Romania incotro

Reteaua agenturii rusesti din Romania este foarte complexa si include mii de colaboratori, inclusiv si mai ales din randurile cetatenilor din R. Moldova. La vedere pot fi enumerate sute de firme, zeci de fundatii si asociatii, numeroase forme de � parteneriat � comercial si/sau � cultural �, inclusiv pe linie masonica.

Mai in profunzime se gasesc centre de comanda, unde activeaza persoane cu vechime, unii de peste doua-trei decenii, cum este cazul lui Marc Rich.

O schita sumara evidentiaza intersectia dintre liniile de actiune in spatiul economic, politic si media. Sunt direct implicate in penetrarea si preluarea unor ramuri strategice firme ale unor fosti si actuali ofiteri de informatii din Rusia, Romania si Israel, dintre care se remarca mai ales Marc Rich, cel care a stat la baza ascensiunii multora dintre oligarhii rusi.

Marc Rich

a. �Palmaresul� lui Rich

Cetatean american, israelian si spaniol, Rich, acum in varsta de 75 de ani, a fost pus sub acuzare in 1983 pentru 51 de capete de acuzare si condamnat la 325 de ani de inchisoare.

A fost inculpat, printe altele pentru fraude fiscale de peste 135 milioane de dolari, tranzactii ilegale cu arme si petrol in tari supuse emabragoului, respectiv Africa de Sud si Iran, �n ultimul caz chiar in timpul crizei ostaticilor din 1979-1980.

Desi ani de-a randul a figurat in top 10 al celor mai cautati infractori americani, nimeni nu s-a atins de Rich, refugiat �n Elvetia.

A fost gratiat in ultima zi de mandat la Casa Alba, in 2000, de catre Bill Clinton,ceea ce a starnit nemultumirea republicanilor americani, care au probat ca Denise Rich, sotia lui Marc Rich, a donat peste un million de dolari in campania familiei Clinton.

Potrivit ziarelor New York Post, New York Times si Jerusalem Post, in favoarea gratierii lui Rich au intervenit regele Juan Carlos al Spaniei, premierul israelian de atunci, Ehud Barak, Ehud Olmert, la vremea respectiva primar al Ierusalimului �i fostul sef al Mossad-ului, Shabtai Sharit. Ultimul declara, explicit, ca Rich a oferit �consultanta agentiilor de spionaj israeliene, inregistrand rezultate dincolo de asteptari�. Aceleasi jurnale au scris si despre apropierea lui Rich de CIA, pentru ca un raport al serviciului britanic de spionaj MI 6 sa precizeze ca Rich ar fi agent Mossad, cu numele de cod MEGA.

Cu tot tam-tamul facut de republicani, in ianuarie 2001, George Bush jr. a renuntat la anularea gratierii semnate de Clinton, promisa opiniei publice americane.

Nici in mandatul Barack Obama, Rich nu e in pericol. Eric Holder, procurorul care a aprobat gratierea semnata de Clinton conduce acum justitia americana, din functia de Procuror General al SUA.

Rich si-a intins tentaculele peste Europa de Est inca din timpul comunismului, iar in timpul lui Boris Eltin a fost direct beneficiar al faimoaselor privatizari din Rusia, in cadrul programului �terapiei de soc�, gandit de specialistii magnatului evreu George Soros si ai partenerului sau, Jeffrey Sachs, �consilier� economic al lui Eltin.

Tripleta evreilor Rich, Soros si Sachs a produs �Terapia de soc� din anii �90, ceacare a provocat superinflatia si haosul economic in Rusia, resimtite in tot blocul ex-comunist. Lovitura a zguduit toate economiile fostelor state socialiste inca aflate in conexiune cu Rusia.

Rich a fost asociat cu figuri inalte din partidul comunist si din KGB. Facea afaceri si cu directorii companiilor de stat, care-i vindeau marfa la 5%-10% din pretul pietelor internationale. Cei care-l ajutau pe Rich primeau comisioane in conturi din Elvetia, tara identificata drept un centru important de spalare a fondurilor rusesti.

Rich a fost cel care i-a invatat pe oligarhii rusi sa ocoleasca legile prin suveici internationale de companii off-shore si conturi anonime elvetiene. Majoritatea firmelor anonime ale �elitei de carton� rusesti au fost infiintate in cantonul elvetian Zug. Tot in Zug sunt inregistrate si companiile paravan prin care oligarhii rusi au preluat o felie din economia Romaniei. Cea mai importanta companie a lui Rich este casa de comert Marc Rich&�Co AG (Zug), care a bulversat piata aluminiului din Rusia. Ulterior, firma si-a schimbat numele in Glencore International AG.

Marc Rich a preluat pe mai nimic toata productia de aluminiu a Rusiei, apoi l-a vandut pe pietele occidentale, provocand scaderea cotatiilor internationale cu 30 % si amenintand cu falimentul producatorii vestici. Producatorii cu care lucra Rich erau companiile �Rusal� a lui Oleg Deripaska si �KraZ� condusa de Mihail Cernoi.

Conform lui Jospeh D. Douglas, expert in probleme privind securitatea nationala si fost cadru al Agentiei pentru Proiecte Avansate de Aparare a Departamentului de Aparare, Rich a jucat un rol important in operatiunile ce au facilitat nomenclaturii Partidului Comunist mentinerea controlului asupra Rusiei si a restului Uniunii Sovietice, dupa asa-zisa prabusire a conducerii comuniste.

Intr-un interviu acordat �New American Magazine�, dr. Douglas, un expert in problematica crimei organizate si a rolului sau in strategia rusa/sovietica pe termen lung, a dezvaluit:

�Nici o revolutie nu a avut loc in Rusia sau alte republici sovietice care ar fi putut provoca desfiintarea statului sovietic. Nimic nu a fortat Partidul Comunist al Uniunii Sovietice sa abandoneze monopolul sau asupra puterii. De fapt, Partidul Comunist mai degraba si-a diversificat proprietatile, decat sa abandoneze monopolul�.

Douglas a mai declarat ca sefii Partidului Comunist au creat noi partide sau au preluat conducerea unora deja existente. El a afirmat ca inaintea �sfarsitului� Uniunii Sovietice, Partidul Comunist sI KGB �au organizat toate structurile a ceea ce ei au denumit �economia de partid invizibila�.

Aceasta se intampla la inceputul anilor 1980, inainte de venirea lui Gorbaciov si a �reformelor� sale.

Datorita suprastructurilor pe care Rich si colegii sai din KGB le-au creat, membri ai nomenclaturii comuniste au acaparat noua economie �privatizata�.

Douglas a mai adaugat ca aceasta s-a intamplat in aproape toate tarile din fostul bloc sovietic: �In cuprinsul fostei Uniunii Sovietice putem gasi lideri �reformisti� al caror CV cuprinde un stadiu in Komsomol (Liga Tinerilor Comunisti) si o oarecare pozitie de conducere in Partidul Comunist. Si putem vedea aceasta in aproape toate tarile fostului bloc sovietic. Marc Rich a fost o componenta importanta in crearea economiei de partid invizibile a URSS�.

Pe 23 august 1990, Nikolai Kruchin, directorul administrativ al Partidului Comunist Sovietic, a dat publicitatii un material intitulat �Masuri de Urgenta pentru organizarea activitatii economice comerciale si exterioare a partidului�, care presupuneau folosirea unor companii mixte cu Vestul pentru �a crea sistematic structuri ale unei economii de partid invizibile�.

Un an mai tarziu, seful KGB, Vladimir Kryuchkov, a emis un ordin prin care definea noua misiune a agentiei ca fiind cea de a apara �reformele economice� impotriva noilor elemente criminale, in fapt apararea economiei de partid invizibile.

Pana in 1992, cel putin 80% din companiile mixte din Federatia Rusa erau ori controlate, ori infiltrate de KGB�.

Hammer a fost primul om de afaceri occidental care a participat in companiile mixte controlate de KGB din Uniunea Sovietica.

Supranumit �printul capitalist� de catre KGB, Hammer a servit loial interesele sovietice peste 70 de ani si a devenit primul si singurul capitalist american caruia a fost acordat Ordinul Lenin.

Spectaculoasa si corupta cariera a lui Hammer a fost ajutata in numeroase moduri de catre senatorul de Tennessee, Albert Gore, care era partener al acestuia in numeroase afaceri pentru mai mult de patru decenii.

Conform documentelor lui Edward Jay Epstein din �Dosarul�, recenta biografie a lui Hammer, batranul Gore l-a ajutat pe Hammer sa initieze relatii cu presedintii americani si si-a folosit relatiile pentru a ajuta compania lui Hammer, Occidental Petroleum, sa aiba acces direct la lideri politici straini.

Dar, cel mai important, relatiile lui Gore au oprit FBI-ul sa initieze o ancheta asupra industriasului sub acuzatia de a fi agent sovietic de influenta. Cand batranul Gore s-a retras din Senat, si tanarul Al Gore a fost ales in 1980 in Senat a continuat traditia inceputa de tatal sau.

Concluzionand, oameni si companii din Statele Unite si din Rusia au in comun interese si participatii la diferite nivele.

b. RICH in ROMANIA

La inceputul anilor �80, Marc Rich printr-una din firmele sale, Philip Brader�s, care a detinut monopolul exporturilor romanesti de neferoase , a cumparat toata productia anuala de aluminiu si cupru a Romaniei pentru a da un tun in SUA. Tunul i-a reusit si s-a umplut de multi bani. Rich a intermediat exporturi de gr�ne din SUA in Romania, inca de la finele anilor �80, in cadrul unui program subventionat de statul american. Companiile lui au primit 95 de milioane de dolari ca sa cumpere cereale destinate pietelor din China, URSS, Arabia Saudita si Romania.

Rich a intermediat si vanzarile de petrol ale regimului Ceausescu, iar ulterior, cu sprijinul autoritatilor romane, ale SRI si cu protectia lui Iliescu, a incalcat embargoul impus Iugoslaviei la inceputul anilor �90, livrand regimului Milosevici cupru si petrol.

Rich a revenit in anii �90 la Bucuresti, incercand sa preia Hotelul Athene Palace.

Rich este si in spatele combinatului Marco International care a cumparat Alum, achizitie care a creat o pozitie de monopol rusilor, care au inhatat cam tot ce misca pe aluminiu, material strategic, feroaliaje, la Tulcea, industria specializata a prelucrarii metalului, la COS Targoviste.

Atat Rich, cat si Frank Timis (evreu de origine, ca si Rich) sunt adanc implicati si in industria petrolului si gazelor din Romania, dar si in spatiul rusesc.

Frank Timis si-a inceput in 1996 afacerile petroliere din Ucraina, iar Rich era la un moment dat cel mai mare dealer de aluminiu si petrol din Rusia. La noi, acum, Timis, prin Regal Petroleum, detine cel mai important rezervor de gaze din Romania, dupa cel detinut de Compania Romgaz. Regal are doua licente de exploatare pe o arie care totalizeaza 10,388 km patrati. Si tot Frank Timis este cel care a initiat controversatul proiect Rosia Montana.

Marc Rich, adevaratul boss din spatele magnatilor romani Frank Timis si Ovidiu Tender, partenerul lui Timis, au fost parteneri si cu Dick Cheney, ex-vicepresedintele american, proprietar si la Halliburton, care se asociase la un moment dat cu cei de mai sus, incercand sa preia Petrom.

Petre Roman a fost primul politician implicat in afacerea Rosia Montana. L-a urmat fostul sau prieten, Radu Berceanu, cel care a avizat si impins proiectul pe masa Guvernului, Alexandru Sassu, alt suporter politic al afacerii aurului. Toti acestia sunt oameni politici, sau care au de-a face cu politica si/sau servicii secrete. Servicii din Romania, Rusia, Israel s.a.m.d.

Gabriel Bivolaru, Ovidiu Tender, VGB Group, Balkan Petroleum, Rafo Onesti, Regal Petroleum sunt nume de oameni si companii care au in comun interese si participatii la diferite nivele. Acesti oameni provin din acelasi grup politic si sunt cu totii �oamenii fostului presedinte Iliescu�.

Rich e activ in Romania, dar si in lume, pe pietele petrolului, aluminiului, metalurgiei, agriculturii si, mai nou, deruleaza afaceri imobiliare.

In Romania, Petre Roman a fost un om cheie pentru Rich. La esaloanele inferioare ale puterii, afaceristul a utilizat mai ales lucratori din comertul exterior, mare parte din ei si fosti securisti. Imediat dupa 1989, el a fost reprezentat in Romania de Florian Stoica, fost director in Ministerul Comertului Exterior si ex-ambasador in Sudan.

Liderul Ligii Anti-Defaimare, Abraham H. Foxman intr-un articol din �New York Times� (24 martie 2001), declara ca s-a folosit de relatia apropiata a lui Rich cu Petre Roman care, a oferit suport unor pretentii legate de asa zise atitudini antisemite din Romania. Pretextul a oferit oportunitatea solicitarii unor mari sume de bani statului roman.

Foxman a recunoscut ca organizatia sa a fost finantata de fundatiile lui Marc Rich care sunt conduse de Avner Azulay, unul dintre �locotenentii� magnatului ce a facut parte din conducerea Mossad.

Interesele lui Marc Rich sunt prezente in Romania prin mai multe antene, printre care cea mai vizibila este firma Glencore Romania, controlata de australianul Steven Frank Kamlin, vicepresedintele companiei-mama Glencore International AG din Zug. Kamlin conduce in Elvetia mai multe dintre ramificatiile corporatiei lui Rich. Glencore Romania detine in Romania societatile Rombarge Transport si Barter Port Operator. Prima, profilata pe transporturi, este implicata in operatiunile de comert ale Glencore desfasurate in zona. A doua, un trader de deseuri metalice neferoase si cereale, este operator portuar, exploatand o dana la Agigea.

In decembrie 1990, guvernul condus de Petre Roman aproba o hotarare privind �cooperarea cu firma Marc Rich�Co pentru modernizarea unor instalatii din cadrul societatii comerciale Petromidia SA�.

Detaliile contractului au fost secretizate. Fostul premier a marturisit public: �Rich a investit 50 de milioane de dolari la Petromidia, primind la schimb produse petroliere. Rafinaria nu avea partea de rafinare pusa la punct, cea care sa aduca plusvaloare�.

Potrivit liderului sindical de la Petromidia, Petre Petrea Tancau, firma lui Rich, a inlocuit utilajele si a adus si specialisti pentru aceasta operatiune. Tancau era lider al Sindicatului Liber �Petrochimistul� din 1990 si a asistat la toate aceste schimbari. Rich a incercat sa obtina rafinaria Petromidia, plasata strategic: aproape de spatiul ex-sovietic, dar si de Orientul Mijlociu, zone foarte bogate in titei.

Intelegerea dintre controversatul magnat urmarit de FBI si guvernul roman s-a facut fara licitatie. �A fost o oferta facuta de Marc Rich, la mine in birou, in aprilie 1990, pentru ca Petromidia sa atinga un nivel superior de rafinare. El avea afaceri inainte de 1990 si cunostea rafinaria Petromidia�, a afirmat Petre Roman.

In tratative au mai fost implicati ministrul petrolului, Gheorghe Caranfil, si ministrul finantelor, Ion Patan. In momentul negocierilor, adjunctul lui Patan la Finante era Theodor Stolojan. La adoptarea hotararii de guvern (8 decembrie 1990), privind contractul dintre Rich si executiv pentru Petromidia, Stolojan era deja ministru plin.

In lucrari a fost implicat si un om de afaceri roman, Gheorghe Alexandru Hetel, care a primit subcontractari. Fost director in Petromidia inainte de 1989, el i-a fost recomandat lui Rich de angajatii rafinariei, iar pe o parte dintre acestia i-a preluat la firma sa, HGA Servimpex. Hetel a primit contracte la Petromidia de la consortiul format de Marc Rich�Co si grupul petrolier francez Total.

Hetel, patron al mai multor companii in constructii, petrol si energie l-a insotit pe presedintele Ion Iliescu intr-o vizita in Orientul Mijlociu. Printre asociatii lui Hetel se numara fratele unui parlamentar PNL, Adrian Calimente.

Dupa retehnologizare, Rich a devenit furnizor de titei pentru rafinarie, preluand produsele petroliere. Pana in 1997, Rich a luat 40-50 la suta din ce se prelucra la Petromidia, iar restul, compania petroliera de stat. In perioada 1994-1996, el a facut aceste operatiuni prin Glencore (noul nume al companiei Marc Rich�Co). In 1993 cand s-a terminat contractul pentru modernizarea rafinariei, Rich a vrut sa cumpere. S-a opus, insa, un secretar de stat pe domeniul petrochimic. Petre Roman a afirmat ca Rich nu a reusit sa cumpere fiindca guvernul Vacaroiu nu era atasat de ideea de privatizare.

Rafinaria Petromidia a fost �ajutata� sa acumuleze pierderi imense, pentru a fi impinsa la privatizare, astfel ca in iunie 1997, �gaura neagra� Petromidia avea datorii de 300 de milioane de dolari, fiind, practic, in sapa de lemn.

In acelasi an 1997, compania controlata de Rich, Glencore AG, face un parteneriat strategic in Romania. Asociatii lui Rich erau Dan Voiculescu si Stefan Margineanu (presupus fost ofiter DIE ), patron in industria metalelor.

La sediul companiei lui Voiculescu, �locotenentul� lui Rich, Willy R. Strothotte, anunta perfectarea consortiului Glencore-Grivco-Metanef (firma lui Margineanu). Trioul punea la bataie 650 de milioane de dolari pentru privatizari in Romania in petrol si metalurgie feroasa si neferoasa.

Voiculescu si paravanul lui Rich s-au inscris in cursa pentru Petromidia, rafinaria ravnita de magnat inca dupa Revolutie. In perioada 1998-2000, Rich �a pierdut � cursa in fata Rompetrol-ului lui Dinu Patriciu (dupa scurtul episod, din 1999, de privatizare esuata cu turcii de la Akmaya). Glencore a pierdut si cursa pentru Petrom, care a revenit, in anul 2004, austriecilor de la OMV.

In 1997, reprezentantii Glencore International AG au exprimat public intentia de a imprumuta asociatia salariatilor de la ALRO pentru achizitionarea a 80%-90% din actiunile fabricii de aluminiu. Ulterior, la privatizarea ALRO in favoarea grupului Marco International detinut de oligarhul Vitali Machitski, Glencore a protestat fata de faptul ca privatizarea s-a facut prin majorare de capital. Cel care conducea Marco, Alan Kestenbaum, fondase firma in 1983, impreuna cu Marc Rich.

Companiile Marc Rich Group Ltd si Glencore au fost mentionate, in anul 2005, in raportul �Petrol contra hrana� al Comisiei �Volcker�, printre companiile care au mituit regimul Saddam Hussein pentru a primi titei.

Glencore a luat si un milion de barili de la Rompetrol, care, la randul sau, il obtinuse tot de la irakieni. Un raport CIA a confirmat ca Glencore a mituit regimul Saddam Hussein in cadrul programului irakian �Petrol contra hrana�. Cele doua companii au fost anchetate de justitia din Elvetia, fara efect.

Timp de multi ani, reprezentantul Glencore in regiunea balcanica a fost bulgarul Stamen Stantchev. Acuzat de spionaj in Romania, in dosarul privatizarilor din energie, Stantchev a fost ofiter de informatii in Armata bulgara.

In ultimii ani, reprezentantii Glencore in Romania au mai fost Alexandru Bittner, numit chiar de Traian Basescu �seful Mafiei de Baneasa� si Yoav Stern, sotul vedetei TV Oana Cuzino.

Glencore, ani de zile unul dintre principalii furnizori de titei catre RAFO Onesti , Rompetrol si fosta Petrom, a primit contracte de stat si la Termoelectrica � pentru pacura.

nainte de 1989, Fabrica de Avioane Bucuresti, actuala Romaero Baneasa, a construit 11 aparate tip Rombac 1-11, avion de pasageri, turboreactor, construit dupa licenta britanica BAC, singurul avion comercial cu reactie din Europa comunista, cu exceptia Rusiei.
PUBLICITATE:

IToate au fost cumparate de Tarom, care nu le-a putut exploata pentru ca nu li s-a permis accesul pe aeroporturile occidentale, din cauza nivelului ridicat de zgomot, scrie Rompres. Drept urmare, ele au fost retrase si, la jumatatea anilor '90, Romaero s-a relansat, specializandu-se in productia de subansambluri pentru marii producatori de aeronave comerciale. Astfel, in acest moment, fabrica de la Baneasa are contracte cu Boeing, British Aerospace, Elbit, Gulfstream, Finmeccanica, Bombardier si modernizeaza avioanele Hercules (produse de Lockheed Martin), aflate in dotarea Armatei Romane.

Dar cel mai important lucru este ca , din acest an, dupa ce a semnat un contract pe zece ani cu firma suedeza SAAB, unul dintre principalii contractori ai Airbus, Romaero Baneasa livreaza, in calitate de subcontractor, o parte din componentele fuselajului lui Airbus A 380, cel mai mare avion de pasageri din lume. Contractul are o valoare de cinci milioane de dolari pentru urmatorii cinci-sapte ani dar, practic, se intinde pe zece ani, avand si o clauza de prelungire, daca Romaero isi satisface clientii.



Romaero are insa contracte directe si cu principalul concurent al Airbus, Boeing, iar livrarile sunt destinate chiar pentru modelul cu care americanii vor sa concureze cu A 380, adica Boeing 787 Dreamliner. in urma cu un an, primavara lui 2005, Romaero Bucuresti negocia si semna cu reprezentantii companiei americane Raytheon un contract privind participarea companiei romanesti la programul de rachete antiaeriene Hawk.

Contractul are si o componenta off-set, care prevede ca firma americana sa aiba subcontractori romani pentru fabricarea acestor sisteme", declara atunci Carmen Rafin, sefa biroului de relatii publice al Romaero. De mentionat ca Sistemul Hawk include rachete sol-aer cu raza medie de actiune coordonate de computer. Tot Romaero se ocupa si de modernizarea avioanelor Hercules C-130 din dotarea Armatei, incheind cu compania americana Lockheed Martin, in noiembrie 2004, un contract-cadru cu o valoare minima de 30 milioane de dolari. in ce priveste compania Aerostar Bacau, a carei productie era preponderent orientata spre aviatia militara, acum eforturile ei se indreapta spre aviatia civila, pe linia fabricatiei de componente, subansamble si aerostructuri, dar si pe linia mentenantei. Vanzarile in acest sector au crescut, productia destinata aviatiei civile depasind 15 la suta din totalul veniturilor.

De altfel, in domeniul mentenantei exista o veche colaborare cu mai multe companii romanesti, ca de exemplu Carpatair, in timp ce in domeniul productiei structurilor de aviatie civila, societatea bacauana opereaza pentru mai multe companii, cum este Fockker, pentru care furnizeaza piese si subansamble. Tot Aerostar produce si circa 160 de piese pentru rachetele ARIANNE, iar de curand a demarat si programul de colaborare cu EADS Germania, pentru componente de aviatie civila si piese pentru aeronavele Airbus.

Preocuparile in domeniul aviatiei civile, care au avut la baza o decizie strategica, s-au concretizat in identificarea pietelor civile pentru IAK-52, oferirea de variante configurate special pentru acest grup de utilizatori, dezvoltarea de avioane ultrausoare cum este WT-01, dezvoltarea avionului de firma ultrausor Festival. Printre partenerii sai se numara Elbit Systems, Thomson CSF Communications, DaimlerChrysler Aerospace. Actionarul principal al Aerostar este societatea Iarom Bucuresti, cu o participatie de peste 71 la suta. La randul sau, compania Turbomecanica, producator de subansamble si piese pentru motoare de aviatie, s-a relansat si produce pentru Rolls-Royce componente de motoare de aviatie.



Potrivit unui comunicat al Turbomecanica, contractul are o valoare de "ordinul milioanelor de dolari" si se va derula "pe o perioada de cativa ani", fara alte precizari, la solicitarea companiei britanice. Parteneriatul dintre cele doua companii dateaza de 30 de ani, odata cu acordarea licentei Rolls-Royce pentru fabricatia motorului Viper 632 cu postcombustie si a motorului turboreactor civil Spey, Turbomecanica devenind, dupa 1990, furnizor al companiei britanice.

Lunga traditie pe care tara noastra o are in sectorul industriei aviatice precum si programele de educatie solide din acest domeniu au reusit sa atraga companii straine, care, in afara de parteneriate, vin si isi deschid filiale in Romania. Este cazul companiei olandeze Stork Aerospace, cu activitate in domeniul proiectarii si productiei de aerostructuri si sisteme electrice pentru avioane militare si comerciale, care a deschis o subsidiara in Bucuresti, purtand numele de Fokker Engineering.

Stork Aerospace incearca sa-si consolideze pozitia pe o piata in care este deja activa din martie 2003, cand Aerostar Bacau si divizia olandeza Stork Fokker Aesp BV au semnat documentele privind infiintarea unei societati mixte, profilata pe realizarea de componente mecanice pentru aeronave. si istoria dezvoltarii parteneriatului in domeniul aviatiei intre firme israeliene si cele din Romania este semnificativa.

In anul 1993, Romania a incheiat un contract cu Elbit Systems in valoare de 332 de milioane de dolari pentru modernizarea a 110 avioane de lupta MIG 21. Contractul, destul de controversat, a fost semnat prin intermediul Aerostar Bacau, dar beneficiarul era aviatia militara. Pentru Elbit, contractul cu Aerostar a fost punerea unui picior in industria romaneasca de aviatie.

In 1997 Elbit a castigat o licitatie pentru perfectionarea elicopterului PUMA 330, contractul fiind incheiat cu IAR Ghimbav, obiectul acestuia fiind modernizarea elicopeterelor de lupta ale Romaniei in vederea alinierii la standardele impuse de NATO. Dupa incetarea contractului, societatea IAR Ghimbav s-a confruntat cu reale probleme privind exporturile. Deoarece varianta privatizarii a esuat, singura solutie a fost asocierea cu o firma de renume, respectiv, Eurocopter Franta, parte a grupului EADS (European Aeronautic, Defense and Space Company) Europa. Asa a aparut Eurocopter Romania, firma rezultata din asocierea IAR Ghimbav cu Eurocopter-Franta, care functioneaza oficial din ianuarie 2001.

De atunci IAR Ghimbav a ramas cu acest statut, dar in martie acest an, Primul-Ministru Calin Popescu-Tariceanu s-a intalnit cu reprezentantii companiilor Eurocopter si EADS si a relansat discutiile privind privatizarea producatorului roman de elicoptere de la Ghimbav Brasov.

Cam asa s-a intamplat in Romania..

lectie de fiscalitate �


�ntr-o diminea��, st�p�nitorul unei cet��i fu trezit de ni�te strig�te care se auzeau din pia��: �Hai la mere! Mere dulci cum n-a�i mai gustat!�. Ridic�ndu-se indispus din pat �i privind pe fereastr�, v�zu un t�rgove� ce vindea, �ntr-adev�r, mere, �nconjurat de o mul�ime de mu�terii. �Trebuie s� fie tare bune merele alea�, �i spuse mai-marele cet��ii �i, f�c�ndu-i-se poft�, �l chem� pe primul s�u sfetnic �i �i porunci: �Ia cinci galbeni �i mergi �n pia�� s� cumperi mere de la t�rgove�ul acela�. Primul sfetnic �l chem� pe paharnic �i �i spuse: �Uite patru galbeni, du-te �i cump�r� mere�. Paharnicul se adres�, la r�ndul s�u, stolnicului: �Poftim trei galbeni, de care s� cumperi mere de la t�rgove�ul acela�. Stolnicul �l chem� pe primul str�jer �i d�du doi galbeni �i �l trimise �n pia��. Acesta d�du un galben unui str�jer din subordine, iar acela se duse la t�rgove� �i �i lu� la rost: �Hei, ce tot strigi a�a? Ai tulburat somnul mai-marelui cet��ii, iar drept pedeaps� mi-a poruncit s�-�i confisc c�ru�a asta cu mere�.
Zis �i f�cut. �ntors la �eful s�u, str�jerul se l�ud�: �Am f�cut un t�rg nemaipomenit. Cu un galben am cump�rat o jum�tate din c�ru�a cu mere a t�rgove�ului�. Primul str�jer merse la stolnic: �M-am t�rguit �i, cu cei doi galbeni pe care mi i-ai dat am reu�it s� cump�r un sac cu mere!�. Stolnicul - repede la paharnic: �Cu trei galbeni am luat o tolb� �ntreag� cu mere�. Paharnicul dosi jum�tate din cantitate �i apoi merse la primul sfetnic: �Iat�, cei patru galbeni
mi-au ajuns doar pentru o jum�tate de tolb� cu mere�. Iar primul sfetnic se �nf��i�� dinaintea st�p�nitorului cet��ii �i gl�sui: �M�ria ta, iat�, am �ndeplinit porunca. Numai c� de acei cinci galbeni n-am reu�it s� t�rguiesc dec�t cinci mere�.
Mai-marele cet��ii mu�c� dintr-un m�r �i cuget�: �Hmmm� Cinci mere pentru cinci galbeni� scump, foarte scump! �i, cu toate astea, t�rgove�ul acela avea o mul�ime de cump�r�tori. �nseamn� c� lumea o duce bine, are bani. Ia s� m�resc eu birurile!�

"Intre marginile mele ,lumea mea fara de margini"

De la: deep_in_thought, la data 2010-06-17 15:17:51Cam asa s-a intamplat in Romania..

lectie de fiscalitate �


�ntr-o diminea��, st�p�nitorul unei cet��i fu trezit de ni�te strig�te care se auzeau din pia��: �Hai la mere! Mere dulci cum n-a�i mai gustat!�. Ridic�ndu-se indispus din pat �i privind pe fereastr�, v�zu un t�rgove� ce vindea, �ntr-adev�r, mere, �nconjurat de o mul�ime de mu�terii. �Trebuie s� fie tare bune merele alea�, �i spuse mai-marele cet��ii �i, f�c�ndu-i-se poft�, �l chem� pe primul s�u sfetnic �i �i porunci: �Ia cinci galbeni �i mergi �n pia�� s� cumperi mere de la t�rgove�ul acela�. Primul sfetnic �l chem� pe paharnic �i �i spuse: �Uite patru galbeni, du-te �i cump�r� mere�. Paharnicul se adres�, la r�ndul s�u, stolnicului: �Poftim trei galbeni, de care s� cumperi mere de la t�rgove�ul acela�. Stolnicul �l chem� pe primul str�jer �i d�du doi galbeni �i �l trimise �n pia��. Acesta d�du un galben unui str�jer din subordine, iar acela se duse la t�rgove� �i �i lu� la rost: �Hei, ce tot strigi a�a? Ai tulburat somnul mai-marelui cet��ii, iar drept pedeaps� mi-a poruncit s�-�i confisc c�ru�a asta cu mere�.
Zis �i f�cut. �ntors la �eful s�u, str�jerul se l�ud�: �Am f�cut un t�rg nemaipomenit. Cu un galben am cump�rat o jum�tate din c�ru�a cu mere a t�rgove�ului�. Primul str�jer merse la stolnic: �M-am t�rguit �i, cu cei doi galbeni pe care mi i-ai dat am reu�it s� cump�r un sac cu mere!�. Stolnicul - repede la paharnic: �Cu trei galbeni am luat o tolb� �ntreag� cu mere�. Paharnicul dosi jum�tate din cantitate �i apoi merse la primul sfetnic: �Iat�, cei patru galbeni
mi-au ajuns doar pentru o jum�tate de tolb� cu mere�. Iar primul sfetnic se �nf��i�� dinaintea st�p�nitorului cet��ii �i gl�sui: �M�ria ta, iat�, am �ndeplinit porunca. Numai c� de acei cinci galbeni n-am reu�it s� t�rguiesc dec�t cinci mere�.
Mai-marele cet��ii mu�c� dintr-un m�r �i cuget�: �Hmmm� Cinci mere pentru cinci galbeni� scump, foarte scump! �i, cu toate astea, t�rgove�ul acela avea o mul�ime de cump�r�tori. �nseamn� c� lumea o duce bine, are bani. Ia s� m�resc eu birurile!�

am trecut la lectia urmatoare...
cum sa strangem birurile...

Ideea este ca marea majoritate sunt invatati ca pe vremea impuscatului,fiecare de unde traia de acolo manca.Daca lucrai la portelan,furai si faceai schimb cu cei de la cristal.Toti scoteau din fabrici una/alta..etc..etc.Noi ca natie nu avem constiinta nealterata,de aceea si pot face "alesii" ce fac.O mana spala pe alta si amandoua fata,nu?Hai sa fim realisti si drepti.Cati din cei care ajung intr-o functie nu trag foloase de pe urma ei,alta decat salariul?Fiecare la ce nivel este.Ma refer de cei de la stat in special care nu au cunoscut ce-i aia munca la privat.Eu de 3 luni am avut proasta inspiratie sa ma mut in sistemul bugetar si stiu ce vorbesc.Se fura de la cel mai mic si mai insignifiant pana la cel mai mare.Si atunci,incotro ne indreptam?Daca bugetarul care ia 1000 lei striga ca i se ia 250 din salariu insa el de unde munceste mai pleaca acasa cu una alta...o cafea ,o ciocolata,un material de birotica,de curatenie,erc..etc...cum poate sa strige se fura!?...Evident,nu generalizez,insa de ce se zbate lumea si da spaga sa ajunga sa lucreze la stat daca-i asa de rau?Deci,noi toti trebuie sa ne schimbam cu toti...sa avem constiinta.Pt ca as putea jura ca oricine ar ajunge intr-o functie,mai devreme sau mai traziu va avea grija sa traga cat mai multe foloase de pe urma ei.Si de aici,intervine chestia de bun simt la cat se intinde fiecare....Sa ne vedem fiecare pe noi si atunci,poate ne si putem schimba.Daca toti cei din sistemul asta putred ar fi nevoiti sa lucreze cateva luni la privat sa vada ce inseamna intr-adevar munca si programul..ar privi totul cu alti ochi..

"Intre marginile mele ,lumea mea fara de margini"

De la: deep_in_thought, la data 2010-06-17 16:29:11Ideea este ca marea majoritate sunt invatati ca pe vremea impuscatului,fiecare de unde traia de acolo manca.Daca lucrai la portelan,furai si faceai schimb cu cei de la cristal.Toti scoteau din fabrici una/alta..etc..etc.Noi ca natie nu avem constiinta nealterata,de aceea si pot face "alesii" ce fac.O mana spala pe alta si amandoua fata,nu?Hai sa fim realisti si drepti.Cati din cei care ajung intr-o functie nu trag foloase de pe urma ei,alta decat salariul?Fiecare la ce nivel este.Ma refer de cei de la stat in special care nu au cunoscut ce-i aia munca la privat.Eu de 3 luni am avut proasta inspiratie sa ma mut in sistemul bugetar si stiu ce vorbesc.Se fura de la cel mai mic si mai insignifiant pana la cel mai mare.Si atunci,incotro ne indreptam?Daca bugetarul care ia 1000 lei striga ca i se ia 250 din salariu insa el de unde munceste mai pleaca acasa cu una alta...o cafea ,o ciocolata,un material de birotica,de curatenie,erc..etc...cum poate sa strige se fura!?...Evident,nu generalizez,insa de ce se zbate lumea si da spaga sa ajunga sa lucreze la stat daca-i asa de rau?Deci,noi toti trebuie sa ne schimbam cu toti...sa avem constiinta.Pt ca as putea jura ca oricine ar ajunge intr-o functie,mai devreme sau mai traziu va avea grija sa traga cat mai multe foloase de pe urma ei.Si de aici,intervine chestia de bun simt la cat se intinde fiecare....Sa ne vedem fiecare pe noi si atunci,poate ne si putem schimba.Daca toti cei din sistemul asta putred ar fi nevoiti sa lucreze cateva luni la privat sa vada ce inseamna intr-adevar munca si programul..ar privi totul cu alti ochi..

ai dreptate, numai ca acest mesaj l-am postat eu acum vreo doua zile si, spre surprinderea mea, au fost oameni care nu l-au inteles sau care i-au dat alt sens...

Scuze atunci de repetitie dar n-am rabdare sa citesc in urma , la cat de chatuite sunt subiectele....

"Intre marginile mele ,lumea mea fara de margini"

De la: adiuc, la data 2010-06-17 16:32:42

De la: deep_in_thought, la data 2010-06-17 16:29:11Ideea este ca marea majoritate sunt invatati ca pe vremea impuscatului,fiecare de unde traia de acolo manca.Daca lucrai la portelan,furai si faceai schimb cu cei de la cristal.Toti scoteau din fabrici una/alta..etc..etc.Noi ca natie nu avem constiinta nealterata,de aceea si pot face "alesii" ce fac.O mana spala pe alta si amandoua fata,nu?Hai sa fim realisti si drepti.Cati din cei care ajung intr-o functie nu trag foloase de pe urma ei,alta decat salariul?Fiecare la ce nivel este.Ma refer de cei de la stat in special care nu au cunoscut ce-i aia munca la privat.Eu de 3 luni am avut proasta inspiratie sa ma mut in sistemul bugetar si stiu ce vorbesc.Se fura de la cel mai mic si mai insignifiant pana la cel mai mare.Si atunci,incotro ne indreptam?Daca bugetarul care ia 1000 lei striga ca i se ia 250 din salariu insa el de unde munceste mai pleaca acasa cu una alta...o cafea ,o ciocolata,un material de birotica,de curatenie,erc..etc...cum poate sa strige se fura!?...Evident,nu generalizez,insa de ce se zbate lumea si da spaga sa ajunga sa lucreze la stat daca-i asa de rau?Deci,noi toti trebuie sa ne schimbam cu toti...sa avem constiinta.Pt ca as putea jura ca oricine ar ajunge intr-o functie,mai devreme sau mai traziu va avea grija sa traga cat mai multe foloase de pe urma ei.Si de aici,intervine chestia de bun simt la cat se intinde fiecare....Sa ne vedem fiecare pe noi si atunci,poate ne si putem schimba.Daca toti cei din sistemul asta putred ar fi nevoiti sa lucreze cateva luni la privat sa vada ce inseamna intr-adevar munca si programul..ar privi totul cu alti ochi..

ai dreptate, numai ca acest mesaj l-am postat eu acum vreo doua zile si, spre surprinderea mea, au fost oameni care nu l-au inteles sau care i-au dat alt sens...

Daca il intrebi pe acela ce ajunge acasa cu un Top de hartie "strecurat" de la magazia Unitatii unde lucreaza ... o sa dea vina pe viata asta nasoala din Romania..... Toti fura miliartde si tu ma acuzi pe mine pt un top de hartie nenorocit ?
Ce raspusns ii dai ?

Astepti ca OAMENI MARI sa se nasca din partidele politice existente ? Daca nu, acorda-ne 2 minute din viata ta si vezi cum poti schimba totul ! >>www.plr.orgdominus.ro & www.orgdominus.ro

Tocmai spuneam mai sus ca noi toti avem nevoie de o schimbare de viziune..de constiinta,de principii...N-am ce-i spune aluia atata timp cat el continua sa gandeasca "daca ala fura eu de ce sa n-o fac?"..Nu se va termina niciodata asa.Eu,cu toate ca ,chiar pierd o parte semnificativa pt mine din salariu,m-as bucura sa ajungem rau.Dar rau..Atat de rau incat sa nu avem cu ce trai .Poate asa,o sa incepem sa recladim tot ce-am stricat NOI TOTI in frunte cu alesii nostri (ca doar noi i-am ales,nu?)Se zice ca fiecare ne meritam soarta.Si noi ne-o meritam ca nu stim ce sa facem cu drepturile noastre,cu obligatiile noastre.Ca pana la ultimele alegeri nu ne-am ridicat sa mergem la vot sa sanctionam pe cei ce-au gresit...ba mai mult,il votam pe Becalii si pe Eba europarlamentari..Si alte gafe de acest gen ce tot noi ca natie le-am facut...Asa ca...incotro ne indreptam?Incotro vor altii...Ca ne-am invatat sa ne zicem"noi suntem prea mici ca sa schimbam ceva".Noi astia mici le decidem la toti scaunele...

"Intre marginile mele ,lumea mea fara de margini"

De la: deep_in_thought, la data 2010-06-17 17:11:26Tocmai spuneam mai sus ca noi toti avem nevoie de o schimbare de viziune..de constiinta,de principii...N-am ce-i spune aluia atata timp cat el continua sa gandeasca "daca ala fura eu de ce sa n-o fac?"..Nu se va termina niciodata asa.Eu,cu toate ca ,chiar pierd o parte semnificativa pt mine din salariu,m-as bucura sa ajungem rau.Dar rau..Atat de rau incat sa nu avem cu ce trai .Poate asa,o sa incepem sa recladim tot ce-am stricat NOI TOTI in frunte cu alesii nostri (ca doar noi i-am ales,nu?)Se zice ca fiecare ne meritam soarta.Si noi ne-o meritam ca nu stim ce sa facem cu drepturile noastre,cu obligatiile noastre.Ca pana la ultimele alegeri nu ne-am ridicat sa mergem la vot sa sanctionam pe cei ce-au gresit...ba mai mult,il votam pe Becalii si pe Eba europarlamentari..Si alte gafe de acest gen ce tot noi ca natie le-am facut...Asa ca...incotro ne indreptam?Incotro vor altii...Ca ne-am invatat sa ne zicem"noi suntem prea mici ca sa schimbam ceva".Noi astia mici le decidem la toti scaunele...

Eu inca nu te cred ... nu poti gandii asa ... ai parinti din alta tara ... te-ai lovit la cap cand erai mic ... ne scrii acum din alta locatie decat Romania ? .... caci un roman nu gandeste asa !!!!

Astepti ca OAMENI MARI sa se nasca din partidele politice existente ? Daca nu, acorda-ne 2 minute din viata ta si vezi cum poti schimba totul ! >>www.plr.orgdominus.ro & www.orgdominus.ro

Si cum gandeste un roman,dupa tine?..Exact ca in exemplul ce mi l-ai dat tu mai sus,nu?Si se mai spune"esti ceea ce gandesti"..Deci suntem si traim exact cum gandim.Si sunt romanca si mama mea a lucrat 37 de ani in temperatura de peste 40 grade si ia o pensie de rahat din care-i taie 15%...Nu-i vinovata ca traieste in Romania sau ca s-a nascut aici dar l-a ales pe Basescu indoctrinata fiind de "n" exemple de propaganda electorala.La referendum l-a mai ales odata si la ultimele alegeri iarasi.Daca si alesii nostrii ar avea constiinta ,daca noi ne-am duce la medic sa nu le mai dam spaga niciunul din noi..daca ,daca..daca..Problema este ca nu se vor intampla schimbari peste noapte,dar,daca continuam sa gandim mereu si mereu ca suntem prea mici sa schimbam ceva sau ne ghidam dupa lozinca"
lasa mah ca merge-asa"...macar sa nu ne mai plangem.De aceea cred ca noi ca natie,avem nevoie de un soc sa ne trezim.Pt ca,comunismul de atatia ani ne-a alterat gandirea si noi asa vedem lucrurile,fiecare din noi.Si cine ajunge la o functie,profita din plin de ea.Asta suntem,asta ne place,asta facem,asta vrem:paine si circ si pomene...Si era poate mai bine daca cadeam in cap si ma dileam cu totul.As fi trait intr-o lume,alta decat cea de acum...

"Intre marginile mele ,lumea mea fara de margini"

VA SALUT CU PRIETENIE ! GREA INTREBARE, SA VAD DACA NIMERESC RASPUNSUL... DE NOI DEPINDE SA REVENIM LA UN "NORMAL" ACCEPTABIL PENTRU O VREME, SI DECENT CEL PUTIN, DUPA ACEEA ! NU STIU DACA FACTORII DE DECIZIE AI ROMANIEI LUI 2010 ISI ARUNCA OCHII PE "BILANTUL EPOCII DE AUR" ,PREZENTAT IN PRIMELE COMENTARII ! SI PENTRU ACELE REALIZARI, TARA A PLATIT UN PRET GREU, IAR NOI, ROMANII AM VRUT "SCHIMBAREA" .... SI AU MURIT TINERI PENTRU ACEASTA "SCHIMBARE", CARE NU A ADUS NIMIC BUN, DAR CATA VREME AVEM SUB TALPI PAMANTUL STRAMOSESC (SPUN VORBE MARI ?!), NU VA FI NICIODATA PREA TARZIU SA O LUAM DE LA CAPAT, DAR .... CU CAP ! PESTE DOI ANI VIN ALEGERILE PARLAMENTARE ! IAR AU SA INCERCE SA NE MINTA POLITICIENII, DAR NOI STIM DE CE SUNT IN STARE DE-ADEVARATELEA ! IN MANA NOASTRA STA PUTEREA DE A SCHIMBA TOTUL, IN MANA CU CARE PUNEM STAMPILA "VOTAT" ! DOI ANI VOM MAI STRANGE DIN DINTI, VOM MAI SPERA CA OAMENII ACESTIA - FARA INIMA SI DUMNEZEU - VOR SI EI BINELE TARII, DAR NU DECLARATIV, CI "PE BUNE !" EU PERSONAL, PE EI NU-I MAI CRED ! DAR CRED IN PUTERE DE RENASTERE A POPORULUI MEU, IN INTELIGENTA LUI, IN PUTEREA DE MUNCA, IN GASIREA DE SOLUTII SI ACOLO UNDE DRUMUL PARE INCHIS ! DA, ROMANIA ARE UN VIITOR FRUMOS SI, REPET, DE NOI TOTI DEPINDE ! DE ADULTI, DE TINERET, DE COPIII IN FORMARE ! ATI AUZIT CUM SPUN AMERICANII :"DUMNEZEU SA AJUTE AMERICA" ! SI MIE IMI PLACE CAND O SPUN ! SI, SE PARE CA DUMNEZEU II ASCULTA ! HAI SA O SPUNEM SI NOI : "BUNUL DUMNEZEU SA AJUTE, CU TOATE PUTERILE LUI, ROMANIA !"

DDR

Revenire? Unde? Ce vorbiti prostii? Schimbare totala DA!

De la: deep_in_thought, la data 2010-06-17 15:17:51Cam asa s-a intamplat in Romania..

lectie de fiscalitate �


�ntr-o diminea��, st�p�nitorul unei cet��i fu trezit de ni�te strig�te care se auzeau din pia��: �Hai la mere! Mere dulci cum n-a�i mai gustat!�. Ridic�ndu-se indispus din pat �i privind pe fereastr�, v�zu un t�rgove� ce vindea, �ntr-adev�r, mere, �nconjurat de o mul�ime de mu�terii. �Trebuie s� fie tare bune merele alea�, �i spuse mai-marele cet��ii �i, f�c�ndu-i-se poft�, �l chem� pe primul s�u sfetnic �i �i porunci: �Ia cinci galbeni �i mergi �n pia�� s� cumperi mere de la t�rgove�ul acela�. Primul sfetnic �l chem� pe paharnic �i �i spuse: �Uite patru galbeni, du-te �i cump�r� mere�. Paharnicul se adres�, la r�ndul s�u, stolnicului: �Poftim trei galbeni, de care s� cumperi mere de la t�rgove�ul acela�. Stolnicul �l chem� pe primul str�jer �i d�du doi galbeni �i �l trimise �n pia��. Acesta d�du un galben unui str�jer din subordine, iar acela se duse la t�rgove� �i �i lu� la rost: �Hei, ce tot strigi a�a? Ai tulburat somnul mai-marelui cet��ii, iar drept pedeaps� mi-a poruncit s�-�i confisc c�ru�a asta cu mere�.
Zis �i f�cut. �ntors la �eful s�u, str�jerul se l�ud�: �Am f�cut un t�rg nemaipomenit. Cu un galben am cump�rat o jum�tate din c�ru�a cu mere a t�rgove�ului�. Primul str�jer merse la stolnic: �M-am t�rguit �i, cu cei doi galbeni pe care mi i-ai dat am reu�it s� cump�r un sac cu mere!�. Stolnicul - repede la paharnic: �Cu trei galbeni am luat o tolb� �ntreag� cu mere�. Paharnicul dosi jum�tate din cantitate �i apoi merse la primul sfetnic: �Iat�, cei patru galbeni
mi-au ajuns doar pentru o jum�tate de tolb� cu mere�. Iar primul sfetnic se �nf��i�� dinaintea st�p�nitorului cet��ii �i gl�sui: �M�ria ta, iat�, am �ndeplinit porunca. Numai c� de acei cinci galbeni n-am reu�it s� t�rguiesc dec�t cinci mere�.
Mai-marele cet��ii mu�c� dintr-un m�r �i cuget�: �Hmmm� Cinci mere pentru cinci galbeni� scump, foarte scump! �i, cu toate astea, t�rgove�ul acela avea o mul�ime de cump�r�tori. �nseamn� c� lumea o duce bine, are bani. Ia s� m�resc eu birurile!�

Da, e profunda si cu un vadit talc povestioara!!

De la: deep_in_thought, la data 2010-06-17 16:29:11Ideea este ca marea majoritate sunt invatati ca pe vremea impuscatului,fiecare de unde traia de acolo manca.Daca lucrai la portelan,furai si faceai schimb cu cei de la cristal.Toti scoteau din fabrici una/alta..etc..etc.Noi ca natie nu avem constiinta nealterata,de aceea si pot face "alesii" ce fac.O mana spala pe alta si amandoua fata,nu?Hai sa fim realisti si drepti.Cati din cei care ajung intr-o functie nu trag foloase de pe urma ei,alta decat salariul?Fiecare la ce nivel este.Ma refer de cei de la stat in special care nu au cunoscut ce-i aia munca la privat.Eu de 3 luni am avut proasta inspiratie sa ma mut in sistemul bugetar si stiu ce vorbesc.Se fura de la cel mai mic si mai insignifiant pana la cel mai mare.Si atunci,incotro ne indreptam?Daca bugetarul care ia 1000 lei striga ca i se ia 250 din salariu insa el de unde munceste mai pleaca acasa cu una alta...o cafea ,o ciocolata,un material de birotica,de curatenie,erc..etc...cum poate sa strige se fura!?...Evident,nu generalizez,insa de ce se zbate lumea si da spaga sa ajunga sa lucreze la stat daca-i asa de rau?Deci,noi toti trebuie sa ne schimbam cu toti...sa avem constiinta.Pt ca as putea jura ca oricine ar ajunge intr-o functie,mai devreme sau mai traziu va avea grija sa traga cat mai multe foloase de pe urma ei.Si de aici,intervine chestia de bun simt la cat se intinde fiecare....Sa ne vedem fiecare pe noi si atunci,poate ne si putem schimba.Daca toti cei din sistemul asta putred ar fi nevoiti sa lucreze cateva luni la privat sa vada ce inseamna intr-adevar munca si programul..ar privi totul cu alti ochi..

Ai pronun�at un cuv�nt .... �paga !
P�i acesta rezum� , tone �i tone de maculatur� scris� �n ce stil
vrei �i cu ce cuvinte vrei ...
Asta f�-o s� dispar� ,tu , popor rom�n u�or de manevrat , pe urm� mai vedem ce �i cum ....

De la: Nero_reloaded, la data 2010-06-19 23:32:20

De la: deep_in_thought, la data 2010-06-17 16:29:11Ideea este ca marea majoritate sunt invatati ca pe vremea impuscatului,fiecare de unde traia de acolo manca.Daca lucrai la portelan,furai si faceai schimb cu cei de la cristal.Toti scoteau din fabrici una/alta..etc..etc.Noi ca natie nu avem constiinta nealterata,de aceea si pot face "alesii" ce fac.O mana spala pe alta si amandoua fata,nu?Hai sa fim realisti si drepti.Cati din cei care ajung intr-o functie nu trag foloase de pe urma ei,alta decat salariul?Fiecare la ce nivel este.Ma refer de cei de la stat in special care nu au cunoscut ce-i aia munca la privat.Eu de 3 luni am avut proasta inspiratie sa ma mut in sistemul bugetar si stiu ce vorbesc.Se fura de la cel mai mic si mai insignifiant pana la cel mai mare.Si atunci,incotro ne indreptam?Daca bugetarul care ia 1000 lei striga ca i se ia 250 din salariu insa el de unde munceste mai pleaca acasa cu una alta...o cafea ,o ciocolata,un material de birotica,de curatenie,erc..etc...cum poate sa strige se fura!?...Evident,nu generalizez,insa de ce se zbate lumea si da spaga sa ajunga sa lucreze la stat daca-i asa de rau?Deci,noi toti trebuie sa ne schimbam cu toti...sa avem constiinta.Pt ca as putea jura ca oricine ar ajunge intr-o functie,mai devreme sau mai traziu va avea grija sa traga cat mai multe foloase de pe urma ei.Si de aici,intervine chestia de bun simt la cat se intinde fiecare....Sa ne vedem fiecare pe noi si atunci,poate ne si putem schimba.Daca toti cei din sistemul asta putred ar fi nevoiti sa lucreze cateva luni la privat sa vada ce inseamna intr-adevar munca si programul..ar privi totul cu alti ochi..

Ai pronun�at un cuv�nt .... �paga !
P�i acesta rezum� , tone �i tone de maculatur� scris� �n ce stil
vrei �i cu ce cuvinte vrei ...
Asta f�-o s� dispar� ,tu , popor rom�n u�or de manevrat , pe urm� mai vedem ce �i cum ....

Ca bine zici Al naibii de popor s-a lasat cumparat pt. cateva kile de faina si ceva galeti portocalii!

Denis, ai putea sa imi indici o serie de titluri care se ocupa de economia , mai ales comertul exterior al Romaniei in perioadaa 1945-1961?
Al doilea, unde as putea gasi date despre participarea evreilor in diferite secotare ale economiei, ca de ex industrie, agricultura, cultura, servicii, tot in aceasi perioada. Daca ma poti ajuta iti multumesc foarte mult.

De la: 9am181796, la data 2010-06-21 16:21:10Denis, ai putea sa imi indici o serie de titluri care se ocupa de economia , mai ales comertul exterior al Romaniei in perioadaa 1945-1961?
Al doilea, unde as putea gasi date despre participarea evreilor in diferite secotare ale economiei, ca de ex industrie, agricultura, cultura, servicii, tot in aceasi perioada. Daca ma poti ajuta iti multumesc foarte mult.

Sunt multe lucrari din care puteti sa va informati asupra comertului exterior!
Incercati lucrarile lui VICTOR JINGA!

Victor Jinga (n. 17 februarie/2 martie 1901, Sacele - d. 1 iulie 1990), economist, profesor, autorul monumentalei lucrari Probleme fundamentale ale Transilvaniei.

Biografie



S-a nascut la 17 februarie (stil vechi) �n Satulung � Sacelele Brasovului, �ntr-o familie de ciobani care obisnuiau sa mearga �n transhumanta p�na �n C�mpia Rom�na, Dobrogea sau Basarabia. Dupa ce a terminat scoala primara �n satul natal (1910 � 1914), a continuat gimnaziul si apoi scoala comerciala superioara la Brasov si la Galati, cu o scurta �ntrerupere �n perioada razboiului. Pentru ca era interesat de stiintele economice, a urmat apoi universitatea la Institutul de stiinte economice din Venetia (1925). Tot aici obtine doctoratul �n stiinte economice si financiare, cu teza "Reformele agrare si dezvoltarea creditului popular �n Rom�ni". Pentru a-si completa studiile a mai studiat �n Franta (Grenoble), Elvetia (Geneva) si Austria (Graz).



Dupa ce s-a re�ntors �n tara si a efectuat stagiul militar, s-a angajat ca economist la societatea petroliera Creditul Minier din Bucuresti (1927). Cu toate ca a avansat rapid �n ierarhia societatii, a preferat sa se �ndrepte catre activitatea stiintifica. S-a �nscris si a c�stigat concursul pentru un post de profesor la Academia de �nalte studii comerciale si industriale din Cluj, �n ciuda faptului ca urma sa fie retribuit cu abia un sfert din c�t c�stiga �n activitatea privata. �n 1935 a fost titularizat la catedra de economie politica a universitatii si a tinut cursuri precum �Introducere �n economia politica", �Istoria doctrinelor economice" si �Metodologia cercetarii economice". A fost si presedinte al Uniunii de Cooperative �Ardealul" din Cluj.



Dupa cedarea Ardealului de Nord s-a refugiat, �mpreuna cu Academia din Cluj la Brasov si a preluat postul de rector al institutiei (1942 - 1945). A �ncercat sa asigure o instructie de calitate chiar si �n conditiile grele ale razboiului. A functionat �n �nvatam�nt p�na �n 1947, c�nd a fost �nlaturat pe criterii politice, cum au fost �nlaturati marea parte a profesorilor de elita din centrele universitare. Mai mult, �ntre 1949 - 1963 a fost �ntemnitat �n �nchisorile comuniste, a fost pus la muncile de jos, trimis pe santierul de la Canalul Dunare-Marea Neagra.



Abia �n anul 1963, cursul vietii sale a revenit oarecum la normal. A fost angajat de Institutul de cercetari economice al Academiei Rom�ne si a putu sa-si reia activitatea stiintifica. A decedat la 1 iulie 1990.



Activitatea stiintifica



�ntre 1963 - 1974 fost cercetator stiintific la Institutul de cercetari economice din Bucuresti. Este autorul unor studii pe probleme economice, demografice si etnice ale Transilvaniei. Pentru cartea sa Probleme fundamentale ale Transilvaniei (Brasov, 1945), a primit premiul Academiei Rom�ne. A cercetat probleme legate de cooperatie, de moneda



Activitatea publicistica



�nca din perioada studentiei, Victor Jinga s-a implicat �n activitatea publicistica, colabor�nd la ziarele italiene �Corriere della Serra" si �Gazetta di Venezia". �n tara a colaborat la numeroase publicatii, printre care: �G�nd Rom�nesc", �Transilvania", �Observatorul social-economic", �Viata Rom�neasca", �Revista Fundatiilor", �Curierul cooperatiei", �Cooperatorul", �Tara B�rsei", �Plaiuri Sacelene", �Gazeta Transilvaniei", �Dreptatea", �Patria", �Rom�nia", etc.



Pe l�nga colaborarea la publicatii din tara si strainatate, el �nsusi a fondat si condus revistele: �Tribuna cooperatiei ardelene" (1930 - 1934), �Tara de m�ine" (1930 - 1938), �Tara noua" (1939 - 1940).



Activitatea politica



Pe plan politic Victor Jinga a debutat ca membru al Organizatiei de Tineret a Partidului National Taranesc si a fost presedinte al acesteia pentru scurta vreme. A sustinut instaurarea regimului carlist. A fost membru al Frontului Renasterii Nationale si a functionat ca subsecretar de stat �n Ministerul Economiei (�ntre 1 februarie � 23 noiembrie 1939).



Opera

- Cooperatia rom�neasca �n judetul Brasov, Brasov, 1932

- Viata economica a Rom�niei �n timpul guvernarii liberale: (1933-1937), Cluj, 1937

- Actualitatea doctrinei solidariste, Cluj, 1937

- G�ndire economica rom�neasca �n secolul al XIX-lea. Consideratiuni sumare, Cluj, 1938

- Migratiunile demografice si problema colonizarilor �n Rom�nia, Brasov, 1941

- Dinamica economiei cooperatiste, Brasov, 1941

- Germanii �n economia transilvana, Sibiu, 1942

- Printre rom�nii de dincolo de Nistru, 1942 (reeditat 1992 sub numele �Rom�nii de dincolo de Nistru")

- Probleme fundamentale ale Transilvaniei, Astra, Brasov, 1945

- Principii si orientari ale comertului exterior al Rom�niei (1859-1916), Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1975

- Moneda si problemele ei fundamentale (2. vol), Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981

- Studii de istorie economica si istoria g�ndirii economice (�n colaborare)
CAT DES[PRE PARTICIPAREA EVREILOR la sectoarele economice din acea perioada incercati sa-l contactati pe Userul T(y)icu,tot de pe forumul 9AM.

Denis, iti multumesc, dar lucrarile lui Jinga relevante se refera la perioade foarte vechi, m-am uitat in cataloagele bibliotecilor si nu am prea gasit ceva relevant. a sa incerc sa iau legatura, desi nu prea stiu pe unde sa il gasesc, cu dl Ticu.

De la: 9am181796, la data 2010-06-22 10:55:41Denis, iti multumesc, dar lucrarile lui Jinga relevante se refera la perioade foarte vechi, m-am uitat in cataloagele bibliotecilor si nu am prea gasit ceva relevant. a sa incerc sa iau legatura, desi nu prea stiu pe unde sa il gasesc, cu dl Ticu.

I-am transmis domnului Tycu sa va caute pe acest topic!
Daca dorit sa-l contactati mai repede il gasiti pe topicul,,Fenomene la limita cunoasterii''sau topicul ,,despre Evrei'',oricum ceva cu Evrei!
Va doresc succes!

Romania incotro!
In ritmul cum merge economia tarii,sunt slabe sperante ca tara sa intre pe o linie de plutire!

"Evolutia industriei in perioada 1945-1989"

�n prima jum�tate a anului 1947,Partidul Comunist a ac�ionat pentru a-si m�ri controlul asupra tuturor ramurilor economiei. Planificarea si conducerea centralizata erau la ordinea zilei si toate masurile pe care le-a luat s-au dovedit a fi doar faza pregatitoare in vederea nationalizarii industriei si colectivizarii agriculturii.



La 5 aprilie,un nou Minister al Industriei si Comertului si-a asumat puteri largi in strangerea si distributia bunurilor agricole si industriale de consum, alocarea materiilor prime pentru industrie,regularizarea investitiilor in intreprinderile particulare si detinute de stat si in controlarea creditelor. Transformarea economiei romanesti in conformitate cu modelul sovietic a fost insotita de integrarea ei in blocul sovietic.



In iunie 1948, Marea Adunare Nationala a votat legea nationalizarii intreprinderilor industriale, de asigurari, miniere si de transport,care, impreuna cu inceputul procesului de colectivizare in martie 1949,au facut din stat singurul detinator de resurse,care puteau fi astfel directionate spre accelerarea dezvoltarii industriale.



Planul de stat lansat la 24 decembrie 1948 urmarea realizarea a 5 obiective:dezvoltarea extensiva,autarhia economica,planul central si planificarea,investitii masive in industria grea in dauna celei de consum si sovietizarea industriei romanesti.


Structura investitiilor

Tabelul 1
Anul Industrie
1951 48,5%
1953 57,5%
1981 50,7%
1982 46,9%
1983 48,0%
1984 51,7%

In consecinta, programul de modernizare rapida, lansat dupa 1948,a fost un esec. Parametrii propusi nu au fost realizati,chiar daca in anumite ramuri s-a inregistrat o crestere a productiei industriale. Realitatea de la sfarsitul anilor 1950 indica persistenta acelorasi probleme: inapoierea,in principal, apoi o structura sociala predominant agrara, cu o eficienta scazuta.

Industrializarea - motorul cresterii economice in Romania

In perioada 1951-1989,dezvoltarea economiei s-a desfasurat pe baza planurilor cincinale si a fost concentrata pe dezvoltarea industriala.Prin aceasta se urmarea transformarea Romaniei intr-un stat industrial-agrar cu o economie eficienta,lichidarea decalajelor de dezvoltare economica dintre zone,regiuni,judete si apropierea nivelului dezvoltarii economico-sociale a acestora,crearea unei structuri moderne a economiei in profil de ramura,departamental si teritorial,in care industria sa aiba rolul central,alegerea si folosirea rationala in procesul dezvoltarii a resurselor disponibile din fiecare zona si unitate teritoriala,in concordanta cu nevoile tarii si ale zonei sau unitatii teritoriale.

In primii ani, industrializarea-considerata motorul cresterii economice in Romania-s-a realizat preponderent pe cale extensiva,prin marirea personalului si a investitiilor,iar construirea combinatului siderurgic de la Galati poate fi considerat ca simbolul acestei politici de industrializare prin forte proprii-o dezvoltare,pentru a folosi expresia lui de Gaulle,�tous azimutus�.

Industrializarea- ritm de crestere
Tabelul 2

1938 1950 1965
Industria chimica 100% 193% 1200%
Industria constructiilor de masini 100% 179% 2300%
Industria alimentara 100% 107% 382%

Dupa 1970,Ceausescu a accentuat rata de dezvoltare a industriei,fara a tine cont de indicatorii economici reali.

Autoritatile au investit in trei domenii: industrie grea (siderurgie, constructii de masini, aeronautica, industrie extractiva si industrie chimica); infrastructura: Canalul Dunare-Marea Neagra, Canalul Poarta Alba-Midia-Navodari; proiecte cu caracter mai mult propagandistic decat economic: Canalul Bucuresti-Dunare si transformarea Capitalei in port la Dunare, Centrul Civic si Casa Poporului, transformarea satelor, prin sistematizare, in orase agro-industriale.

Astfel, ponderea investitiilor alocate industriei constructoare de masini, energiei electrice si termice, combustibililor, chimiei si metalurgiei, in intervalul 1980-1989, s-a situat intre 17,7%- 28,9%, 10,8%- 25, 2%, 13,2%- 22,1%, 9,5%- 14,7% si 10%- 14,2%.

Tabelul 3

Anul Industrie
1951 48,5%
1953 57,5%
1981 50,7%
1982 46,9%
1983 48,0%
1984 51,7%

Transpunerea in fapt a modelului productiei industriale bazat pe industria grea s-a realizat intr-un efort investitional,realizat prin fortarea investitiilor in acest sens, in defavoarea consumului populatiei si cu pretul unor profunde dezechilibre sectoriale.
Investitiile efectuate in economia nationala inregistreaza o tendinta de crestere permanenta, de la un interval la altul,pana in 1986, iar ulterior o tendinta de scadere.In cadrul investitiilor efectuate in economia nationala,cele alocate industiei ocupa locul central,ele situindu-se in jurul a 45-46%,in unii ani atingand chiar si peste 50%. Deosebit de semnificativa este alocarea investitiilor industriale pe cele doua grupe ale industriei.

Astfel, grupa A, in care erau incluse ramurile producatoare de mijloace de productie,adica de bunuri investitionale,respectiv industriile metalurgica,siderurgica, constructoare de masini s.a., a beneficiat de cea mai mare parte a investitiilor, de peste 80% in intreaga perioada, apropiindu-se,uneori, chiar de 90%. Grupa B, in care erau incluse industriile producatoare de bunuri de consum individual,industriile alimentara,textila, de pielarie,s.a.,a beneficiat,in medie, de aproximativ 11% din investitiile industriale,rareori ajungand in jurul a 16%.

- Economia dupa '89

Trecerea de la economia planificat� central la cea de pia�� func�ional� s-a dovedit a fi un proces mult mai complicat �i mai complex dec�t se crezuse ini�ial, deoarece a trebuit ca acest proces s� aduc� restructur�ri pofunde �n activitatea tuturor ramurilor economiei. Schimb�rile radicale puteau fi f�cute doar �n baza unui model care s� defineasc� pa�ii �n aceast� reform� economic� deosebit de �ndr�znea��. Din p�cate, nu exista un model deja verificat �n practic�, pentru c� nu avusese loc nic�ieri trecerea de la o economie socialist� bazat� pe proprietatea de stat �i planificarea centralizat� la economia de pia��, dup� care guvernul s� se ghideze �i s� evite eventualele gre�eli f�cute de al�ii. Sarcina restructur�rii �i revenirii, dup� peste 40 de ani de comunism, a devenit �i mai dificil�. Cu toate acestea, imediat dup� evenimentele din 1989, Rom�nia �i-a �ndreptat interesul spre modelul capitalist european, date fiind asem�n�rile de factur� psihic� �i de tradi�ii mai mari cu ��rile din partea vestic� a Europei.

Deceniul 1990-2000 a fost perioada marilor transform�ri �i a dificult��ilor majore, pentru c� autoritatea guvernamental� din anul imediat urm�tor evenimentelor din 1989 nu a dovedit destul� fermitate, din cauza instabilit��ilor politice fire�ti dup� asemenea r�sturn�ri revolu�ionare. Acum, la dou� decenii de la evenimentele de atunci, constat�m c�, de�i avem o economie de pia��, �nc� se mai simt influen�e ale economiei planificate centralizat. Pornite cu handicap major, cu mentalit��i din regimul abia r�sturnat, era firesc ca reformele s� fie �nt�rziate �i s� nu se �nceap� cu dreptul. A fost �ncetinit procesul privatiz�rilor, trecute �n strategia dezvolt�rii pe baze private a economiei. Aceasta a avut urm�ri negative �n procesul trazi�iei la economia de pia�� func�ional�, urm�ndu-se un curs sinuos, ap�r�nd pr�bu�iri de �ntreprinderi, modific�ri ale schimbului valutar, ceea ce a influen�at negativ exporturile. �n consecin��, �n primii doi ani de dup� 1989 a ap�rut �i prima criz� economic� post-decembrist�, infla�ia a crescut �n ritm galopant, ajung�nd chiar la 250%, �n visteria ��rii nu existau dec�t 700 de milioane de dolari, veniturile �i nivelul de trai al popula�iei sc�zuser� alarmant de repede, iar la sf�r�itul anilor `90 s-au �nregistrat falimentele r�sun�tore ale marilor b�nci rom�ne�ti, �ncep�nd cu Bancorex, Credit Bank, Dacia Felix, Banca Albina, Bankcoop, Banca Rom�n� de Scont, Banca Turco-Rom�n�, Banca de Investi�ii �i Dezvoltare. �n prezent, Rom�nia nu mai dispune dec�t de dou� b�nci autohtone, CEC �i Eximbank.

Abia 1999 a devenit anul relu�rii dezvolt�rii economice. Mai �ncet dec�t se a�tepta, s-au pus bazele sectorului privat �n economie, acesta cotribuind la formarea Produsului Intern Brut cu 55% �n 1996, fa�� de 12,8% �n 1989. Treptat, acest sector s-a extins, pentru ca �n prezent s� contribuie cu peste 80 % la formarea PIB-ului Rom�niei.

�n industria siderurgic� a sc�zut serios ritmul produc�iei, combinatul de la Gala�i �i toate celelalte din �ar� au mai produs �n 2009 doar 2,7 milioane de tone de o�el, fa�� de 5 milioane �n 2008 �i 14 milioane �n 1989, c�nd Rom�nia ocupa locul 15 �n primele ��ri ale lumii, �n prezent ocup� locul 37. Gre�eala s-a f�cut imediat dup� 1989, c�nd, �n loc s� fie privatizate repede �i la pre�ul pie�ei de atunci, au fost decapitalizate, s-a furat din ele c�t s-a putut, a�a �nc�t multe au devenit mormane de fiare vechi.

Agricultura este la p�m�nt. Ea nu mai poate furniza produsele necesare consumului intern, acoperit acum �n propor�ie de 70% din importuri. �n 2001 se mai produceau circa 5300 de tractoare �i 3300 �n 2006, iar dup� dispari�ia fabicii de tractoare din Bra�ov, �n 2007, se mai produc doar c�teva zeci de tractoare, la �Mat� Craiova �i �Mecanica� Ceahl�u. Ca dotare mecanic� a agriculturii, Rom�nia era cotat�, �n 2009, printre cele mai slabe din Europa. Agricultura contribuia la formarea PIB-ului Rom�niei cu 6% �n 2007, fa�� de 12,6% �n 2004. Circa trei milioane de rom�ni lucreaz� �n agricultur�, adic� aproximativ 30% din persoanele ocupate �nregistrate la nivelul anului 2009. Problemele majore ale agriculturii rom�ne�ti sunt date de f�r�mi�area terenurilor �n mici gospod�rii de subzisten�� familial�, retrocedarea defectuoas� a terenurilor agricole fo�tilor proprietari, care a creat numeroase nemul�umiri �i procese �n justi�ie, lipsa investi�iilor �n ferme mari, private, sau a asocia�iilor agricole care s� permit� lucrarea mecanizat� a terenurilor, dificultatea acces�rii fondurilor nerambursabile grantate de UE fermierilor rom�ni din cauza lipsei fondurilor de cofinan�are, pus� pe seama guvernului �i b�ncilor de�inute de str�ini, dezinteresul politic �i incompeten�a responsabililor din acest domeniu.

De la: 9am178165, la data 2010-06-19 23:42:00

De la: Nero_reloaded, la data 2010-06-19 23:32:20

De la: deep_in_thought, la data 2010-06-17 16:29:11Ideea este ca marea majoritate sunt invatati ca pe vremea impuscatului,fiecare de unde traia de acolo manca.Daca lucrai la portelan,furai si faceai schimb cu cei de la cristal.Toti scoteau din fabrici una/alta..etc..etc.Noi ca natie nu avem constiinta nealterata,de aceea si pot face "alesii" ce fac.O mana spala pe alta si amandoua fata,nu?Hai sa fim realisti si drepti.Cati din cei care ajung intr-o functie nu trag foloase de pe urma ei,alta decat salariul?Fiecare la ce nivel este.Ma refer de cei de la stat in special care nu au cunoscut ce-i aia munca la privat.Eu de 3 luni am avut proasta inspiratie sa ma mut in sistemul bugetar si stiu ce vorbesc.Se fura de la cel mai mic si mai insignifiant pana la cel mai mare.Si atunci,incotro ne indreptam?Daca bugetarul care ia 1000 lei striga ca i se ia 250 din salariu insa el de unde munceste mai pleaca acasa cu una alta...o cafea ,o ciocolata,un material de birotica,de curatenie,erc..etc...cum poate sa strige se fura!?...Evident,nu generalizez,insa de ce se zbate lumea si da spaga sa ajunga sa lucreze la stat daca-i asa de rau?Deci,noi toti trebuie sa ne schimbam cu toti...sa avem constiinta.Pt ca as putea jura ca oricine ar ajunge intr-o functie,mai devreme sau mai traziu va avea grija sa traga cat mai multe foloase de pe urma ei.Si de aici,intervine chestia de bun simt la cat se intinde fiecare....Sa ne vedem fiecare pe noi si atunci,poate ne si putem schimba.Daca toti cei din sistemul asta putred ar fi nevoiti sa lucreze cateva luni la privat sa vada ce inseamna intr-adevar munca si programul..ar privi totul cu alti ochi..

Ai pronun�at un cuv�nt .... �paga !
P�i acesta rezum� , tone �i tone de maculatur� scris� �n ce stil
vrei �i cu ce cuvinte vrei ...
Asta f�-o s� dispar� ,tu , popor rom�n u�or de manevrat , pe urm� mai vedem ce �i cum ....

Ca bine zici Al naibii de popor s-a lasat cumparat pt. cateva kile de faina si ceva galeti portocalii!

Si acelea aduse cu flota Romaniei?

ROMANIA A FOST ESTE SI VA RAMANE IN ZONA GEOGRAFICA DE CAND E' LUMEA SI PAMANTUL!

De la: Denis, la data 2010-08-25 10:53:32- Economia dupa '89

Trecerea de la economia planificat� central la cea de pia�� func�ional� s-a dovedit a fi un proces mult mai complicat �i mai complex dec�t se crezuse ini�ial, deoarece a trebuit ca acest proces s� aduc� restructur�ri pofunde �n activitatea tuturor ramurilor economiei. Schimb�rile radicale puteau fi f�cute doar �n baza unui model care s� defineasc� pa�ii �n aceast� reform� economic� deosebit de �ndr�znea��. Din p�cate, nu exista un model deja verificat �n practic�, pentru c� nu avusese loc nic�ieri trecerea de la o economie socialist� bazat� pe proprietatea de stat �i planificarea centralizat� la economia de pia��, dup� care guvernul s� se ghideze �i s� evite eventualele gre�eli f�cute de al�ii. Sarcina restructur�rii �i revenirii, dup� peste 40 de ani de comunism, a devenit �i mai dificil�. Cu toate acestea, imediat dup� evenimentele din 1989, Rom�nia �i-a �ndreptat interesul spre modelul capitalist european, date fiind asem�n�rile de factur� psihic� �i de tradi�ii mai mari cu ��rile din partea vestic� a Europei.

Deceniul 1990-2000 a fost perioada marilor transform�ri �i a dificult��ilor majore, pentru c� autoritatea guvernamental� din anul imediat urm�tor evenimentelor din 1989 nu a dovedit destul� fermitate, din cauza instabilit��ilor politice fire�ti dup� asemenea r�sturn�ri revolu�ionare. Acum, la dou� decenii de la evenimentele de atunci, constat�m c�, de�i avem o economie de pia��, �nc� se mai simt influen�e ale economiei planificate centralizat. Pornite cu handicap major, cu mentalit��i din regimul abia r�sturnat, era firesc ca reformele s� fie �nt�rziate �i s� nu se �nceap� cu dreptul. A fost �ncetinit procesul privatiz�rilor, trecute �n strategia dezvolt�rii pe baze private a economiei. Aceasta a avut urm�ri negative �n procesul trazi�iei la economia de pia�� func�ional�, urm�ndu-se un curs sinuos, ap�r�nd pr�bu�iri de �ntreprinderi, modific�ri ale schimbului valutar, ceea ce a influen�at negativ exporturile. �n consecin��, �n primii doi ani de dup� 1989 a ap�rut �i prima criz� economic� post-decembrist�, infla�ia a crescut �n ritm galopant, ajung�nd chiar la 250%, �n visteria ��rii nu existau dec�t 700 de milioane de dolari, veniturile �i nivelul de trai al popula�iei sc�zuser� alarmant de repede, iar la sf�r�itul anilor `90 s-au �nregistrat falimentele r�sun�tore ale marilor b�nci rom�ne�ti, �ncep�nd cu Bancorex, Credit Bank, Dacia Felix, Banca Albina, Bankcoop, Banca Rom�n� de Scont, Banca Turco-Rom�n�, Banca de Investi�ii �i Dezvoltare. �n prezent, Rom�nia nu mai dispune dec�t de dou� b�nci autohtone, CEC �i Eximbank.

Abia 1999 a devenit anul relu�rii dezvolt�rii economice. Mai �ncet dec�t se a�tepta, s-au pus bazele sectorului privat �n economie, acesta cotribuind la formarea Produsului Intern Brut cu 55% �n 1996, fa�� de 12,8% �n 1989. Treptat, acest sector s-a extins, pentru ca �n prezent s� contribuie cu peste 80 % la formarea PIB-ului Rom�niei.

�n industria siderurgic� a sc�zut serios ritmul produc�iei, combinatul de la Gala�i �i toate celelalte din �ar� au mai produs �n 2009 doar 2,7 milioane de tone de o�el, fa�� de 5 milioane �n 2008 �i 14 milioane �n 1989, c�nd Rom�nia ocupa locul 15 �n primele ��ri ale lumii, �n prezent ocup� locul 37. Gre�eala s-a f�cut imediat dup� 1989, c�nd, �n loc s� fie privatizate repede �i la pre�ul pie�ei de atunci, au fost decapitalizate, s-a furat din ele c�t s-a putut, a�a �nc�t multe au devenit mormane de fiare vechi.

Agricultura este la p�m�nt. Ea nu mai poate furniza produsele necesare consumului intern, acoperit acum �n propor�ie de 70% din importuri. �n 2001 se mai produceau circa 5300 de tractoare �i 3300 �n 2006, iar dup� dispari�ia fabicii de tractoare din Bra�ov, �n 2007, se mai produc doar c�teva zeci de tractoare, la �Mat� Craiova �i �Mecanica� Ceahl�u. Ca dotare mecanic� a agriculturii, Rom�nia era cotat�, �n 2009, printre cele mai slabe din Europa. Agricultura contribuia la formarea PIB-ului Rom�niei cu 6% �n 2007, fa�� de 12,6% �n 2004. Circa trei milioane de rom�ni lucreaz� �n agricultur�, adic� aproximativ 30% din persoanele ocupate �nregistrate la nivelul anului 2009. Problemele majore ale agriculturii rom�ne�ti sunt date de f�r�mi�area terenurilor �n mici gospod�rii de subzisten�� familial�, retrocedarea defectuoas� a terenurilor agricole fo�tilor proprietari, care a creat numeroase nemul�umiri �i procese �n justi�ie, lipsa investi�iilor �n ferme mari, private, sau a asocia�iilor agricole care s� permit� lucrarea mecanizat� a terenurilor, dificultatea acces�rii fondurilor nerambursabile grantate de UE fermierilor rom�ni din cauza lipsei fondurilor de cofinan�are, pus� pe seama guvernului �i b�ncilor de�inute de str�ini, dezinteresul politic �i incompeten�a responsabililor din acest domeniu.

Procesul de trecere la economia de piata a inceput din anii 80. Microproductiile. dar era un sistem de economie de piata statala. Statul nu mai avea nici un rol, dupa 1985, decit de organizare generala. Stiu fiindca si eu, ca si cei care lucrau in microproductii, stiam ce era atunci. Cu anii 90, cind s-au dat inapoi actiunile oamenilor, s-a mers inapoi, spre centralizare. Daca nu era sistemul particular, nou, toata tara o incurca, cu prostia care au facut-o. Si decapitalizarea intreprinderilor foste de stat.
Microproductiile s-au mai descurcat, fiindca aveau cheltuieli mici cu regia.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Fiindca stiu prea bine ce a fost in anii 90.
S-a revenit in domeniul pe care il mai avea statul, intreprinderi si regii, la un sistem de organizare stalinist. Adica productie pe baza comenzilor de stat, fara acoperire in necesitati reale. Bineinteles ca tinut doar citiva ani. Statul nu putea comanda la infinit intreprinderilor, fara a plati, cum e o cerere bazata pe realitate. In cercetare, de exemplu, de la teme facute pe comanda unor beneficiari, buni platnici, si carea aveau nevoie de acea cercetare s-a trecut la teme inventate, in institute si care erau inaintate ca oferata ptr ca statul sa le plateasca. Adica ceva aiurea. Se pare ca si acum e asa.
Piata nu poate fi inlocuita de un surogat de cerere.
O economie de comanda am inteles ca era atunci cind statul comanda. Chiar si intreprinderile intre ele. Dar nu se putea plati. Si se faceau stocuri, mai ales la furnizori.
Adica o falsa economie. In toate tarile asta s-a prabusit.
Cind necesitatea si cererea porneste de la beneficiar, plata este cel mai adesea asigurata.
De fapt aici e problema, sa se faca plata produsului, serviciului.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

S-a bijbiit si s-a gresit in anii 90, in citeva elemente esentiale.
-s-au dat actiunile oamenilor inapoi, Si unii s-au bucurat.
-S-a trecut la privatizari.
-Sistemul mebo. S-au dat afara oameni, ptr ca cei ramasi sa fie ei stapini. A fost gresit, si multe au dat faliment.
-S-a folosit locatia de gestiune. Ceva mai buna. Dar nefiind stapini gestionarii patroni, au luat si nu au investit.
Alte metode nu sint in masura sa spun
insa de departe cea mai buna este cind pornesti cu afacerea de la zero. Extrem de greu, dar cea mai sanatoasa. Insa daca statul nu te ajuta, in nici un fel, se ajunge ca in situatia actuala. Nu ma refer la dat bani, ci sistem de organizare favorabil afacerilor de la zero. fara nici un ban, doar entuziasm.
Imprumuturi favorabile pe termen lung, sfaturi gartis ptr legislatie din partea institutiilor statului.
Eu cind am intrebat ceva de acest gen la o institutie, mi s-a raspuns ca ei nu dau sfaturi. pe legislatia lor.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Al�tur de hidrogen, prostia omeneasc� se g�sește �n cantitate cea mai mare �n univers. Rom�nia este o �ar� de poveste.
O �ar� �n care nimic nu este ceea ce pare a fi. Credeți-ne, pe cuv�nt.
La noi, �n Rom�nia:
- Salariile cresc, sc�z�nd.
- Pensiile sunt tot mai mari, fiind reduse.
- Medicamentele gratuite trebuie cump�rate.
- La robinet, apa cald� curge rece, iar apa potabil� nu e bun� de b�ut.
- Tr�im �n frig pl�tind tot mai mult� c�ldur�.
- Pl�tim asisten�a medical� gratuit�.
- Avem un pre�edinte care spune mereu adev�rul dar fiecare promisiune a lui se dovede�te a fi o minciun�. Culmea, la fel se �nt�mpl� �i cu primul ministru.
- Premierul �tie totdeauna ce vrea "rom�nul" f�r� s�-l �ntrebe niciodat�.
- Banii ��rii sunt tot mai putini �i avem tot mai mulți miliardari.
- Poporul prime�te tot mai mult iar num�rul s�racilor spore�te �n fiecare zi.
- Cel mai performant guvern ales de parlament este acela care tocmai fusese destituit pentru incompeten��.
- Fiecare ministru jur� azi, cu m�na pe biblie, c� dore�te binele poporului �i de a doua zi porne�te un program menit s�-l distrug�. DAR ȘI PREȘEDINTELE A JURAT �MINȚIND�.
- Este garantat� libertatea de exprimare a cet��eanului datorit� efortului serviciilor speciale de a le asculta, �n fiecare clip�, telefonul emailul�
- Libertatea presei este sf�nt�, de aceea ajung �n stare de faliment tot mai multe ziare antiguvernamentale.
- Constitu�ia este respectat� de guvernan�i prin �nc�lcarea fiec�rui paragraf al ei, sub �ndrumarea atent� a primului ministru care este doctor �n drept constitu�ional. Dar așa procedeaz� �i pre�edintele.
- Legile cele mai bune �n Rom�nia sunt cele care nemul�umesc pe toat� lumea.
- Avem �i o institu�ie denumit� Direc�ia Na�ional� Anticorup�ie care a ob�inut rezultate remarcabile �n lupta �mpotriva corup�ilor, f�r� s� fie condamnat vreun corupt. Ca urmare, f�r� nici un corupt, am devenit �ara cea mai corupt� din Europa.
- De�i 60% din aleg�torii cu drept de vot au optat pentru un pre�edinte sau altul, adev�ratul �ef al statului a fost desemnat de "flac�ra violet" cu ajutorul Consulatelor de afar�
- O campanie electoral� de c�teva sute de milioane de euro a fost pl�tit� cu numai circa cinci milioane și totuși țara a ajuns la sap� de lemn�
- Am fost o �ar� f�r� premier dou� luni, av�nd concomitent �n func�ie trei prim-mini�tri: unul demis, unul interimar �i unul desemnat.
- �mprumuturile externe �mpov�r�toare, menite s� scoat� �ara din criz�, ad�ncesc �i mai grav criza. Nu mai avem pani nici pentru pensii, dar Madelin Voicu premiaz� pe Elena blond� Zis Cocoș pentru sponsorizarea Festivalului Mamaia, din banii publicului�
- Avem o armat� tot mai puternic� � care lipsește cu des�v�rșire..cu o dotare tot mai precar�.
- Am intrat �n Uniunea European�, tr�im mai bine dar o ducem de zeci de ori mai prost.
- Speran�a de via�� este tot mai mare prin cre�terea f�r� precedent a mortalit��ii. Pensionarii cu sufletul la gur� așteapt� cosașul�c� pensia�
- �coala este gratuit� pentru to�i copiii, pl�tindu-se taxe de școlarizare tot mai mari.
- Turismul a cunoscut o cre�tere nemai�nt�lnit�, ca urmare a sc�derii num�rului turi�tilor cu peste 50% fa�� de anul precedent. Dar se minte de dragul Doamnei ministru , care are pretenții, de prim ministru�
- S-au luat m�suri hot�r�te de �nt�rire a economiei prin desfiin�area a tuturor �ntreprinderilor care nu sunt sub influența partidului de guvern�m�nt
- Agricultura noastr� care poate hr�ni 80 de milioane de oameni, ca urmare peste 80% din m�ncarea zilnic� a rom�nului este adus� din alte ��ri.
- Construim �n fiecare an sute de kilometri de autostrad� �i ca urmare avem autostr�zi tot mai pu�ine.,și ce avem este de calitate proast�. P�n� și Bulgarii au de dou� ori mai mult� autostrad� ca Rom�nia� Ne vorbind de Ungaria care are ca �ntindere nici jum�tatea teritoriului Rom�niei și are de cinci ori at�ta autostrad�
- �i gropile din carosabil devin tot mai numeroase �ntruc�t le astup�m continuu cu asfalt.
- Oricare alt� �ar� cu at�tea minuni adunate laolalt� ar fi disp�rut demult. Noi �nc� mai exist�m� p�n� c�nd?

In ritmul acesta Romania nu va mai avea o sansa ,poate a fost unica cea din '89,sansa de a deveni o tara libera din punct de vedere a suveranitatii si a integritatii,cu atat mai mult la ora asta dfaca se fructifica ideea de democratie acum aveam un cuvant greu de spus in domeniul crizei!Care criza?