Explozii lângă România: cine ar fi în spatele atacului cu rachete din Transnistria

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a convocat de urgență Consiliul de Securitate al țării, la scurt timp după explozii, și a acuzat forțele pro-război că urmăresc tensionarea situației. Rusia a subliniat că urmărește cu atenție ce se întâmplă în zona pe care o controlează de 30 de ani, iar Ucraina susține că regimul de la Kremlin înscenează atacuri asupra propriilor obiective.

Scopul este, susține Kievul, de a avea motiv pentru a mobiliza apoi armata și a putea avansa spre Odesa, sudul Ucrainei, legându-se de Crimeea. Aceasta este și ipoteza pe care au anunțat-o serviciile secrete occidentale de ceva vreme.

Între timp, propaganda rusă, prin intermediul cotidianului Pravda, dă credit scenariului în care România intervine militar în Transnistria, apoi „anexează” Republica Moldova. Dacă acesta s-ar transpune în realitate, luând în considerare faptul că țara noastră este sprijinită de NATO, conflictul armat din Ucraina s-ar prelinge și transforma într-un dezastru.


Analizele Republicii Moldova

Exploziile suspecte au avut loc imediat după ivirea zorilor, la 50 de kilometri de Chișinău, în raionul Grigoriopol și au vizat unul dintre cele mai mari centre de radio și televiziune din Europa.

Deflagrațiile au pus la pământ două antene radio de 100 de metri, utilizate de posturile de radio din Rusia. La scurt timp, separatiștii transnistreni au raportat că pe aerodromul nefuncțional din Tiraspol ar fi fost detonate mine aruncate din drone.

Autorităţile autoproclamate au decretat cod roşu de alertă teroristă pentru 15 zile şi au anulat parada de 9 mai. Oficialii pro-ruşi pun totul pe seama unor acte teroriste comise de forţe provocatoare externe.

Incidentele au provocat panică în rândul populației, astfel că, imediat după atacuri, la ieșirea din teritoriul controlat de separatiști, au început să se îngroașe cozi de mașini întinse pe câțiva kilometri.

La câteva ore distanță, o altă explozie a fost înregistrată în Tiraspol, unde clădirea așa-zisului Minister al Securității, fost sediu FGB, a fost lovită cu lansatoare de grenade. Nu au fost victime.


„Analizele noastre, la această oră, arată că există tensiuni între diferite forţe din interiorul regiunii, interesate de destabilizarea situaţiei. Acest lucru vulnerabilizează regiunea transnistreană şi crează riscuri pentru Republica Moldova”, a declarat Maia Sandu, președinte Republica Moldova.

„Trebuie să fim calmi, să ne informăm din surse sigure şi să evităm distribuirea informaţiilor false”, a îndemnat oficialul.

Ucraina: Exploziile au fost puse la cale de FSB

Și Ministerul Apărării de la Kiev susține că exploziile de pe teritoriul Transnistriei au fost puse la cale de FSB, serviciul rus de informații. Evenimentele au loc la câteva zile după ce unul dintre generalii lui Vladimir Putin a declarat că în această a doua fază a războiului următoarea țintă este Republica Moldova, deoarece și aici populația rusă ar fi persecutată și trebuie „salvată”.

Planul Moscovei ar fi să preia controlul total asupra Transnistriei, pentru a pune presiune pe granița de Est a NATO. De aici și temerile analiștilor, care susțin că incidentele vor fi folosite de Rusia drept pretext pentru a atrage Republica Moldova într-un conflict militar, cu scopul de a stârni o reacţie din partea României, ţară membră NATO.


Conflict înghețat

Situația tensionată de la granița durează de mai bine de 30 de ani, după ce separatiştii susţinuţi de la început de Moscova au câştigat alegerile locale în zonă, iar apoi a fost autoproclamată „Republica Sovietică Socialistă Moldovenească Transnistreană".

În anul 1992, guvernul de la Chișinău a autorizat o acțiune militară împotriva rebelilor. Atunci, militanții transnistreni, ajutați de Armata a 14-a a Rusiei, au păstrat controlul asupra zonei, după patru luni de lupte. Conflictul politic, însă, nu a fost stins nici acum, ceea ce-l face cel mai vechi conflict înghețat al Europei, de după destrămarea URSS-ului.