Ioan Gyuri Pascu și-a pierdut viața în urmă cu șase ani

Ioan Gyuri Pascu s-a născut la Agnita, care se afla la vremea aceea în Regiunea Brașov și care acum se regăsește în județul Sibiu). Acolo, acesta a absolvit școala primară. Tatăl artistului era român, iar mama sa pe jumătate unguroaică, având și origini poloneze și slovace.Astfel, femeia care l-a adus pe lume catolică iar tatăl, la fel ca Gyuri, creștin ortodox. Chiar și numele acestuia a fost ales astfel încât să reflecte originile ambilor părinți - Ioan a fost ales dintre numele românești, iar cel de-al doilea nume era maghiarul Gyurika, scris Ghiurico în certificatul de naștere, dar și toate celelalte documente personale pe care le avea. Mai apoi, artistul a declarat că numele său i-a fost notat greșit, deoarece părinții lui și notarul nu aveau nici cea mai mica legătură că fonologia limbii maghiare, așa că a preferat să i se spună Gury, așa cum i-a rămas toată viața.

Acesta și-a dorit să facă muzica, iar în acest context, a început să studieze pianul la vârsta de nouă ani și a cântat prima dată în corul școlii, cu voce de soprană, toți prietenii lui fiind amuzați de situație. Mai apoi, și-a dedicat o vreme sportului, jucând handbal într-o echipă de amatori, iar mai apoi a decis să lase baltă lecțiile de pian și să se contreze pe un alt domeniu care l-a atras și pe care l-a îndrăgit și anu,e actoria. Muzica a fost marea lui iubire și drept dovadă nu a putut să renunțe atât de ușor la pasiunea sa, așa că a decis să învețe să cânte la chitară de unul singur, descurcându-se de minune în acest sens.

Obligat fiind de regimul comunist român să se alăture uniunii, el a intrat în Uniunea Tineretului Comunist (UTC), iar în 1976 a intrat la liceul Agnita, care a primit mai apoi denumirea de Agro-Industrial Agnita, iar în același an a decis să renunțe și la sport și s-a îndreptat spre studierea muzicii la chitară după manualul autoarei Maria Boeru pe care l-a folosit drept ghid. A avut debutul ca actor în anul 1977, într-o piesă pe care a jucat-o la Casa de Cultură Agnita. De asememea, în aceeași perioadă, a reușit să se familiarizeze cucu muzica din Occident, ascultând piesele artistei Olivia Newton-John și ale formației Queen, participând activ la brigada culturală a UTC, unde a scris și interpretat primele cântece de folk-rock.

Primii bani i-a câștigat din muzică, între 1978 și , când a cântat alături de formația fraților Moldovan, Trandafirii Negri, la nunți și alte festivități și și-a luat din aceștia prima chitară acustică direct de la fabrica din Reghin. După mai multe încercări nereușite de a se înscrie la o facultate, el a decis să se mute în Cluj Napoca, unde a fost admis la Facultatea de Litere din cadrul Universității Babeș-Bolyai, unde a studiat spaniola și româna și unde, de asemenea, s-a alăturat trupei de teatru a universtății, Ars Amatoria și Fiii, condusă de criticul literar Ion Vartic, alături de care a avut și un turneu prin țară cu ajutorul căruia și-a făcut mulți prieteni. După absolvire, Ioan Gury Pascu a predat limba și literatura română la o școală primară din Ulmu, județul Călărași, dar a renunțat pentru a-și relua cariera muzicală, iar după căderea comunismului și-a reluat activitatea cu Divertis.

Discografie:



  • Ar putea fi (1992)

  • Mixed Grill (1993)

  • Mașina cu jazzolină (1994)

  • Casetă pentru minte, inimă și gură (1996)

  • Gânduri nevinovate (1997)

  • Lasă (muzică de casă) (2000)

  • Stângul de a visa (2002)

  • Prinde o stea (2003)

  • Jocul de-a joaca (2004)

  • La jumătatea vieții (2007)

  • Tropa, Tropa...Europa! (cu Lian Cubleșan; 2012)

  • Electromagnetic Love (2013)



„Neiubirea nu înseamnă ură, înseamnă să nu fii conştient de iubire şi să nu trăieşti în iubire. Neiubirea la asta se referea. Să vă ferească Dumnezeu să staţi închişi şi să nu ştiţi, să nu cunoaşteţi şi să nu vă deschideţi iubirii.”, a declarat Daniela Marin, în emisiunea „Destine ca-n filme”.