povestea pris�carului sau legenda pre�edintelui

Povestea Pris�carului sau Legenda Pre�edintelui

De aur a fost Rom�nia, Cuv�ntu-�i spune nostalgia,
cu munca ne-am redob�ndit cinstea �i omenia,
nu ca �i ast�zi sunt de�tep�i
cei ce aplic� �mecheria.

De �i c�nt�m Imnul De�teapt�te Rom�ne, nu se vede, nu se aude, nu se �n�elege.
S� experiment�m natura!. Ce ne duce �n astfel de criz�?:
S� ne �ntoarcem �n "epoca de A..." au,au,au!!!!.... nu, epoca de Aur, asta �tim din cronologia biblic� exista dinainte de Moise �n Egipt.
S� o numim "Prisaca de Aur", da s� ie�im �ntr-o prisac� bine amenajat� �i, chiar cu un proiect unic de sistematizare. Era frumoas� prisaca cum era ea, p�rea o gr�din�, o gr�din� Edenic�.
Aici vedem un singur pris�car (PCR), vedem �i un pom cu un fruct unic al credin�ei Ortodoxe,(Patriarhia) de �i se crede c� pris�carul ar fi primit ordin s� taie acest copac, nu se �ncumeta pentru c� albinu�ele lui �i g�seau odihna �n el.
Se aude �i cuvinte invidioase, voci �n �oapte ca �i a unui ���it de �arpe prin acea limb� despicat� (vocea Americi) �i (Europa Liber�) care ne zicea: veni�i de vede�i!!!! Acest Pris�car se hr�ne�te singur din mierea aceste-i pris�ci �i, ofer� miere doar cui vrea el �i, �i �nfometeaz� albinele. �i noi trebuie s� m�nc�m din aceast� miere... al�turi de el nu se poate, trebuie f�cut cumva, alunga�i pris�carul!, alunga�i pris�carul!!, alunga�i pris�carul!!! zis �i f�cut, odat� pris�carul alungat, albinu�ele sim�ind indivizi str�ini s-au pus pe �n�epat dar care cum �n�epa murea. Din nou vocile ���ite se auzeau: c�uta�i pris�carul! , c�uta�i pris�carul!, el l-e organizeaz�, omor��i-l , omor��i-l, t�ia�i copacul, t�ia�i copacul..., altoi�i-l, altoi�i-l cu toate ml�di�ele care exist�, p�n� va cre�te; albinele vor pleca s� adune miere de mai bun� calitate, tunde�i florile, pustii�i prisaca, l�sa�i m�r�cini �i spini s� creasc�, pentru a o re�nnoi cu un alt sistem, dezgr�di�i prisaca, l�sa�i albinele s� plece, care nu vor aluga�i-le prin �nfometare, care nu pot l�sa�i-le s� moar�. V-om ridica o nou� genera�ie.
�nlocui�i prisecarul, �nlocui�i pris�carul cu un orecare, mai bine zis, cu un pescar care nu �tie r�nduiala unei pris�ci, deschide�i stupii, deschide�i stupii... omor��i m�tcile, omor��i m�tcile pentru a nu putea organiza noi roiuri, de a-se n�pusti asupra noastr� �i de a nu mai infecta cu l�pti�orul de matc�, puii. �n care exist� (TBC, Grip� aviar�, Grip� porcin�... etc.) vom �mprumuta lapte de la Capra Vecinului (UE) de vom cre�te puii.
Ar�ta�i noului pris�car�Tr�ntorii�, spun�nd�ui: ele sunt cele lini�tite albinele cumin�i care prelucreaz� mierea �i accept� orce individ �i a�a al�turi de ei vom putea cunoa�te �mprejurimile �i tainele �i a m�nca cu to�ii din mierea acestei pris�ci.

Concluzie:

Concluzia scoate la suprafa�� o serie de �ntreb�ri:
1.) κi va da noul pris�car seama c� albinele tr�ntori, m�n�nc� mierea �i nu o adun� nici o prelucreaz� ?
2.) Albinele alungate �n libertatea lor se vor �ntoarce tot albine adun�toare de polen (miere), sau se vor �ntoarce viespi otr�vitori (venino�i)?
3.) �n pomul altoit �i vor mai g�si lini�tea albinele, sau �n fiecare ramur� altoit� va exista un cuib de viespi?
4.) Dac� se va termina mierea agonisit� din economia albinelor, va reu�i noul pris�car s� fac� �i tr�ntorii s� adune miere?
5.) Dac� florile �i verdea�a din prisac� vor fi �nlocuite cu spini �i m�r�cini, �i capra vecinului (UE) va fi �nfometat� din aceast� pricin�, va mai primi pris�carul lapte de a cre�te puii ?
6.) Va mai exista leg�m�nt divin �ntre albine �i tr�ntori, sau se vor �mpreuna tr�ntori cu tr�ntori �i vor adopta pui de albine �mpreunate cu viespi ?
7.) Dac� se va �terge de tot urma fostului pris�car, va mai pute noul pris�car s� stabileasc� adev�rata ordinea �ntre matc� albine �i tr�ntori?
8.) Va mai avea mierea gustul �i afec�iunea dinainte?
9.) Va mai exista sear� �i dimine�� �n prisaca �mpre�muit�?
10.) Puii crescu�i cu lapte de capr� �i l�sa�i �n libertatea lor, vor �ti c� au existat �i alte gusturi �i alt� ordine?
11.) Albinele vor mai �ncerca s� mai economiseasc� mierea �i pentru cei ce le st�p�nesc, sau vor proceda asemeni tr�ntorilor?
12.) Noul pris�car va putea face vreodat� leg�turra �ntre pescar �i pris�car?


Morala este c�ci: exist� o sumedenie de sisteme lasate la �ndem�na unor tr�ntori care nu numai c� pricinuesc criz� acestei ��ri c�t �i UE, dar m�n�nc� �i din ceea ce a existat �i exist� �n economia ��rii. R�m�n�nd la explica�ia c� sunt �n dezvoltare, care mai poate dura �nc� 20-30 de ani.