povestea prisãcarului sau legenda preºedintelui

Povestea Prisãcarului sau Legenda Preºedintelui

De aur a fost România, Cuvântu-ºi spune nostalgia,
cu munca ne-am redobândit cinstea ºi omenia,
nu ca ºi astãzi sunt deºtepþi
cei ce aplicã ºmecheria.

De ºi cântãm Imnul Deºteaptãte Române, nu se vede, nu se aude, nu se înþelege.
Sã experimentãm natura!. Ce ne duce în astfel de crizã?:
Sã ne întoarcem în "epoca de A..." au,au,au!!!!.... nu, epoca de Aur, asta ºtim din cronologia biblicã exista dinainte de Moise în Egipt.
Sã o numim "Prisaca de Aur", da sã ieºim într-o prisacã bine amenajatã ºi, chiar cu un proiect unic de sistematizare. Era frumoasã prisaca cum era ea, pãrea o grãdinã, o grãdinã Edenicã.
Aici vedem un singur prisãcar (PCR), vedem ºi un pom cu un fruct unic al credinþei Ortodoxe,(Patriarhia) de ºi se crede cã prisãcarul ar fi primit ordin sã taie acest copac, nu se încumeta pentru cã albinuþele lui îºi gãseau odihna în el.
Se aude ºi cuvinte invidioase, voci în ºoapte ca ºi a unui ºâºâit de ªarpe prin acea limbã despicatã (vocea Americi) ºi (Europa Liberã) care ne zicea: veniþi de vedeþi!!!! Acest Prisãcar se hrãneºte singur din mierea aceste-i prisãci ºi, oferã miere doar cui vrea el ºi, îºi înfometeazã albinele. ªi noi trebuie sã mâncãm din aceastã miere... alãturi de el nu se poate, trebuie fãcut cumva, alungaþi prisãcarul!, alungaþi prisãcarul!!, alungaþi prisãcarul!!! zis ºi fãcut, odatã prisãcarul alungat, albinuþele simþind indivizi strãini s-au pus pe înþepat dar care cum înþepa murea. Din nou vocile ºâºâite se auzeau: cãutaþi prisãcarul! , cãutaþi prisãcarul!, el l-e organizeazã, omorâþi-l , omorâþi-l, tãiaþi copacul, tãiaþi copacul..., altoiþi-l, altoiþi-l cu toate mlãdiþele care existã, pânã va creºte; albinele vor pleca sã adune miere de mai bunã calitate, tundeþi florile, pustiiþi prisaca, lãsaþi mãrãcini ºi spini sã creascã, pentru a o reânnoi cu un alt sistem, dezgrãdiþi prisaca, lãsaþi albinele sã plece, care nu vor alugaþi-le prin înfometare, care nu pot lãsaþi-le sã moarã. V-om ridica o nouã generaþie.
Înlocuiþi prisecarul, înlocuiþi prisãcarul cu un orecare, mai bine zis, cu un pescar care nu ºtie rânduiala unei prisãci, deschideþi stupii, deschideþi stupii... omorâþi mãtcile, omorâþi mãtcile pentru a nu putea organiza noi roiuri, de a-se nãpusti asupra noastrã ºi de a nu mai infecta cu lãptiºorul de matcã, puii. În care existã (TBC, Gripã aviarã, Gripã porcinã... etc.) vom împrumuta lapte de la Capra Vecinului (UE) de vom creºte puii.
Arãtaþi noului prisãcar”Trântorii”, spunând–ui: ele sunt cele liniºtite albinele cuminþi care prelucreazã mierea ºi acceptã orce individ ºi aºa alãturi de ei vom putea cunoaºte împrejurimile ºi tainele ºi a mânca cu toþii din mierea acestei prisãci.

Concluzie:

Concluzia scoate la suprafaþã o serie de întrebãri:
1.) κi va da noul prisãcar seama cã albinele trântori, mãnâncã mierea ºi nu o adunã nici o prelucreazã ?
2.) Albinele alungate în libertatea lor se vor întoarce tot albine adunãtoare de polen (miere), sau se vor întoarce viespi otrãvitori (veninoºi)?
3.) În pomul altoit îºi vor mai gãsi liniºtea albinele, sau în fiecare ramurã altoitã va exista un cuib de viespi?
4.) Dacã se va termina mierea agonisitã din economia albinelor, va reuºi noul prisãcar sã facã ºi trântorii sã adune miere?
5.) Dacã florile ºi verdeaþa din prisacã vor fi înlocuite cu spini ºi mãrãcini, ºi capra vecinului (UE) va fi înfometatã din aceastã pricinã, va mai primi prisãcarul lapte de a creºte puii ?
6.) Va mai exista legãmânt divin între albine ºi trântori, sau se vor împreuna trântori cu trântori ºi vor adopta pui de albine împreunate cu viespi ?
7.) Dacã se va ºterge de tot urma fostului prisãcar, va mai pute noul prisãcar sã stabileascã adevãrata ordinea între matcã albine ºi trântori?
8.) Va mai avea mierea gustul ºi afecþiunea dinainte?
9.) Va mai exista searã ºi dimineþã în prisaca împreºmuitã?
10.) Puii crescuþi cu lapte de caprã ºi lãsaþi în libertatea lor, vor ºti cã au existat ºi alte gusturi ºi altã ordine?
11.) Albinele vor mai încerca sã mai economiseascã mierea ºi pentru cei ce le stãpânesc, sau vor proceda asemeni trântorilor?
12.) Noul prisãcar va putea face vreodatã legãturra între pescar ºi prisãcar?


Morala este cãci: existã o sumedenie de sisteme lasate la îndemâna unor trântori care nu numai cã pricinuesc crizã acestei þãri cât ºi UE, dar mãnâncã ºi din ceea ce a existat ºi existã în economia Þãrii. Rãmânând la explicaþia cã sunt în dezvoltare, care mai poate dura încã 20-30 de ani.