Plumbul și cadmiul sunt două metale grele întâlnite în multe fructe și legume, care pot fi detectate numai cu ajutorul analizelor obligatorii prin lege. În teorie, testarea produselor reprezintă obligația producătorilor sau a importatorilor.
Însă, autoritățile se bazează pe binevoința comercianților, astfel că testează alimentele aleatoriu. Așadar, pe piață putem avea la orice tarabă fructe și legume contaminate cu metale grele peste limita admisă. Motivul îl reprezintă, evident, costul.
Partea neplăcută este că putem regăsi metale grele inclusiv în produsele pentru copii, de pildă laptele praf sau piureurile la borcan. Pe listă mai găsim carnea, fructele, legumele și vinurile. Cu cât crește ponderea în alimentație pentru anumite tipuri de alimente, trebuie să luăm în considerare că vom ingera mai mulți contaminanți din acele fructe și legume.
Riscul s-a dublat pentru anumite metale grele, căci în timp poate duce la probleme de sănătate. Produsele contaminate cu plumb și cadmiu sunt periculoase, iar contaminarea provine din mediu. Poate veni din sol sau din aer.
Modificările legislative intră în vigoare din data de 30 august 2021 pentru plumb și din data de 31 august 2021 pentru cadmiu. Acestea se aplică la nivel național ca atare. Produsele alimentare introduse pe piață înainte de intrarea în vigoare a noilor reglementări pot rămâne pe rafturi până în 28 februarie 2022.
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Metalele grele ne invadează farfuria. România merge pe încredere, nu pe controale.