A, b, c.... poveste

Acest topic este destinat povestilor. Bineinteles ca nu povestilor banale, v-ati prins! Este un fel de a da curs unei povesti intregi dar cu o anumita conditie: frazele pe care le vom folosi, se vor derula in lant, in ordinea alfabetica. Adica, prima fraza, pe care am onoarea sa o lansez, va incepe cu litera A. Cine posteaza imediat dupa mine, se poate exprima in continuare incepandu-si fraza cu litera B, urmatoarea fraza va fi incepe neaparat cu litera C....samd. Frazele trebuie sa se lege intre ele. Scopul este sa redam o poveste, nu? Este a doua conditie si cred ca ultima.

Incercam?

''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' – Nicolae Iorga

Amintirile sunt clipe concretizate din viata noastra, sunt cea mai vie dovada a trecutului nostru care devine etern. Amintindu-ne de evenimente si secvente din trecut, retraim momentele care ne-au determinat sa fim unici. Insa uneori putem cadea prada trecutului, nelasand sansa minusculului prezent sa ne acapareze, ucidem astfel viitorul clipei prezente.

''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' – Nicolae Iorga

“Black Swan” m-a cutremurat inca de la scena de inceput, cand am simtit la propriu cum mi se ridica parul in cap.
Balerina dansand cu diavolul, intr-un joc de umbre si lumini si muzica ce infioara si fascineaza, unde obsesia pentru perfectiune devine un rau necesar...
Bineinteles ca, este de la sine inteles ca intunericul creeaza monstri (in cazul nostru lebede negre cu aripi gratioase)!

Paradoxul internetului: te apropie de cei care iti sunt departe si te indeparteaza de cei care iti sunt aproape!

Cred ca ai perfecta dreptate! Despre balerina as putea sa iti spun ca am considerat-o o femeie curajoasa care lasa toate principiile atunci cand descopera ca si diavolul are un suflet si este capabil sa iubeasca. Insa tu crezi ca omenirea(respectiv, contextual, publicul) sta cu sufletul la gura pentru a descoperi finalul acelui dans? Ce poti sa imi spui despre diavol?

''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' – Nicolae Iorga

Daca urmarim firul povestii baletului, o alta imagine imi vine in minte, cu statuia care cred ca era a lui Icar care avea o fata cam schimonosita, nu intamplator; nu era perfect,dar asta nu l-a impiedicat sa zboare....e adevarat ca in legenda si-a frant aripile,dar si-a trait viata la maxim lasandu-si aripile sa zboare(imaginea asta a inspaimantat-o pe Nina si nu intamplator a fost asociata cu prezenta lui Beth)!
De fapt, totul este o superba metafora, locul unde se zgarie este locul in care incep sa creasca aripile lebedei negre, iar metafora se continua la spectacolul final cand isi lasa aripile sa creasca in toata splendoarea lor...
De asemenea, rabufnirile subconstientului se manifesta si prin fricile si halucinatiile ei, halucinatii care sunt mai mult figuri de stil si de fapt totul se reduce la o singura frica, aceea de a nu fi perfecta.

Paradoxul internetului: te apropie de cei care iti sunt departe si te indeparteaza de cei care iti sunt aproape!

Este o adevarata fobie! Insa orice frica poate fi invinsa, totul este posibil! Bineinteles, nu poti deveni perfect, cand perfectiunea nu exista. Dar poti sa iti invingi aceasta teama de a nu fi perfect. Cautandu-te pe dinauntru, este imposibil sa nu gasesti ceva ce te deosebeste de ceilalti si simultan te distingi elevandu-te. Nu este frumusetea exterioara atuul tau? Poate stii sa zambesti, iar zambetul tau este o raza de soare pentru cei cu care interactionezi si le dai posibilitatea de a se delecta cu prezenta ta.

''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' – Nicolae Iorga

Foarte curioasa reactia voastra despre diavol Frica de diavol te motiveaza sa -ti revizuiesti viata,sa te comporti adecvat cu cei din jurul tau.Linia dintre bine si rau este foarte suptire,sfatul meu este sa nu ''dansati'' cu diavolul este un inger inteligent,frumos..DAR mincinos!!!Frumusetea vietii este ca poti alege calea sufletului tau.. scces EVELOR..

symy-apocalipsa.blogspot.ro

Greu nu ne este sa ne trecem in revista viata noastra de pana acum, deci vad inutila tentativa de a speria oamenii cu existenta diavolului. Tot ce este negativ in lume apartine si se suprapune cu ....diavolul? Ti-ai pus intrebarea daca in fiecare dintre noi zace atat un inger cat si un diavol, ca ei colocuiesc impreuna, traiesc in simbioza perfecta si ca domina intregul nostru alternativ?

''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' – Nicolae Iorga

Hei, sper ca nu v-am pus pe ganduri atat de profund incat nu mai puteti articula doua-trei randuri.

''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' – Nicolae Iorga

Iote ca nu ne-ai pus pe ganduri.... cel mai mare diavol este OMUL care, datorita liberului albitru .... poate alege intre bine si rau!
Iar un Hitler sau un Stalin sunt mult mai periculosi decat o mie de diavoli !
Iaca, am zis-o!

Paradoxul internetului: te apropie de cei care iti sunt departe si te indeparteaza de cei care iti sunt aproape!

Jongleaza OMUL nostru contextual cu binele si cu raul, deci?
Jubileaza chipul sau la fiecare fapta buna desavarsita, la fiecare gand pozitiv emis in eter.
Jalnic i se intuneca sufletul insa ori de cate ori ucide existenta binelui privilegiind instalarea intunericului profund al existentei sale.

''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' – Nicolae Iorga

Ka lumea, nene , jocul asta ...imi place !

LUMEA asta toata este situata intre Bine si Rau ....asta-i
Lectia venitului pe Pamint si-n dualitatea asta traim de cind ne nastem !

Mai vreau sa spun ceva si in special lui @Symy : dar nu se ajunge la Iubirea totala si perfecta
abia atunci cind il iubim si pe diavol integrindu-l in TOTALITATEA lui Dumnezeu , intelegindu-l ca pe raul necesar Cunoasterii ?

Nu sunt Symy, dar am un raspuns...cel putin am o completare!
Nimeni si nimic nu ne opreste sa gandim si nici sa iubim!
Nu exista limite care sa nu fie depasite la un moment dat!
Ne nastem cu BINELE si RAUL in noi si le ducem impreuna atata cat ne este dat sa le purtam in noi. Apoi ele iar se separa, urmand a se regasi intr-o viitoare experienta perena.
Nu stiu unde vazui zilele acestea ceva ce imi atrasese atentia: Daca Dumnezeu este cu noi, cine poate fi impotriva noastra?

Neah....credeti voi ca nu imi amintesc unde vazusem? In casa unui prieten.

''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' – Nicolae Iorga

OOOOO, ce de cai ai deschis, dar nu-i ce asteptam decit in mica, foarte mica masura !
Symy o sa inteleaga ce am spus si poate ca va raspunde , desi "mica masura" a fost atinsa in ce-ai vazut in casa acelui prieten !
Dumnezeu este in Noi / cu noi , dar Mintea -i pune contre , caci dupa cum am spus : ne-am nascut intr-o Dualitate si toate sunt in noi !

Probabil ca n-am fost prea clara si voi fi mai explicita !
Povestea omului incepe cu acel Echilibru perfect in care traia perechea primordiala , in speta Raiul....nu existau dorinti si nici prea multe intrebari pina cind a aparut sarpele indoielii cu intrebarea DA ' DE CE ASA ? vrei sa STII ? uite colea Pomul Cunoasterii ....gusta-l ! din clipa aia, MINTEA cea curioasa si cercetatoare a intrat in conflict cu INIMA cea cuminte si ascultatoare si de atunci, asa o tinem !
abia cind Mintea va cobori in Inima facind pace , asa cum vorbesc yoghinii , dar si Isihastii nostri , abia atunci Omul se va reintoarce la Armonia cea dintii ....adica la Starea de rai !

Perfect adevarat si te sustin inceasta afirmatie!
Pentru ca binele nu poate exista decat daca raul este cunoscut. Este o legatura reversibila si reciproca.


Pentru ca timpul nu imi permite sa mai stau la o poveste, va las dscshisa aceasta carte si astept sa va recitesc cu drag, deoarece ceea ce noi iscalim aici, se transforma treptat intr-o...poveste!

Pup pe fiecare care paseste in acest cadru si sunt recunoscatoare contributiei aportate de fiecare la imbogatirea acestui spatiu!

PS Zi faina si numai bine!

''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' – Nicolae Iorga

cu drag, pe miine !

Rupt-o boii jugu'-n tri......

www.youtube.com/watch?v=xdm32PiOhKo

Repede am mesterit mestereala, dar plecase Gabriela.

Rau ne-au suprapus cu litera P...de la prietenie!

Rugam a fi acceptate raspunsurile bilaterale aproximativ simultane. N'ashe?

''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' – Nicolae Iorga

De la: Daphne, la data 2013-06-12 14:51:11Nu sunt Symy, dar am un raspuns...cel putin am o completare!
Nimeni si nimic nu ne opreste sa gandim si nici sa iubim!
Nu exista limite care sa nu fie depasite la un moment dat!
Ne nastem cu BINELE si RAUL in noi si le ducem impreuna atata cat ne este dat sa le purtam in noi. Apoi ele iar se separa, urmand a se regasi intr-o viitoare experienta perena.
Nu stiu unde vazui zilele acestea ceva ce imi atrasese atentia: Daca Dumnezeu este cu noi, cine poate fi impotriva noastra?

Neah....credeti voi ca nu imi amintesc unde vazusem? In casa unui prieten.

Rugaciunea mea este ca nimic sa nu sa piarda,si altii sa aiba sansa si puterea de a trece in dimensiunea a-5-a(vorbesc pe limba lui Gaby) ...cum ai zis si tu raul si binele locuiesc in noi,dar fara credinta ta in Dumnezeu NICIODATA nu vei reusi,prin puterea ta sa treci acel prag al vietii...

symy-apocalipsa.blogspot.ro

Sigur ca fara credinta suntem pierduti in tumultul universului.
Somnambuli ratacim si nu depistam motivul calatoriei noastre.

Symy, noi nu cred ca putem inainta pe niciun drum fara permisiunea lui Dumnezeu. Ferice de cei ce stiu asta!

''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' – Nicolae Iorga

Tare ciudata..poveste.

Inainte de orice as dori sa va povestesc cate ceva despre mine. Nu sunt o persoana facila, din contra, sunt una din fiintele care cauta, scormonesc, contesta si isi bazeaza logica nu atat pe argumente stiintifice, cat pe trairi sau experiente proprii. Nu pot spune ca sunt o novice in domeniul paranomalului, caci inca din copilarie primesc mesaje si comunicari, insa datorita pregatirii, ma uit intai la disfunctiile interlocutorului si abia apoi la capacitati .
Trebuie sa va spun, ca eu sunt psiholog si lucrez preponderent cu copiii. Am copii de
toate varstele si de toate categoriile sociale. Am copii a caror parinti ar trebui consiliati si
copii care au reale probleme de adaptare. Unii sunt introverti , altii exuberanti, dar toti la un loc sunt suflete care incearca sa se adapteze la conditia de om, care incearca sa se ajusteze la frecventa acestei planete, sa se integreze in societate si sa devina membri ai ei. Spun tot timpul ca ar trebui infiintata o scoala a parintilor, care sa fie obligatorie inainte de a aduce un suflet pe lume. Copiilor nu le sunt de folos daruri nenumarate si bunuri peste masura, ei au nevoie de dragoste, afectiune si atentie, insa noi din lipsa de timp, sau poate pentru ca suntem prea stresati si obositi, ii respingem, ii trimitem in camera lor sau afara la joaca, sau mai rau lasam pe altii sa se ocupe de ei, de nevoile si problemele lor, de educatia lor, iar apoi ne intrebam cu cine seamana acest copil, agresiv sau timid, de la cine a mostenit aceasta cruzime sau acest limbaj. Cautam in neam tot felul de asemanari – si intotdeauna gasim vinovatii situati de partea cea mai slaba a arborelui genealogic - o facem din dorinta de a ne ascunde noua insine esecul, din dorinta de a brava, de a ne amagi, insa adanc in sufletul nostru sta ascunsa identitatea vinovatului, vinovat ce nu va fi niciodata demascat, aratat lumii intregi, vinovat ce nu va fi adus nici macar la nivelul consiintei.
Cu asta ma lupt eu in fiecare zi. Uneori castig batalia, alteori o pierd sau nu se intampla
nimic, dar ce pot spune cu siguranta este faptul ca intre parinti si copii, in urma consilierii,
se infiripa o mica punte de legatura, ca un firicel luminos de ata, care creste si se ingroasa cu fiecare mangaiere sau vorba buna, cu fiecare poveste citita, cu fiecare sarut de noapte buna.
Dar sa revenim la povestea noastra. Tin minte ca era o dimineata de vara, cu cer
innorat. Era o atmosfera apasatoare, sufocanta. Am decis sa deschid geamul in speranta
ca usorul disconfort pe care il simteam va fi alungat de aerul proaspat. Nu ma simteam in
apele mele, aveam o usoara presiune in plexul solar; stiam ca aceasta apasare este
alarma mea interioara, care imi da de stire ca anumite evenimente mai putin agreabile mie, urmeaza sa se produca. Speram din tot sufletul sa fie o alarma falsa, mai ales ca stiam ca trebuie sa vina un baietel nou.
La ora stabilita acesta intra in cabinet impreuna cu mama sa.
Pustiul, un copil superb, cu ochii albastri precum cerul de vara, cu parul saten, ciufulit, era imbracat intr-o pereche de blugi nu foarte noi si un tricou galben pe care scria Love me. Ma gandesc ce bine ar fi sa scriem pe hainele tuturor copiilor lubiti-ma. In felul acesta nu am mai uita. Se uita lung la mine, dupa care se aseza hotarat pe fotoliu. Aflu, desi stiam din fisa, ca se numeste David (aici nu este numele lui real) si ca are 7 ani.
De obicei, dupa o scurta perioada de acomodare, cand simt ca pot comunica cu copilul,
rog parintele insotitor sa astepte in sala de asteptare, insa spre surprinderea mea, David ii spune mamei lui sa plece. Sunt intrigata de reactia lui, mai ales ca nu adusesem vorba despre asa ceva si incerc sa ma lamuresc. Aflu de la el ca a fost adus aici de catre mama lui ca urmare a faptului ca el aude "o voce in cap, ca si cum ar fi la telefon", care ii vorbeste si pe care o intreaba vrute si nevrute, inclusiv cum sa treaca la anumite niveluri pe calculator, voce care intotdeauna ii da raspunsuri corecte. ll Intreb daca stie cum se numeste acea voce si imi spune ca el iI cheama cu numele de Agthon, ca acesta vine dintr-o alta constelate, din care a sosit si el la reincarnare, si ca au stabilit sa ramana in contact pe toata durata sederii lui aici, pe acest pamant. II intreb cat va sta pe la noi si imi raspunde ca daca ar fi sa numaram in anii actuali ar fi cam 200, insa curand vom socoti altfel timpui si de aceea nu imi poate spune. Am continuat discutia aproape o ora si am ramas uimita de maturitatea si profunzimea raspunsuri lor sale. Am aflat pe parcursul discutiei ca unele dintre raspunsuri erau date de ,,vocea de la telefonul din cap".
Inainte sa iasa pe usa camerei, s-a intors catre mine si mi-a spus ca aseara dupa ce
aflase de la mama lui ca trebuie sa vina la mine, Aghton i-a spus sa-i transmita psiholoagei ca o roaga sa scrie tot ceea ce va discuta cu el intr-o carte, chiar daca nu ii este pe plac si totodata, ca el sa fie crezut ca ceea ce spune este real, sa nu ii para rau dupa vaza pe care a spart-o acasa, de dimineata, cand a incercat sa inchida geamul.
Va inchipuiti ce senzatie de panica am trait in acel moment, mai ales ca eram singura
care stiam acest lucru! In acea clipa am avut confirmarea ca toate trairile si experientele lui erau reale. Era ca si cum deodata un val gros mi se ridicase de pe ochi. Atunci mi-am dat seama ca ideile de la care plecam, chiar daca se pot numi deformatie profesionala si anume ca ceea ce aude este rodul unei imaginatii bogate, a unor trairi ezoterice de natura schizofrenica, sau a unor comunicari izvorate din dorinta de a avea ceva in plus fata de ceilalti, de a fi diferit fata de medie, sunt nefondate. Asa am ajuns astazi aici, in postura de scriitor. Am incercat, bineanteles sub indrumarea lui, sa adun cele mai importante mesaje primite. Vi le redau exact asa cum au venit, fara a face corecturi, spre a pastra autenticitatea si acuratetea lor.
Va multumesc anticipat pentru timpul alocat citirii acestei carii. Unii o vor considera o
nebunie, altii o vor intelege. Primilor le cer iertare, celorlalti le doresc sa isi gaseasca drumul si sa-si constientizeze misiunea.

symy-apocalipsa.blogspot.ro

Trebuie sa recunosc ca povestea ta nu ma mira deloc. Stii de ce? Am mai citit si am mai urmarit emisiuni asemanatoare.

Tot asa, intr-un reportaj, era vorba de un baietel de varsta frageda, 6 anisori, care sustinea ca el mai locuise inainte cu cativa zeci de ani acolo unde locuia cu parintii sai. A fost in stare sa descrie in cele mai mici detalii locul cum era pe vremea cand el mai traise acolo, a redat cu precizie numele sau, iar cautand in arhivele locale, identitatea i-a fost confirmata, la fel perioada despre care acesta relata. A descris inclusiv persoanele care ii fusesera atunci membre ale familiei, inclusiv motivul decesului sau.

''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' – Nicolae Iorga

Uite, ai schimbat! Si doar ma gandisem sa iti scriu sa faci ceva sa incepi prin litera T.....

Unde sunt doi, puterea creste!

''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' – Nicolae Iorga

Va aduc ceva ce tocmai am descoperit si eu.

www.youtube.com/watch?v=KIzZS3vWP6w

''Vorbind cu Dumnezeu''

''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' – Nicolae Iorga

X intrebari? Cred ca Mihai a urmarit aproximativ simultan cu mine aceasta emisiune. Poate indrazneste sa paseasca si sa iscaleasca in povestea noastra? La fel il astept si pe Razzyy, dar toate la timpul lor.

''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' – Nicolae Iorga

Yo va doresc seara frumoasa si numai bine! Pe maine!

''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' – Nicolae Iorga

Ziua de astazi a fost minunata dar din pacate ....in cateva ore se va sfarsi!
Zorii zilei de maine sa ne gaseasca sanatosi si mereu binedispusi! O seara minunata tuturor!

Paradoxul internetului: te apropie de cei care iti sunt departe si te indeparteaza de cei care iti sunt aproape!

De la: symy1, la data 2013-06-12 08:45:30Foarte curioasa reactia voastra despre diavol Frica de diavol te motiveaza sa -ti revizuiesti viata,sa te comporti adecvat cu cei din jurul tau.Linia dintre bine si rau este foarte suptire,sfatul meu este sa nu ''dansati'' cu diavolul este un inger inteligent,frumos..DAR mincinos!!!Frumusetea vietii este ca poti alege calea sufletului tau.. scces EVELOR..

Asta spuneam si eu...tot ce e frumos e diavol.
Ce e urit e angelic,.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.