Peste 230.000 de hectare de teren arabil au fost afectate de seceta din România

Din suprafaţa totală de teren arabil, 132.337 de hectare de pământ sunt cultivate cu grâu şi triticale, terenurile cultivate cu orz, orzoaică, ovăz şi secară - 20.037 de hectare, rapiţă - 24.201 ha, porumb - 33.917 ha, soia - 2.452 ha, mazăre - 557 ha, floarea-soarelui - 12.446 ha, plante furajere - 1.717 ha și alte culturi - 3.955 ha.

Ministerul Agriculturii a menționat că situaţia suprafeţelor cu culturile afectate se raportează zilnic pe baza proceselor verbale de constatare a pagubelor încheiate.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, până la momentul actual au fost colectate date din suprafețele afectate de secetă din judeţele: Alba, Arad, Bacău, Bihor, Botoşani, Brăila, Buzău, Călăraşi, Constanţa, Dâmboviţa, Galaţi, Giurgiu, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Neamţ, Prahova, Olt, Sălaj, Satu Mare, Suceava, Teleorman, Tulcea, Timiş, Vaslui şi Vrancea.

Anul 2022 a fost declarat cel mai secetos an din istoria măsurătorilor. Anul 2022 a înregistrat cele mai extreme temperaturi, iar meteorologii anunță că acesta nu este sfârșitul. O asemenea vreme ne așteaptă și în primele luni de toamnă. Ba mai mult, și în următorii ani am putea să ne confruntăm cu noi recorduri de temperatură caniculară și secetă severă.

Legumele vor costa mult mai scump

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a afirmat că din cauza secetei, legumele românești vor costa mult mai mult în această toamnă. Din cauza temperaturilor caniculare și nivelu, scăzut al apei, culturile se usucă, iar astfel și producția va fi mult mai mică, respectiv, prețurile vor crește. O mare parte din produse vor fi aduse din solarii. În acest caz, la prețul final se va adăuga și costurile apei, carburanților, energiei electrice și gazelor.

România vrea să adopte o tactică folosită prima dată în anii 40 pentru a combate seceta

România vrea să adopte o tactică folosită prima dată în anii 40 pentru a combate seceta. Tehnica ar putea să ajungă să fie utilizată pe scară largă și la noi, din anul 2024. Este vorba despre însămânțarea norilor, care presupune pulverizarea unor substanțe speciale în atmosferă pentru a forța ploaia să cadă pe pământ. Ultimele experimente de la noi s-au terminat săptămânile trecute, iar experții spun că au fost un succes.