Cele două teritorii au intrat în conflict după ce Guvernul din Kosovo a anunțat că nu va mai recunoaște numerele de înmatriculare emise în Serbia, pe care etnicii sârbi din nordul provinciei le folosesc și acum. În semn de protest, sârbii au blocat câteva șosele și puncte de trecere a frontierei.
Poliția din Kosovo a trimis trupe în zonă, iar președintele Serbiei a acuzat conducerea de la Priștina că plănuiește o acțiune armată împotriva etnicilor sârbi. Spiritele s-au calmat după ce Executivul kosovar a decis să amâne cu o lună intrarea în vigoare a noilor reguli la frontiera cu Serbia.
Măsura a fost transmisă într-un comunicat al guvernului la finalul unei întâlniri cu ambasadorul Statelor Unite în Kosovo, Jeffrey Honevier. Noile reguli, care au intrat în vigoare la o zi distanță după începerea tensiunilor, prevăd că orice persoană care intră în Kosovo cu o carte de identitate sârbă va trebui să o înlocuiască cu un document temporar pe durata șederii în teritoriu.
Pe de altă parte, sârbii kosovari ale căror mașini au plăcuțe de înmatriculare emise în Serbia vor trebui să le înlocuiască cu plăcuțele Republicii Kosovo în termen de două luni.
La finalul lunii iulie, premierul Albin Kurti a explicat că aceasta este o măsură de reciprocitate, în contextul în care Serbia cere același lucru de la kosovarii care intră pe teritoriul său. Sârbii kosovari nu recunosc autoritatea Priștinei și nici independența Kosovo. Aceștia rămân loiali doar Belgradului, de care depind financiar.
„Problemele Rusiei: eșecul organizațional și îngustimea intelectuală a gândirii militare”
„Serbia și Rusia sunt interesate să potențeze această criză și să sublinieze instabilitatea din Kosovo”, a explicat istoricul Cosmin Popa pentru Observator.
Acesta este de părere că Rusia și-ar permite să susțină economic și militar încă un front și consideră că o astfel de acțiune ar „juca un rol esențial în cazul unui război între Serbia și Kosovo, care sigur ar implica și trupele de menținere a păcii aflate sub autoritatea NATO”.
„Sigur că și-ar permite. Acest stat este un stat clădit pe fundamente ideologice, culturale, pe premisele strategice ale unui conflict cu Occidentul. Rusia este deținătoarea unor depozite colosale de armament clasic. Problema Rusiei nu vine din absența armamentului. Vine din eșecul organizațional, vine din îngustimea intelectuală a gândirii militare”, a completat istoricul.
Pe de altă parte, datorită modificărilor care vin din partea politicii occidentale, posibilul ajutor oferit de Rusia ar fi irelevant pentru Serbia. „Serbia știe ca se află la limita capacității sale de a se opune politicii occidentale, iar ajutorul pe care-l promite Rusia, în contextul de față, este unul irelevant. Interesul fundamental al Rusiei este să potențeze orice criză politică care apare pe mapamond care să scadă importanța conflictului pe care îl poartă în Ucraina și să-i dea posibilitatea să dividă opinia publică internațională”, a mai adăugat istoricul”, mai spune specialistul.
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Istoric: Ce rol are Rusia în conflictul Serbia-Kosovo.