Curtea Constituţională se va pronunţa astăzi în legătură cu pachetul de măsuri fiscale. Este vorba despre acel proiect de lege prin care Guvernul a mărit taxele pentru sistemul bancar din România, dar și pentru marile companii din țara noastră și pentru IMM-uri din țara noastră, pentru firmele mici. Acea taxă de 1% din cifra de afaceri introdusă atât pentru bănci, cât şi pentru companiile multinaționale, şi de asemenea, majorarea pragurilor pentru IMM-uri.
La finalul lunii septembrie, Opoziția nu a adunat numărul necesar de semnături pentru a depune o moțiune de cenzură, însă USR și Forța Dreptei au constatat această lege la CCR. Partidele au invocat faptul că nu există de fapt nicio urgență, atâta vreme cât actuala Coaliție de guvernare, formată din PSD și PNL, are o majoritate în Parlament, 60% din Parlamentul României.
Drept urmare, nu există niciun motiv tehnic pentru care Guvernul să apeleze la procedura asumării răspunderii în Parlament. Ar fi putut să adopte aceste măsuri prin dezbatere și vot, printr-o lege normală în Parlamentul României. Totodată, o altă problemă invocată în sesizarea la CCR a fost aceea că proiectul pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea schimbă 22 de acte normative.
Rămâne să așteptăm verdictul CCR în legătură cu acest pachet de măsuri fiscale. Amintim că Executivul și-a propus ca prin acest pachet să acopere măcar o parte din deficitul bugetar. În condițiile în care deja Guvernul susține că nu ne putem încadra în ținta de deficit bugetar, de 4,4% din PIB, asumată inițial în negocierile cu Comisia Europeană.
Premierul României, Marcel Ciolacu, și ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, au spus că, la finalul lui 2023, deficitul bugetar ar fi undeva la 5,5% din PIB.
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Măsurile fiscale propuse de Guvernul Ciolacu, analizate de CCR.