Conform unor surse de la Sofia, Bulgaria are șanse mari, dacă face presiuni diplomatice și arată dorința de a continua reformele, de a obține aderarea la Schengen din octombrie 2023, cu frontierele aeriene, și perspectiva aderării cu drepturi depline cu frontierele terestre din ianuarie 2024.
Guvernul Olandei a informat că apreciază eforturile depuse de Parlamentul bulgar și de ultimele patru guverne pentru a iniția o reformă judiciară reală, prin introducerea unui mecanism de investigare independentă a procurorului-șef, care a fost adoptat la finalul lunii mai.
Fostul procuror-șef bulgar Ivan Geshev, care nu avea o reputație deosebit de bună la Bruxelles, a devenit prima „victimă” a noii legislații, după ce a fost demis din funcție săptămâna trecută. Se așteaptă o continuare a curățării sistemului judiciar.
Al doilea motiv major pentru înlăturarea obstacolelor din calea intrării Bulgariei în Schengen este alegerea unui guvern stabil la Sofia, după o criză politică prelungită în timpul căreia președintele Rumen Radev a numit un guvern interimar.
Obiecțiile Austriei față de extinderea Schengen pe fondul crizei refugiaților nu au scăzut, dar se așteaptă ca Viena să nu-și mai folosească dreptul de veto dacă va fi izolată. În decembrie anul trecut, Austria și Olanda au blocat aderarea Bulgariei la Schengen. România a fost oprită doar de Austria.
Cazul României
Noul premier Marcel Ciolacu a declarat, la începutul săptămânii, într-un interviu acordat publicației menționate, că le-a încredințat miniștrilor săi un plan pentru a convinge Austria să ridice vetoul asupra admiterii României în Schengen.
Următorul obiectiv major al instituțiilor bulgare este aderarea țării la Zona Euroa de la 1 ianuarie 2025. În timp ce Olanda le cere autorităților bulgare să demonstreze că luptă împotriva corupției și că nu au renunțat la reforma judiciară, cererile Austriei par mult mai dificil de pus în aplicare.
Cancelarul austriac Karl Nehammer a încercat să obțină bani europeni pentru ridicarea unui gard de-a lungul graniței dintre Bulgaria și Turcia, propunere respinsă de Comisia Europeană.
La începutul acestei luni, executivul UE a acordat o nouă asistență financiară României și Bulgariei pentru punerea în aplicare a unor proiecte pilot deja lansate pentru gestionarea frontierelor. Ajutorul pentru Bulgaria este de 45 de milioane de euro, iar pentru România este de de 10,8 milioane de euro.
În plus, Comisia Europeană salută progresele înregistrate în ultimele trei luni de cele două țări privind respectarea politicii de azil și returnarea imigranților ilegali, gestionarea frontierelor și cooperării internaționale, progrese care ar trebui să atenueze temerile Austriei că Sofia și Bucureștiul nu depun suficient de mult efort pentru înregistrarea imigranților ilegali.
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Euractiv: România și Bulgaria au șanse mari să adere la Schengen, în acest an.