Poezie

Stadiile betivilor!! Stadiul 1 – DESTEPT

Este stadiul cind brusc devii un expert in orice subiect de discutie cunoscut din univers. Tu stii ca stii orice si doresti sa imparti cunostintele tale tuturor celor ce doresc sa te asculte. In acest stadiu tu ai intotdeauna dreptate. Si desigur, persoana cu care discuti nu stie nimic. Acest stadiu devine interesant cind ambele parti sunt inteligente

Stadiul 2 - ATRACTIV

Acesta este cind realizezi ca esti cea mai ATRACTIVA persoana din intregul bar si ca fiecare te admira. Esti convins ca orice strain te admira si este amator sa discute cu tine. In mintea ta inca esti convins ca esti cel mai DESTEPT asa incit poti discuta despre orice subiect.

Stadiul 3 - BOGAT

Acesta este stadiul cind devii cea mai BOGATA persoana din incapere. Cumperi bautura pentru toata lumea deoarece crezi ca ai buzunarul fara fund. Poti face de asemenea pariuri, deoarece desigur esti inca DESTEPT, asa incit in mod natural le vei cistiga. Oricum nu conteaza daca pierzi pentru ca oricum esti BOGAT. De asemenea cumperi bautura pentru oricine te considera cea mai ATRACTIVA persoana prezenta.

Stadiul 4 - INVINCIBIL

Acesta e stadiul in care te poti lupta cu oricine, oricind. Adica devii INVINCIBIL. Este de asemenea stadiul in care poti provoca pe oricine. Nu ai nici o teama ca poti pierde lupta deoarece esti DESTEPT, esti BOGAT si esti inca ATRACTIV in comparatie cu toti ceilalti.

Stadiul 5 - INVIZIBIL

Acesta este ultimul stadiu al betiei. Din acest moment poti face orice deoarece acum esti INVIZIBIL. Poti dansa pe masa; toti ceilalti nu te vor observa. Poti sa jignesti pe toata lumea; nimeni nu se va certa cu tine. Pentru ca esti INVIZIBIL.

Femeia mea

Un surâs.
Zâmbet...dulce aprins de noapte.
Ochii ei citeau aievea,
Labirinturi, sânge îmbătat.
Femeia mea, aşteaptă luna
Să se arunce-n vise, şoapte,
Tic-Tac, Cronos, iluzii...ce hilar...
Aici e EA...
Frânte aripi deschid comori aprinse.
Îmi soarbe universul sumbru,
Iar eu tac.

În tine ard cuvânt nespus,de timp surpat...
Azi a fost plecat , monosilabic, e spulberat,
Aruncat în cercuri de fum...
Azi,
Nu am cum..Reflecţie, direcţie, concepţie,
Vinovat cu glas de tobe..
Ritualuri ce îţi vestesc sosirea
Femeia mea,
Îţi doresc să mă fi uitat."



Inspirat din poemul "Femeia mea" publicat de Claudia Ghişoiu în volumul "Zeii Fecioarei".

lucianrotariu.blogspot.com/
5 minute de relaxare alături de muzicalitatea liricii

Triumful carnii


P astrand in amintire, suavele momente,
U scatele fantasme, ma storc de sentimente,
L ovit, ma regasesc, uitat in asternuturi
A bisul ma inghite, acoperit de nuduri.

P rin orice mijloc as vrea sa patrund
U itand de griji, maiastru sa inund;
L espezi de marmura alunga permanent
A cel ceva ce este, abjectul instrument

P rivirea ta intoarsa se-ncrunta catre mine,
I mpunator m-arunca, ma trage iar la tine,
Z eita fara oase, lacasul dintre coapse,
D ivinitatea oarba spre mine se intoarse,
A dulmecand placerea ce-n gemete se sparse.

Primăvara
(de Lucian Blaga)

A cunoaşte. A iubi.
Încă-odată, iar şi iară,
a cunoaşte-nseamnă iarnă,
a iubi e primăvară.

A iubi – aceasta vine
tare de departe-n mine.
A iubi – aceasta vine
tare de departe-n tine.

A cunoaşte. A iubi.
Care-i drumul, ce te-ndeamnă?
A cunoaşte – ce-nseamnă?
A iubi – de ce ţi-e teamă
printre flori şi-n mare iarbă?

Printre flori şi-n mare iarbă,
patimă fără păcate
ne răstoarnă-n infinit
cu rumoare şi ardoare
de albine rencarnate.

Înc-odată, iar şi iară
a iubi e primăvară.

Urmaresc forumul Yuppy de foarta multa vreme, desi acum e prima data cand postez ceva.Sper sa fiu bine primit printre voi, veteranii.Sa nu fiti prea duri, e scrisa de mine ;)

Priveste straino

Priveste straino cum cu capul plecat
Imi intorc spatele si incerc sa dorm
Plutesc incet pe coama unui nor
Si rasaritul e plin de vant uscat


Taceri si soapte imi zgarie auzul
Si ploi si soare se lasa asteptate
Cum am sa le indur pe toate
Singur , privind apusul


Privirea mea iti cauta surasul
Iar timpul meu e timp de nepasare
De-as shtii macar daca e rau si doare
Sau de e bun s-aduce alinare


Ochiul tau ma sfredeleste-adanc
Mana ta incearca sa ma prinda
Te-ntorci zambind si eu te vad plangand
Priveste straino, priveste in oglinda


Priveste straino in sufletu-mi larg
Si-agatate de catarge
Tu simti c-ai sa cazi , ca totu-i neant
Dar inoti printre mari si astre


Nu-ti fie frica de marea e rea
De vantul sufla si ploile-s grele
Ia-ma de mana , cand mana-ti voi da
Priveste straino, priveste la ea.

poezie facta de mine
Umbra nopţii
Un cer negru
Se-ntinde în a ta visare
E ca o furtună
Desprinsă din natură
Vrea să te prindă
Dar tu nu te lăsa pradă



Degeaba încerci să scapi
Te-a prins în gheare
Nu poţi scăpa
Totul e-n zadar.


Urâtǎ situaţie
Of! Dar tu nu te lǎsa pradǎ întunericului.

E nimic
Un scurt timp
O uitare
Un grăunte fin de nisip


Prea tristă e libertatea
În vreme de-ntuneric
O picăturã pe pãmânt
Un lucru trist
O lacrimă
Şterge-le!

S-au.mai.chinuit.si.altii.sa.se.ridice.la.nivelu.tau...da.versurile.tale.raman.cele.mai.tari...cel.putin.dupa.placul.meu...mai.ai?

www.agonia.ro/index.php/author/0029983/Sandu_Florin
Sunt bine nu-ţi face griji
poezie [ ]



- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Sandu Florin [Junkie ]

2009-08-07 | |




Cât despre mine…sunt bine nu-ţi face griji
Îngeri retardaţi au grijă de mine
Am primit trei bilete de la tine dar nu ţi-am putut răspunde…
Îngerii au smuls aripile porumbeilor crezând ca vor putea zbura cu ele
Uneori alergăm pe holuri iar când apar medicii ne ascundem in conuri de umbră si râdem pe înfundate
Doctorii sunt băieţi de treaba doar că îşi iau munca prea in serios
În schimb doamnele de la bucătarie…
Doamnele de la bucătarie nu mai gătesc, ne servesc numai conserve
Le păstram pe cele goale si le legăm cu sfoară apoi noaptea jucăm Twist iar cel care pierde îsi leagă cutiile de un picior şi fuge cu ele pe holurile spitalului pâna când cineva îl prinde şi îl leaga in cămasa de forţă
Azi noapte a fost rândul meu,m-au prins destul de repede
Îti spun un secret dar să nu razi de mine: noaptea când sunt legat in cămaşa de forţa îmi imaginez că te strâng in braţe…dar ăsta e secretul nostru să nu-l spui nimănui
Trebuie sa-mi schimb starea ,daca medicii mă vad trist imi administrează iar gaz ilariant iar toţi pacienţii mă vor striga Joker si mă vor picta cu cariocile
E jenant insă uneori chiar îmi lipsesti
Acum e tarziu , în scurt timp ne vor stinge lumina si vreau sa adorm inainte să o facă
Ma înspaimantă stafiile ce aleargă pe pereţi după stingerea luminii
Să nu mă vizitezi niciodată aici
În rest…sunt bine nu-ţi face griji
Îngeri retardaţi au grijă de mine.

27.12 ora 3.22
poezie [ ]

de Sandu Florin [Junkie ]


Decembrie 27 ora 3.22 dimineata,
Ne bucuram ca ninge,
Ne aminteam trecutul,iar eu treceam peste inca o zi in care ai uitat ca te astept
"La mine nu ninge asa ca la tine
Nici iarna nu ne uneste...
Poate daca ar ninge ca in basme, oo daa...
As iesi pe geam si as merge pe un pod magic de zapada pana la tine
Ehh... poate nu ar fi zapada pana la etaju' 8 da as reusi sa urc pana la tine"

"Hei mai esti pe mess sau nu-ti place imaginatia mea?"
"Stai sa-ti fac o poza sa te ofitc"
Stau...
Te apropii de geam,privesti in gol pentru o clipa
Tresari cand atingi cu nasul geamul inghetat si iti aduci aminte ca ai telefonu in mana,
Te temi sa deschizi geamul insa iti aduci aminte de poza
Un vant rece iti zbarleste pielea, scoti doar o mana pe geam si faci o poza
"Gata, stai sa vezi"
Astept..."artistica poza cum ai reusit sa realizezi asa o capodopera?"
Peisajul imi prezinta o parcare iar pentru un efect cat mai artistic sesizez un Logan printre crengile unui copac
Pete negre de asfalt au ramas neacoperite de zapada iar linistea pozei ma face sa casc
Ora inscriptionata in coltul dreapta jos al pozei ma face involuntar sa te intreb daca nu iti este somn
"Ba da, de mult imi este somn"
Ai ochii adormiti stiam de mult ca iti este somn.
"Ma bag in pat si te sun,tu mai stai?"
"Da,scriu ceva"
Ascultam Beethoven-For Elise
Fulgii de zapada danseaza adormiti cazand pe clapele pianului
For Elise se incheie..."Dormi?"
Boxele mele scot un faşait usor iar respiratia ta imi aduce aminte ca te ador
"Noapte buna".

De la: Ficherman, la data 2009-08-19 09:21:02Stadiile betivilor!! Stadiul 1 – DESTEPT

Este stadiul cind brusc devii un expert in orice subiect de discutie cunoscut din univers. Tu stii ca stii orice si doresti sa imparti cunostintele tale tuturor celor ce doresc sa te asculte. In acest stadiu tu ai intotdeauna dreptate. Si desigur, persoana cu care discuti nu stie nimic. Acest stadiu devine interesant cind ambele parti sunt inteligente

Stadiul 2 - ATRACTIV

Acesta este cind realizezi ca esti cea mai ATRACTIVA persoana din intregul bar si ca fiecare te admira. Esti convins ca orice strain te admira si este amator sa discute cu tine. In mintea ta inca esti convins ca esti cel mai DESTEPT asa incit poti discuta despre orice subiect.

Stadiul 3 - BOGAT

Acesta este stadiul cind devii cea mai BOGATA persoana din incapere. Cumperi bautura pentru toata lumea deoarece crezi ca ai buzunarul fara fund. Poti face de asemenea pariuri, deoarece desigur esti inca DESTEPT, asa incit in mod natural le vei cistiga. Oricum nu conteaza daca pierzi pentru ca oricum esti BOGAT. De asemenea cumperi bautura pentru oricine te considera cea mai ATRACTIVA persoana prezenta.

Stadiul 4 - INVINCIBIL

Acesta e stadiul in care te poti lupta cu oricine, oricind. Adica devii INVINCIBIL. Este de asemenea stadiul in care poti provoca pe oricine. Nu ai nici o teama ca poti pierde lupta deoarece esti DESTEPT, esti BOGAT si esti inca ATRACTIV in comparatie cu toti ceilalti.

Stadiul 5 - INVIZIBIL

Acesta este ultimul stadiu al betiei. Din acest moment poti face orice deoarece acum esti INVIZIBIL. Poti dansa pe masa; toti ceilalti nu te vor observa. Poti sa jignesti pe toata lumea; nimeni nu se va certa cu tine. Pentru ca esti INVIZIBIL.

Da de unde!?! Betia are doar trei stadii mari si late:
- in primul stadiu unul vorbeste si toti asculta
- in al doilea stadiu se impart in grupe de doi, in fiecare grup unul vorbeste si unul asculta
- in al treilea stadiu vorbesc toti si nu asculta nimeni

Zidul tacerii
de Vlad Nicu


De'as putea implini dorinta din moarte,
Doar ca sa mor in zadar.
Toti demonii sa-mi dispara de pe spate
Sa-mi lipseasca gustul tau amar.

Pasii sa-mi fie cantec de noapte
Iar pe crestet sa-mi presari frunze uscate.
Iar chipul tau , Soare din dimineata
Lumineaza drumul catre cealalta viata.

Amintiri se trantesc de perete.
Si-n sangele lor imagini se nasc...
Flori negre culese de fete
Pornesc intr-unul singur vreasc.

Ma aflu in umbra , unde-s ochii ?
...tristetea sa mi-o stinga...
Acum, mai nou, ploua
Iar dorul se alunga spre lumea noua...

Nu mor in zadar, eu demon de sange,
Sau cum spui "inger damnat"
Pana si punga de amintiri ma plange
Iar tu... tu... m-ai uitat

...pentru mai multe originale ... aici : nikalay.piczo.com/?g=13182876&cr=7

www.nikalay.piczo.com

Un viscol de odinioara


Iarna este frig, ger

As vrea o para de ceara, zbier

Viscolul bate ca odinioara, in fier

Ideea timpului e tot mai rara, sper

Cianura din pahar incepe sa dispara , aer

Iubirea dintre noi ma infioara , cer

As vrea sa nu mai fiu o fiara, el

“Zambeste, atunci cand doare cel mai mult.”

Adie...

Fereastra din trecut

Daca as putea sa o uit

Ce m-as face fara ea ?

Oare nu mi-o mai pasa ?

Adesea se simte o adiere

Si totul se preface in miere

Te simt in preajma mea

Infasurat pe o lalea

Fumul din soba , inabuseste

Noi ne iubim iar nebuneste


DEEA. 23 Oct.2008

“Zambeste, atunci cand doare cel mai mult.”

Invata...


Invata de la apa,sa ai statornic drum,
Invata de la flacari,ca totu-i numai scrum,
Invata de la umbra sa taci si sa veghezi,
Invata de la stanca,cum neclintit sa crezi
Invata de la soare,cum trebuie s-apui,
Invata de la piatra,cat trebuie sa spui
Invata de la vantul,ce-adie pe poteci
Cum trebuie prin lume,de linistit sa treci.

Invata de la toate,ca toate sunt surori,
Cum treci frumos prin viata,cum poti frumos sa mori.
Invata de la vierme,ca nimeni nu-i uitat,
Invata de la nufar,sa fi mereu curat.
Invata de la vulturi,cand umeri ti-s grei
Si du-te la furnica,sa vezi povara ei.
Invata de la greier,cand singur esti sa canti.
Invata de la luna,sa nu te inspaimanti.

Invata de la pasari,sa fi mai mult in zbor,
Invata de la toate...ca totu-i trecator.
Ia seama,fiu al jertfei,prin lumea-n care treci,
Sa-nveti din tot ce piere,cum sa traiesti,in veci.


Poezie din folclorul norvegian.

Ramai…

Ramai sa mai ciocnim o cupa,
La hanul vechi de pe coclauri,
Caci pentru vin si pentru tine,
Mai am in san, trei pumni de aur.

Ramai sa-nmormantam tristetea
Si setea, fara de-alinare
Cu vinul negru de la hanul,
Din valea umbrelor fugare.

Stii tu, frumoaso, ca ulciorul
Din care bei infrigurata,
E faurit din taina sfanta
Din taina unui trup de fata.

L-a faurit cindva olarul,
Cel inspirat de duhul rau,
Din taina unui trup de fata
Frumos si cald ca trupul tau.

Inmiresmeaza-te, frumoaso,
Ca pe-un altar de mirodenii
Cat zarea-i plina de albastru,
Si lumea plina-i de vedenii.

Si-atit cat drumurile vietii,
Mai au pe margini bucurii,
Ca maine in zadar vei bate
La porti de suflete pustii.

Iubeste-ma acum, caci anii
Nebanuiti vor pune friu,
Iar clipele iubirii noastre,
Se scurg ca undele pe riu.

Ca maine-om putrezi-n morminte
Uitati, nepomeniti de nimeni,
Ca maine vor veni olarii
Sa fure lut din tintirime.

Iar trupul tau care mi-e astazi,
Cel mai iubit dintre limanuri,
Va fi un biet ulcior, din care
Vor bea drumetii pe la hanuri.

de Omar Khayam

Îmi cer scuze că nu postez vreo poezie aici ; aş vrea doar să vă dau un link spre o tentativă de blog ce îmi aparţine.Cu stimă , Ionuţ

ionut-barzoi.blogspot.com/search/label/Poeziile%20mele

Mulţumesc!

Ionut

nu sunt eu mare poet, dar profit de ocazie. va rog sa nu imi criticati demersul, ci creatia. poezia pe care doresc sa o supun atentiei dvs este cea cu care mi-am facut "debutul" literar in revista liceului, acum vreo patru ani. sper sa va placa.

Cavalerul

Paharul cu venin
Acoperit cu miere,
O clipa dulce,
Urmata de fiere

Fantome ale trecutului
Ma-mbie sa-l beau...
Insa nu!
Vreau sa mai stau.

Cavaler, imbracat
In armura ruginita,
Tot spera sa salveze
O inima lovita...

El este, dar,
De ingeri parasit
Si, mereu,
Tot mai crunt lovit.

Sabia-i de cristal
Zace sfaramata...
Iar el tot spera
Sa mai lupte-odata.

Domnita cu ochi de inger
El vrea sa cucereasca,
Insa nu poate s-o faca
Sa-l iubeasca...

Acum, poetul e mort
Si fara de cuvinte,
E printre pomii infloriti
Din locurile sfinte.

Domnita mai traieste,
Timpul a trecut,
Si ea merge fara sa stie
Ce a pierdut.



Pentru mai multe, va invit sa vizitati blogul meu la adresa toma-calin86.blogspot.com/search/label/Poezie

De-abia plecaseși
de Tudor Arghezi

De-abia plecaseși. Te-am rugat să pleci.
Te urmăream de-a lungul molatecii poteci,
Pân-ai pierit, la capăt, prin trifoi,
Nu te-ai uitat o dată înapoi!

Ți-aș fi făcut un semn, după plecare,
Dar ce-i un semn din umbră-n depărtare?

Vroiam să pleci, vroiam să și rămâi,
Ai ascultat de gândul cel dintâi
Nu te oprise gândul fără glas
De ce-ai plecat? de ce-ai mai fi rămas?

Apus de inceput vremelnic de septembrie

A inceput sa bata vantul,
Soarele a pierdut din putere.
A inceput viscolul in mine
Si soarele a apus de mult...
De prin octombrie.
Se razvraresc dorinte,
Regrete, amintiri, sperante,
Se pierd in noapte,
Doleante.
Se deschid ferestre
Ce dezvelesc imagini dragi,
Se inchid usi
Ce deschid sincope vagi.
Se indoaie plopii
Sub vant de toamna
Cad frunze, in fosnet,
Fac larma.
Suflu peste pozele
Pline de praf,
Am trait o viata...
Ca un stalp de telegraf.
Cad tablouri, se scorojesc peretii,
Mi se inaspreste barba,
Mi-s ochii vinetiii.
Mi-e suflul rece,
In ajun de septembrie,
In cafenea tigara fumegaie,
Cafeaua-i aburinda,
Privesc pe geam,
Aglomeratia se risipa.
Cad picaturi mari
Copiii cara in spate ghiozdane...
A venit toamna:

Melancolie


P.S.: smoke-cuvintefaranoima.blogspot.com/

Imi plac oamenii care au scris poezii intr-o viata, si le redau aici, pt ochii nostrii, pt sufletul nostru, sa ne aduca un zambet.. sau o amintire.... Stiu si eu pe cineva care scria poezii frumoase, si nu avea cui sa i le imparta, cui sa i le daruiasca, pt ca se simtea tot timpul singur in sufletul sau de copil. Acum a plecat departe sa lucreze, peste mari si tari, sa traiasca propria poezie...

moartea e eterna
viata e efemera
am fost orb si cu acul in vena
dar acum stiu ca viata e o himera




daca v-a impresionat pot sa mai scriu si vi le daruiesc ...3 la 10 ron:P

Cantec femeiesc
de Adrian Paunescu
Aşa e mama şi a fost bunica
Aşa suntem femei lângă femei
Părem nimic şi nu-nsemnăm nimica
Doar nişte “ele” ce slujesc pe “ei”.

Ei neglijenţi, iar ele foarte calme
Ei încurcând ce ele limpezesc
Ei numai tălpi şi ele numai palme
Acesta e destinul femeiesc.

Şi-n fond, ce fac femeile pe lume?
Nimic măreţ, nimic impunător.
Schimbându-şi după ei şi drum şi nume
Pun lucrurile iar la locul lor.

Cu-atâţia paşi ce au făcut prin casă
Şi pentru care plată nici nu cer
De-ar fi pornit pe-o cale glorioasă
Ar fi ajuns şi dincolo de cer.

Ei fac ce fac şi tot ce fac se vede
Ba strică mult şi ele-ndreaptă tot
Şi de aceea nimeni nu le crede
Când cad, îmbătrânesc şi nu mai pot.

Aşa e mama şi a fost bunica
Şi ca ele mâine eu voi fi.
Ce facem noi, femeile? Nimica,
Decât curat şi uneori copii.

Suntem veriga firului de aţă
În fiecare lanţ făcut din doi
Ce greu cu noi femeile în viaţă
Dar e şi imposibil fără noi…

POEM

Nichita Stanescu

Spune-mi, daca te-as prinde intr-o zi
si ti-as saruta talpa piciorului,
nu-i asa ca ai schiopata putin,dupa aceea,
de teama sa nu-mi strivesti sarutul?..

S-a dus albastrul cer senin
Şi primăvara s-a sfârşit -
Te-am aşteptat în lung suspin,
Tu, n-ai venit!

Şi vara, şi nopţile ei,
S-a dus, şi câmpu-i veştejit -
Te-am aşteptat pe lângă tei,
Tu, n-ai venit!

Târziu, şi toamna a plecat,
Frunzişul tot e răvăşit -
Plângând, pe drumuri, te-am chemat,
Tu, n-ai venit!

Iar, mâini, cu-al iernii trist pustiu,
De mine-atunci nu vei mai şti -
Nu mai veni, e prea târziu,
Nu mai veni.

Googoodoll, superb! Imi mai vorbise cineva despre el zilele astea, dar...i-ai luat-o inainte!

www.nixservers.ro - Gazduire web / VPS / servere dedicate

una din cele mai frumoase ale lui Nichita, parerea mea, desigur.

Trec Zile de George Bacovia

Curg zilele spre cimitir
Trist, una câte una,
Şi destrămând al vieţii fir
Se duc pe totdeauna.

Şi-acolo, încet, molcomitor,
Se-adună în suspine -
Cu-un dor de "mâine" sora lor,
Cu-un dor de mine.

Regret

De mult, de mult cunosc doi plopi
Ce-mi stau şi azi în cale -
Îmi place mult ca să-i privesc,
Dar mă cuprinde-o jale...

Căci parcă-mi spune-un nu-ştiu-ce...
Ca mâine poate am să mor -
Şi dânşii n-or mai fi priviţi
De nici un trecător...

Decor

Copacii albi, copacii negri
Stau goi în parcul solitar
Decor de doliu funerar ...
Copacii albi, copacii negri.

În parc regretele plâng iar ...

Cu pene albe, pene negre
o pasăre cu glas amar
Străbate parcul secular ...
Cu pene albe, pene negre ...

În parc fantomele apar ...

Si frunze albe, frunze negre;
Copacii albi, copacii negri;
Si pene albe, pene negre,
Decor de doliu funerar ...

În parc ninsoarea cade rar ...

Emoooooo!