Mâncarea din spitale e la limita subzistenței. Ministrul Sănătății asigură că va găsi soluții

Iahnie de fasole, cârnați și carne de porc, supă de legume cu fidea și tocăniță de ciuperci la diabet, cu carne de porc. Astfel arată o masă de prânz pentru bolnavii internați la Institutul Marius Nasta din București. Dar e tot mai greu ca pacienții să primească un meniu decent în ultima vreme.


„Ne descurcăm foarte rău, preţurile au crescut dramatic din toamnă până acum. Dacă în Septembrie - octombrie achiziționam uleiul cu 6 lei, acum trebuie să-l luăm cu 11 lei, orezul a crescut de la 4,4 la 8 lei. Zahărul de la 3,5 a crescut la 6,5”, a declarat Daniela Trandafir, director de îngrijiri Marius Nasta.

Meniul unei paciente de la Spitalul Universitar din București

Trei felii de pâine, dintre care două cu puțin gem, un cub de unt și un triunghi de brânză topită. Acesta este meniul pe care l-a primit o femeie internată la Spitalul Universitar din București.


„Aşa au fost aproape toate porţiile. Multe porţii jalnice. Pentru o femeie lăuză, care trebuie să facă lapte să-i dea la copil. Nu ştiu cât lapte poţi să produci din trei felii de pâine cu o lingură de gem şi un pic de unt”, a povestit pacienta.


Întrebați de jurnaliștii de la Observator, reprezentanții spitalului nu au vrut să comenteze imaginile cu micul dejun apărute în spațiul public, dar au transmis că mâncarea pacienților este pregătită în bucătăria spitalului Universitar, iar meniurile sunt supervizate de un medic nutriționist. Experții spun că bolnavii din unitățile medicale au nevoie de hrană consistentă pentru a se reface mai rapid.


„Pâinea albă, gem şi un ceai, ăsta este un meniu la limita subzistenţei. La micul dejun ne putem aştepta să primească ouă care sunt surse bogate de proteină de bună calitate sau lactate cum ar fi brânză, iaurt, cereale cu lapte sau legume în combinaţie cu o sursă de proteină”, a explicat nutriționistul Șerban Damian.

„Împărţirea corectă a acestor nutrienţi într-o zi se face în felul următor: 55-60% din totalul alimentaţiei trabuie format din carbohidraţi/ glucide pe care le obţinem din pâine, cartofi, orez, paste făinoase sau fructe. 15-20% din total să fie format din proteine.

50% de origine animală din carne, ou, lapte, brânză şi de origine vegetală pe care le mai putem obţine din ciuperci, din fasole boabe, din mazăre. 20% care trebuie obţinut din lipide, adică din grăsimi, vorbim de grăsimi sănătoase, din ou, din brânzeturi, lactate”, a declarat Oana Parliteanu, medic diabet-nutriție Marius Nasta.

Promisiunile ministrului Sănătății

„O să generăm şi controale în spitale dar ştiţi cum este, suntem destul de limitaţi din punct de vedere al capacităţii de a controla atâtea spitale. Degeaba dai o mâncare care este poate bună, dacă este pusă neglijent în farfurie. Evaluăm posbilitatea de a mai majora această sumă”, a afirmat Alexandru Rafila, ministrul Sănătății.