Verificati-va cunostintele de cultura generala

A�a v� place Istoria? Cum au pus rom�nii opinca pe Parlamentul din Budapesta

��i-au intrat trupele noastre �n Budapesta la �n-ceputul lunji august 1919. Palatul Parlamentului maghiar a fost pus sub paza unui pluton de v�n�tori. �eful g�rzii de la intrarea principal� era sergentul Iordan, un oltean de la Craiova, potrivit de stat, negru, uscat �i foarte vioi. Deasupra palatului a v�zut Iordan cum f�lf�ia �n v�nt flamura ungureasc�, ro�u-verde-alb. Faptul acesta nu l-a sup�rat prea tare, dar nici nu i-a pl�cu!� D�ndu-�i capela pe ceaf� �i sc�rpin�ndu-se dup� ureche �i-a zis: �S� dau jos steagul unguresc �i s� pun fanionul de la companie?� Asta ar �ti �i madama de la popota domnilor ofi�eri s-o facㅔ

�Dar am s� chibzuiesc �n a�a fel ca s� r�m�n� de pomina �i s� fie �i talpa Rom�niei r�zbunatㅔ. Zis �i f�cut. Chem�nd pe c�prarul Bivolaru, s-au suit �n norii Budapestei �i au cobor�t steagul �n lungul sforii, drept la jum�tatea steajerului �i, lu�nd apoi opinca r�suflat� a c�prarului, s-a urcat ca un pui de urs �i a pus-o drept c�ciul� �n capul steajerului, l�s�ndu-i noji�ele s-at�rne-n v�nt. �i a�a a f�lf�it mult� vreme �n cerul Budapestei steagul maghiar cu opinca rom�neasc� deasupra lui�

�Cine oare s� fi f�cut aceast� tragic� glum�? �mi zise tovar�ul meu de preumblare, domnul Ferency, un distins avocat pe care �l cunoscusem �n metropola maghiar�; �i zic�nd, �mi ar�t� cu m�na priveli�tea original� �i nea�teptat�, care oprea �n drum �i �ntorcea capetele �i altor trec�tori, ca fiind cel mai caracteristic �i ironic simbol al �ngrozitoarei realit��i, al catastrofalei pr�bu�iri a unui organism orgolios �i despotic, tocmai sub c�lc�iul acelui organism pe care �inuse genunchiul de fier at�t amar de vreme, pe care �ntotdeauna l-a considerat nevrednic de lumina soarelui �i de care totu�i o via��-ntreag� s-a temut�

�Cine oare s� fi dat v�ntului �i s� fi ilustrat cu at�ta m�iestrie �i at�t de dureros dezastrul iremediabil al regatului Sf�ntului �tefan?�, mai rosti domnul Ferency, cu privirea trist�, pierdut� �n v�zduh, �ntreb�nd parc� cerul unguresc-dezolant de senin �n ziua aceea. Apoi se �ntoarse cu privirea spre mine, �i de�i nu mai zicea nimic, am �n�eles c� ar vroi o l�murire.

� �mi era mil� de el, c�ci era un om distins la sim�ire.

�M� voi interesa, domnule doctor�, �i zisei cu o nuan�� de �nduio�are �i, apropiindu-m� de santinel�, �i spusei s� strige pe �eful g�rzii.

�Este chiar acolea, domnule general�, �mi r�spunse v�n�torul mic �i �ndesat, �ncord�ndu-se �i f�c�nd cu capul un gest despre cheiul Dun�rii.

Cum �l cheam�?

Don sergent Iordan.

Dar tu �tii cine a dat ordin de s-a aciuat opinca ceea deasupra steagului unguresc?

Da, domnule general, chiar don sergent a dat ordin azi diminea�� �i tot d�nsul a �i executat ordinul� acum st� de un ceas acolo s� vad� ce-o s� zic� lumea �i tot �n cer se uit� ca s� �ndemne �i pe al�ii�

M�-ntorc pu�in spre st�nga �i nu departe z�resc un sergent �i un c�prar, care, f�r� s� m� bage �n seam�, gustau cu frenezie roadele ispr�vii lor � ilustra�ia magistrala a unui moment istoric.

Priveau c�nd la trec�torii enerva�i �i sanchii, c�nd la opinca impertinent�, �i pe fe�ele lor tuciurii �i asprite de viforul vremilor se l�murea cea mai des�v�r�it� satisfac�ie- P�reau ni�te inspira�i �i ni�te draci geniali.

�ntreaga oaste rom�neasc�, �ntreaga na�ie mi s-au p�rut c� se oglindesc �n ace�ti doi zdren��ro�i, sublimi chiar prin gradul de perfec�iune la care poate ajunge o zdrean��

De-a� fi fost singur! � O! i-a� fi privit ceasuri �ntregi f�r� s� m� satur� �i � poate, i-a� fi luat de g�t �i i-a� fi s�rutat!

Dar!� le-am f�cut semn s� se apropie �i, ar�t�nd domnului Ferency pe sergent, i-am zis �ncet, foarte �ncet:

�Acesta este glume�ul, care f�r� o inten�ie r�ut�cioas�, desigur, �i cu toat� naivitatea unui pozna�, te-a f�cut poate s� suferi��

�i domnul Ferency, sc�ld�ndu-�i ochii �ntre genele-i umede, mi-a replicat cu ad�nc� melancolie:

�Dac� din sufletul �i mintea unui simplu ��ran ca acesta s-a desprins o asemenea pozn�, atunci nu m� mir c� s�nte�i aici�

�n dup�-amiaza aceleia�i zile, m-am �ndreptat din nou spre Palatul Parlamentului.

M� sim�eam dator fa�� de Iordan; trebuia s�-i dau ceea ce �n fa�a durerii domnului Ferency, nu i-am putut da.

L-am chemat � era nedesp�r�it de Bivolaru -, mi-a povestit cum i-a dat �n g�nd �i cum a �nf�ptuit isprava lui. L-am l�udat �i mi-am plimbat m�na mult pe fa�a lui supt� �i radioas� �i i-am dat un pachet de �ig�ri regale. �i nu �tiu cum, m-am pomenit c� iau de nas pe c�prarul Bivolaru, care se tot apropia de mine �i pe care, cu c�t �l priveam, cu at�t mai mult punea st�p�nire pe firea mea. Era mic de statur�, fa�a �i era smead� �i foarte p�rlit� de soare �i v�nt; �n fundul capului purta ni�te ochi mici, c�prui �i sc�p�r�tori. Avea din�i m�run�i, albi �i frumo�i, �i peste buza ars� de frigurile ostenelilor abia mijea o musta�� ro�covan� � un vulpoi de Mehedin�i.

Purta capela pe spr�ncean�, iar �n ce prive�te �mbr�c�mintea p�rea �nf�urat cu totul �ntr-un covor de petice, c�ruia expresia lui �i d�dea ceva din prestan�a unor od�jdii de samurai japonez fanatic. O crest�tur� ad�nc� �i st�p�nea obrazul st�ng �j alta mai lat� se r�sf��a pe g�t sub urechea dreapt�; mai �n sus de m�n�, pe antebra�ul st�ng, se z�rea o cicatrice respectabil�

L-am �ntrebat unde a fost r�nit. Mi-a r�spuns cu naivitate �i scurt: �Peste tot, domnule general�. �i desf�c�nd repede o moletier�, mi-a ar�tat o ran� de schij�, abia vindecat�, la pulpa dreapt�; apoi, descheind singurul nasture pe care �l mai avea la veston, puse degetul pe o d�r� de baionet� �n lungul coastelor din dreapta care se vedea �n �ntregime printre cele c�teva �uvi�e de p�nz� destr�mat� ce alc�tuiau c�ma�a lui Bivolaru. �i era gata s�-mi mai arate, dar l-am �ntrerupt: �Bine, bine� v�d c� e�ti crestat ca un r�boj; dar unde ai c�p�tat r�nile? �n ce lupte?��

�i iar�i c�ntecul lui: �Peste tot, domnule general, �n Carpa�i, la R�inari, la Olt, la �iret, la Oituz �i chiar pe Tisa �n aprilie, c� eu, domnule general, am fost poate �n patruzeci de atacuri mari �i, �n adev�r, eu s�nt r�bojul ispr�vilor regimentului nostru� pe mine s�nt crestate toate de la 1916 �ncoace� �i nu m� las nici mort!��

� Ei, �i acum ��i pare bine c� f�cur�m Rom�nia Mare �i c� faci de gard�, tu, c�praru Bivolaru de la Mehedin�i, tocmai aci la Budapesta?

�i el, �ncord�ndu-se �i privindu-m� sold��e�te drept �n lumina ochilor, �mi r�spunse sf�tos �i cu m�ndrie:

�E lucru mare, domnule general� Dar� am auzit�r� c� mai e �i o Vien�!��

Acestui nebun �n toate min�ile, acestui prototip al zdren�elor noastre glorioase de la 1917, care �i da seama perfect p�n� unde se poate �ntinde fizice�te Rom�nia Mare, nu-i intra totu�i �n cap c� numai pentru ce vedea s-a ostenit el �i at��ia au albit meleagurile cu oasele lor

El, Bivolaru, sinteza neamului s�u, elegant la sim�ire �i la g�ndire, f�r� s� poat� exprima, �n�elegea totu�i numai una: �faima �i duhul rom�nesc c�t mai departe, �i peste Rom�nia-Mare, Rom�nia spiritual�, Rom�nia f�r� hotare�.

General MARCEL OLTEANU

�Huzarul Negru�, 1926

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

RASA DE AUR A PRIMILOR OAMENI






Zoroastrismul

Am studiat deja cu aten�ie legendele hinduse referitoare la V�rsta de Aur �n prima parte a acestei c�r�i, dar nu am explorat deloc zoroastrismul. Website-ul zoroastrismului tradi�ional ofer� o colec�ie extrem de comprehensiv� de articole despre cercet�rile realizate �n domeniu, iar �n Istoria str�vechilor arieni (History of Ancient Aryans) scris� de Porus Homi Havewala g�sim �i mai multe despre aceast� civiliza�ie primordial� indo-iranian� care, ulterior (probabil mult mai t�rziu), s-a divizat �n zoroastrism �i hinduism:

�Toate str�vechile scripturi zoroastriene vorbesc despre o patrie anterioar� de unde au ap�rut toate popoarele, pierduta �Airyane Vaejahi� sau patria originar� a arienilor. Pornind din aceast� patrie, indo-europenii sau arienii s-au deplasat spre partea de nord a Indiei, Iran, Rusia, �i c�tre popoarele Europei cum ar fi Grecia, Italia, Germania, Fran�a, Scandinavia, Anglia, Sco�ia �i Irlanda� �Vendidad� este una dintre vechile scripturi ale zoroastrienilor� �n primul �Fargad� sau capitol, V�rsta de Aur a str�vechilor arieni este rezumat� de cel mai mare rege al lor, �Yima Kshaeta� (Yam Raj, �n Vedele indiene) care a alungat b�tr�ne�ea �i moartea.

Apoi, pe str�vechiul lor p�m�nt a ap�rut glacia�iunea, iar arienii au fost for�a�i s� migreze spre sud, spre sud-est �i sud-vest. Dl. Bal Gangadhar Tilak, un mare brahmin (arian indian) erudit din India secolului trecut, a studiat Vedele �i Vendidad pentru a descoperi str�vechea patrie a arienilor. Vedele s�nt scripturi scrise de indo-europeni sau arieni dup� migrarea lor �n India. Din descrierile climei men�ionate �n Vede, Tilak a concluzionat c� str�vechea patrie ar trebui s� fie regiunile arctice, adic� deasupra teritoriului de ast�zi al Rusiei. Arienii au migrat din str�vechea lor patrie �n Iran, iar de acolo �n India, Grecia �i Europa. Tilak a mai spus, de asemenea, c� cea mai veche scriptur� istoric� este iraniana Vendidad, care descrie �n fapt str�vechea patrie a arienilor�� (Va urma)
DAVID WILCOCK

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Uciderea lui Corneliu Zelea Codreanu
Corneliu_Zelea_Codreanu

�n �ar�, la conducerea ei, un rege corupt, c�ruia chiar mama sa, regina Maria i-a scris: �Dac� nu recuno�ti nici datorie, nici credin��, nici obliga�ie, �ntr-adev�r nu e�ti demn de a purta f�clia! Dac� socote�ti c� via�a ��i datoreaz� totul, iar tu nu-i datorezi nimic vie�ii, atunci bine faci (renun�area la pozi�ia de prim-mo�tenitor n.n), s� �tii, deoarece nu e�ti demn de a fi principe, so�, tat�, fiu� Corupt �i corup�tor, asasin �i unealt� a unor interese str�ine, a unei oculte din apus � �ara avea un rege asistat �i sprijinit de politicieni meschini, lipsi�i de sim�ul r�spunderii. Cine avea s� vegheze la soarta ��rii, la linia de via�� a neamului �i s� ia atitudine �mpotriva primejdiei? �n 1938, dup� arestarea �i �ntemni�area lui Codreanu, Gu�� T�t�r�scu a spus: �Mistre�ul r�nit trebuie r�pus, altfel devine primejdios.� Prin Istrate Micescu, �n timpul guvern�rii Partidului Na�ional Cre�tin, se urm�rea uciderea lui Codreanu, pe care ar fi urmat s� o duc� la �ndeplinire avocatul Emilian. Virgil Gheorghiu: �Partizanii lui Codreanu strigau c� �eful lor era o victim�. C� procesul fusese trucat. C� nu se putea re�ine nici o acuza�ie serioas� contra lui Codreanu. Universit��ile se puneau �n mi�care. Manifesta�iile se �nte�eau. Se puteau teme de o r�scoal� general�, de o revolu�ie. Nicolae Iorga a fost din nou consultat. Numai el putea da o solu�ie. � V� e fric� de ni�te copii? Eu l-am �ntrebat pe colonelul Boyle, care era ata�at �n Rusia: Cum ai reu�it dumneata, singur, s� salvezi �n 1917 toat� colonia rom�n� din Odessa, �nl�n�uit� �i amenin�at� cu masacrarea �n timpul Revolu�iei bol�evice? Colonelul Boyle mi-a r�spuns: Domnule profesor, eu s�nt canadian �i v�n�tor. La noi, �n Canada, v�natul cel mai periculos este lupul. El atac� �n hait�. Po�i s� ucizi 2, 5, 10 lupi, cei care supravie�uiesc se �nd�rjesc �mpotriva dumitale, ca s� te sf�ie. V�n�torul bun observ� mai �nt�i care este lupul care conduce haita �i nu se ocup� dec�t de el. Oche�te �ntre ochi �i trage. �n clipa �n care lupul conduc�tor de hait� cade, to�i o iau la fug� �i se risipesc. Trebuie deci s� reperezi �ntotdeauna �eful, s� oche�ti �ntre ochi �i s� tragi. �n acest fel am procedat la Odessa cu bol�evicii, �n 1917. Exact ca v�n�torii de lupi din Canada.� Iorga a dat sfatul s� se procedeze �n acela�i fel; s�-1 ucid� pe Codreanu. Cu acest pre� se vor ob�ine pacea �i �ncrederea puterilor occidentale�

Miron Cristea, Patriarh al Rom�niei �i prim-ministru sub dictatura lui Carol al II-lea: C�tre preo�ii capitalei, veni�i s�-i spun� tradi�ionalul �Christos a �nviat!�, �n prim�vara anului 1938: �Un om, �n ale c�rui vine nu curge nici un strop de s�nge rom�nesc, vrea s� dea foc ��rii. Apoi, mai bine s� moar� unul pentru popor, dec�t s� piar� poporul pentru unul.� (Nicholas Nagy-Talavera, The Green Shirts and the Others, Hoover Institution Press, Stanford, California). Chiar �nainte de lovitura de la 10 februarie (demiterea lui Goga �i instaurarea dictaturii), camarila �ncepuse un plan pentru asasinarea lui Codreanu. Dar ministrul Afacerilor Str�ine, Istrate Micescu, alesese gre�it instrumentul pentru �mplinirea lui: prefectul cuzist al jude�ului Neam�, care 1-a �n�tiin�at pe Codreanu imediat ce primise oferta lui Micescu.

Izbucnirea scandalului a fost evitat� prin lovitura de stat a lui Carol al II-lea, de la 10 februarie 1938. Regele, dup� o c�l�torie �n str�in�tate, la �napoiere �i �nainte de a intra �n �ar�, a dat ordin lui Armand C�linescu s�-1 ucid� pe Codreanu.

A fost ucis �n modul cel mai mi�elesc. A fost ucis cu toat� lipsa de responsabilitate fa�� de �ar�, Neam �i Dumnezeu �i, am putea spune, chiar fa�� de Omenire.

Virgil Gheorghiu: ��ntors din c�l�toria triumfal� de la Londra �i Paris, a pus s� fie asasinat Codreanu. Monoclul negru, care a�tepta cu ner�bdare semnalul regal pentru a proceda la execu�ie, a dispus s� fie sco�i din temni�� Codreanu �i cei 13 camarazi ai lui�.

Cei 13 �i C�pitanul lor au fost introdu�i �n furgoane celulare, cu m�inile �i picioarele �nl�n�uite; �ntr-o p�dure aproape de Bucure�ti (T�nc�be�ti) au fost strangula�i de c�tre gardieni. Cadavrele lor au fost aruncate �ntr-un �an� (groapa s�pat� �n prealabil n.n) la Jilava �i acoperi�i cu o plac� de beton. Cele 14 asasinate au cutremurat �ara. Era prea odios, prea barbar. �n aceea�i diminea��, profesorul Iorga a participat la o �edin�� a Academiei Rom�ne. Academicianul Gheorghe Ionescu Sise�ti a f�cut relatarea detaliat� a asasinatului comis �n timpul nop�ii. Academicienii au ascultat ului�i. Numai Iorga a luat cuv�ntul. A spus: �S-a procedat cu st�ng�cie. Cu foarte mare st�ng�cie. Acesta a fost discursul funebru al lui.�



Pedepsirea lui Armand C�linescu



Miti Dumitrescu, de la procesul C�pitanului �i p�n� la pedepsirea lui Armand C�linescu, a sim�it �n el dorin�a, porunca de dincolo de morm�nt a C�pitanului de a fi r�zbunat..

Consider�ndu-se testamentar al lui Corneliu Codreanu, el pleac� �n Germania, unde sose�te �n martie 1939, pentru a cere consim��m�ntul grupului de legionari afla�i �n exil. Se �napoiaz� �n �ar�, �nso�it de Victor Silaghi �i Ilie Smultea.

La 21 septembrie 1939 m� aflam la Boto�ani, unde eram concentrat la Regimentul 61 Artilerie, pe zon�. Am auzit la radio: �Un vierme roade ad�nc la r�d�cina Neamului. O echip� de legionari prahoveni l-a pedepsit pe Armand C�linescu. Era o necesitate dureroas�. Dumnezeu �i Neamul s� �n�eleag� jertfa noastr�.

Era o necesitate dureroas�!

Incendierea petrolului n-a mai avut loc �i, �n consecin��, nici atacarea �i ocuparea ��rii noastre, nici deport�ri �n Germania sau URSS �i nici �Katyn� ca �n Polonia, unde 14.000 de ofi�eri au fost �mpu�ca�i �n ceaf� �i arunca�i �n gropi de c�tre ru�i.

�nsu�ite de unii, ignorate sau respinse de al�ii. Codreanu a f�cut urm�toarele preciz�ri: �Pe cei ce v-au chinuit pentru credin�a voastr� �n Neamul Rom�nesc nu �i ve�i ierta. S� nu confunda�i dreptul �i datoria cre�tin� de a-i ierta. S� nu confunda�i dreptul �i datoria cre�tin� de a-i ierta pe cei care v-au f�cut vou� r�u, cu dreptul �i datoria neamului de a-i pedepsi pe cei ce l-au tr�dat �i pe cei ce �i-au luat r�spunderea de a i se �mpotrivi. S� nu uita�i c� s�biile pe care le-a�i �ncins s�nt ale neamului. �n numele lui deci, ve�i pedepsi cu ele necru��tori �i neiert�tori!�

�n memoriul �naintat regelui �i oamenilor politici ai ��rii, Corneliu Codreanu spunea: �Dac� noi, tineretul, vom fi pu�i �n situa�ia tragic� de a intra �n r�zboi al�turi de puterile bol�evismului �mpotriva acelora care ap�r� civiliza�ia cre�tin� a lumii, care ap�r� bisericile de d�r�mare, care ap�r� moa�tele sfin�ilor, care ap�r� de profanare mormintele eroilor, declar�m pe fa�� c� vom trage cu revolverele �n cei ce ne-au dus acolo �i, pentru c� nu putem dezerta, spre a nu face un act de dezonoare, ne vom sinucide�.

�i se mai pune �ntrebarea: Dac� s-ar fi ajuns la incendierea petrolului �n Rom�nia �i armata german�, paralizat� prin lipsa combustibilului necesar ma�inilor ei de r�zboi, anglo-francezii, cu gradul lor de preg�tire pentru un conflict armat, ar fi putut s� pun� stavil� armatei sovietice s� intre �n inima Europei? A fost o necesitate pedepsirea lui Armand C�linescu? Da! A fost! A fost dureroas�? Da! Dureroas�! Foarte dureroas�! Dar, a�a cum spunea Constantin Papanace �n scrierea Miti Dumitrescu: �Pe plan extern, am convingerea c� dispari�ia lui Armand C�linescu a evitat dispari�ia Statului Rom�n. C�nd se vor publica documentele diplomatice se va vedea c� jertfa lui Miti Dumitrescu �i a tuturor camarazilor c�zu�i atunci a salvat Rom�nia �i a adus un important serviciu cauzei pentru care lupt� lumea nou�. �i aceasta poate fi o m�ndrie �i o m�ng�iere pentru Mi�carea Legionar�.�

�n mun�ii de suferin�� �i jertfa legionar�, Miti Dumitrescu r�m�ne un pisc, l�ng� C�pitan �i al�turi de ceilal�i mari eroi ai Legiunii. Prin ei va respira Neamul Rom�nesc �n Istorie.



ION CONSTANTIN

(1912-2002)

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

EMINESCU, DEZBR�CAT �I DESC�L�AT�
www.ziartricolorul.ro/eminescu-dezbracat-si-descaltat/

La finele stagiunii 1868 � 1869, Niny Valery �i Gatineau joac� �Indiana �i Charlemagne�, �n limba francez�. Buluc de �beneficii�, presupuse salvatoare. A�! La cel al lui �tefan Vellescu � pentru a-�i continua studiile la Paris � artistul recita �Sentinela rom�n�, de Alecsandri. Ca s� reziste � amara bucat� de p�ine � actorii iau drumul provinciei. Pascaly urc� drumurile moldave, spre ctitoriile Marelui �tefan, cu Eminescu �n trup�. �nger �i demon al ansamblului, Eufrosina Popescu. Seara, �n cu�c�, poetul arunc� f�r�mele de spirit ale altora, vis�nd la ale sale �ntruchip�ri dramatice� De la Ia�i, trupa trece la Cern�u�i. E �nceput de iulie. Dulcea Bucovin� �i adun� z�rile albastre s� manifeste �ndelung la noua solie rom�neasc� Hoinar pe lumea aceasta, Eminescu se �nclin� la morm�ntul Pumnului� Lumina r�scole�te s�ngele trecutului, tocmai de la Blaj� V�ntul �nf�oar� �n lacrim� �i nepieritoare armonie umbr� �i �nv���cel, d�nd grai frunzi�ului des, neast�mp�r r�ndunelelor, seva �ncrederii s�lciilor de pe Prut pl�ng�ndu-�i �nsingurarea� Suflerul se cam fere�te de cunoscu�i, prost �mbr�cat �i sc�lciat de tot� Pascaly vrea s�-i corijeze jalea vestimentar� �i �i d� 50 de lei. Cu obolul primit, �n loc s� se elegantiriseasc�, �namoratul de Eufrosina Popescu intr� �n prima libr�rie. Pr�p�de�te to�i banii cump�r�ndu-�i opusurile complete ale lui Goethe �i Heine, �n original� Trupa joac� la Cern�u�i numai 9 reprezenta�ii, dup� care coboar� la Boto�ani. Aici, Gheorghe Eminovici se a�ine, o dat� pentru totdeauna� Suflerul e senin, cu �nl�crimat� duioas� iubire: de mam�, �i vajnicul c�minar pune m�na pe el! Dus la Ipote�ti, �l dezbrac�, �l descal��, �i de ce nu are� P�n� c�nd actorii p�r�sesc ora�ul. Iremediabil, teatrul rom�nesc pierde ��oapta� poetului din cu�c�, urgisitul chemat de alte constela�ii�

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

CURV�S�RIA LA ROM�NI



V�duva Arghira din mahalaua Col�ea din Bucure�ti cunoa�te foarte bine avantajele unei �bune politii�, �ncr�ncenarea cu care fiecare individ �ncearc� s� �i-o apere, dar �i vulnerabilitatea ei. Fost� amant� a ciubuciului Ispas, ea �l �antajeaz� ori de c�te ori are ocazia, amenin��ndu-1 cu scan-dal �n public, cu jalbe la mitropolit �i la domn. �Ipochimen de cinste�, cu cas� �i pr�v�lie, la �nceput Ispas cedeaz� �i, pentru a evita scandalul �i dezonoarea, �i d� 50 de taleri. �tiind c� poate ob�ine mai mult, v�duva creeaz� scene dup� scene, �n func�ie de �mprejur�ri. Afl�nd c� Ispas s-a c�s�torit, Arghira �i face o vizit�. Iat� cum o descrie reclamatul: �m-am pomenit la s�pt�m�n� cu numita la casa mea, unde dup� ce �naintea so�iei mele, lua�i de o s�pt�m�n�, m-au oc�r�t �i m-au necinstit c�ut�nd a-mi sparge casa�. Arghira nu se descurajeaz� c�nd jalbele ei s�nt respinse, at�t la Mitropolie, c�t �i la Divan, ci merge mai departe, miz�nd pe impactul vizual al scandalului �i pe def�imarea cotidian�. A�a c� �l ��nfrico�eaz� cu �sup�r�ri �i necinste la pr�v�lia lui�. �l p�nde�te diminea�a devreme, c�nd acesta deschide obloanele, iar c�nd clientela �ncepe s� se adune, sose�te �i ea ca s�-�i �mpr�tie acuza�iile, insultele �i blestemele. Scenele adun� trec�torii �i mai ales vecinii, care nu scap� nici un detaliu: �duc�ndu-se p�r�ta Arghira la pr�v�lia lui �n t�rgu, �i el prinz�nd de veste, fiindu-i ru�ine de negu��tori s-au ascuns, iar� p�r�ta l-au necinstit cu feluri de oc�ri nesuferite, fac�ndu-1 de rizil �n mijlocul negu��torilor, �n uli��, c�ut�ndu-1 �i p�n pr�v�lie, �i �nc� cu mare strigare �ntru auzul �i al so�i(i)i lui, �i al mu�teriilor dinprejur�. Dup� toate aceste scene, Ispas se vede nevoit s� fac� apel la justi�ie, care surprinde foarte bine jocul Arghirei: �(g�ndea) c� cu acest fel de pornire �l va �nfrico�a p� j�luitor de a-i da oric�nd �i va cere de cheltuial� ca s� nu-�i strice ipolipsisul�. Pr�v�lia trebuie, a�adar, s� tr�iasc� �bine� at�t �n �interior�, c�t �i �n �exterior�: via�a cuplului s� fie lini�tit�, so�ia �s�-�i poarte cinstea, iar so�ul s� nu provoace �evenimente� care ar putea s�-l dezonoreze, �s�-1 fac� de batjocora oamenilor�. (�) Popa Cozma nu poate nega �b�nuielile cu care �l categorise�te satul� (Coje�ti, jude�ul Ilfov), c� are o rela�ie sexual� cu so�ia unui enoria�. Are de ales �ntre a-�i schimba comportamentul sau a fi izgonit din sat. �n fapt, s�tenii se simt amenin�a�i c�, abuz�nd de prestigiul slujbei sale, preotul ar putea atenta �i la �cinstea caselor lor�, corup�ndu-le so�iile; ei reac�ioneaz� b�rfind, astfel �nc�t persoana �n cauz� s� afle �i s� se team�.

Perchezi�iile �n pivni�e, �n poduri, �n �c�rciumi sau �n hanuri �i �n casele oamenilor au loc �n orice moment, mai ales �n spa�iul urban. Straja poate intra oriunde, are dreptul s� ridice pe oricine care este suspect sau care se opune controlului, are dreptul s� trezeasc� oamenii din somn, s� �ntrerup� partide de amor, s� cear� socoteal�, s� amendeze, s� bat�, s� �nchid�. Denun�urile vecinilor, ale so�ilor �n�ela�i, ale so�iilor geloase, ale slugilor invidioase, ale clien�ilor nemul�umi�i o ajut� s� cunoasc�, s� �ndrepte, s� restabileasc� echilibrul social. �n miez de noapte, ceau�ul agiesc bate la u�ile lui Neculae cizmarul �i ale lui Ivan cojocarul, din mahalaua Gorganului, vecini de �p�r�te� cu Maria, �i le cere s� asiste la prinderea acesteia �n pat cu ibovnicul, �n timp ce so�ul �i este plecat cu afaceri la Ia�i. Dar zarva iscat� �i avertizeaz� pe cei doi. Femeia se refugiaz� �n podul unei brut�rii, iar ibovnicul, dup� ce prime�te c�teva picioare �i pumni, reu�e�te s� sar� gardul �i s� se piard� �n gr�dina M�n�stirii Sf�ntul Gheorghe. Tot noaptea s�nt p�ndi�i �i urm�ri�i de ceau�i, sp�t�rei �i c�pitani Anca �i amantul ei. P�nda a fost organizat� c�teva zile, �ntreaga gard� a fost pus� la treab�, iar dumnealui Iamandi De�liu biv za c�pitan za lefegii a dirijat afacerea din umbr�, �ns�rcin�ndu-i pe ceau�ul Hristofi �i pe logof�tul Gheorghe, �nso�i�i fiecare de c�tre un zapciu, s� supravegheze casa Anc�i, mi�c�rile amantului, orele de �nt�lnire, s�-i ridice din a�ternut f�r� a fi sim�i�i. (Sf�r�it)

CONSTAN�A

VINTIL�-GHI�ULESCU

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

DUMNEZEU A CREAT P�M�NTUL �N ZIUA DE 26 OCTOMBRIE, LA ORA 9 DIMINEA�A FIX�


�n anul 1654, episcopul englez James Ussher (1581-1656) public� rezultatele unor calcule, pornind de la Biblie. Astfel, el crede c� Dumnezeu a creat Planeta noastr� acum 6.000 de ani, mai precis �n anul 4004 �. Chr. � la ora 9 diminea�a, �n ziua de 26 octombrie. Cronologia lui mai treac�-mearg�, dar cum a ajuns popa la stabilirea orei 9? A�adar, lumea noastr� a fost f�cut� la� matineu!

www.ziartricolorul.ro/dumnezeu-a-creat-pamintul-in-ziua-de-26-oc...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

STATUIA LUI MIHAI VITEAZUL, CAUZ� DE TULBUR�RI STUDEN�E�TI




- �n Noembrie 1874, �ntr-una din s�lile Universit��ii era instalat� �coala preparatoare de bacalaureat. �ntr-o bun� diminea��, un coleg comunic� elementelor militante, printre care m� num�ram, cum c� se pune la cale dezvelirea statuii lui Mihai Viteazul. Statuia lui Mihai, a�ezat� pe soclul ei era �nv�luit� �ntr-un sac de p�nz�, iar ziua inaugur�rii, fixat� de mai multe ori, fusese �ntotdeauna am�nat�.

�n public circulau mai multe versiuni: ba c� guvernul nu �ndr�znea s� se �mpotriveasc� Turciei care se opune categoric, ba c� aliajul din care era turnat blocul nu era �n condi�iile contractului, ba c� Austro-Ungaria a dat un veto la s�rb�torirea eroului care cucerise Transilvania. Nimic pozitiv nu se �tia, dar versiunile se succedau. O m�n� nev�zut� opera tineretul � era m�na Partidului Liberal. Tinerelul universitar n-a putut fi atras �n ac�iune � de altfel, studen�ii universitari erau pe vremea aceea destul de pu�ini -, deci toat� n�dejdea era la �coala preparatorie.

Dar conspira�ia se f�cea �n gura mare a�a c� poli�ia �tia totul.

Planul era urm�torul: profesorul universitar Grigore �tef�nescu �inea �n toate duminicile, �ntr-una din s�lile Universit��ii, c�te o conferin�� din Istoria natural�. �i la toate conferin�ele venea lume foarte mult�. Deci, conspiratorii, spre a nu fi observa�i, trebuiau s� se amestece cu publicul conferin�ei; apoi, ie�ind deodat� cu acesta, s� se repead� asupra statuii �i s�-i scoat� sacul din cap. Planul fusese studiat o s�pt�m�n� �ntreag�. Toat� grija noastr� era cum s� ne ferim de unicul sergent de strad� care p�zea postul. Tot felul de solu�ii erau date �i �nc� nu se hot�r�se nimic. C�nd am sosit �n conferin�� pe la orele 2, am g�sit pe Bulevardul Academiei o desf�urare neobi�nuit� de for�e poli�iene�ti. �n dosul Universit��ii, numero�i sergen�i de ora�, �n cele dou� cur�i din dreapta �i din st�nga Universit��ii, alte for�e poli�iene�ti, pe Strada Col�ei jandarmi c�lare, pe Bulevard numero�i sergen�i de ora� sub comanda tistului Sarandi, �n jurul statuii �i pe trotuarul gr�dinii botanice � agen�i secre�i �i b�t�u�i. Pe la orele 4, publicul �ncepe s� ias� �n valuri de la Conferin�� �i noi �mpreun� cu publicul. Pe peron, ne grup�m coloana de asalt �i ne repezim.

At�ta neobi�nuit� desf�urare de for�e militare �i poli�iene�ti, c�t �i oarecare zvonuri puse �n circula�ie, atr�sese un public numeros de curio�i care nu �n�elegeau nimic. A�a c�, atunci c�nd am ie�it de la Conferin��, ne-am pomenit �n mijlocul unei mul�imi care sta�iona pe ambele trotuare, a�tept�nd marele eveniment. Coloana de asalt se repede, �n cap cu Vasilache Lambru, fratele d-lor George �i �t. Lambru. B�t�u�ii se reped �i b�t�lia �ncepe.

Ca �ntotdeauna victoria a r�mas de partea for�ei organizate. Vasilache Lambru a putut ajunge p�n� la piedestalul statuii pe care a �ncercat �n zadar s�-l urce, �ns� o m�n� viguroas� 1-a �n�f�cat de pantaloni �i 1-a dat jos.

A urmat o scurt� b�t�lie �ntre agen�i, poli�i�ti �i studen�i.

D-l Trandafir Djuvara, actual ministru plenipoten�iar, s-a ap�rat cu un box �n contra unui b�t�u�.

Studen�ii Vasile Lambru, Nicolae Bulaiu, Paul Scor�eanu �i Alexandru Serghiescu au fost aresta�i.

Bulevardul gemea de lume. B�t�i, �ipete, jandarmi c�l�ri �n cap cu celebrul c�pitan Tulea �arjaz� mul�imea, prefectul poli�iei colonelul Blaremberg, socrul lui Nicolae Filipescu, apare �n tr�sur� �i d� ordine, procurorul general Ion Lahovary intr� �n mijlocul studen�imii surescitate �i se sile�te s� o lini�teasc�. �n tot timpul acesta nu s-a ar�tat nici un frunta� liberal pe strad�. Numai dup� potolirea scandalului, doi ziari�ti de la ziarele liberale, Ghedem Teodoreseu �i C. Critescu (Cocris) �i fac apari�ia �i se informeaz�. A doua zi presa conservatoare �nvinuia partidul liberal c� a provocat dezordinea.

Pe vremea aceea nu exista repausul de duminic�; a�a c� magazinele erau toate deschise sau aproape toate. Ciocnirea de pe bulevard se r�sp�ndise ca fulgerul prin toate cartierele centrale �i o semnificativ� emo�ie le cuprinsese.

Respins de pe bulevard de for�ele poli�iene�ti, un grup de studen�i, tare de vreo 30-40 de in�i, a plecat pe str�zi c�nt�nd c�ntece patriotice �i Marsseillesa. Trec�nd prin Lipscani, din u�a fiec�rei pr�v�lii primeam salutul �i �ncuraj�rile negustorilor care se �ngr�m�deau s� ne vad�. Obloanele fuseser� trase �n grab�, u�ile erau pe jum�tate deschise, c�ci se �i zvonise c� �este revolu�ie pe Buluvard�.

Negustorimea, mai ales negustorimea mai r�s�rit� din Lipscani, era toat� liberal�. De aceea, mi�carea studen�ilor era privit� ca o mi�care �mpotriva guvernului.

Adev�rul este c� acest ne�nsemnat incident a fost semnalul curentului care a �mpins tineretul din �coli c�tre partidul liberal. Dintr-un lucru de nimic, din faptul c� guvernul �i �ndeplinise datoria ca s� men�in� ordinea pe strad�, noi am tras concluzii �n contra guvernului� �Ciocoilor �i strigoilor!�.

Pe vremea pe care o descriu, Capitala devenea din zi �n zi tot mai mult liberal�, rareori �nt�lneai un partizan al guvernului, presa de opozi�ie izbutise s� prezinte pe conservatori ca pe ni�te fiin�e odioase lipsite de toate bunele �nsu�iri, lipsite de patriotism, lipsite de omenie, de spiritul de dreptate, lipsite de respect pentru om. Sentimentul dominant �n public �i �n r�ndurile tineretului, mai ales, era un sentiment complex, un fel de eclectizm compus din liberalism, democratism �i patriotism. Era principiul nega�iei fa�� de c�rmuitori, sub toate formele si f�r� nici o cercetare.
CONSTANTIN BACALBA�A

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

RASA DE AUR A PRIMILOR OAMENI

De-a lungul acestei c�r�i am c�utat s� descoperim dac� profe�iile referitoare la V�rsta de Aur s�nt adev�rate � �i am dat peste dovezi clare ale evolu�iei ADN-ului �i con�tiin�ei, c�t �i peste posibilitatea existen�ei unei transform�ri dimensionale �n plin� desf�urare. Haide�i atunci s� �ncheiem c�utarea noastr� pentru �n�elegerea legendelor V�rstei de Aur. Dac� vrem s� afl�m cum anume a �nceput aceast� tradi�ie �n cultura occidental�, trebuie s� ne �ntoarcem la cea mai veche literatur� din lumea occidental� care o descrie � literatura clasic� a perioadelor grece�ti �i romane � �i s� c�ut�m puncte de reper care s� ne reveleze r�d�cinile �i mai vechi ale acestor profe�ii despre V�rsta de Aur.

�n anul 1952, H.C. Baldry a scris �Cine a inventat V�rsta de Aur?� pentru revista Classical Quarterly � o adev�rat� lucrare de erudi�ie de mare calibru, ce denot� fluen�a complet� �n multe limbi, adesea f�r� a se mai oferi traducerea. Trebuie s� fii un adev�rat erudit pentru a putea studia acest articol f�r� a apela la ajutorul unui traduc�tor, care s� �tie inclusiv cum s� citeasc� alfabetul grec �i s� �n�eleag� limba greac�. Dup� aceast� provocare intelectual�, Baldry ofer� o remarcabil� analiz� am�nun�it� asupra modului �n care a ap�rut ideea V�rstei de Aur.

�Exist� multe pasaje �n literatura antic� ce ilustreaz� o existen�� imaginar� ce difer� de greut��ile vie�ii reale � o existen�� binecuv�ntat� de m�rinimia naturii, netulburat� de lipsuri �i conflicte. Evident c� aceast� stare de fericire este plasat� �ntotdeauna undeva �n afara experien�ei umane obi�nuite, fie �n afara h�r�ii, undeva departe de lume, sau �n C�mpiile Elizee de dup� moarte, fie �ntr-un viitor neclar sau �ntr-un trecut �ndep�rtat. O asemenea perioad� imaginar� a plenitudinii, fie ea din trecut sau viitor, a devenit cunoscut� sub numele de V�rsta de aur�

�tim acum c� (i) imaginea unei existen�e fericite, undeva departe de via�a obi�nuit� (�) vine din surse anterioare oric�rei literaturi clasice existente; (ii) aceast� imagine tradi�ional� era cunoscut� �n antichitatea de dinainte de Imperiul Roman ca fiind V�rsta lui Cronos (Timpul) sau Saturnus; (�i) (iii) aurul sau folosirea aurului nu avea nici un loc �n imaginea tradi�ional� Atunci c�nd a fost men�ionat� prima oar� �n opera lui Hesiod �Lucr�ri �i zile� (42-46) ea nu este explicat�, ci doar se face aluzie la ea fugitiv ca fiind o stare de care oamenii s-ar bucura �i acum, dac� zeii nu ar fi ascuns de ei bog��iile vie�ii��.

Se crede c� Hesiod ar fi tr�it �n jurul anului 800 �. Chr. � iar acest paragraf este unul de-a dreptul fascinant. Pentru c� �nseamn� c� noi, ca fiin�e umane, am tr�it c�ndva �ntr-o stare care era de departe mult mai bun� dec�t orice am experimenta acum. Studiul lui Baldry arat� c� �n timpul V�rstei de Aur � V�rsta Timpului � noi am tr�it �ntr-o stare care a fost �ascuns� nou� de c�tre zei. �i nu uita�i c�, �ntruc�t este o repovestire mitologic� a unei informa�ii str�vechi, �n acest caz zeii ar putea s� reprezinte nimic altceva dec�t ciclurile naturale ale P�m�ntului, Soarelui �i galaxiei �i care ne influen�eaz� starea noastr� interioar� �i nivelul nostru de evolu�ie.

�n literatura ulterioar� apar referin�e ce indic� o �i mai mare varietate a credin�elor despre un timp �i un loc al unei vie�i mai fericite � o varietate ce nu poate fi urm�rit� p�n� la Hesiod sau oricare alt� surs� unic�, ci sugereaz� o tradi�ie str�veche �i larg r�sp�ndit�, tratat� �n diferite vremuri �i spa�ii, de diferi�i autori, �n multe �i diverse feluri� Pe viitor va trebui s� c�utam informa�ii asupra diferitelor paralele con�inute �n literatura oriental�, �n special �n mitul indo-arian, �n care Yima al Avestei (zoroastriene) �i Yama al Vedelor (hinduse) trebuie s� fi avut sursa lor comun� � povestea unei v�rste trecute a fericirii sub st�p�nirea unui domnitor care, atunci c�nd aceasta s-a sf�r�it, a devenit suveranul unui paradis locuit de sufletele celor binecuv�nta�i�

V�rsta de Aur a reprezentat un �paradis locuit de sufletele celor binecuv�nta�i�. Baldry men�ioneaz� o surs� comun� de la care pot fi urm�rite toate profe�iile legate de V�rsta de Aur � �i anume �mitul primordial indo-iranian�, care a dat na�tere at�t zoroastrismului, c�t �i hinduismului. Ambele religii par s� vorbeasc� despre acela�i rege-erou, al c�rui nume e modificat pu�in, �n func�ie de religia asupra c�reia ne aplec�m. �n zoroastrism numele s�u era Yima, iar �n Vede era Yama. (Va urma)
DAVID WILCOCK

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

E oficial: ast�zi tr�iesc 7,2 miliarde de oameni. Ce se va �nt�mpla cu Rom�nia �n 2050, c�nd pe Terra se estimeaz� c� vor tr�i 9,6 miliarde de oameni
www.ziartricolorul.ro/e-oficial-astazi-traiesc-72-miliarde-de-oa...
Organiza�ia Na�iunilor Unite a dat publicit��ii cele mai noi predic�ii referitoare la popula�ia planetei. ONU estimeaz� c� ast�zi tr�iesc 7,2 miliarde de persoane, urm�nd ca popula�ia global� s� creasc� la 8,1 miliarde p�n� �n anul 2025, cea mai mare parte a cre�terii urm�nd s� aib� loc �n ��rile �n curs de dezvoltare, mai ales �n Africa. Speciali�tii ONU estimeaz� c� �n 2050, pe Terra vor tr�i 9,6 miliarde de oameni. �n 2100 se estimeaz� c� vor tr�i pe Terra aproape 11 miliarde de oameni, cu 800 de milioane mai mult dec�t �n estim�rile date publicit��ii �n 2011. Popula�ia Indiei urmeaz� s� o dep�easc� ca num�r pe cea a Chinei, �n jurul anului 2028, atunci c�nd ambele ��ri vor avea aproximativ 1,45 miliarde de locuitori. Dac� exper�ii estimeaz� c� popula�ia Indiei va cre�te p�n� la pragul de aproximativ 1,6 miliarde de locuitori, urm�nd ca apoi s� scad� lent p�n� la nivelul de 1,5 miliarde de locuitori �n 2100, China va �ncepe s� scad� dup� 2030, ajung�nd la 1,1 miliarde de locuitori �n 2100. Exper�ii ONU afirm� c� popula�ia Nigeriei o va dep�i pe cea a Statelor Unite ale Americii, p�n� la jum�tatea acestui secol, atunci c�nd se estimeaz� c� �n SUA vor tr�i 400,8 milioane de persoane, fa�� de 440,3 milioane de persoane �n Nigeria. P�n� la finalul acestui secol, Nigeria ar putea s� concureze cu China pentru locul secund �n clasamentul celor mai mari ��ri ca num�r de locuitori�, se arat� �n raportul ONU, unde se estimeaz� c� Nigeria ar putea avea 913,8 milioane de locuitori �n 2100. John Wilmoth, directorul diviziei �ns�rcinate cu studiul popula�iei din cadrul Departamentului de Afaceri Economice �i Sociale din cadrul ONU, care a elaborat acest raport, a cau�ionat c� �exist� multe incertitudini �n ceea ce prive�te tendin�ele �n care va evolua popula�ia mondial�. �Tendin�ele s�nt afectate de trei componente majore � fertilitatea, mortalitatea �i migra�ia � dar mai ales de modul �n care se va schimba fertilitatea �n viitor�, a explicat Wilmoth. Specialistul afirm� c� fertilitatea a sc�zut rapid �n ultimele decenii. Num�rul mediu de copii n�scut de o femei a sc�zut considerabil �n mai multe ��ri mari, inclusiv China, India, Indonezia, Iran, Brazilia �i Africa de Sud, ceea ce a dus la o reducere a ratei de cre�tere a popula�iei, �n cea mai mare parte a ��rilor �n curs de dezvoltare. Cu toate acestea, Wilmoth afirm� c� proiec�iile ONU referitoare la nivelul popula�iei s�nt mai mari dec�t acum doi ani, lucru ce se datoreaz� mai ales datelor ob�inute recent despre nivelul de fertilitate. �n 15 ��ri cu un grad mare al fertilit��ii din Africa sub-Saharian�, num�rul mediu al copiilor n�scu�i de o femeie a fost modificat, �n sus, cu mai bine de 5%, a explicat Wilmoth. Printre aceste ��ri se num�r� Angola, Camerun, Congo, Etiopia, Mozambic, Niger �i Nigeria. Raportul ONU arat� c� popula�ia ��rilor aflate �n curs de dezvoltare va cre�te de la 5,9 miliarde �n 2013 la 8,2 miliarde �n 2050. �n aceea�i perioad�, popula�ia ��rilor dezvoltate va r�m�ne �n mare parte neschimbat�, aproximativ 1,3 miliarde de persoane. �n Africa, popula�ia va cre�te de la 1,1 miliarde de persoane ast�zi, la 2,4 miliarde �n 2050 �i, poten�ial, la 4,2 miliarde �n 2100. Rom�nia se num�r� printre ��rile care vor �nregistra o sc�dere a popula�iei, �n viziunea ONU. Speciali�tii ONU au identificat 43 de ��ri care vor avea mai pu�ini locuitori �n 2050 fa�� de 2013, iar 40 dintre acestea vor continua s� scad� �ntre 2050 �i 2100. Mai multe ��ri vor �nregistra o sc�dere a popula�iei mai mare de 15% p�n� �n 2050, inclusiv Belarus, Bulgaria, Croa�ia, Cuba, Georgia, Letonia, Lituania, Republica Moldova, Rom�nia, Rusia, Serbia �i Ucraina.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Descoperire f�r� precedent legat� de Istoria Ierusalimului
www.ziartricolorul.ro/descoperire-fara-precedent-legata-de-istor...
�n ciuda a peste 100 de ani de s�p�turi arheologice f�cute �n cetatea lui David din Ierusalim, cercet�torii nu au g�sit nimic semnificativ din Istoria Ierusalimului din Secolul al II-lea �.Chr. Acum, o descoperire f�r� precedent relev� o cl�dire din perioada Hasmoneana, �mpreun� cu peste 40 de monede de mare valoare istoric�.
Autoritatea pentru Antichit��i din Israel a anun�at o descoperire unic�, o cl�dire de 4 metri �n�l�ime din Secolul al II-lea �.Chr. �i care are o suprafa�� de aproximativ 64 de metri p�tra�i. �n aceasta s-au g�sit zeci de monede antice, potrivit The Jerusalem Post. Structura a fost descoperit� �n zidurile care �nconjoar� Parcul Na�ional din ora�ul lui David din Ierusalim. Pere�ii cl�dirii s�nt realiza�i din blocuri de calcar, cioplite. �Mai mult de 100 de ani de s�p�turi arheologice nu au reu�it s� scoat� la iveal� cl�diri din perioda Hasmoneana. Nu am avut dovezi ale unor cl�diri ale dinastiei Hasmoneana p�n� acum�, a spus dr. Doron Ben-Ami, unul dintre directorii care au condus s�p�turile. Aceast� dinastie a provenit din descenden�ii neamului Macabeilor �i a condus Regatul Iudeii �ntre anii 141-37 �.Chr. Descoperirea celor peste 40 de monede de argint �i bronz �indic� faptul c� structura a fost construit� la �nceputul Secolului al II-lea �.Chr. �i a continuat �n perioada Hasmoneana, �n care au fost f�cute modific�ri semnificative �n interiorul ei�, a spus Ben-Ami. Monedele s�nt �n prezent la laboratorul Autorit��ii pentru Antichit��i pentru a fi cur��ate �i identificate. �Avem un gol de umplut �n mai multe perioade din Istoria Ierusalimului. �tim din diferite texte c� ora�ul a �nflorit �n Secolul al II-lea, dar p�n� acum nu a fost nimic descoperit�, a completat arheologul.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Misterul OZN-ului descoperit, din �nt�mplare, �n Suffolk
ozn-fenomene bizare



Timp de 30 de ani, John Burroughs, angajat al For�elor Aeriene Americane, s-a judecat cu institu�ia la care a lucrat, pentru c� el sus�ine c� a fost radiat, �n timp ce se afla la locul unui accident al unui OZN, �n Suffolk, Anglia. Incidentul s-a petrecut �n decembrie 1980, �ntr-o p�dure. Burroughs �mpreun� cu colegii s�i, militari, s-au deplasat acolo, pentru c� fusese v�zut un OZN. Echipa s-a apropiat de OZN, pre� de c�teva minute, timp �n care s-a produs o lumin� puternic�.

OZN-ul s-a ridicat �i echipa a investigat urmele l�sate de acesta. La scurt timp, starea de s�n�tate a lui Burroughs s-a �nr�ut��it, iar medicii i-au pus un diagnostic foarte grav. Fusese radiat �i organismul s�u �ncepuse s� dea semne de sl�biciune, sl�bise foarte mult, �i c�dea p�rul �i avea mari probleme cu dantura. Dup� un timp, a suferit o interven�ie �i la inim�. Anglia a recunoscut c� �n zona unde se afl� p�durea, nivelul radia�iilor este foarte ridicat. Ziarul �The Mirror� descrie cum, timp de 30 de ani, Burroughs s-a luptat s�-�i c�tige dreptatea �i a reu�it. Guvernul englez trebuie s�-i pl�teasc� costurile tratamentelor �i al opera�iei, pe o perioad� de 30 de ani. Nu este o noutate pentru cercet�tori c� OZN -urile produc radia�ii. �n anul 1952, dup� ce un OZN a fost v�zut �ntr-o zon� din SUA, o echip� de speciali�ti s-a deplasat la fa�a locului, unde aparatele au �nregistrat un grad crescut de radia�ii. A fost pentru prima oar� c�nd speciali�tii au constatat acest lucru. Ulterior, m�sur�torile efectuate �n astfel de incidente au demonstrat acela�i lucru. Mai mult, s-a observat c� �i vegeta�ia din zonele respective prezenta modific�ri. �n anul 1960, cercet�torii au f�cut un experiment inedit. �ntr-o caban� p�r�sit� de pe un munte din SUA au amplasat aparatur� care m�soar� nivelul radia�iilor. Timp de 3 luni, aparatura a m�surat nivelul radia�iilor din zon�. Speciali�tii au coroborat imaginile radar, care prezentau momentul �n care a fost observat un OZN �n acea zon� cu cre�terile anormale de radia�ii. �n momentul trecerii unui OZN, radia�iile cre�teau de 100 de ori, fa�� de nivelul normal. Concluzia a fost c� OZN-urile produc radia�ii. Un alt caz este cel al unei persoane originare din Texas. Se �ntorcea acas� �mpreun� cu doi prieteni. To�i trei se aflau �ntr-un autoturism. La c��iva zeci de metri de ma�in�, v�d cum o lumin� puternic� se �ndreapt� c�tre sol. Opresc ma�ina �i numai o persoan� coboar� din ma�in�. Se apropie de lumin� pentru a o observa mai bine. Lumina se ridic� �i dispare. La �ntoarcerea �n automobil, observ� c� este ars� pe corp. Merge de urgen�� la spital pentru r�nile pe care le avea. Dup� c�teva zile, se sim�ea tot mai r�u. Avea st�ri de ame�eal�, dureri de cap �i vomita. Diagnosticul a fost � cancer. Victima a dat �n judecat� statul american, dar a pierdut procesul. Un alt caz, pe care vi-l prezint, este cel al unei nave de lupt� americane. Nava se afla �n largul Oceanului Atlantic. �ntr-una din nop�i, au fost observate pe cer mai multe lumini care au sta�ionat mai multe minute deasupra navei. Militarii au raportat, la �ntoarcere, c� �n tot acel timp, c�t luminile au sta�ionat deasupra navei, aparatura radar nu a mai func�ionat �i a scos un zgomot infernal. Dup� ce luminile au disp�rut, radarul a �nceput s� func�ioneze. Speciali�tii spun c� radia�iile Gamma emise de OZN-uri au perturbat func�ionarea radarului.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Opt lucruri pe care nu le �tiai p�n� s�pt�m�na trecut�


Informa�iile despre cele mai noi cercet�ri �i �tirile bizare nu au lipsit nici �n ultima s�pt�m�n�, BBC News realiz�nd o scurt� list� a acestora.

BBC News a reunit �i �n aceasta s�pt�m�n� nout��i din mediul academic sau �tiri considerate bizare prin informa�iile pe care acestea le prezint�.

Telenovelele sud-coreene s�nt populare �n Cuba.
Un porc spinos se poate lupta cu un grup de lei.
�n momentul �n care v�neaz�, liliecii �ncearc� s� blocheze semnalele sonore ale altor lilieci.
Iranul public� de 3 ori mai multe c�r�i dec�t toate na�iunile arabe la un loc.
Fac�iunea femeilor din cadrul organiza�iei Statul Islamic �i-a deschis un site, �n care s�nt publicate re�ete de m�ncare recomandate pentru jihadi�tii care s�nt implica�i �n confrunt�ri armate.
Taylor Switft a v�ndut mai multe albume �ntr-o s�pt�m�n�, dec�t num�rul total al celor afla�i �n topul Bilbord, �ntre locul 2 �i 107.
Femela pe�tilor tilapia �i poate da seama de puterea p�r�ii masculine a speciei prin mirosul urinei pe care acesta o elibereaz�.
Lanternele chineze�ti s�nt cele care �i fac, de cele mai multe ori, pe francezi s� cread� c� pe cer trec OZN-uri.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

FENOMEN PARANORMAL, SURPRINS �N CEL MAI �NFRICO��TOR LOC DIN INIMA ARDEALULUI


�n inima Ardealului se g�se�te cel mai misterios loc din Rom�nia. �n P�durea Hoia-Baciu, considerat de localnici cel mai �nfrico��tor loc, oamenii spun c� sufer� arsuri, c� apar OZN-uri �i c� s�nt �nconjura�i de structuri imateriale �i materiale. Un documentar despre fenomenele paranormale petrecute �n P�durea Hoia-Baciu, din apropiere de Cluj, a fost postat pe youtube. Acum, un grup de tineri din Cluj-Napoca a pornit �ntr-o expedi�ie prin p�durea de la Cheile Baciului, reu�ind s� filmeze un fenomen, despre care ei sus�in c� este paranormal �i inexplicabil. Ei au realizat dou� filmule�e �n care vorbesc despre lucrurile ciudate din p�dure. Pe primul, la minutul 2,14, poate fi auzit un strig�t �ndep�rtat �i metalic. �Am ie�it cu prietenii mei la o plimbare cu bicicletele �n zona Cheile Baciului, de l�ng� ora�ul Cluj-Napoca. Dup� ce am intrat �n p�dure, am auzit ni�te sunete ciudate. Pe r�nd spuneam c� e vreun animal, dar era un fel de urlet. Foarte, foarte ciudat, dac� da�i la maximum boxele, se poate auzi foarte �ncet. Este filmat cu telefonul, deci nu prea se aude bine, �ncerca�i s� asculta�i cu aten�ie pe la minutul 2,14″, a scris David Pantea.

Speciali�tii spun c� P�durea Hoia-Baciu uime�te mereu prin neobi�nuitul fenomenelor care se petrec. Ace�tia au constatat apari�ia unor OZN-uri, sfere luminoase, forme geometrice zbur�toare, lumini nocturne sau diurne colorate, apari�ii umanoide stranii, forme nebuloase ciudate, materializ�ri �i dematerializ�ri, contorsion�ri de copaci �n intervale de zeci de secunde, c�mpuri mobile radioactive �i multe alte lucruri care ne sfideaz� �n�elegerea. Pe blogul s�u, scriitorul Daniel Roxin spune c� filmul documentar �P�durea Baciu, un Triunghi rom�nesc al Bermudelor� prezint� materiale video �i foto de excep�ie, al�turi de m�rturiile a doi cercet�tori care au studiat acest loc enigmatic de zeci de ani, profesorul Adrian P�tru�, pre�edintele Societ��ii Rom�ne de Parapsihologie, �i Cristian Mure�anu, realizator �i produc�tor al emisiunii ��tiin�� �i cunoa�tere� (TVR Cluj). �A�a dup� cum ve�i constata, misterul din jurul acestor fenomene na�te, inevitabil, �ntreb�ri tulbur�toare despre noi �i despre Univers, despre poten�ialul nostru ca oameni �i despre posibilit��ile nelimitate ale Universului �n care tr�im. Un Univers pe care �l cunoa�tem at�t de pu�in�, mai scrie Daniel Roxin pe blogul s�u. P�durea Hoia-Baciu, este cu siguran�� cel mai faimos loc din Rom�nia, unde au fost investigate �i analizate o serie de fenomene absolut inexplicabile.

Zona a devenit cu adev�rat celebr� pe mapamond de-abia �n anul 1968. Pe data de 18 august 1968, tehnicianul-militar Emil Barnea, �n v�rst� de 45 de ani, ignor�nd avertismentele s�tenilor, se afla �n P�durea Baciu pentru a petrece un sf�r�it de s�pt�m�n� departe de stresul ora�ului. �mpreun� cu el se aflau la acea dat� prietena sa, Zamfira Matea, �i al�i doi prieteni de familie, care au dorit s�-�i p�streze anonimatul. �n preajma orelor 13, pe c�nd se afla �n c�utarea unor lemne pentru foc, Emil Barnea s-a pomenit brusc strigat de prieteni. �ntors �n poian�, al�turi de prietenii s�i, Emil Barnea a apucat s� vad� ceea ce p�rea un OZN care survola la viteza mic� P�durea Baciu, f�r� s� scoat� nici un sunet. Straniul aparat zbur�tor a �nceput s� str�luceasc� brusc, f�c�nd �n aer o manevr� de r�stunare. F�r� veste, OZN-ul a accelerat spre cer �ntr-o direc�ie u�or oblic�. Urm�rindu-l prin vizorul aparatului foto, Emil Barnea a reu�it s�-l mai surprind� �n trei cadre. Dup� developarea filmului, tehnicianul clujean a contemplat cu stupoare fotografiile a ceea ce peste ani speciali�tii interna�ionali ai fenomenologiei OZN aveau s� clasifice drept �cele mai clare imagini ale unui OZN fotografiat �n Rom�nia �i, f�r� �ndoial�, unele dintre cele mai bune imagini ale vreunui OZN fotografiat vreodat� �n lume�.

�n anul 1993, cercet�torul Adrian P�tru� a identificat �n P�durea Baciu o zon� aparte pe care a denumit-o �Punctul 3 social activ�. Zona cu pricina pare a fi centrul de maxim� activitate pentru fenomenele paranormale observate �n inima Ardealului.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Descoperire misterioas� l�ng� morm�ntul unui rege: �Nu am mai v�zut niciodat� a�a ceva�, spun arheologii

Arheologii au fost surprin�i de ceea ce au g�sit atunci c�nd au deschis un sicriu de piatr� pe care l-au excavat din situl �n care a fost identificat scheletul regelui Richard al III-lea: un alt sicriu mai mic, din plumb. Speciali�tii afirm� c� nu au mai v�zut niciodat� ceva asem�n�tor. Oamenii de �tiin�� de la Universitatea Leicester efectueaz� s�p�turi la situl Grey Friars, dup� ce au descoperit acolo, �n luna septembrie, trupul regelui Richard. El a murit �n apropiere de acest loc, �n 1485, �n B�t�lia de la Bosworth Field.

�n septembrie, cercet�torii au anun�at c� au descoperit un sicriu medieval de piatr� ce era �n �ntregime intact, �ns� nu au putut s�-l studieze mai mult la acea vreme. Acum, cercet�torii au reu�it s�-l deschid�, iar �n interiorul s�u se g�sea un sicriu de plumb, despre care speciali�tii cred c� g�zduie�te o persoan� foarte important�. Oamenii de �tiin�� cred c� sicriul de plumb, ce are o gaur� prin care pot fi v�zute picioarele decedatului, ar putea con�ine unul dintre fondatorii m�n�stirii de c�lug�ri sau r�m�i�ele unui cavaler medieval din Secolul al XIV-lea, Sir William Moton. Arheologii afirm� c� este nevoie de efectuarea unor teste pentru a stabili cum s� deschid� sicriul de plumb f�r� a v�t�ma r�m�i�ele. Matthew Morris de la Universitatea Leicester afirm� c� nici un membru al echipei nu a mai v�zut vreodat� un sicriu de piatr� care s� con�in� un sicriu de plumb. �A fost la fel de incitant ca descoperirea lui Richard al III-lea�, spune cercet�torul. ��nc� nu �tim cine este �n interiorul sicriului, acest lucru continu� s� fie un semn de �ntrebare�, a mai declarat Morris. Cercet�torii au avut nevoie de 8 persoane pentru a deschide capacul de piatr� de pe sicriul extern, ce m�soar� 2,12 metri �n lungime, 0,6 m �n l��ime �n zona capului, 0,3 m �n l��ime �n zona picioarelor �i o ad�ncime de 0,3 metri.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Descoperire misterioas� a Serviciului Secret American �n Mun�ii Bucegi

Legende transmise de-a lungul timpului, din genera�ie �n genera�ie. Multe mistere care i-au uluit �i pe speciali�ti. Toate legate de Mun�ii Bucegi, iar unele at�t de adev�rate, �nc�t ridic� mari semne de �ntrebare. O legend� sus�ine c� Mun�ii Carpa�i s�nt str�b�tu�i de tuneluri subterane at�t de lungi �nc�t ating �i sute de kilometri. Nimeni nu poate spune dac� au fost f�cute de m�na omului sau de for�a naturii. Iar asemenea tuneluri ar exista �i �n Bucegi. Se vorbe�te �i despre faptul c� pe V�rful Omu ar fi fost un sanctuar dacic, a�a cum au mai fost �i pe alte cre�tete ale mun�ilor, �n Retezat �i Ceahl�u. Acesta este supranumit �triunghiul de aur� al Daciei datorit� energiilor impresionat de mari care se presupune c� se reg�sesc �n cele trei puncte. De-a lungul vremii s-a descoperit c� pe crestele Bucegilor se �nregistreaz� un nivel foarte mare de radia�ii. Nu se �tie cu exactitate de unde provin aceste radia�ii, sau ce le provoac�, iar cercet�rile sporadice de p�n� acum nu au reu�it s� demonstreze nimic. Primele cercet�ri cu privire la Mun�ii Bucegi s-au efectuat abia �n anul 1927, �n partea estic� a masivului, pe Valea Ialomi�ei, �ntr-o zon� cunoscut� sub numele de ��apte izvoare�. Aici s-a f�cut o analiz� a apei �i spre stupoarea cercet�torilor s-a constatat c� apa din acest izvor are zero bacterii. Acest fapt este unic �n lume. Alte cercet�ri au fost realizate �n anii 80. Legendele locale vorbesc �i despre existen�a unor tezaure deosebit de valoroase, comori �ngropate, acumulate de-a lungul a zeci de genera�ii de conduc�tori �i p�strate �n zon�. Este vorba despre un tezaur sf�nt pe care fiecare domnitor era obligat s�-l sporeasc� pe timpul domniei sale (dar nu avea voie s� foloseasc� nimic din acest tezaur). De asemenea, Pentagonul nu ar fi str�in de faptul c� sub Bucegi s-ar afla o poart� imens� din piatr� (legendele locale amintesc �i despre o poart� spre alt� lume), �naintea acestei por�i un baraj energetic, iar orice obiect aruncat spre el se transform� �n praf fin. Scepticii consider� c� totul este exagerat, dar sus�in�torii teoriei afirm� c� istoria lumii �ncepe �n Rom�nia�

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Descoperiri naziste �n Tibet: Vajra, ma�in�ria zeilor, �i Agarta, paradisul din interiorul Terrei
misterul unui simbol nazist

�n 1925, o echip� de speciali�ti ru�i a fost trimis� �n Tibet pentru a c�uta r�spunsul mai multor �ntreb�ri cu privire la originea omului �i misterele care se ascund �n interiorul Terrei. Expedi�ia a fost condus� de Yakov Bliumkin �i rezultatele au fost unele de-a dreptul fascinante, at�t pentru acele vremuri, c�t �i pentru zilele noastre.

Informa�iile au fost culese cu o acurate�e ie�it� din comun �i au fost adunate �ntr-un raport care poart� numele fostului agent special Bliumkin. Interesant este faptul c� Bliumkin le-a oferit nazi�tilor aceste informa�ii, motiv pentru care a fost executat �n 1929. �n acest fel, nazi�tii au putut ajunge �n Tibet �i au descoperit numeroase secrete ale zeilor referitoare la puritatea raselor sau la teoria p�m�ntului gol. Nazi�tii l-au trimis pe Savel�ev pentru a culege c�t mai multe informa�ii sacre din Tibet �i eventual pentru a descoperi intrarea �n Agarta, locul minunat care se ascunde �n interiorul planetei noastre. La 10 ianuarie 1939, Savel�ev aducea �n Germania cele mai importante secrete din Tibet �i astfel o nou� er� �n dezvoltarea spiritual�, pe care o c�uta Hitler, se profila. Ini�ial s-a vorbit despre o tehnologie impresionant� de�inut� de o civiliza�ie antic�. Aceasta a reu�it construirea unei ma�in�rii capabile s� decupeze buc��i imense de piatr� �i s� le transporte �n orice loc de pe Terra ca �i cum orice lege a fizicii era �n totalitate ignorat�. Aceast� ma�in�rie a fost numit� �Vajra� �i atunci c�nd era nevoie se transforma �ntr-o arm� extrem de puternic�, capabil� de distrugere �n mass�. Un alt punct interesant, specificat �n rapoartele misiunilor naziste din Tibet, se refer� la puritatea rasei umane �i la controlul biologic. Controlul persoanelor se poate realiza prin identificarea mirosului. Fiecare om de�ine un miros specific, care poate s� fie stocat. Atunci c�nd se dore�te manipularea unei persoane, acestui miros i se induc anumite propriet��i �i astfel comportamentul persoanei respective este corectat �n func�ie de necesit��i. Specialistul german Werner Girke a fost cel care s-a ocupat de acest segment �i a realizat numeroase descoperiri fantastice, care au fost �inute la secret. O alt� descoperire �ocant� se refer� la t�r�mul din interiorul planetei. Conform �nv���turilor sacre, acest t�r�m exist� �i doar cei ale�i pot ajunge acolo. Pe Terra se afl� dou� por�i, una �n Tibet �i cealalt� la Polul Sud. �n acest fel se explic� �i interesul lui Hitler cu privire la Antarctica. Pentru a p�trunde �n Agarta, a�a fiind numit �inutul misterios, este nevoie de numeroase atribute spirituale. Atunci c�nd un om atinge nivelul dorit poate ajunge �n interiorul planetei �i poate s� descopere un �inut de vis, asem�nat chiar cu paradisul. Acest �inut este �nc�lzit de un soare mai mic �i este propice pentru o via�� de calitate. Apa, verdea�a, c�t �i pacea s�nt doar c�teva dintre caracteristicile Agartei. Pentru c� poarta din Tibet nu a fost nici m�car g�sit� de nazi�ti, a fost organizat� o expedi�ie de propor�ii �n Antarctica. Hitler a trimis peste 1.000 de persoane, la bordul navei �SCHWAB ENLAND�, pentru a descoperi intrarea spre interiorul P�m�ntului. Oficial, aceasta nu a fost niciodat� g�sit�, dar, cu toate acestea, exist� numeroase specula�ii care indic� faptul c� Hitler ar fi intrat �n posesia a numeroase informa�ii cu privire la Agarta. Acestea nu au fost descoperite niciodat� �i au fost �ngropate odat� cu �ncheierea celui de-al II-lea r�zboi mondial.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Am fost crea�i de extratere�tri? Un c�tig�tor al Premiului Nobel crede asta
wainwright





Oamenii de �tiin�� din Marea Britanie au descoperit un obiect ciudat despre care se crede c� ar fi fost trimis de extratere�tri pentru a aduce via�a pe Terra.

Obiectul poate p�rea de dimensiunile unei planete, dar, de fapt, potrivi �Huffington Post�, are l��imea unui fir de p�r uman. Cercet�torii de la Universitatea din Buckingham spun c� particula, un glob metalic minuscul, a fost descoperit� de astrobiologul Milton Wainwright �i culeas� de un balon care zbura �n stratosfer� Terrei. �Este o bil� de l��imea unui fir uman care con�ine bacterii filamentoase pe exterior �i un material biologic lipicios care se revars� din centru. Una dintre teoriile noastre este c� a fost trimis� pe P�m�nt de o civila�ie necunoscut� pentru a continua popularea planetei cu diverse forme de via��, a teoretizat Wainwright.

�Cu toate c� teoria (numit� panspermie direct�) pare desprins� din filmele science fiction, nici un om de �tiin�� nu ar lua-o �n serios dac� nu ar fi fost sugerat� de Francis Crick, c�tig�tor al Premiului Nobel�, a mai spus Wainwright. Panspermia este o teorie care sugereaz� c� via�a se propag� prin univers, c�l�torind cu ajutorul cometelor sau meteori�ilor. Crick, biologul molecular care a descoperit structura ADN-ului �n 1953, a g�ndit aceast� teorie �n anii �70, al�turi de biochimistul Leslie Orgel. Wainwright a lansat baloane la o altitudine de 28 de kilometri �i apoi au examinat materialele colectate. Mostra nu a aterizat pur �i simplu pe balon, ci s-a izbit de el, provoc�nd un mic crater. Anul trecut, o echip� de cercet�tori condus� de astrobiologul Chandra Wickramasinghe a anun�at c� a descoperit fosile cu propriet��i biologice ata�ate de un meteorit care a lovit solul din Sri Lanka. Cu toate c� descoperirile de acest gen se tot adun�, comunitatea �tiin�ific� �nc� este sceptic� privind validitatea panspermiei. �Dac� nu putem g�si detalii despre civiliza�ia care a trimis acest obiect, teoria nu poate fi demonstrat�, a conchis Wainwright.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

EXTRATERE�TRII S�NT PRINTRE NOI. AUTORIT��ILE TAC




Se pune din ce �n ce mai des �ntrebarea dac� extratere�trii s�nt deja printre noi. Lumea �tiin�ific� ia �n calcul aceast� variant� din ce �n ce mai serios. Frank Drake este un astronom care la �nceputul anilor �60 a elaborat o celebr� formul�, prin care se poate estima num�rul poten�ial de civiliza�ii extraterestre din galaxia noastr�.

Drake este considerat primul radioastronom care a �ncercat s� asculte semnalele care vin din Cosmos. A fost un pionier �n ce prive�te ufologia. Nu a fost sus�inut �n demersul s�u, mai mult, studiile sale nu au fost luate �n considerare de lumea �tiin�ific�.

Cercetarea fenomenelor extraterestre a �nceput �n 1947, c�nd �n SUA �i Australia au fost �nregistrate numeroase apari�ii ale OZN-urilor. Speciali�tii sus�in c� OZN-urile apar �n special �n proximitatea intersec�iei liniilor de for�� telurice. O alt� zon� �n care apari�iile au fost frecvente este cea a unor siteuri considerate sacre.

Nu se �tie dac� este coinciden��, sau nu. Autorit��ile �i institu�iile abilitate �n acest sens, continu� s� duc� politica de a nu explica ceea ce se �nt�mpl�. O mare parte dintre personalit��ile care s-au ocupat de fenomenele extraterestre au avut parte de mor�i misterioase, �n unele cazuri vorbindu-se chiar de asasinate. �n martie 2014, un fost consilier guvernamental, pe nume Hood, a f�cut o declara�ie care ne pune pe g�nduri. El a pus la dispozi�ia presei o list� cu mari ufologi care au murit �n condi�ii cel pu�in ciudate. Mul�i au fost descoperi�i sp�nzura�i, al�ii �mpu�ca�i, al�ii au f�cut infarct la v�rsta de 30 de ani. Toate investiga�iile asupra acestor mor�i s-au f�cut �n grab�, cazurile fiind clasate.

V� prezent�m un caz care s-a produs �n 1959, �n Mun�ii Urali, din Rusia, care a r�mas �n continuare un mister, cu toate c� au trecut at��ia ani �i echipe de speciali�ti s-au implicat pentru a afla cauza acestui tragic eveniment. Zece studen�i de la Universitatea Politehnic�, �mpreun� cu un ghid au pornit �ntr-o drume�ie �n Urali. Din cauze de s�n�tate, unul dintre studen�i nu a mai putut face fa�� drumului �i s-a �napoiat �n ora�. Studen�ii erau sportivi, alpini�ti �i foarte buni schiori. Pentru c� studen�ii nu au revenit �n ora�, a�a cum era stabilit, un alt grup porne�te �n c�utarea acestora. Au fost descoperi�i to�i mor�i. Cadavrele aveau culoarea portocalie, p�rul era de culoare alb�, albiser� cu to�ii, cu toate c� aveau v�rste p�n� �n 25 de ani, iar dou� dintre cadavre aveau limba t�iat�. Cadavrele au fost g�site la o distan�� de 1 kilometru fa�� de locul unde aveau instalat� tab�ra. Ce �i determinase pe ace�ti tineri s� p�r�seasc� �n grab� tab�ra? S-au f�cut multe specula�ii. Poate au fost ataca�i de un animal, experien�e militare sau extratere�trii? La locul tragediei nu au fost descoperite urme c� s-ar fi produs o lupt�. Un singur indiciu era foarte clar. Tab�ra fusese p�r�sit� �n grab�, toate lucrurile personale, dar �i hrana, fuseser� abandonate �n corturi. Culoarea portocalie pe care o avea pielea cadavrelor este datorat� unei radia�ii puternice la care ace�tia au fost supu�i, sus�in o parte dintre speciali�ti. Unul dintre cadavre prezenta o lovitur� �n partea toracic�. Medicii sus�in c� o astfel de lovitur� nu o putea face un om. Impactul �i lovitura au fost at�t de mari, �nc�t medicii au conchis c� numai o for�� supraomeneasc� putea face acest lucru. Dup� dou� luni, dosarul este �nchis �i clasat confiden�ial pentru c� nu au fost descoperite probe care s� clarifice ancheta. Timp de 3 ani, armata a interzis turi�tilor �i schiorilor s� p�trund� �n acea zon�. Teza unui accident militar nu a dus la un rezultat. �n primul r�nd, cea mai apropiat� baz� militar� se afla la o distan�� de 600 km, iar la fa�a locului nu s-au descoperit urme c� s-ar fi produs o explozie sau un alt tip de accident chimic. Faptul c� autorit��ile mu�amalizeaz� astfel de cazuri, vezi cazul Roswell, SUA, nu face dec�t s� ne �ntreb�m dac� nu cumva extratere�trii s�nt printre noi.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Hipnoz� �i re�ncarnare


�n 1975, apare �n presa american� articolul despre Dolores Jay, so�ia unui pastor protestant din Elkton (statul Virginia, S.U.A.). Subiectul cunoa�te un r�sunet interna�ional. Sub efectul somnului hipnotic, aceast� doamn� � care nu numai c� nu a vorbit niciodat�, dar nici m�car nu a auzit pe nimeni vorbind �n german� � se exprim� �n limba lui Goethe. Totul �ncepe �n 1970. Pastorul Jay recurge �ntr-o zi la un procedeu de inducere a hipnozei pentru a-�i trata so�ia, care sufer� de o durere de spate. �n momentul �n care o �ntreab�, �n englez�, dac� mai simte durerea, ea �i r�spunde nein. Apoi, drept r�spuns la �ntrebarea dac� se simte bine, ea spune ja.

Intrigat, pastorul aduce un magnetofon s� �nregistreze dialogul cu so�ia sa. Nici el nu cunoa�te limba german�; prin urmare, b�rbatul formuleaz� �ntreb�rile doar �n englez�, �n timp ce so�ia sa continu� s�-i r�spund� �n german�

Cu aceast� �nregistrare, pastorul Jay reu�e�te s� trezeasc� interesul doctorului Ian Stevenson �i al profesorilor de la Universitatea din Virginia. �n anii care au urmat, experien�ele hipnotice cu Dolores Jay vor continua �n prezen�a unor cercet�tori �tiin�ifici. Se confirm� faptul c�, de�i nu are nici cea mai mic� no�iune de limba german�, aceast� femeie este capabil� s� o foloseasc�, �n mod curent, �n starea de hipnoz� profund�. �ns� nu este vorba despre germana modern� � ea folose�te expresii care nu se mai folosesc de foarte mult timp.

�n mod treptat, transele hipnotice ale lui Dolores Jay permit asamblarea unor elemente �autobiografice� surprinz�toare: vorbind la persoana �nt�i �i �n germana veche, ea relateaz� amintirile unei anumite Gretchen Gottlieb, fiica unui primar din Eberswalde (Germania), care a fost asasinat� la sf�r�itul Secolului al XlX-lea, la v�rsta de 16 ani�



* * *

De fapt, opinia public� �i cercurile �tiin�ifice americane au primit f�r� scepticism �tirile referitoare la experimentele efectuate cu Dolores Jay, deoarece fuseser� sensibilizate de un caz asem�n�tor, �n 1952; �n Colorado, tot �n stare de hipnoz�, o femeie se identifica cu Bridey Murphy, o irlandez� din Secolul al XlX-lea. De altfel, tocmai revelarea �cazului Bridey Murphy� este ceea ce l-a decis �i pe L. Ron Hubbard, �ntemeietorul Bisericii Scientologice, s� elaboreze propria sa metod� de investigare..
GIOVANNI SCIUTO

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Destinul omului: S�ntem programa�i genetic din spa�iu


�n urm� cu ceva vreme, f�cea senza�ie �tirea potrivit c�reia un craniu descoperit prin anii �30 �n Mexic ar fi fost autentificat ca fiind� uman-extraterestru! A�a-numitul �Starchild skull� � care a declan�at o sumedenie de controverse aprinse � a relansat �i ipoteza potrivit c�reia �n ADN-ul uman ar fi intervenit �i vizitatori din spa�iu, preocupa�i �n continuare de evolu�ia p�m�ntenilor.

Craniul hibrid, de om-extraterestru

Zece ani i-au trebuit lui Lloyd Pye s� ajung� la concluzia c� faimosul �Starchild skull� � un craniu descoperit prin anii �30 de o adolescent� aflat� �n vacan�� �n regiunea mexican� Sierra Tarahumara �i ajuns �n 1998 �n posesia so�ilor Ray �i Melanie Young din El Paso, Texas � ar fi un hibrid, adic� rezultatul �genetic� dintre o femeie uman� �i un extraterestru.

De profesie psiholog, Lloyd Pye, care a lucrat o perioad� �i pentru Intelligence-ul militar din SUA, s-a f�cut cunoscut prin pasiunea sa pentru fenomenele la grani�a �tiin�ei (Bigfoot, Yeti, OZN-uri etc.), c�rora le-a dedicat nenum�rate conferin�e, articole �i c�r�i. Tocmai aceast� activitate l-a adus fa��-n fa�� cu so�ii Young, care i-au �ncredin�at, �n 1999, ciudatul obiect, cu rug�mintea de a-i stabili provenien�a. �n vecin�tatea craniului botezat �Starchild�, din cauza dimensiunilor ce p�reau ale unui copil de 5-6 ani, mai fusese descoperit un altul, aparent de femeie adult�. Dup� cum noteaz� singur pe site-ul personal, Pye a pornit cercet�rile �ncredin�at c� avea de-a face cu resturi umane ce prezentau anomalii (orbite oculare foarte pu�in ad�nci �i absen�a total� a sinusurilor frontale). Asta nu l-a �mpiedicat s� supun� relicva �infantil� unor serii de teste �i expertize, la cap�tul c�rora concluzia anun�at� recent este c� r�m�i�a e par�ial de origine uman�, par�ial nu. Proba de carbon 14 ar atesta o vechime de aproximativ 900 de ani (plus/minus 4 decenii) a acestor resturi. Potrivit lui Lloyd Pye, la �Starchild skull� exist� dou� gene umane care ar fi fost manipulate printr-o interven�ie necunoscut�. �No significant similarity found�, a indicat analiza ADN-ului. �ocant este c� oasele craniului, mult mai sub�iri �i mai u�oare, dar totodat� mult mai rezistente dec�t cele umane obi�nuite, prezint� �n interior ni�te fibre microscopice �i reziduuri ro�ietice inexplicabile. �n opinia lui Pye, craniul ar mo�teni un �Grey�, un tip de extraterestru cum vedem prin filmele SF, lipsit de limb� sau urechi �i care comunic� telepatic. �Oricine cunoa�te anatomia uman� �i cea a Grey-ilor ar ajunge tot la concluzia mea. Nu exist� alt� variant�, spune investigatorul. La r�ndul s�u, dr. Ted J. Robinson, un chirurg craniofacial canadian ce a studiat relicva timp de 12 luni, folosind aparate sofisticate de scanare, recunoa�te c� obiectul este unic. �Nu este craniul deformat al unui copil, �i o spun pentru c� exact acesta este domeniul de care m� ocup. Am apelat la neurologi, pediatri �i chirurgi �i cu to�ii s�nt de acord c� nu este un craniu uman deformat. E altceva, e un mister�, a spus doctorul Robinson. Pornind de aici, Lloyd Pye este decis s� continue analizarea craniului p�n� la descifrarea complet� a genomului, �n paralel cu promovarea teoriei privind interven�ia extraterestr� asupra originii umane.

Via�a uman�, �plantat� pe Terra

Ipoteza potrivit c�reia �n ADN-ul uman ar exista ori gene extraterestre, ori urme ale interven�iei alienilor nu e nou�. Se spune c� mai pu�in de jum�tate din materialul genetic uman ar avea un rol clar, cunoscut, restul -considerat o vreme ca fiind �de umplutur� � fiind, de fapt, un fond comun tuturor fiin�elor de pe planet�, de la pe�ti �i p�n� la mamifere. Profesorul Sam Chang, care a coordonat un proiect de decodare a genomului uman, s-a �ntrebat retoric dac� a�a-numitul ADN silen�ios (junk DNA), care nu codific� aparent nimic, n-ar putea fi de origine extraterestr�! Mai exact, ar fi spus el, �O form� de via�� extraterestr� superioar� a fost implicat� �n crearea vie�ii �i plantarea ei pe diferite planete. Iar Terra este una dintre ele. Poate c�, dup� programare, creatorii no�tri ne-au cultivat a�a cum cultiv�m noi bacterii �n laborator. Nu le putem �ti motivele � poate a fost un experiment �tiin�ific, ori poate au preg�tit colonizarea altor planete�. Chang �i colegii s�i de cercetare presupun c�, �n graba de a crea via�� uman� pe P�m�nt, �programatorii extratere�tri� n-au remarcat unele lipsuri �n secven�ierea ADN-ului, astfel c� omul e p�ndit din interior de pericole, precum bolile autoimune sau cancerul. �n opinia prof. Chang, �ceea ce se observ� la ADN-ul uman este un program format din dou� versiuni: un cod mare �i un cod de baz�. Primul lucru este c� programul complet nu a fost scris pe P�m�nt, aspect verificat prin decodarea genomului uman. Al doilea aspect este c� genele, prin ele �nsele, nu s�nt suficiente pentru a explica evolu�ia; trebuie s� mai fie ceva �n acest joc�. Prin urmare, �evolu�ia nu este ceea ce credem c� este�.

Verii no�tri, pleiadeenii

O variant� a teoriei privind natura extraterestr� a vie�ii umane pe P�m�nt o constituie cea privind implicarea alienilor �n evolu�ia omului. Cum �ntre Omul din Neanderthal �i Homo Sapiens exist� diferen�e majore, fiind greu de crezut c� cele dou� specii s-ar fi �mperecheat, se b�nuie�te o interven�ie exterioar�, care ar fi provocat saltul de la o treapt� la alta. �i pentru c� reprezent�rile l�sate de str�vechi civiliza�ii din lumea noastr� �nf��i�eaz� fiin�e venite din cer � considerate �n mod eronat drept zeit��i � se crede c� ar fi fost posibil ca astronau�i de pe alte planete s� ne fi vizitat �i �ajutat� s� evolu�m. De aici ar fi rezultat Homo Sapiens, cu un amestec de gene de la Homo Errectus �i gene extraterestre. Exponen�i marcan�i ai acestei teorii s�nt scriitorii Erich von Daniken �i Zecharia Sitchin. Dar �i dr. Michael E. Salla este convins c� omul posed� mai bine de 20 de tipuri de gene de origine non-terestr�, care ar putea s� explice capacit��ile extrasenzoriale �i abilit��ile de vindecare spiritual�. Dr. Salla, fost profesor la Australian National University �i American University din Washington, ulterior fondator al Institutului de exopolitic�, menit s� desf�oare un dialog adecvat cu alienii, consider� c� �exist� numeroase rase extraterestre cunoscute (de diverse institute �i agen�ii � n.n.) care s�nt �n contact cu p�m�ntenii�. �n sprijinul convingerii sale, Salla citeaz� spusele sergentului rezervist Clifford Stone, care a lucrat 22 de ani pentru armata SUA �i care a povestit �n 1998 c� a participat la mai multe opera�iuni de preluare a navelor �i entit��ilor extraterestre pr�bu�ite pe P�m�nt. Stone ar fi confirmat existen�a unei rase de extratere�tri umanoizi �i care se pot integra foarte u�or �n societatea terestr�, neput�nd fi deosebi�i de restul oamenilor. Se pare c� �verii� no�tri din spa�iu ar fi venit din sisteme stelare ca Lira, Pleiade, Sirius �i au contribuit cu material genetic pentru crearea speciei umane. Pleiadeenii, �rasa cea mai binevoitoare care a vizitat p�n� acum Terra, s�nt �ngrijora�i c� noi ne vom distruge planeta �i chiar pe noi �n�ine�, mai sus�ine dr. Salla.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Misterul trenului disp�rut f�r� urm�


Pe 14 iulie 1911, 106 pasageri s-au �mbarcat �ntr-un tren luxos, care urma s� plece din gara din Roma. Imediat dup� ce toate aspectele c�l�toriei au fost puse la punct, trenul a dat semnalul plec�rii. Pasagerii veseli �i curio�i de noua lor aventur� nici nu b�nuiau ceea ce urma s� se �nt�mple. Pentru a ajunge la destina�ie, undeva �n nordul Italiei, era nevoie ca trenul s� treac� printr-un tunel proasp�t inaugurat, un lucru banal �n zilele noastre, dar o noutate pentru zilele anului 1911.

Ciudat este faptul c� trenul a intrat �n acel tunel, dar nu a mai ajuns niciodat� la destina�ie. Autorit��ile feroviare italiene au declan�at o anchet� de propor�ii. Mai multe echipe formate din poli�i�ti, dar �i ingineri au pornit �n c�utarea trenului. Prima dat� s-a presupus c� un accident s-a petrecut �n tunelul respectiv �i din aceast� cauz� trenul nu s-a mai f�cut v�zut. Ajun�i la fa�a locului, speciali�tii au �nceput s� examineze structura tunelului. Nimic nu p�rea suspect, tunelul nu se pr�bu�ise, trenul nu se defectase, ci pur �i simplu disp�ruse. Norocul echipelor de investiga�ii a fost c� au g�sit doi pasageri care s�riser� din tren �nainte ca acesta s� dispar�. �n urma audierilor, cei doi martori oculari, fiind speria�i de moarte din cauza celor �nt�mplate, au povestit c� �nainte ca trenul s� se apropie de misteriosul tunel, un val de cea�� dens� �i-a f�cut apari�ia. Cu c�t trenul �nainta prin valul de cea��, cu at�t ea devenea mai v�scoas�, sem�n�nd cu laptele. Sentimente de fric� �i panic� s-au produs �n r�ndul pasagerilor, dar numai cei doi au avut curajul s� sar� din tren �nainte ca acesta s� intre �n tunel. Apoi, �n numai c�teva secunde, trenul format din 4 vagoane �i o locomotiv�, �mpreun� cu cei 104 pasageri �i personalul �nso�itor, au disp�rut f�r� urm�. Nimeni nu a putut g�si o explica�ie logic� pentru cele �nt�mplate, dar autorit��ile au luat hot�r�rea s� �nchid� pentru totdeauna acel tunel. Straniu este faptul c� cei doi supravie�uitori au �nt�mpinat probleme psihologice grave �n anii care au urmat incidentului. Au avut nevoie de tratament specializat p�n� au ajuns s� �i revin� la o stare psihic� acceptabil�. Povestea trenului disp�rut a r�mas neelucidat�, iar tunelul cu pricin� a fost dezafectat. Nici un tren nu a mai trecut de atunci pe acolo, iar aceast� decizie a fost luat� de teama ca evenimentul nepl�cut s� nu se mai repete. Oare unde a putut s� dispar� acel tren?

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Documentul care poate schimba istoria. Ce con�ine manuscrisul despre Vlad �epe�, descoperit la Vatican


Un manuscris din Secolul al XV-lea, despre via�a lui Vlad �epe�, de�inut de Vatican, a fost descoperit recent de un istoric din D�mbovi�a �i se afl� �n prezent �n curs de traducere din latin� �n rom�n�.

Documentul are peste 200 de pagini �i este scris de Niccolo de Modrussa, trimis de Papa Pius al II-lea s� �l ancheteze pe Vlad �epe�, dup� ce acesta a fost arestat de Matei Corvin. �n respectivul document, Vlad �epe� este prezentat ca un �conduc�tor aprig �i ne�nfricat�, aflat mereu �n prima linie a o�tirii sale. �Lucrarea are 215 pagini. E foarte important� pentru noi, istoricii, pentru c� e scris� de un om care a stat fa�� �n fa�� cu Vlad �epe� �i care, dup� aceast� �nt�lnire, prin aceast� carte, �i manifest� un interes deosebit fa�� de Istoria rom�nilor. Autorul, trimisul Papei din acele vremuri, porne�te �n analiza lui chiar de la daci, vorbind despre ace�tia, despre Zamolxis. Lucrarea este una dintre foarte pu�inele c�r�i medievale despre via�a rom�nilor. Se vorbe�te destul de amplu despre Vlad �epe�, despre ac�iunile lui, despre motiva�iile lui politice, toate prin prisma unui personaj celebru de atunci, scriitor al Papei, care l-a cunoscut direct�, a declarat istoricul �i scriitorul Vasile Lupa�c, cel care a ob�inut documentul �i care �l va �desecretiza�, acesta afl�ndu-se p�n� acum doar �n biblioteca Vaticanului. Lupa�c precizeaz�, �ns�, c� documentul ar putea denatura Istoria Poporului Rom�n, deoarece autorul, Niccolo de Modrussa, era cunoscut drept un anti-ortodox convins. �Trebuie s� fim aten�i cu acest manuscris, pentru c� e scris de un trimis al Papei Pius al II-lea, care era �tiut ca un anti-ortodox convins. Omul a venit cumva cu o preconcep�ie despre Vlad �epe� �i despre ortodoc�i. �nc� nu pot spune acest lucru foarte clar, va trebui s� studiez foarte �n am�nunt documentul pe care l-am ob�inut, dar, ca orice document, el trebuie verificat �i prin prisma unei logici a istoriei �i prin compara�ie cu alte documente. Doar pentru c� lucrarea este veche, nu trebuie s� o lu�m ca liter� de lege�, a mai spus Lupa�c. Istoricul a povestit �i cum a ob�inut documentul. �A fost greu s�-l ob�in prin prisma faptului c� a durat 3 ani. De ce? Se �tia de manuscris, c� e �n biblioteca Vaticanului la un anumit num�r de ordine. Am scris acolo �i mi-au spus c� num�rul acela nu e exist�. �i aveau dreptate. De la ultimul om care citise manuscrisul, lucrarea a fost mutat� �n alt� parte �i, totodat�, fusese schimbat num�rul de �nregistrare. Atunci, un prieten din Ministerul �nv���m�ntului Italian m-a ajutat �i l-am localizat. Dup� ce l-am localizat, a trebuit s� fiu verificat, pentru c� astfel de c�r�i nu se dau oricui. Trebuie s� ai o preocupare anumit� care s� justifice solicitarea ta. Altfel, fiecare om ar cere c�r�i �i �n bibliotecile din Roma, �n cea a Vaticanului, ar fi turism, ceea ce nu e bine nici pentru c�r�ile vechi, nici pentru manuscrise, pentru nimic�, a declarat Lupa�c. Traducerea integral� a documentului de 215 pagini ar putea dura dou� luni, iar apoi o copie a acestuia va fi donat� Muzeului de Istorie din T�rgovi�te, iar alta, Universit��ii �Valahia� din T�rgovi�te.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

De la: Fl_Orion999, la data 2015-03-24 20:35:37Misterul trenului disp�rut f�r� urm�


Pe 14 iulie 1911, 106 pasageri s-au �mbarcat �ntr-un tren luxos, care urma s� plece din gara din Roma. Imediat dup� ce toate aspectele c�l�toriei au fost puse la punct, trenul a dat semnalul plec�rii. Pasagerii veseli �i curio�i de noua lor aventur� nici nu b�nuiau ceea ce urma s� se �nt�mple. Pentru a ajunge la destina�ie, undeva �n nordul Italiei, era nevoie ca trenul s� treac� printr-un tunel proasp�t inaugurat, un lucru banal �n zilele noastre, dar o noutate pentru zilele anului 1911.

Ciudat este faptul c� trenul a intrat �n acel tunel, dar nu a mai ajuns niciodat� la destina�ie. Autorit��ile feroviare italiene au declan�at o anchet� de propor�ii. Mai multe echipe formate din poli�i�ti, dar �i ingineri au pornit �n c�utarea trenului. Prima dat� s-a presupus c� un accident s-a petrecut �n tunelul respectiv �i din aceast� cauz� trenul nu s-a mai f�cut v�zut. Ajun�i la fa�a locului, speciali�tii au �nceput s� examineze structura tunelului. Nimic nu p�rea suspect, tunelul nu se pr�bu�ise, trenul nu se defectase, ci pur �i simplu disp�ruse. Norocul echipelor de investiga�ii a fost c� au g�sit doi pasageri care s�riser� din tren �nainte ca acesta s� dispar�. �n urma audierilor, cei doi martori oculari, fiind speria�i de moarte din cauza celor �nt�mplate, au povestit c� �nainte ca trenul s� se apropie de misteriosul tunel, un val de cea�� dens� �i-a f�cut apari�ia. Cu c�t trenul �nainta prin valul de cea��, cu at�t ea devenea mai v�scoas�, sem�n�nd cu laptele. Sentimente de fric� �i panic� s-au produs �n r�ndul pasagerilor, dar numai cei doi au avut curajul s� sar� din tren �nainte ca acesta s� intre �n tunel. Apoi, �n numai c�teva secunde, trenul format din 4 vagoane �i o locomotiv�, �mpreun� cu cei 104 pasageri �i personalul �nso�itor, au disp�rut f�r� urm�. Nimeni nu a putut g�si o explica�ie logic� pentru cele �nt�mplate, dar autorit��ile au luat hot�r�rea s� �nchid� pentru totdeauna acel tunel. Straniu este faptul c� cei doi supravie�uitori au �nt�mpinat probleme psihologice grave �n anii care au urmat incidentului. Au avut nevoie de tratament specializat p�n� au ajuns s� �i revin� la o stare psihic� acceptabil�. Povestea trenului disp�rut a r�mas neelucidat�, iar tunelul cu pricin� a fost dezafectat. Nici un tren nu a mai trecut de atunci pe acolo, iar aceast� decizie a fost luat� de teama ca evenimentul nepl�cut s� nu se mai repete. Oare unde a putut s� dispar� acel tren?

INTERESANT SI SINISTRU.
NICI NU INCERCA SA-TI EXPLICI CA E POSIBIL SA AFLI.
SA FIE MAI MULTI CARE SE GINDESC LA ASTA.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

e la fel ca-n cazul altor nave sau avioane disparute , prin diverse locuri ale Terrei, cu precadere prin Bermude !
dar, tare as vrea sa stiu Unde au ajuns acei oameni si ce s-a-ntimplat cu ei ! uneori iti vine sa spui ca o parte din " inventiile " tehnice au venit din viitor ! ptr. ca cei ajunsi- probabil- intr-un trecut mai indepartat sau mai apropiat de timpul in care au trait ei, au putut "inventa" acel ceva adus cu ei in saltul temporal facut !

Va verificati cunostintele?

Salute, flacai voinici si stimati!

''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry

De la: Musetel, la data 2015-03-25 12:04:49Va verificati cunostintele?

Salute, flacai voinici si stimati!

salve...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

De la: Musetel, la data 2015-03-25 12:04:49Va verificati cunostintele?

Salute, flacai voinici si stimati!

in alta ordine de idei nu prea am ce verifica in vidul din capu' lu' kakanel...cu parere de rau o spun....as fii vrut , sincer, sa am cu cine dialoga...da' se vede treaba ca sunt obligat sa-mi bat joc de prost...asta e....

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

De la: Fl_Orion999, la data 2015-03-25 12:06:31

De la: Musetel, la data 2015-03-25 12:04:49Va verificati cunostintele?

Salute, flacai voinici si stimati!

salve...

Of, io nu am sa ma mai interpun... Sa aveti o zi faina! A'ta e!

Ies io, spor, flacai voinici! Sper sa fie constructiva cearta voastra si sa nu alunge gandurile bune... Pariasem altceva, ca voi doi..... ati putea comunica civilizat, din respect pentru Gabitza, nu pt mine... Asta e!

Respectele mele, numa' bine!

''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry

De la: Musetel, la data 2015-03-25 12:20:07

De la: Fl_Orion999, la data 2015-03-25 12:06:31

De la: Musetel, la data 2015-03-25 12:04:49Va verificati cunostintele?

Salute, flacai voinici si stimati!

salve...

Of, io nu am sa ma mai interpun... Sa aveti o zi faina! A'ta e!

Ies io, spor, flacai voinici! Sper sa fie constructiva cearta voastra si sa nu alunge gandurile bune... Pariasem altceva, ca voi doi..... ati putea comunica civilizat, din respect pentru Gabitza, nu pt mine... Asta e!

Respectele mele, numa' bine!

inc-o data spun...si io as fii vrut sa am partener de dialog in casapitu' aista...da' de unde nu e....nu putem noi scoate ceva...e grele ...PAROL...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

esti mult prea stultus pentru secolul in care ti tarasti existenta, ba' idiotule nsimtit !

e bine ca le-ai citit tu, in rest....pfff !