� s�-i t�m�duiasc� pe cei r�ni�i �n r�zboaie. Cei ce se �ncumetau s� foloseasc� singuri leacul se �mboln�veau �i mureau�, ne poveste�te Diana. Diana Gavril� este convins� c� legenda izvor�te din fapte reale �i are �i argumente pentru asta. ��tie toat� lumea c� zona rupestr� Nucu este o adev�rat� vale a apelor t�m�duitoare, susur�nd un izvor cu propriet��i t�m�duitoare �i care �n vremea lui Ceau�escu ar fi fost verificat� iar �n urma brevetului ob�inut ar fi fost ridicat acel stabiliment balnear de la Fi�ici�, spune ghidul nostru. T�n�ra care a ascultat variantele pove�tii despre �ara Luanei de la b�tr�ni �ndr�zne�te chiar s� emit� ipoteza c� legenda este de fapt o fr�ntur� de istorie str�veche a zonei. �Dac� ar fi s� t�lm�cesc aceast� poveste, a� spune c� ea nu face dec�t s� aminteasc� clar leg�turile noastre cu cea mai veche civiliza�ie a lumii, civiliza�ia sumerian�. Spun asta nu prin prisma faptului c� cineva ar fi venit din Sumer �i ar fi l�sat urme �n zona mun�ilor Buz�ului ci c�, de fapt, poporul presumerian ar fi poporul pelasgic, cel �n r�ndul c�ruia era obiceiul de migrare c�tre alte teritorii atunci c�nd cre�teau numeric. Mama b�tr�n�, fiind perioada matriarhatului, conducea tribul �mpreun� cu un ini�iat. Luana, dac� ar fi s� discut�m pe marginea acestui nume, nu �l reg�sim dec�t �n civiliza�ia sumerian�, ca �i divinitate, venind de la Luanu, creatorul zeilor, ceea ce pentru noi ar �nsemna Dumnezeu, dar �n acela�i timp figureaz� �i ca rege p�m�ntean�, ne spune Diana Gavril�, ghidul turistic din Col�i care este �i licen�iat� �n istorie. �ara Luanei, vegheat� de Babele de la Ulmet Curen�ii de aer, ploile dar �i m�na lui Dumnezeu au f�urit, de-a lungul anilor, pe creasta unui deal din comuna buzoian� Bozioru, o forma�iune st�ncoas� extrem de stranie, compus� din pietre rotunde, parc� �lefuite de un me�ter pietrar. Localnicii dar �i primii geografi care au luat contact cu aceste st�nci le-au numit Babele de la Ulmet, pentru c� seam�n� izbitor cu cele din Masivul Bucegi. Odat� ajun�i �n centrul comunei Bozioru, oricare dintre localnici ��i poate deveni ghid turistic. Dac� vii �n zon�, tresari la vederea fiec�rei ciud��enii a naturii, de care dai la tot pasul. Dup� o c�l�torie pe uli�ele �nguste de munte de la marginea comunei Bozioru spre Valea cu Teiu, traseul continu� pre� de 20 de minute c�tre creasta Babelor de la Ulmet. O piatr� perfect rotund� anun�� apropierea de suratele mai mici ale Babelor din Bucegi. Dup� o lupt� aprig� cu m�r�cinii, turi�tii care ajung �n zon� pot admira frumuse�ea st�ncilor �n form� de ciuperci frumos �lefuite parc� de misterio�i me�teri pietrari. Cea mai �nalt� dintre babele de la Ulmet are doi metri. Ciudat este c� forma�iunea st�ncoas� se afl� pe un platou de nisip, izolat, iar unele dintre st�nci sunt perfect ovale, iar altele au forma unor farfurii zbur�toare. Numeroase bloguri au fost create special pentru discu�ii �n spa�iul virtual despre �ara Luanei, A�ez�rile Rupestre sau Babele de la Ulmet. Iat� impresiile unei turiste, dup� o vizit� �n Mun�ii Buz�ului, postate pe blogul romaniamegalitica: �Acolo, la Fundul Pe�terii, v�zusem pe pere�i desenate mul�ime de pumnale, v�rfuri de s�geat� �i de lance orientate cu v�rful �n sus, �ntre care erau figurate zeci de linii. Profesorul Vasile Boronean� spune c� sunt pumnale de tip Akinakes, tipice perioadei sec. VI-IV �nainte de Hristos. Imaginea este impresionant� si parc� ilustreaz�, �ntr-adev�r, un atac, un r�zboi, poate chiar tr�mbe de foc. De altfel, Fundul Pe�terii este �ncadrat �n Lista Monumentelor cu datarea �n sec. XVI-XIX! "Sumerienii aveau 12 zei-regi", m� l�mure�te fata. "C�nd �ntre ei se n�tea un alt zeu, cel mai b�tr�n trebuia s� plece. Iar Luana e atestat, a fost unul dintre regii Sumerului, prediluvian, al treilea la num�r. De altfel, numele acesta e str�in de noi, nimeni nu �l poart�, el apare doar �n legend�". O las s� continue, dar pentru mine e parca prea mult. Am p�truns dintr-o dat� �ntr-o lume fantastic�, dar care e pe jum�tate aievea: "t�bli�a" sumerian� de la Policiori, scrierile ciudate de pe Broscaru, povestea regelui Luana, carele �i tr�mbele de foc, florile uria�e de pe dealul Martirei�.
Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 28 Martie 2015, ora 19:41
Zece secrete ale M�n�stirii Curtea de Arge�: cine a fost, de fapt, me�terul Manole �i de ce a ap�rut Allah pe c�r�mida cheii de bolt�
Construc�ia M�n�stirii Curtea de Arge� a �nceput �n 1514, din dorin�a lui lui Neagoe Basarab de a f�uri aici un l�ca� de o frumuse�e f�r� seam�n Considerat� drept una dintre minunile arhitecturale ale acestei ��ri, M�n�stirea Curtea de Arge� - monument ctitorit de Neagoe Basarab - poart�, dincolo de cunoscuta legend� a Me�terului Manole, o serie de adev�ruri istorice prea pu�in cunoscute. �Pe Arge� �n gios, / Pe un mal frumos, / Negru-Vod� trece / Cu tovar�i zece:/Nou� me�teri mari,/ Calfe �i zidari / �i Manoli - zece,/ Care-i �i �ntrece...� Cine nu �tie frumoasa balad� a me�terului Manole?! Dar c��i dintre noi �tiu adev�rul din spatele legendei �i cum �i leag� Manole numele de edificiul ridicat pe locul fostei Catedrale Mitopolitane, zidit� �n sec al XV-lea. ��n ziua de Adormirea Maicii Domnului, �n anul 1439, pe locul actualei M�n�stiri, era sfin�it� Catedrala Mitropolitan�, �n prezen�a ctitorului ei, Vlad Dracul, domnul ��rii Rom�ne�ti. Din nefericire, �n anii 1444 �i 1446 au avut loc dou� cutremure care au afectat grav aceast� catedral�, magnitudinea celui din 1446 fiind estimat� de speciali�ti la 7,5 grade pe scara Richter (tot atunci a fost ruinat� �i Cetatea lui Negru Vod� de la C�p���neni, cunscuta ast�zi drept Poienari, ref�cut� mai t�rziu de fiul lui Vlad Dracul, Vlad Draculea -�epe�). Vlad Dracul nu a apucat s� refac� catedrala, fiind asasinat �mpreun� cu fiul sau Mircea, �n 1447, de c�tre boierii D�ne�ti sprijini�i de Iancu de Hunedoara.�, explic� istoricul �tefan Dumitrache, directorul Muzeului Curtea de Arge�. Cine este legendarul Manole Construc�ia M�n�stirii Curtea de Arge� a �nceput �n 1514, din dorin�a lui Neagoe Basarab de a z�misli aici un l�ca� de o frumuse�e f�r� seam�n. Iar contribu�ia legendarului me�ter Manole la ridicarea construc�iei nu e doar folclor. ��n tinere�e, Neagoe Basarab a fost la studii �n Italia �i la Constantinopol. La Constantinopol, sultanul Baiazid al II-lea �i �ncredin�eaz� administrarea construc�iei unei moschei, sarcin� de care el s-a achitat str�lucit. Constructorul-�ef al moscheii este Manoli din Niaesia, care apare, astfel, al�turat de Neagoe Basarab. Se pare c� Manoli era armean, astfel explic�ndu-se anumite elemente de arhitectur� armean� �i georgiana din construc�ia M�n�stirii�, explic� directorul Muzeului Curtea de Arge�. Marmur� adus� de la greci Din dorin�a lui Neagoe Basarab, la construirea monumentului s-a folosit, pe l�ng� calcar de Albe�ti, �i marmur� adus� tocmai din arhipeleagul grecesc. Iar realizarea acestui lucru n-a fost tocmai simpl�, mai cu seam� c� Insulele se aflau sub control otoman, iar sultanul interzicea folosirea marmurei �n biserici, tocmai pentru a nu permite l�ca�elor cre�tine s� se se ridice la nivelul moscheelor. �Neagoe i-a scris sultanului Selim s�-i aprobe importul de marmur�, min�indu-l cu privire la destina�ia marmurei. Angrenat �n campanile antiisiite �i antimameluce din Orient, sultanul a aprobat importul, de�i a aflat destina�ia real� a marmurei grece�ti�, mai spune directorul �tefan Dumitrache. Numele lui Allah pe c�r�mida cheii de bolt� Un lucru greu de acceptat �i �nc� destul de pu�in cunoscut a fost eviden�iat de marele istoric, arheolog, epigrafist �i folclorist rom�n din secolul XIX, Grigore G. Tocilescu, care a spus c� a identificat pe c�r�mida cheii de bolt�, scris cu caractere osmane, numele lui Allah (Grigore G. Tocilescu- Biserica Episcopal� a M�n�stirii Curtea de Arge� restaurat� �n zilele M.S. Regelui Carol I �i sfin�it� din nou �n ziua de 12 septembrie 1886). �Din nefericire, nu avem imagini cu aceast� c�r�mid� �i, mai ales, nu �tim ce s-a �nt�mplat cu ea dup� reconstruire� mai spune �tefan Dumitrache . Pr�dat� �i avariat� �n luna decembrie a anului 1610, c�nd ora�ul Curtea de Arge� era cucerit de trupele t�n�rului principe transilvan Gabriel Bathory (de 21 de ani), m�n�stirea a fost de-a dreptul devalizat�. ��n cele aproximativ dou� luni de ocupare a ora�ului, M�n�stirea �i bisericile au fost cumplit jefuite, acoperi�ul M�n�stirii (din plumb) fiind topit pentru necesit��ile o�tirii, ceea ce a dus la degradarea monumentului� mai spune profesorul Dumitrache. Edificiul a fost ref�cut ulterior de Matei Basarab �i �erban Cantacuzino. Izvorul lui Manole �i F�nt�n� lui Manole �naintea celebrei f�nt�ni din apropierea m�n�stirii, l�ng� sf�ntul l�ca� susura un izvor care ast�zi nu mai este �i despre care prea pu�in� lume �tie. �Izvorul lui Manole, aflat ini�ial �n curtea M�n�strii, a secat, �ns� din ini�iativa �nv��atului episcop al Arge�ului, P.S.Iosif, se construie�te, peste drum de M�n�stire, o nou� f�nt�n�, cunoscut� azi sub numele de F�nt�na lui Manole� explic� �tefan Dumitrache. M�n�stirea, transformat� dintr-o construc�ie princiar�, �ntr-una regal� Arhitectura l�ca�ului sufer�, �n decursul timpului, c�teva modific�ri. Francezul Emile Andre Lecomte de Nouy �i pune amprenta pe transformarea sa �ntr-o construc�ie regal�. �Dup� ce M.S. Regele Carol (pe atunci Principe) viziteaz� �ntreag� �ar� c�lare, alege Podul lui Neag ca loc de tr�it, iar Curtea de Arge� drept loc de murit. �n acest scop va ridica, �n prima loca�ie, Castelul Pele�, �n timp ce la Curtea de Arge� decide reconstruirea M�n�stirii Arge�ului dup� metoda lui Eugène Emmanuel Viollet-le-Duc. Acesta �l refuz� pe rage din motive de v�rst� �i s�n�tate, dar �l recomand� pe Emile Andre Lecomte de Nouy, discipolul sau. Acesta va reconstrui M�n�stirea �ncerc�nd s� o transforme dintr-o construc�ie princiar�, �ntr-una regal�, v�z�ndu-se foarte bine aceast� idee la reconstruc�ia modestului aghiazmatar g�ndit de Neagoe (semn al smereniei �i umilin�ei sale pe care un occidental nu putea s� o �n�eleag�)�, mai spune profesorul Dumitrache. Totodat�, are loc �i o schimbare a arhitecturii turlelor, mai scunde �i cu circumferin�� mai mare. �i tocmai datorit� acestui aspect au putut s� reziste la cutremurele ce au urmat. O nou� fresc� La fel de pu�in se cunoa�te faptul c� �n cursul reconstruc�iei, pere�ii M�n�stirii au fost demola�i p�n� aproape de baz�. �Fresca ce era nedeteriorat� a fost scoas� de arhitectul francez, noua fresc� a M�n�stirii fiind realizat� de un grup de arti�ti din care f�cea parte �i fratele sau. Din informa�iile mele mai exist� 48 de astfel de fresce, 39 la MNAR, 5 la MNIR �i 4 �n Muzeul Arhiepiscopiei Arge�ului �i Muscelului (nedeschis publicului larg)� precizeaz� �tefan Dumitreache Vechiul paraclis s-a n�ruit odat� cu imensa valoare istoric� �n curtea M�n�stirii Arge�ului a existat un paraclis - singurul edificiu ridicat de domnitorii fanario�i �n Curtea de Arge� - care avea o pictur� deosebit de valoroas�. Din p�cate, acesta a fost demolat de Lecomte de Nouy, pentru a face loc parcului destinat familiei regale. ��n parcul creat au fost plantate specii rare, g�sindu-se �i azi un arbore-lalea (Liliondendron tulipifera). P�n� acum trei ani, aici putea fi admirat �i un arbore de tisa (Taxus baccaata), t�iat, din p�cate, de�i este monument al naturii�, aminte�te directorul Muzeului Curtea de Arge�. Regele Carol, acuzat c� a deturnat material pentru re�edin�a s� de l�ng� M�n�stire �n apropierae M�n�stirii, spre r�s�rit, avea s� se construiasc�, din ordinul lui Carol, o frumoas� Re�edin�a Regal�, ridicat� dintr-o c�r�mid� special�. �Datorit� calit��ilor sale deosebite, c�r�mida respectiv� era folosit�, la vremea aceea, la zidirea forturilor Bucure�tiului. �n epoca respectiv�, presa l-a atacat dur pe M.S. Regele Carol, acuz�ndu-l de deturnarea materialelor (c�r�mizii)�, aminte�te �tefan Dumitrache. Re�edin�a Regal� ridicat� de rege a func�ionat p�n� la abolirea monarhiei, ca institu�ie �n subordinea Casei Regale a Rom�niei.�Aceast� re�edin�� a fost un motiv de fric�iuni �ntre familia regal� �i ierarhii de la Arge�, care revendicau aripa de nord a construc�iei. Casa Regal� n-a acceptat �ns� acest lucru �i, mai mult, �n 1939 M.S. Regele Carol al II-lea decide �nchiderea pentru cult a M�n�stirii. L�ca�ul urma s� aib� numai rolul de necropol� regal�. Episcopiei i-a fost dat terenul de la intrarea �n curte �n scopul construirii unei noi biserici episcopale, iar pe acest teren se construie�te azi noua Necropol� Regal� a Rom�niei� mai precizeaz� �tefan Dumitrache. Construc�ia M�n�stirii Curtea de Arge� a �nceput �n 1514, din dorin�a lui lui Neagoe Basarab de a z�misli aici un l�ca� de o frumuse�e f�r� seam�n Citeste mai mult: adev.ro/nlujxm Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 29 Martie 2015, ora 20:17
singurul papa patruns de esenta spiritului crestin si care a vrut sa dea bisericii catolice, o fata umana/crestina, a fost omorat inainte de a face ceva in acest sens, avand si cel mai scurt pontificat? "Moartea misterioas� a Papei Ioan Paul I de Gregory Christiano Papa Ioan Paul I a murit dup� numai 33 de zile de pontificat (26 august 1978 - 28 septembrie 1978). Este unul dintre cele mai scurte pontificate din istoria papalit��ii. Oficial, cauza mor�ii sale este infarctul miocardic (stop cardiac). Dar exist� mult� confuzie �i neclaritate �n detaliile despre moartea sa fulgeratoare, iar multe voci strigau "CRIM�!". "Papa cel sur�z�tor", cum l-au numit cei care l-au pre�uit, s-a n�scut pe 17 octombrie 1912 langa Belluno, �n Italia. Albino Luciani (numele s�u adev�rat) a fost numit arhiepiscop �n 1958, patriarh al Vene�iei �n 1969 �i cardinal �n 1973. Credea cu toat� t�ria �n ecumenism �i �n reducerea averii Bisericii. Era sincer, deschis, umil �i nu aspira la scaunul papal. Dup� moartea Papei Paul al VI-lea, Luciani a fost ales �n cea de-a doua zi a Conclavului din 1978. A refuzat s� poarte tiara papal� �i nu a acceptat s� fie plimbat �n scaunul gestatorial. Avea de g�nd s� revizuiasc� pozi�ia Bisericii despre contracep�ie, s� desfiin�eze banca Vaticanului �i s� demit� mul�i cardinali masoni. Loja P-2 a fost infiin�at� �n 1877 (cunoscut� ca loja Propaganda Due). A devenit loj� secret� �n 1970 �i a fost implicat� �ntr-un scandal financiar, drept pentru care s-au f�cut perchezi�ii �n birourile sale �i au fost g�site liste cu membrii s�i, printre care se num�rau multe personalit��i din conducerea Serviciilor Italiene, oficiali din guvern, �efi de poli�ie, oameni de afaceri, jurnali�ti, etc. De�i oficial a fost desfiin�at�, loja secret� Propaganda Due opereaz� �i ast�zi. Mul�i clerici din Roma erau ostili fa�� de Luciani. Se spunea chiar c� el a fost ales de cardinali �n mod deliberat pentru c� se credea c� era prea slab pentru a-i putea "deranja" cu ceva, iar starea sa de s�n�tate precar� le d�dea speran�a c� va muri prematur, f�r� a putea face nimic. Cu toate acestea, spre surprinderea �i consternarea acestor cardinali, Papa Ioan Paul I a �nceput imediat investigarea B�ncii Vaticanului �i dorea s� renunte la to�i marii prela�i care erau francmasoni. Era pe punctul de a face c�teva demiteri �i noi numiri, �ndep�rt�ndu-i pe cei acuza�i de opera�iuni financiare �i ac�iuni suspecte. Toate acestea constituie motivele uciderii sale. Scandalul B�ncii Vaticanului Banca Vaticanului (sau Institutul de Munc� pentru Religie - IOR), este proprietatea personal� a Papei, care o �i conduce. Banca acord� �mprumuturi pentru diversele proiecte religioase din lume. S-a descoperit c� banca se folosea de influen�a binecunoascut� pentru a realiza ac�iuni riscante �n scheme ilegale, inclusiv sp�lare de bani. Banii au fost investi�i prin Roberto Calvi, �eful B�ncii Ambrosiano din Milano �i francmason. �n cele din urm� acesta a fost acuzat de fraud� finaciar� �n 1981 - din banc� lipsind 1,3 miliarde de dolari. Calvi a fugit �n Anglia, unde a fost g�sit mort, sp�nzurat de un pod din Londra, �n condi�ii identice unui ritual masonic. Un alt participant �n acest scandal a fost Michele Sindona, sf�tuitor (secretar) personal al Papei Paul al VI-lea. Sindona a fost otr�vit �n inchisoare. Aceasta fraud� financiar� sordid� este legata de masonerie, de Mafie, de contrabanda cu arme, de influen�e politice �i bani canaliza�i prin CIA (Agentia Centrala de Informa�ii din SUA) pentru a finan�a mi�carea polonez� Solidaritatea. Papa a fost otravit? �n cartea sa "�n numele Domnului: o investiga�ie despre uciderea Papei Ioan Paul I" (ap�ruta �n 1984), David Yallop afirm� c� a fost folosit� otrava numit� "digitalis". Papa lua medicamente pentru tensiune arterial� sc�zut�, astfel �ncat chiar �i o jum�tate de linguri�� de digitalis �i putea fi fatal�. Dar Papa suferea �i de o proast� circula�ie a s�ngelui care a dus �n 1975 la o embolie a ochiului. Nu se �tie �ns� cine a reusit s�-i strecoare otrava �n medicamentul lichid Effortil pe care-l lua zilnic. Exist� multe contradic�ii �n leg�tur� cu moartea sa. Raportul ini�ial al Cardinalului Villot spunea c� Sf�ntul P�rinte a fost g�sit mort de Sora Vincenzia �i nu de un secretar. �ntr-un raport se spunea c� a fost g�sit mort �n baie, �n timp ce altul afirma c� se afla la biroul din dormitorul s�u. Nici m�car ora la care a fost g�sit nu este clar�: 4:30 sau 5:30, diminea�a. Estim�rile oficiale sus�ineau c� ar fi murit la ora 23:00, pe 28 septembrie. Nu s-a f�cut nici-o autopsie. Papa tu�ea violent �n acea dup�-amiaz�, iar la ora 20:00 discuta cu doi secretari. Dup� cin�, s-a gr�bit pentru a da un telefon �n jurul orei 21:15. Aceasta ar fi declansat stopul cardiac. Dar care este adev�rul? Motive pentru crim� Conduc�torul spiritual de la Roma, Albino Luciani, �ncepea de fapt o revolu�ie. El dorea s� dea o nou� direc�ie Bisericii, direc�ie care era considerat� total inacceptabil� �i periculoas� de multi �nal�i oficiali ai Bisericii. Avea de g�nd, �n primul r�nd, s� scape de anumite persoane care se aflau �n pozi�ii de conducere ale Bisericii. Aici este vorba de francmasoni. Existau peste 100 de masoni �n Vatican, de la cardinali p�n� la preo�i. Legea Canonic� specific� destul de clar c� a fi francmason reprezint� un motiv de excomunicare. �ase oameni puteau pierde foarte mult dac� Papa Ioan Paul I r�m�nea �n continuare pe scaunul pontifical. Era vorba de Marcinkus, Villot, Calvi, Sindona, Cody �i Gelli. O adev�rat� conspira�ie se crede c� s-a format �ntre ace�tia, av�ndu-l pe Villot ca ini�iator �i pe Gelli ca executant. Printre motivele uciderii Papei se num�rau seriile de demiteri �i noi numiri la v�rf pe care Papa dorea s� le �nf�ptuiasc�. El dorea de asemenea ca toate bog��iile Bisericii s� fie �mpar�ite la cei s�raci. Mai mult, dorea s� impuna o alt� pozi�ie a Bisericii �n privin�a contracep�iei, ca �i l�murirea �ncurcatului scandal fianciar de la Banca Vaticanului. To�i apropia�ii Papei (secretari personali, medici, g�rzile elve�iene, poli�ia �i magistra�ii italieni) au fost for�a�i s� tac�. Sindona, Calvi (de la Banca Ambrosiano), Marcinkus �i Cardinalul Cody riscau s� piarda foarte mult dac� Albino Luciani �i punea planurile �n aplicare. Papa descoperise c� aproape to�i �nal�ii prela�i erau corup�i �i mul�i dintre ei slujeau interesele francmasoneriei. Detalii concludente Cardinalul Villot sus�inea c� a fost un accident tragic. Aproape a insinuat c� Papa s-ar fi sinucis! O asemenea explicatie def�imatoare �i total inacceptabil� nu putea veni dec�t din partea unui francmason, pentru c� - �ntr-adev�r - Cardinalul Villot era Mare Maestru Mason. Sticlu�a de Effortil (medicamentul pe care-l lua Papa) a disp�rut, la fel ca �i ochelarii �i papucii s�i, probabil pentru c� el vomitase pe ei. Acestea erau simptome ale otr�virii cu digitalis. De asemenea, testamentul Papei a disp�rut. L-au �mb�ls�mat imediat dup� ce Villot a confirmat moartea sa la ora 5:30. A fost chemat un alt doctor dec�t cel care era oficial �n m�sur� s� constate decesul Papei. Don Lorenzi, doctorul personal �i secretarul credincios la Papei, a afirmat c� ipoteza stopului cardiac nu poate fi sus�inut�. Fra�ii Signoracci, cei care au �mb�ls�mat corpul Papei, au �ncercat s�-i remodeleze fa�a pentru ca s� aib� o expresie calm�. Cu toate acestea, multe persoane au v�zut fa�a chinuit� a Papei, �nainte de a fi remodelat�. Personalul de ingrijire al apartamentului Papei a �ters repede orice urm� de amprente, imediat dup� moartea acestuia. �n 12 ore, cele 19 camere au fost atent cur��ate de orice urm�. Au fost �mpachetate toate lucrurile Papei, scrisori, note �i �nsemn�ri personale. Toate urmele fuseser� complet �terse. Amintirea c� Papa Ioan Paul I fusese acolo p�rea deja un basm vechi. Vaticanul a sistat �i �mpiedicat imediat orice investiga�ie despre moartea Papei, chiar de la �nceput. Fratele Papei, Edoardo, afirma c� starea lui de s�n�tate era bun�, �i fusese examinat de medici cu trei s�pt�m�ni �nainte. Iar cel de-al treilea secret de la Fatima, care nu a fost �ns� f�cut public, reveleaz� uciderea Papei. Mostenirea Papei Ioan Paul I Octombrie 1978: Ioan Paul al II-lea (Karol Vojtyla) �l inlocuie�te pe Albino Luciani. Contrar curentului propagat oficial, nici-unul dintre edictele sau instructiunile lui Luciani nu au fost puse �n practic�. [Karol Vojtyla a fost francmason - nota AIM]. Ianuarie 1979: Uciderea judec�torului Emillio Alessandrini care investiga activit��ile B�ncii Ambrosiano. Calvi �i Sindona aveau leg�turi prea apropiate cu Vaticanul. Martie 1979: Uciderea jurnalistului Nino Pecorelli care demonstra afacerile murdare ale lojei Propaganda Due (P-2). Iulie 1979: Uciderea lui Giorgio Ambrosioli ca urmare a m�rturiilor sale �n cazul implic�rii lui Sindona �i Calvi �n afacerile B�ncii Vaticanului. Dou� zile mai t�rziu este ucis colonelul Antonio Varisco, �eful Serviciilor de Paz� din Roma care investiga activit��ile lojei Propaganda Due �i care vorbise cu Ambrosioli cu dou� zile �nainte de moartea acestuia. Dup� �nc� o s�pt�m�n� vine r�ndul lui Boris Giuliano, din Poli�ia ora�ului Palermo, care vorbise �i el cu Ambrosioli �nainte de moartea sa, despre sp�larea banilor Mafiei realizat� de Sindona prin Banca Vaticanului �i depozita�i �n conturi din Elve�ia. Octombrie 1979: �n apartamentul lui Enrico Cuccia explodeaz� o bomb�. Enrico era martorul lui Ambrosioli. Februarie 1980: Vaticanul renun�� la �n�elegerea cu SUA de a mai furniza depozi�ii filmate ale lui Sindona pentru procesul pe care acesta �l are �n America, acuzat de fraud�, conspira�ie �i deturnare de fonduri �n leg�tura cu pr�bu�irea b�ncii Franklin National Bank. Mai �i Iulie 1980: Sindona �i Calvi au fiecare c�te o tentativ� de sinucidere, �n �nchisoare. Septembrie 1981: Vaticanul recunoa�te c� are interese financiare �ntr-un num�r de b�nci controlate de Calvi, �n valoare total� de peste un miliard de dolari. Ianuarie 1981: Un grup de ac�ionari de la Banca Ambrosiano trimit o scrisoare c�tre Papa Ioan Paul al II-lea (Karol Vojtyla) demonstr�nd leg�turile dintre Banca Vaticanului, Roberto Calvi, loja masonic� Propaganda Due �i Mafie. Karol sus�ine c� nu a primit nici-o scrisoare. Aprilie 1982: Tentativ� de ucidere a lui Roberto Rosone, General Manager la Banca Ambrosiano �n timp ce �ncerca s� legalizeze opera�iunile b�ncii. Iunie 1982: Roberto Calvi a fost g�sit mort, sp�nzurat de un pod din Londra. C�teva zile mai t�rziu, se constata c� peste 1,3 miliarde de dolari lipseau din Banca Ambrosiano (Milano). Octombrie 1982: Giuseppe Dellacha, director executiv la Banca Ambrosiano este g�sit mort, aruncat de la o fereastr� a b�ncii. Martie 1986: Sindona este otr�vit �i moare �ntr-o �nchisoare italian�. �ntr-un sondaj recent, peste 30% dintre italieni (15 milioane de oameni) sunt convin�i c� Papa Ioan Paul I a fost asasinat."
Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 29 Martie 2015, ora 20:18
Va vine sa credeti au ba, dar schimbatul sangelui in totalitate la un mamifer (gurile rele spun ca si la oameni), s-a realizat cu succes de cateva ori pe la inceputul secolului trecut. Si aproape si mai incredibil este substituentul respectivei transfuzii. Sau ma rog, incredibil cel putin pt cei deloc initiati in tainele sacralitatii vietii, in chimia/biochimia oculta si in cele mai elementare notiuni de alchimie. 'Geneza" incepe cu o imagine simbolica - aceea cu Duhul Sfant, "Duhul lui Dumnezeu" care "se misca pe deasupra apelor", pe cand 'pamantul era pustiu si gol" si "peste fata adancului de ape era intunerec"... Ei bine, spectaculoasa transfuzie a fost facuta cu o solutie de apa de mare, colectata in anumite conditii si de la o anume adancime, si mult diluata cu... apa de izvor... De ce nu s-a mediatizat descoperirea si popularizat metoda? Ghici, ghicitoare, de ce oare... Acest panaceu punea in primejdie avantul dezvoltarii tinerei industrii farma, care oricum nu era interesata de energia/constiinta vibratorie a vietii, deci de potentele vindecatoare ale Duhului Sfant manifestate prin intermediul elementului sustinator al vietii -apa, ori de remediile accesibile si naturale 100%.. Chiar si azi, cu destula greutate veti gasi referinte despre asa ceva... Si-apoi scenariul cu atatea boli datorate infectiei sangelui si medicamentele aferente mai mult sau mai putin salvatoare/benefice, n-ar mai fi bagat atatia banuti in pusculita big-pharma, daca s-ar fi mizat totul pe ceva atat de simplu si accesibil, pe care nu se putea pune monopol/licenta...
Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 30 Martie 2015, ora 09:35
Un manuscris antic egiptean a fost descifrat. Con�ine o referire stranie la �Christos cel viu�
manuscris Cercet�torii au descifrat textul unui codex antic egiptean, vechi de aproximativ 1.300 de ani. Caietul este format din pagini de pergament legate �ntre ele, iar textul este scris �n limba copt�. Caietul Puterilor Ritualice, cum a fost numit codexul, con�ine formule magice pentru alungarea spiritelor rele, pentru �ndep�rtarea vr�jilor de dragoste, dar �i pentru vindecarea leptospirozei, o infec�ie fatal�. Malcolm Choat, de la Universitatea Macquarie din Australia, �i Iain Gardner, de la Universitatea Sydney, spun c� �n cele 20 de pagini ale caietului s�nt desene �i incanta�ii magice, dar �i vr�ji recoamndate pentru diferite probleme, cum ar fi cele amoroase sau pentru succesul �n afaceri. De exemplu, pentru a seduce pe cineva, trebuia rostit� o formul� magic� deasupra a dou� cuie, care vor fi apoi b�tute �n pragul u�ii respectivei persoane, unul �n partea st�ng� �i al doilea �n partea dreapt�. Codexul dateaz� din perioada �n care mul�i egipteni erau deja cre�tini �i con�ine unele referiri la Isus �n invoca�iile sale. Este posibil ca autorul textului s� fi fost membru al uni grup�ri religioase numite Sethieni. Adep�ii acestui cult �l venerau pe Seth, al treilea fiul al lui Adam �i al Evei. La un moment dat, numele lui Seth este asociat cu formula �Christos cel viu�. �nceputul codexului invoca �ns� o alt� divinitate misterioas�, Baktiotha, care st�p�ne�te �erpii. Sethienii, sectan�i considera�i eretici de c�tre Biserica cre�tin�, au disp�rut complet �n jurul Secolului al VII-lea. Codexul a fost cump�rat �n 1981 de Universitatea Macquarie de la Michael Facklemann, un negustor de antichit��i din Viena, dar istoria acestui document nu este cunoscut� �n totalitate. Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 30 Martie 2015, ora 10:27
RASA DE AUR A PRIMILOR OAMENI A�a cum �n citirile sale, Cayce vorbe�te despre �rasa celei de-a cincea r�d�cini�, aceast� Ras� de Aur ar putea fi orice fiin�� de pe P�m�nt, de-a lungul unei perioade finite de timp � �i nu doar o anumit� na�iune sau cineva care are o anumit� culoare a pielii. A�a cum tocmai am spus, Zoroastru 1-a numit �viitorul trup�. Haide�i s� mai arunc�m, din nou, un ochi �n scrierile lui Baldry �i s� afl�m mai multe despre aceast� a�a-numit� Ras� de Aur: �Aurul nu juca un rol aparte �n imaginea general acceptat� a celor pe care Hesiod i-a numit rasa de aur� Ace�ti autori greci, printre care �i Hesiod, s-au referit cu to�ii la o ras� de aur. �i doar �n poezia latin� aceasta este uneori �nlocuit� de v�rsta de aur� Aurul, departe de a avea un loc �n viziunea tradi�ional�, era v�zut ca fiind ceva ce duce la pierderea acelei st�ri de fericire� Cei care au f�cut tranzi�ia de la rasa de aur la v�rsta de aur au fost romanii, iar de la ei conceptul s-a transmis mai departe �n literatura mai modern�. Asta m-a l�sat far� cuvinte. Era V�rs�torului ce trebuie s� vin�, �n jurul anului 2012, este repetarea unui ciclu care mai ap�ruse �i �nainte � un ciclu �n care fiecare fiin�� de pe P�m�nt avusese capacit��i mult mai mari dec�t ceea ce avem acum majoritatea dintre noi, conduc�ndu-i c�tre o existen�� binecuv�ntat� ve�nic de m�rinimia naturii �i o via�� �netulburat� de lipsuri �i conflicte (�), un paradis locuit de sufletele celor binecuv�nta�i.� Preocuparea fa�� de aur era v�zut� ca �una dintre cauzele c�derii din acea stare de fericire.� Totu�i, modelele noastre �tiin�ifice moderne s�nt jalnic de incapabile s� explice cum anume a�a ceva ar putea fi posibil -dar asta nu �nseamn� c� nu s-ar putea petrece. DAVID WILCOCK Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 30 Martie 2015, ora 10:41
Un experiment al lui Henry Ford
Corpul cel mai eficient construit este cel �n care toate organele se uzeaz� aproximativ �n acela�i ritm. Bine�n�eles c� acela�i principiu este valabil �i �n cazul mecanismelor construite de om, dup� cum se vede �ntr-o povestire despre acel geniu al fabric�rii de automobile eficiente care a fost Henry Ford. �ntr-o bun� zi, Ford �i-a trimis ni�te angaja�i la un cimitir de ma�ini cu sarcina de a examina starea �n care se afl� p�r�ile r�mase din ma�inile model Ford T care fuseser� aruncate. Angaja�ii s-au �ntors cu vestea aparent trist� c� aproape toate componentele prezentau semne de uzur�. Singura excep�ie o constituiau pivo�ii, care erau aproape noi. Spre uimirea angaja�ilor, �n loc s� fie m�ndru c� pivo�ii s�nt rezisten�i, Ford a declarat c� ace�tia erau exagerat de bine construi�i �i c� �n viitor trebuiau produ�i cu mai pu�in� cheltuial�. E posibil ca aceast� concluzie a lui Ford s� contrazic� �n totalitate idealul me�te�ugului, dar era perfect valabil� din punct de vedere economic: el �i irosise, �ntr-adev�r, banii f�c�nd pivo�i care s� dureze mult �i a c�ror rezisten�� o dep�ea pe cea a ma�inilor �n care erau instala�i. Proiectarea corpurilor noastre, care a evoluat prin selec�ie natural�, se supune principiului pivotului al lui Henry Ford, cu o singur� excep�ie. �n principiu, toate p�r�ile corpului omenesc se uzeaz� cam �n acela�i timp. Principiul pivotului se aplic� chiar �i sistemului reproductiv al b�rba�ilor, care nu iese brusc din func�iune, dar acumuleaz�, treptat, diverse probleme, cum ar fi hipertrofierea prostatei �i sc�derea num�rului de spermatozoizi, �n grade diferite de la b�rbat la b�rbat. JARED DIAMOND Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 30 Martie 2015, ora 19:26
Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 30 Martie 2015, ora 19:27
Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 30 Martie 2015, ora 19:29
Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 30 Martie 2015, ora 19:43
Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 30 Martie 2015, ora 19:44
Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 30 Martie 2015, ora 19:46
Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 30 Martie 2015, ora 19:57
Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 30 Martie 2015, ora 19:57
Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 30 Martie 2015, ora 19:58
Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 30 Martie 2015, ora 20:00
Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 30 Martie 2015, ora 20:01
Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
gabigabi2 33366 mesaje Membru din: 13/10/2011 |
Postat pe: 31 Martie 2015, ora 08:25
De la: Fl_Orion999, la data 2015-03-29 20:18:44Va vine sa credeti au ba, dar schimbatul sangelui in totalitate la un mamifer (gurile rele spun ca si la oameni), s-a realizat cu succes de cateva ori pe la inceputul secolului trecut. Si aproape si mai incredibil este substituentul respectivei transfuzii. Sau ma rog, incredibil cel putin pt cei deloc initiati in tainele sacralitatii vietii, in chimia/biochimia oculta si in cele mai elementare notiuni de alchimie. 'Geneza" incepe cu o imagine simbolica - aceea cu Duhul Sfant, "Duhul lui Dumnezeu" care "se misca pe deasupra apelor", pe cand 'pamantul era pustiu si gol" si "peste fata adancului de ape era intunerec"... Ei bine, spectaculoasa transfuzie a fost facuta cu o solutie de apa de mare, colectata in anumite conditii si de la o anume adancime, si mult diluata cu... apa de izvor... De ce nu s-a mediatizat descoperirea si popularizat metoda? Ghici, ghicitoare, de ce oare... Acest panaceu punea in primejdie avantul dezvoltarii tinerei industrii farma, care oricum nu era interesata de energia/constiinta vibratorie a vietii, deci de potentele vindecatoare ale Duhului Sfant manifestate prin intermediul elementului sustinator al vietii -apa, ori de remediile accesibile si naturale 100%.. Chiar si azi, cu destula greutate veti gasi referinte despre asa ceva... Si-apoi scenariul cu atatea boli datorate infectiei sangelui si medicamentele aferente mai mult sau mai putin salvatoare/benefice, n-ar mai fi bagat atatia banuti in pusculita big-pharma, daca s-ar fi mizat totul pe ceva atat de simplu si accesibil, pe care nu se putea pune monopol/licenta... pfoaiii, da' ce mi-ai servit textul asta, la fix , caci mi-a venit intr-o zi un gind pe care l-am si discutat cu don Neloo ! si gindul a fost o explicatie ptr. Sacrificiile singeroase practicate in vechimea cea mai veche, ca Ofranda adusa Zeilor care, e foarte posibil sa fi avut nevoie, ptr. supravietuirea lor, de transfuzii de singe, iar practica , daca ne gindim un pic , s-a extins pina tirziu cind, aflam despre singeroasa contesa maghiara si " fecioara ei de fier " cu ajutorul careia isi prelungea si-si mentinea o tinerete inexplicabila ptr. virsta ei ! Raporteaza abuz de limbaj |
|
|
|
