Romania incotro

Suntem o societate schizofrenica, si chiar destul de profund. Suntem o societate alcatuita din indivizi ponositi, adepti ai compromisului, lipsiti de drepturi si condusi vulgar si arogant de o minoritate ucigasa, cu gipane, peste masura de mari, gata sa te spulbere pentru singura vina ca te-ai aflat in fata acestora, sau sa te ucida in bataie pentru ca nu le-ai acordat prioritate pe trecerea de pietoni. Indivizi care si-au pierdut orice reper, nu doar crestin, ci si uman, si nu au nici o lege, pentru ei legea nu exista. Acestea, ma refer la legi, exista si functioneaza doar pentru prosti, pentru cei multi, probabil asta este si ideea. Saracii ii urasc pe cei cu gipane si vile, ii dispretuiesc pentru traiul lor, dar in sufletul lor ii invidiaza si ii admira, doresc sa fie ca ei, sa ajunga din terorizat terorist. Am uitat sa ne vorbim, si mai nou latram. Vorbim mult mai simplu si mai convingator : cu bai, cu fa, cu mai, cu du-te-n..., cu mortii ...., cu... etc, toate celelalte formule frumoase care te veselesc si te ung pe suflet, si-ti fac ziua mai usoara si mai frumoasa : buna ziua, va salut, cum o mai duce-ti, va pot ajuta cu ceva, felicitari pentru reusita, ma bucur ca va merge bine, multumesc etc, au disparut. Cand le mai auzi ai impresia ca rspectivul are probleme, este sarit, sau dus cu sorcova. Suntem mereu incruntati, suparati, grabiti, repeziti, agresivi, rigizi, vulgari. Frumosul, senzualitatea femeii este deja pornografie, machiata la greu, sutien nu, decolteu cat mai adanc, si barbati atitati. Lucrurile frumoase, morale, crestine, sfinte sunt subiecte de �misto�, de adolescenti trebuie sa te feresti, nu respecta nimic si pe nimeni. Rusinea, buna crestere, cuviitna au murit.
Numai pentru cei care au pretentia sa cunoasca sursa: �a fi inteligent presupune a folosi si inteligenta altora� (Richard Aladjemoff), iar postarea unor emoticoane nu inseamna, nici pe departe, umor fin.

De la: Porumbelul, la data 2010-09-03 20:12:20Suntem o societate schizofrenica, si chiar destul de profund. Suntem o societate alcatuita din indivizi ponositi, adepti ai compromisului, lipsiti de drepturi si condusi vulgar si arogant de o minoritate ucigasa, cu gipane, peste masura de mari, gata sa te spulbere pentru singura vina ca te-ai aflat in fata acestora, sau sa te ucida in bataie pentru ca nu le-ai acordat prioritate pe trecerea de pietoni. Indivizi care si-au pierdut orice reper, nu doar crestin, ci si uman, si nu au nici o lege, pentru ei legea nu exista. Acestea, ma refer la legi, exista si functioneaza doar pentru prosti, pentru cei multi, probabil asta este si ideea. Saracii ii urasc pe cei cu gipane si vile, ii dispretuiesc pentru traiul lor, dar in sufletul lor ii invidiaza si ii admira, doresc sa fie ca ei, sa ajunga din terorizat terorist. Am uitat sa ne vorbim, si mai nou latram. Vorbim mult mai simplu si mai convingator : cu bai, cu fa, cu mai, cu du-te-n..., cu mortii ...., cu... etc, toate celelalte formule frumoase care te veselesc si te ung pe suflet, si-ti fac ziua mai usoara si mai frumoasa : buna ziua, va salut, cum o mai duce-ti, va pot ajuta cu ceva, felicitari pentru reusita, ma bucur ca va merge bine, multumesc etc, au disparut. Cand le mai auzi ai impresia ca rspectivul are probleme, este sarit, sau dus cu sorcova. Suntem mereu incruntati, suparati, grabiti, repeziti, agresivi, rigizi, vulgari. Frumosul, senzualitatea femeii este deja pornografie, machiata la greu, sutien nu, decolteu cat mai adanc, si barbati atitati. Lucrurile frumoase, morale, crestine, sfinte sunt subiecte de �misto�, de adolescenti trebuie sa te feresti, nu respecta nimic si pe nimeni. Rusinea, buna crestere, cuviitna au murit.
Sursa este un izvor al cunoasterii si-i datatoare de cunostinte,cunostinte ce trebuesc aduse la cunostinta si aratate la toti pentru acei care vor surse de cunoastere
Numai pentru cei care au pretentia sa cunoasca sursa: �a fi inteligent presupune a folosi si inteligenta altora� (Richard Aladjemoff), iar postarea unor emoticoane nu inseamna, nici pe departe, umor fin.

Criza gr�dini�elor � primul simptom al colapsului demografic



Criza gr�dini�elor este doar primul simptom al unui colaps demografic care poate fi prevenit dac� Rom�nia �i elaboreaz� o strategie na�ional� de popula�ie �i dezvoltare care s� ia �n considerare schimb�rile demografice.

- Marile ora�e din Rom�nia se confrunt� cu o criz� major� de locuri la gr�dini�e. �n Constan�a, Ia�i �i Timi�oara num�rul cererilor de �nscriere dep�e�te cu mult locurile disponibile, iar cea mai grav� situa�ie este la Bucure�ti, unde 8.000 de copii pre�colari vor r�m�ne �n afara sistemului de �nv���m�nt �n aceast� toamn�.


Situa�ia aceasta s-a creat �n urma cre�terii constante a natalit��ii �ntre 2003 �i 2005, �n special �n Bucure�ti �i �n ora�ele mari, �i a migra�iei c�tre mediul urban a familiilor tinere care au copii mici. �n fiecare an, num�rul de na�teri a crescut �n toat� �ara � cu 2.000 �n 2003, 4.000 �n 2004, 5.000 �n 2005. �n Bucure�ti sporului natural i se adaug� anual �n jur de 1.000 de copii de v�rst� pre�colar� care se mut� �n ora�.


Criza gr�dini�elor survine dup� o lung� perioad� de sc�dere continu� a num�rului de copii � de la 360.000 pe an �nainte de 1989 la 200.000 pe an �n 2002 � care a dus la �nchiderea multor gr�dini�e �i �coli �i care va afecta sistemul de �nv���m�nt superior �n anii care urmeaz� � genera�iile mai pu�in numeroase n�scute dup� 1990 vor intra la facultate �ncep�nd cu 2008-2009. Revirimentul natalit��ii, care a �nceput �n 2003 pe fondul acord�rii indemniza�iei pentru cre�terea copilului � de 800 RON p�n� la v�rsta de doi ani � a prins sistemul pe nepreg�tite, de�i existau date statistice care sa prevad� aceste schimb�ri. Iar num�rul de nou-n�scu�i a �nceput deja s� scad� u�or de la 221.000 �n 2005 la 219.500 �n 2006, ceea ce �nseamn� c� peste 4-5 ani va sc�dea iar cererea pentru �nv���m�nt pre�colar �i multe dintre investi�iile care se fac acum �n gr�dini�e noi vor fi inutile.


Genul acesta de discrepan�e �ntre situa�ia demografic� �i sistemul social se va acutiza �n scurt timp �i �n alte domenii: pe pia�a muncii, unde for�a de munc� va sc�dea dramatic din cauza emigra�iei �i a num�rului mic de tineri; �n sistemul de s�n�tate, unde num�rul din ce �n ce mai mare de v�rstnici va cere


servicii medicale specifice, geriatrice, pe care sistemul rom�nesc nu este preg�tit s� le ofere. Exemplele pot continua, �i ele nu sunt dec�t cele mai evidente consecin�e ale schimb�rilor demografice din Rom�nia: sc�derea �i �mb�tr�nirea popula�iei.


Rom�nia are nevoie de o strategie na�ional� de popula�ie �i dezvoltare care, baz�ndu-se pe prognozele Institutului de Cercet�ri Demografice �Vladimir Trebici�, ale Diviziei pentru Popula�ie a Na�iunilor Unite �i ale Eurostat, s� ofere solu�ii pentru a putea face fa�� acestor schimb�ri. Toate aceste proiec�ii arat� c� popula�ia Rom�niei va sc�dea dramatic �i va fi din ce �n ce mai v�rstnic�. Pentru anul 2050, se estimeaz� c� popula�ia va num�ra 14-16 milioane de locuitori, din care doar 10% vor fi activi pe pia�a muncii, ceea ce �nseamn� c� un contribuabil va pl�ti pentru pensiile, educa�ia �i serviciile de s�n�tate ale altor 9 persoane.


Rom�nia poate fi preg�tit� numai �in�nd cont de prognozele detaliate ale demografilor �i de statisticile la zi care ofer� o imagine exact� a situa�iei popula�iei, precum �i lu�nd �n considerare din timp consecin�ele pe care le au m�surile cu efect demografic. De exemplu, criza gr�dini�elor putea fi evitat� dac� se f�cea o evaluare anual� a locurilor din �nv���m�nt comparativ cu num�rul de nou-n�scu�i �i se elabora o strategie pe termen mediu care s� prevad� cre�terea treptat� a num�rului de locuri �n gr�dini�e, �i apoi �n �coli - c�ci nu trebuie uitat c� ace�ti pre�colari pe care trebuie s� �i acomodeze �n 2007 gr�dini�ele vor avea nevoie, �n 2009-2010, de un num�r similar de locuri noi �n clasa �nt�i.