Romanul s-a nascut poet

Femeia,eterna si prezenta muza,
Te-ncanta ,te descanta,se amuza,
Iti pune aripi,te aseaza pe rampa,
De nu esti la 'naltime,aterizezi pe lampa.

Iiti da curaj ca sa prinzi radacina
Te vrea puternic,de stejar tulpina,
de nu esti cum te-a vrut ea te dezbina
Si tot ea iti implanta toporu-n radacina.
-----------------------------------------------
Femeia este rampa
Femeia este lampa
Femeia iti da fiorul,
Tot ea e cu toporul.
De nu esti norocosul si-n rand cu fericitii
Prietene mai bine sa dai bir cu fugitii

Femeia,eterna si prezenta muza,
Te-ncanta,te descanta,se amuza,
Iti creste aripi,te-a asezat pe rampa.
De nu esti la 'naltime,aterizezi pe lampa.

Iti da curaj ca sa prinzi radacina,
Te vrea puternic,ca de stejar tulpina.
De nu esti cel visat ea te dezbina.
Si tot ea iti implanta toporu-n radacina.
.................................................................
Femeia iti da rampa
Tot ea poate fi lampa,
Femeia-ti da fiorul,
Tot ea are toporul...
......................................................................
De nu esti norocosul si-n rand cu fericitii
Prietene ,mai bine...sa dai bir cu fugitii...

C�ntec de pecingine




Grijania ta de dragoste, t�rf�, muiere,
Care treci pe bulevarde si puti a t�cere
Care umbli-n ureche, cum r�c�i in ochi ...
De-as fi meletar, ce te-as prinde de rochi,
S� te zg�l�ii nevast�:
Ascult�, cucoan�, �i s-a f�cut, ori esti proast� ?
Pe prispele casei - �tii, prispele goale ...
M� pupau dimine�ile-n cre�tet, m� str�ngeau curvele-n poale.
Degeaba ... Nu auziser� de toate
sc�rbele buruienii mele amare.
Credeau c� am buzunarele pline �i m� c�utau �n buzunare
Venea toamna cu o p�ine sub pardesiu
�i m� �ntrebau pietonii:
Tu e�ti vizitiu?
Terfelit� lehuz�, plin� de bube, de r�ie,
�njur�tura nu mai putea s� ne doar�,
g�ndul nu ne mai m�ng�ie,
Tremura, doar, �n bluzele visului
c�piu-paparud�.
Amintirile se uitau in fundul meu ca s� r�d�,
C�nd scormonit de nelini�ti, ca-n jug un rasteu,
M� mai int�lneam, uneori seara, cu sufletul meu.


Ion Caraion

.C�ntec de pecingine




Grijania ta de dragoste, t�rf�, muiere,
Care treci pe bulevarde si puti a t�cere
Care umbli-n ureche, cum r�c�i in ochi ...
De-as fi meletar, ce te-as prinde de rochi,
S� te zg�l�ii nevast�:
Ascult�, cucoan�, �i s-a f�cut, ori esti proast� ?
Pe prispele casei - �tii, prispele goale ...
M� pupau dimine�ile-n cre�tet, m� str�ngeau curvele-n poale.
Degeaba ... Nu auziser� de toate
sc�rbele buruienii mele amare.
Credeau c� am buzunarele pline �i m� c�utau �n buzunare
Venea toamna cu o p�ine sub pardesiu
�i m� �ntrebau pietonii:
Tu e�ti vizitiu?
Terfelit� lehuz�, plin� de bube, de r�ie,
�njur�tura nu mai putea s� ne doar�,
g�ndul nu ne mai m�ng�ie,
Tremura, doar, �n bluzele visului
c�piu-paparud�.
Amintirile se uitau in fundul meu ca s� r�d�,
C�nd scormonit de nelini�ti, ca-n jug un rasteu,
M� mai int�lneam, uneori seara, cu sufletul meu.


Ion Caraion

.C�ntec de pecingine




Grijania ta de dragoste, t�rf�, muiere,
Care treci pe bulevarde si puti a t�cere
Care umbli-n ureche, cum r�c�i in ochi ...
De-as fi meletar, ce te-as prinde de rochi,
S� te zg�l�ii nevast�:
Ascult�, cucoan�, �i s-a f�cut, ori esti proast� ?
Pe prispele casei - �tii, prispele goale ...
M� pupau dimine�ile-n cre�tet, m� str�ngeau curvele-n poale.
Degeaba ... Nu auziser� de toate
sc�rbele buruienii mele amare.
Credeau c� am buzunarele pline �i m� c�utau �n buzunare
Venea toamna cu o p�ine sub pardesiu
�i m� �ntrebau pietonii:
Tu e�ti vizitiu?
Terfelit� lehuz�, plin� de bube, de r�ie,
�njur�tura nu mai putea s� ne doar�,
g�ndul nu ne mai m�ng�ie,
Tremura, doar, �n bluzele visului
c�piu-paparud�.
Amintirile se uitau in fundul meu ca s� r�d�,
C�nd scormonit de nelini�ti, ca-n jug un rasteu,
M� mai int�lneam, uneori seara, cu sufletul meu.


Ion Caraion
[/quote]


De gustibus...non disputandum

Omul fericit este acela care st�p�ne�te �i munca, �i dragostea.-Sigmund Freud Stai departe de oamenii care ��i mic�oreaz� ambi�ia. Oamenii mici �ntotdeauna fac asta. Cei cu adev�rat mari te fac s� te sim�i c� �i tu po�i deveni mare.-Mark Twain

.C�ntec de pecingine




Grijania ta de dragoste, t�rf�, muiere,
Care treci pe bulevarde si puti a t�cere
Care umbli-n ureche, cum r�c�i in ochi ...
De-as fi meletar, ce te-as prinde de rochi,
S� te zg�l�ii nevast�:
Ascult�, cucoan�, �i s-a f�cut, ori esti proast� ?
Pe prispele casei - �tii, prispele goale ...
M� pupau dimine�ile-n cre�tet, m� str�ngeau curvele-n poale.
Degeaba ... Nu auziser� de toate
sc�rbele buruienii mele amare.
Credeau c� am buzunarele pline �i m� c�utau �n buzunare
Venea toamna cu o p�ine sub pardesiu
�i m� �ntrebau pietonii:
Tu e�ti vizitiu?
Terfelit� lehuz�, plin� de bube, de r�ie,
�njur�tura nu mai putea s� ne doar�,
g�ndul nu ne mai m�ng�ie,
Tremura, doar, �n bluzele visului
c�piu-paparud�.
Amintirile se uitau in fundul meu ca s� r�d�,
C�nd scormonit de nelini�ti, ca-n jug un rasteu,
M� mai int�lneam, uneori seara, cu sufletul meu.


Ion Caraion
[/quote]

De gustibus...non disputandum

Omul fericit este acela care st�p�ne�te �i munca, �i dragostea.-Sigmund Freud Stai departe de oamenii care ��i mic�oreaz� ambi�ia. Oamenii mici �ntotdeauna fac asta. Cei cu adev�rat mari te fac s� te sim�i c� �i tu po�i deveni mare.-Mark Twain

De gustibus .... non disputandum

Omul fericit este acela care st�p�ne�te �i munca, �i dragostea.-Sigmund Freud Stai departe de oamenii care ��i mic�oreaz� ambi�ia. Oamenii mici �ntotdeauna fac asta. Cei cu adev�rat mari te fac s� te sim�i c� �i tu po�i deveni mare.-Mark Twain

Voluptate

Ce sear�! Ceru-i sumbru; vorbim cu glasuri joase;
C�ldura �i parfumul se prigonesc ciudoase.
Lovit�,-o stea se bate cu palele de v�nt,
S�-�i �in� ochiul ager deschis �i lumin�nd.
Trist, cerul greu de nouri �i de furtuni, trimite,
Spre-a-mb�ls�ma-n t�cere potecile umbrite,
Miresmele-adunate din mii de trandafiri
Ce-�i povestesc, cu lacrimi, durere �i iubiri.
Castanii vechi, cu floarea lor alb� ce irumpe,
Sunt mari cor�bii pline de girandole scumpe.
Simt lacome dorin�e deasupra mea plutind,
Ca aburi albi pe apa din iazuri n�v�lind...
O, negru Eros, sear� prea dulce, muritoare,
�n umbra ta dement� m-afund �i pl�ng�toare,
Cu r�d�cini, ah, bra�ul prinz�ndu-mi �i picior,
F�c�ndu-m� s� �ov�i �i s� m� pierd de dor.
Dar dac� seara asta m-a istovit, ce-i oare ?
Veni�i, parfumuri scumpe de roze-mb�t�toare,
Voi, trandafiri ce-mi rupe�i f�ptura mea de lut,
Voi sunte�i �i be�ie, v�paie �i s�rut!
Voi, voi sunte�i palatul eroticilor �ngeri,
Un pat al amintirii cu aromate pl�ngeri.
�i-n visu-mi, r�vna voastr�, Palanza mi-a trezit,
�i-al valurilor zgomot, din lacul meu iubit!


Ana de Noailles

.Voluptate

Ce sear�! Ceru-i sumbru; vorbim cu glasuri joase;
C�ldura �i parfumul se prigonesc ciudoase.
Lovit�,-o stea se bate cu palele de v�nt,
S�-�i �in� ochiul ager deschis �i lumin�nd.
Trist, cerul greu de nouri �i de furtuni, trimite,
Spre-a-mb�ls�ma-n t�cere potecile umbrite,
Miresmele-adunate din mii de trandafiri
Ce-�i povestesc, cu lacrimi, durere �i iubiri.
Castanii vechi, cu floarea lor alb� ce irumpe,
Sunt mari cor�bii pline de girandole scumpe.
Simt lacome dorin�e deasupra mea plutind,
Ca aburi albi pe apa din iazuri n�v�lind...
O, negru Eros, sear� prea dulce, muritoare,
�n umbra ta dement� m-afund �i pl�ng�toare,
Cu r�d�cini, ah, bra�ul prinz�ndu-mi �i picior,
F�c�ndu-m� s� �ov�i �i s� m� pierd de dor.
Dar dac� seara asta m-a istovit, ce-i oare ?
Veni�i, parfumuri scumpe de roze-mb�t�toare,
Voi, trandafiri ce-mi rupe�i f�ptura mea de lut,
Voi sunte�i �i be�ie, v�paie �i s�rut!
Voi, voi sunte�i palatul eroticilor �ngeri,
Un pat al amintirii cu aromate pl�ngeri.
�i-n visu-mi, r�vna voastr�, Palanza mi-a trezit,
�i-al valurilor zgomot, din lacul meu iubit!


Ana de Noailles

.Voluptate

Ce sear�! Ceru-i sumbru; vorbim cu glasuri joase;
C�ldura �i parfumul se prigonesc ciudoase.
Lovit�,-o stea se bate cu palele de v�nt,
S�-�i �in� ochiul ager deschis �i lumin�nd.
Trist, cerul greu de nouri �i de furtuni, trimite,
Spre-a-mb�ls�ma-n t�cere potecile umbrite,
Miresmele-adunate din mii de trandafiri
Ce-�i povestesc, cu lacrimi, durere �i iubiri.
Castanii vechi, cu floarea lor alb� ce irumpe,
Sunt mari cor�bii pline de girandole scumpe.
Simt lacome dorin�e deasupra mea plutind,
Ca aburi albi pe apa din iazuri n�v�lind...
O, negru Eros, sear� prea dulce, muritoare,
�n umbra ta dement� m-afund �i pl�ng�toare,
Cu r�d�cini, ah, bra�ul prinz�ndu-mi �i picior,
F�c�ndu-m� s� �ov�i �i s� m� pierd de dor.
Dar dac� seara asta m-a istovit, ce-i oare ?
Veni�i, parfumuri scumpe de roze-mb�t�toare,
Voi, trandafiri ce-mi rupe�i f�ptura mea de lut,
Voi sunte�i �i be�ie, v�paie �i s�rut!
Voi, voi sunte�i palatul eroticilor �ngeri,
Un pat al amintirii cu aromate pl�ngeri.
�i-n visu-mi, r�vna voastr�, Palanza mi-a trezit,
�i-al valurilor zgomot, din lacul meu iubit!


Ana de Noailles[/quote]

Daniela

.Voluptate

Ce sear�! Ceru-i sumbru; vorbim cu glasuri joase;
C�ldura �i parfumul se prigonesc ciudoase.
Lovit�,-o stea se bate cu palele de v�nt,
S�-�i �in� ochiul ager deschis �i lumin�nd.
Trist, cerul greu de nouri �i de furtuni, trimite,
Spre-a-mb�ls�ma-n t�cere potecile umbrite,
Miresmele-adunate din mii de trandafiri
Ce-�i povestesc, cu lacrimi, durere �i iubiri.
Castanii vechi, cu floarea lor alb� ce irumpe,
Sunt mari cor�bii pline de girandole scumpe.
Simt lacome dorin�e deasupra mea plutind,
Ca aburi albi pe apa din iazuri n�v�lind...
O, negru Eros, sear� prea dulce, muritoare,
�n umbra ta dement� m-afund �i pl�ng�toare,
Cu r�d�cini, ah, bra�ul prinz�ndu-mi �i picior,
F�c�ndu-m� s� �ov�i �i s� m� pierd de dor.
Dar dac� seara asta m-a istovit, ce-i oare ?
Veni�i, parfumuri scumpe de roze-mb�t�toare,
Voi, trandafiri ce-mi rupe�i f�ptura mea de lut,
Voi sunte�i �i be�ie, v�paie �i s�rut!
Voi, voi sunte�i palatul eroticilor �ngeri,
Un pat al amintirii cu aromate pl�ngeri.
�i-n visu-mi, r�vna voastr�, Palanza mi-a trezit,
�i-al valurilor zgomot, din lacul meu iubit!


Ana de Noailles[/quote]

Daniela

....nu m-a lasat sa postez cu "citat"

Daniela

www.youtube.com/watch?v=RQdBBBGOQ_Y

Paradis pierdut.....

''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' � Nicolae Iorga

.Voluptate

Ce sear�! Ceru-i sumbru; vorbim cu glasuri joase;
C�ldura �i parfumul se prigonesc ciudoase.
Lovit�,-o stea se bate cu palele de v�nt,
S�-�i �in� ochiul ager deschis �i lumin�nd.
Trist, cerul greu de nouri �i de furtuni, trimite,
Spre-a-mb�ls�ma-n t�cere potecile umbrite,
Miresmele-adunate din mii de trandafiri
Ce-�i povestesc, cu lacrimi, durere �i iubiri.
Castanii vechi, cu floarea lor alb� ce irumpe,
Sunt mari cor�bii pline de girandole scumpe.
Simt lacome dorin�e deasupra mea plutind,
Ca aburi albi pe apa din iazuri n�v�lind...
O, negru Eros, sear� prea dulce, muritoare,
�n umbra ta dement� m-afund �i pl�ng�toare,
Cu r�d�cini, ah, bra�ul prinz�ndu-mi �i picior,
F�c�ndu-m� s� �ov�i �i s� m� pierd de dor.
Dar dac� seara asta m-a istovit, ce-i oare ?
Veni�i, parfumuri scumpe de roze-mb�t�toare,
Voi, trandafiri ce-mi rupe�i f�ptura mea de lut,
Voi sunte�i �i be�ie, v�paie �i s�rut!
Voi, voi sunte�i palatul eroticilor �ngeri,
Un pat al amintirii cu aromate pl�ngeri.
�i-n visu-mi, r�vna voastr�, Palanza mi-a trezit,
�i-al valurilor zgomot, din lacul meu iubit!


Ana de Noailles[/quote]

Omul fericit este acela care st�p�ne�te �i munca, �i dragostea.-Sigmund Freud Stai departe de oamenii care ��i mic�oreaz� ambi�ia. Oamenii mici �ntotdeauna fac asta. Cei cu adev�rat mari te fac s� te sim�i c� �i tu po�i deveni mare.-Mark Twain

De la: daniela_, la data 2013-02-12 10:04:28
....nu m-a lasat sa postez cu "citat"

..nici pe mine desi...aplaudam

Omul fericit este acela care st�p�ne�te �i munca, �i dragostea.-Sigmund Freud Stai departe de oamenii care ��i mic�oreaz� ambi�ia. Oamenii mici �ntotdeauna fac asta. Cei cu adev�rat mari te fac s� te sim�i c� �i tu po�i deveni mare.-Mark Twain

Apropo:
topicul s-a transformat in publicatie de poezii.

Omul fericit este acela care st�p�ne�te �i munca, �i dragostea.-Sigmund Freud Stai departe de oamenii care ��i mic�oreaz� ambi�ia. Oamenii mici �ntotdeauna fac asta. Cei cu adev�rat mari te fac s� te sim�i c� �i tu po�i deveni mare.-Mark Twain

Prin�esa Br�ncoveanu, prieten� cu Marcel Proust





Scriitoarea de origine rom�n� �i celebrul romancier cu care a corespondat intens sunt �nmorm�nta�i �n Cimitirul Père-Lachaise. N�scut� la Paris �n 1876, fiica prin�ului Grigorie Br�ncoveanu �i a Raluc�i Musuru�, fiica ambasadorului Por�ii Otomane la Londra, a r�mas �n istoria culturii franceze.

Anna de Noailles, autoare de versuri tipice pentru stilul Belle Epoque, scriitoare cu s�nge rom�nesc pre�uit� de Marcel Proust, a fost, �mpreun� cu Martha Bibescu �i Elena V�c�rescu, unul dintre pu�inele v�rfuri ale Rom�niei la feminin oferite unei Europe care le-a adulat. Numele prin�esei, care a vizitat �ara de origine a tat�lui o singur� dat�, a r�mas �n istoria literaturii franceze. Acest nume e purtat azi de un bulevard din Sarcelles, district aflat la 16 kilometri de centrul Parisului, dar �i de un liceu bucure�tean. Apreciat� �n Fran�a, opera Annei de Noailles a fost tradus� doar par�ial �n limba rom�n�.

Autoare a mai multor volume de proz� �i de versuri, con�tiin�� de secol XIX, ne�n�eleg�toare fa�� de �ndr�znelile manifestate la �nceputul secolului urm�tor, prin�esa a fost educat� �n cultul str�mo�ilor ilu�tri - Br�ncoveni, Basarabi, Bibe�ti - �ntr-o familie aflat� �n rela�ii str�nse cu capetele luminate ale Parisului �i iubitoare de art�, Anna Br�ncoveanu a devenit o adolescent� cu intense preocup�ri intelectuale. A debutat cu ciclul de poeme �Litanies" (�Litanii"), publicat �n 1898 �n preten�ioasa �Revue de Paris" �i semnat �Anna de Brancovan".

Talentul care a c��tigat imediat recunoa�terea criticilor s-a confirmat �n 1901, la debutul editorial cu volumul �Le Coeur Innombrable". Autoarea a fost considerat� una dintre cele mai importante voci din poezia fracez� a vremii �i a primit imediat Premiul Archon-Desperouses din partea Academiei Franceze.

Arta de a �ine un salon

1901 a fost un an crucial, c�ci a �nsemnat �i �nceputul prieteniei �i coresponden�ei sale cu Marcel Proust. Peste ani, scriind �Cartea vie�ii mele", la mult� vreme dup� ce devenise Anna de Noailles prin c�s�toria cu t�n�rul conte francez Mathieu de Noailles, poeta ��i amintea: �Luminoasa lui prietenie m-a influen�at, m-a schimbat, a�a cum singur� este capabil� s-o fac� o nobil� iubire a cuv�ntului. Marcel Proust este singura fiin�� care m-a f�cut s� schimb un vers, s� suprim o strof�. (...) El a aninat primele ghirlande la u�orul tempul al tinere�ii mele; el m-a f�cut s� cred c� poezia era nectarul lumii, gloria juvenil� - scump� unei �ntregi mul�imi, faima - f�r� du�mani, triumful - neprih�nit! (...)"

Rod al vie�ii de salon �i al numeroaselor c�l�torii, poezia a continuat o via��. Prin arta de a �ine un salon, mo�tenit� de la mama, prin�esa Br�ncoveanu a fost aproape de somit��ile epocii: Eduard al VII-lea, viitor rege al Angliei, Paul Morand, Sully Prudhomme, Pierre Loti, Andr� Gide, Francis Jammes, Colette, Paul Val�ry ( cu care a polemizat cu privire la rolul entuziasmului �n na�terea poeziei), Jean Cocteau, Fran�ois Mauriac, Paul Claudel, Max Iacob sau Henry de Montherlant.

Prima femeie comandor al Legiunii de Onoare

Scriitoarea a c�l�torit mult �n Europei �i a scris proz� �i versuri. Despre literatura ei, Anna de Noailles a f�cut pu�ine m�rturisiri. Criticii literari au sim�it �n poezia ei o und� de �balcanism �i de �spirit valah". La maturitate, poeta a �nceput s� con�tientizeze rolul propriei origini, cu ajutorul anturajului din care f�ceau parte rude precum Elena V�c�rescu �i Martha Bibescu, ap�r�toare ale intereselor Rom�niei.

�n 1904, prin�esa a hot�r�t, �mpreun� cu fiica lui Theophile Gautier �i cu so�ia lui Alphonse Daudet, s� creeze Premiul �Vie Heureuse", devenit mai t�rziu cunoscutul Premiu Femina. �n 1922, a devenit membr� a Academiei Regale de Limb� �i Literatur� a Belgiei, iar conservatoarea Academie Francez� i-a decernat Marele Premiu pentru Literatur� pentru �ntreaga activitate. �n 1925 a fost primit� �n Academia Rom�n� ca membr� de onoare, la propunerea lui Nicolae Iorga.

�n timpul r�zboiului, Anna de Noailles a fost prima femeie avansat� �n grad de comandor al Legiunii de Onoare. Numele acestui �gavro� din Bizan�" aciuat la Paris, cum o descrisese �n tinere�e o aristocrat� din capitala Fran�ei, este acum numele unui premiu literar acordat de Academia Francez�. Opera prin�esei (poezie, proz�, memorialistic� �i coresponden��) a fost editat� de mai multe ori �n Fran�a, unde i s-au dedicat multe studii.

Iubit� de francezi

�n 1933, c�nd s-a stins din via��, la v�rsta de 57 de ani, prin�esa a fost condus� pe ultimul drum de aproape zeci de mii de parizieni. Ace�tia au luat parte la slujba de la Biserica Madelaine �i la �nmorm�ntarea din Cimitirul Père-Lachaise, �n cavoul Brancovan-Bibesco.



source:
adevarul.ro/cultura/istorie/printesa-brancoveanu--prietena-marce...


Bibliografie selectiv�

Noailles, de, Anna, Le Coeur innombrable, Paris, Calmann-L�vy, 1901.(Inima f�r� nume)
Noailles, de, Anna, L'Ombre des jours, Paris: Calmann-L�vy, 1902.(Umbra zilelor)
Noailles, de, Anna, Les �blouissements. Paris: Calmann-L�vy, 1907.
Noailles, de, Anna, Les Vivants et les Morts. Paris: Fayard, 1913.(Vii și morții)
Noailles, de, Anna, Les Forces �ternelles. Paris: Fayard, 1920. (Forțele eterne)
Noailles, de, Anna, Poème de l'amour. Paris: Arthème Fayard & Cie., 1924.(Poeme de amor)
Noailles, de, Anna, L'Honneur de souffrir. Paris: Bernard Grasset, 1927. (Onoarea suferinței)
Noailles, de, Anna, Exactitudes, Paris: Bernard Grasset, 1930. (Exactit�ți)
Noailles, de, Anna, Derniers Vers et Poèmes d'enfance, Paris: Bernard Grasset, 1934.(Ultimele versuri și poeme din copil�rie)

source : wiki

.
Prin�esa Br�ncoveanu, prieten� cu Marcel Proust





Scriitoarea de origine rom�n� �i celebrul romancier cu care a corespondat intens sunt �nmorm�nta�i �n Cimitirul Père-Lachaise. N�scut� la Paris �n 1876, fiica prin�ului Grigorie Br�ncoveanu �i a Raluc�i Musuru�, fiica ambasadorului Por�ii Otomane la Londra, a r�mas �n istoria culturii franceze.

Anna de Noailles, autoare de versuri tipice pentru stilul Belle Epoque, scriitoare cu s�nge rom�nesc pre�uit� de Marcel Proust, a fost, �mpreun� cu Martha Bibescu �i Elena V�c�rescu, unul dintre pu�inele v�rfuri ale Rom�niei la feminin oferite unei Europe care le-a adulat. Numele prin�esei, care a vizitat �ara de origine a tat�lui o singur� dat�, a r�mas �n istoria literaturii franceze. Acest nume e purtat azi de un bulevard din Sarcelles, district aflat la 16 kilometri de centrul Parisului, dar �i de un liceu bucure�tean. Apreciat� �n Fran�a, opera Annei de Noailles a fost tradus� doar par�ial �n limba rom�n�.

Autoare a mai multor volume de proz� �i de versuri, con�tiin�� de secol XIX, ne�n�eleg�toare fa�� de �ndr�znelile manifestate la �nceputul secolului urm�tor, prin�esa a fost educat� �n cultul str�mo�ilor ilu�tri - Br�ncoveni, Basarabi, Bibe�ti - �ntr-o familie aflat� �n rela�ii str�nse cu capetele luminate ale Parisului �i iubitoare de art�, Anna Br�ncoveanu a devenit o adolescent� cu intense preocup�ri intelectuale. A debutat cu ciclul de poeme �Litanies" (�Litanii"), publicat �n 1898 �n preten�ioasa �Revue de Paris" �i semnat �Anna de Brancovan".

Talentul care a c�tigat imediat recunoa�terea criticilor s-a confirmat �n 1901, la debutul editorial cu volumul �Le Coeur Innombrable". Autoarea a fost considerat� una dintre cele mai importante voci din poezia fracez� a vremii �i a primit imediat Premiul Archon-Desperouses din partea Academiei Franceze.

Arta de a �ine un salon

1901 a fost un an crucial, c�ci a �nsemnat �i �nceputul prieteniei �i coresponden�ei sale cu Marcel Proust. Peste ani, scriind �Cartea vie�ii mele", la mult� vreme dup� ce devenise Anna de Noailles prin c�s�toria cu t�n�rul conte francez Mathieu de Noailles, poeta �i amintea: �Luminoasa lui prietenie m-a influen�at, m-a schimbat, a�a cum singur� este capabil� s-o fac� o nobil� iubire a cuv�ntului. Marcel Proust este singura fiin�� care m-a f�cut s� schimb un vers, s� suprim o strof�. (...) El a aninat primele ghirlande la u�orul tempul al tinere�ii mele; el m-a f�cut s� cred c� poezia era nectarul lumii, gloria juvenil� - scump� unei �ntregi mul�imi, faima - f�r� du�mani, triumful - neprih�nit! (...)"

Rod al vie�ii de salon �i al numeroaselor c�l�torii, poezia a continuat o via��. Prin arta de a �ine un salon, mo�tenit� de la mama, prin�esa Br�ncoveanu a fost aproape de somit��ile epocii: Eduard al VII-lea, viitor rege al Angliei, Paul Morand, Sully Prudhomme, Pierre Loti, Andr� Gide, Francis Jammes, Colette, Paul Val�ry ( cu care a polemizat cu privire la rolul entuziasmului �n na�terea poeziei), Jean Cocteau, Fran�ois Mauriac, Paul Claudel, Max Iacob sau Henry de Montherlant.

Prima femeie comandor al Legiunii de Onoare

Scriitoarea a c�l�torit mult �n Europei �i a scris proz� �i versuri. Despre literatura ei, Anna de Noailles a f�cut pu�ine m�rturisiri. Criticii literari au sim�it �n poezia ei o und� de �balcanism �i de �spirit valah". La maturitate, poeta a �nceput s� con�tientizeze rolul propriei origini, cu ajutorul anturajului din care f�ceau parte rude precum Elena V�c�rescu �i Martha Bibescu, ap�r�toare ale intereselor Rom�niei.

�n 1904, prin�esa a hot�r�t, �mpreun� cu fiica lui Theophile Gautier �i cu so�ia lui Alphonse Daudet, s� creeze Premiul �Vie Heureuse", devenit mai t�rziu cunoscutul Premiu Femina. �n 1922, a devenit membr� a Academiei Regale de Limb� �i Literatur� a Belgiei, iar conservatoarea Academie Francez� i-a decernat Marele Premiu pentru Literatur� pentru �ntreaga activitate. �n 1925 a fost primit� �n Academia Rom�n� ca membr� de onoare, la propunerea lui Nicolae Iorga.

�n timpul r�zboiului, Anna de Noailles a fost prima femeie avansat� �n grad de comandor al Legiunii de Onoare. Numele acestui �gavro� din Bizan�" aciuat la Paris, cum o descrisese �n tinere�e o aristocrat� din capitala Fran�ei, este acum numele unui premiu literar acordat de Academia Francez�. Opera prin�esei (poezie, proz�, memorialistic� �i coresponden��) a fost editat� de mai multe ori �n Fran�a, unde i s-au dedicat multe studii.

Iubit� de francezi

�n 1933, c�nd s-a stins din via��, la v�rsta de 57 de ani, prin�esa a fost condus� pe ultimul drum de aproape zeci de mii de parizieni. Ace�tia au luat parte la slujba de la Biserica Madelaine �i la �nmorm�ntarea din Cimitirul Père-Lachaise, �n cavoul Brancovan-Bibesco.



source:
adevarul.ro/cultura/istorie/printesa-brancoveanu--prietena-marce...


Bibliografie selectiv�

Noailles, de, Anna, Le Coeur innombrable, Paris, Calmann-L�vy, 1901.(Inima f�r� nume)
Noailles, de, Anna, L'Ombre des jours, Paris: Calmann-L�vy, 1902.(Umbra zilelor)
Noailles, de, Anna, Les �blouissements. Paris: Calmann-L�vy, 1907.
Noailles, de, Anna, Les Vivants et les Morts. Paris: Fayard, 1913.(Vii și morții)
Noailles, de, Anna, Les Forces �ternelles. Paris: Fayard, 1920. (Forțele eterne)
Noailles, de, Anna, Poème de l'amour. Paris: Arthème Fayard & Cie., 1924.(Poeme de amor)
Noailles, de, Anna, L'Honneur de souffrir. Paris: Bernard Grasset, 1927. (Onoarea suferinței)
Noailles, de, Anna, Exactitudes, Paris: Bernard Grasset, 1930. (Exactit�ți)
Noailles, de, Anna, Derniers Vers et Poèmes d'enfance, Paris: Bernard Grasset, 1934.(Ultimele versuri și poeme din copil�rie)

source : wiki

De la: mili, la data 2013-02-12 10:52:15Apropo:
topicul s-a transformat in publicatie de poezii.

fara poezie viata e pustiu....

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

De la: mili, la data 2013-02-12 10:52:15Apropo:
topicul s-a transformat in publicatie de poezii.

....d-apoi , miliica dragule, de la stangaciile versificate pe care le postam noi pe aici si pana la adevaatele capodopere poetice distanta este infinita, sa promovezi adevarata opera poetica si o sumara bilio/biografie a unei poete de origine romana, nu am convinvingerea ca deranjeaza o persoana al carui intelect este open mind, iar poeta respectiva, nu prea este, spre deloc: citita, cunoscuta, sau studiata / introusa in programa, cel putin liceala, prin romania.
...ce spui milica, intelectul tau functionezi open mind, sau invidia interconfratii bransei este cu mai puternica decat rationamentul comportamental apreciativ fata de un coleg intr-adevar talentat, intr-aadevar performer intr-un domeniu in care si tu esti inpirat de muza calliope, sau erato ?

Iti raspunsesem foarte delicat si pertinent, si anume ca apreciez efortul tau de a aminti niste valori,
dar nu incurca borcanele, cand sunt alte topicuri de cultura si poezii ale poetilor consacrati.
Probabil ca veti cenzura si acest raspuns.
Apropo: Muza poeziei este Euterpe.

Omul fericit este acela care st�p�ne�te �i munca, �i dragostea.-Sigmund Freud Stai departe de oamenii care ��i mic�oreaz� ambi�ia. Oamenii mici �ntotdeauna fac asta. Cei cu adev�rat mari te fac s� te sim�i c� �i tu po�i deveni mare.-Mark Twain

De la: mili, la data 2013-02-11 23:32:00

De la: 9am_1515, la data 2013-02-11 22:46:24.C�ntec de pecingine




Grijania ta de dragoste, t�rf�, muiere,
Care treci pe bulevarde si puti a t�cere
Care umbli-n ureche, cum r�c�i in ochi ...
De-as fi meletar, ce te-as prinde de rochi,
S� te zg�l�ii nevast�:
Ascult�, cucoan�, �i s-a f�cut, ori esti proast� ?
Pe prispele casei - �tii, prispele goale ...
M� pupau dimine�ile-n cre�tet, m� str�ngeau curvele-n poale.
Degeaba ... Nu auziser� de toate
sc�rbele buruienii mele amare.
Credeau c� am buzunarele pline �i m� c�utau �n buzunare
Venea toamna cu o p�ine sub pardesiu
�i m� �ntrebau pietonii:
Tu e�ti vizitiu?
Terfelit� lehuz�, plin� de bube, de r�ie,
�njur�tura nu mai putea s� ne doar�,
g�ndul nu ne mai m�ng�ie,
Tremura, doar, �n bluzele visului
c�piu-paparud�.
Amintirile se uitau in fundul meu ca s� r�d�,
C�nd scormonit de nelini�ti, ca-n jug un rasteu,
M� mai int�lneam, uneori seara, cu sufletul meu.


Ion Caraion

De gustibus...non disputandum

de ce s-or fi schimbat caracterele? Au trecut astia de la 9AM pe codificari?

Daniela

George Bacovia - Trudit

Iubito, si iar am venit...
Dar astazi, de-abia ma mai port-
Deschide clavirul si canta-mi
Un cantec de mort.

Si daca-am sa cad pe covoare
In tristul, tacutul salon, -
Tu canta nainte, iubito,
Incet, monoton.

Daniela

Ion Pillat - Sf�r�it De Toamn�


Nu mai vorbi, nu r�de, nu te g�ndi, nu pl�nge,
Nu mai visa zadarnic: e prea t�rziu acum.
Nu vezi ce toamn� trist�? Cu pete mari de s�nge
Se irose�te frunza pornit�-n zbor pe drum.
Prin codrul de c�rbune plute�te-al iernii fum �
Nu mai vorbi, nu r�de, nu te g�ndi, nu pl�nge.

Cu fa�a ei asemeni iubirii ce-a trecut,
Pe t�mpla din V�ratic, din vremuri legendare,
O sf�nt�-i zugr�vit� de un necunoscut.
Icoana t�inuit� ce farmec straniu are!
T�cut o �terge veacul, dar tot mai bl�nd� pare
Cu fa�a ei asemeni iubirii ce-a trecut.

Daniela

De la: mili, la data 2013-02-13 15:37:00Iti raspunsesem foarte delicat si pertinent, si anume ca apreciez efortul tau de a aminti niste valori,
dar nu incurca borcanele, cand sunt alte topicuri de cultura si poezii ale poetilor consacrati.
Probabil ca veti cenzura si acest raspuns.
Apropo: Muza poeziei este Euterpe.

@mili, EUTERPE= muza poeziei------>FALS!...documenteaza-te !...eventual prezinta sursa din care ai extras o asemenea afirmatie.

@ mili, nu este pentru prima data cand dovedesti o superficialitate flagranta .

Desp�r�ire - Vasile Voiculescu

C�nd f�lf�i�i n�frama �n albul steag al m�inii
Se oglindea amurgul �n apele f�nt�nii;
Al�turi, s�getat� �n inim� de fric�,
�n clipa desp�r�irii gemu o turturic�,
O rodie necoapt� c�zu, de vierme roas�,
Cr�p�nd, �n�bu�it� de iarba somnoroas�
�i, trist, pe poarta serii spre umbrele pieirii
Ie�ea, p�lit �i rece, luceaf�rul iubirii,
Trec�nd ca peste-o ran�, pe-un v�n�t cer ca fierea.
Plecat peste f�nt�n�, vedeam �n fund durerea
Cum turbura ad�ncul venind s� se adape
�i pref�cea �n s�nge cle�tarul scump de ape,
Cum se stingea amurgul �i ve�tedul luceaf�r
�i cum porneai departe �i singur� tu, cea f�r�
De mil�, lu�nd cu tine �n albul steag al m�inii,
Ca-n z�ri s� mi le fluturi, n�framele luminii,
L�s�ndu-m�, din golul f�nt�nii cu balaur,
S� m� priveasc� noaptea cu ochii ei de aur,
Pe c�nd, cer�nd �i d�ndu-�i c-un bun r�mas iertarea,
Se-mbr��i�au �n umbr� iubirea �i uitarea.

Daniela

�mp�care
de George Top�rceanu

Tovar� scump de clipe grele

Am vrut s�-mi fii pe drumul greu:

�i-am dat n�dejdea vie�ii mele,

Un cer senin cu m�ndre stele -

�i floarea sufletului meu.



Dar floarea, c�nd ai vrut s-o scuturi,

S-a ve�tejit �n m�na ta.

Acu-n zadar �mi ceri s�ruturi,

Alearg� iar: vei prinde fluturi

�i al�i obraji vei s�ruta!...



Nu-�i mai cer�esc, ca-n alt� vreme,

�ngenuncheat sur�sul t�u.

O, nu, - cu tainice blesteme,

Din calea ta n-or s� te cheme

Nici lacrimi, nici p�reri de r�u.



A mea a fost cea mai frumoas�

Din partea minunatei p�ini;

De restul ei nimic nu-mi pas�:

Adun� restul de pe mas�

�i-arunc�-l, draga mea, la c�ni!...



Pe tine, cea de alt�dat�,

Lumin� stins� pentru veci,

A�a cum visul meu te-arat�,

Eu te iubesc... Dar niciodat�

Pe tine, umbr� care pleci!



De-aceea, �mp�cat cu mine,

�n urma ta, str�in m� vezi.

Nu-�i zic dec�t: te du cu bine!

�i z�mbitor m� uit la tine,

Cum tot mai mult te dep�rtezi.

Daniela

�mp�care � Otilia Cazimir

Dar te-ai �ntors � tot t�n�r. �i-at�t m� simt de bine,
Oprit�-n clipa asta pe cea din urm� treapt�,
Pe care nimeni nu m� mai a�teapt�
(Cum ar fi fost, cum ar fi fost via�a f�r� mine?)

Mi-s ochii calzi de lacrimi, dar m�inile mi-s reci.
De unde-ai smuls, din treac�t, un ultim strop de soare,
S� mi-l a�ezi pe frunte, �nt�rziat� floare?...
Bine-ai venit�S� nu mai pleci, s� nu mai pleci!

Daniela

De la: mili, la data 2013-02-13 15:37:00Iti raspunsesem foarte delicat si pertinent, si anume ca apreciez efortul tau de a aminti niste valori,
dar nu incurca borcanele, cand sunt alte topicuri de cultura si poezii ale poetilor consacrati.
Probabil ca veti cenzura si acest raspuns.
Apropo: Muza poeziei este Euterpe.

...@mili.


Erato este muza poeziei lirice
Calliope este muza poeziei epice


Euterpe?... a fost desemnata de poeti, muza muzicii ( dublu flaut)

era vorba sa postam doar poezii romanesti.... asta a fost "mobilul"

Daniela