Rolul femeii in societatea moderna?

De la: Bursuc, la data 2010-08-26 10:16:04Milioane de femei urasc barbatii, deoarece se simt folosite, se simt niste instrumente sexuale.
Nicio feneie nu-si va respecta partenerul daca simte ca e folosita. Nimeni nu este menit sa traiasca in sclavie. Daca vorbim despre iubire, ea este daruire si nu un mijloc de-ati satisface nevoile.
Daca alte milioane de barbati, urasc femeile, motivul este acelasi.

Minte de ...bursuc

Femeea si imbracata si dezbracata ,tot acelasi rol il are in societatea moderna!Sa nu o amagim!Sotie,mama si familista convinsa! Barbatu-i toata smeceria!

De la: Tramp, la data 2010-09-01 10:33:08Femeea si imbracata si dezbracata ,tot acelasi rol il are in societatea moderna!Sa nu o amagim!Sotie,mama si familista convinsa! Barbatu-i toata smeceria!

Detectez usoare inadvertente...femeia ,,Sotie,mama si familista convinsa'' poate fi numai imbracata pana-n dinti ca sa se incadreze in rol... inteleg ca cea dezbracata nu e femeie? sau nu are rol? Bihorene, care-i incurcatura din capul tau?

Nu te teme ca ai prea mult bun simt

De la: Tramp, la data 2010-09-01 10:33:08Femeea si imbracata si dezbracata ,tot acelasi rol il are in societatea moderna!Sa nu o amagim!Sotie,mama si familista convinsa! Barbatu-i toata smeceria!

Ah, ce avatar ai...,ma dai pe spate..deja...

De la: Ingrid, la data 2010-09-01 17:01:47

De la: Tramp, la data 2010-09-01 10:33:08Femeea si imbracata si dezbracata ,tot acelasi rol il are in societatea moderna!Sa nu o amagim!Sotie,mama si familista convinsa! Barbatu-i toata smeceria!

Detectez usoare inadvertente...femeia ,,Sotie,mama si familista convinsa'' poate fi numai imbracata pana-n dinti ca sa se incadreze in rol... inteleg ca cea dezbracata nu e femeie? sau nu are rol? Bihorene, care-i incurcatura din capul tau?

M -a incurcat GPS-ul ,nu avea datele exacte!

Bine smecherie, te las sa-ti revii

Nu te teme ca ai prea mult bun simt

De la: Ingrid, la data 2010-09-04 03:44:25Bine smecherie, te las sa-ti revii

Smecheria era cu ghivent si nu-i gaseam sensul de infiletat!

De la: Ebony, la data 2010-09-01 22:28:10

De la: Tramp, la data 2010-09-01 10:33:08Femeea si imbracata si dezbracata ,tot acelasi rol il are in societatea moderna!Sa nu o amagim!Sotie,mama si familista convinsa! Barbatu-i toata smeceria!

Ah, ce avatar ai...,ma dai pe spate..deja...

Si ...?

De la: _KARPOV, la data 2010-09-06 18:49:14

De la: Ebony, la data 2010-09-01 22:28:10

De la: Tramp, la data 2010-09-01 10:33:08Femeea si imbracata si dezbracata ,tot acelasi rol il are in societatea moderna!Sa nu o amagim!Sotie,mama si familista convinsa! Barbatu-i toata smeceria!

Ah, ce avatar ai...,ma dai pe spate..deja...

Si ...?

invata sa faca..........................pluta

Am citit in scrieri foarte vechi descoperite, unde se banueste ca era gradina din Eden,ca rolul femeiei era, cel de a ingriji barbatul si de-al face sa se simta bine cand are el chef.Stiinduse faptul ca reusita deplina o dadeau cele intre 18-19 ani,dupa care unele erau trecute la bucatarie,altele la munca campului si altele la diferite treburi gospodaresti!Daca se intampla sa apara si cate un copil ,cele care erau mai cu experienta se ocupau de ingrijirea lor!..........................Cred ca era bine in rai,dar cum de a reusit una eva sa-l faca sa muste din mar?

Chestia cu marul e o poveste Biblica. In realitate era, este si va fi, energia Kundalina, reprezentata ca un sarpe infasurat in jurul coloanei vertebrale. Aceasta energie, trezita constient trezeste la randu-i energia sexuala. Se pare ca Eva a fost prima care a trezit-o si i-a rascolit-o si lui Adam.
De aici simbolul biblic cu sarpele ispititor si Eva cazuta in pacat, atragandu-l si pe Adam care a muscat
din dulcea momeala. Voiculescu in una din poeziile sale scria intr-un vers cu aluzie la Eva:
"Mai mult i-o arata decat s-o ascunda.." Pacatul originar a fost un mit, cele doua entitati; barbatul si femeia, au fost create una pentru alta, din iubire pentru iubire. Daca femeia vrea sa aiba un rol important in societate, atunci acela ar trebuyi sa fie de mare educator al barbatului

De la: Tramp, la data 2010-09-08 10:51:26Am citit in scrieri foarte vechi descoperite, unde se banueste ca era gradina din Eden,ca rolul femeiei era, cel de a ingriji barbatul si de-al face sa se simta bine cand are el chef.Stiinduse faptul ca reusita deplina o dadeau cele intre 18-19 ani,dupa care unele erau trecute la bucatarie,altele la munca campului si altele la diferite treburi gospodaresti!Daca se intampla sa apara si cate un copil ,cele care erau mai cu experienta se ocupau de ingrijirea lor!..........................Cred ca era bine in rai,dar cum de a reusit una eva sa-l faca sa muste din mar?

Tu vorbesti aici de satra?

Raiul rominesc este cind o iei de tinara, si ai impresia ca are 20 de ani si la 50.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: emil_pislaru, la data 2010-09-12 19:51:59

Chestia cu marul e o poveste Biblica. In realitate era, este si va fi, energia Kundalina, reprezentata ca un sarpe infasurat in jurul coloanei vertebrale. Aceasta energie, trezita constient trezeste la randu-i energia sexuala. Se pare ca Eva a fost prima care a trezit-o si i-a rascolit-o si lui Adam.
De aici simbolul biblic cu sarpele ispititor si Eva cazuta in pacat, atragandu-l si pe Adam care a muscat
din dulcea momeala. Voiculescu in una din poeziile sale scria intr-un vers cu aluzie la Eva:
"Mai mult i-o arata decat s-o ascunda.." Pacatul originar a fost un mit, cele doua entitati; barbatul si femeia, au fost create una pentru alta, din iubire pentru iubire. Daca femeia vrea sa aiba un rol important in societate, atunci acela ar trebuyi sa fie de mare educator al barbatului

Despre asta e vorba

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Femei e pe post de laba pentru barbat in ziua de azi. Nu merita mai mult.

iti dai seama cata laba da ma.ta la barbati :))))
zi ms ca ai viata sclavule, ca datorita unei femei ai ca asa a avut ea chef, ca atlfel erai mort pana acum ;)
d aia sunt barbatii asa frustrati, ca in adancul lor stiu ca femeile conduc lumea prin simplul fapt ca au puterea de a da sau a lua viata; mai ales acum si cu "societatea moderna" cand femeia capata din ce in ce mai multa putere, voi, baieteii, dati in cancer de invidie si ura :)).

Condi�ia femeii �n secolul XIX �
�nceputul secolului XX[1]







,,Cine l-a pus pe b�rbat s�-�i fac� legi �i obiceiuri nedrepte, s�-�i cultive duhul s�u �i s� lase �ntru ne�tiin�� pe al aceleia care o s�-i fie nedezlipit tovar� al vie�ii?�

Trebuie s� sufere viclenia celui robit, c�ci pu�ini sunt robii care �i binecuv�nteaz� jugul.

(Ion Heliade R�dulescu, 1837)



�ntr-adev�r, pu�ini se dovedesc a fi robii (sau roabele) care �i binecuv�nteaz� jugul� Sub semnul acestui g�nd al lui Heliade R�dulescu pare s� se afle mi�carea de femei din Rom�nia, �nc� de la �nceputurile sale, continu�nd p�n� ast�zi. �n al s�u Curier de ambe sexe scriitorul constata inexisten�a unui parteneriat real �ntre so�i. Fiecare dintre ei se vait� �i e nemul�umit de cel�lalt �i de rela�ia lor. Cauza acestei situa�ii este �nrobirea de secole a femeilor, scrie Heliade. �P�rintele ce �i cre�te b�ie�ii �i las� �n ne�ngrijire cre�terea fetelor, st�p�nitorul ce face �coli pentru un sex �i uit� pe cel�lalt, mie mi se pare � un desp�r�itor de familii.[2] Educa�ia femeilor era aspectul emancipator fundamental �i cel mai discutat �n epoc� �i viza deopotriv� atitudinea capilor de familie �i a celor ce conduceau treburile statelor locuite de rom�ni � �i ace�tia erau �n ambele cazuri b�rba�ii.


1. Educa�ie �de ambe sexe�?



Femeile nu au fost singurele care au devenit din ce �n ce mai critice �n ce prive�te discrepan�ele de educa�ie, cu consecin�e privind diferen�ele de �anse sociale, �ntre fete �i b�ie�i. George Bari�iu depl�ngea la 1853 diferen�ele de educa�ie �ntre fiii �i fiicele rom�nilor. Tinerilor b�rba�i le era oferit� o experien�� social� �i o educa�ie �n �coli cu deschidere spre lume care le era refuzat� tinerelor fete[3].

�n 1878 erau comune �n Rom�nia cu c�te 46 de �coli din care doar dou� de fete (�i 44 de b�ie�i)[4]! Mult� activitate a fost depus� de c�tre femei �i b�rba�i ata�a�i cauzei dezvolt�rii educa�iei fetelor �i pentru introducerea unui sistem de educa�ie a fetelor adecvat dezvolt�rii lor ca fiin�e umane, rolurilor lor �n familie sau adecvat pentru g�sirea unei slujbe. Constan�a Dunca a fost una dintre aceste persoane care a f�cut multiple demersuri pentru a influen�a politica de stat �n acest sens[5]. O efervescent� activitate s-a desf�urat mai ales �n a doua parte a secolului al XIX-lea. Reuniunea femeilor rom�ne din Bra�ov a deschis �coli, �mpreun� cu filialele sale, �pentru �mp�rt�irea feti�elor rom�ne �n p�nea nutritorie a culturii�. Au luat fiin�� o serie de societ��i care aveau �n vedere activitatea de caritate pentru sprijinirea fetelor s�race, dar �i pentru ajutorarea altor categorii defavorizate (a studen�ilor[6], orfanilor, r�ni�ilor de r�zboi �.a.)

�ns� cele mai �ncinse discu�ii privind educa�ia femeilor au fost legate de �ansele lor de supravie�uire �ntr-o societate �n care �locul lor� era v�zut a fi �n cas�, �n gospod�rie, �i �n care nu toate femeile se puteau c�s�tori astfel �nc�t s� intre �n circuitul �m�rfurilor conjugale�. Ele nu se puteau c�s�tori pentru c� familia lor nu avea dot�. Adela Xenopol critica modul �n care erau educate fetele � care erau �protejate� spre a nu cunoa�te lucruri ce doar b�rba�ilor le era permis s� cunoasc� � care �cutare lucru nu trebuie s�-l �tie, cutare anume s� nu-l fac�, �i toate aceste frac�iuni dac� le adun�m vedem c� ne va da rezultatul t�mpirea.� O handicapare a fetelor prin aceste interdic�ii care contribuiau la lipsa lor de �ndem�nare �n a se descurca �n mod autonom �n societate.


2. Starea economic� a femeilor



Cer ca femeia s� nu mai fie o proprietate �i un bir ce d� ne�ncetat familia lenei �i desfr�n�rii, ci so�ia �i r�splata cea mai mare a omului�

(C. A. Rosetti, 1852)



Potrivit lui Paul Scor�eanu, prima m�sur� pe care guvernul ar trebui s-o ia este �r�sp�ndirea instruc�iunii integrale, care s� dea femeii o profesiune, sco��nd-o astfel din sclavia-i c�tre b�rbat�[7]. �n genere, femeia �fiic�, so�ie sau mam�, [�] tr�ie�te numai prin b�rbat, depinde de el, �i-n generalitatea exemplelor este sclava lui�[8]. Aflat� �n serviciu, angajat� �n sfera public�, femeia se afl� �i acolo la dispozi�ia exploatatorului, care nu-i d� alt salariu dec�t strictul necesar spre a nu muri.

�n societatea rom�neasc� de la sf�r�itul secolului al XIX-lea munca nu le f�cea independente pe femei �ntruc�t modul �n care era pl�tit� aceast� munc� nu le asigura independen�a economic�. La �nceputul secolului al XXI-lea, aceast� remarc� este �nc� potrivit� realit��ii rom�ne�ti � de�i �n alt context istoric �i politic. Sunt multe fete care din lipsa unui serviciu de supravie�uire �aleg� prostitu�ia.

�n conferin�a sa sus�inut� la Ateneul Rom�n �n 10 februarie 1894 cu tema �Rolul economic al femeii rom�ne�, At. Popovici vorbe�te despre importantul rol jucat de femeia de la �ar�. �F�r� preget �i f�r� preten�iuni, femeia de la �ar� este st�lpul casei, st�lpii statului rom�n�. �n lipsa unei diviziuni sociale a muncii, ea este o ma�in� universal� care produce tot. �n acel timp, societatea rom�neasc� era predominant rural� iar economia gospod�riei ��r�ne�ti reprezenta sursa principal� de venit na�ional.

Pe scurt, la sf�r�itul secolului al XIX-lea se �nregistreaz�: o stare de dependen�� a femeilor din clasele de mijloc de so�ii lor[9], o precaritate a independen�ei femeilor �n sistemul muncii salariale, o dependen�� a economiei ��r�ne�ti de munca productiv� a femeilor (greu de spus dac� veniturile femeilor erau pe m�sura eforturilor depuse). Conform unei statistici din 1908: din totalitatea rom�nilor ocupa�i �n produc�ia economic� industrial� nici 1/8 nu sunt femei, �n timp ce �n alte p�r�i ale lumii civilizate propor�ia era de 1/3, sus�ine Eleonora Stratilescu[10].


3. Statutul juridic al ��ngerilor�

Nu �n�elegem de ce devine at�t de vag spiritul b�rba�ilor no�tri inteligen�i, c�nd e vorba de fiicele �i surorile noastre?

C�nd e vorba de �mbun�t��irea soartei femeii ��

(Maria Flechtenmacher, 1880)[11]



Cum ar�ta legisla�ia la sf�r�itul secolului al XIX-lea �n problema care ne intereseaz�? Iat� pe scurt coordonatele condi�iei juridice a femeilor �n epoc�.

� Conform articolului 195 din Codul Civil[12] femeia datoreaz� ascultare b�rbatului.

� Dac� femeia are avere �i dot�, administrarea ei se d� pe m�na so�ului, care face ce vrea cu ea f�r� a da socoteal� nim�nui.

� Conform articolului 199 din Codul Civil, averea femeii care nu e prev�zut� �n dot�, a�a-numita �parafern�, nu poate s� fie �nstr�inat� de c�tre femeie f�r� acordul b�rbatului.

� Femeia nu poate da �n judecat� �i nici sta �n proces cu cineva f�r� autoriza�ia so�ului.

� Femeia nu poate nici s� dea �i nici s� primeasc� bani sau alte lucruri de valoare; ea nu poate s� primeasc� sau s� refuze mo�teniri f�r� �tirea b�rbatului.

� �n timp ce b�rbatul are dreptul de a scoate bani din banc�, femeia nu are dreptul de a retrage bani f�r� consim��m�ntul so�ului, chiar dac� ea a avut dreptul de a deschide cont f�r� acest consim��m�nt.

� Conform legii pensiilor, dac� so�ul moare �nainte de a �mplini 15 ani vechime, so�ia �mpreun� cu copiii r�m�neau f�r� pensie �i prin urmare, erau muritori de foame.

� Dac� femeia cere desp�r�irea de so�, legea nu-i permite s� p�r�seasc� casa b�rbatului �n timpul litigiului oric�t de periculoas� ar fi aceast� �edere pentru ea.

� So�ul are drept de custodie asupra copiilor indiferent de condi�ia acestuia (oric�t de dec�zut ar fi acesta).

� Femeia nu este subiect �n ac�iuni judiciare cu o singur� excep�ie: �i poate face testamentul f�r� autoriza�ia so�ului!

Pricina acestei condi�ii juridice precare a femeii rom�ne este faptul c� femeile nu au luat parte la facerea legii, considera domnul C. V. Fic�inescu la 29 martie 1898 �n discursul s�u din Aula Universit��ii din Ia�i[13]. �n contextul �n care citeaz� legea englez� de la 1882 prin care femeile m�ritate �i-au dob�ndit dreptul de a-�i administra averea �i �n care se refer� la ru�i unde femeia m�ritat� avea independen�� de mariaj �n ce prive�te bunurile ei, domnul Fic�inescu propunea �s� acord�m �i femeilor noastre independen�� �n c�snicie� s� �nlocuim regimul dotal cu cel bazat pe separa�ia bunurilor�.

Dincolo de acest statut care s-a dovedit dificil de dislocat prin activismul militan�ilor pentru drepturi egale, procesul legislativ curent a fost �i el supus criticii. Maria Flechtenmacher critica legea telegrafistelor (1880) prin care doar femeile nem�ritate sau m�ritate cu un telegrafist puteau s� ob�in� o slujb�. Pu�inele slujbe ce se �ntrevedeau era de prezis c� vor fi date so�iilor de telegrafi�ti, l�s�nd f�r� serviciu multe alte femei tinere f�r� dot�![14]

Av�nd �n vedere cele descrise mai sus, nu ne r�m�ne dec�t s� fim de acord cu Neli Cornea: �Femeia fiind s�tul� de rolul �njositor de roab� sau p�pu�e ce-i �ng�duie legile, cere azi dezrobirea �n sensul larg al cuv�ntului, precum au fost dezrobi�i iobagii, negrii �i �iganii, adic� egalitate cu b�rbatul �n fa�a legilor.�[15]


4. �anse egale de afirmare social�?



Ceea ce punem �n discu�ie aici este practic mai mult dec�t �ansele de afirmare public� a femeilor �i b�rba�ilor. Ci devenirea de fiin�e umane �i sociale �i �ansele lor de a se �mplini ca fiin�e autonome �i libere. Nici sistemul de educa�ie formal, nici cadrul educativ general �n care erau crescute fetele rom�nce nu le ofereau acelea�i �anse de a se dezvolta ca fiin�e autonome �n compara�ie cu tinerii b�rba�i rom�ni de la sf�r�itul secolului XIX � �nceputul secolului XX. Educa�ia era deficitar�, dar �i �ansele femeilor de a ob�ine un loc de munc� din care s� poat� supravie�ui erau foarte reduse.

La 29 martie 1898 r�sunau �n Aula Universit��ii din Ia�i cuvintele domnului C. V. Fic�inescu care sus�inea c�[16]: ori admitem c� singurul rol legitim al femeii este de a fi so�ie �i mam� �i atunci b�rba�ii trebuie s�-�i fac� datoria de a le lua pe toate �n c�s�torie �i a le asigura mijloace de trai, ori recunoa�tem c� din cauza noastr� mare parte din femei nu pot fi chemate la �mplinirea acestei misiuni �i le deschidem c�ile prin care se pot �ntre�ine singure. �Cauza acestor[17] femei o ap�r�m noi femini�tii �i pentru ele reclam�m dreptul la instruc�ie �i la munc�" spunea domnul Fic�inescu. El considera totu�i c� cel mai firesc lucru este ca femeia s� fie so�ie[18], dar pentru c� unele nu se pot m�rita, neav�nd dot�, societatea are datoria de a lua m�suri pentru a solu�iona problema supravie�uirii femeilor care nu se pot m�rita.

Multe fete nu se puteau m�rita din lips� de avere. De aceea multe voci s-au pronun�at pentru �nfiin�area de �coli profesionale �i deschiderea de op�iuni de carier� pentru aceste tinere. Cornelia Emilian a fost ini�iatoarea �nfiin��rii primei �coli profesionale � consider�nd c� aceste �coli vor facilita dezvoltarea uman� �i emanciparea acelor fete lipsite de avere, astfel �nc�t s�-�i poat� croi singure un drum �n via�� �i o carier�. �n ciuda eforturilor depuse de diferite persoane, femei �i b�rba�i, care credeau �n importan�a educa�iei adecvate �i a parit��ii �n educa�ie, �colile pentru b�rba�i erau de departe mult mai elaborate �i complete, clar superioare celor care preg�teau tinere femei. Cornelia Emilian a avut o preocupare deosebit� pentru cunoa�terea de c�tre cercuri c�t mai largi a statutului femeilor consider�nd c� femeile care de regul� dob�ndesc o spoial� de educa�ie (cu c�teva no�iuni de geografie �i istorie, eventual o limb� str�in�) �i care se suprapune peste cuno�tin�ele tipice ale nevestei (cum s� fac� cozonacii sau s� pun� mur�turi etc) �nu au alt� �nsemn�tate, dec�t a fi idealul b�rba�ilor�[19].

Maria Flechtenmacher se referea �i ea la problema educa�iei, dar mai ales la consecin�ele lipsei ei. �Femeile sunt nedrept��ite pe terenul instruc�iunii, aceasta lor mai cu osebire le este prejudicios; �n acela�i timp�[20]� �femeia nu va putea s�-�i sus�in� existen�a prin �ns�i for�ele �i valoarea sa real�, p�n� atunci viciul care degradeaz� �i prostitu�iunea ce �nsp�im�nt� nu vor dispare din societ��ile omene�ti�.[21]

�n afirmarea social� sexul joac� rolul principal, nu cartea pe care ai �nv��at-o, sus�inea Adela Xenopol. �Fie un b�rbat destul de m�rginit, el �n virtutea sexului cu ni�ic� protec�ie sau situa�ie politic�, va ajunge departe, pe c�nd o femeie, fie ea un geniu �i nu va dob�ndi dec�t profesoratul, �i acela p�n� la �coli secundare�[22]

C�t despre un argument vehiculat �n epoc� privind problema accesului femeilor la diverse meserii �i �natura femeilor� (chipurile neprielnic� instruirii, �nsu�irii de cuno�tin�e �i accesului lor la meserii), Valeriu Hulubei scria: �C�t de nelogic e argumentul scos din natura femeii contra drepturilor ei, se vede �i de aici: dac� �n natur� se poate citi menirea femeii, atunci la ce mai e nevoie de sanc�ionarea prin lege a acestei meniri?�[23]

Unul din cazurile de notorietate privind interdic�ia de a-�i exercita meseria aleas�, interdic�ie datorat� pur �i simplu sexului ei, este cazul Ellei Negruzzi. Ea absolvise Facultatea de Drept �i voia s� profeseze avocatura. Nu i-a fost �ng�duit. Ca urmare, a intrat �ntr-o serie de procese pentru a i se recunoa�te dreptul de a profesa (1915). Eleonora Stratilescu a scris despre aceste procese. Ea citeaz� pe unul dintre oponen�ii Ellei Negruzzi �n tribunal care sugera c� ar fi mai util ca doamna Negruzzi s� ajute �nv���m�ntul rom�nesc[24] care are at�ta nevoie de cadre. Stratilescu r�spunde ironic: �A�a e! Ce caut� femeile s� ob�in� �i ele situa�ii mai bune �i nu se mul�umesc cu via�a nec�jit� �i amar� ?![�] Este doar �menirea femeii� s� ocupe totdeauna o situa�ie mai umil� �i oropsit�!�[25]

Ca urmare a unei intense activit��i politice, femeile au �nceput s� ob�in� dreptul de a practica meserii �nainte refuzate lor. Astfel, �ncep�nd din 1914 �i femeile au dreptul s� pledeze. Din 1919 femeile au putut lucra la C�ile Ferate Rom�ne. Optimismul nu trebuie s� p�r�seasc� nici o cauz�. S� accept�m deci cuvintele Adelei Xenopol, care �i azi sunt valabile: �de c�nd femeile nu mai sunt considerate ca femei, ci ca fiin�e, ele ajung �i adesea �ntrec b�rba�ii �n scurtul interval de la eliberarea lor din sclavie."[26]


5. Atitudini fa�� de emanciparea femeilor

Sf�r�i�i odat� cu tratamentul cel copil�resc ce ne da�i [�] de a ne s�ruta m�inile �i a ne compara cu �ngerii, iar �n absen�� a ne trata de paria

(Sofia N�dejde, 1879)



Atitudini ale b�rba�ilor. O caracterizare general� a atitudinilor b�rba�ilor din epoc� fa�� de chestiunea emancip�rii femeilor duce inevitabil la termenul de �contradictoriu�. Nu putem vorbi de o atitudine invariabil anti-emancipare (dup� cum se vede �i din sec�iunile anterioare �n care am inclus �i opinii masculine privind diverse chestiuni) dar nici de o unanimitate �n privin�a necesit��ii emancip�rii (dac� ar fi fost a�a nu �i-ar mai fi avut rostul lupta rom�ncelor prin diferite mijloace pentru legisla�ie favorabil� drepturilor lor, etc). S� urm�rim �ns� mai �ndeaproape diferite tipuri de abord�ri masculine legate de emanciparea femeilor.

Idolatrizare �i excludere. �n scrierile lui Nicolae B�lcescu g�sim o clasic� idealizare �i stereotipizare a femeii: ea e o fiin�� misterioas�, fantastic�, �ngereasc�, destinat� a fi centrul civiliza�iei familiale. �Cu femeia� natura scrie �n inima b�rbatului�.[27] Atitudine Rom�ntic� prin excelen��, m�gulitoare dac� �inem cu tot dinadinsul, dar �i periculoas� �n acela�i timp pentru femeile �n carne �i oase: dac� e�ti �nger, cu siguran�� nu e�ti om �i nici nu vei fi tratat� ca egal� din punct de vedere normativ![28]

Ironie �i descurajare. Flechtenmacher spunea c� �n Rom�nia, spre deosebire de alte ��ri, b�rbatul �o descurajeaz� [pe femeie], o ia �n r�s dac� vede c� voie�te s� sf�r�me singur� crisalida care-i �ineau lipite aripile inteligen�ei�[29]. �n articolul ��icane b�rb�te�ti�[30] Sofia N�dejde scria c� unii b�rba�i se silesc s� descurajeze pe femei �n a se educa �i instrui, scriind varii anecdote sau articole pe seama femeilor care �nva��. Aceasta �n condi�iile �n care era dificil s� ob�ii instruc�ie ca femeie oricum. Rom�nii preluau �i exemple proaste din str�in�tate, ca de exemplu din jurnalul fran�uzesc Le Figaro, �n care ap�reau istorioare ce �ncercau s� acrediteze ideea c� educa�ia �tiin�ific� ce se d� femeilor �stinge �n ele orice sim� de pudoare�!!!

�n universit��i, dominate �n propor�ii de aproape 100% de b�rba�i � �i la catedr� �i �n b�nci, atitudinile fa�� de femeile care doreau s� aib� o �ans� �n via�� prin educa�ie superioar� erau potrivnice �i derizorii. N�dejde poveste�te o scen� de la Universitatea din Ia�i, �n care profesorul de greac� considera c� femeile nu au nevoie de educa�ie �i c� orice ar face ele �tot femei r�m�n� (N�dejde remarc� ironic c� nimeni nu a contestat p�n� acum acest lucru, c� femeile r�m�n tot femei). Istorioara se refer� la filosoful Teodoros care a fost �nfruntat de Iparhia, so�ia lui Crates, o femeie cunoscut� prin �n�elepciunea ei. Neput�nd r�spunde unei �ntreb�ri de-a Iparhiei, dup� ce ea r�spunsese inteligent tuturor �ntreb�rilor lui, Teodoros i-a ridicat poalele (profesorul a istorisit aceast� anectod� �n fa�a unui amfiteatru plin de studen�i, �n marea majoritate b�rba�i � care au pufnit �n r�s). Desigur c� acum am zice: ce tembel a fost acel Teodoros �i cum �i-a ar�tat singur neputin�a recurg�nd la acte fizice de intimidare �i nu la argumente. �ntr-un mediu universitar �n care puteai num�ra femeile pe degetele de la o m�n�, o astfel de atitudine nu �nsemna dec�t o pur� intimidare la adresa lor � evident nesanc�ionat� de conducerea universit��ii, dar tolerat� cu mult� r�bdare �i efort emo�ional de c�tre tinerele femei. Oare ce fel de �anse egale existau �n astfel de medii ostile educ�rii femeilor? Oare ce �anse egale exist� azi c�nd legal multe sunt egale dar �n practic� misoginismul e larg r�sp�ndit � inclusiv �n min�ile multor femei?

Indiferen�a �i tolerarea statu-quo-ului. Sofia N�dejde remarca cu luciditate c� �b�rba�ii au puterea �n m�n� �i nu voiesc a-�i avea p�rta�i noi la d�nsa, �tiind c� atunci va trebui s�-�i mic�oreze fiecare por�ia lor�[31]. Un b�iat c�nd trece la v�rsta b�rb��iei va crede, socotind dup� modul de alc�tuire al societ��ii, c� �f�r� nici un merit �i chiar de ar fi cel mai prost dintre b�rba�i, numai prin na�tere, numai c� e de parte b�rb�teasc�, va fi mai presus dec�t jum�tate din omenire. Foarte de timpuriu b�ie�ii �ncep a se crede superiori fetelor [�]� De ce atunci ar fi fost interesa�i cet��enii de sex masculin s� fac� ceva pentru drepturile femeilor? De ce ar fi ei ast�zi[32] interesa�i s� fac� ceva �n acest sens, mai ales �n condi�iile �n care majoritatea femeilor este amorf� �i de nedistins printre ei � �n compara�ie cu minoritatea maghiar�, sau cea rrom�, pentru drepturile c�rora forurile europene fac presiuni exprese asupra autorit��ilor rom�ne.

Femeia ca proprietate a b�rbatului. Controversate �n epoc� erau ideile unui geniu militar, dar catastrof� civil� mai ales �n ce prive�te rela�iile dintre sexe. Reg�sim �n scrierile vremii pozi�ii pro-Napoleon, pare-se dominante �n spiritul vremii �n societatea rom�neasc� francofil�. G�sim �i pozi�ii anti-Napoleon. Iat� una din catastrofalele judec��i �civile� ale lui Napoleon Bonaparte: �Femeia este dat� omului pentru ca s� fac� copii; femeia este proprietatea noastr�, noi nu suntem a sa. Ea ne d� copii, noi nu-i d�m nimica. Ea este proprietatea noastr� dup� cum arborul care ne d� fructe este al gr�dinarului� (Napoleon Bonaparte). De unde se poate �n�elege �i c� femeia nu e om, din moment ce e dat� omului ca proprietate. Aceste idei sunt reflectate din plin, cum am v�zut, �n Codul Civil �i legisla�ia vremii, care trateaz� femeia ca pe o proprietate, nicidecum ca pe o persoan�.

B�rba�i pentru drepturi egale. �n diferite �mprejur�ri, �n medii academice sau �n parlament, o serie de b�rba�i s-au pronun�at pentru acordarea de drepturi femeilor, potrivit vremurilor respective. Astfel, Paul Scor�eanu se pronun�a pentru ca



legea s� recunoasc� femeia deopotriv� cu b�rbatul �i �n caz de divor� s� �in� seama de munca ei �n familie; lucreze s� intre femeia �n tribunalul unde s� aib� dreptul s� apere procesele femeii, emancipeze la vot pe femeia cu titluri �i pe aceea care al�turi cu b�rbatul, �mpline�te datoria c�tre stat, �nfiin�eze ateliere unde femeia s� �nve�e deosebite ramuri de profesiuni cu puterile ei [�].[33]



�ntr-o retoric� exemplar�, domnul C. V. Fic�inescu amintea poporului rom�n, at�t de preten�ios c�nd e vorba de drepturile omului, c� ��i femeia e om �i c�, deci �i ei i se cuvin acelea�i drepturi ca �i b�rbatului�[34]. Iar �n conferin�a sa sus�inut� la Ateneul Rom�n �n 10 februarie 1894 cu tema �Rolul economic al femeii rom�ne�, At. Popovici apreciaz� negativ �sentin�a t�ietoare a lui Napoleon I: �prefer de o mie de ori pe o femeie care d� solda�i patriei dec�t pe una care s� scrie c�r�i� consider�nd c� ea nu e valabil� �n toate contextele. �n aceea�i conferin�� domnul Popovici elogiaz� activitatea productiv� �i creativ� �n care femeile sunt angajate.

Eugenia de Reuss Ianculescu, �ntr-un efort de a convinge audien�a masculin� rom�neasc� despre actualitatea interna�ional� a mi�c�rii feministe, scria �ntr-un jurnal al vremii c� la Londra s-a format �n 1912 o alian�� interna�ional� a b�rba�ilor pentru a sprijini dreptul de vot al femeilor cu reprezentarea a 24 de ��ri, �dovedind prin aceasta c� mi�carea sufragist� nu-i o mi�care de r�zboi contra b�rba�ilor �i nici o �nc�p���nare a c�torva femei prea avansate �i exaltate�[35].

�M�ndre matroane �i frumoase fiice ale Rom�niei, de�tepta�i-v�!� Citind din jurnalele vremii din a doua jum�tate a secolului al XIX-lea nu putem s� nu remarc�m caracterul mobilizator al multor articole publicate mai ales �n presa de orientare pro-drepturi ale femeilor. Ceea ce frapeaz� este am�r�ciunea ce transpare de multe ori din aceste mesaje, cauzat� de sl�biciunea reac�iilor feminine �n ap�rarea propriilor lor interese. Iat� �n continuare c�teva din aceste aprecieri.

Dar pentru Dumnezeu m�ndre matroane �i frumoase fiice ale Rom�niei! De�tepta�i-v� m�ndria �n s�nul vostru, sim��m�ntul matern �i patriotic al gintei voastre! Aduce�i-v� aminte c�t a contribuit femeia greac� antic� la c�derea primului imperiu al lumii, c�t a contribuit femeia latin� la ridicarea imperiului s�u��[36]

Maria Flechtenmacher era nemul�umit� de faptul c� femeile rom�ne nu p�reau s� dea semne de via�� �i nici nu p�reau a avea dorin�a de a-�i manifesta public, �n mod organizat, nemul�umirile fa�� de statutul lor �n societate. �Nici un semn decisiv de via�� nu s-a manifestat, pentru c� femeile rom�ne continu� �n trista �i descurajata lor indolen�㔅 �La lupt� dar � Decide�i-v�, �ntruni�i-v� �i lucra�i la opera de regenerare a sexului vostru.�[37] Nelly Cornea scria �n 1898: �A venit timpul c�nd femeia din toat� lumea �i vine tot mai mult la cuno�tin�a demnit��ii sale, numai noi rom�ncele s� fim ve�nic z�vor�te, os�ndite a t�r� ghiuleaua apatiei?�[38] Dar poate cea mai dramatic� �i trist� constatare este cea a Corneliei Emilian. Pentru ea femeia rom�n� este �lipsit� de voin�� �i f�r� dragoste de sine, ea nu �tie s� pun� pre� pe fiin�a sa, �i nici nu-i �n stare s� fie ceva mai mult dec�t o �ngrijitoare, o slug� credincioas� a omului�[39]

Nu cred c� femeile rom�ne mai sunt �n propor�ie de 100% slugi credincioase ale omului � pentru c� multe �i-au dob�ndit autonomia economic� �i emo�ional�. Dar �n ce prive�te ghiuleaua apatiei � cert, femeile rom�ne o t�r�sc �nc� �i azi �


6. Idei feministe ale rom�ncelor �n epoc�

�n lupta pentru emancipare nici un vr�jma� nu poate fi mai fatal dezmo�teni�ilor, dec�t preju-decata c� ace�tia ar fi fiind inferiori clasei ce st�p�ne�te lumea.

(Buletinul Ligii Femeilor, Ia�i, 1895)



Jurnale, lucr�ri, asocia�ii. Principalele mijloace de coagulare �i transmitere a acestor idei, �nflorite pe fertilul teren al inegalit��ilor sociale �ntre cele dou� sexe, au fost mai �nt�i jurnalele. Primele scrieri pentru drepturile femeilor au apar�inut b�rba�ilor, cum era �i firesc datorit� pozi�iei lor sociale �i educa�iei primite. Curierul de ambe sexe al lui Ion Heliade R�dulescu (1837) a fost un prim jurnal �n aceste sens, �n care R�dulescu scria �b�rba�i, nu v� pl�nge�i de femeile voastre, c� pricina nu este �ntr-�nsele, ci �n cei ce le-au crescut��. George Bari�iu, de asemenea, se pronun�a �n favoarea unei educa�ii egalitare �n Gazeta de Transilvania (1853). Treptat, o serie de jurnale au fost favorabile public�rii de astfel de articole (de pild� scrierile Constan�ei Dunca din Amicul Familiei (1863) sau cele ale Sofiei N�dejde din Contemporanul �ncep�nd cu primele numere 1881/1882). O serie de reviste �i jurnale au fost editate de femei �n epoc�: Femeia Rom�n� �ntemeiat� de Maria Flechtenmacher (1878�1888), caracterizat� drept jurnal �social, literar �i casnic� sau, �n alt� parte �foaie social�, beletristic�, economic� �i enciclopedic�. Al�turi de Maria Flechtenmacher au mai scris �n Femeia Rom�n�: Paul Scor�eanu, Sofia N�dejde, Cornelia Emilian �.a.; au fost publicate documente ale organiza�iilor sau ini�iativelor interna�ionale ale femeilor. Familia, Munca (1889), R�ndunica (1893), Lumea nou� (din 1894), Buletinul Ligii Femeilor (�ncep�nd din 1895) sunt alte reviste unde s-au vehiculat idei feministe, de ap�rarea drepturilor femeilor sau �n care s-au formulat idei revolu�ionare �n epoc� privind rela�iile dintre sexe. �n 1896 este �nfiin�at� revista Dochia editat� de Adela Xenopol, �menit� s� apere, s� sus�in� �i s� cerceteze drepturile femeii�. Unul dintre reprezentan�ii sexului frumos �i puternic care a publicat �n Dochia, al�turi de Adela Xenopol �i alte reprezentante ale sexului frumos �i inteligent, a fost Valeriu Hulubei. Rom�nca, Unirea Femeilor Rom�ne (1908), Viitorul rom�ncelor (1912), Drepturile femeii (�ntemeiat� �n 1912) sunt alte jurnale �n care au scris feministe precum Eleonora Stratilescu, Eugenia Ianculescu de Reuss, Neli Cornea, Adela Xenopol etc.

Al�turi de jurnale au fost publicate �i lucr�ri de sine st�t�toare precum cele ale Sofiei Chrisoscoleu (1863), Maria Bu�ureanu (1913), Calypso Botez (1920), cu prezent�ri coerente de idei �i o argumenta�ie aferent� solid�. Aceste doamne au fost, de asemenea, implicate politic �n asocia�iile de femei create pe parcursul perioadei la care ne referim. �n noianul de organiza�ii de femei care s-au �nfiin�at �n aceast� perioad�, majoritatea lor fiind dedicate ac�iunilor de caritate fa�� de copii, de educa�ia fetelor, de r�ni�i de r�zboi etc, se disting dou� organiza�ii declarat politice, ce aveau drept menire ap�rarea �i promovarea drepturilor femeilor �i egalizarea juridic� a statutului celor dou� sexe: Liga Femeilor din Rom�nia (1894), prima organiza�ie de femei din Rom�nia declarat feminist� �i Asocia�ia pentru emancipare civil� �i politic� a femeilor rom�ne, �nfiin�at� �n iulie 1918, o adev�rat� unire de for�e a rom�ncelor din toate teritoriile viitoarei Rom�nii Mari, cu ambi�ii mari de reform� nu doar a condi�iei femeilor ci reform� social� �n general.

Aceaste jurnale, lucr�ri �i asocia�ii, au reu�it crearea unui spirit de frond� fa�� de legisla�ia �nrobitoare a femeilor (�i mai ales a femeilor c�s�torite) dar �i fa�� de ideile subterane care �ntemeiau persisten�a p�n� �n secolul XX a acelor legi umilitoare pentru condi�ia femeilor. �ncerc�m �n continuare expunerea chiar a acestor �idei axiomatice� ce au ghidat logica legislativ� �n ce prive�te raporturile dintre cele dou� sexe. Constat�m cu �ntristare c� aceste axiome ale g�ndirii sexiste, discriminatorii, s-au perpetuat �n mare m�sur� �i p�n� azi. Cu at�t mai mult este valabil� o cercetare a modului �n care au pus predecesoarele noastre problema.

Femeia nu este inferioar� b�rbatului. Ideile vehiculate �n Europa Occidental� sunt preluate �i �n spa�iul intelectual rom�nesc uneori profitabil pentru autohtoni, alteori nu (dac� ne g�ndim la panseurile civile ale lui Napoleon). �ntr-o conferin�� �n cadrul Reuniunii Ligii Femeilor (Ia�i, 1898) Eliza Popescu face distinc�ia �ntre �feminins� care v�d pe femei slabe, inferioare b�rba�ilor, neav�nd alt� menire dec�t b�rbatul �i �feministes�[40] ap�r�tori ai cauzei femeilor, ai drepturilor lor �i care considerau c� femeile �i pot constitui o menire a lor dincolo de aceea a b�rbatului lor (denumiri la mod� �n Fran�a). �n cazul de fa�� suntem interesa�i de feministes � p�s�ri rare �n peisajul carpato-danubiano-balcano-pontic.

Adela Xenopol afirma �n 1879 c� femeia nu este inferioar� b�rbatului, cum �ncearc� unii s� acrediteze. �n sf�r�it femeile rom�ne, credea ea, s-au de�teptat c� sunt pe aceea�i treapt� moral� cu b�rba�ii; c�ci femeia are aceea�i capacitate �i e capabil� de aceea�i activitate cu b�rbatul[41]. Dar c�te femei credeau acest lucru �i c�te ac�ionau conform semnifica�iei ideii? �i c�te femei nu cred acest lucru azi �i nu ac�ioneaz� conform ei?

�ntr-un articol briliant, Sofia N�dejde pune din nou problema inferiorit��ii/ superiorit��ii femeilor/b�rba�ilor. Ea scrie despre o problem� la mod� �n epoc�, aceea a Creierului femeilor, f�c�nd trimitere la un articol cu acela�i titlu publicat �n Fran�a �n La Liberte[42]. N�dejde face mai �nt�i rezumatul articolului: femeia e incapabil� de orice dezvoltare; oric�t ar �ncerca s�-�i dezvolte inteligen�a ea nu va reu�i; ba chiar cu civiliza�iunea ea �se t�mpe�te �i tinde c�tre idiotism�. Argumentul articolului se baza pe ideea c� exist� o direct� propor�ionalitate �ntre greutatea creierului unei fiin�e �i inteligen�a acesteia. Se constatase c� greutatea creierelor b�rba�ilor era mai mare dec�t greutatea creierelor femeilor, �i concluzia a fost imediat tras�: femeile sunt inferioare b�rba�ilor fiind mai pu�in inteligente �ntruc�t creierul lor e mai u�or.

Argumentele Sofiei sunt extrem de percutante:

� Dac� inteligen�a e func�ia materiei cenu�ii atunci nu se poate trage nici o concluzie pe baza greut��ii creierelor, c�ci ar trebui avut� �n vedere greutatea materiei cenu�ii.

� Greutatea nu e cea mai potrivit� m�sur� la urma urmei: calitatea materiei cenu�ii, num�rul celulelor �i a polilor acestora, �i ramifica�iile lor ar trebui s� fie m�sura inteligen�ei.

� Dac� privim comparativ cavitatea creierelor oamenilor primitivi (din timpuri str�vechi) �i pe cea a creierelor omului modern constat�m o sc�dere de capacitate �i de volum, at�t la b�rba�i c�t �i la femei. Ceea ce ar �nsemna fie c� (a) �i b�rbatul regreseaz� odat� cu femeia, fie c� (b) un volum mai mic indic� o evolu�ie [caz �n care volumul mai mic al creierului femeilor ar �nseamna c� ele sunt mai evoluate � n.a.]. N�dejde adaug� ideea c� creierul e propor�ional ca greutate cu cantitatea muscular� pe care creierul trebuie s-o comande.

� Dac� e s� judec�m inteligen�a dup� greutatea creierului, atunci ar trebui s� spunem c� unele p�s�ri �Sai, Saimiri, Uistiti�, citeaz� ea, care au un creier mai greu raportat cu trupul, sunt mai inteligente ca omul!

� De asemenea, o serie de aliena�i mintali au fost g�si�i cu creiere c�nt�rind mai mult dec�t grautatea medie a creierelor b�rba�ilor. Sunt ei mai inteligen�i din aceast� cauz�?

Sofia N�dejde a mai r�spuns �i d-lui Maiorescu �n chestiunea greut��ii creierelor. Domnul Titu Maiorescu sus�inuse aceea�i idee a propor�ionalit��ii dintre greutatea creierelor � inteligen�� � superioritate a sexelor. �i dac-ar fi s� conteze greutatea creierului, de ce nu lu�m �n considerare raportul dintre greutatea creierului �i greutatea corpului, zice N�dejde. Dac� ar fi luat �n considerare acest aspect, atunci femeile ar avea mai mult creier/kilogram![43]

Problema �n epoc� era nu cea a inteligen�ei ci cea a ignoran�ei (sau �n orice caz a ignoran�ei relative la sex/gen) �Dac� femeile sunt ast�zi, nu neinteligente, ci ignorante, a cui e vina?� se �ntreba retoric o doamn� din epoc�. At�t timp c�t femeilor li se implanteaz� prin diferite mijloace ideea c� ele sunt inferioare ele vor ac�iona ca �i cum ar fi inferioare � este una din idele care s-a articulat �n epoc�. ��n lupta pentru emancipare nici un vr�jma� nu poate fi mai fatal dezmo�teni�ilor, dec�t prejudecata c� ace�tia ar fi fiind inferiori clasei ce st�p�ne�te lumea�[44]. Li s-a spus femeilor c� sunt inferioare b�rba�ilor �i ele au plecat capul, au devenit ascult�toare� At�t timp c�t ele �nsele accept� aceast� inferiorizare public�, ele vor �fi� inferioare (pentru a o parafraza pe o prim� doamn� a Statelor Unite din secolul XX, Eleanor Roosevelt).

Femeia nu poart� pecetea inferiorit��ii sale din na�tere. Ea apare ca inferioar� datorit� condi�iilor �n care tr�ie�te �i se dezvolt�. Pe de alt� parte, cum spunea Adela Xenopol: �fie un b�rbat destul de m�rginit, el �n virtutea sexului cu ni�ic� protec�ie sau situa�ie politic�, va ajunge departe, pe c�nd o femeie, fie ea un geniu �i nu va dob�ndi dec�t profesoratul, �i acela p�n� la �coli secundare�[45]. Aceast� remarc� este extrem de binevenit� ca preambul al chestiunii referitoare la ingalit��i sociale.

Inegalit��i sociale. Femeile �nv��ate din epoc� cuno�teau scrierile cele mai noi �i
mai �naintate din epoc�. Lucrarea The Subjection of Women (Subordonarea Femeilor) a lui J. S. Mill era cunoscut� �n anumite medii intelectuale rom�ne�ti. Sofia N�dejde se ralia ideii lui J. S. Mill: raportul femeii fa�� de b�rbat este acela de la vasal la senior, doar c� (zice ea) �femeia este supus� la mai mult� ascultare dec�t vasalul�[46]. �i asta datorit� statutului ei consfin�it juridic �i social. Femeia trebuie s� urmeze pe b�rbat oriunde vrea acesta, inclusiv �ntr-un loc contrar s�n�t��ii ei. Ea nu poate intenta vreun proces f�r� consim��m�ntul b�rbatului, nu poate aliena sau ipoteca proprietatea f�r� consim��m�ntul so�ului, iar tat�l singur are autoritate asupra copilului p�n� la majorat. Apare clar c� femeile din clasa de mijloc o duceau mai r�u din punctul de vedere al statutului �i libert��ii lor dec�t alte clase, nelegate de sistemul dotal.

Nu doar legile trebuiau schimbate, ci mai ales mentalitatea oamenilor �n ce le prive�te pe femei. Educa�ia reprezint� o piatr� e �ncercare �n acest sens. Pentru Sofia N�dejde, argumentul c� femeilor trebuie s� li se dea educa�ie pentru a fi mame bune �i �ntruc�t altfel ar fi lipsite de sim�ul drept��ii este irelevant. ��i cei vechi d�deau educa�ie �nalt� unor robi care s� le creasc� odraslele.�[47] Aceast� mentalitate ne aduce aminte de ideile lui Napoleon, pentru care femeia e o proprietate �i trebuie tratat� ca atare. Ea este bun� ca mam� doar �i de aceea ea trebuie educat� ca s� dea fii destoinici patriei. Pentru N�dejde, trebuie s� se dea femeii instruc�ie pentru c� e om, pentru c� e semenul b�rbatului �i nu pentru c� e mam� de fii. E numai o perioad� a vie�ii �n care femeia e mam�, �i ar fi nedrept ca restul vie�ii s� �i-l petreac� �ntr-o �ne�tiin�� dobitoceasc�[48].

Una din chestiunile cele mai dezb�tute �n epoc� era aceea a copiilor naturali abandona�i sau care r�m�neau la mam� �i aceea a c�ut�rii paternit��ii. At�t de pregnant era resim�it� aceast� problem� �nc�t o vom reg�si �i �n anumite platforme politice la sf�r�itul secolului al XIX-lea �i �nceputul secolului XX. Legile impuneau femeii datoria de a avea grij� de copil �n timp ce tat�l natural nu avea nici o �ndatorire. �Pe femeia care-�i leap�d� copilul, legea o pedepse�te, iar pe tat�l denaturat �l ocrote�te �i parc� �n r�s, �l nume�te tat� natural�[49]. Legea asuma �n mod implicit c� este de datoria absolut� a femeii s� aib� grij� de copil; ba mai mult, c� este �vina� femei de a fi r�mas gravid�, ea fiind aceea care se poate ab�ine de la dorin�a sexual� [se presupunea implicit � n.a.], �n timp ce b�rbatul �n mod absolut nu se poate ab�ine �i este privat de orice vin� atunci c�nd femeia r�m�ne gravid�. �Este logic, zice Nely Cornea, c� femeia [considerat� � n.a.] inferioar� s� reziste tenta�iilor, pe c�nd b�rbatul [considerat � n.a.] superior nu e constr�ns s� practice virtutea?�[50]

Cel mai frumos �i cuprinz�tor g�nd privind egalitatea social� l-am reg�sit �n scrierile Eugeniei de Reuss Ianculescu: Egalitatea social� vine de la sine atunci c�nd femeia rom�nc�, care nu e inferioar� celor din alte ��ri, se va hot�r� s�-�i arunce orientalismul care i-a ucis nu numai independen�a voin�ei, hot�r�rea energiei, dar �i pe cea a judec��''

Cand vorbim de rolul femeii in societate, lasam exceptiile negative de o parte, exceptii, din pacate, care duc la generalizare din partea unor barbati misogini. Tot din pacate, in mediul rural si nu numai, mai sunt
reminiscente de comportament retrograd, cand femeia este discriminata, considerata inferioara barbatului. Caraghios s-o determini sa mearga in urma ta, sa stea in biserica in spatele tau, s-o umilesti tratand-o ca pe o servitoare medievala, doar pentru ca ti-ai luyat-o de nevasta.
Astfel de conceptii si practici, dim potriva il coboara pe barbat la rangul de primitivism si isi merita lipsa
de respect a consoartei. Un proverb chinez spune: "Cu bani poti cumpara sex dar nu poti cumpara iubirea." insa tropgloditul are doar instinct si nu sentimente. Drumul lung al emanciparii nu s-a sfarsit,
dar sa-mi fie cu iertare,acesti barbati n-au avut mame, sau au fost abandonati, fapt si mai reprobabil?
Ca urmare, nu cred intr-o societate perfect morala.

Femeile detin monopolul celei mai vechi meserii din lume,ne avand nevoie de o emancipare expresa!Ele obtin tot ce vor prin munca cinstita,uneori pornindu-se chiar si razboae indeplinindu-se dorinte ascunse!

De la: Tramp, la data 2010-09-14 15:56:41 Femeile detin monopolul celei mai vechi meserii din lume,ne avand nevoie de o emancipare expresa!Ele obtin tot ce vor prin munca cinstita,uneori pornindu-se chiar si razboae indeplinindu-se dorinte ascunse!

asa....

Nu te teme ca ai prea mult bun simt

De la: Ingrid, la data 2010-09-14 22:25:12

De la: Tramp, la data 2010-09-14 15:56:41 Femeile detin monopolul celei mai vechi meserii din lume,ne avand nevoie de o emancipare expresa!Ele obtin tot ce vor prin munca cinstita,uneori pornindu-se chiar si razboae indeplinindu-se dorinte ascunse!

asa....

ba asa

Femeile sa nu intrebe, ce rol sa le dea societatea!...........ce rol cred ele ca pot avea sa poata aduce servicii mai bune societatii!

Din ce in ce mai in cardasie cu Diavolul...nu se cupleaza decat din interese materiale,daca arata bine se LICITEAZA,nu mai are nici un gand pozitiv vav de morala ,nu mai conteaza o relatie din dragoste,totul se reduce doar la bani....tot mai scursura devine femeia moderna pe ani ce trece!

De la: gabymarinescu_pulsar, la data 2010-09-16 19:46:13Din ce in ce mai in cardasie cu Diavolul...nu se cupleaza decat din interese materiale,daca arata bine se LICITEAZA,nu mai are nici un gand pozitiv vav de morala ,nu mai conteaza o relatie din dragoste,totul se reduce doar la bani....tot mai scursura devine femeia moderna pe ani ce trece!

Droguri, alcool si femei..................democratia-i-n floare.......

De la: gabymarinescu_pulsar, la data 2010-09-16 19:46:13Din ce in ce mai in cardasie cu Diavolul...nu se cupleaza decat din interese materiale,daca arata bine se LICITEAZA,nu mai are nici un gand pozitiv vav de morala ,nu mai conteaza o relatie din dragoste,totul se reduce doar la bani....tot mai scursura devine femeia moderna pe ani ce trece!

si barbati din astia nu sunt???? care profita de altii, care isi aleg femeia functie de notorietate (ca sa nu zic ca se dau cocosi fata de ceilalti), barbati care isi iau masina cea mai...ca sa aiba trecere la femei...E tot un fel de licitatie.

Daniela

De la: daniela_iasi, la data 2010-09-17 13:25:43

De la: gabymarinescu_pulsar, la data 2010-09-16 19:46:13Din ce in ce mai in cardasie cu Diavolul...nu se cupleaza decat din interese materiale,daca arata bine se LICITEAZA,nu mai are nici un gand pozitiv vav de morala ,nu mai conteaza o relatie din dragoste,totul se reduce doar la bani....tot mai scursura devine femeia moderna pe ani ce trece!

si barbati din astia nu sunt???? care profita de altii, care isi aleg femeia functie de notorietate (ca sa nu zic ca se dau cocosi fata de ceilalti), barbati care isi iau masina cea mai...ca sa aiba trecere la femei...E tot un fel de licitatie.

Si cocosul mai canta?........................

De la: Tramp, la data 2010-09-17 13:27:14

De la: daniela_iasi, la data 2010-09-17 13:25:43

De la: gabymarinescu_pulsar, la data 2010-09-16 19:46:13Din ce in ce mai in cardasie cu Diavolul...nu se cupleaza decat din interese materiale,daca arata bine se LICITEAZA,nu mai are nici un gand pozitiv vav de morala ,nu mai conteaza o relatie din dragoste,totul se reduce doar la bani....tot mai scursura devine femeia moderna pe ani ce trece!

si barbati din astia nu sunt???? care profita de altii, care isi aleg femeia functie de notorietate (ca sa nu zic ca se dau cocosi fata de ceilalti), barbati care isi iau masina cea mai...ca sa aiba trecere la femei...E tot un fel de licitatie.

Si cocosul mai canta?........................

la ora fixa...atat !

Daniela

De la: daniela_iasi, la data 2010-09-17 13:33:00

De la: Tramp, la data 2010-09-17 13:27:14

De la: daniela_iasi, la data 2010-09-17 13:25:43

De la: gabymarinescu_pulsar, la data 2010-09-16 19:46:13Din ce in ce mai in cardasie cu Diavolul...nu se cupleaza decat din interese materiale,daca arata bine se LICITEAZA,nu mai are nici un gand pozitiv vav de morala ,nu mai conteaza o relatie din dragoste,totul se reduce doar la bani....tot mai scursura devine femeia moderna pe ani ce trece!

si barbati din astia nu sunt???? care profita de altii, care isi aleg femeia functie de notorietate (ca sa nu zic ca se dau cocosi fata de ceilalti), barbati care isi iau masina cea mai...ca sa aiba trecere la femei...E tot un fel de licitatie.

Si cocosul mai canta?........................

la ora fixa...atat !

Inseamna ca si-o fixa cu mana ..........ora

De la: Tramp, la data 2010-09-17 13:37:59

la ora fixa...atat ![/quote]
Inseamna ca si-o fixa cu mana ..........ora [/quote]
tu nu faci asa?

Daniela

De la: daniela_iasi, la data 2010-09-17 13:39:21

De la: Tramp, la data 2010-09-17 13:37:59

la ora fixa...atat !

Inseamna ca si-o fixa cu mana ..........ora [/quote]
tu nu faci asa?[/quote] la mine se fixeaza singura ,dupa luminita din capatul al celalalt al gaurii tunelului!

De la: Tramp, la data 2010-09-17 13:43:10

De la: daniela_iasi, la data 2010-09-17 13:39:21

De la: Tramp, la data 2010-09-17 13:37:59

la ora fixa...atat !

Inseamna ca si-o fixa cu mana ..........ora

tu nu faci asa?[/quote] la mine se fixeaza singura ,dupa luminita din capatul al gaurii de la capatul tunelului! [/quote]
Luminita o cheama?

Daniela