Romania incotro

Comunicat de presa: Declaratia sefului misiunii FMI pentru Romania

Jeffrey Franks, �eful misiunii FMI pentru Rom�nia, a f�cut urm�toarea declara�ie pe 21 mai:

�Autorit��ile �i FMI sunt �ntru totul de acord c� este necesar� adoptarea de urgent� a unor m�suri corective pentru a rezolva situa�ia economic� grav� �n care se afl� Rom�nia. Am discutat diferite op�iuni privind mixul adecvat de m�suri care ar fi necesar. FMI a sugerat o op�iune care ar fi pus accentul pe m�suri de cre�tere a veniturilor. Printre m�surile avute �n vedere pentru cre�terea veniturilor se reg�seau majorarea TVA �i a cotei unice, plus trecerea la impozitul progresiv pe venit.

�Av�nd �n vedere dimensiunea deficitului fiscal, oricare dintre scenariile elaborate ar fi inclus �i unele reduceri dificile de cheltuieli. Op�iunea aleas� de guvern se concentreaz� �n special pe sc�derea a ceea ce guvernul consider� a fi cre�teri nesustenabile de cheltuieli �n ultimii ani. FMI recunoa�te c� alegerea c�ii de urmat revine �n �ntregime guvernului �i este de acord c� alegerea guvernului va asigura men�inerea deficitului bugetar pe 2010 �n limitele corespunz�toare."

Fondul Monetar Interna�ional (ini�iale: FMI) este o organiza�ie interna�ional� care are 186 de state membre. A fost constituit� prin Tratatul de la Bretton Woods �n anul 1944, av�nd ca scop principal promovarea unei economii mondiale s�n�toase.

Pe 22 Iulie 1944 a avut loc Conferin�a de la Bretton Woods, pentru restructurarea rela�iilor interna�ionale monetare �i financiare. Peste 40 de ��ri au participat la semnarea Acordului de la Bretton Woods care prevedeau proceduri �i reguli care vor guverna economia mondial�. Acest acord a condus la �nfiin�area BIRD (Banca Interna�ional� pentru Reconstruc�ie �i Dezvoltare deasemeni cunoscut� ca �i Banca Mondial�) �i FMI (Fondul Interna�ional Monetar). Aceste institu�ii sunt cunoscute ca fiind gemenii Bretton Woods. Sistemul Bretton Woods prevedea o rat� de schimb valutar stabil�, av�nd ca referin�� standard, aurul, iar dolarul era singura moned� convertibil� �n aur.

FMI � are ca scop principal promovarea cooper�rii monetare interna�ionale, garantarea stabilit��ii financiare, facilitarea comer�ului interna�ional, contribuirea la un nivel �nalt de ocupare a for�ei de munc�, la stabilitate economic� �i combaterea s�r�ciei.

Resursele Fondului sunt asigurate din contribu�ia statelor membre, prin plata unor cote �n func�ie de puterea economic� a fiec�rei ��ri. Fiecare �ar� achita cota sa la Fond �n propor�ie de 25% �ntr-una dintre valutele acceptate pe plan interna�ional (dolarul american, euro, yenul japonez sau lira sterlin�) sau �n DST, iar restul de 75% �n moneda na�ional�. Cotele sunt revizuite la fiecare 5 ani. �n urma unei major�ri cu 45 % a cotei de subscriere �ncep�nd cu 22 ianuarie 1999, totalul acestor cote se ridic� �n prezent la aproximativ 311 miliarde dolari SUA. Puterea de vot a fiec�rei ��ri este propor�ional� cu cota subscris�.

FMI r�spunde �n fa�a guvernelor din ��rile membre. Organismele de conducere sunt: Consiliul Guvernatorilor, Comitetul Financiar �i Monetar Interna�ional �i Consiliul Director. �n v�rful structurii organiza�ionale se afl� Consiliul Guvernatorilor, format din guvernatorii b�ncilor centrale sau mini�trii de finan�e din fiecare dintre cele 184 de state membre. To�i guvernatorii se �nt�lnesc o dat� pe an �n cadrul �nt�lnirii Anuale a FMI �i a B�ncii Mondiale. Consiliul Director este format din 24 de membri �i conduce activit��ile curente.

"Daca se intrerupe acordul cu Fondul Monetar International, problema nu este plata celei de-a cincea rate din imprumutul de 900 de milioane de euro, ci siguranta ca avem cu ce acoperi cele peste opt miliarde de euro reprezentand deficitul bugetar din acest an. Va trebui ori sa iesim pe pietele externe, la dobanzi foarte mari, ori sa sufocam foarte mult economia romaneasca prin tragerea a cat mai multi bani de pe piata interna.

Rom�nia este membr� a Fondului Monetar Interna�ional (FMI) din anul 1972, cu o cot� de participare care �n prezent este de 1 030,2 milioane DST sau 0,47% din cota total�. Rom�nia de�ine 10 552 voturi, reprezent�nd 0,48% din total.

�n cadrul FMI, Rom�nia face parte din grupa de ��ri (constituen�a) care include: Olanda, Ucraina, Israel, Cipru, Moldova, Georgia, Armenia, Bulgaria, Bosnia Her�egovina, Croa�ia, Macedonia, Muntenegru. Grupa de ��ri este reprezentat� �n Consiliul executiv al FMI de un director executiv olandez - domnul Age Bakker �n cadrul biroului directorului executiv, Rom�nia are un reprezentant care �ndepline�te func�ia de consilier al acestuia.

Guvernatorul Rom�niei la FMI este Guvernatorul BNR; guvernator Supleant este Secretarul de Stat din Ministerul Economiei �i Finan�elor cu responsabilit��i �n domeniu.

Rom�nia a acceptat obliga�iile prev�zute �n Articolul VIII al Statutului FMI, la 25 martie 1998. Prin aceasta, Rom�nia se angajeaz� s� nu recurg� la introducerea de restric�ii cu privire la efectuarea pl��ilor �i transferurilor pentru tranzac�ii interna�ionale curente �i s� nu participe la aranjamente valutare discriminatorii sau practici valutare multiple, f�r� aprobarea/consultarea FMI.

Fondul a acordat ajutoare financiare de miliarde de dolari unor state printre care Ungaria, Rom�nia sau Letonia �n contextul declinului economiilor acestor state �i al blocajelor de pe pie�ele financiare.

La sf�r�itul anului 1989, �n Trezoreria Statului existau circa 3 miliarde de dolari �i Rom�nia avea de �ncasat de la alte ��ri aproape 8 miliarde dolari. Din aceast� sum�, �n prim�vara anului 2005 Guvernul T�riceanu I (P.D., P.N.L, P.C. �i U.D.M.R.) a renun�at � f�r� �n�tiin�area �i acordul Poporului Rom�n, sau m�car al Parlamentului � la aproape 3 miliarde de dolari, reprezent�nd datoria Irakului pentru investi�iile realizate �nainte de anul 1990.

Stenograma �edin�ei Comitetului Politic Executiv al CC al PCR din ziua de 31 martie 1989, ora 10:30

�edin�a a fost prezidat� de to�va�r�ul Nicolae Ceau�escu, secretar ge�ne�ral al Partidului Comunist Rom�n.

Tov. Nicolae Ceau�escu: A�i v�zut ordinea de zi, tovar�i?
Nu mai sunt alte probleme?
�nainte s� intr�m �n ordinea de zi, a� ruga s� fac o scurt� informare: ast�zi diminea�� am dat banii pentru ultima rat� a datoriilor (Aplauze pu�ternice).
�n anul 1980 aveam 11-12 miliarde de dolari. La �nceputul anului mai aveam 1,150 de miliarde de dolari.
Ast�zi, ultima rat�, de 137.000 de milioane de dolari, a fost achitat�, �i cu aceasta datoria bancar� �i de stat a fost predat� complect.
Sper s� nu mai fim obliga�i s� facem niciodat� asemenea datorii!
Sigur, mai avem ni�te compensa�ii la nuclear, la avia�ie, care trebuiau pl�tite de comer�ul exterior, nu a lucrat cum trebuie, acestea trebuiau realizate, dar �n urm�toarele c�teva luni trebuie s� reglement�m situa�ia �i s� intr�m �n normal.
Compensa�ii noi vom mai face, dar acestea sunt �n mod curent.
Noi avem �ns� crean�e, mai avem de �ncasat 2,5 miliarde de dolari, adic�, credite pe care le-am acordat noi �i trebuie s� le pl�teasc�.
Deci, acum avem 12,5 miliarde de dolari de �ncasat. Avem o situa�ie bun� din punctul nostru de vedere �i tre�buie s� subliniez c� am realizat aceasta asigur�nd dezvoltarea. Am f�cut investi�ii de peste 2.000 de miliar�de de lei, ceea ce este echivalent, la cursul necomercial, cu 215 miliarde de dolari.
Aici intr� �i munca. Dac� am lua numai materialele, ele reprezint� aproape 100 de miliarde de dolari. N-am renun�at la dezvoltare, am f�cut investi�ii, am realizat cre�terea de dou� ori a veniturilor la retribu�ii �i economia a crescut cu circa 60% �n ace�ti 10 ani, p�n� anul viitor. Acum sunt cam 50 �i ceva la sut�.
Deci am pl�tit datoria, am asigurat dezvoltarea construc�iilor de locuin�e �i ridicarea nivelului de trai �i avem un excedent de aproape 300 de mi�liarde de lei.
�n timp ce to�i aproape au deficit bugetar, noi avem un excedent de 285 de miliarde de lei.
O parte sunt date sub form� de credite �ntreprinderilor. Acesta este excedentul care este folosit.
Deci, din acest punct de vedere, avem o economie bun�, ceea ce �nseamn� c� totu�i am reu�it s� realiz�m o asemenea economie care s� ne asigure mijloacele necesare dezvol�t�rii. Deci ne permite s� avem un excedent care ne asigur� mijloacele de dezvoltare, �i aceasta �n condi�iile ridic�rii nivelului de trai al poporului. Acesta este rezultatul politicii noastre economice de dezvoltare socialist� a ��rii. Nu cum spun unii, c� socialismul este de vin� c� au ajuns �n situa�ia �n care sunt, ci politica gre�it� �n asigurarea dezvolt�rii propriu-zise a eco�nomiei, a mijloa�ce�lor de pro�duc�ie.

domnu', te ajut sa postezi tot articolul? Uite cum urmeaza:

"�n ultimii 20 de ani, problemele legate de �mprumuturile externe, destina�ia lor �i rambursarea datoriilor au fost �ocolite� de c�tre cei care au condus sau conduc �ara. Nici un pre�edinte al Rom�niei, sau prim-ministru, ori Parlamentul nu a prezentat clar care a fost situa�ia datoriei externe a ��rii la �nceputul �i sf�r�itul mandatului s�u. Nu s-a f�cut nici o analiz�-diagnostic cu privire la creditele externe �i la eficien�a lor. Guvernatorul B�ncii Na�ionale a l�sat �n cea�� problema datoriilor externe, indiferent de anotimpurile anului, abord�nd sumar �i tangen�ial aceast� chestiune.
Mul�i �i amintesc dar tot mai pu�ini vorbesc despre Planul Marshall pentru refacerea economic� a Europei Occidentale distrus� dup� al II-lea r�zboi mondial. Acel program american de asisten�� economic�, �n valoare de 13 miliarde de dolari, desf�urat �ntre anii 1948 �i 1951, a ajutat mai multe ��ri europene s�-�i refac� economiile afectate de r�zboi, a facilitat comer�ul interna�ional �i a urm�rit s� �in� pe loc expansionismul Uniunii Sovietice. Atunci, �n vremuri grele, americanii �i vest-europenii au g�ndit �i materializat un program economic.

La noi, de 20 de ani, lipse�te un Program na�ional pentru dezvoltarea economic� �i cre�terea nivelului de trai al popula�iei. P�n� acum, nici un guvern nu a elaborat, �mpreun� cu guvernatorul B.N.R, �i nu a prezentat �n Parlament un Program na�ional pentru reducerea �i eliminarea deficitului comercial al Rom�niei. De asemenea, guvernele �i pre�edin�ii Rom�niei nu au prezentat �n Parlament un bilan� al privatiz�rilor. Guvernatorul B.N.R a trecut sub t�cere modul de valorificare a rezervei valutare a Statului Rom�n (de circa 25 miliarde euro) �i a rezervei de aur (de aproximativ 105 tone aur). P�n� �i acum, �n plin� criz� financiar� mondial�, guvernatorul B.N.R refuz� s� fac� publice informa�iile referitoare la utilizarea �i valorificarea rezervei valutare a Rom�niei. De asemenea, nimeni dintre cei care conduc �ara nu poate s� argumenteze de ce nu este suficient� rezerva valutar� de 25 miliarde euro pentru a asigura stabilitatea monedei na�ionale �i de ce trebuie �mprumutat� suma de 12 miliarde euro cu aceea�i destina�ie.

Dup� anul 1989, cei care s-au aflat la conducerea ��rii au recurs la ac�iuni pompieristice �n toate domeniile, fiind consecven�i doar �n diversificarea �i actualizarea lozincilor electorale nu at�t pentru a nu plictisi, c�t mai ales pentru a p�c�li electoratul. �n urm� cu 3-4 luni, conduc�torii Rom�niei sus�ineau c� actuala criz� economic� �i financiar� mondial� nu va afecta �ara noastr�, iar de �mprumuturi externe, mai ales de la Fondul Mondial Interna�ional (F.M.I), nu va fi cazul. De circa dou� s�pt�m�ni, aceia�i conduc�tori sus�in c� a venit criza mondial� �i la noi �i c� Rom�nia trebuie s� se �mprumute cu 19-20 miliarde de euro de la F.M.I, Comisia European�, B.E.R.D. (Banca European� pentru Reconstruc�ie �i Dezvoltare) �i B.E.I. (Banca European� pentru Investi�ii). Din acest �mprumut uria�, cel mai mare din istoria Rom�niei, dou� treimi vor fi folosite de c�tre B.N.R pentru a sus�ine moneda na�ional�, iar o treime pentru finan�area deficitului bugetar �i pentru relansarea procesului de creditare �i a investi�iilor. Nimeni (dintre creditori) nu garanteaz� c� va fi men�inut actualul curs leu/euro �i p�n� c�nd. Dac� moneda na�ional� se va devaloriza, Guvernul Boc va fi nevoit s� accepte noi �mprumuturi �nrobitoare pentru popula�ie. Pentru a str�nge bani la bugetul statului, Guvernul Boc preg�te�te moral popula�ia pentru o nou� majorare a accizelor la carburan�i."

Economia de comand�-control

Stadiul de dezvoltare la care ajunsese economia Rom�niei la sf�r�itul anului 1989, dup� mai bine de patru decenii de guvernare comunist�, este eviden�iat prin tr�s�turile de baz� ale mecanismului de func�ionare a vie�ii economice �i sociale din acea perioad�. Una dintre tr�s�turi era domina�ia propriet��ii socialiste, de stat �i cooperatiste, monopolul acesteia �n toate ramurile economiei na�ionale, care �i-a pus amprenta asupra func�ion�rii �ntregului sistem economic rom�nesc.

Astfel s-a impus conducerea unitar� centralizat�, cu ajutorul planului na�ional unic al �ntregii activit��i economice �i sociale. Planificarea centralizat� a dezvolt�rii �ntregii economii na�ionale, realizat� pe cinci ani �i anual, era mijlocul principal de dirijare �i corelare ex-ante a activit��ii agen�ilor economici din toate ramurile produc�iei na�ionale. La nivelul macroeconomiei s-au pus bazele strategiei generale de dezvoltare economico-social� �i tacticii de urmat, p�n� la etajele inferioare ale economiei. �n aceste condi�ii, activitatea agen�ilor economici �i, �n general, macroeconomia, se desf�urau potrivit normelor �i reglement�rilor stabilite de sus �n jos, �n concordan�� cu indicatorii economico-financiari din planul na�ional unic. Prin exercitarea capacit��ii de decizie, �n problemele fundamentale ale activit��ii economice la nivelul macroeconomiei, autonomia managerial� a agen�ilor economici era limitat� la elemente de mic� importan�� pentru strategia �i tactica �ntreprinderii. Pia�a era considerat� o component� pa�nic� a sistemului economic, rolul ei reduc�ndu-se, �n principal, la desf�urarea actelor de v�nzare-cump�rare, legate de aprovizionarea tehnico-material� a �ntreprinderilor �i de trecere �n consumul popula�iei a bunurilor economice necesare.

Pre�ul, dob�nda, creditul, salariile, impozitele �i taxele erau dirijate de la centru, prin planul na�ional unic, f�r� s� reflecte prin nivelul �i evolu�ia lor, raportul real dintre cerere �i ofert� pe pia�a intern�, dar nici condi�iile de pe pia�a interna�ional�. Concuren�a nu mai avea rolul de a regla pia�a, de aceea eficien�a �i rentabilitatea activit��ii agen�ilor economici nu reflectau realit��ile interne �i interna�ionale. Resursele economice erau alocate centralizat, prin planul na�ional, iar agen�ii economici nu mai dispuneau de autonomia �i libertatea necesare folosirii propriilor mijloace economico-financiare.

Procesele de modernizare �i retehnologizare a capacit��ilor de produc�ie erau dirijate centralizat prin planuri �i programe speciale, adoptate pe ramuri �i subramuri, sau chiar pe ansamblul economiei na�ionale. Rela�iile economice extene ale Rom�niei erau organizate �i se desf�urau pe planul na�ional unic, iar ac�iunea agen�ilor economici �n acest domeniu era �n mare m�sur� supus� conducerii centralizate a economiei na�ionale. Echilibrarea balan�ei comerciale se realiza prin cre�terea for�at� a exporturilor �i reducerea drastic� a importurilor, av�nd consecin�e grave asupra satisfacerii cererilor de pe pia�a intern� �i dezvolt�rii economiei pe termen mijlociu �i lung. Eficientizarea comer�ului exterior era conceput� �i urm�rit� la nivel macroeconomic, iar agen�ilor economici nu li se permitea s� adopte cele mai bune m�suri �i s� foloseasc� cele mai adecvate mijloace economico-financiare. Nu exista interesul necesar g�sirii unor modalit��i mai eficiente de conducere a afacerilor interna�ionale.

Veniturile salaria�ilor �i ale ��ranilor nu reprezentau eficien�a real� a activit��ii depuse de fiecare lucr�tor, ci de o eficien�� global�. Produc�torii direc�i ai bunurilor economice erau tot mai mult �ndep�rta�i de rezultatele muncii lor. Din cauza fenomenului de �nstr�inare economic�, oamenii au �nceput s� manifeste un comportament individual �i colectiv bazat pe nep�sare �i lips� de r�spundere, cu consecin�e directe asupra motiva�iei muncii. Au existat �i o serie de �ncerc�ri e�uate de perfec�ionare a mecanismului economic, cu scopul de a cre�te nivelul rentabilit��ii �i competitivit��ii.

Dezvoltarea economico-social�

Stadiul de dezvoltare economico-social� a Rom�niei poate fi caracterizat prin urm�rirea indicatorilor macroeconomici care exprim� poten�ialul �i nivelul economiei, structura acesteia, eficien�a folosirii factorilor de produc�ie �i gradul de competivitate interna�ional�, nivelul de trai al popula�iei. �n perioada 1950-1989, cre�terea economic� a avut un caracter extensiv, mai ales dup� 1970, c�nd s-a accentuat preponderen�a ac�iunii factorilor cantitativi �n sus�inerea indicatorilor macroeconomiei. Deceniul 1970-1980 a marcat cea mai puternic� extindere a c�mpului de produc�ie �n �ntreaga economie, �n afar� de industrie, unde extensivitatea dezvolt�rii a fost deosebit de puternic�. Produsul social a �nregistrat o cre�tere rapid� fa�� de venitul na�ional, fapt ce a dus la sc�derea ponderii venitului na�ional �n cadrul produsului social. Fiecare unitate de venit se ob�ine �n acest caz cu cheltuieli materiale din ce �n ce mai mari.

�n deceniul 1970-1980 a fost �nregistrat� o rat� de acumulare ridicat�, �n medie anual� de 35,7%, cea mai mare parte a investi�iilor fiind orientate c�tre industrie. Referitor la contribu�ia ramurilor la crearea venitului na�ional, tendin�a dominant� care s-a manifestat �n aceast� perioad� a fost legat� de schimbarea caracterului structurii de ramur�, din agrar industrial� �n industria agrar�.

�n 1989, industria �i construc�iile deveniser� sectoarele preponderente ale structurii de ramur� ale produc�iei na�ionale. Aceast� tendin�� a fost rezultatul cre�terii semnificative a venitului na�ional creat �n industrie, �i a a unei cre�teri mai reduse a venitului na�ional creat �n agricultur�. Popula�ia ocupat� a �nregistrat cre�teri �n industrie �i construc�ii �i sc�deri �n agricultur�. Ponderea industriei �n volumul fondurilor fixe ale economiei na�ionale a crescut, iar ponderea agriculturii a sc�zut. Din volumul total al investi�iilor din perioada 1950-1989, industria a primit cea mai mare parte, �n timp ce agricultura a primit o parte redus�.

Caracterizarea �n ansamblu a stadiului dezvolt�rii economico-sociale se ob�ine prin combinarea indicatorilor de nivel, raporta�i la popula�ie, cu indicatorii eficien�ei. Fa�� de media european� a PIB pe locuitor �n 1988, de 9725 de dolari americani �i de cea mondial�, de 3853 de dolari, Rom�nia cu 2624 de dolari avea un nivel de aproape 3,7 ori mai sc�zut dec�t cel european �i se afla sub nivelul mediu mondial. �n ceea ce prive�te indicatorul PNB (produs na�ional brut) pe persoan� activ� (productivitatea muncii sociale), fa�� de o medie european� de 17,217 dolari �i de o medie a ��rilor dezvoltate de 32,793 dolari, la nivelul anului 1988, Rom�nia se prezenta la un nivel mai sc�zut de 3,74 ori �i respectiv de 7,13 ori. Sub aspectul randamentului la cereale, Rom�nia se situa, la sf�r�itul anului 1989, pe unul din ultimele locuri �n Europa. Nivelul �nregistrat de �ara noastr� la consumul de �ngr��minte chimice la hectar �i la num�rul de tractoare ce reveneau la o mie de hectare era de peste dou� ori �i respectiv �ase ori mai sc�zut, la ace�ti doi indicatori, fa�� de media ��rilor europene dezvoltate. De asemenea, produc�ia medie pe vac� furajat� a fost �n Rom�nia �n anul 1988, de 1955 kilograme, fa�� de media european� de 3161 kg �i media ��rilor dezvoltate de 4120 kilograme. Locul Rom�niei �n ierarhia mondial� se poate reflecta �i cu ajutorul indicatorului volumului exporturilor pe locuitor. Acesta era �n 1988 de 453 de dolari americani pe cap de locuitor, fa�� de media european� de 1885 de dolari �i de o medie a ��rilor europene dezvoltate de 3635 dolari. �n 1989, s-a �nregistrat un excedent al contului curent al balan�ei de pl��i de 2,8 miliarde dolari, folosit pentru lichidarea datoriei externe �i cre�terea rezervelor interna�ionale ale Rom�niei.

Denis, nu-i mai simplu sa ne dai linkul si sa citim noi, decat sa umpli atatea pagini cu copy/paste?

�ncep�nd cu anul 1990, dup� un scenariu diabolic �i cu un obiectiv final extrem de periculos pentru Poporul Rom�n, cei care s-au aflat la conducerea Rom�niei �i st�p�nii lor din str�in�tate au ac�ionat pentru transformarea ��rii noastre �ntr-o colonie str�in�. �n acest scop, au pus la cale reformele post-decembriste, pe care le-au �nmul�it �i diversificat periodic. De regul�, incompeten�ii, iresponsabilii �i anti-rom�nii pu�i �n func�iile de prim-ministru �i mini�tri s-au angajat, la numirea pe post, c� vor face reforme �n domeniile care le erau necunoscute. �nainte de anul 1990, termenul de reform� era mai des folosit de c�tre inginerii zootehni�ti �i agronomi, precum �i de c�tre militari c�nd f�ceau referire la trimiterea unor animale la abator pentru sacrificare, sau �n cazul scoaterii din uz a unor materiale �i arme.

Dic�ionarul Explicativ al Limbii Rom�ne precizeaz� c�, prin reform�, se �n�elege o transformare politic�, economic�, social�, cultural�, cu caracter limitat sau de structur�, a unei st�ri de lucruri, pentru a ob�ine o ameliorare sau un progres.
Dintre reformele post-decembriste, din ultimele dou� decenii, le amintin pe urm�toarele:
1) Reforma Industriei rom�ne�ti a �nceput-o, din ianuarie 1990, premierul Petre Roman, ea fiind continuat� de c�tre mini�trii Victor Athanasie St�nculescu, Eugen Dijm�rescu, Mihai Zisu, George Danielescu, Dan Constantinescu, Dumitru Popescu, Ulm Nicolae Spineanu, C�lin Constantin Anton Popescu-T�riceanu, Radu Berceanu �i Dan Ioan Popescu. Fostul premier Petre Roman sus�inea, �n anul 1990, c� industria rom�neasc� era o gr�mad� de fiare vechi �i trebuie reformat�. Ca urmare, a �nceput lichidarea industriei, dup� un plan bine g�ndit �n afara Rom�niei �i aplicat cu tenacitate de toate guvernele. Pe l�ng� amintirile de acum despre unit��ile industriale care au existat �n Bucure�ti �i �n fiecare jude�, este edificatoare lista guvernelor din perioada 1989-2010. �n Guvernul provizoriu Petre Roman, din 26 decembrie 1989, existau: Ministerul Economiei Na�ionale, Ministerul Energiei Electrice, Ministerul Industriei Chimice �i Petrochimice, Ministerul Industriei Electrotehnicii, Electronicii �i Informaticii, Ministerul Industriei Metalurgice, Ministerul Petrolului, Ministerul Industriei U�oare, Ministerul Industriei Construc�iilor de Ma�ini, Ministerul Geologiei, Ministerul Minelor �i Ministerul Industriei Lemnului. �n Guvernul Petre Roman, din 28 iunie 1990, a ap�rut Adrian Severin ca ministru asistent al primului-ministru pentru Reform� �i Rela�ia cu Parlamentul, disp�r�nd aproape toate ministerele din domeniul industriei, ele fiind reformate prin aplicarea terapiei de �oc �i a Legii nr.15/1990 privind privatizarea. �n Guvernele Stolojan, V�c�roiu, Ciorbea, Vasile, Is�rescu, N�stase, T�riceanu �i Boc a existat numai Ministerul Industriei, �ntr-un domeniu unde industria rom�neasc� aproape c� a disp�rut. Guvernele post-decembriste au realizat reforma industriei prin �nchiderea a mii de fabrici �i uzine, a combinatelor �i platformelor industriale. Cele mai multe dintre ele erau dotate cu ma�ini, utilaje �i linii tehnologice la nivelul de v�rf al tehnicii pe plan mondial. Prin reforma din Industrie au fost lichidate peste 3,5 milioane locuri de munc�, iar locul produselor industriale rom�ne�ti a fost ocupat de produse din import. Ponderea Industriei �n Produsul Intern Brut (P.I.B.) a sc�zut dramatic, iar veniturile la Bugetul de Stat s-au diminuat foarte mult. �i-a asumat vreun guvern sau partid politic reforma Industriei? R�spunde cineva de distrugerea programat� �i jefuirea Industriei din Rom�nia? Evident c� nu! Cei vinova�i de reforma Industriei s-au aflat �i s�nt �nc� la putere �n Rom�nia. Consecin�ele le suport� Poporul Rom�n, respectiv cei care au f�urit, cu mari sacrificii, Industria rom�neasc� pentru viitoarele genera�ii de rom�ni. Dac� aleg�torii nu au avut ocazia �i nu i-au �ntrebat pe cei care au condus Rom�nia �n ultimii 20 de ani, cu siguran�� c� presa le va cere s� r�spund� la c�teva �ntreb�ri simple:
a) De ce a�i ac�ionat �i cu ce scop pentru lichidarea Industriei rom�ne�ti?
b) Ce a�i urm�rit prin desfiin�area a peste 3,5 milioane locuri de munc�?
c) Cu c�t s-au redus veniturile la Bugetul de Stat �i la bugetele locale �n urma �nchiderii societ��ilor comerciale �i a desfiin��rii locurilor de munc�?
d) Ce ramuri ale economiei na�ionale a�i dezvoltat cu banii ob�inu�i din privatizarea unit��ilor industriale?
2) Reforma Agriculturii a �nceput prin aplicarea legilor fondului funciar, care au condus la: f�r�mi�area exagerat� a suprafe�elor agricole; lichidarea agriculturii moderne, desf�urat� pe mari suprafe�e arabile; desfiin�area unit��ilor cooperatiste �i de stat specializate �n producerea cerealelor, cele din legumicultur�, pomicultur� �i viticultur�, cele specializate �n plante tehnice, zootehnie �i floricultur�. Cu �tiin�a premierului Petre Roman �i a pre�edintelui Ion Iliescu a �nceput distrugerea sistemului de iriga�ii (pe o suprafa�� de peste 4 milioane ha) �i a sistemului de �mbun�t��iri funciare. �n Guvernul Petre Roman, din 26 iunie 1990, exista postul de ministru al Agriculturii �i Industriei Alimentare. Fiind reformat�, adic� pus� pe butuci, Industria Alimentar� a disp�rut �i din componen�a Guvernelor V�c�roiu, Ciorbea, Vasile, Is�rescu, N�stase. P�n� �n vara anului 2003 a existat postul de ministru al Agriculturii �i Alimenta�iei. Din 20 iunie 2003 dispare din denumirea ministerului respectiv Alimenta�ia, adapt�ndu-se astfel componen�a guvernului la realitatea faptic�. Speciali�tii sus�in c� Agricultura din Rom�nia ar putea produce hran� pentru circa 80 milioane de oameni. Dintr-o �ar� mare exportatoare de produse agricole, p�n� �n anul 1989, dup� reforma din Agricultur�, Rom�nia import� 75-80% din necesarul de alimente pentru popula�ie.Industria rom�neasc� de tractoare, ma�ini agricole �i echipamente pentru agricultur� a fost reformat�, la comand�, adic� lichidat� ca urmare a privatiz�rilor. Reforma din Agricultur� �i consecin�ele ei nu �i-o asum� nici un partid politic, nici un guvern �i nici un pre�edinte al Rom�niei. De dezastrul din agricultura rom�neasc�, de necultivarea a peste 4 milioane ha teren agricol, de decimarea efectivelor de animale �i de �nfometarea popula�iei Rom�niei nu r�spunde nimeni. Veniturile la Bugetul de Stat �i la bugetele locale au sc�zut foarte mult dup� reforma din Agricultur�.
3) Reforma Transporturilor a �nceput �n anul 1990, cu primul Guvern Roman, �i continu� �i �n anul 2010, �n timpul Guvernului Boc IV. Activitate mai �ndelungat� �n func�ia de ministru al Transporturilor au avut Traian B�sescu (�n Guvernele Roman, Stolojan, Ciorbea, Vasile), Miron Mitrea �i Radu Berceanu.
Transportul feroviar a fost reformat, iar consecin�ele s�nt urm�toarele: s-au anulat numeroase trenuri personale, accelerate �i rapide; s-a redus viteza de circula�ie a trenurilor; deraierile de trenuri de c�l�tori �i de marf� s�nt tot mai numeroase; s-au trimis la topit, �n str�in�tate, numeroase locomotive, mii de vagoane de c�l�tori �i zeci de mii de vagoane de marf�; s-au diminuat an de an investi�iile �n calea ferat�; au fost disponibiliza�i zeci de mii de angaja�i ai C.F.R.; au fost lichidate fabricile de locomotive �i vagoane pentru c�l�tori �i marf�, precum �i combinatele care produceau �in� de cale ferat�.
Transportul naval a fost reformat rapid �i, ca urmare, a disp�rut flota Rom�niei. �ara noastr� se situa, �n anul 1989, pe locul IV-VI �n lume �n ceea ce prive�te capacitatea de transport pe ap�, iar dup� reform� Rom�nia a r�mas f�r� flot� maritim� �i fluvial�. Porturile de la Dun�re s�nt �n paragin�.
Transportul auto nu a sc�pat de reform� �i starea drmurilor este dezastruoas�. Rom�nia a ajuns pe ultimul loc �n Europa �n ceea ce prive�te infrastructura rutier�. �n ultimii 20 de ani s-au realizat, �n medie, sub 10 km de autostrad� pe an, dar la cele mai mari costuri din lume. �n anul 2010, Guvernul Boc IV se str�duie�te s� realizeze zero km de autostrad�, record mondial! Ca urmare a corup�iei generalizate �n domeniul lucr�rilor, la drumuri au ap�rut regii asfaltului, persoane care au f�cut averi de sute de milioane de euro �n rela�ia cu Statul �i cu liderii partidelor politice care au participat la guvernare. �n ultimii 20 de ani, problema autostr�zilor �i modernizarea drumurilor din Rom�nia ar fi putut fi rezolvat� �i la costuri mult mai mici dac� guvernele post-decembriste ar fi �ncheiat contracte cu firme din China, care s� fi lucrat �mpreun� cu firmele rom�ne�ti. La nevoie se putea ob�ine din partea Republicii Populare Chineze �i un credit �n condi�ii avantajoase. Dar, pre�edin�ii Rom�niei �i primii-mini�tri care s-au deplasat �n China prieten� nu au avut interesul s� rezolve problema autostr�zilor �i a drumurilor, fiind cu g�ndul la comisioanele grase pe care s� le ob�in� pentru partidele lor de la alte firme str�ine, din Europa �i S.U.A., precum �i de la firmele clientelare rom�ne�ti. Nici unul dintre fo�tii pre�edin�i ai Rom�niei, fo�tii premieri �i mini�tri ai Transporturilor nu poate r�spunde la �ntrebarea: de ce a�i refuzat s� apela�i la China pentru a rezolva rapid �i ieftin problema drumurilor din �ara noastr�?
Cu excep�ia Uzinei Dacia Pite�ti, preluat� de firma Renault, �i a Fabricii de Autoturisme de la Craiova, privatizat� de firma Ford, toate fabricile rom�ne�ti de autoturisme, autoutilitare �i autocamioane au fost lichidate �n urma reformelor guvernelor post-decembriste.
Transportul aerian este �n curs de reformare. Noroc c� a fost realizat �nainte de anul 1990, Aeroportul Interna�ional Bucure�ti - Otopeni. Aeroporturile din subordinea Consiliilor Jude�ene s�nt �n diferite faze de modernizare. Compania de stat Tarom are cele mai pu�ine avioane, comparativ cu celelalte ��ri europene. Renumitele �coli rom�ne�ti de pilo�i �i mai�tri de �ntre�inere pentru avioane au fost desfiin�ate. Dup� reforma din Transporturi au sc�zut foarte mult veniturile la Bugetul de Stat �i la bugetele locale. Nimeni nu �i asum� reforma Transporturilor �i consecin�ele acesteia. Costurile le suport� Poporul Rom�n.
4) Reforma Comer�ului s-a �ncheiat. Cu ce rezultate? Guvernele Petre Roman �i Theodor Stolojan au renun�at la pie�ele externe, tradi�ionale pentru produsele rom�ne�ti �i au �ncurajat importurile, care s�nt purt�toare de comisioane. Dac� �n primul Guvern Roman, din 26 decembrie 1989, a existat un ministru al Comer�ului Exterior (dl. Nicolae M. Nicolae), �n al doilea Guvern Roman, din 26 iunie 1990, apare ministrul Comer�ului �i Turismului (dl. Constatin Fota), apoi �n celelalte guverne postul de ministru al Industriei �i Comer�ului, p�n� la sf�r�itul anului 2000. �n 28 decembrie 2000, din Guvernul Adrian N�stase a disp�rut postul de ministru al Comer�ului, fiindc� nu mai exista obiectul muncii. Cei care au condus Rom�nia, �n ultimii 20 de ani, nu vor s�-�i asume reforma Comer�ului �i nici consecin�ele sale pentru Poporul Rom�n.
5) Reforma Armatei are efecte extrem de periculoase pentru prezentul �i viitorul Rom�niei. P�n� �n anul 1989, Rom�nia a avut o Armat� puternic� �i o industrie de armament �i tehnic� militar� modern�. Rom�nia ocupa locul IV-V �n lume la exportul de armament. Stagiul militar era obligatoriu pentru b�rba�i �i �n toate jude�ele erau amplasate importante unit��i militare. Armata Rom�n� a blocat dezmembrarea teritorial� a Rom�niei, dup� lovitura de stat din decembrie 1989. �n perioada 1990-1996 �i 2000-2004, Comandant Suprem al Armatei Rom�ne a fost domnul Ion Iliescu, pre�edintele Rom�niei, care nu �i-a satisf�cut stagiul militar. Dup� reforma Armatei, �nceput� de Guvernul Petre Roman, rezultatele s�nt urm�toarele: s-au desfiin�at multe dintre marile unit��i �i marea majoritate a unit��ilor militare; au fost disponibiliza�i zeci de mii de ofi�eri, subofi�eri �i mai�tri militari; s-a renun�at (din anul 2003) la stagiul militar obligatoriu (�n timp ce �n multe ��ri membre ale N.A.T.O. acesta s-a men�inut); a fost lichidat� industria rom�neasc� de armament �i tehnic� militar�; Rom�nia import� la pre�uri uria�e armament �i tehnic� militar� la m�na a doua, dar cu comisioane foarte mari, la prima m�n�; militarilor angaja�i pe baz� de contract �i ofi�erilor Armatei Rom�ne le taie guvernan�ii din veniturile lunare, iar pensionarii militari au aflat c� Guvernul Boc IV le va diminua pensiile cu 20-70% pe lun�. Pentru reforma Armatei Rom�ne s�nt edificatoare urm�toarele dou� exemple:
a) S-au achizi�ionat, pe multe miliarde euro, de la Marina Britanic�, dou� fregate casate, care valorau la fier vechi circa 200.000 euro. Cu cele dou� rable navale a fost "modernizat�" flota de r�zboi a Rom�niei.
b) �n plin� criz�, �n anul 2010, Consiliul Suprem de Ap�rare a ��rii (cu reprezentan�i din partea P.D.L. �i U.D.M.R.) pune la cale "modernizarea" avia�iei militare prin achizi�ionarea unor avioane americane F-16, la m�na a doua, care au o vechime de 30-45 de ani. Se preconizeaz� achizi�ionarea primelor 24 sicrie zbur�toare pentru pilo�ii rom�ni, dintr-o gr�mad� de 48 sau 72 de buc��i, care a�teapt� s� completeze prima livrare. La acela�i pre� cu sicriele zbur�toare americane s�nt oferite Rom�niei tot 24 de avioane de v�n�toare noi din Suedia, la care se adaug� investi�ii care s� asigure c�teva mii de noi locuri de munc� �n Rom�nia. Guvernul Boc IV se �nc�p���neaz� s� modernizeze avia�ia militar� rom�neasc� cu vechituirile americane, care dup� c��iva ani vor fi scoase din uz, dac� nu vor c�dea mai devreme.
�n perioada 1990-2007, a existat �n guvern func�ia de ministru al Ap�r�rii Na�ionale. �n Guvernul T�riceanu II a fost reformat� �i aceast� func�ie, ajung�ndu-se doar la ministrul Ap�r�rii. Cine r�spunde de reforma Armatei din ultimii 20 de ani? Nimeni! Liderii partidelor politice care s-au aflat la guvernare tac pe seama acestor reforme �i prefer� s� comenteze numeroasele episoade ale tele-justi�iei, ale A.N.I. care face... nani �i pe marginea unor O.U.G.-uri �i proiecte de legi neconstitu�ionale, care s�nt �ndreptate �mpotriva cet��enilor �i firmelor rom�ne�ti. C�nd �ara arde, baba se piapt�n�! A�a face �i conducerea Camerei Deputa�ilor �i Senatului, format� din �efi ai P.D.L, P.S.D., P.N.L, P.C. �i U.D.M.R., care discut� pe tema.... demol�rii gardului din jurul Parlamentului, care, �n mintea lor reprezint� solu�ia salvatoare pentru ie�irea Rom�niei din criz�.

CONDUCEREA ROMANIEI DIN ANUL 1947 -1989
Nume presedinte: Comitet interimar prezitential format din cinci membri (printre care si: Mihail Sadoveanu, C.I. Parhon, etc);
Data preluare mandat: 30 decembrie 1947
Data predarii mandat: 13 aprilie 1948
Alte detalii presedinte: Mihail Sadoveanu a fost fiul avocatului Alexandru Sadoveanu si Profira Ursache. Termina gimnaziul "Alecu Donici"(Falticeni), Liceul National din Iasi. Se stabileste in Bucuresti in 1904, an in care publica patru volume. In 1910 este numit in functia de director al Teatrului National din Iasi. In 1914 editeaza impreuna cu Tudor Arghezi revista "Insemnari Literare"(la Iasi). Alte momente importante: in 1921 devine membru al Academiei Romane, 1926 - reprezinta, la Congresul de la Berlin, Societatea Scriitorilor Romani; dupa 1947 incepe sa scrie cu tendinte comuniste, ajungand sa detina presedintele Prezidiului Marii Adunari Nationale. Moare la 19 octombrie 1961 la Bucuresti.
# Nume presedinte: Dr. Constantin I. Parhon
Data preluare mandat: 13 aprilie 1948
Data predarii mandat: 12 iunie 1952
Alte detalii presedinte: Ion Constantin Parhon a mai facut parte din comitetul interimar prezidential format din cinci membri(printre care si M. Sadoveanu) care au condus tara noastra intre 30 dec. 1947 si 13 aprilie 1948. A fost presedintele Romaniei intre 1948 si 1952.
Website-uri: wikipedia, ploiesti.ro, ici.ro, uaic.ro, presedinti si conducatori romani.
# Nume presedinte: Dr. Petru Groza
Data preluare mandat: 12 iunie 1952
Data predarii mandat: 7 ianuarie 1958
Alte detalii presedinte: Petru Groza s-a nascut la 7 decembrie 1884 si a decedat la 7 ianuarie 1958. El a fost un politician roman si a detinut postul de prim-ministru al Romaniei in primul guvern comunist, intre 1947 si 1952.
# Nume presedinte: Ion Gheorghe Maurer
Data preluare mandat: 11 ianuarie 1958
Data predarii mandat: 21 martie 1961
Alte detalii presedinte: Ion Gheorghe Maurer a detinut functia de Primul Ministru al Romaniei intre 1961 si 1974, dupa care, intre 1948 si 1952, a fost ales ca presedintele Romaniei.
# Nume presedinte: Gheorghe Gheorghiu-Dej
Data preluare mandat: 21 martie 1961
Data predarii mandat: 24 martie 1965
Alte detalii presedinte: Gheorghe Gheorghiu Dej s-a nascut pe 8 noiembrie 1901 la Barlad si a mutir pe 19 martie 1965 la Bucuresti. El a fost un lider comunist al Romaniei; a fost inchis in aceeasi celula cu Nicolae Ceasescu(la care i-a fost mentor politic). Lider al PCR pe timpul lui Stalin; sub Hrusciov este sprijinit de acesta pentru a prelua puterea in stat, ca secretar al Partidului Comunist. El este considerat ca fiind artizanul industrializarii si cel care a facut posibila detasarea Romaniei de URSS.
# Nume presedinte: Chivu Stoica
Data preluare mandat: 24 martie 1965
Data predarii mandat: 9 decembrie 1967
Alte detalii presedinte: Chivu Stoica s-a nascut pe 8 august 1908 si a decedat pe 17 februarie 1975. Pozitii detinute de acest om politic: Primul ministru al Romaniei intre 1955 - 1961, presedintele Consiliului de Stat intre 24 martie 1965 si 9 decembrie 1967, fiind urmat de Nicolae Ceauses
# Nume presedinte: Nicolae Ceausescu
Data preluare mandat: 9 decembrie 1967
Data predarii mandat: 22 decembrie 1989
Alte detalii presedinte: Nicolae Ceausescu s-a nascut pe 26 ianuarie 1918 la Scornicesti si a murit pe 25 decembrie 1989. In 1932 devine membru al Partidului Comunist Roman, pentru care este arestat de mai multe ori. Se casatoreste cu Elena Petrescu in 1945. E numit secretar al Uniunii Tineretului Comunist intre 1944 si 1945. In 1947 devine ministrul agriculturii, apoi ministru-adjunct al fortelor armate (sub Ghe. Gheorghiu-Dej). In 1952 intra in Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Roman, in 1954 devine membru plin al Biroului Politic al PMR, apoi numarul doi in ierarhia PMR. In martie 1965, Nicolae Ceausescu preia functia de secretar general al Partidului Muncitoresc Roman, pe care il redenumeste in Partidul Comunist Roman si modifica numele oficial al tarii din Republica Populara in Republica Socialista Romania. In 1967, Ceausescu devine presedintele Consiliului de Stat, iar in 1974 isi asuma titlul de Presedinte al Romaniei. Incepand cu 1972, Ceausescu incepe sistematizarea localitatilor urbane si rurale - demoleaza multe cladiri si monumente pentru a construi blocuri de locuinte, stramuta taranii la orase, construieste Casa Poporului, etc. Cultiva un cult al personalitatii. Tensiunile crescande conduc la revolutia din decembrie 1989, cand este arestat, judecat si executat impreuna cu Elena Ceausesc, sotia sa.

CO NDUCATORII ROMANIEI DIN 1990 SI PANA IN ZILELE NOASTRE
# Nume presedinte: Ion Iliescu
Data preluare mandat: 22 decembrie 1989
Data predarii mandat: 29 noiembrie 1996
Alte detalii presedinte: Ion Iliescu s-a nascut pe 3 martie 1930 la Oltenita si detine doua mandate de presedinte al Romaniei (dec. 1989 - noi. 1996 si dec. 2000 - dec. 2004). A fost ajutat de Ana Pauker sa merga la Moscova, unde a studiat la Institutul Energetic. Odata intors in tara, ocupa functii inalte in conducerea comunista, printre care: ministru al tineretului, pozitii in conducerea Uniunii Tineretului Comunist, director al Editurii Tehnice. Devine membru fondator al Frontului Salvarii Nationale, care se transforma in Frontul Democrat Al Salvarii Nationale si apoi in Partidul Democratiei Sociale din Romania.
# Nume presedinte: Emil Constantinescu
Data preluare mandat: 29 noiembrie 1996
Data predarii mandat: 20 decembrie 2000
Alte detalii presedinte: Emil Constantinescu s-a nascut pe 19 noiembrie 1939 la Tighina si a fost presedintele Romaniei intre 1996 si 2000, avand ca prim-ministri pe Victor Ciorbea, Radu Vasile si apoi Mugur Isarescu. A absolvit Facultatea de Drept a Universitatii Bucuresti si a inceput o cariera de geolog. Dupa revolutie, Emil Constantinescu devine un membru fondator al Aliantei Civice, este conducator al Forumului Roman Anti-totalitar si devine presedinte al Conventiei Democrate Romane. In 1992 e ales ca rector al Universitatii Bucuresti, devine candidatul CDR pentru presedintie, dar pierde cursa electorala in favoarea lui Ion Iliescu, insa castiga in 1996.
# Nume presedinte: Ion Iliescu (mandatul al doilea)
Data preluare mandat: 20 decembrie 2000
Data predarii mandat: 20 decembrie 2004
Alte detalii presedinte: Vezi detaliile de mai sus.
# Nume presedinte: Traian Basescu
Data preluare mandat: 20 decembrie 2004
Data predarii mandat: Este in prezent presedintele Romaniei.
Alte detalii presedinte: Traian Basescu s-a nascut pe 4 noiembrie 1941 la Burfatlar si castiga alegerile pentru presedintia Romaniei in 2004. Pana in decembrie 2004 a fost liderul Partidului Democrat. Detine functia de Ministru al Transporturilor in guvernele Roman, Stolojan, Ciorbea, Vasile si Isarescu. Intre 2000 si 2004 detine functia de Primar al Bucurestiului. Obtine functia de presedinte al Romaniei candidand din partea Aliantei Dreptate si Adevar (PNL - PD).

Mugur Isarescu

Constantin Mugur isarescu
Constantin Mugurel Is�rescu s-a n�scut la data de 1 august 1949 �n ora�ul Dr�g�ani (jude�ul V�lcea). A absolvit �n anul 1971 cursurile Facult��ii de Comer� Exterior din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucure�ti.

Dup� absolvirea facult��ii, a lucrat ca cercet�tor �tiin�ific la Institutul de Economie Mondial� din Bucure�ti pentru urm�torii 19 ani A luat contact cu ��rile cu economie de pia��, particip�nd la cursuri �n Statele Unite. �n anul 1989 a ob�inut titlul �tii�ific de doctor �n economie cu teza �Politici ale ratelor de schimb�.

Dup� Revolu�ia din 1989, a lucrat la Ministerul Afacerilor Externe, apoi ca reprezentant comercial la Ambasada Rom�niei din Statele Unite ale Americii, iar din septembrie 1990 a fost Guvernatorul B�ncii Na�ionale a Rom�niei. A preluat func�ia de guvernator �ntr-un moment �n care toata rezerva valutar� a BNR se dusese pe importuri.

�ntre anii 1990-1991, Mugur Is�rescu a condus Comisia guvernamental� pentru identificarea �i recuperarea fondurilor deturnate din patrimoniul statului de c�tre N.Ceau�escu �i colaboratorii s�i, comisie �nfiin�at� prin HG nr. 951 din 1990.

�n anul 1993 devine membru al Clubului de la Roma, a fost ales pre�edinte al Asocia�iei Rom�ne a Clubului de la Roma, iar �n 1999 a fost reales �n aceast� func�ie.

�n anul 1998 este ales vicepre�edinte al Clubului Guvernatorilor b�ncilor centrale din Balcani, Marea Neagr� �i Asia Central�, iar �n anul 2002, pre�edinte al acestui club.

La data de 16 decembrie 1999 a devenit Prim-ministru al Rom�niei, dar dup� numai un an, coali�ia aflat� atunci la putere a pierdut alegerile (�n noiembrie 2000). Guvernul condus de el a elaborat strategia economic� de aderare la Uniunea European�. �n perioada �n care a fost prim-ministru, Banca Na�ional� a fost condus� de c�tre prim-viceguvernatorul Emil Iota Ghizari. La alegerile din 26 noiembrie 2000, a fost candidat independent la Pre�edin�ia Rom�niei, fiind sus�inut de CDR 2000. A ob�inut doar 9,54% �n primul tur.

Dup� noiembrie 2000, s-a �ntors la Banca Na�ional� a Rom�niei pentru �nc� un mandat de guvernator.

Este autorul unui plan economic liberal care a condus la redresarea Rom�niei printr-o politic� monetar� extrem de inteligent�, pus� �n aplicare at�t �n perioada mandatului s�u de prim ministru, c�t �i �n perioada mandatelor sale de guvernator al B�ncii Na�ionale. Pozi�ia sa este comparabil� (mutatis mutandis) cu rolul jucat de Leszcek Balcerowicz �n implementarea reformelor din Polonia.

Este singurul politician/demnitar rom�n, care este membru al celebrei Comisii Trilaterale.

La data de 1 iulie 2005, a introdus leul nou, dup� liberalizarea contului de capital. A dus o politic� activ� �n privin�a dob�nzilor acordate la credite, a siguran�ei b�ncilor.

�n anul 2001 a fost ales ca membru corespondent al Academiei Rom�ne, devenind �n anul 2006 membru titular al acestui prestigios for �tiin�ific al Rom�niei. �n prezent este �i pre�edintele Sec�iei de Economie, Sociologie �i �tiin�e Juridice a Academiei Rom�ne.

iNVATAMANTUL ROMANESC
la 15 ani de la evenimentele din 1989, degradarea �nv���m�ntului la toate nivelurile, pre�colar, primar, liceal sau universitar, �i g�se�te materializarea �n mai multe componente, dintre care, doar din lips� de timp men�ionez: analfabetism extins la peste 20% din popula�ie; lipsa cronic� a personalului didactic �n anumite zone ale ��rii �i slaba preg�tire profesional� a unei p�r�i considerabile din cel existent; gratuitatea �nv���m�ntului r�mas� doar �n litera legii, realitatea fiind departe de spiritul acesteia; discrepan�e semnificative �ntre calitatea �nv���m�ntului din mediul rural �i a celui din mediul urban; preg�tirea de cadre pentru domenii unele mai mult dec�t discutabile, �n detrimentul preg�tirii speciali�tilor pentru domeniile cu adev�rat importante pentru economia na�ional�.

Popula�ia este con�tient� de aceast� stare grav� de lucruri. Dintr-un recent sondaj de opinie publicat �ntr-unul din cotidienele centrale a rezultat c� peste jum�tate dintre rom�ni consider� �nv���m�ntul de ast�zi mult sub nivelul celui practicat �nainte de anul 1989.

�n ultimul timp s-a �ncet��enit, voit sau nu, o idee deosebit de periculoas�, aceea c� pentru a reu�i �n via�� nu este imperios necesar s� �nve�i, s� te instruie�ti. Aminti�i-v� sloganul: te ui�i �i c�tigi. Consecin�a direct� a acestei st�ri de fapt, reale, ca �i a altora, datorate tot sistemului, a fost degradarea continu� a procesului de �nv���m�nt �n toate formele sale, apogeul fiind atins �n timpul actualei guvern�ri.

De ce s-a ajuns la aceast� situa�ie �n condi�iile �n care, cu doar dou�-trei excep�ii, to�i liderii marcan�i, care au condus destinele Rom�niei, au fost �i sunt persoane cu preg�tire superioar�, mul�i dintre ace�tia doctori �n �tiin�e, profesori universitari, academicieni chiar �i care, cel pu�in din aceast� postur�, ar fi trebuit s� militeze pentru dezvoltarea acestui deosebit de important sector al activit��ii sociale.

La aceast� �ntrebare fireasc�, de altfel, r�spunsul nu poate fi dec�t unul singur: iresponsabilitatea guvernan�ilor.

Cum poate fi apreciat� altfel candoarea cu care Ministerul Educa�iei �i Cercet�rii anun�a c� doar 80% dintre �coli sunt preg�tite pentru noul an, cifr� care, p�n� la urm�, s-a dovedit a fi nereal� deoarece foarte multe dintre unit��ile de �nv���m�nt nu au nici p�n� �n prezent avizul sanitar.

Mult mai aproape de realitate, situa�ia preg�tirii noului an �colar a fost prezentat� �n unul din contidiene care men�iona: "La data de 8 septembrie, situa�ia spa�iilor �colare, a igieniz�rilor este rezolvat� per ansamblu doar �n 60% din localit��i." �i alte structuri mass media au sesizat, la r�ndu-le, aceast� situa�ie iar pozi�ia acestora nu a fost una pasiv�, din contr�, �ntr-o majoritate concludent� au criticat �n termeni deosebit de duri condi�iile �n care a �nceput noul an �colar 2005-2006.

Formula "�nv���m�ntul rom�nesc a r�mas repetent �n ultimii doi ani" cu care unul dintre cotidiene titra un editorial a fost reluat�, �ntr-o form� sau alta, de majoritatea structurilor de informare.

Este cert c� starea actual� a �nv���m�ntului rom�nesc este deosebit de critic� �i reflect� exact �i �n mod elocvent politica defectuoas� a actualului Guvern �i �n acest domeniu.

�nc� se �nva�� �n localuri improvizate, un caz semnificativ fiind cel �nt�lnit �n jude�ul Vrancea unde sediul unei �coli se afl� plasat �ntr-o c�rcium�. Foarte mul�i elevi, unii chiar din clasele primare sunt nevoi�i s� parcurg� zilnic pe jos �i p�n� la 10 km p�n� la cea mai apropiat� �coal�.

�n peste 50 % din �coli, posturile didactice nu sunt ocupate �n totalitate cu personal calificat, situa�ie determinat� at�t de penuria educatorilor, �nv���torilor �i profesorilor, c�t �i de lipsa motiva�iei materiale a acestora. Un exemplu �n acest sens mi se pare deosebit de sugestiv. La unul din posturile TV, actualul ministru al justi�iei afirma c� cel mai slab preg�tit dintre magistra�i �ncaseaz� un salariu lunar de 60 de milioane de lei. Este foarte bine c� se c�tig� mult dar, �n acela�i timp, trebuie men�ionat faptul c� un profesor universitar, cel care preg�te�te genera�ii de magistra�i �ncaseaz� de c�teva ori mai pu�in. S� ne mai mire atunci rezultatele candida�ilor la examenele de definitivare pe posturi didactice la care nu se prezint� personal calificat, astfel c� dintre miile de prezen�i promoveaz� c�teva zeci? S� ne mai mire lipsa de interes a personalului calificat pentru posturile din �nv���m�ntului rom�nesc �i op�iunea acestuia pentru alte activit��i, chiar necalificate, din �ar� sau str�in�tate, dar mai bine remunerate? Nu.

�n loc s� se ocupe de rezolvarea acestor categorii mari de probleme: baza material�, programe �colare �i de preg�tire a cadrelor didactice, salarizarea personalului, ca s� men�ionez doar c�teva, actualii guvernan�i anun�� noi m�suri, a�a-zise reformatoare. Dintre acestea descentralizarea total� a �nv���m�ntului care presupune, printre altele, titularizarea cadrelor didactice �n fiecare unitate de c�tre conducerile acestora �i ale structurilor administrative locale mi se pare cel pu�in fantezist� �i periculoas� �n acela�i timp.

Ne-am saturat sa tot fim mintiti, saraciti, sa ni se confunde identitatea (cu rromi) etc.
Ce putem face?
Vom crea comunitatea care va alege pentru prima data dupa 1989 drumul cel bun
Este timpul ca Romania sa treaca pe drumul bogatiei si sa parasim drumul saraciei.
In aceasta comunitate se vor face analize si se va veni cu idei pentru a crea o romanie mai bogata.

Adera la acest grup daca doresti intr-adevar ceva bun pentru acesta tara

HOTARAM BINE!

hotarambine.blogspot.com
twitter.com/hotarambine
www.facebook.com/hotarambine
www.youtube.com/hotarambine

Inainte trebuie sa HOTARAM BINE ca sa TRAIM BINE

DOSARE CENZURATE: �n c�utarea Averii Dracului
� �Aur �i dolari mul�i ai str�ns/ �n b�nci din Elve�ia i-ai dus� � b�ncile respectiv au primit indica�ia din partea Biroului Federal Elve�ian s� blocheze eventualele conturi ale familiei Ceau�escu � rom�nii nu au cerut oficial ini�ierea unei anchete � Marin Ceau�escu a fost sinucis prin sp�nzurare � blocarea investiga�iilor unor speciali�ti pl�ti�i de Guvernul Petre Roman � banii s-au �ntors tiptil �n Rom�nia �
�F�r� poezie, via�a e�pustiu!�

Subtitr�m cu aceast� genial� replic�, rostit� de �tefan Mih�ilescu-Br�ila �n filmul �Secretul lui Bachus�, �ntruc�t chiar este vorba despre poezii �i poe�i celebri, uita�i de istoria literaturii. �ncepem cu Elena B�rbulescu, sora lui Nicolae Ceau�escu, �l �ti�i, dictatorul, care ad�postit� la Jilava, neav�nd altceva mai bun de f�cut, scria poezii. Reproducem, cuprin�i de emo�ie artistic�, urm�toarele:
�EU: Dac� de toate le-ai f�cut/ Atunci de ce te-au omor�t/ Pe tine te-au �mpu�cat/ Pe noi to�i ne-au arestat/ Ne acuz� c-am m�ncat/ C-am b�ut �i c-am furat (�) Pe tine te-au acuzat/ C� 60 de mii oameni ai �mpu�cat/ C� numai �n chefuri st�teai/ Pe oameni �i chinuiai./ Aur �i dolari mul�i ai str�ns/ �n b�nci din Elve�ia i-ai dus (�)�. C� �i pe fratele domniei sale, numitul Nicolae Ceau�escu, �l chinuia talentul, dovedim printr-un facsimil la fel de emo�ionant, dar cam patriotard. Numai c� nu acesta este subiectul prezentului dosar cenzurat, ci �Evil's Fortune�, tradus �Averea Dracului�. A avut sau nu familia Ceau�escu bani �n Elve�ia? �n mod normal, to�i dictatorii din lume �i-au luat �i �i iau m�suri de prevedere, pomp�nd averi �n conturi sigure din �ara cantoanelor sau de aiurea. S� fi fost Ceau�escu o excep�ie? S� fi fost el chiar a�a de fraier? S�rac �i cinstit?

Conturili?!

Prima referire oficial� la fondurile secrete ale Ceau�e�tilor se afl� chiar �n sentin�a de condamnare a celor doi: �5. �ncercarea de a fugi din �ar� pe baza unor fonduri de peste 1 miliard de dolari depuse la b�nci str�ine�. Apoi, ca la noi, �n cascad�, au ap�rut dezv�luirile: - Sc�nteia Poporului, 24 decembrie 1989: �La b�ncile elve�iene- sume fabuloase depuse de familia dictatorial�. Geneva: Familia dictatorului rom�n, r�sturnat vineri de la putere, ar dispune de patru sute milioane de dolari �n aur �n b�nci din Zurich, �n timp ce Rom�nia de�ine oficial, �n b�ncile elve�iene numai 70 milioane de dolari�, afirma ziarul Tribune de Geneve, citat de France Press �i EFE. Potrivit cotidianului, rom�ni afla�i �n exil �n Elve�ia au �ntreprins un demers pe l�ng� deputatul socialist Moritz Leuenberger, rug�ndu-l s� adreseze B�ncii Na�ionale Elve�iene �i Consiliului Federal (Guvernul) cererea ca aceste fonduri s� fie blocate.
Adev�rul, vineri 27 decembrie 1989: �Agerpres, dup� ziarul vienez Kurier: Surse ale Ambasadei rom�ne la Viena au asigurat c� Marin Ceau�escu nu se afl� �n biroul s�u�. Viena, 29 dec.1989. Agerpres: �Dup� ministrul austriac de interne, Franz Loeschnak, �ntr-un interviu la radiodifuziunea austriac�, exist� indicii cu privire la posibilitatea ca Marin Ceau�escu s� fi fost spion�.
15 ianuarie 1990 �Rompres, contactat de �Crescent Comercial and Maritime� (n.n. V� spune ceva numele acesti firme? Dar numele Dan Voiculescu?), informeaz� c� poli�ia austriac� a �ncheiat cercet�rile la sediul din Austria al firmei. Firma, s-a spus �n ziarul Kurier, din 10 ianuarie 1990, ar apar�ine Rom�niei. �n realitate, este o companie interna�ional� de comer� cu reprezentan�e �n SUA, Marea Britanie, Elve�ia, Grecia, Egipt etc�.
Rom�nia liber�, 25 decembrie 1989: �Agen�ia austriac� APA anun�� c� autorit��ile elve�iene au dat dispozi�ie s� fie blocate conturile din b�ncile elve�iene ale dictatorului Nicolae Ceau�escu, �nl�turat de la putere- a informat Jorg Kistler, purt�tor de cuv�nt al Ministerului Justi�iei �i Poli�iei din Berna. B�ncile respective au primit �nc� de vineri seara indica�ia din partea Biroului Federal Elve�ian pentru problemele poli�iei s� blocheze eventualele conturi ale familiei Ceau�escu- a declarat purt�torul de cuv�nt al ministerului, preciz�nd c� este vorba de b�nci din cantonul Zurich. Avocatul Moritz Leuenberger, deputat socialist-democrat , a declarat c�, potrivit informa�iilor de care dispune, �n ultimul timp s-au efectuat o serie de transporturi de aur din Rom�nia �n Elve�ia. Nu este exclus, a afirmat acesta, ca membri ai familiei Ceau�escu care tr�iesc �n str�in�tate s� �ncerce s� intre �n posesia acestor bani. Se aminte�te c�, din 1973, la Viena lucreaz� fratele dictatorului, Marin Ceau�escu, �n calitate de �ef al reprezentan�ei rom�ne�.

�L-au sinucis prin sp�nzurare...�

Teheran, 26 Agerpres, �Iranul a dezmin�it oficial c� dictatorul r�sturnat Ceau�escu ar avea aur �i devize �n b�nci iraniene, transmite Agen�ia Taniug, cit�nd Agen�ia IRNA�.
29 decembrie 1989 -Se anun�� sinuciderea prin sp�nzurare a lui Marin Ceau�escu. Primele s�p�turi f�cute de Rom�nia liber� care public�, pe 27 decembrie 1989 �fabuloasele conturi� CEC, �n lei:
Zoe Ceau�escu - 1.450.000 lei, Valentin Ceau�escu - 1.223.872 lei, Nicu Ceau�escu - 1.223.873 lei. TOTAL - 3.897.745 lei
Tot �n Rom�nia liber�, un comentator �i manifest� optimismul c� suma de peste un miliard de dolari, depus� �n Elve�ia, va putea fi recuperat�, exist�nd �n acest sens un precedent, cel al dictatorului filipinez Marcos. Adev�rul, 6 ianuarie 1990 (Viena, Rompres): �Dup� o coresponden�� a Agen�iei APA austriece, Marin Ceau�escu a fost v�zut, cu c�teva ore �nainte de sinucidere, la sediul din localitatea Eisenstadt al firmei �Crescent, Comercial, Maritim Bes MBM�. Se men�ioneaz� c� firma, care pl�tea imediat, achizi�iona �i expedia �n Rom�nia m�rfurile de lux destinate clanului�.
Dup� cinci ani, la fel de fierbinte, subiectul cu Marin Ceau�escu rece este abordat �i �n Academia Ca�avencu: �Marin Ceau�escu, �eful Agen�iei Comerciale Rom�ne la Viena, placa turnant� a tuturor afacerilor valutare ale dictatorului. L-au sinucis prin sp�nzurare la 28.12.1989 �i hoitul a fost ciop�r�it de dr. Bauer din Viena �i apoi, la IML, de medicul legist Valer Popa. �n urma sa au r�mas pe drumuri c�teva miliarde de dolari, f�r� adres� precis�. Ast�zi, banii se �ntorc tiptil acas�, �n general prin emigran�i f�r� identitate, care-�i risc� micile lor economii investind �n Rom�nia. S�nt bani ai unor rom�ni belgieni reziden�i �n Fran�a, rom�ni austrieci sau elve�ieni reziden�i �n Germania sau Canada, or de b�nci obscure, din Luxemburg, Liechtenstein, Cipru, Liban, Antilele Olandeze sau Brunei. Deun�zi, am amu�inat urma unei b�nci suspecte din comuna Eisenstadt din landul Bourgenland-Austria, care investe�te masiv �ntr-o tipografie de lux din Bucure�ti (...)�

��n mod curios, zelul de a g�si banii Ceau�e�tilor s-a ve�tejit (...)�

Realizat �i difuzat �n anul 1991, filmul documentar �Evil's Fortune/ Contractul Sub-Rosa/Secret rom�no-canadian�, ofer� scenarii �i comentarii de tot interesul. Iat� c�teva fragmente: Dumitru Mazilu, subliniind priorit��ile f�g�duielilor noului guvern: �Rom�nii ne-au cerut s� le spunem adev�rul despre averea vechiului partid comunist - �n primul r�nd- �i apoi despre banii lui Ceau�escu�.
Linden Mc Intyre, realizatorul documentarului: �De la bun �nceput era clar c� investiga�ia care avea drept scop g�sirea banilor dosi�i de Ceau�escu nu avea s� fie u�oar�. Dictatorul �i sf�tuitorii lui au instalat un mecanism complex care manevra banii visteriei rom�ne�ti �n propriile lor m�ini. C�t au luat? Estima�ia general� este �ntre 400 de milioane �i 5 miliarde de dolari. Cum s� g�se�ti ace�ti bani? O sarcin� grea! Deci, o delega�ie rom�neasc� a venit aici. La Toronto. Pe strada Bay. �i s-a consultat cu doi dintre cei mai buni detectivi de finan�e din �ntreaga lume: Robert Linquist, un contabil de investiga�ie �i Rod Stamber, specialist �n crime bancare �i fost comisar asistent la Poli�ia canadian� (RCMP)�.
Jorg Kistler, avocat elve�ian: �Noi am g�sit documente referitoare la ni�te conturi �n Basel, urm�nd ca ei s� cear� oficial o anchet�, dar niciodat� nu au ini�iat o astfel de cerere�. Linden Mc Intyre: Au prezentat m�car vreun motiv, o scuz� oficial�? Jorg Kistler: Nimic, pur �i simplu nu au trimis informa�ia necesar� ini�ierei anchetei.
Linden Mc Intyre: Ini�ial, guvernul (n.n. Petre Roman) a creat un comitet birocratic �i l-a investit cu toate puterile extraordinare executive pentru a descoperi banii lui Ceau�escu. Apoi, au transformat comitetul respectiv �ntr-o comisie guvernamental� oficial�, cu birouri �ntr-o vil� ce apar�inea armatei. �n mod curios, zelul de a g�si banii Ceau�e�tilor s-a ve�tejit, investigatorii ini�iali abord�nd alte aspecte, iar cei care i-au angajat cu at�ta entuziasm sfiindu-se s� mai abordeze subiectul�.

�Tot mai m�rea�� vei fi �ara mea!�

Cine �i mai aduce aminte de filmul �Averea Dracului�, produs de Linden Mc Intyre pentru programul �5-th Estate� al televiziunii CBC? Pe atunci, excelentul s�pt�m�nal �Expres Magazin� i-a acordat pagini �ntregi, dar nou� ne-a atras aten�ia o �Not� a redac�iei: �n ziua de 30 octombrie 1991 urmeaz� s� se pronun�e justi�ia canadian� asupra interzicerii difuz�rii pe postul central de televiziune din Canada a filmului Averea Dracului (...)�. �n acest context, mai reproducem dou� strofe edificatoare din strofoc�rile poetice ale lui Nicolae Ceau�escu: �De-or vrea du�mani s� ne subjuge/ Cu to�i la lupt� ne vom ridica/ Armata, poporul vor �nvinge/ Tot mai m�rea�� vei fi �ara mea! / Prieteni dorim s� fim cu alte neamuri/ Nu vrem r�zboaie pe p�m�nt,/ Ci s� tr�im, sub tricolore flamuri,/ �n pace, munc� �i av�nt�. Am zis!

Ramane de vazut....

All Things Grow With Love

Broasca este numele dat mai multor animale tetrapode amfibii, din clasa batracienilor, f�r� coad�, cu picioarele dinapoi mai lungi, adaptate pentru s�rit, cu gura larg� �i cu ochii bulbuca�i.

Broasca de balt� tr�ie�te at�t �n ap�, c�t �i pe uscat. N�rile de pe v�rful botului se �nchid c�nd se afl� �n ap�. Broa�tele se �nmul�esc prin ou�, care sunt depuse �n ap�.

FLOTA AERIANA A MAFIEI ROMANE
(COMANDANT TRAIAN BASESCU)

Rusul Victor Bout, poreclit �i �Comerciantul Mor�ii�, era considerat de unul dintre cei mai importan�i dealeri de arme din lume. A v�ndut armament romanesc fabricat de stat, grup�rilor teroriste din toat� lumea, din Afganistan p�n� �n Columbia. O bun� parte din timp, Victor Bout �i-o petrecea �n Rom�nia, la Bucure�ti. Avea sediile a dou� companii de transport aerian chiar �n cartierul B�neasa, iar echipaje rom�ne�ti au transportat arme �n zone de conflict ale continentului negru.�Comerciantul Mor�ii� schimba armamentul pe diamante, acestea fiind apoi prelucrate �n Europa. �Lordul R�zboiului� a cump�rat �i avioane rom�ne�ti, cu ajutorul c�rora transporta arme. Le-a cump�rat la pre� de nimic de la statul rom�n. Cel pu�in un avion de pe lista neagr� a c�r�u�iei cu arme a fost �inut timp de trei ani �n baza militar� Otopeni. Asta de�i ONU interzicea oric�rei ��ri s� fac� afaceri cu el. Lucra �n toat� lumea, tr�ia pe picior mare, de�i erau unul dintre cei mai c�uta�i furnizor de arme pentru terori�ti. Singurul oras unde se simte in siguranta si aparea la lumina zilei era capitala Romaniei . A actionat in tandem cu Traian Basescu care a fost ministrul transporturilor iar apoi Presedintele Romaniei. O MARE PARTE DIN AVIOANE DIN FLOTA LUI VICTOR BOUT PROVIN DIN ROMANIA. Iliu�in-uri-18, Antonov-uri 24, Boeing-uri 707, Tupolev 154 �i BAC-uri 1-11 au fost vandute sau facute cadou la pretul unui jeep cu acordul si semnatura lui Traian Basescu -ministrul transportului.
�ntre 2001 �i 2004, echipaje rom�ne�ti au zburat �n Africa pentru compania Jetline. �n documentele ONU se afirm� c� aceast� companie �i echipajele rom�ne�ti au transportat arme �n zone de conflict ale continentului negru. Iar aceste informa�ii despre c�r�u�ia cu arme in specia Made in ROMANIA ,spre mai multe state africane sunt confirmate, sub protec�ia anonimatului, de o surs� care a participat la aceste ac�iuni �n Africa.
Zeci de rom�ni, personal navigant �i tehnic al companiei militare rom�ne�ti ROMAVIA au deservit avioanele BAC 1-11 cu indicativele P4-JLB, P4-CBH, VP-BBA �i 3C-QRF �i un Boeing 727 cu �nregistrarea P4-JLI.
Un document eliberat de Autoritatea Aeronautic� din Aruba, locul unde majoritatea avioanelor erau �nregistrate, demonstreaz� clar c� pilo�ii rom�ni lucrau pentru Jetline Interna�ional, companie condus� de Mohamed Hijazi, un libanez influent cu multe conexiuni �n Africa.
�n Uniunea European�, activitatea companiei Jetline Incorporated este strict interzis�, dar Autoritatea Aeronautic� Civil� a autorizat MIA Airlines s� desf�oare activit��i �n Rom�nia cu patru aeronave ale acestei companii. �n realitate, compania se folosea de �apte avioane chiar sub nasul acestei institu�ii, al c�rei sediu se afl� la c�teva zeci de metri de cel al MIA Airlines.
Aceast� flot� a adus patronilor sume mari de bani din zborurile f�cute �n Africa, Orientul Mijlociu �i spa�iul ex-sovietic. Oficial, cifra de afaceri anual� MIA Airlines este �n jur de 100.000 de euro, adic� echivalentul a cam dou� curse complete. �n realitate, cifra de afaceri este de ordinul zecilor de milioane de euro �i statul rom�n s-a ales cu o gaur� imens�.
Avionul-problem� 3C-QRF a fost importat de MIA Airlines in anul 2006, pentru dezmembrare �i suma declarat� a fost de 40.000 de dolari. Realitatea este �ns� alta. �Nici aceast� aeronav� nu a fost �nregistrat� �n eviden�ele contabile. De men�ionat la acest punct c� o aeronav� BAC 1-11 cost� �ntre 2 �i 5 milioane de dolari�.
Angaja�ii primeau oficial un salariu �n jur de 900 RON, �ns� �n realitate s-a descoperit c� un pilot c�tiga mult mai mult. Nici sutele de curse externe, �n valoare de milioane de euro, nu erau �nregistrate �n scriptele companiei, �n final gaura dat� de patronii MIA Airlines fiind una uria��.
Leg�turile lui Victor Bout cu Traian Basescu nu se opresc �ns� aici. August 2003. �n Baza militar� de la Otopeni sose�te aeronava BAC 1-11 cu �nmatricularea VP-CLM a insulelor Cayman. Scaune de piele, configura�ie VIP. Lux �ntr-un avion al mor�ii! Avionul a fost a lui unui colaborator al rusului, Minin, �i cu el au fost duse �n Sierra Leone mari cantit��i de arme �i muni�ie care au alimentat s�ngerosul r�zboi civil din aceast� �ar�.
Inspectorii ONU au fotografiat avionul. Imaginile sunt �ocante: l�zi cu arme zac pe elegantele fotolii din piele! Probele erau evidente: fi�ele cu zborurile avioanelor, certificate de utilizator final false, oferte de armament �i coresponden�a secret� a trafican�ilor.
Trei ani aeronava mor�ii a stat �ntr-o baz� militar� rom�neasc�, �n curtea ROMAVIA, companie a Ministerului Ap�r�rii care asigur� zborurile demnitarilor rom�ni. Inclusiv pe cele ale pre�edintelui ��rii. Avionul ar fi trebuit confiscat �nc� de la aterizare. Nu s-a �ntamplat a�a ceva.
BAC-ul a trecut �n proprietatea lui Victor Bout.
O alt� aeronav� a mor�ii, un BAC 1-11 cu �nmatricularea din Guineea Ecuatorial� 3C-QRF, este descoperit� pe aeroportul B�neasa �n 2006. Aeronava apare �n documentele ONU datorit� implic�rii �n traficul cu arme �n Congo. Proprietate a companiei Jetline, BAC-ul era folosit de o companie autohton�, MIA Airlines, MIA Airlines, companie privat� care ofer� servicii VIP, are sediul �ntr-un apartament de bloc din B�neasa. Avioanele stau la ROMAERO, �n hangarul 7. Aeronavele pe care le opereaz� firma rom�neasc� apar�in companiei Jetline Incorporated.
�Iliusin� din Romania lui Basescu vandute contrabandistilor.
Potrivit unui raport facut de Information Service, dat publicitatii in 2001, in flota aeriana a lui Viktor Bout se gasesc doua avioane �Iliusin 18V�, cumparate de la compania romana Tarom. Cele doua avioane au indicativele �YR-IME� si �YR-IMD� si au ajuns de la Tarom in flota �Air Cess Liberia�, una dintre companiile prin care Bout este suspectat ca a facut trafic de armament. Primul �Iliusin� a ajuns, ulterior, cu indicativul �EL-AHO�, in flota unei alte companii controlate de Bout, �Santa Cruz Imperial� Liberia. Al doilea avion de la Tarom a ajuns, prin �Air Cess Liberia�, la �Santa Cruz Imperial�, sub indicativul �EL-ADY�, si apoi la �Star Airlines� din Sharjah, cu indicativul �EX-7504�. Schimbarea indicativelor avioanelor era unul dintre modurile prin care autoritatile pierdeau urma aeronavelor care transportau armament.
Alte Iliu�in 18 sau Antonovuri 24 care au apar�inut TAROM au ajuns la unele companii obscure din Emiratele Arabe Unite sau state ex-sovietice, precum Tretyakovo sau Berkut Air din Kazahstan, Altyn Air, Aerovias cu baza �n Sharjah, Air West Cargo �i lista continu�.
Tot TAROM a v�ndut dou� avioane cargo Boeing 707, avion similar cu cel folosit de pre�edintele Rom�niei, cu c�te 300 de mii de dolari bucata. YR-ABC �i YR-ABA au ajuns tot la ni�te companii obscure, South-Asian Airlines �i Cargo Plus Aviation din Emirate. YR-ABC i-a fost schimbat� �nregistrarea �n 9G-IRL, fiind surprins pe Otopeni Militar �n septembrie 2003 cu noua �nf��i�are. Imensul Boeing s-a pr�bu�it acum doi ani �n Lacul Victoria, �n apropiere de aeroportul Entebbe, �n timpul unei curse Addis-Abeba � Togo.
Ultimele dou� avioane v�ndute de compania na�ional� sunt BAC-uri 1-11, cu �nmatricul�rile YR-BCJ �i YR-BRC. Au fost v�ndute la pachet cu 120.000 de dolari, avioane similare fiind scoase la v�nzare de al�i operatori cu sute de mii sau chiar milioane de dolari. Ele au ajuns la o alt� companie din Emiratele Arabe Unite, Aquiline International Company, cunoscut� �i ca Trast Aero, cu birouri �n Sharjah, Moscova �i Brazzaville, Congo.
Compania lui Victor Bout in Romania se numeste �Flying Dolphin� (prin filiala sa, �Flying Dolphin Romania� SRL) . Avioanel companiei printre care un Boeing 707 sunt reparate sau contrlolate regulat de Tarom la Baneasa.
Directorul adjunct al Aeroportului Otopeni Valentin Vasilescu spune in ziarul britanic Standard Today :Bout business was to illegal transfer of Romanian Governement weapons loaded on Bucharest-Otopeni military apron for almost HUNDRED flights with destination DR Congo, Angola, Iran, Liberia, Sudan, Rwanda, Uganda etc��� Bout airplane registred in Moldova ER-75929 operated 73 flights of Romanian build smuglling weapons for Africa at military apron of Otopeni-Bucharest airport under Air Acvila ( RRM code ), a Romanian Department of Defense company.�
Vasilescu a inregistrat in secret pe Presedintele Romaniei confirmand ca acesta avea cunostinta de uriasul trafic ilegal de arme. Caseta a fost predata statiei de TV Antena 3.
LA ORDINELE LUI TRAIAN BASESCU ROMANIA A DEVENIT FURNIZOR DE PERSONAL CALIFICAT PRECUM SI BAZA DE APROVIZIONARE SI INTRETINERE PENTRU AVIOANELE TRAFICANTILOR. SA CREIAT ASTFEL DIN INSTITUTILE STATULUI ROMAN O INTREPRINDERE CRIMINALA. ARMELE TRIMISE IN JURUL LUMII AU DUS LA MOARTEA A SUTE DE MII DE OAMENI SI MILIOANE DE REFUGIATI.
�Traian Basescu had been under surveillance for several years.�
Rachete antitanc romanesti se numara printre armele din depozite secrete ale miscarii marxiste columbiene de gherila FARC (Fortele Revolutionare din Columbia) descoperite de armata columbiana, se arata intr-un raport al Grupului de analiza antiterorista Giat de la Bogota. 
Serviciile de informatii columbiene au avertizat cu privire la interesul liderilor FARC pentru achizitionarea de armament de ultima generatie, in special rachete sol-aer IGLA-S24 fabricate in Romania. Transportul rachetelor romanesti a fost facut cu avioane provenite din Romania si asigurata de piloti romani.
Cel mai marei de armament din lume, poreclit �comerciantul mor�ii�, Viktor Bout, a fost nu demult arestat de DEA american, �n Thailanda
Mandatul interna�ional de arestare, pus �n aplicare de americani, ieri, �n capitala Thailandei, este emis cu acuza�ia c� Bout a �nc�lcat embargourile ONU privind comer�ul cu armament din mai multe ��ri si transport de rachete pentru rebelii columbieni. Este de asteptat un nou mandat de arestare pe numele Traian Basescu.


Sa traiti bine.

AGRICULTURA
ROMANIA are o suprafa�� agricol� de 14,7 milioane de hectare, dintre care doar zece milioane sunt ocupate cu terenuri arabile[1]. Dup� o evaluare f�cut� �n noiembrie 2008, aproximativ 6,8 milioane de hectare agricole nu sunt lucrate[2]. Valoarea produc�iei agricole din Rom�nia a crescut �n anul 2008 cu 40%, la 66,99 miliarde lei

Suprafa�a agricol�

Av�nd o suprafa�� agricol� de 14.741 mii hectare (sau 61,8% din suprafa�a total� a ��rii) �n anul 2005, Rom�nia dispune de resurse agricole importante �n Europa Central� �i de Est[4]. De�i zone semnificative din suprafa�a agricol� utilizat� sunt clasificate ca fiind zone defavorizate, condi�iile pedologice sunt deosebit de favorabile activit��ilor agricole de produc�ie �n regiunile de sud �i de vest ale ��rii[4]. Cea mai mare parte a suprafe�ei agricole este arabil� (63,9%) iar p�unile �i f�ne�ele de�in de asemenea ponderi importante (22,8% �i respectiv 10,2%)[4]. Podgoriile �i livezile, inclusiv pepinierele, reprezint� restul de 1,5% �i respectiv, 1,4% din suprafa�a arabil� a ��rii

Suprafa�a agricol� a Rom�niei a sc�zut u�or de la un an la altul[4]. Transferul suprafe�elor de teren c�tre sectorul forestier �i al construc�iilor a constituit cauza principal� a reducerii suprafa�ei agricole �n ultimii dou�zeci de ani[4]. Reducerea suprafe�elor de teren, prin includerea acestora �n zona urban�, reprezint� un fenomen �nt�lnit �n zonele cu productivitate mai mare, �n timp ce schimbarea categoriei de folosin�� a terenului agricol �n cel forestier apare, �n special, �n zonele defavorizate[4]. P�durile acoper� o suprafa�� important�, �ns� se situeaz� �nc� sub poten�iaL

Conform I.N.S., �n 2006 au fost cultivate 991.000 hectare cu floarea-soarelui, 191.000 hectare cu soia �i 110.000 hectare cu rapi��. �n anul 2009, Rom�nia a cultivat cereale pe o suprafa�� de 5,3 milioane hectare, �n cre�tere cu 145.000 ha[5] �n anul 2008, la nivel na�ional, suprafa�a destinat� cerealelor �i plantelor tehnice a crescut cu 15% fa�� de anul 2007, de la 5,6 milioane de hectare la 6,6 milioane de hectare.

Suprafa�a dedicat� pomiculturii s-a diminuat dup� Revolu�ie[7]. Astfel, de la 239,5 mii hectare de livezi �n anul 1989, s-a ajuns ca �n anul 2001, la nivel na�ional s� nu mai existe dec�t 196 mii de hectare de livezi pe rod

�n prezent (mai 2009), se afl� �n stare de func�ionare instala�ii de irigare pentru 563.000 de hectare de teren agricol, din care 553.000 de hectare (respectiv 99%) sunt contractate de organiza�iile utilizatorilor de ap� pentru iriga�ii

P�n� �n anul 2010, aproape toat� suprafa�a agricol� �i peste o treime din fondul forestier au fost privatizate[4]. Retrocedarea �i redistribuirea suprafe�elor de teren agricol �i forestier a �nceput �n anul 1991, desf�ur�ndu-se �n mai multe etape succesive[4]. Ca urmare, p�n� �n anul 2005, 95,6% din suprafa�a agricol� a ��rii �i circa 33% din cea �mp�durit� au fost retrocedate fo�tilor proprietari sau mo�tenitorilor legali ai acestora[4]. Totu�i, titlurile de proprietate au fost emise f�r� o verificare corespunz�toare a terenurilor din punct de vedere cadastral �i f�r� �nscriere �n Cartea funciar�[4]. Identificarea �i delimitarea parcelelor retrocedate nu au fost �ntotdeauna corect realizate, f�c�nd astfel obiectul multor litigii �i dispute[4]. Terenurile aflate �n proprietatea public� a statului au �n prezent o pondere de numai 0,5% din suprafa�a total� arabil� (367,2 mii ha), 0,7% din suprafa�a total� p�uni (231,2 mii ha) �i 0,2% din suprafa�a total� de f�ne�e (32,4 mii ha).

�n 2005, din totalul de 4.256.152 exploata�iilor agricole, 4.121.247 utilizau o suprafa�� agricol� de 13.906,7 mii ha[4]. Suprafa�a agricol� medie a unei exploata�ii agricole din Rom�nia este de 3,37 ha[4]. Exploata�iile individuale au, �n medie, 2,15 hectare, �mp�r�ite �n 3,7 parcele, �n timp ce exploata�iile cu personalitate juridic� exploateaz� �n medie 269 hectare, divizate �n circa 9 parcele.

Produc�ia

Agricultura reprezint� 6% din PIB-ul ��rii (anul 2007)[1], fa�� de 12,6% �n 2004[9]. Circa trei milioane de rom�ni lucreaz� �n agricultur�, aproximativ 30% din totalul persoanelor ocupate (august 2009), comparativ cu doar 4-5 procente �n ��rile occidentale[10][9]. Agricultura Rom�niei este departe de ceea ce se practic� �n Europa at�t ca produc�ie, c�t �i ca tehnologie. Produsele �made in Rom�nia� sunt prezente �n cantit��i mici pe pia�a extern�, �n timp ce importurile cresc de la an la an, fostul gr�nar al Europei �n perioada interbelic� devenind un importator net, pe anumite segemente - exemplele cele mai concludente sunt carnea, fructele �i legumele

Din punct de vedere al mecaniz�rii, �n septembrie 2009 situa�ia se prezint� astfel: Rom�nia dispune de o dotare cu tractoare �i utilaje agricole printre cele mai slabe din Europa, �nc�rc�tura pe fiecare tractor fiind de aproximativ 54 de hectare, comparativ cu UE, unde media este de numai 13 hectare[11]. Parcul intern de tractoare se ridic� la circa 170.000 de unit��i, din care circa 80% sunt �mb�tr�nite[11]. Spre deosebire de Occident, unde tractoarele sunt considerate vechi la 3.000-4.000 de ore, �n Rom�nia �nc�rc�tura pe tractor ajunge chiar �i la peste 12.000 de ore de utilizare

Problemele majore ale agriculturii din Rom�nia sunt: lipsa unor investi�ii majore �n agricultur� (nu at�t din cauza lipsei fondurilor de finan�are, ci mai degrab� din dificutatea acces�rii acestora), f�r�mi�area p�m�nturilor, litigiile legate de proprietate �i tehnologia precar�[10]. Produsele rom�ne�ti nu corespund �ntotdeauna standardelor de calitate ale UE, ceea ce �i explic� lipsa prezen�ei pe pie�ele externe, �n timp ce m�rfurile din import au invadat rafturile magazinelor autohtone

Dintre companiile str�ine, au p�truns pe pia�a rom�neasc� gigan�i precum Smithfield Foods, cu investi�ii de c�teva sute de milioane de euro, Cargill, Bunge, Glencore, Lactalis �i Meggle

Produc�ia de cereale s-a ridicat, �n 2006, la 15,1 milioane de tone, din care cea de gr�u a fost de 5,3 milioane tone, iar cea de porumb - de 8,6 milioane tone


�n anul 2008, efectivul de porci se situa �ntre 5 �i 5,5 milioane de capete.

Datorit� Politicii Agricole Comune (PAC), Rom�nia beneficiaz� de fonduri pentru agricultur� �n valoare de 14,5 miliarde de euro, �n perioada 2007-2013, dup� cum precizeaz� Banca Mondial� �n Strategia de Parteneriat cu Rom�nia pentru 2009-2013.

Productivitatea

Exploata�iile de subzisten�� diminueaz� performan�a sectorului agricol �n general At�t terenurile, c�t �i for�a de munc� sunt folosite sub poten�ialul lor economi. Lipsa de competitivitate este determinat� de for�a de munc� agricol� excesiv�[. �n plus, exploata�iilor de subzisten�� le lipsesc capitalul �i o preg�tire profesional� corespunz�toare a fermierilor, aspect care are drept rezultat venituri foarte mici �n urma activit��ii depuse. �n consecin��, agricultorii din fermele de subzisten�� nu au, practic, nici motiva�ia, nici capacitatea de a respecta standardele europene inclusiv pe cele referitoare la calitatea mediului, bun�starea animalelor �i siguran�a alimentar� Aproape jum�tate din suprafa�a agricol� este lucrat� de exploata�ii de subzisten��, care men�in eficien�a agricol� general� la un nivel sc�zut, contrabalans�nd realiz�rile fermelor mari care ob�in, de altfel, rezultate bune.

Gr�u

Suprafa�a cultivat� cu gr�u a fost de 2,5 milioane de hectare �n 2005 �i 1,95 milioane hectare �n 2007[14]. Din punct de vedere al suprafe�ei cultivate, Rom�nia ocup� locul patru �n Europa, pe aceea�i pozi�ie cu Marea Britanie, dup� Fran�a (5,1 milioane hectare), Germania (3,2 milioane ha) �i Polonia (2,3 milioane ha. Cu toate acestea, randamentul la hectar, de 2,4 tone, este la mai pu�in de jum�tate din randamentul mediu al Uniunii Europene[5]. De exemplu, Danemarca a avut �n 2009 o produc�ie medie la hectar de 8,1 tone, ceea ce a plasat-o deasupra Rom�niei ca produc�ie total�, cu toate c� suprafa�a cultivat� cu gr�u este de doar 740.000 de hectar

Necesarul de gr�u al Rom�niei se situeaz� �ntre 3,5 �i 4 milioane de tone �i include consumul uman (urban, rural), cel industrial, precum �i gr�ul de s�m�n��. Prin compara�ie, �n Bulgaria cererea intern� este de 2,2 milioane de tone de gr�u anua

�n anul 2007, peste 60% din culturile agricole au fost distruse de secet�, iar Rom�nia a ob�inut o produc�ie de gr�u de 3 milioane de tone, fiind apreciat� de speciali�ti drept cea mai mic� din 1940[18]. �n anul 2006, produc�ia a fost de 5,52 milioane tone

�n anul 2008, pre�ul cu care se comercializa tona de gr�u era de 500 de lei (115 euro/tona)[. Prin compara�ie, �n anul 2003 pre�ul era de 200 dolari/ton�.

Porumb

�n anul 2007, Rom�nia era al treilea mare produc�tor de porumb din Uniunea European�, dup� Fran�a �i Italia �i avea alocat� cea mai mare suprafa�� pentru aceast� cultur�

Floarea-soarelui

Pentru a-�i asigura necesarul de ulei alimentar, Rom�nia are nevoie anual de circa 1,2 milioane de tone de floarea-soarelui[29] (2 milioane tone conform unei alte estim�r

Rapi��

�n anul 1995 �n Rom�nia se cultivau 300 de hectare de rapi��[14]. �n 2005, suprafa�a cultivat� a crescut la aproape 88.000, urc�nd la 110.000 de hectare �n 2006, �i aproape 349.000, �n 2007[14]. Pentru 2008 se estimeaz� 459.000 de hectare de rapi��. �n 2005 au fost recoltate peste 147.000 de tone de rapi�� iar �n 2007 produc�ia a fost de peste 348.000 de tone[14]. Zonele cu cele mai mari suprafe�e cultivate cu rapi�� sunt C�l�ra�i (53.000 ha), Constan�a (45.775 ha) �i Ialomi�a (42.921 ha). �n anul 2008, pre�ul rapi�ei era de 460 - 470 de euro/ton�

Soia

�n anul 2004, �n Rom�nia au fost cultivate aproape 110.000 de hectare cu soia

C�nepa

�n anul 1989, au fost �ns�m�n�ate peste 56.000 de hectare cu c�nep�, dar �n anii urm�tori produc�ia s-a pr�bu�it, iar industria de prelucrare �i-a �nchis topitoriile �i filaturile de c�nep�[34]. Din cele 31 de unit��i de prelucrare ale plantelor textile existente �nainte de Revolu�ie, au r�mas doar 4-5 astfel de topitorii, multe fiind �nchise pentru c� nu mai au materie prim�[34]. �n anul 2003, suprafa�a cultivat� cu c�nep� era de 1.200 hectare

Orez

Consumul de orez de pe pia�a rom�neasc� este de circa 100.000 de tone anual, din care cea mai mare parte este importat�, �n principal din Egipt[35]. �n anul 2009, suprafa�a cultivat� cu orez era de 8.000 de hectare, din care compania italian� Riso Scotti de�inea 4.000 de hectare[36]. Cu aceast� suprafa�� cultivat�, Rom�nia a revenit �n topul produc�torilor de orez din Europa, fiind dep�it� doar de Italia �i Spania[36]. Rom�nia este considerat� �ara din Uniunea European� cu cel mai mare poten�ial de cre�tere �n domeniul orezului, pentru c� regiunea Dun�rii are de 20 de ori mai multe rezerve de ap� dec�t bazinul Padului, unde se cultiv� cea mai mare parte a orezului italia

Cartofi

Rom�nia este al treilea cultivator de cartofi din Europa, dup� Germania �i Polonia �n Rom�nia se consum� anual �n jur de dou� milioane de tone de cartofi, circa un milion de tone fiind utilizate pentru s�m�n�� �i furaje, iar pentru industrializare alte 40.000 de tone.Produc�ia medie a fost de aproape 15 tone la hectar �n anul 2006, �i de 12 tone �n 2007. �n anul 2009, produc�ia Rom�niei a fost de 15.933 kilograme la hectar, fa�� de Bulgaria - 16,270 de kilograme la hectar, Polonia - 19.760 de kilograme, Ungaria - 25.320 de kilograme, Cehia - 26.739 de kilograme, Germania - 44.056 de kilograme �i Fran�a - 43.460 de kilogram

Sfecla de zah�r

�n anul 2009 au fost cultivate 21,2 mii de hectare cu sfecl� de zah�r �i s-a ob�inut o produc�ie total� de 690,1 mii tone, produc�ia medie fiind de 32,5 tone la hecta

Pepeni

�n anul 2009 s-au cultivat 34.000 de hectare cu pepeni, cu 4.000 mai mult fa�� de anul anterior �i s-a ob�inut o produc�ie total� de 662.000 de tone, �n cre�tere cu 17,8% fa�� de 2008

Viticultura

�n anul 2001, produc�ia de struguri a fost de 953.981 de tone, media la hectar fiind de 6.000 de kilograme[40]. �n anul 2008, produc�ia de vin din Rom�nia a fost de aproximativ 6,3 milioane de hectolitri de vin, �n condi�iile �n care media produc�iei din ultimii ani a fost de 5,5 milioane de hectolitri de vin[41]. Totu�i, din aceast� cantitate, doar 1,5 milioane de hectolitri provin din pia�a organizat� a vinului, restul fiind realizat pentru a�a-zisa pia�� de autoconsum (din care fac parte vinul �mbuteliat �n PET-uri de ocazie �i scos la v�nzare de c�tre micii produc�tori fie pe marginea �o�elei, fie pe tarabele pie�elor sau �n �vin�ria� de la col�ul blocului)[41]. Valoarea total� a produc�iei anuale este de aproximativ 500 de milioane de euro, din care pie�ei neorganizate �i revin peste 300 de milioane de euro, ceea ce duce la pierderi de 100 milioane euro pentru statul rom�n, datorit� neimpozit�rii

�n prezent, �n Rom�nia, dintr-un total de 186,9 mii de hectare de planta�ii de vie, 94,9 mii de hectare reprezint� planta�iile cu vi�� nobil�, restul suprafe�elor fiind acoperite cu hibrid, acceptat doar pentru producerea vinului de mas

�n anul 2008, Rom�nia a exportat o cantitate de aproximativ 385.000 hectolitri de vin pentru peste 35,5 milioane de euro, �i a importat o cantitate de 140.000 hectolitri de vin, pentru o sum� de pu�in peste 15,8 milioane de euro
[
Silvicultura

P�durile din Rom�nia sunt printre cele mai bune din Europa, av�nd un istoric de gospod�rire eficace, prin care au ajuns la un standard �nalt �i un poten�ial economic important. �n anul 2005, sectorul contribuia cu peste 9% la exporturile ��rii, reprezent�nd 3,5% din PIB

P�durile �i alte terenuri cu vegeta�ie forestier� (6.742,8 mii hectare) reprezint� 28,28% din fondul funciar al Rom�niei[4]. Acesta este compus din p�duri (6.233 mii hectare), reprezent�nd 92,4% �i alte terenuri acoperite cu vegeta�ie forestier�[4]. Ponderea suprafe�elor �mp�durite �n totalul suprafe�ei Rom�niei se situeaz� sub media european� �i cu mult sub nivelul pe care cercet�torii �l consider� ca fiind un prag minim posibil, av�nd �n vedere condi�iile naturale ale ��rii (32-35%)].

Se previzioneaz� c� 65% din suprafa�a na�ional� total� de p�dure va fi retrocedat� persoanelor private �i autorit��ilor publice locale[4]. �n prezent, proprietarilor priva�i li se cere s� se asocieze, s�-�i �nfiin�eze ocoale silvice �i s� angajeze personal silvic sau s� contracteze servicii silvice de la Regia Na�ional� a P�durilor Romsilva sau de la alte ocoale silvice[4]. P�n� �n anul 2010, s-au �nfiin�at 106 ocoale silvice, care administreaz� peste 1.000.000 ha de p�dure].

De�i se poate urm�ri activitatea de pe parcelele de p�dure aflate �n proprietatea Romsilva sau a persoanelor care de�in astfel de suprafe�e �n parcurile na�ionale, controlul asupra proprietarilor priva�i de p�dure, afla�i �n afara parcurilor na�ionale, constituie o problem� important�[4]. Actualmente, se estimeaz� c� se exploateaz� ilegal 100.000 metri cubi de lemn pe an].

Capacitatea de atingere a poten�ialului economic din sectorul forestier este limitat� �i de slaba accesibilitate a majorit��ii p�durilor[4]. Drumurile forestiere din Rom�nia acoper� mai pu�in de 42.000 km (ceea ce �nseamn� circa 6,5 m/ha), reflect�nd cea mai slab� densitate din Europa[4]. Ca urmare, peste 2 milioane ha de p�dure sunt practic inaccesibile, indiferent dac� este vorba de desf�urarea activit��ilor de gospod�rire sau de exploatare[.

Suprafa�a fondului forestier a �nregistrat o cre�tere cu 0,9%, p�n� la 6.484.572 milioane de hectare, la 31 decembrie 2007 comparativ cu 31 decembrie 2006. Volumul de mas� lemnoas� recoltat� �n cursul anului 2007, conform reglement�rilor legale, a fost de 17.238 mii metri cubi, cu 9,9% mai mare fa�� de anul precedent. �n anul 2007, s-au realizat lucr�ri de �mp�duriri pe o suprafa�� de 10.716 hectare, cu 31% mai pu�in fa�� de 2006.

Piscicultura

Consumul anual de pe�te din Rom�nia se cifreaz� la 70.000 de tone de pe�te, dintre care doar 20.000 de tone reprezint� produc�ie intern�, restul fiind din import[. Rom�nii consum�, �n medie, circa trei kilograme de peste pe cap de locuitor anual, ceea ce este cu mult sub media european�, de 10 kilograme pe an[43]. �n Rom�nia exist�, r�spandite �n 38 de jude�e, peste 84.500 hectare de cresc�torii piscicole, mai mult de 15.500 ha pepiniere piscicole, 300 de ferme piscicole �i 60 de p�str�v�rii, cu o suprafa�� de 44 ha. Produc�ia de pe�te din Rom�nia a sc�zut constant �ncepand cu anul 1989. Astfel, dac� imediat dup� Revolu�ie, produc�ia na�ional� de pe�te din ape amenajate se cifra la 50-60.000 de tone anual, �n anul 2006, aceasta era de numai 8.000 de tone. �i pescuitul din Marea Neagr� s-a diminuat considerabil - de la 4.431 tone pe�te, �n 1998, p�n� la 2.026 tone, �n anul 2005[.

ROMANIA SE INDEREAPTA SPRE DEZASTUR, SARACIE FOAMETE, BOLI FARA TRATAMENT, OAMENI BOLNAVI PSIHIC, ALCOOLICI, DEBUSOLATI, FARA SPERANTA.SI SUNTEM INCA VARA CAND CALDURA, CURENTUL ESTE MAI IEFTIN.NOI NU AVEM CONDUCATORI, CI NU DICTATOR CU SLUGILE LOR(TATIOIU, PORA TEO TRANDAFIR, TURCESU, CRISTOIU, AGATON, IONITA, NITU, SI SLUGILE PDL+UDMR+TRADATORI)CINICI, CARE URASC POPORUL LOR MAI RAU DE CAT FAMILIA CEUSESCU CARE DADEA 100 LEI IN 1989, NU LE LUA 15% DIN PENSIE PENSIONARILOR SI NOUA NOMENCLATURA A OMORAT CA PE NISTE CAIN.BASESCU ESTE ADULAT PANA LA PAROXISM,DE TATOIU, SI CLICA EI DE SLUGARNICI FARA DEMNITATE.

SPERANTA DE VIATA
Romania este tara din Uniunea Europeana cu cea mai scurta speranta de viata pentru femei, arata un raport publicat de Comisia Europeana, desi fata de anul 1989, speranta de viata la romani a crescut cu 1,6 ani la barbati si 3 ani la femei. Speranta de viata a femeilor din Romania este de 75 de ani, fata de 84 de ani in Spania. Speranta de viata a barbatilor romani este printre cele mai scurte in Europa, de 68.2 de ani, fata de 78.4 de ani in Suedia. Numai barbatii letoni si lituanieni au o speranta de viata mai scurta decat barbatii romani.


Motivul pentru care speranta de viata este mai mare la barbati are legatura cu domeniile de activitate in care profeseaza, acestia din urma fiind defavorizati de unele activitati.
In Romania aceasta speranta de viata este influentata in mare masura de mortalitatea infantila care este inca foarte crescuta, datorita sistemului medical slab dezvoltat, iar in mediul rural de igiena precara si de alimentatia necorespunzatoare. In mediul urban factorul de stres are o importanta mare in deteminarea sperantei de viata. Pentru speranta de viata la nastere la romani, valoarea minima este de 225 de anii iar valoarea maxima este de 85 de ani. Romania se plaseaza pe locul 64, din 177 de tari, intr-un clasament realizat pe baza indicelui de dezvoltare umana care combina o serie de criterii, venitul pe cap de locuitor, speranta de viata si standardele de educatie. Alte tari din Europa care se situeaza inaintea Romaniei sunt: Slovenia - 26, Cehia -31, Ungaria-35, Polonia-36.

Este in interesul nostru, al tuturor romanilor, fie ca traim in Romania sau in strainatate, ca tara si civilizatia noastra sa devina mai bine cunoscute in plan mondial, pentru ca astfel nu vom mai fi confundati cu altii, nu se va mai crede ca suntem cu totii o natie de cersetori si de hoti, si cand vom reusi sa inlocuim dispretul cu respect, fiecare dintre noi nu va avea decat de castigat. Asta au facut si alte natii, dispretuite in trecut, precum evreii, polonezii si irlandezii. Iar pentru promovarea in lume a propriei culturi orice mijloc, oricat de bizar, trebuie incercat. Prin urmare, va invit sa semnati petitia de la linkul urmator, in incercarea de a obtine ca una din noile planete descoperite in sistemul solar (conform definitiei oficiale din 2006, care omologheaza in sistemul solar opt planete, de la Mercur la Neptun, si cinci planete pitice, inclusiv Pluto, numarul acestora din urma fiind in crestere) sa poarte numele zeului geto-dac Gebeleizis: www.petitieonline.ro/petitie-p06606049.html. Nu va costa decat cateva minute, si cu putin noroc orice copil de oriunde va invata la scoala ceva ce are legatura cu Romania.

Ezie dele mezenai (inscriptie pe un inel tracic, secolul V I.Ch.)

Din pacate sa imbogatesc doar cei de la putere. ceilalti in alta viata............

De la: dan21emi, la data 2010-06-12 16:37:12Din pacate sa imbogatesc doar cei de la putere. ceilalti in alta viata............

Mijloacele interne de imbogatire a vocabularului sunt Derivarea

Compunerea



Schimbarea valorii gramaticale.

Derivarea� mijlocu intern de imbogatire al vocabularului prin care se formeaza cuvinte noi cu ajutorul afixelor. Afixele sunt

prefixe

sufixe.



Prefixele sunt sunetele sau grupul de sunete adaugate inaintea radacinii pentru a forma un cuvant nou. Ele modifica sensul cuvantului de baza fiind negative==>nesansa.



Privative(arata o lipsa)==>a descreti, a desira.Iterative(arata o repetare)==>a rasuci, a reaminti.Sufixele sunt sunetele sau grupul de sunete adaugate dupa radacina cuvantului. Ele sunt lexicale=>cand formeaza cuvinte noi



Gramaticale=>cand formeaza forme gramaticale

Lexico-gramaticale=>cand exprima, simultan, un sens nou si o categorie gramaticala.



Sufixele lexicale sunt folosite pentru denumirea:

agentului:bautor, fierar, gornist.

insusirii:auriu, fricos, iubitor

colectivitatii: bradet, turcime, stufis.

instrumentului:alfabetar, pipernita.

notiunilor abstracte:cerinta, domnie, grasime.

modalitatii:barbateste.

obiectelor sau insusirilor mici:calut, baietel, copilas.

obiectelor sau insusirilor mari: baietoi, copilandru.

Derivatele parasintetice sunt cele formate prin adaugare de prefix si sufix in acelasi timp.



Compunerea�mijlocu intern de imbogatire al vocabularului prin care se formeaza cuvinte noi, unind termeni diferiti.Procedee de compunere sunt alaturarea, juxtapunerea sau parataxa;

Subordonarea�gura-leului

Abrevierea sau prescurtarea C.e.c



Schimbarea valorii gramaticale sau conversiunea� mijlocul intern de imbogatire a vocabularului prin care se formeaza cuvinte noi prin trecerea de la o parte de vorbire la alta.



Prin conversiune se pot obtine:

SUBSTANTIVE din adjective=>Am intrat in adancul intunecat al padurii.



Verbe le participiu=>Ratacitii in padure se sperie.

Verbe la supin=>Mersul prin padure imi place.

Verbe la gerunziu=>Suferindul privea trist sprefrunze

Adverbe=>{ntelegea suferinta aproapelui sau.

Pronume=>Nu-mi pierd vremea cu niste nimicuri

Interjectii=>N-a ascultat oful meu.



ADJECTIVE din

Verbe la participiu=>Privem lumina filtrata prin ramuri

Verbe la gerunziu=>{mi placeau pletele fluturande ale ei.

Pronume=>Acesti brazi sunt mici.

Adverbe=>Mi-am luat haina gata.



ADVERBE din Adjective=>Vorbeste frumos despre natura.

Verbe la participiu=>Canta inganat.

Substantive(care denumesc elemente legate de timp)



PREPOZI|II din Adverbe=>Deasupra crengii s-a asezat o pasare.

Substantive=>Picta frumos gratie talentului.

Verbe la participiu=>A terminat de recoltat multumita lui



Mijloacele externe de imbogatire a limbii romane sunt imprumuturile

Neologismele.



{n limba romana, unele cuvinte sunt mostenite din limba latina, altele sunt imprumutate din diverse limbi iar altele sunt formate in interiorul limbii.



{mprumuturile pot fi facute

pe cale directa

cale indirecta.



{mprumuturile pot fi vechi(din:slava,turca,greaca,maghiara)

noi(din:franceza,engleza,italiana,germana,latina)





Neologismele sunt cuvinte noi imprumutate din alte limbi sau create in interiorul limbii prin derivare sau compunere avand obligatoriu un component neologic.

O PARTE DIN MINUNILE ALE NATURII DIN ROMANIA
Carpa�ii Orientali - frumuse�ea acestui lan� montan const� �n misterul pe care �l degaj� suprafe�ele �ntinse �i compacte de p�dure c�t �i vastitatea culmilor montane, �n mare num�r necunoscute de turi�ti.

1. Mun�ii Gut�i - mun�i vulcanici, cu un relief fragmentat, labirintic, bogat �n obiective turistice. Situa�i �n pitoreasca regiune a Maramure�ului, domin� �mprejurimile cu aproape 1000m diferen�� de nivel fa�� de depresiuni, cu toate c� altitudinea maxim� este de 1443 m. Emblematic� pentru acest masiv este Creasta Coco�ului, o creast� din roci vulcanice, cu pere�i verticali, care domin� �mprejurimile.


2. Mun�ii Rodnei - cei mai mari �i mai �nal�i mun�i din partea de nord a ��rii. Cu o creast� asimetric�, abrupt� spre nord �i domoal� spre sud, asem�n�toare celei f�g�r�ene. Piscurile seme�e de peste 2000 m : Vf. Pietrosu - 2303 m, Ineu - 2279 m, c�ld�rile �i lacurile glaciare, platourile carstice �i v�ile s�lbatice fac acest munte foarte apreciat de turi�ti. Marele neajuns al acestora este lipsa cabanelor de altitudine, oblig�ndu-ne la drume�ia cu cortul

3. Mun�ii Rar�u �i Giumal�u - mun�ii care str�juiesc dulcea �i pitoreasca Bucovin�, plini de istorii �i legende. Ne impresioneaza mai ales cu siluetele zvelte ale Pietrelor Doamnei, punct de atrac�ie pentru alpini�ti. Tot aici pute�i s� admira�i Popii Rar�ului, Piatra �oimului, Vf. Rar�u (1650 m), Codrul secular Sl�tioara, care e considerat ca fiind cel mai vechi din Europa! V�rful Giumal�u (1857 m ) ofer� una din cele mai grandioase priveli�ti din Carpa�i. Accesul pe Rar�u la hotelul Alpin se poate face (din p�cate uneori...) �i cu ma�ina.

4. Mun�ii C�limani - cei mai �nal�i �i mai masivi mun�i vulcanici din Rom�nia - Vf. Pietrosul, 2100 m altitudine. Cu o creast� lung� (aprox. 50 km) ce ofer� priveli�ti impresionante. E singurul munte vulcanic din �ar� care p�streaz� urme ale glacia�iunii, c�t �i grote, chiar pe�teri dezvoltate �n roc� vulcanic�. Principala atrac�ie a C�limanilor sunt grupurile de st�nci cu forme bizare: 12 Apostoli, Pietrele Ro�ii, Lucaciu. Din p�cate interven�ia brutal� a omului a l�sat un crater uria� (carier� de sulf) chiar in inima muntelui.

5. Mun�ii Ceahl�u - muntele falnic al Moldovei, numit �i Olimpul Moldovei domin� prin forma sa de turn �nalt mun�ii mai scunzi din jur. Pitorescul acestui munte este remarcabil: st�nci cu forme bizare, locuri pline de istorie �i legend�, Vf. Toaca (1900 m ) ascu�it �i greu accesibil ce ofer� priveli�ti de neuitat, Ocola�ul Mare (1907 m), Ocola�u Mic, Cascada Duruitoare, Cheile Bistrei etc. De ceva ani muntele se oglinde�te �n apele Lacului Izvorul Muntelui, oglindindu-i �i accentuindu-i m�re�ia. Ceahl�ul mai este �i loc de pelerinaj pentru cre�tinii din zon�.

6. Mun�ii H�ma� - ofer� un spectacol montan deosebit prin grandoarea Cheilor Bicazului �i a afluen�ilor acestuia dar �i prin farmecul sta�iunii Lacul Ro�u. Dar H�ma�ul nu �nseamn� numai at�t. De aici izvor�sc dou� importante r�uri: Oltul �i Mure�ul, de asemenea nu trebuie omise nici abrupturile Suhardului Mic, Muntele Hagota, Vf. H�ma�ul Mare (1793 m) �i Piatra Singuratic�. Pentru a te aventura �n ace�ti mun�i trebuie s� ai un bun sim� al orient�rii.

7. Muntele Ciomatu - un munte vulcanic mic ca suprafa�� �i altitudine (1300 m). Farmecul �i este dat de celebrul lac vulcanic - Sf�nta Ana (unicul lac f�r� scurgere din Rom�nia), dar �i de mai pu�in cunoscutele tinovuri: Moho� �i Puturosu. Tot acest munte este �mp�nzit de izvoare minerale (o parte sunt captate pentru tratament �n sta�iunile Tu�nad �i Balvanyos) �i mofete.

8. Mun�ii Ciuca� - cu silueta lor zvelt�, atrag turi�tii prin diversitatea peisajului. Creasta Z�ganul - Grop�oarele cu aspect alpin, sau zona Vf. Ciuca� (1954 m) cu bizare turnuri de conglomerat pe care oamenii le-au botezat �n fel �i chip. Ace�ti mun�i ofer� largi perspective peste mun�ii mai scunzi din jur. Aici beneficiem de prezen�a cabanelor de altitudine: Muntele Ro�u �i Ciuca�, dar �i de frumoasa sta�iune montan� Cheia de pe valea Sl�nicului.

9. Muntele Piatra Mare - un munte mic ca suprafa�� dar des frecventat de drume�i, datorit� spectaculoaselor sale obiective turistice, c�t �i accesului facil din Bra�ov sau Predeal. Cele mai importante obiective turistice �i care merit� pe deplin vizitate sunt: Canionul 7 Sc�ri (unic �n �ar�), Pr�pastia Ursului �i Piatra Sur� cu pere�ii de calcar des "ataca�i" de alpini�ti, platoul somital �i Vf. Piatra Mare (1844 m), Cascada Tamina, Pe�tera de Ghea��, Valea G�rcinului.

10. Muntele Post�varu - �mpreun� cu muntele Piatra Mare fac parte din mun�ii B�rsei. Datorit� situ�rii Bra�ovului la poalele sale, c�t �i a unor faimoase sta�iuni �n perimetrul s�u - Poiana Bra�ov, Predeal, Timi�ul de Sus - Post�varu a devenit un munte foarte popular, frecventat �n toate anotimpurile. Locurile care merit� tot efortul pentru a fi v�zute sunt: Vf. Post�varu (1799 m) - care ofer� o priveli�te deosebit� spre toate z�rile, mai ales spre abruptul nordic a Bucegilor., Cheile R�novului �i abruptul Itvig cu impresionan�i pere�i de calcar, frumoasele poieni - Trei Feti�e, Poiana Mic�; Abruptul Vanga, Pietrele lui Solomon etc.

Carpa�ii Meridionali - cele mai �nalte �i mai masive lan�uri montane din Rom�nia. Compac�i �i mai greu accesibili, cu creste alpine, circuri glaciare, spectaculoase forme carstice, defilee ad�nci, s�pate cu greu de r�urile: Ialomi�a, D�mbovi�a, Olt, Jiu �i Cerna. Aici se afl� toate v�rfurile de peste 2500 m din Rom�nia.
11. Mun�ii Bucegi - sunt pe primul loc raportat la num�rul de drume�i care-i str�bat potecile. Aceasta datorit� accesului facil cu telecabina din celebrele sta�iuni: Sinaia �i Bu�teni, a num�rului mare de cabane de altitudine, a faimei pe care o are �n istoria drume�iei montane, a situ�rii aproape de Bucure�ti, dar mai ales datorit� impresionantelor abrupturi estice �i nordice, a v�rfurilor Caraiman (cu emblematica cruce de metal), Co�tila (2498 m), �i Omu (2505 m), binecunoscutelor st�nci - Sfinx �i Babele, a zonei Padina - Pe�tera �i a V�ii Ialomi�ei.

12. Mun�ii Piatra Craiului - o lam� zvelt� de calcar str�lucitor, �nalt� de peste 2200 m (Vf. La Om 2239 m) �i lung� de aprox. 22 km. A fost redenumi� de c�tre �mp�timi�i �i "Cr�iasa Mun�ilor", datorit� suple�ii �i str�lucirii unice. Piatra Craiului sunt considera�i ca fiind cei mai frumo�i mun�i din Carpa�i, dar �n acela�i timp �i unii din cei mai dificili, �n multe locuri poteca se transform� �n horn, diaclaz�, jgheab expus c�derilor de pietre, muchie ascu�it� sau br�n� �ngust�. Cu mult� aten�ie, f�r� bagaje XXL �i �nso�i�i de un bun cunosc�tor al locurilor, putem descoperi splendorile din �mp�r��ia "Cr�iesei": Pr�p�stiile Z�rne�tilor, Br�na Caprelor, La Ulcior, La Zaplaz, Cerdacul Stanciului, Orga Mare, Turnurile Dianei, Acul Cr�p�turii, Umerii, sau pentru cei curajo�i: Canionul Anghelide, Br�ul de Mijloc, Padina lui C�line�, Padina Popii, Br�ul Cior�nga, Poiana �nchis�, Creasta Sudic�...

13. Mun�ii F�g�ra� - cei mai �nal�i �i mai impun�tori mun�i din Rom�nia. Datorit� aspectului alpin, sunt cunoscu�i �i sub denumirea de "Alpii Transilvaniei". Pe o creast� zim�at� lung� de aprox.70 km, se �n�iruie nenum�rate v�rfuri �nalte, unele de peste 2500 m - Vf. Moldoveanu (2544 m) - cel mai �nalt din Rom�nia, Vf. Negoiu (2535 m), Vf. Vi�tea (2522 m ), Vf. V�n�toarea lui Buteanu (2507 m)etc. �n mul�imea de c�ld�ri glaciare s-au format superbe lacuri glaciare: Podragu, Capra, Podul Giurgiului, B�lea, C�l�un, Buda, Avrig... F�g�ra�ul e un munte recomandat numai acelor drume�i cu experien�� �i echipa�i corespunz�tor, care cunosc �i respect� legile naturii. Pentru ceilal�i, numai un ghid �nso�itor sau zona B�lea cu �oseaua Transf�g�r�an poate fi o solu�ie.

24. Muntii Iezer-Papusa - situati in apropiere de Fagaras si Piatra Craiului acesti munti ating inaltimi de peste 2400 m fiind totusi mai putin modelati glaciar decat crestele fagarasene. Crestele au forma de amfiteatru cu deschiderea spre sud. Altitudinile maxime sunt in varful Iezerul Mare (2461m alt.) si in Varful Papusa (2391m alt.). Accesul se face dinspre sud din Muntenia. Versantul nordic ascunde cateva caldari glaciare pitoresti.

25. Muntele Cozia este ultima reduta pe care trebuie sa o treaca raul Olt in drumul sau spre Dunare. Cu altitudini modeste de maxim 1668m in Varful Cozia acest masiv impresioneaza prin spectaculozitate si diversitatea peisajului. Cu o vegetatie si fauna bogata, cu poteci inguste care se strecoara printre peretii de stanca recomanda acest munte pentru cei obisnuiti cu muntele. In aceasta arie mai greu de strabatut sunt cateva lacasuri de cult izolate, deosebit de pitoresti: Manastirea Turnu si Manastirea Stanisoara.

14. Mun�ii Cindrel - �nal�i �i cu aspect greoi, sunt cunoscu�i mai ales prin frumoasele p�duri, poienile pline de legend� �i v�ile sale cu r�uri �i lacuri bogate �n p�str�v. Cei care vor ajunge �n zona somital� vor putea admira cele dou� lacuri glaciare: Iezerul Mare �i Mic �i vor putea contempla mun�ii din jur de pe v�rful Cindrel - 2244 m. �ntr-o frumoas� poian� din ace�ti mun�i se afl� sta�iunea P�ltini� - sta�iunea situat� la cea mai mare altitudine din Rom�nia (1350 - 1450m).

15. Mun�ii Par�ng - se situeaz� pe locul doi ca �n�l�ime dup� F�g�ra� �n v�rful M�ndra - 2519 m. Cu aspect masiv, impun�tor, principalele atrac�ii le reprezint� creasta principal� �i c�ld�rile glaciare nordice: C�lcescu �i Ro�iile, c�t �i impun�toarele Chei ale Galbenului �i ale Olte�ului. �n zona �nalt� din cauza lipsei cabanelor se recomand� drume�ia cu cortul.

16. Mun�ii �ureanu - se �ntind pe o suprafa�� apreciabil�, bine �mp�duri�i, fragmenta�i de v�i ad�nci. Geologic se �mpart �n dou� zone: una �nalt� (Vf. lui P�tru - 2130 m) cu aspect monoton, format� din �isturi, dar care ascunde un iezer singuratic - Iezerul �ureanu, �i o zon� de joas� altitudine, format� din sedimente, unde g�sim platouri carstice cu chei �i pe�teri, sate izolate �i ruine ale binecunoscutelor cet��i dacice: Sarmisegetusa-Regia,Blidari,Costesti

17. Mun�ii Retezat - dup� p�rerea unora, sunt cei mai frumo�i mun�i din Rom�nia. De�in cele mai uria�e c�ld�ri glaciare din Carpa�i, cele mai multe lacuri glaciare (aprox. 80), cel mai mare lac - Bucura (80 ha.), c�t �i cel mai ad�nc - Z�noaga (- 30 m). Dintre piscurile seme�e cele mai remarcabile sunt: Peleaga (2509 m), P�pu�a (2508 m), Retezat (2482 m), V�rful Mare (2463 m), Custura (2457 m), Bucura 1 (2433 m). Retezatul Mic reprezint� o zon� calcaroas� din sudul masivului, mai pu�in cercetat�, accesibil� din valea Jiului. Cu toate c� nu dep�e�te dec�t cu pu�in 2000 m altitudine, Retezatul Mic prezint� muchii spectaculoase, v�i de tip canion �i circuri glaciare.�n partea de Nord-Est a Retezatului se afl� Rezerva�ia �tiin�ific� Retezat unde prezen�a omului este extrem de limitat�.

18. Mun�ii Mehedin�i - Cerna - un perimetru montan de o frumuse�e �i o varietate a peisajului remarcabil�. Lupta �ndelungat� a apei cu calcarul a creat o mul�ime de chei (Corcoaiei, Pecinegii, Prolazului), canioane (Ti�i�ei, R�mnu�ei), pe�teri, pere�i de peste 200m �n�l�ime. Apa termal� care izvor�te �n Valea Cernei a adus faim� acestei regiuni �nc� din timpurile romane. Ast�zi putem folosi ca baz� de plecare �n escapadele noastre renumita sta�iune - B�ile Herculane.

Mun�ii Banatului - situa�i �n sud-vest, se caracterizeaz� prin altitudini mici, zone bine �mp�durite, cu o vegeta�ie cu influen�e mediteraneene, platouri carstice, pe�teri, unele din cele mai lungi sectoare de chei din Rom�nia: Cara�, Nera, G�rli�te, Mini� �i impresionantul defileu al Dun�rii.

19. Mun�ii Semenic - cel mai �nalt munte din regiune - Vf.Piatra Goznei (1447 m) �i Vf. Semenic (1446 m), cu versan�i domoli, bine �mp�duri�i, cu frumoase baze turistice �i lacuri pentru agrement. �n poienile sale din zona �nalt�, se afl� Sta�iunea Semenic, la una din cele mai mari altitudini din �ar� (1400 m). Aici accesul se face u�or pe drumuri modernizate �i transport pe cablu.

20. Mun�ii Anina - mode�ti ca altitudine, sunt considera�i totu�i ca fiind cei mai frumo�i mun�i din Banat. O zon� carstic� deosebit de pitoreasc� �i spectaculoas�. Sectoare de chei lungi �i greu accesibile (Nerei, Cara�ului, Buhui, G�rli�tei) �i numeroase alte fenomene carstice: Cascadele Beu�ni�ei, pe�teri, Lacul Dracului, izbucuri, doline �i sorburi.

Mun�ii Apuseni - nu exceleaz� prin altitudini, ci prin misterul �i farmecul plaiurilor sale, uneori bine �mp�durite, alteori bogate �n f�na�e �i s�la�e. Aceste peisaje molcome ascund �n ad�ncuri, c�t �i la suprafa�� una din cele mai fascinante lumi carstice. Pe�teri frumos concre�ionate, unele p�str�nd �i ghe�ari din timpul glacia�iunii, sectoare de chei greu accesibile, ponoare, izbucuri, lacuri nivale, cascade �i pere�i de st�nc� impresionan�i .

21. Mun�ii Trasc�u - cu toate c� au altitudini mici, principalele atrac�ii sunt locurile unde calcarele au fost modelate de ape �i transformate �n minunate sectoare de chei: Turzii, Tureni, R�me�i, Aiudului sau �n pe�teri, ori �n grupuri de st�nci �nalte (Piatra Ampoi�ei, Col�ii Trasc�ului, Bedeleu...). To�i ace�ti mun�i sunt �mpresura�i cu sate pitore�ti �mpr�tiate pe vai �i pe culmi d�nd un plus de pitoresc regiunii.

22. Mun�ii Bihor - Vl�deasa - cea mai important� zon� carstic� din Rom�nia, reprezentat� de platoul Padi�, Valea Sighi�telului, Valea Some�ului Cald, platoul V�r�oaia, Valea G�rda, Izvoarele Cri�ului B�i�a. De asemenea �n ace�ti mun�i avem �i cele mai mari altitudini din Apuseni: Vf. Curcub�ta Mare (1848 m) din Masivul Biharia, �i Vf. Vl�deasa (1836 m) din Masivul Vl�deasa. Cele mai impresionante fenomene carstice din ace�ti mun�i sunt: Cet��ile Ponorului, Cetatea R�desii, Cheile Galbenei, Valea Iadului, Pietrele Albe, Valea G�rda, Canionul Sighi�telului �i un num�r foarte mare de pe�teri, dar care pot fi vizitate numai cu echipament adecvat.

Podi�ul Dobrogei - cu altitudini foarte mici, este de fapt r�d�cina unor mun�i mai vechi dec�t Carpa�ii - Mun�ii Hercinici, care a impus Dun�rii un ocol considerabil �n drumul ei spre Marea Neagr�. Pentru drume�i interesant� este zona de nord, reprezentat� de mun�ii M�cin �i de dealurile Niculi�elului.

23. Mun�ii M�cin - un munte solitar cu aspect ruiniform �i, �n ciuda altitudinii, impun�tor, cu altitudinea maxim� �n Vf. La Greci (467 m), format din roci dure, cu o creast� spectaculoas� dezgolit� - Culmea Pricopanului sau acoperit� de p�duri �i poieni, v�i ad�nci �i pere�i de granit.

Ce-a mai ramas din industria de conserve de fructe si legume din Romania?

Ca si alte sectoare industriale ale Romaniei, renumite pe plan mondial inainte de anii �90, si industria de conserve din legume si fructe a devenit practic o amintire.
Dupa socul puternic al scaderii productiei de dupa 1989, in ultimii ani s-a reusit o usoara remediere a situatiei, dar sectorul este inca departe de ce-a fost inainte. Mai exact, statistica ne arata ca numarul societatilor care activeaza in aceasta industrie a crescut din nou, depasind chiar cu 20 de unitati pe cele existente in urma cu 14 ani.
Daca teoretic lucrurile stau destul de bine, ba chiar foarte bine in cifre, practic toate aceste 60 de firme nu reusesc sa asigure ceea ce realizau cele 40 de fabrici de conserve, astfel ca si nivelul productiei si cel al exporturilor este foarte mic comparativ cu cel inregistrat la acea vreme. Explicatia este ca noile societati (private) nu au capacitati de productie atat de mari asa cum le aveau proiectate colosii industriali, de care, in cea mai mare parte, s-a ales mai mult praful. Potrivit lui Petre Gaidanov, presedintele Patronatului Romconserv, din cele aproape 40 de societati mari, existente inainte de 1989, doar vreo 10-12 mai functioneaza astazi. Iar cele care au disparut au avut o soarta specifica� tranzitiei, transformandu-se in fel de fel de angrouri, de depozite de mobila sau zahar etc.
Potrivit datelor Patronatului Romconserv, productia din acest an se ridica la nivelul de 30-35% din cel inregistrat inainte de 1989. De export aproape ca nu se mai poate vorbi. Inainte, Romania exporta aproape 80% din productie, nivelul inregistrat in acest an fiind de numai 5-6% din cel inregistrat in anii �80.
Cauzele declinului acestui sector sunt multiple. Potrivit lui Dragos Frumosu, presedintele Federatiei Sindicatelor din Industria Alimentara (FSIA), principala problema cu care s-au confruntat fabricile de profil o reprezinta pierderea a 19.000 de hectare pe care le aveau in posesie si pe care le-au pierdut dupa reimproprietarire. In aceste conditii societatile au ramas fara materie prima proprie.
Presedintele FSIA spune ca pentru redresarea situatiei se va cere autoritatilor atribuirea de terenuri din rezerva Comisiilor de Improprietarire Judetene sau Locale. In acelasi timp se doreste acordarea de subventii pentru materia prima (in special pentru legumele mai pretentioase, tomate, mazare si fasole de gradina). Dragos Frumosu precizeaza ca se impune si acordarea unor credite cu dobanzi reduse necesare retehnologizarii fabricilor. Pe de alta parte, presedintele Romconserv afirma ca doar cateva societati au terenuri arendate, putandu-si astfel sa-si asigure singure materia prima. �Particularii nu prea vin sa-si vanda productia la fabrici. Acest sistem nu functioneaza. In conditiile in care nici ei nu sunt foarte mult sprijiniti, este normal sa ceara un pret mai mare la vanzarea productiei�, declara Petre Gaidanov.
Avalansa de produse straine �naturale�, vechi de un an, vandute la preturi de dumping
De prabusirea industriei de profil au profitat, cum se putea altfel?, importatorii. In tara au intrat tot felul de produse, frumos ambalate, dar mai putin naturale. Unitatile de profil au fost scoase practic usor de pe piata, la inceputul anilor �90, de avalansa de produse aduse din cele mai variate colturi ale lumii, la preturi de dumping.
Cel mai rau este ca romanii au consumat, potrivit reprezentantilor Patronatului Romconserv, produse de pe stoc. Mai exact, au existat cazuri de produse, a caror compozitie a fost prelucrata din productia de legume obtinuta cu cel putin un an inainte. Dar cu un ambalaj care lua ochii si cu o alta eticheta se garanta ca pasta de tomate, de exemplu, era �naturala� si se incadra in termenul de valabilitate. Din pacate, aceasta situatie a putut sa apara in conditiile in care s-a recunoscut si se recunoaste ca produsele autohtone sunt dintre cele mai naturale, nu sunt supuse unor �tratamente� chimice. �S-au importat tot felul de produse de la gemuri pana la tomate, desi ale noastre urmeaza o reteta naturala�, declara presedintele FSIA.

Oltchim (Raureni): dulceturi si gemuri dietetice la cel mai inalt nivel

Intr-adevar, un exemplu in acest sens este fabrica de conserve de la Raureni, detinuta de Oltchim, care produce dulceturi dietetice de mure, afine, completate cu gemurile de rigoare, dar si cu sucuri dietetice - fara zahar - din aceleasi fructe - toate de cea mai inalta calitate, si care bat de departe - credem noi - orice concurenta, inclusiv pe cea din UE.
Redresarea industriei autohtone nu se poate face insa fara o sustinere adevarata a sectorului. Reprezentantii Patronatului Romconserv spun ca in lipsa unor linii tehnologice mari, 10-15 societati actuale nu pot ajunge la nivelul unei fabrici de stat care inainte de 1989 asigura 15% din productia totala.