Verificati-va cunostintele de cultura generala

Constituția Rom�niei
Art. 40 � Dreptul de asociere

(1) Cet��enii se pot asocia liber �n partide politice, �n sindicate, �n patronate �i �n alte forme de asociere.
(2) Partidele sau organiza�iile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militeaz� �mpotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranit��ii, a integrit��ii sau a independen�ei Rom�niei sunt neconstitu�ionale.
(3) Nu pot face parte din partide politice judec�torii Cur�ii Constitu�ionale, avoca�ii poporului, magistra�ii, membrii activi ai armatei, poli�i�tii �i alte categorii de func�ionari publici stabilite prin lege organic�.
(4) Asocia�iile cu caracter secret sunt interzise.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

De la: Fl_Orion999, la data 2015-03-21 10:01:46
Constituția Rom�niei
Art. 40 � Dreptul de asociere

(1) Cet��enii se pot asocia liber �n partide politice, �n sindicate, �n patronate �i �n alte forme de asociere.
(2) Partidele sau organiza�iile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militeaz� �mpotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranit��ii, a integrit��ii sau a independen�ei Rom�niei sunt neconstitu�ionale.
(3) Nu pot face parte din partide politice judec�torii Cur�ii Constitu�ionale, avoca�ii poporului, magistra�ii, membrii activi ai armatei, poli�i�tii �i alte categorii de func�ionari publici stabilite prin lege organic�.
(4) Asocia�iile cu caracter secret sunt interzise.

asa...si-acum sa vorbim putin despre ,,baroul constitutional'' si barourile clasice mafiote...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.dreptonline.ro/legislatie/legea_profesiei_avocat.php

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

De la: Fl_Orion999, la data 2015-03-21 10:03:43www.dreptonline.ro/legislatie/legea_profesiei_avocat.php[/quote]

legea 51/1995 despre care un neica-nimeni ca hakon---nu stiu daca junioru' sau senioru'---isi permite sa o califice-- fara s-o cunoasca ---una democrata,liberala si constitutionala....

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

De la: Fl_Orion999, la data 2015-03-21 10:05:46

De la: Fl_Orion999, la data 2015-03-21 10:03:43www.dreptonline.ro/legislatie/legea_profesiei_avocat.php[/quote]

legea 51/1995 despre care un neica-nimeni ca hakon---nu stiu daca junioru' sau senioru'---isi permite sa o califice-- fara s-o cunoasca ---una democrata,liberala si constitutionala....

Capitolul I - Dispozitii generale


Art. 1
(1) Profesia de avocat este libera si independenta, cu organizare si functionare autonome, in conditiile prezentei legi si ale statutului profesiei.
(2) Profesia de avocat se exercita numai de avocatii inscrisi in tabloul baroului din care fac parte, barou component al Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, denumita in continuare U.N.B.R.
(3) Constituirea si functionarea de barouri in afara U.N.B.R. sunt interzise. Actele de constituire si de inregistrare ale acestora sunt nule de drept. Nulitatea poate fi constatata si din oficiu.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Articolul 20
Orice persoana are dreptul la libertatea de intrunire si de asociere pasnica.
Nimeni nu poate fi silit sa faca parte dintr-o asociatie.
legislatie.resurse-pentru-democratie.org/legea/declaratia-univer...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

capitolul II: libert��ile (dreptul la libertate �i la siguran��, respectarea vie�ii private �i de familie, protec�ia datelor, dreptul la c�s�torie �i dreptul de a �ntemeia o familie, libertatea de g�ndire, de con�tiin�� �i de religie, libertatea de exprimare �i de informare, libertatea de �ntrunire �i de asociere, libertatea artelor �i �tiin�elor, dreptul la educa�ie, libertatea de alegere a ocupa�iei �i dreptul la munc�, libertatea de a desf�ura o activitate comercial�, dreptul de proprietate, dreptul de azil, protec�ia �n caz de str�mutare, expulzare sau extr�dare)

europa.eu/legislation_summaries/justice_freedom_security/combati...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

De la: Fl_Orion999, la data 2015-03-21 10:03:43

legea 51/1995 despre care un neica-nimeni ca hakon---nu stiu daca junioru' sau senioru'---isi permite sa o califice-- fara s-o cunoasca ---una democrata,liberala si constitutionala....

ba' infectule, de cand te-ai imbonavit de copy/paste degenerativ la creier, ai uitat sa citesti pentru a e infrma corect.
hai, ia si citeste exemplificarile si nu mai face pe desteptul ca bubui de stultus ce esti, jegosule.


Curtea Constitu�ional�-UNBR Bota �i Botomei

(2) Profesia de avocat se exercita numai de avocatii inscrisi in tabloul baroului din care fac parte, barou component al Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, denumita in continuare U.N.B.R.

(3) Constituirea si functionarea de barouri in afara U.N.B.R. sunt interzise. Actele de constituire si de inregistrare ale acestora sunt nule de drept. Nulitatea poate fi constatata si din oficiu in sustinerea neconstitutionalitatii acestor dispozitii de lege, autorul exceptiei invoca incalcarea prevederilor constitutionale ale art. 40 referitor la dreptul de asociere, ale art. 41 privind dreptul la munca si protectia sociala a muncii, ale art. 53 alin. (1) referitor la restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati si ale art. 57 privind exercitarea cu buna-credinta a drepturilor si a libertatilor constitutionale.



Citeste mai mult: www.avocatura.com/stire/10561/decizie-radicala-privind-avocatura...




Ministerul Justi�iei - Baroul Constitu�ional Rom�n

Concluzii:

Potrivit legii, pãr�ile pot sã-�i exercite drepturile procedurale, personal sau prin mandatar. �n cea dea douã ipotezã, mandatarul se legitimeazã �n fa�a instan�ei de judecatã cu o procurã.

Potrivit art. 68 alin. 1 teza finalã Cod procedurã civilã, �n cazul c�nd procura este datã unui avocat, semnãtura sa va fi certificatã potrivit legii avoca�ilor, adicã potrivit Legii nr. 51/1995, act normativ care reglementeazã condi�iile impuse pentru organizarea �i exercitarea profesiei de avocat.

Calitatea de reprezentant procesual al pãr�ii, adicã stabilirea existen�ei ori inexisten�ei raportului de reprezentare (legalã sau conven�ionalã) se analizeazã �i se solu�ioneazã potrivit legii, numai de cãtre instan�a de judecatã �nvestitã cu judecarea cauzei.

Pentru considerentele arãtate �i fãrã a se constitui �ntr-o �ndrumare datã instan�elor, apreciem cã, membrii Baroului Constitu�ional Rom�n, at�t timp c�t nu s-au organizat �n condi�iile impuse prin dispozi�iile Legii nr. 51/1995, nu pot exercita, �n mod legal, activitã�ile prevãzute de art. 3 din actul normativ men�ionat, printre care se numãrã �i cea de �asisten�ã �i reprezentare juridicã �n fa�a organelor de jurisdic�ie.

Pentru acelea�i considerente, apreciem cã �nscrisurile �ntocmite de acest barou �n justificarea legitimãrii lor procesuale nu �ntrunesc cerin�a impusã prin dispozi�ia art. 68 alin.1 teza finalã Cod procedurã civilã, necesarã pentru exerci�iului dreptului de chemare �n judecatã sau de reprezentare �n judecatã.

www.unbr.ro/index.php?id=43&data=1242216000



D N A

De asemenea, s-a dispus urm�rirea penal� faț� de LEARCIU NICULAE, sub aspectul s�v�rșirii infracțiunii de exercitare f�r� drept a unei profesii sau activit�ți.

Avocatul Voicu Laura-C�t�lina, , ap�r�tor ales al inculpatei Deaconu Georgia Ioana, arestat� preventiv �n dosarul nr. 189/P/2012 al Secției de combatere a corupției din cadrul DNA, cunosc�nd faptul c� suspectul Learciu Niculae nu deține calitatea de avocat, fiind �nscris �n așa numitul �Barou constituțional�, l-a desemnat pe acesta s� participe la activit�ți de urm�rire penal� ce urmau a se desf�șura la sediul DNA �n dosarul nr. 189/P/2012, precum și, �n repetate r�nduri, �n alte cauze aflate pe rolul DNA.


addendum

Pompiliu Bota a fost trimis in judecata de procurorii Parchetului ICCJ la sfarsitul lunii aprilie 2007, pentru exercitarea fara drept a profesiei de avocat. Anchetatorii au stabilit ca din 2002 Pompiliu Bota a facut demersuri pentru infiintarea a doua asociatii, iar ulterior au fost infiintate in tara mai multe structuri autodenumite barouri, Pompiliu Bota exercitand profesia de avocat desi nu era inscris in niciun barou sau tablou al avocatilor.

In prima faza, Bota a fost condamnat de Judecatoria Deva la sase luni de inchisoare cu suspendare pentru exercitarea fara drept a profesiei de avocat. Prin aceeasi decizie, instanta a stabilit un termen de doi ani si sase luni de incercare, perioada in care Bota nu trebuia sa comita nicio alta infractiune.Bota a facut recurs fata de aceasta decizie, care a fost judecat de Curtea de Apel Alba Iulia, iar instanta a respins recursul, in 29 mai 2012, si a decis ca sentinta Judecatoriei Deva sa ramana definitiva.

Aceeasi soarta o risca si cei care se inscriu in Barourile ce nu sunt legale, cu atat mai mult acum, dupa Decizia definitiva a CCR.



Citeste mai mult: www.avocatura.com/stire/10561/decizie-radicala-privind-avocatura...

De la: H44ko0n, la data 2015-03-21 10:43:27

De la: Fl_Orion999, la data 2015-03-21 10:03:43

legea 51/1995 despre care un neica-nimeni ca hakon---nu stiu daca junioru' sau senioru'---isi permite sa o califice-- fara s-o cunoasca ---una democrata,liberala si constitutionala....

ba' infectule, de cand te-ai imbonavit de copy/paste degenerativ la creier, ai uitat sa citesti pentru a e infrma corect.
hai, ia si citeste exemplificarile si nu mai face pe desteptul ca bubui de stultus ce esti, jegosule.


Curtea Constitu�ional�-UNBR Bota �i Botomei

(2) Profesia de avocat se exercita numai de avocatii inscrisi in tabloul baroului din care fac parte, barou component al Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, denumita in continuare U.N.B.R.

(3) Constituirea si functionarea de barouri in afara U.N.B.R. sunt interzise. Actele de constituire si de inregistrare ale acestora sunt nule de drept. Nulitatea poate fi constatata si din oficiu in sustinerea neconstitutionalitatii acestor dispozitii de lege, autorul exceptiei invoca incalcarea prevederilor constitutionale ale art. 40 referitor la dreptul de asociere, ale art. 41 privind dreptul la munca si protectia sociala a muncii, ale art. 53 alin. (1) referitor la restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati si ale art. 57 privind exercitarea cu buna-credinta a drepturilor si a libertatilor constitutionale.



Citeste mai mult: www.avocatura.com/stire/10561/decizie-radicala-privind-avocatura...




Ministerul Justi�iei - Baroul Constitu�ional Rom�n

Concluzii:

Potrivit legii, pãr�ile pot sã-�i exercite drepturile procedurale, personal sau prin mandatar. �n cea dea douã ipotezã, mandatarul se legitimeazã �n fa�a instan�ei de judecatã cu o procurã.

Potrivit art. 68 alin. 1 teza finalã Cod procedurã civilã, �n cazul c�nd procura este datã unui avocat, semnãtura sa va fi certificatã potrivit legii avoca�ilor, adicã potrivit Legii nr. 51/1995, act normativ care reglementeazã condi�iile impuse pentru organizarea �i exercitarea profesiei de avocat.

Calitatea de reprezentant procesual al pãr�ii, adicã stabilirea existen�ei ori inexisten�ei raportului de reprezentare (legalã sau conven�ionalã) se analizeazã �i se solu�ioneazã potrivit legii, numai de cãtre instan�a de judecatã �nvestitã cu judecarea cauzei.

Pentru considerentele arãtate �i fãrã a se constitui �ntr-o �ndrumare datã instan�elor, apreciem cã, membrii Baroului Constitu�ional Rom�n, at�t timp c�t nu s-au organizat �n condi�iile impuse prin dispozi�iile Legii nr. 51/1995, nu pot exercita, �n mod legal, activitã�ile prevãzute de art. 3 din actul normativ men�ionat, printre care se numãrã �i cea de �asisten�ã �i reprezentare juridicã �n fa�a organelor de jurisdic�ie.

Pentru acelea�i considerente, apreciem cã �nscrisurile �ntocmite de acest barou �n justificarea legitimãrii lor procesuale nu �ntrunesc cerin�a impusã prin dispozi�ia art. 68 alin.1 teza finalã Cod procedurã civilã, necesarã pentru exerci�iului dreptului de chemare �n judecatã sau de reprezentare �n judecatã.

www.unbr.ro/index.php?id=43&data=1242216000



D N A

De asemenea, s-a dispus urm�rirea penal� faț� de LEARCIU NICULAE, sub aspectul s�v�rșirii infracțiunii de exercitare f�r� drept a unei profesii sau activit�ți.

Avocatul Voicu Laura-C�t�lina, , ap�r�tor ales al inculpatei Deaconu Georgia Ioana, arestat� preventiv �n dosarul nr. 189/P/2012 al Secției de combatere a corupției din cadrul DNA, cunosc�nd faptul c� suspectul Learciu Niculae nu deține calitatea de avocat, fiind �nscris �n așa numitul �Barou constituțional�, l-a desemnat pe acesta s� participe la activit�ți de urm�rire penal� ce urmau a se desf�șura la sediul DNA �n dosarul nr. 189/P/2012, precum și, �n repetate r�nduri, �n alte cauze aflate pe rolul DNA.


addendum

Pompiliu Bota a fost trimis in judecata de procurorii Parchetului ICCJ la sfarsitul lunii aprilie 2007, pentru exercitarea fara drept a profesiei de avocat. Anchetatorii au stabilit ca din 2002 Pompiliu Bota a facut demersuri pentru infiintarea a doua asociatii, iar ulterior au fost infiintate in tara mai multe structuri autodenumite barouri, Pompiliu Bota exercitand profesia de avocat desi nu era inscris in niciun barou sau tablou al avocatilor.

In prima faza, Bota a fost condamnat de Judecatoria Deva la sase luni de inchisoare cu suspendare pentru exercitarea fara drept a profesiei de avocat. Prin aceeasi decizie, instanta a stabilit un termen de doi ani si sase luni de incercare, perioada in care Bota nu trebuia sa comita nicio alta infractiune.Bota a facut recurs fata de aceasta decizie, care a fost judecat de Curtea de Apel Alba Iulia, iar instanta a respins recursul, in 29 mai 2012, si a decis ca sentinta Judecatoriei Deva sa ramana definitiva.

Aceeasi soarta o risca si cei care se inscriu in Barourile ce nu sunt legale, cu atat mai mult acum, dupa Decizia definitiva a CCR.



Citeste mai mult: www.avocatura.com/stire/10561/decizie-radicala-privind-avocatura...

dobitocule...la cat esti de democrat si liberal nici nu ma mira ca tu comentezi ce vrei tu, in loc sa comentezi ce trebuie si anume ceea ce-am insirat IO despre drepturile si libertatile consfiintite prin constitutia romaniei si carta drepturilor omului ....mormolocule imbecilizat si mancurtizat de macoveisto-iohanisto-udristo-basisti....CRETINULE....

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

cretinule kakanel...banuiesc ca fituica din care facusi tu copy a lu' paste---ca deh numai tie iti este permis dreptul de a face asa ceva----este sponsorizata de ,,justitia independenta'' a macoveaicai si a lulutei impreuna cu ,,serele coldea'' si mutalaul suprem ,,sfantul iohannis''....

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

De la: Fl_Orion999, la data 2015-03-21 10:55:48cretinule kakanel...banuiesc ca fituica din care facusi tu copy a lu' paste---ca deh numai tie iti este permis dreptul de a face asa ceva----este sponsorizata de ,,justitia independenta'' a macoveaicai si a lulutei impreuna cu ,,serele coldea'' si mutalaul suprem ,,sfantul iohannis''....

ba'falusflasc jegos cu urechi de lemn, esti autist in domeniul respectiv, taci draku ca te rad pana si curcile bete de la zoo center ba' jegosule habarnist !

ba' giurumea bipeda infecta, tu confunzi o exemplificare transpusa in pagina pentru a arhumenta , sustine sau justifica unele afirmatii s.a.m.d., ale celui care le emite cu manopera ta obosita in care prin copy/paste incerci sa popularizezi sau promovezi eventual sa convingi pe cineva cu ideile , imresiile sau opiniile altora, nespalatule !

mars la curatenie si lasa internetul, putoare infecta !

De la: H44ko0n, la data 2015-03-21 11:15:26

De la: Fl_Orion999, la data 2015-03-21 10:55:48cretinule kakanel...banuiesc ca fituica din care facusi tu copy a lu' paste---ca deh numai tie iti este permis dreptul de a face asa ceva----este sponsorizata de ,,justitia independenta'' a macoveaicai si a lulutei impreuna cu ,,serele coldea'' si mutalaul suprem ,,sfantul iohannis''....

ba'falusflasc jegos cu urechi de lemn, esti autist in domeniul respectiv, taci draku ca te rad pana si curcile bete de la zoo center ba' jegosule habarnist !

ba' giurumea bipeda infecta, tu confunzi o exemplificare transpusa in pegina pentru a arhumenta , sustine sau justifica unele afirmatii s.a.m.d., ale celui care le emite cu manopera ta obosita in care prin copy/paste incerci sa popularizezi sau promovezi eventual sa convingi pe cineva cu ideile , imresiile sau opiniile altora, nespalatule !

mars la curatenie si lasa internetul, putoare infecta !

iarasi si din nou esti total aiurea...mereu pe langa subiect...cand vezi ca esti prost de dai in gropi treci la injuraturi...INFECTULE....mars in pestera neagra de un' scosasi capu' TARANE cu larve-ntre deste....

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

De la: Fl_Orion999, la data 2015-03-21 11:19:32

De la: H44ko0n, la data 2015-03-21 11:15:26

De la: Fl_Orion999, la data 2015-03-21 10:55:48cretinule kakanel...banuiesc ca fituica din care facusi tu copy a lu' paste---ca deh numai tie iti este permis dreptul de a face asa ceva----este sponsorizata de ,,justitia independenta'' a macoveaicai si a lulutei impreuna cu ,,serele coldea'' si mutalaul suprem ,,sfantul iohannis''....

ba'falusflasc jegos cu urechi de lemn, esti autist in domeniul respectiv, taci draku ca te rad pana si curcile bete de la zoo center ba' jegosule habarnist !

ba' giurumea bipeda infecta, tu confunzi o exemplificare transpusa in pegina pentru a arhumenta , sustine sau justifica unele afirmatii s.a.m.d., ale celui care le emite cu manopera ta obosita in care prin copy/paste incerci sa popularizezi sau promovezi eventual sa convingi pe cineva cu ideile , imresiile sau opiniile altora, nespalatule !

mars la curatenie si lasa internetul, putoare infecta !

iarasi si din nou esti total aiurea...mereu pe langa subiect...cand vezi ca esti prost de dai in gropi treci la injuraturi...INFECTULE....mars in pestera neagra de un' scosasi capu' TARANE cu larve-ntre deste....

ba' prostane infect, baga la devla si taci draku vacule !


ba' infectule, de cand te-ai imbonavit de copy/paste degenerativ la creier, ai uitat sa citesti pentru a e infrma corect.
hai, ia si citeste exemplificarile si nu mai face pe desteptul ca bubui de stultus ce esti, jegosule.


Curtea Constitu�ional�-UNBR Bota �i Botomei

(2) Profesia de avocat se exercita numai de avocatii inscrisi in tabloul baroului din care fac parte, barou component al Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, denumita in continuare U.N.B.R.

(3) Constituirea si functionarea de barouri in afara U.N.B.R. sunt interzise. Actele de constituire si de inregistrare ale acestora sunt nule de drept. Nulitatea poate fi constatata si din oficiu in sustinerea neconstitutionalitatii acestor dispozitii de lege, autorul exceptiei invoca incalcarea prevederilor constitutionale ale art. 40 referitor la dreptul de asociere, ale art. 41 privind dreptul la munca si protectia sociala a muncii, ale art. 53 alin. (1) referitor la restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati si ale art. 57 privind exercitarea cu buna-credinta a drepturilor si a libertatilor constitutionale.



Citeste mai mult: www.avocatura.com/stire/10561/decizie-radicala-privind-avocatura...




Ministerul Justi�iei - Baroul Constitu�ional Rom�n

Concluzii:

Potrivit legii, pãr�ile pot sã-�i exercite drepturile procedurale, personal sau prin mandatar. �n cea dea douã ipotezã, mandatarul se legitimeazã �n fa�a instan�ei de judecatã cu o procurã.

Potrivit art. 68 alin. 1 teza finalã Cod procedurã civilã, �n cazul c�nd procura este datã unui avocat, semnãtura sa va fi certificatã potrivit legii avoca�ilor, adicã potrivit Legii nr. 51/1995, act normativ care reglementeazã condi�iile impuse pentru organizarea �i exercitarea profesiei de avocat.

Calitatea de reprezentant procesual al pãr�ii, adicã stabilirea existen�ei ori inexisten�ei raportului de reprezentare (legalã sau conven�ionalã) se analizeazã �i se solu�ioneazã potrivit legii, numai de cãtre instan�a de judecatã �nvestitã cu judecarea cauzei.

Pentru considerentele arãtate �i fãrã a se constitui �ntr-o �ndrumare datã instan�elor, apreciem cã, membrii Baroului Constitu�ional Rom�n, at�t timp c�t nu s-au organizat �n condi�iile impuse prin dispozi�iile Legii nr. 51/1995, nu pot exercita, �n mod legal, activitã�ile prevãzute de art. 3 din actul normativ men�ionat, printre care se numãrã �i cea de �asisten�ã �i reprezentare juridicã �n fa�a organelor de jurisdic�ie.

Pentru acelea�i considerente, apreciem cã �nscrisurile �ntocmite de acest barou �n justificarea legitimãrii lor procesuale nu �ntrunesc cerin�a impusã prin dispozi�ia art. 68 alin.1 teza finalã Cod procedurã civilã, necesarã pentru exerci�iului dreptului de chemare �n judecatã sau de reprezentare �n judecatã.

www.unbr.ro/index.php?id=43&data=1242216000



D N A

De asemenea, s-a dispus urm�rirea penal� faț� de LEARCIU NICULAE, sub aspectul s�v�rșirii infracțiunii de exercitare f�r� drept a unei profesii sau activit�ți.

Avocatul Voicu Laura-C�t�lina, , ap�r�tor ales al inculpatei Deaconu Georgia Ioana, arestat� preventiv �n dosarul nr. 189/P/2012 al Secției de combatere a corupției din cadrul DNA, cunosc�nd faptul c� suspectul Learciu Niculae nu deține calitatea de avocat, fiind �nscris �n așa numitul �Barou constituțional�, l-a desemnat pe acesta s� participe la activit�ți de urm�rire penal� ce urmau a se desf�șura la sediul DNA �n dosarul nr. 189/P/2012, precum și, �n repetate r�nduri, �n alte cauze aflate pe rolul DNA.


addendum

Pompiliu Bota a fost trimis in judecata de procurorii Parchetului ICCJ la sfarsitul lunii aprilie 2007, pentru exercitarea fara drept a profesiei de avocat. Anchetatorii au stabilit ca din 2002 Pompiliu Bota a facut demersuri pentru infiintarea a doua asociatii, iar ulterior au fost infiintate in tara mai multe structuri autodenumite barouri, Pompiliu Bota exercitand profesia de avocat desi nu era inscris in niciun barou sau tablou al avocatilor.

In prima faza, Bota a fost condamnat de Judecatoria Deva la sase luni de inchisoare cu suspendare pentru exercitarea fara drept a profesiei de avocat. Prin aceeasi decizie, instanta a stabilit un termen de doi ani si sase luni de incercare, perioada in care Bota nu trebuia sa comita nicio alta infractiune.Bota a facut recurs fata de aceasta decizie, care a fost judecat de Curtea de Apel Alba Iulia, iar instanta a respins recursul, in 29 mai 2012, si a decis ca sentinta Judecatoriei Deva sa ramana definitiva.

Aceeasi soarta o risca si cei care se inscriu in Barourile ce nu sunt legale, cu atat mai mult acum, dupa Decizia definitiva a CCR.



Citeste mai mult: www.avocatura.com/stire/10561/decizie-radicala-privind-avocatura...

De la: H44ko0n, la data 2015-03-21 11:23:52

De la: Fl_Orion999, la data 2015-03-21 11:19:32

De la: H44ko0n, la data 2015-03-21 11:15:26

De la: Fl_Orion999, la data 2015-03-21 10:55:48cretinule kakanel...banuiesc ca fituica din care facusi tu copy a lu' paste---ca deh numai tie iti este permis dreptul de a face asa ceva----este sponsorizata de ,,justitia independenta'' a macoveaicai si a lulutei impreuna cu ,,serele coldea'' si mutalaul suprem ,,sfantul iohannis''....

ba'falusflasc jegos cu urechi de lemn, esti autist in domeniul respectiv, taci draku ca te rad pana si curcile bete de la zoo center ba' jegosule habarnist !

ba' giurumea bipeda infecta, tu confunzi o exemplificare transpusa in pegina pentru a arhumenta , sustine sau justifica unele afirmatii s.a.m.d., ale celui care le emite cu manopera ta obosita in care prin copy/paste incerci sa popularizezi sau promovezi eventual sa convingi pe cineva cu ideile , imresiile sau opiniile altora, nespalatule !

mars la curatenie si lasa internetul, putoare infecta !

iarasi si din nou esti total aiurea...mereu pe langa subiect...cand vezi ca esti prost de dai in gropi treci la injuraturi...INFECTULE....mars in pestera neagra de un' scosasi capu' TARANE cu larve-ntre deste....

ba' prostane infect, baga la devla si taci draku vacule !


ba' infectule, de cand te-ai imbonavit de copy/paste degenerativ la creier, ai uitat sa citesti pentru a e infrma corect.
hai, ia si citeste exemplificarile si nu mai face pe desteptul ca bubui de stultus ce esti, jegosule.


Curtea Constitu�ional�-UNBR Bota �i Botomei

(2) Profesia de avocat se exercita numai de avocatii inscrisi in tabloul baroului din care fac parte, barou component al Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, denumita in continuare U.N.B.R.

(3) Constituirea si functionarea de barouri in afara U.N.B.R. sunt interzise. Actele de constituire si de inregistrare ale acestora sunt nule de drept. Nulitatea poate fi constatata si din oficiu in sustinerea neconstitutionalitatii acestor dispozitii de lege, autorul exceptiei invoca incalcarea prevederilor constitutionale ale art. 40 referitor la dreptul de asociere, ale art. 41 privind dreptul la munca si protectia sociala a muncii, ale art. 53 alin. (1) referitor la restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati si ale art. 57 privind exercitarea cu buna-credinta a drepturilor si a libertatilor constitutionale.



Citeste mai mult: www.avocatura.com/stire/10561/decizie-radicala-privind-avocatura...




Ministerul Justi�iei - Baroul Constitu�ional Rom�n

Concluzii:

Potrivit legii, pãr�ile pot sã-�i exercite drepturile procedurale, personal sau prin mandatar. �n cea dea douã ipotezã, mandatarul se legitimeazã �n fa�a instan�ei de judecatã cu o procurã.

Potrivit art. 68 alin. 1 teza finalã Cod procedurã civilã, �n cazul c�nd procura este datã unui avocat, semnãtura sa va fi certificatã potrivit legii avoca�ilor, adicã potrivit Legii nr. 51/1995, act normativ care reglementeazã condi�iile impuse pentru organizarea �i exercitarea profesiei de avocat.

Calitatea de reprezentant procesual al pãr�ii, adicã stabilirea existen�ei ori inexisten�ei raportului de reprezentare (legalã sau conven�ionalã) se analizeazã �i se solu�ioneazã potrivit legii, numai de cãtre instan�a de judecatã �nvestitã cu judecarea cauzei.

Pentru considerentele arãtate �i fãrã a se constitui �ntr-o �ndrumare datã instan�elor, apreciem cã, membrii Baroului Constitu�ional Rom�n, at�t timp c�t nu s-au organizat �n condi�iile impuse prin dispozi�iile Legii nr. 51/1995, nu pot exercita, �n mod legal, activitã�ile prevãzute de art. 3 din actul normativ men�ionat, printre care se numãrã �i cea de �asisten�ã �i reprezentare juridicã �n fa�a organelor de jurisdic�ie.

Pentru acelea�i considerente, apreciem cã �nscrisurile �ntocmite de acest barou �n justificarea legitimãrii lor procesuale nu �ntrunesc cerin�a impusã prin dispozi�ia art. 68 alin.1 teza finalã Cod procedurã civilã, necesarã pentru exerci�iului dreptului de chemare �n judecatã sau de reprezentare �n judecatã.

www.unbr.ro/index.php?id=43&data=1242216000



D N A

De asemenea, s-a dispus urm�rirea penal� faț� de LEARCIU NICULAE, sub aspectul s�v�rșirii infracțiunii de exercitare f�r� drept a unei profesii sau activit�ți.

Avocatul Voicu Laura-C�t�lina, , ap�r�tor ales al inculpatei Deaconu Georgia Ioana, arestat� preventiv �n dosarul nr. 189/P/2012 al Secției de combatere a corupției din cadrul DNA, cunosc�nd faptul c� suspectul Learciu Niculae nu deține calitatea de avocat, fiind �nscris �n așa numitul �Barou constituțional�, l-a desemnat pe acesta s� participe la activit�ți de urm�rire penal� ce urmau a se desf�șura la sediul DNA �n dosarul nr. 189/P/2012, precum și, �n repetate r�nduri, �n alte cauze aflate pe rolul DNA.


addendum

Pompiliu Bota a fost trimis in judecata de procurorii Parchetului ICCJ la sfarsitul lunii aprilie 2007, pentru exercitarea fara drept a profesiei de avocat. Anchetatorii au stabilit ca din 2002 Pompiliu Bota a facut demersuri pentru infiintarea a doua asociatii, iar ulterior au fost infiintate in tara mai multe structuri autodenumite barouri, Pompiliu Bota exercitand profesia de avocat desi nu era inscris in niciun barou sau tablou al avocatilor.

In prima faza, Bota a fost condamnat de Judecatoria Deva la sase luni de inchisoare cu suspendare pentru exercitarea fara drept a profesiei de avocat. Prin aceeasi decizie, instanta a stabilit un termen de doi ani si sase luni de incercare, perioada in care Bota nu trebuia sa comita nicio alta infractiune.Bota a facut recurs fata de aceasta decizie, care a fost judecat de Curtea de Apel Alba Iulia, iar instanta a respins recursul, in 29 mai 2012, si a decis ca sentinta Judecatoriei Deva sa ramana definitiva.

Aceeasi soarta o risca si cei care se inscriu in Barourile ce nu sunt legale, cu atat mai mult acum, dupa Decizia definitiva a CCR.



Citeste mai mult: www.avocatura.com/stire/10561/decizie-radicala-privind-avocatura...

bai jeg uman...IO am citit ineptiile puse de tine si scrise de altii---tu nu esti in stare singur nici mucii sa ti-i stergi analfabetule----da' ti-am exemplificat muceo ca esti total pe dinafara, bei forma nedeslusita de viata..pune mana pe carte si treci la loc in banca in clasa a-I-a...BOULE ...citeste ce-am postat IO si vezi unde gresiti voi basistii si ,,justitia independenta''... ANALFABETULE FUNCTIONAL....taran de pripas, nemancat si nevorbit ce esti.....

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

ba'oligofrenule nesimtit, baga la tigva exemplificarea si treci la deratizarea si igienizarea cocinei in care dospesti, putoare dreaku nenimtita si jegoasa !



hai, ia si citeste exemplificarile si nu mai face pe desteptul ca bubui de stultus ce esti, jegosule !


Curtea Constitu�ional�-UNBR Bota �i Botomei

(2) Profesia de avocat se exercita numai de avocatii inscrisi in tabloul baroului din care fac parte, barou component al Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, denumita in continuare U.N.B.R.

(3) Constituirea si functionarea de barouri in afara U.N.B.R. sunt interzise. Actele de constituire si de inregistrare ale acestora sunt nule de drept. Nulitatea poate fi constatata si din oficiu in sustinerea neconstitutionalitatii acestor dispozitii de lege, autorul exceptiei invoca incalcarea prevederilor constitutionale ale art. 40 referitor la dreptul de asociere, ale art. 41 privind dreptul la munca si protectia sociala a muncii, ale art. 53 alin. (1) referitor la restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati si ale art. 57 privind exercitarea cu buna-credinta a drepturilor si a libertatilor constitutionale.



Citeste mai mult: www.avocatura.com/stire/10561/decizie-radicala-privind-avocatura...




Ministerul Justi�iei - Baroul Constitu�ional Rom�n

Concluzii:

Potrivit legii, pãr�ile pot sã-�i exercite drepturile procedurale, personal sau prin mandatar. �n cea dea douã ipotezã, mandatarul se legitimeazã �n fa�a instan�ei de judecatã cu o procurã.

Potrivit art. 68 alin. 1 teza finalã Cod procedurã civilã, �n cazul c�nd procura este datã unui avocat, semnãtura sa va fi certificatã potrivit legii avoca�ilor, adicã potrivit Legii nr. 51/1995, act normativ care reglementeazã condi�iile impuse pentru organizarea �i exercitarea profesiei de avocat.

Calitatea de reprezentant procesual al pãr�ii, adicã stabilirea existen�ei ori inexisten�ei raportului de reprezentare (legalã sau conven�ionalã) se analizeazã �i se solu�ioneazã potrivit legii, numai de cãtre instan�a de judecatã �nvestitã cu judecarea cauzei.

Pentru considerentele arãtate �i fãrã a se constitui �ntr-o �ndrumare datã instan�elor, apreciem cã, membrii Baroului Constitu�ional Rom�n, at�t timp c�t nu s-au organizat �n condi�iile impuse prin dispozi�iile Legii nr. 51/1995, nu pot exercita, �n mod legal, activitã�ile prevãzute de art. 3 din actul normativ men�ionat, printre care se numãrã �i cea de �asisten�ã �i reprezentare juridicã �n fa�a organelor de jurisdic�ie.

Pentru acelea�i considerente, apreciem cã �nscrisurile �ntocmite de acest barou �n justificarea legitimãrii lor procesuale nu �ntrunesc cerin�a impusã prin dispozi�ia art. 68 alin.1 teza finalã Cod procedurã civilã, necesarã pentru exerci�iului dreptului de chemare �n judecatã sau de reprezentare �n judecatã.

www.unbr.ro/index.php?id=43&data=1242216000



D N A

De asemenea, s-a dispus urm�rirea penal� faț� de LEARCIU NICULAE, sub aspectul s�v�rșirii infracțiunii de exercitare f�r� drept a unei profesii sau activit�ți.

Avocatul Voicu Laura-C�t�lina, , ap�r�tor ales al inculpatei Deaconu Georgia Ioana, arestat� preventiv �n dosarul nr. 189/P/2012 al Secției de combatere a corupției din cadrul DNA, cunosc�nd faptul c� suspectul Learciu Niculae nu deține calitatea de avocat, fiind �nscris �n așa numitul �Barou constituțional�, l-a desemnat pe acesta s� participe la activit�ți de urm�rire penal� ce urmau a se desf�șura la sediul DNA �n dosarul nr. 189/P/2012, precum și, �n repetate r�nduri, �n alte cauze aflate pe rolul DNA.


addendum

Pompiliu Bota a fost trimis in judecata de procurorii Parchetului ICCJ la sfarsitul lunii aprilie 2007, pentru exercitarea fara drept a profesiei de avocat. Anchetatorii au stabilit ca din 2002 Pompiliu Bota a facut demersuri pentru infiintarea a doua asociatii, iar ulterior au fost infiintate in tara mai multe structuri autodenumite barouri, Pompiliu Bota exercitand profesia de avocat desi nu era inscris in niciun barou sau tablou al avocatilor.

In prima faza, Bota a fost condamnat de Judecatoria Deva la sase luni de inchisoare cu suspendare pentru exercitarea fara drept a profesiei de avocat. Prin aceeasi decizie, instanta a stabilit un termen de doi ani si sase luni de incercare, perioada in care Bota nu trebuia sa comita nicio alta infractiune.Bota a facut recurs fata de aceasta decizie, care a fost judecat de Curtea de Apel Alba Iulia, iar instanta a respins recursul, in 29 mai 2012, si a decis ca sentinta Judecatoriei Deva sa ramana definitiva.

Aceeasi soarta o risca si cei care se inscriu in Barourile ce nu sunt legale, cu atat mai mult acum, dupa Decizia definitiva a CCR.



Citeste mai mult: www.avocatura.com/stire/10561/decizie-radicala-privind-avocatura...

bai mafoame....ia vezi tu sti sa citesti sau te trec la reciclare...???




Articolul 12
Libertatea de �ntrunire
și de asociere
(1) Orice persoan�
are dreptul la libertatea de �ntrunire pașnic� și la libertatea de asociere la toate nivelurile și �n special �n domeniile politic, sindical și civic, ceea ce implic� dreptul oric�rei persoane de a �nființa �mpreun� cu alte persoane sindicate și de a se afilia la acestea pentru ap�rarea intereselor sale.
eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C:2010:083:038...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

De la: Fl_Orion999, la data 2015-03-21 12:51:09bai mafoame....ia vezi tu sti sa citesti sau te trec la reciclare...???




Articolul 12
Libertatea de �ntrunire
ș
i de asociere
(1) Orice persoan
�
are dreptul la libertatea de �ntrunire pa
ș
nic
�
ș
i la libertatea de asociere la toate
nivelurile
ș
i �n special �n domeniile politic, sindical
ș
i civic, ceea ce implic
�
dreptul oric
�
rei persoane
de a �nfiin
ț
a �mpreun
�
cu alte persoane sindicate
ș
i de a se afilia la acestea pentru ap
�
rarea intereselor
sale.
eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C:2010:083:038...
...

ba' puturosule jegos, citeste hotarare CCR, ba idiotule patentat !

"Curtea Constitu�ional�-UNBR Bota �i Botomei

(2) Profesia de avocat se exercita numai de avocatii inscrisi in tabloul baroului din care fac parte, barou component al Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, denumita in continuare U.N.B.R.

(3) Constituirea si functionarea de barouri in afara U.N.B.R. sunt interzise."


clar ba', jegosule ciorditor cersau?

De la: H44ko0n, la data 2015-03-21 12:55:18

De la: Fl_Orion999, la data 2015-03-21 12:51:09bai mafoame....ia vezi tu sti sa citesti sau te trec la reciclare...???




Articolul 12
Libertatea de �ntrunire
ș
i de asociere
(1) Orice persoan
�
are dreptul la libertatea de �ntrunire pa
ș
nic
�
ș
i la libertatea de asociere la toate
nivelurile
ș
i �n special �n domeniile politic, sindical
ș
i civic, ceea ce implic
�
dreptul oric
�
rei persoane
de a �nfiin
ț
a �mpreun
�
cu alte persoane sindicate
ș
i de a se afilia la acestea pentru ap
�
rarea intereselor
sale.
eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C:2010:083:038...
...

ba' puturosule jegos, citeste hotarare CCR, ba idiotule patentat !

"Curtea Constitu�ional�-UNBR Bota �i Botomei

(2) Profesia de avocat se exercita numai de avocatii inscrisi in tabloul baroului din care fac parte, barou component al Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, denumita in continuare U.N.B.R.

(3) Constituirea si functionarea de barouri in afara U.N.B.R. sunt interzise."


clar ba', jegosule ciorditor cersau?

orice decizie,hotarare sau ordin care incalca prevederile a ceea ce-am postat IO este nul si neavenit de drept...bai fomistule cu jeg in loc de creier....

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

De la: Fl_Orion999, la data 2015-03-21 12:58:25

De la: H44ko0n, la data 2015-03-21 12:55:18

De la: Fl_Orion999, la data 2015-03-21 12:51:09bai mafoame....ia vezi tu sti sa citesti sau te trec la reciclare...???




Articolul 12
Libertatea de �ntrunire
ș
i de asociere
(1) Orice persoan
�
are dreptul la libertatea de �ntrunire pa
ș
nic
�
ș
i la libertatea de asociere la toate
nivelurile
ș
i �n special �n domeniile politic, sindical
ș
i civic, ceea ce implic
�
dreptul oric
�
rei persoane
de a �nfiin
ț
a �mpreun
�
cu alte persoane sindicate
ș
i de a se afilia la acestea pentru ap
�
rarea intereselor
sale.
eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C:2010:083:038...
...

ba' puturosule jegos, citeste hotarare CCR, ba idiotule patentat !

"Curtea Constitu�ional�-UNBR Bota �i Botomei

(2) Profesia de avocat se exercita numai de avocatii inscrisi in tabloul baroului din care fac parte, barou component al Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, denumita in continuare U.N.B.R.

(3) Constituirea si functionarea de barouri in afara U.N.B.R. sunt interzise."


clar ba', jegosule ciorditor cersau?

orice decizie,hotarare sau ordin care incalca prevederile a ceea ce-am postat IO este nul si neavenit de drept...bai fomistule cu jeg in loc de creier....

.iar esti prostanac nesimtit, jegos si ticalos, ba'cersaule ciorditor,
ia si citeste exemplificarea, ba' infectule !

"Statutul profesiei de avocat, Actualizat 2014


CAPITOLUL II: Organizarea profesiei de avocat
SECTIUNEA 1: Dobandirea calitatii de avocat
SUBSECTIUNEA 1: Primirea in profesie


Articolul 14
(1) Primirea in profesia de avocat se realizeaza numai in baza promovarii examenului organizat de catre U.N.B.R. la nivel national."


"NUMAI" oligofren congenital sa fii si tot ai pricepe intr-un tarziu, numai tu, putoarea dreaku infecta n-ai sa pricepi niciodata !

tu nu ai de ce sa ma convingi mai mult decat m-ai convins si anume ca esti un prost fudul, increzut si orgolios ....in alta ordine de idei orice decizie a unei instante , data in baza legii 51/95 este ilegala, abuziva si imorala...capisci bai panglicar imputit cu sapte clase facute la ff.....SCHIZOIDULE PARANOIC care esti....

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Misterele Atlantidei. Lucruri despre care se vorbe�te mai pu�in




Atlantida a fost o uria�� insul�, care a fost �nghi�it� de ape. Primele documente �n care se vorbe�te despre ea s�nt scrierile lui Platon. �n conformitate cu documentele vremii, insula avea o suprafa�� de 3 milioane de kilometri p�tra�i. Era format� din 10 state, care controlau bazinul mediteranean, Yucatan �i insulele din Golful Mexic. Conform surselor maya�e, avea 64 de milioane de locuitori. Capitala se numea Poseidon. Armata num�ra peste 1 milion de solda�i. Cuno�teau o form� de energie pe care omenirea nu o cunoa�te �nc�. Atlantida, �n limba greac�, �nseamn� insula lui Atlas.

Acum 2.300 de ani, Platon vorbea despre un mare ora�, referindu-se la Poseidon, capitala Atlantidei. Un ora� puternic, �n care era mult� bog��ie. Apogeul dezvolt�rii acestei culturi s-a numit Epoca de Aur, o perioad� de grandoare �i de dezvoltare a tehnologiei. Cercet�torul Paul Schlieman sus�ine teza prin care Atlantida a fost un mare continent. A�a se pot explica multele asem�n�ri dintre cultura egiptean� �i cea maya��. Cele dou� popoare nu aveau cum s� se intersecteze, dac� nu ar fi tr�it pe acela�i continent. Schlieman sus�ine c� nu exist� asem�n�ri �ntre dou� civiliza�ii, determinate de hazard sau coinciden��. Dou� popoare at�t de asem�n�toare din punct de vedere cultural, care nu aveau cum s� comunice sau s� se cunoasc�. Claudius �n Varia Historia descrie Atlantida ca fiind un loc unde oamenii s�nt gigan�i. El spune c� b�rba�ii erau de dou� ori mai �nal�i dec�t o persoan� normal�. Aveau 6 degete la o m�n� �i erau deosebit de inteligen�i. Celebrul clarv�z�tor Edgar Cayce a f�cut o predic�ie �n 1940, �n care spunea c� r�m�i�e ale unui templu care ar fi apar�inut Atlantidei se afl� �n apropiere de Florida, �n zona numit� Bimini. �n 1970, �n zona Bimini, au fost descoperite ruinele unui templu, la mare ad�ncime �n apele oceanului. Speciali�tii nu s-au pus de acord cu privire la apartenen�a templului descoperit �n ad�ncimea apei. Maya�ii �n Codex Dresden au un pasaj �n care descriu sf�r�itul acestei civiliza�ii. Insula a fost �nghi�it� de ap� �i nisip, cerul cobor�se pe p�m�nt, spre mirarea celor 4 Dumnezei. S�nt cercet�tori care sus�in c� Atlantida are o leg�tur� fundamental� cu Marea Neag�. La �nceput, Marea Neagr� a fost un lac. Marea Mediteran� s-a rev�rsat �n acest lac �i s-a format Marea Neagr�. �n sus�inerea teoriei c� Atlantida ar fi fost �n zona unde este ast�zi Marea Neagr� stau documente care vorbesc despre faptul c� Marea Neagr� nu a putut fi navigabil� mult timp, din cauza faptului c� apa emana bule de metan. Metanul provenea de la vegeta�ia continentului care se scufundase. Marinarii evitau acest traseu, consider�ndu-l periculos. Descrierile f�cute Atlantidei se potrivesc actualului teritoriu al Rom�niei: Mun�ii Carpa�i, bog��iile de aur, argint, sare, cupru �i lemn, precum �i tipul de vegeta�ie. Atlantida se pare c� nu e preg�tit� s� ni se arate. Platon descria aceast� civiliza�ie ca fiind una democratic�, ideal�, existau legi care erau respectate, mult� bog��ie. Popula�ia cuno�tea arta r�zboiului, tehnica prelucr�rii metalelor, ob�inerea energiei. S� ne aducem aminte c� �n jude�ul Buz�u au fost descoperite ni�te schelete gigantice. S�nt ele expuse undeva, pentru a putea fi v�zute? Dac� nu s�nt, ce se vrea a se ascunde?

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Marele defect al lui Carol al II-lea: �Patima aprins� pentru femei de proast� calitate�

�ntre pu�inii ofi�eri superiori c�rora, pe merit, regele Carol al II-lea le-a apreciat �i pus �n eviden�� preg�tirea �i �inuta militar� impecabil�, creativitatea �i eficien�a �n actul de comand�, pe un loc special s-a aflat generalul Paul Teodorescu; un nepre�uit colaborator al lui Carol �ntre 1918 �i 1940. Rela�ia dintre cei doi � fie ea �i cu �ntreruperi � e descris� cu detalii de c�tre general �n paginile intitulate �Fapte istorice�. Un sf�r�it dureros, ata�at la finalul manuscrisului s�u, �Istoria Aeronauticei�.

Aceast� ultim� lucrare, �nc� inedit�, a fost donat� �n anul 1980, �mpreun� cu alte documente �i diverse c�r�i, M�n�stirii Dintr-un Lemn, pentru a fi p�strate �n camera memorial� pe care maicile i-au amenajat-o lui Teodorescu �n Palatul Br�ncovenesc; aceasta, ca dovad� de recuno�tin�� pentru amplele lucr�ri de modernizare �i �nfrumuse�are a sf�ntului l�ca�, desf�urate �ntre anii 1938-1940 din ini�iativa �i cu sus�inerea direct� a generalului. Iat�-l, a�adar, pe Carol al II-lea �n ochii generalului Paul Teodorescu �i viceversa, scrie historia.ro. Paul Teodorescu m�rturise�te c� l-a v�zut pe prin�ul mo�tenitor de aproape �n anul 1912, �n satul Militari, de l�ng� Bucure�ti, la o aplica�ie executat� �n teren de Regimentul 6 V�n�tori, �n al c�rui efectiv era �ncadrat �i c�pitanul Carol de Hohenzollern. Modul �n care acesta a executat ordinele primite de la comandantul s�u i-a atras � noteaz� Teodorescu � �admira�ia tuturor� �i, din acel moment, �am �nceput s�-i cunoa�tem calit��ile�.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

A�a v� place Istoria? Camarila lui Carol al II-lea �i pr�bușirea Rom�niei Mari

asa va place istoriaDe necrezut! Numai �n urm� cu c�teva zeci de ani, �n Rom�nia, verile erau ne�nchipuit de toride, iar iernile cu o z�pad� at�t de abundent�, �nc�t a�ez�rile erau acoperite cu troiene. Neaua ajungea p�n� �n v�rful locuin�elor. Satele erau, realmente, disp�rute �ntr-un imperiu alb. Trecea luna lui aprilie �i �nc� nu apucau s� se topeasc� ultimele zdren�e de z�pad�. Geruri n�praznice f�ceau din Dun�re un sloi de ghea�� �i atunci venea Armata cu gurile ei de foc, s� sparg� acest �beton armat� al apei, pentru a se evita � spre prim�var� � marile inunda�ii. �n plin� iarn�, se auzeau bubuiturile de tun p�n� �n mijlocul C�mpiei B�r�ganului. S�ntem �n mijlocul verii, �n 1930. Capitala, dup� o iarn� grea, era �ncins� de v�p�i. Ar�i�a verii �nmuiase �uvi�a de asfalt a proasp�tului Aeroport B�neasa. Dogoarea soarelui alungase �n ne�tiut verdele ierbii �i �l boise �ntr-un verde sp�l�cit spre cafeniu. Numai o ploaie zdrav�n� de c�teva zile mai putea fi miracolul capabil s� �ncarce cu verde panoul �ntins al noului �i lini�titului aeroport de la margine de Bucure�ti. �n incinta aerog�rii, dou� grupuri de indivizi, distinct adverse, a�teptau sosirea din str�in�tate a prin�ului Carol. Nervozitatea era v�dit� de ambele p�r�i. Pentru c�, peste c�teva minute, ei se vor confrunta� Privind la orizont �n sus, un ochi de Argus putea s� vad� un punct marcat, pu�in mai mare dec�t cel de pe o h�rtie alb�. Cu acest punct a �nceput tragedia rom�neasc�! Atunci c�nd acesta a �nceput s� se m�reasc� �i s� se mi�te, cele dou� grupuri de oameni d�dur� n�val� afar� din salonul aerog�rii �i �ncepur� s� se agite, devenind chiar zgomotoase. P�rea o scen� din �Revizorul� lui Gogol. Imediat, o avionet� se a�ez� pe p�m�nt, l�s�nd o d�r� de praf �n urma ei �i �naint� cu mare zgomot p�n� �n fa�a aerog�rii. Apoi, se suci pe loc �i �n�epeni. Cele dou� grupuri ie�ir� �n �nt�mpinare. Hodorogit�, avioneta p�c�ni de c�teva ori, iar c�nd elicea �i d�du sufletul, cobor� � din cel mai modern mijloc de locomo�ie, cel aerian � prin�ul Carol, �nso�it de ceea ce i-a fermecat via�a: o femeie! Era Elena Lupescu. Prin�ul salut� pe cei prezen�i cu o oarecare re�inere. Acea re�inere ce p�rea a unui om cherchelit. Era probabil obosit de drum. Primi imediat salutul primului grup � care era cel sus�in�tor � cu reveren�e �i cu urarea:

� Bine a�i venit, Majestatea Voastr�!

Se f�cu apoi t�cere. Cele dou� grup�ri se ciocnir� cu aprinderi �n priviri. Carol a�tept� aceea�i urare �i din partea celui de-al doilea grup. Dar avu o surpriz� nepl�cut�. O voce din grupul acesta se f�cu auzit�:

� Alte��, �ara nu v� vrea Rege!

La acest afront, toate privirile erau �n sc�p�rare de amnar. Se a�ternu o lini�te de doliu. Prin�ul Carol privi �n zare, �ntinse apoi bra�ul drept �i cu o gestic� regal� ar�t� (pentru cei prezen�i), undeva departe:

� Ce se vede acolo?

Toate capetele se �ntoarser� �i privir�. Din grupul simpatizant primi r�spunsul:

� Un ofi�er cu trupa, la instruc�ie, M�ria Ta.

Procesul psihic rapid al lui Carol �l f�cu s� ordone:

� Chema�i-l s� vin� aici!

Imperativul vl�starului regal se �ndeplini. Nesiguran�a primirii prin�ului o f�cu pe �nso�itoarea acestuia s� arate ca o fiin�� plouat�. Pentru cei c�rora le plac ro�covanele, Elena Lupescu era o femeie frumoas�. Aceast� femeie care, peste c��iva ani, va ar�ta doar piele �i os (din cauza unei boli necunoscute) se �nf��i�a acum durdulie, ca acele femei dorite pe la traftirurile din str�zile Brezoianu �i Mavrogheni. Ea purta o rochie �nflorat�, pe care prin�ul tocmai i-o cump�rase de la un boutique din Vene�ia, de unde veneau �n Rom�nia. Cu rochia aceasta �nflorat�, pe care o aborda acum, chiar dac� era unicat, farmecul Elenei Lupescu nu trecea de cel al unei flor�rese de pe bulevardul Br�tianu. Iar elegan�a ei nu dep�ea, �n acest moment, pe aceea a unei neveste de notar de �ar�, c�nd, plec�nd la biseric�, se opre�te �n ograd� s� arunce g�inilor �nc� un pumn de gr�un�e. Capului Elenei nu puteai s�-i g�se�ti vreun cusur, afar� de un g�t pu�in cam scurt �i �ncre�it �n fa��. Erau zile c�nd se zice c� ar�ta frumoas� � ca orice femeie � dar strivit� acum de moment se schimonosise �i ar�ta ca orice Lean�, ca orice Anic�. Nasul ei, de care s-a f�cut at�ta caz, p�rea � incredibil � parc� b�tut pe il�u. �i nu e de mirare. �n paralel, un b�rbat, de exemplu, �ntr-o zi poate fi considerat Adonis, iar �n alte zile pare mai ur�t dec�t dracul. Momentele cele mai nesuferite pentru cel mai frumos om pe care l-a dat ecranul, Rudolph Valentino, erau ceasurile de diminea��, c�nd actorul era de o ur��enie sadea! Natura ne joac� feste�

La Elena Lupescu, emo�ia de pe Aeroportul B�neasa (c�nd ar fi putut fi arestat� ca �i cocot� � curtezan�), �i fabricase, ad-hoc, un rictus �n col�ul gurii ce f�cea s�-i tremure buzele � biata de ea � �i acest fapt o f�cea s� par� ca o juc�rie stricat� Carol o iubea �i d�ndu-�i seama de acest lucru, �n timp ce a�tepta venirea ofi�erului pe care-l v�zuse acolo, departe, �i str�nse m�na de c�teva ori. Apoi i-o l�s� liber�. C�nd militarul a�teptat sosi, acesta se adres� singurului ofi�er cu grad superior ce flanca grupul protector� al prin�ului:

� S� tr�i�i, domnule general. Permite�i-mi s� raportez. S�nt c�pitanul Gabriel Marinescu �i m� aflu cu trupa la instruc�ie.

Prezen�a acestui ofi�er superior �n grupul ar�tat mai sus era inexplicabil�, pentru c� �n armat� nu se f�cea politic�. Dar �ara era �n agonie�

Dup� ce generalul primi scurtul raport, c�ut� s� se descotoroseasc�, salut�nd superficial, �i replic�:

� Te-a chemat Majestatea Sa!

C�pitanul se suci pu�in pe loc, duse din nou m�na la chipiu, �i cum era ars de soare, salut� pe viitorul monarh, parc� transformat �n bronz:

� S� tr�i�i, Majestatea Voastr�!

Unii oameni intuiesc moartea. Gabriel Marinescu � c�pitanul � a intuit ascensiunea. Era tot ce-l interesa. Carol, perfid �i samavolnic, r�spunse ofi�erului ce-l salutase, incredibil:

� Colonele Gabriel Marinescu, din acest moment te �ns�rcinez cu paza mea!

Batiste albe luau transpira�ia de pe chipuri, �n timp ce grupul ostil lui Carol intr� �n derut�. �u�otind �ntre ei, se retraser� c��iva pa�i �i se f�cur� nev�zu�i. Ofi�erul pudrat de praf �i cu fulgi de p�p�die pe chipiu era �n al nou�lea cer pentru cele trei trese, puse pe moment, pe um�rul s�u. Pentru trei grade militare, �n timp de pace, trebuia s� faci ani de zile mar�uri for�ate �i s� str�ba�i �n ar�i��, ploi �i viscole, lungi b�r�gane.

�i Carol a ajuns Rege. C�pitanul Gabriel Marinescu ajunse, cur�nd, general! Pentru protec�ia Regelui, proasp�tul avansat �n grade nu putea s� fie dec�t �eful Poli�iei Capitalei.



***

Cea mai mare isprav� a lui Gabriel Marinescu a fost ridicarea construc�iei din Calea Victoriei a Palatului Prefecturii Poli�iei Capitalei. Gurile rele spun c� �nc� o impun�toare construc�ie a Bucure�tilor s-a realizat� �n groap�! Cercul Militar, �n groap�, Po�ta, �n groap�, Palatul Justi�iei, �n groap�, Tribunalul, �n groap�, Telefoanele, �n groap�, Prim�ria, �n groap�, �i chiar Palatul Regal este tot �n groap�! Dar poate tocmai acest fapt le d� farmec.

Dac� ridicarea marii construc�ii Palatul Prefecturii Poli�iei Capitalei, din Calea Victoriei, �i apar�ine cu adev�rat, se poate spune c� aceast� realizare mai mult l-a def�imat pe iscusitul Gabriel Marinescu. Cum construc�ia nu este �nc�rcat� de elemente arhitectonice cum e Cecul (Casa de Economii) sau Cercul Militar sau Prim�ria (actualul Sfat Popular de vizavi de Ci�migiu), ea este totu�i impun�toare. Se apropia de sf�r�it �i nu mai erau fonduri pentru a se termina etajele superioare. Atunci, Gabriel Marinescu a apelat la cet��enii Capitalei, ca ace�tia s� contribuie cu �o c�r�mid� la finalizarea ei. Dar, aceste c�r�mizi� au fost o afacere veroas�.

Cum carnetele de �o c�r�mid� nu se mai terminau�dup� ce se s�turase cu ele lumea negustorilor din �ntregul ora�, societ��ile anonime, institu�iile particulare, b�ncile �i cet��enii de diferite categorii, Gabriel Marinescu a apelat chiar �i la casele �de toleran��. Acest fapt a ajuns la urechile fine ale artistului de mare probitate civic�, C. T�nase. �i, �n timp ce chiar Gabriel Marinescu se afla la �C�r�bu�� �n stal, vede ap�r�nd pe scen� un alt �Gabriel Marinescu� � tot masiv ca �i d�nsul, deghizat �n poli�ist, �in�nd �n m�n� mai multe cotoare�de o �c�r�mid� �i, dup� o introducere electrizant�, T�nase debiteaz� cupletul ustur�tor �C�r�mida�, din care red�m un fragment, at�t c�t ne mai las� memoria:

���������������



�i la casele cu fete

Am plasat ceva �carnete�

N-am furat, n-am primit mit�,

Am dat c�te-o �c�r�mid�!�

La-nceput �ipau de groaz�

C� le-fric�, nu renteaz�,

C� s�nt prost remunerate,

C� h�r, c� m�r, c� nu se poate.

� Eu at�ta v� spun vou�,

� �mp�r�i�i chestia-n dou�.

� Scurt �i f�r� vorb� lat�

� S� se poat�!!!

� Ce s� spun? Nu s�nt ingrate!

� Fetele m-au ajutat�

� Au pus m�n� de la m�n�

� �i-au dat pentru Prefectur�!

� Bravo vou�, asta-am vrut.

� Prin urmare s-a putut!

���������������..



Lui Gabriel Marinescu �I apar�ine pitorescul instal�rii la interesec�ia C�ii Victoriei cu Bulevardul Elisabeta a unui poli�ist mut, pentru orientarea traficului. Ani de zile, acest poli�ist a fost curiozitatea pietonilor �i a multor gur�-casc� (printre care care �i autorul acestor r�nduri), prin gestica sa f�r� repro�, prin precizia mi�c�rii m�inilor �nm�nu�ate pline de plasticitate. A�a �nc�t, c�nd schimba sensul circula�iei, m�inile �i le cobora, le apropia �i, apoi, sud�ndu-le de corp, parc� disp�reau�pentru a le scoate din nou din el, �n�l��ndu-le pentru noua orientare de sens. Ceea ce frapa la acest agent de circula�ie era seriozitatea lui taciturn�. �i ceea ce era fantastic era c�, fiind mut �i surd, el avea un carnet �n man�eta vestonului �i, cum nu putea vorbi cu �infractorii�, nota, lu�nd doar num�rul ma�inii sau tr�surii respective. Pentru acest lucru nu f�cea dec�t un gest sau dou�, avertiz�nd cu m�na, servindu-se �i de mimica fe�ii, d�nd la iveal� o autentic� pantomim� �ncrustat� �n seriozitate, spre amuzamentul zecilor de trec�tori care-l priveau zilnic. Revenea imediat dup� notare, la elegan�a orient�rii traficului, transfigurat parc�, de o magie. Ro�ile birjelor �i cele ale ma�inilor mici � �n acest �ngust spa�iu stradal, �i treceau tangent, prin fa�a bombeurilor cizmelor, dar el nici nu se sinchisea. Era deliciul ora�ului. La propunerea lui Gabriel Marinescu, acest neegalat agent de circula�ie a fost chiar decorat de rege.

Poli�istul-minune al Capitalei a func�ionat p�n� la venirea comuni�tilor �i pu�in dup� aceea. Acest slujitor fenomenal al circula�iei nu le-a pl�cut comuni�tilor. �i el a disp�rut cu u�urin�a cu care a disp�rut, peste noapte, masiva statuie rooccocco a Br�tienilor; cum a disp�rut statuia lui Carol I; Tache Ionescu, Lasc�r Catargi �i coloana de oxigen a celor c�teva mii de arbori de pe Bulevardul � azi Ana Ip�tescu, ce se �n�irau ca un balet imaginar p�n� la Pia�a Victoriei, toate aceste minuni f�cute de exploatatorii burghezi, �n�irate doar pe c�teva bune sute de metri� pe frumoasele bulevarde ale Bucure�tiului de alt�dat�. Gabriel Marinescu a fost �i un mare petrec�re�. El ap�rea dup� miezul nop�ii, prin baruri, de obicei la �Continental� � vestitul � �nso�it de cea mai cunoscut� c�nt�rea�� a vremii. Era pe timpul c�nd marele Ion Vasilescu scria �lag�r dup� �lag�r. Era la mod�, parc�, �Mi-am pus busoioc �n p�r�. La �Continental� se putea auzi, sear� de sear�, vraja celor dou� viori ale fra�ilor Marcu, care c�ntau �n semi-obscuritate, cu arcu�urile fosforescente.

T�rziu, �n noapte, �nso�itoarea masivului Gabriel Marinescu � �eful Poli�iei Capitalei, omul lui Carol al II-lea � �n intimitatea numai a c�torva perechi, ap�rea�semi-nud�, pe ringul de dans �i sub lumina unui singur reflector, dansa lasciv �i p�tima�, suav �i tulbur�tor, la fel ca o habaner�, �n ritmul tangourilor argentiniene, la mod�, �n micul dar �i �n marele Paris, �i pretutindeni!

A doua zi, sceleratul Carol �l �ndemna pe cel ce purta chipiul cel mai prestigios al Poli�iei, la crime. �i n-au fost pu�ine. C�ci oricine i-ar face portretul lui Gabriel Marinescu, nu credem c� �i poate g�si fapte vrednice s� r�m�n� �n Capitoliul Istoriei bucure�tene sau a ��rii. Dup� s�v�r�irea multor asasinate, Carol al II-lea, printr-un gest teatral�(sau la cerere), l-a destituit! Dar n-a trecut mult timp �i Regele a trebuit s� dea socotel�, ca �i oamenii lui! Printre care �i Gabriel Marinescu.

Regele a fost obligat s� abdice. Gabriel Marinescu destituit�era liber. La putere a venit generalul Ion Antonescu. Regele e silit; �i face bagajul �n grab�.

La un moment dat, Carol �i aduce aminte c� a primit �n �dar� de la Guvernatorul B�ncii Na�ionale a Rom�niei o hart� �n relief a Rom�niei Mari de dimensiunea de un metru pe un metru, confec�ionat� din aur masiv de 24 carate. Dar nu �nc�pea �n servita mare rezervat� acesteia. Atunci, iese transpirat pe culoarele Palatului �i �ncepe s� strige:

� Unde e�ti Gabriele? Ajut�-m�!

A �ncercat s� sparg� aceast� hart�, dar n-a fost posibil. Era o treab� demn� de puternicul �i masivul Gabriel Marinescu. Numai Gabriel Marinescu putea s� ia parte la t�ierea h�r�ii�Rom�niei Mari!�Toate eforturile singuratice ale lui Carol au fost inutile. Din nou, Regele a ie�it pe culoarele Palatului �i din nou a �nceput s� strige:

� Gabriel Marinescu, unde e�ti? Ajut�-m�!

Dar s-au dus zilele c�nd pentru Carol, Gabriel Marinescu ar fi f�cut orice, ar fi arestat �ntregul Bucure�ti sau ar fi trimis pe oricine pe lumea cealalt� pentru Rege. S-au dus timpurile c�nd, pe de alt� parte, �eful Poli�iei Capitalei dac� ar fi dat cu pumnul �n mas�, Carol era capabil s� �nceap� r�zboiul�

Regele a plecat, iar Ion Antonescu, c�ruia i-au trebuit 15 ani s� poat� pune trei trese pe um�r, n-a uitat�ascensiunea lui Gabriel Marinescu, nici crimele comise de acesta. Dup� plecarea Regelui, fostul �ef al Poli�iei Capitalei a fost arestat.

� Conduc�torul Ion Antonecu l-ar fi putut salva pe Gabriel Marinescu. Dar, ca militar de �nalt� probitate �i conduc�tor al Statului Rom�n, nu putea dec�t s� pedepseasc� pe criminalii vinova�i. �i, astfel, �i g�se�te moartea, petrec�re�ul, pitorescul, masivul �i sus�in�torul �ntru crim� carlist� Gabriel Marinescu, la �nchisoarea Jilava, �n toamna lui 1940.

Antonescu a fost drept.

������������������



Dac� vreo inven�ie omeneasc� ar putea c�ndva scoate din pere�ii Palatului Regal ecoul strig�tului lui Carol al II-lea: �Gabriel Marinescu, ajut�-m�!�, atunci acest ecou ar putea s� primeasc� r�spunsul �n disperare al lui Gabriel Marinescu din pere�ii �nchisorii Jilava: �Sire, unde e�ti? Ajut�-m�!� �i am�ndoi au disp�rut ca fumul, destul de tineri (la o diferen�� de un deceniu), dar nimeni nu va vorbi de ei cu acea venera�ie cu care se vorbe�te de Mare�alul Ion Antonescu sau de Maniu. �i ne vin �n minte, acum, �n �ncheiere, cuvintele acelui ��ran care, cer�ndu-i-se de c�tre comuni�ti s� intre �n �gospod�ria colectiv�, acesta a r�spuns: �Intru, dar ave�i scrisoare de la Maniu?�.

CONSTANTIN ARONESCU

(�Ecoul Rom�niei�, New York, nr. din august 1989)

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Rela�iile lui Voltaire cu familia lui Dimitrie Cantemir


La Cirey, �n 1739, �i sose�te lui Voltaire, trimis� de Antioh Cantemir, �n acest moment ambasador al Rusiei la Paris, opera lui Dimitrie Cantemir: Istoria �n�l��rii �i decaden�ei Imperiului Otoman, scris� �n latine�te. Voltaire se ocupase, �n Istoria lui Carol al Xll-lea, de Dimitrie Cantemir, c�ruia �i atribuise o origine greac�. Antioh rectific� acum informa�ia, sus�in�nd originea t�t�reasc� a familiei. Voltaire f�g�duie�te c� va �ine seama de aceast� rectificare �n noua edi�ie a Istoriei lui Carol al Xll-lea. Este la curent cu trecerea familiei Cantemire�tilor �n Rusia �i cu intrarea lor �n serviciul �arilor. Scrisoarea lui Voltaire c�tre prin�ul Antioh Cantemir, din 13 martie 1739, prezint� un mare interes documentar: �Monseniore, am multe obliga�ii fa�� de alte�a-voastr�. A binevoit s� m� fac� a cunoa�te multe adev�ruri despre care eram destul de r�u informat �i a f�cut-o cu o bun�tate tot at�t de pre�ioas� ca �i acele adev�ruri. Citesc actualmente Istoria otoman� a domnului principe Cantemir, r�posatul dvs. tat�. Voi avea cinstea s� v� �napoiez cur�nd aceast� oper�, de care nu pot mul�umi �ndeajuns alte�ei-voastre. Binevoi�i a m� ierta de faptul c� m-am �n�elat asupra originei voastre. Mul�imea talentelor domnului principe, tat�l vostru, �i ale dvs. personale, m-au f�cut s� cred c� descinde�i din vechii greci �i s� presupun c� apar�ine�i neamului lui Pericles, mai degrab� dec�t aceluia al lui Tamerlan.

Oricum ar fi, fiindc� totdeauna am adus omagiul meu mai mult meritului personal dec�t na�terii, �mi iau libertatea de a v� trimite copia celor inserate de mine asupra ilustrului vostru p�rinte �n Istoria lui Carol al XII-lea, actualmente �n curs dc reimprimare �n Olanda, dar nu o voi trimite dec�t atunci c�nd voi afla, printr-unul din secretarii vo�tri, c� m� autoriza�i s-o fac. G�sesc �n Istoria otoman�, scris� de principele Dimitrie Cantemir, ceea ce am aflat cu durere �n toate operele istorice: ele s�nt analele crimelor comise de genul uman. V� m�rturisesc mai ales c� st�p�nirea turc� mi se pare absurd� �i groaznic�. Felicit casa voastr� de a fi p�r�sit pe ace�ti barbari �n favoarea lui Petru cel Mare, care c�uta cel pu�in s� extirpe barbaria, �i n�d�jduiesc c� persoanele apar�in�nd s�ngelui vostru care se g�sesc �n Moscova vor �ti s� fac� a �nflori acolo artele pe care �ntreaga voastr� cas� pare a le cultiva. F�r� �ndoial� c� n-a�i contribuit pu�in s� introduce�i polite�ea care se stabile�te acum printre acele popoare �i c� le-a�i f�cut astfel mai mult bine dec�t a�i primit. N-a� abuza prea mult de bun�tatea voastr�, monseniore, �ndr�znind s� v� adresez c�teva �ntreb�ri asupra acestui vast imperiu, care joac� actualmente un rol at�t de frumos �n Europa, �i a c�rui glorie o spori�i pentru noi? Mi se aduce la cuno�tin�� c� Rusia este de 30 de ori mai pu�in populat� dec�t acum 7 sau 800 de ani. Mi se scrie c� nu tr�iesc acolo dec�t 500.000 de nobili, 10.000.000 de contribuabili, socotind pe femei �i pe copii, apoi aproximativ 150.000 de eclesia�ti. �n aceast� ultim� privin��, Rusia se deosebe�te de multe alte ��ri ale Europei, unde exist� mai mul�i preo�i dec�t nobili. Mi se spune c� popula�ia cazacilor din Ucraina de la Don etc. nu se urc�, �mpreun� cu familiile lor, dec�t p�na la 800.000 de suflete �i, �n sf�r�it, c� �n aceste vaste ��ri nu s�nt mai mult dec�t 14.000.000 de locuitori supu�i �mp�r�tesei autocrate (Ana Ivanovna, n.n.). Aceast� depopulare mi se pare stranie, c�ci nu cred c� ru�ii au fost mai distru�i de r�zboaie dec�t francezii, germanii, englezii �i numai Fran�a singur� are aproximativ 19.000.000 de locuitori. Dispropor�ia este uimitoare. Un medic mi-a scris c� aceast� s�r�cie a speciei umane �n Rusia trebuie atribuit� (lipse�te un cuv�nt, probabil sifilis) care provoac� acolo mai multe dezastre �i pe care scorbutul �l face incurabil. Locuitorii p�m�ntului s�nt deci foarte nenoroci�i. Se cuvine oare ca Rusia s� fie depopulat� fiindc�, acum 200 de ani, s-a g�sit un genovez care s� descopere America? Aud, de altfel, c� toate marile idei ale �arului Petru s�nt urmate de guvernul actual. Cum printre aceste proiecte, acela de a ar�ta bun�tate str�inilor, era unul dintre cele dint�i, m� m�gulesc cu ideea, monseniore, c� ve�i ierta aceste �ntreb�ri, pe care un str�in �ndr�zne�te s� vi le adreseze. Exist� pu�ini prin�i c�rora s� le ceri o astfel de favoare �i voi face�i parte din micul num�r al acelora care pot instrui pe semenii lor�.

Aceast� scrisoare at�t de caracteristic� pentru felul intereselor care-1 mi�cau pe Voltaire, dar �i pentru modul �n care era cunoscut� Rusia �n Europa iluminist�, este urmat� de a doua. Rectificarea f�g�duit� de Voltaire �n noua edi�ie a Istoriei lui Carol al XII-lea nu putuse ap�rea, edi�ia fiind gata �nainte de a�tept�rile autorului. Voltaire explic� �mprejurarea, exprim�nd, ca �n at�tea r�nduri, nemul�umirile sale fa�� de editorii contemporani �i ad�ug�nd �i un frumos elogiu al lui Antioh Cantemir, a c�rui personalitate �i era deci bine cunoscut�. Iat� �i aceast� a doua scrisoare, datat� din 19 aprilie 1739: �Aflu cu m�hnire c� edi�ia Ledet este gata. Am ordonat editorilor s� adauge un carton �n leg�tur� cu ceea ce prive�te pe ilustrul vostru tat�; dar ordinele autorilor nu s�nt mai mult executate de c�tre editori dec�t poruncile divanului de c�tre t�lharii arabi. Am scris �i voi mai scrie, dar nu r�spund de autoritatea divanului meu. Am onoarea s� �napoiez alte�ei-voastre Istoria otoman�, pe care a avut buna-voin�� s� mi-o �mprumute �i o �napoiez cu p�rere de r�u. Am aflat din aceast� oper� multe lucruri. A� afla �nc� mai multe din conversa�ia noastr�, c�ci �tiu c� s�nte�i doctus sermones cuiuscumque linguae et cuiuscumque artis (savant �n �nv���turile oric�rei limbi �i ale oric�rei arte)� Am multe motive s� m� pl�ng de precipitarea editorilor mei. Se gr�besc s� serveasc� fructe care nu s�nt coapte; dar oric�t le-ar fi gustul de r�u, voi avea cinstea, monseniore, s� vi le prezint �ndat� ce vor fi �n posesiunea mea. �tiu c� face�i s� apar�, sub m�inile voastre, fructe �i flori ale tuturor climatelor: limbile moderne �i cele vechi, filozofia �i poezia v� s�nt deopotriv� familiare; spiritul vostru este �ntocmai ca domeniul �mp�r�tesei autocrate, care se �ntinde asupra unor climate opuse �i ocup� o jum�tate dintr-un cerc al globului nostru�. Elogiul lui Antioh Cantemir nu era deloc conven�ional. Voltaire era, f�r� �ndoial�, la curent cu activitatea deschiz�torului de drumuri al literaturii ruse moderne.

TUDOR VIANU

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Scrisorile lui Ion Creang�. �i scria cu lacrimi �n ochi lui Eminescu �i �ncheia cu �Te s�rut pe frunte�. Lui Titu Maiorescu �i cerea favoruri pentru diaconi





Pe l�ng� un povestitor h�tru, Ion Creang� a fost �i un prieten devotat, dar �i un b�rbat sensibil, care t�njea dup� dorul �fratelui� s�u Mihai. Totodat�, cu �ndr�zneala caracteristic�, nu se sfia s� cear� favoruri, prin scrisori, cunoscu�ilor sus-pu�i cu dare de m�n�, precum Titu Maiorescu. Ion Creang� este cunoscut pentru pove�tile sale h�tre �i pline de �nv���turi, dar mai ales pentru �Amintirile sale din copil�rie� care au f�cut genera�ii �ntregi s� r�d� de aventurile �ugub��ului Nic�. �n spatele chipului bonom, s-a ascuns �ns� �i diaconul r�spopit �i �nd�rjit �mpotriva �boaitelor� preo�e�ti, v�n�tor de ciori �i mare amator de b�utur� �i femei prin c�rciumile Ia�iului. H�trul Creang� avea �ns� �i alte chipuri, ascunse sub potcap sau z�mbetul molcom de ��ran de la munte. Epistolele scrise de humule�tean dezv�luie �i alte nuan�e ale caracterului lui Creang�. �n scrisorile c�tre prietenul s�u Mihai Eminescu, �i descoper� latura melancolic� �i partea sensibil� a sufletului care v�rsa lacrimi de dorul amicului. Totodat�, �n scrisorile c�tre Titu Maiorescu descoperim pe abilul negociator care �ncearc� s�-�i foloseasc� influen�a pe l�ng� cunoscu�ii cu dare de m�n�.



�Cu toat� dragostea, Ionic�

Prietenia dintre diaconul humule�tean Ion Creang� �i t�n�rul revizor �colar din Boto�ani este legendar�. Poate la fel de legendar�, spun speciali�tii, ca �i dragostea dintre Eminescu �i Veronica Micle. Contemporanii �i aduc aminte cum cei doi, at�t de diferi�i fizic, dar �i ca temperament, s-au cunoscut. Mai precis, Eminescu ca revizor �colar, cu pletele negre �n v�nt, venise s�-i fac� o inspec�ie la clas� �n 1874 lui Creang� care era institutor. Dup� inspec�ie, s-au �nt�lnit �nt�mpl�tor la �Bolta Rece�, fiindc� la am�ndoi le pl�cea s� chefuiasc�. �Creang�, �ndr�zne�, duse pe Eminescu la �Bolta Rece�, ori am�ndoi se g�sir� �n vestita cr�m� �i-�i aduse aminte c� se cuno�teau. La b�utur� poetul era expansiv �i-�i va fi desf�urat toat� filozofia lui politic�. Creang�, �nc�ntat de a fi luat seam� de un t�n�r a�a de �nv��at, vru s� dovedeasc� cum c� nici el nu era de lep�dat�, precizeaz� George C�linescu �n lucrarea sa �Via�a �i opera lui Ion Creang�. Dup� aceast� �nt�lnire, au urmat, spune tot C�linescu, �i alte nenum�rate �nt�lniri de pomin� �i be�ii de �inut minte. Se completau reciproc, Eminescu r�dea auzind basmele �i snoavele lui Creang�, iar poetul din Boto�ani �l �nc�nta pe humule�tean cu filozofia sa. Mai mult dec�t at�t, �bra� la bra��, cum adaug� C�linescu, a ap�rut Creang� cu Eminescu �i la �nt�lnirile �Junimii� din 1876. Eminescu r�mas f�r� gazd� �i s�rac se mut� la bojdeuca din �ic�u cu Creang�, urm�nd alte petreceri de pomin�. Bucuria nu dureaz� mult. Eminescu se plictisi iute de s�r�cie �i de �foaia vitelor de pripas� �i, �n toamna anului 1877, se preg�tea s� plece la Bucure�ti ca redactor la �Timpul�. El avea m�ndria lui de om �i nu-i pl�cea s� cad� pe capul nim�nui. Pleac� la Bucure�ti, iar dup� numai o lun�, Creang� r�mas singur, �i scrie descump�nit, la Bucure�ti. �B�die Mihai, aceast� epistolie �i-o scriu �n cerdacul unde de at�tea ori am stat �mpreun�, unde mata, uit�ndu-te pe cerul plin cu minun��ii, �mi povesteai at�tea lucruri frumoase� frumoase� Dar co�cogemite om ca mine, g�ndindu-se la acele vremuri, a �nceput s� pl�ng� B�die Mihai, nu pot s� uit acele nop�i albe c�nd hoin�ream prin Ciric si Aroneanu, f�r� pic de g�nduri rele, dar din dragostea cea mare pentru Ie�ul nostru uitat �i p�r�sit de to�i. �i diminea�a c�nd ne �ntorceam la cuibar, blagoslovi�i de aghiazma cea f�r� de prihan� �i at�t iert�toare a Tinc�i, care ne primea cu alai, parc� cine �tie ce nelegiuire am f�ptuit �i noi. �i-a� scrie mai multi�or, �ns� a venit En�chescu �i trebuie s� plec cu d�nsul la tipografie. Cu toat� dragostea, Ionic�, scrisoarea era datat� �Ie�i, 1877, decembre�.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Descoperire uluitoare sub ruinele cet��ii dacice de la Gruiul D�rii: �Cea mai avansat� civiliza�ie�

O a�ezare veche de aproape 6 milenii a fost descoperit� de arheologii Muzeului Jude�ean de Istorie Buz�u sub ruinele cet��ii dacice de la Gruiul D�rii, localitatea Pietroasele.

Vechimea a�ez�rii neolitice a fost confirmat� recent de un laborator de specialitate din Germania, scrie financiarul.ro. �Un laborator din Heidelberg a confirmat, �n urma probelor trimise, ipotezele noastre: la o ad�ncime de 3-3,5 metri sub cetatea dacic� fortificat� de la Gruiu D�rii se afl� o a�ezare neolitic� cu o vechime de 5.500-5.700 de ani, care a disp�rut �n urma unui conflict armat sau a unui incendiu�, a declarat, luni, directorul Muzeului Jude�ean Buz�u, Sebastian Matei.

Arheologii au scos la lumin� mai multe locuin�e mari, cu pere�ii din lut, vase pictate, precum �i un vas tip biberon, folosit, dup� toate probabilit��ile, la al�ptatul bebelu�ilor. �Comunitatea nu era prea mare, avea circa 20-30 de persoane, dar era stabil� �i foarte bine organizat�, se ocupa cu agricultura �i cre�terea animalelor �i, din c�nd �n c�nd, cu v�n�toarea�, a mai spus sursa citat�.

�n urma analizelor arheozoologice, s-a stabilit c�

localnicii cre�teau �n �arcuri animale, �n special

vite �i oi, �i se hr�neau cu v�nat.

��n alimenta�ie ponderea era carnea. Au fost g�site oase de porc mistre�, dar �i de cerb sau c�prior, oase de p�s�ri mari, dropia, precum �i de coco� munte. Oasele de castor �i de vulpe confirm� faptul c� ei iubeau bl�nurile pe care le foloseau iarna sau la date festive�, a mai spus Sebastian Matei. Directorul Muzeului Jude�ean Buz�u consider� c� satul neolitic descoperit la Gruiu D�rii face parte extremitatea sudic� a culturii Cucuteni. �Am cercetat doar o treime din a�ezare, viitoarele campanii arheologice pot aduce noi dovezi arheologice despre una dintre cele mai avansate civiliza�ii europene de acum 5-6 milenii, cultura Cucuteni�, a concluzionat arheologul buzoian.

Primele cercet�ri arheologice la Gruiu D�rii s-au efectuat �n perioada 1974-1989 �i au fost reluate �n 2001.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Pașal�cul Timișoara

Eyalet a/al Imperiului Otoman 1552 � 1716
Pașal�cul Timișoara (�n turc� Ey�let-i Teme�var) a fost o entitate administrativ� �n perioada dup� 1552, anul ocup�rii p�rții de vest a Banatului de c�tre otomani, p�n� �n 1716, c�nd habsburgii i-au alungat din provincie.
Provincia era condus� de c�tre un paș� de rang superior, cu dou� tuiuri, adic� de c�tre un beglerbeg. Acesta avea �n subordine sangeacbeii, șefii sangeacurilor (steagurilor), diviziunile administrative ale pașal�cului. La �nceput pașal�cul cuprindea sangeacurile Lipova, Cenad, Gyula, Moldova Veche și Ineu. �n 1660 num�rul acestora crescuse mai mult dec�t dublu, prin expansiunea pașal�cului spre nord și est: Timișoara, Lipova, Cenad, Gyula, Ineu, Moldova Veche, Caransebeș, Lugoj, Arad, F�get, Becicherecul Mare. Sangeacurile erau divizate �n așa numitele kaza, conduse de un judec�tor, un kadi. Subunit�ți administrative și mai mici erau comunele, numite nahiye și satele ori c�tunele, numite karye [3].
Ca peste tot �n imperiul Otoman, p�m�ntul era proprietatea sultanului. Feudele erau atribuite �n folosinț� temporar�, contra unei rente, militarilor și funcționarilor care se f�cuser� remarcați prin diverse servicii aduse sultanului și imperiului. P�m�ntul nu se transmitea ereditar. Marile feude, numite hassuri și voievodal�curi, ființau al�turi de altele mai mici, numite zaimuri și timare, administrate de zaimi și timarioți, numiți, �ntr-un cuv�nt, sipahi, adic� spahii, cavaleri [3]. De aici provine termenul dialectal b�n�țean, sp�hie, utilizat pentru desemnarea st�p�nului feudal, a domnului de p�m�nt.
�n perioada ocupației otomane, �n Banat, agricultura și creșterea animalelor aveau ponderea cea mai mare �ntre activit�țile economice.
Cultivarea cerealelor, �n special a gr�ului, dar și a orzului, �n mai mic� m�sur�, a ov�zului și secarei ocupau cele mai mari suprafețe arabile. Din a doua jum�tate a secolului al XVII-lea a fost introdus �n cultur�, cu rezultate deosebite, porumbul, care a devenit foarte popular, �nlocuind meiul din alimentația de baz� a oamenilor și vitelor.
Dintre animalele domestice erau r�sp�ndite mai ales oile, a c�ror creștere a fost impulsionat� de cererea mare din partea musulmanilor, vitele mari (boi, bivoli) și caii [3].
Religia oficial� �n Pașal�cul Timișoara era cea musulman�. Credința creștin-ortodox� era tolerat�. Ortodocșii din pașal�c se aflau sub jurisdicția Patriarhiei de la Ipek, �nființat� �n 1557. Pe teritoriul b�n�țean s-au organizat dou� episcopii ortodoxe, existente deja �n 1594, una la Timișoara, av�ndu-l ca ierarh pe vl�dica Theodor, iar cealalt� la V�rșeț. Dintre toți episcopii b�n�țeni ai perioadei otomane, cel mai cunoscut a devenit Iosif de la Partoș, [4] canonizat la 28 februarie 1950 de Biserica Ortodox� Rom�n� . Un document de o excepțional� valoare din acele timpuri, care atest� existența a mai bine de doua sute de sate din Banatul acelor vremuri, este Catastiful Patriarhiei de la Ipek, �n care au fost consemnate c�l�toriile din 1660 și 1666 "�n rom�nime" ale c�lug�rilor s�rbi trimiși de patriarhul Maxim pentru a str�nge donații de la creștinii din pașal�c.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Pasiunile erotice ale Mariei Tereza.
C�t era de obsedat� de sex �i adev�rul despre legenda c� a murit zdrobit� de un arm�sar �n c�lduri 22 martie 2015, 14:15 de Cezar P�durariu Devino fan Salveaz� �n arhiv� download pdf print article +4 (4 voturi) cuvinte cheie: maria tereza pasiuni erotice sex maria tereza legende maria tereza 11 comentarii 36 share 1 inShare 1356 Live
Aboneaza-te la newsletter Abonare Pasiunile erotice ale Mariei Tereza. C�t era de obsedat� de sex �i adev�rul despre legenda c� a murit zdrobit� de un arm�sar �n c�lduri �mp�r�teasa Maria Tereza la v�rsta de 10 ani FOTO Kunsthistorisches Museum Wien
Maria Tereza, femeia care a condus vreme de 40 de ani Sf�ntul Imperiu Roman, este considerat� una dintre min�ile cele mai luminate din istoria liderilor influen�i ai lumii. �n acela�i timp, stilul ei de a conduce a atras �i pasiuni intense �n r�ndul poporului. �tiri pe aceea�i tem� Legendele castelului Martinuzzi din Vin�u de Jos, locul unde �mp�r�tea... Maria Tereza a Austriei (1717-1780) a r�mas �n istorie, neoficial, drept �mp�r�teasa Imperiului Romano-German. Oficial, a purtat titluri precum arhiduces� a Austriei, regin� a Boemiei, regin� a Ungariei, Mare Principes� a Transilvaniei etc. Nu a fost niciodat� �ncoronat� ca �mp�r�teas� a Sf�ntului Imperiu Romano-German din cauza c� s-a n�scut cu un mare "handicap" �n epoc�, acela de a fi femeie.
La na�terea ei, �mp�ratul Carol al VI-lea, tat�l ei, a decis s� �ncalce legea salic�, cea care stabile�te c� mo�tenitorii coroanei trebuie s� fie obligatoriu de sex masculin, �i a adoptat un document controversat, numit ,,Pragmatica Sanc�iune�, prin care i-a acordat fiicei sale dreptul de a conduce at�t Casa de Habsburg, c�t �i imperiul. Documentul avea s� fie contestat odat� cu instalarea Mariei Tereza la conducerea imperiului, �n 1740, de c�tre Frederic al II-lea al Prusiei, care avea, de asemenea, preten�ii la tron. Contesta�ia "s-a tradus" �n r�zboiul pentru Succesiunea Austriac� (1740-1748), �n urma c�ruia Austria a pierdut regiunea Silezia, dar a c�tigat Gali�ia.
Biografii Mariei Tereza au conchis c� �mp�r�teasa a purtat tot timpul �n intimitate handicapul de a fi femeie, pe care a �ncercat s�-l compenseze cu o atitudine mai degrab� masculin�. Istoria a re�inut c� tr�gea foarte bine cu toate tipurile de arme �i c� reu�ea s� c�l�reasc� chiar mai bine dec�t husarii armatei Austro-Ungare.
De altfel, pasiunea pentru cai �i c�l�rie i-a atras una dintre cele mai zguduitoare legende care au circulat de-a lungul timpului despre marii lideri politici ai lumii: aceea c� �ntre�inea rela�ii sexuale cu arm�sarii din grajdul imperial �i c� unul din episoadele zoofile i-ar fi cauzat �i moartea. Mai precis, c� ar fi fost zdrobit� de copitele unui arm�sar pe care l-ar fi biciut �n timpul actului sexual.
Legenda privind nimfomania �mp�r�tesei a c�p�tat �n timp diverse varia�iuni. Una dintre acestea prive�te un episod petrecut pe teritoriul Transilvaniei, la castelul Martinuzzi din Vin�u de Jos, locul �n care Maria Tereza ar fi obi�nuit s�-�i ucid� iubi�ii dup� ce �i consuma sexual. �Maria Tereza intra cu b�rba�ii pe poart� castelului, c� atunci era canal de ap� �n jur, �i, dup� ce petrecea cu ei, dac� �i pl�cea, �i ducea �ntr-o camera de la etaj �i �i poftea s� �ntre acolo. Dup� ce b�rbatul �i trecea pragul, �mparateasa tr�gea de o manet� �i se desf�ceau podelele �i omul c�dea �n ni�te s�bii ce erau a�ezate cu v�rful �n sus�, ar fi o legend� r�sp�ndit� de localnici. Ruinele castelului Martinuzzi FOTO Adev�rul
Din camera cu s�bii ar fi existat un tunel care comunica direct cu r�ul Mure�, pe unde toate cadavrele ajungeau �n ap�. Cercet�rile f�cute �n incinta castelului nu au confirmat existen�a unei trape sau a unui pasaj secret, dup� cum nu a fost demonstrat� istoric nici posibilitatea ca celebra �mp�r�teas� s� fi vizitat vreodat� zona Vin�u de Jos.
Istoricii care au studiat domnia Mariei Tereza au dat importan�� �i miturilor privind zoofilia �mp�r�tesei, dar au concluzionat c� aceste istorii sunt totalmente false. Toate documentele de arhiv� arat� c� Maria Tereza a murit la v�rsta de 63 de ani, �n propriul pat, din cauza unei hemoragii cerebrale.
Se pare c� legenda aventurilor erotice cu animale ar fi fost lansat� de �iganii care lucrau la grajdurile �mp�r�te�ti. Maria Tereza le-a acordat membrilor acestei etnii o aten�ie special�. Unul dintre numeroasele decrete imperiale cu profil reformator semnate de Maria Tereza dateaz� din 1758 �i viza civilizarea etniei. Modalitatea de a-i civiliza a fost brutal�, �n�eleas� ca atare la nivelul reprezentan�ilor etniei:
Sub pretextul fix�rii unei legi care s� �i oblige pe romi s� pl�teasc� impozite, a �nceput o campane de asimilare a acestora. �Numele de �igan este �nlocuit cu denumirea de �neubauer� - ��ran nou. Limba �ig�neasc� este interzis�, la fel �i portul sau ocupa�iile specifice acestei etnii. Tinerii peste 16 ani vor fi supu�i serviciului militar.Impozite se vor fixa �i pe capetele etnicilor �igani. �n plus, jurisdic�ia voievodului �iganilor asupra acestei popula�ii este, o dat� cu acest decret, anulat�", spune legea dat� la Viena. Legile �i pedepsele aspre ale st�p�nirii austriece au f�cut ca �nc� de atunci mul�i etnici romi s� urasc� st�p�nirea.
FOTO Maria Tereza, �ntr-un portret f�cut la v�rsta de 42 de ani de c�tre pictorul oficial al Casei de Habsburg, Martin van Meytens Sursa: wikipedia.org
De altfel, �mp�r�teasa Maria Tereza n-a fost niciodat� iubit�, nici de c�tre popor, nici m�car de c�tre nobilime. De vin� au fost reformele foarte aspre, pornite din educa�ia ei catolic� extrem de riguroas� �i din credin�a c� nu trebuie s� dea socoteal� dec�t �n fa�a Divinit��ii, singura �n m�sur� s� aib� puterea de a o plasa pe tronul imperiului.
Tot educa�ia religioas� a f�cut s� aib� o rela�ie extrem de bun� cu so�ul ei, Francisc �tefan de Lorena, �mpreun� cu care a avut 11 copii. Num�rul mare de urma�i ar putea constitui o alt� surs� de a alimenta b�rfele populare, potrivit c�rora �mp�r�teasa ar fi fost nes��ioas� sexual.
Cu toate acestea, mariajul �mp�r�tesc este descris de c�tre istorici drept unul "incredibil de armonios", iar sursele bibliografice arat� c� Maria Tereza i-a fost fidel� so�ului chiar �i dup� moartea acestuia. Nu acela�i lucru se poate spune �i despre �mp�ratul Francisc �tefan, a c�rui fire libertin� l-a condus la numeroase aventuri extramaritale. Aceasta a fost una dintre principalele surse de tensiune �n cuplu, tensiune pe care �mp�r�teasa a decis s-o rezolve printr-un alt decret brutal, menit s�-i atrag� din nou antipatia supu�ilor. Maria Tereza �i so�ul Francisc �tefan, al�turi de copii
FOTO wikipedia.org
A �nfiin�at Comisia de Castitate, care a func�ionat la Viena �ntre 1751 �i 1769. Comisarii angaja�i aveau ca sarcin� s� spioneze via�a sexual� a unora dintre domnii din nobilime care probau un caracter libidinos. Dac� erau prin�i cu acte sexuale �n afara c�s�toriei, pedepsele mergeau de la amenzi extrem de aspre, p�n� la pierderea gradelor militare �nalte.�n acela�i timp, doamnele erau pedepsite cu ani grei de izolare la m�n�stire.Prin "doamne" se pot �n�elege �i prostituate, a c�ror popula�ie era estimat� �n Viena acelor ani la 16.000, dintre care 10.000 de origine simpl� �i 6.000 din "high class".
Pe marginea Comisiei de Castitate a f�cut un comentariu p�strat de arhive chiar celebrul aventurier Giacomo Casanova, �n �Memoires� (�Povestea vie�ii mele�), scris� �ntre 1791-1788.: "O legiune de spioni josnici, decora�i cu noblescul titlu de �comisari de castitate�, erau tor�ionarii nemilo�i ai tinerelor domni�e. �mp�r�teasa n-a fost capabil� s� practice sublima virtute a toleran�ei fa�� de ceea ce se cheam� iubire nelegitim�".
Comisia de Castitate era una dintre apendicele Constitutio Criminalis Theresiana, actul penal fundamental al Imperiului, care prevedea, printre altele, �n ciuda opozi�iei multor apropia�i, c� adev�rul poate fi extras doar prin tortur�.
FOTO Tortur� cu sfoara, ilustra�ie din Constitutio Criminalis Theresiana
Aceea�i constitu�ie prevedea pedepse drastice pentru prostitu�ie. "Femeile incorigibile" erau condamnate la munc� for�at� �n penitenciare, unde erau puse s� trudeasc� la ma�inile de filare, adoptate �n imperiu �n anii revolu�iei industriale.
Cea mai grea pedeaps� prive�te din nou un teritoriu rom�nesc din fostul imperiu Romano-German. Este vorba despre "Temesvarer Wassersch�be" sau "Deportarea pe ap� la Timi�oara".Banatul era b�ntuit, pe vremea �mp�r�tesei de malarie, iar zvonurile ajunse de acolo �n capitala imperiului, Viena, �l f�ceau s� fie considerat un t�r�m b�ntuit, de iad.
De aceea, un alt decret instituit �n 1751, cu prilejul Comisiei de Castitate, prevedea aceast� deportare pe Dun�re �n provincia considerat� cel mai prost loc posibil al lumii. Erau vizate toate elementele antisociale periculoase din capital� (criminali, prostituate, contrabandi�ti, braconieri, vagabonzi sau ��rani r�scula�i).De dou� ori pe an, �n intervalul 1752-1768, ace�tia erau transporta�i pe Dun�re �i abandona�i �n Timi�oara.�n total, conform documentelor de arhiv�, au fost deporta�i prin "proiectul" �mp�r�tesei 3.130 de infractori la Timi�oara. Deportarea pe Dun�re a avut totu�i o reputa�ie proast� �i a complicat procesul colonizare a provinciei. Pe de alt� parte, istoricii consider� c� num�rul infractorilor a fost mic �n compara�ie cu cel al coloni�tilor �vabi voluntari (42.000, �n intervalul 1763-1773

Citeste mai mult: adev.ro/nlm6ss

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Protagonistul unui documentar HBO �i-a recunoscut crimele ��n direct�: �Ce am f�cut? I-am ucis pe to�i, desigur�
robert durst


www.ziartricolorul.ro/protagonistul-unui-documentar-hbo-si-a-rec...
Robert Durst, mo�tenitorul unui imperiu imobiliar de miliarde de dolari, a ajuns luni �n fa�a judec�torilor, la c�teva ore dup� ce HBO a difuzat un documentar �n care b�tr�nul �n v�rst� de 71 de ani a recunoscut comiterea a 3 crime: �Ce am f�cut? I-am ucis pe to�i, desigur�.

Robert Durst, �n v�rst� de 71 de ani, a fost renegat de familia sa bogat� din New York �i, s�mb�t� sear�, a ajuns �n custodia autorit��ilor din New Orleans. Acestea �l vor deferi poli�iei din Los Angeles, care a emis un mandat de arestare pentru crim� pe numele lui Robert Durst. Durst este suspect �n 3 cazuri de crim� �i a ap�rut �ntr-un documentar HBO, �The Jinx: The Life and Deaths of Robert Durst�. �n ultimul episod, difuzat duminic�, b�tr�nul a purtat un microfon �n baie. �Asta este. Te-au prins. Ce anume am f�cut? I-am omor�t pe to�i�, a morm�it Durst. Regizorul documentarului, Andrew Jarecki, a declarat c� nu a sesizat afirma�iile lui Durst dec�t dup� 2 ani de la filmare, deoarece �nregistrarea audio nu fusese corelat� cu cea video �i �a�a se execut� un film�. �Mi-a luat ceva timp s� �mi dau seama de ce se �nt�mpl�. Am fost �ngrozit�, a povestit regizorul, care a contactat imediat autorit��ile. Departamentul de Poli�ie din LA a declarat c� investigheaz� moartea scriitoarei �i confidentei lui Robert Durst, Susan Berman, al c�rei cadavru a fost descoperit �n casa sa din West LA, �n ajunul Cr�ciunului anului 2000. Durst a vorbit despre acest caz �n documentarul HBO. Autorit��ile din LA au spus c� vor s�-l extr�deze pe Durst din Louisiana. Avocatul lui Durst, Chip Lewis, a spus c� clientul nici s�u nu se opune extr�d�rii, dar vrea s�-�i dovedeasc� nevinov��ia �n privin�a acuza�iilor de crim�. Fratele s�u, Douglas, pre�edintele conglomeratului imobiliar Durst Organization, a declarat c� a sim�it o u�urare, �n momentul �n care a aflat c� fratele s�u a ajuns �n arest. �Sper�m s� fie tras la r�spundere pentru tot ce a f�cut�, a declarat Douglas Durst. �n 1982, a fost singurul suspect �n cazul dispari�iei so�iei sale, Kathleen McCormack, pe care Durst a sus�inut c� a l�sat-o �ntr-o gar� din New York, teaf�r� �i nev�t�mat�. Dup� ce poli�i�tii au contactat-o pe Berman, pentru a discuta despre dispari�ia lui McCormack, aceasta din urm� a fost g�sit� �mpu�cat� �n cap. Durst nu a fost acuzat niciodat� de crim�. Episodul documentarului HBO de s�pt�m�na trecut� a indicat c� detectivii din LA s�nt tot mai aproape de Durst �i au descoperit o potrivire �ntre o scrisoare anonim� din 23 decembrie 2000, care alerta poli�ia cu privire la existen�a unui cadavru la adresa lui Berman �i una trimis� de Durst lui Berman, �n anul anterior. �n ambele scrisori, cuv�ntul �Beverly� din �Beverly Hills� a fost scris gre�it, �Beverley�. La c�teva luni distan�� de la moartea lui Berman, Durst a fost arestat pentru moartea unui vecin din Texas, Morris Black. Durst a recunoscut c� a tran�at cadavrul lui Black �i a aruncat r�m�i�ele �n apele din Galveston Bay. Cu ajutorul a 3 avoca�i faimo�i din Houston, Durst a ob�inut achitarea, miz�nd pe �legitima ap�rare�.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

RASA DE AUR A PRIMILOR OAMENI



Aceasta arat� c� adev�ratul scop al for�elor negative este pur �i simplu pentru a ajuta la evolu�ia con�tiin�elor noastre; dar aceste for�e nu au fost niciodat� desemnate s� �nving� � ele nu ar putea niciodat� s� �nving�. Ele pot doar s� se adapteze naturii universului, care este iubirea nem�rginit�.

Descoperim c� se a�teapt� chiar �i o transformare a timpului � prin simplul fapt c� va �nceta s� existe a�a cum �l �tim � atunci c�nd V�rsta de Aur va veni. Se vorbe�te, de asemenea, �i despre �Marea Judecat�, care ar putea fi deranjant� pentru mul�i oameni � �i aceasta poate reprezenta deja o form� �n care �nv���turile originale au �nceput s� se dilueze �i s� fie modificate. Conform multor surse profetice pe care le-am �nt�lnit, se pare c� toat� aceast� judecat� �nseamn� c� ni se va da posibilitatea de a alege dac� vom dori s� ne re�ncarn�m �n continuare �i s� �nv���m acelea�i lec�ii, sau s� translat�m �ntr-o alt� stare �n care s� putem trece din realitatea spa�iu-timp �n realitate timp-spa�iu �i �napoi la fel de bine � �i care va fi f�cut� �n forma ascensionat�. Dac� ne vom decide s� nu accept�m aceast� �Mare Invita�ie�, noi nu vom fi pedepsi�i � ne vom tr�i �n continuare vie�ile, vom p�r�si aceast� lume atunci c�nd va veni vremea, �i vom continua s� parcurgem oportunit��ile sporite pe care vie�ile viitoare �n corpul fizic ni le vor oferi.

Acest pasaj este extras din lucrarea Enoh 2 din vechile scripturi zoroastriene.

��nainte ca toate s� existe, �nainte ca �ntreaga crea�ie s� fi ap�rut, Domnul a �ntemeiat Eonul Crea�iei. Apoi el a emanat �ntreaga Sa crea�ie, lumea vizibil� �i cea invizibil�. Dup� toate acestea El a creat omul dup� chipul �i asem�narea Sa� Apoi, spre binele omului, Domnul a f�cut Eonul s� apar�, �i l-a divizat �n perioade �i ore� Atunci c�nd �ntreaga crea�ie care a fost creat� de Domnul va ajunge la sf�r�it, atunci timpul va pieri: nu vor mai exista ani, luni sau zile, orele nu vor mai fi num�rate, iar Eonul va fi una. �i to�i cei drep�i care vor sc�pa de Marea judecat� a Domnului se vor al�tura marelui Eon, �i �n acela�i timp, Eonul se va al�tura celor drep�i, �i ei vor fi eterni��.

Aceasta seam�n� foarte mult cu o amestecare a realit��ii spa�iu-timp cu realitatea timp-spa�iu � �n a�a fel �nc�t s� punem fiin�a �n ambele lumi, �n acela�i timp. Boyce �i Grenet mai dau �i alte fragmente semnificative asupra aceluia�i subiect.

��ntr-un alt pasaj (I Corinteni 7:29-31), Pavel crede c� �timpul de pe urm� se apropie�, afirm�nd: �forma acestei lumi va trece�. C�teva decenii mai t�rziu, Augustin (�) a v�zut aceast� modificare a �formei� lumii� �i Cosmosul, de asemenea, va trece din timp �n eternitate, �i el va �mp�rt�i, �n conformitate cu capacit��ile sale, eternitatea Adev�rului Imuabil� Prin urmare, la sf�r�itul �mplinirii tuturor lucrurilor, timpul va �nceta s� mai existe; totul va fi etern � Dumnezeu, omul, lumea. Aceast� �nv���tur� descoperit� de Augustin �n scrierile lui Pavel, a fost caracterizat� ca fiind remarcabil�; dar, �n fapt, ea a fost expus� de Zoroastru, iar adep�ii s�i din toate vremurile au crezut �n ea�. (Va urma)

DAVID WILCOCK

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***